REGULAMENT din 6 mai 2022de organizare și funcționare a Ministerului Justiției
EMITENT
  • MINISTERUL JUSTIȚIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 19 mai 2022 Notă
    Aprobat prin ORDINUL nr. 1.973/C din 6 mai 2022, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496 din 19 mai 2022.


    Titlul I Dispoziții generale

    Articolul 1

    Ministerul Justiției, denumit în continuare ministerul, este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești.


    Articolul 2
    (1) Organizarea și funcționarea ministerului sunt prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 652/2009, cu modificările și completările ulterioare.(2) Competența și atribuțiile ministerului sunt stabilite de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale altor legi, ordonanțe ale Guvernului României, ale hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1), precum și de cele ale prezentului regulament.


    Titlul II Conducerea ministerului

    Capitolul I Ministrul justiției

    Articolul 3
    (1) Conducerea ministerului se exercită de ministrul justiției.(2) Ministrul justiției îndeplinește, în domeniile de competență ale ministerului, atribuțiile generale prevăzute de lege, în special la art. 56 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și atribuțiile specifice prevăzute în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, și în Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 4

    Ministrul justiției conduce întreaga activitate a ministerului, îl reprezintă și îl angajează în raporturile cu alte ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu alte autorități, instituții publice și organizații centrale și locale, cu instituțiile Uniunii Europene (UE) și cu alte organizații internaționale, precum și cu alte persoane fizice și juridice, din țară și din străinătate.


    Articolul 5
    (1) Ministrul justiției are calitatea de ordonator principal de credite, în condițiile legii.(2) Ministrul justiției, în calitate de ordonator principal de credite, poate delega, în condițiile legii, prin ordin, dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare secretarilor de stat sau secretarului general, precum și altor persoane împuternicite special în acest scop.


    Capitolul II Secretarii de stat, secretarul general și secretarul general adjunct

    Articolul 6
    (1) Ministrul justiției este ajutat în activitatea de conducere și reprezentare a ministerului de 5 secretari de stat, de secretarul general și de un secretar general adjunct.(2) Secretarii de stat sunt numiți prin decizie a prim-ministrului și desfășoară activitățile stabilite prin ordin sau instrucțiune de către ministrul justiției, realizând operațiunile care decurg implicit din acestea.


    Articolul 7

    Ministrul justiției poate desemna prin ordin un secretar de stat coordonator, care va asigura legătura dintre ministrul justiției și secretarii de stat, va coordona activitatea secretarilor de stat, va evalua stadiul îndeplinirii ordinelor și instrucțiunilor ministrului justiției și îi va îndruma în realizarea acestora.


    Articolul 8
    (1) Ministrul justiției poate numi prin ordin un înlocuitor, pentru o perioadă determinată, dintre secretarii de stat.(2) Ministrul justiției poate delega prin ordin oricare dintre atribuțiile de conducere, reprezentare și angajare a ministerului secretarilor de stat, secretarului general sau secretarului general adjunct.


    Articolul 9

    Secretarii de stat, secretarul general și secretarul general adjunct coordonează compartimentele stabilite prin ordin al ministrului justiției și activitățile stabilite prin acte normative sau, după caz, prin ordin al ministrului justiției.


    Articolul 10
    (1) Secretarii de stat, secretarul general și secretarul general adjunct emit dispoziții și rezoluții scrise.(2) În baza și în executarea ordinelor și instrucțiunilor emise de ministru, secretarii de stat, secretarul general și secretarul general adjunct emit dispoziții în domeniul de competență, obligatorii pentru toate compartimentele ministerului și instituțiile subordonate acestuia, cu respectarea prevederilor legale și cu avizul secretarului de stat, secretarului general sau secretarului general adjunct care coordonează structurile vizate.(3) Organizarea evidenței dispozițiilor emise de secretarii de stat, secretarul general și secretarul general adjunct se asigură de secretarul general.


    Articolul 11
    (1) Secretarul general și secretarul general adjunct sunt înalți funcționari publici, numiți prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism.(2) Secretarul general și secretarul general adjunct asigură stabilitatea funcționării ministerului, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între structurile ministerului, precum și cu celelalte autorități și organe ale administrației publice.


    Articolul 12
    (1) Principalele atribuții și responsabilități ale secretarului general sunt următoarele:
    a) coordonează buna funcționare a compartimentelor și activităților cu caracter funcțional din cadrul ministerului și asigură legătura operativă dintre ministrul justiției și conducătorii tuturor compartimentelor din minister și unitățile subordonate, precum și legătura cu celelalte autorități și organe ale administrației publice;
    b) primește și transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative inițiate de minister și asigură avizarea proiectelor actelor normative primite de la alți inițiatori;
    c) urmărește și gestionează procedurile de avizare, aprobare și publicare, după caz, ale actelor normative aprobate de Guvern, care au fost inițiate de minister;
    d) îndeplinește, în condițiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, de art. 61 alin. (2) lit. c^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, calitatea de ordonator principal de credite;
    e) monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina ministerului și dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice;
    f) monitorizează implementarea politicilor de personal și respectarea principiilor privind managementul resurselor umane în cadrul instituției;
    g) informează ministrul justiției asupra modului de îndeplinire a sarcinilor transmise de Secretariatul General al Guvernului;
    h) organizează evidența și constituirea structurilor din minister și a celor care se constituie de alte autorități publice centrale cu participarea ministrului justiției;
    i) reprezintă ministerul, pe baza împuternicirii date de ministrul justiției, în relațiile cu alte autorități și instituții publice și cu persoanele fizice și juridice;
    j) coordonează Programul național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată aflate în municipiile reședință de județ și Programul „Cartierul pentru justiție“ - complex urbanistic destinat sediilor unor instituții aparținând sistemului judiciar.
    (2) Secretarul general îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin acte normative sau, după caz, prin ordin al ministrului justiției.(3) Secretarul general adjunct îndeplinește atribuțiile stabilite, prin ordin, de ministrul justiției.


    Articolul 13

    În cazurile în care secretarul general se află în concediu sau în imposibilitatea exercitării funcțiilor sale este înlocuit de secretarul general adjunct sau ministrul justiției poate numi prin ordin un înlocuitor temporar pentru perioada respectivă.


    Capitolul III Colegiul ministerului

    Articolul 14
    (1) Pe lângă ministrul justiției funcționează, ca organ consultativ, Colegiul ministerului.(2) Colegiul ministerului are în componența sa secretarii de stat, secretarul general, secretarul general adjunct, consilieri și conducătorii compartimentelor din minister.(3) Ministrul justiției poate dispune ca la lucrările Colegiului ministerului să participe și alte persoane, atunci când, în opinia sa, situația o impune.(4) Colegiul ministerului se întrunește ori de câte ori este necesar pentru a dezbate activitatea ministerului și politicile acestuia.(5) Data convocării și agenda Colegiului ministerului sunt stabilite de ministrul justiției. Lucrările Colegiului sunt conduse de ministrul justiției sau de un secretar de stat desemnat în acest scop.


    Articolul 15
    (1) În cadrul întâlnirilor Colegiului ministerului se dezbat problemele referitoare la activitățile ministerului, se realizează o informare asupra activităților desfășurate și asupra proiectelor viitoare ale ministerului și se identifică soluții sau se fac recomandări care vor fi supuse deciziei ministrului justiției.(2) Discuțiile din cadrul Colegiului ministerului se consemnează în scris, iar consemnările se transmit ministrului justiției, precum și compartimentelor interesate.(3) În cazul în care realizarea unei lucrări este de competența mai multor compartimente, ministrul justiției va desemna un coordonator care răspunde de efectuarea lucrării.(4) Săptămânal, secretarii de stat, secretarul general și secretarul general adjunct evaluează, pe baza comunicărilor conducătorilor compartimentelor implicate, modul și stadiul de realizare a activităților dezbătute în ședințele Colegiului ministerului și îl informează pe ministrul justiției cu privire la acestea.(5) Conducerile compartimentelor vor lua măsurile corespunzătoare pentru ducerea la îndeplinire în bune condiții și la termen a activităților date în sarcina acestora.


    Titlul III Corpul de consilieri al ministrului, consilierii onorifici, cabinetele demnitarilor și Consiliul consultativ științific

    Capitolul I Corpul de consilieri al ministrului

    Articolul 16
    (1) Consilierii ministrului sunt numiți de ministrul justiției și își desfășoară activitatea în subordinea directă a acestuia.(2) Consilierii ministrului îndeplinesc următoarele atribuții:
    a) efectuează sau participă, din dispoziția ministrului justiției, la realizarea unor studii, evaluări, la elaborarea unor proiecte de acte normative ori lucrări de sinteză legate de specificul activității ministerului, în cadrul unor grupuri de lucru din minister sau organizate la nivelul Parlamentului, Guvernului ori al altor ministere, instituții sau autorități publice;
    b) examinează și propun soluții în probleme privind organizarea și funcționarea justiției ca serviciu public, precum și în legătură cu organizarea și funcționarea unităților subordonate ministerului;
    c) informează ministrul justiției asupra posibilităților de rezolvare a problemelor ridicate de demnitari, reprezentanți străini și alte persoane primite în audiență, colaborând în acest caz cu celelalte compartimente din minister;
    d) îl sesizează cu operativitate pe ministrul justiției cu privire la evenimentele deosebite care se produc în minister sau în unitățile subordonate acestuia;
    e) colaborează cu personalul din cadrul ministerului și al unităților subordonate acestuia pentru rezolvarea sarcinilor curente;
    f) colaborează cu orice instituție publică sau neguvernamentală, în scopul îndeplinirii sarcinilor ministerului;
    g) prezintă ministrului justiției documente și lucrări întocmite de Administrația Națională a Penitenciarelor și efectuează lucrări în legătură cu acestea;
    h) prezintă ministrului justiției corespondența primită la cabinet și, după caz, întocmesc răspunsurile;
    i) prezintă ministrului justiției proiectele de acte normative inițiate de minister sau transmise, spre avizare, de către alte instituții publice și, după caz, formulează observații cu privire la acestea;
    j) însoțesc demnitarul care participă la ședințele Guvernului sau ale Parlamentului, la solicitarea acestuia, realizând sarcinile care se impun în timpul acestor ședințe;
    k) pregătesc lucrările necesare pentru participarea ministrului justiției la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii; îl însoțesc pe ministrul justiției la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acestuia;
    l) primesc de la secretarii de stat, secretarul general, secretarul general adjunct și conducerile compartimentelor din minister documentele care trebuie prezentate ministrului justiției;
    m) colaborează cu direcțiile de specialitate la elaborarea de studii și formularea de propuneri în legătură cu obligațiile ce revin ministerului și autorităților judiciare în relația cu organismele internaționale și alte autorități străine, în probleme juridice cu elemente de extraneitate;
    n) îndeplinesc orice alte sarcini încredințate de ministrul justiției.


    Articolul 17
    (1) Consilierii onorifici sunt numiți de ministrul justiției, prin ordin, pe durată determinată, care nu poate fi mai mare decât durata mandatului ministrului justiției, în vederea elaborării unor proiecte specifice realizării obiectivelor ministerului, în domenii precum domeniul economic, management judiciar, comunicare, politici publice din domeniul justiției, afaceri externe și diplomație.(2) Activitatea consilierilor onorifici este neremunerată.


    Capitolul II Cabinetele demnitarilor

    Articolul 18
    (1) Cabinetele demnitarilor din cadrul ministerului cuprind cabinetul ministrului justiției și cabinetele secretarilor de stat.(2) Cabinetele demnitarilor sunt organizate și funcționează potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.(3) Cabinetele demnitarilor pot cuprinde următoarele funcții: director de cabinet, consilier, secretar de cabinet, precum și curier personal (șofer).


    Articolul 19
    (1) Personalul din cadrul cabinetelor demnitarilor este numit sau eliberat din funcție numai la propunerea demnitarului în subordinea căruia funcționează.(2) Personalul din cadrul cabinetelor demnitarilor își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condițiile legii, pe durata mandatului demnitarului în subordinea căruia își desfășoară activitatea și se supune legislației muncii și, după caz, legislației speciale.(3) Personalul din cadrul cabinetelor demnitarilor îndeplinește sarcinile stabilite de aceștia.


    Capitolul III Consiliul consultativ științific

    Articolul 20
    (1) Pe lângă ministrul justiției poate funcționa, cu rol consultativ, Consiliul consultativ științific, constituit din experți recunoscuți din domeniul dreptului, cu o activitate academică de excepție și cu o amplă experiență practică.(2) Membrii Consiliului consultativ științific sunt nominalizați de către ministrul justiției, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1). Aceștia își desfășoară activitatea voluntar și neremunerat.(3) Consiliul consultativ științific se întrunește ori de câte ori este necesar, la solicitarea ministrului justiției.


    Titlul IV Structuri permanente de lucru la nivelul ministerului

    Articolul 21
    (1) Desemnarea reprezentanților ministerului în comisii, comitete, consilii și alte structuri de colaborare sau decizie, naționale ori internaționale, în care este implicat ministerul se face prin ordin al ministrului justiției.(2) Persoanele desemnate conform alin. (1) vor prezenta periodic sau la cererea ministrului justiției rapoarte privind activitatea în structurile în care au fost desemnate.(3) Prin ordin sau instrucțiune a ministrului justiției se pot organiza grupuri de lucru temporare și funcționale, inclusiv între diverse compartimente, pentru realizarea unor lucrări sau operațiuni în domeniile de competență ale ministerului.


    Capitolul I Comitetul de securitate și sănătate în muncă

    Articolul 22
    (1) În cadrul ministerului funcționează, potrivit legii, Comitetul de securitate și sănătate în muncă, înființat prin ordin al ministrului justiției.(2) Desemnarea reprezentanților lucrătorilor în Comitetul de securitate și sănătate în muncă se realizează prin votul majorității angajaților ministerului prezenți la vot.


    Articolul 23

    Comitetul de securitate și sănătate în muncă îndeplinește următoarele atribuții:
    a) analizează și face propuneri privind politica de securitate și sănătate în muncă și planul de prevenire și protecție;
    b) urmărește realizarea planului de prevenire și protecție, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui și eficiența acestora din punctul de vedere al îmbunătățirii condițiilor de muncă;
    c) analizează introducerea de noi tehnologii și alegerea echipamentelor, luând în considerare consecințele asupra securității și sănătății lucrătorilor și face propuneri în situația constatării anumitor deficiențe;
    d) analizează modul de îndeplinire a atribuțiilor care revin serviciului extern de prevenire și protecție, precum și menținerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;
    e) propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ținând seama de prezența grupurilor sensibile la riscuri specifice;
    f) analizează cererile formulate de angajați privind condițiile de muncă și modul în care își îndeplinesc atribuțiile persoanele desemnate și/sau serviciul extern;
    g) urmărește modul în care se aplică și se respectă reglementările legale privind securitatea și sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă și inspectorii sanitari;
    h) analizează propunerile angajaților privind prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și propune introducerea acestora în planul de prevenire și protecție;
    i) analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, a îmbolnăvirilor profesionale și a evenimentelor produse și poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
    j) efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucțiunilor proprii și a celor de lucru și întocmește un raport scris privind constatările făcute;
    k) dezbate raportul scris, prezentat Comitetului de securitate și sănătate în muncă de către conducătorul unității cel puțin o dată pe an, cu privire la situația securității și sănătății în muncă, la acțiunile care au fost întreprinse și la eficiența acestora în anul încheiat, precum și propunerile pentru planul de prevenire și protecție ce se va realiza în anul următor.


    Capitolul II Sistemul de management al calității și Sistemul de control intern managerial

    Articolul 24
    (1) La nivelul ministerului funcționează Sistemul de management al calității (SMC), reprezentând ansamblul proceselor, resurselor și responsabilităților necesare pentru a demonstra capacitatea organizației de a furniza servicii publice conforme cerințelor beneficiarilor și reglementărilor legale aplicabile.(2) Persoanele care îndeplinesc funcțiile specifice SMC, precum și atribuțiile acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului justiției.


    Articolul 25

    La nivelul ministerului funcționează Comisia de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică a implementării și dezvoltării sistemului de control managerial, pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor Ordinului secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, cuprinzând standardele de control intern managerial.


    Capitolul III Comitetul ministerial pentru situații de urgență și Centrul operativ pentru situații de urgență cu activitate temporară

    Articolul 26

    La nivelul ministerului funcționează Comitetul ministerial pentru situații de urgență și Centrul operativ pentru situații de urgență cu activitate temporară, ca organisme abilitate în gestionarea și asigurarea funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.


    Articolul 27

    Comitetul ministerial pentru situații de urgență și Centrul operativ pentru situații de urgență cu activitate temporară fac parte din Sistemul național de management al situațiilor de urgență.


    Articolul 28

    Comitetul ministerial pentru situații de urgență are următoarele atribuții principale:
    a) informează Comitetul Național pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Comitetul Național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cu privire la stările potențial generatoare de situații de urgență și iminența amenințării acestora;
    b) elaborează regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de risc din domeniile de competență ale ministerului, potrivit legii;
    c) în condițiile legii, evaluează situațiile de urgență produse în domeniile de competență, stabilește măsuri specifice pentru gestionarea acestora, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgență din domeniul de competență al ministerului, și propune, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență;
    d) analizează și avizează planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;
    e) informează Comitetul Național și Colegiul ministerului asupra activității desfășurate;
    f) îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Național.


    Articolul 29

    Centrul operativ pentru situații de urgență cu activitate temporară îndeplinește, la declararea stării de alertă/instituirea stării de urgență, următoarele atribuții:
    a) centralizează și transmite operativ la centrul operațional al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență date și informații privind apariția și evoluția stărilor potențial generatoare de situații de urgență;
    b) monitorizează situațiile de urgență și informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și celelalte centre operaționale și operative interesate;
    c) urmărește aplicarea regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență și a planurilor de intervenție și cooperare specifice tipurilor de riscuri;
    d) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor, precum și menținerea legăturilor de comunicații cu centrele operaționale și operative implicate în gestionarea situațiilor de urgență, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgență și cu dispeceratele proprii serviciilor și forțelor care intervin în acest scop;
    e) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe timpul situațiilor de urgență și face propuneri pentru asigurarea lor;
    f) gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență;
    g) îndeplinește orice alte atribuții și sarcini privind managementul situațiilor de urgență, prevăzute de lege și în Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, cu modificările ulterioare.


    Articolul 30

    Documentele și baza de date referitoare la situațiile de urgență, deținute de Centrul operativ pentru situații de urgență cu activitate temporară, se gestionează permanent de către o persoană desemnată în acest sens.


    Capitolul IV Alte structuri permanente de lucru

    Secţiunea 1 Comisiile de disciplină

    Articolul 31

    Comisiile de disciplină au drept atribuții principale cercetarea abaterilor disciplinare pentru care au fost sesizate și propunerea de măsuri, potrivit legii.


    Articolul 32

    La nivelul ministerului funcționează următoarele comisii de disciplină:
    a) Comisia de disciplină pentru personalul de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, constituită în baza Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Regulamentului privind răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Ministerului Justiției, aprobat prin ordin al ministrului justiției;
    b) Comisia de disciplină pentru funcționarii publici, constituită în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
    c) Comisia de disciplină a polițiștilor de penitenciare, organizată la nivelul ministerului, constituită în baza Legii nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare.


    Secţiunea a 2-a Comisia pentru atribuirea locuințelor de serviciu

    Articolul 33

    Comisia pentru atribuirea locuințelor de serviciu are ca scop atribuirea locuințelor de serviciu din fondul locativ al ministerului.


    Articolul 34

    Atribuțiile, sarcinile și responsabilitățile Comisiei pentru atribuirea locuințelor de serviciu sunt stabilite prin Ordinul ministrului justiției nr. 927/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea locuințelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare.


    Secţiunea a 3-a Secretariatul Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar

    Articolul 35

    Secretariatul Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar este asigurat de personalul din cadrul Direcției tehnologia informației și îndeplinește, în principal, următoarele atribuții:
    a) centralizează solicitările argumentate corespunzător de modificare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar;
    b) comunică membrilor Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar solicitările centralizate;
    c) ia parte la lucrările Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar, prin intermediul membrilor desemnați din cadrul Direcției tehnologia informației;
    d) elaborează proiectele de hotărâre ale Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar, precum și anexele acestora;
    e) ia măsuri pentru realizarea de service packuri pentru implementarea hotărârilor Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar;
    f) comunică pachetele de modificare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS către curți de apel și tribunale și ia măsuri pentru aplicarea acestora;
    g) elaborează norme și instrucțiuni de utilizare a aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar și le supune dezbaterii Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar;
    h) formulează propuneri de modificare și completare a regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, pentru corelarea acestuia cu modul de gestionare a dosarelor în sistemul ECRIS și în celelalte aplicații IT cu specific judiciar, și le supune dezbaterii Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar;
    i) formulează propuneri de modificare a componenței Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și celorlalte aplicații IT cu specific judiciar, în urma consultării instanțelor judecătorești și a celorlalte instituții din sistemul judiciar, și elaborează lucrări în vederea aprobării acestor modificări prin ordin al ministrului justiției.


    Secţiunea a 4-a Unitatea de incluziune socială

    Articolul 36

    Unitatea de incluziune socială, constituită potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România, cu modificările și completările ulterioare, are următoarele atribuții principale:
    a) coordonează monitorizarea planurilor de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a excluziunii sociale;
    b) evaluează efectele măsurilor preconizate prin planurile de implementare prevăzute la lit. a), prin raportare la obiectivele de dezvoltare regională și județeană;
    c) actualizează indicatorii sectoriali de incluziune socială;
    d) elaborează sistemul informațional privind datele cu relevanță pentru domeniul incluziunii sociale;
    e) participă la procesul de consultare inițiat în domeniul incluziunii sociale de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în scopul eradicării sărăciei și prevenirii excluziunii sociale;
    f) monitorizează periodic progresul realizat în raport cu obiectivele și indicatorii stabiliți prin Raportul anual în domeniul incluziunii sociale;
    g) elaborează documentele necesare pentru redactarea Raportului de progres în domeniul incluziunii sociale, definitivat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.


    Articolul 37

    Componența nominală a Unității de incluziune socială cuprinde maximum 3 persoane, dintre care una este desemnată coordonator, și se stabilește prin ordin al ministrului justiției.


    Articolul 38

    Coordonatorul unității de incluziune socială participă la lucrările Comisiei naționale privind incluziunea socială.


    Secţiunea a 5-a Consiliul tehnico-economic

    Articolul 39
    (1) În cadrul ministerului funcționează Consiliul tehnico-economic, cu rolul de a analiza și de a aviza documentațiile tehnico-economice elaborate de proiectanți de specialitate, finanțate din fonduri publice sau din credite externe contractate ori garantate de stat, aparținând aparatului propriu al ministerului, unităților subordonate acestuia, cu excepția Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și instituțiilor publice din sistemul justiției finanțate de la bugetul de stat pentru care ministrul are calitatea de ordonator principal de credite.(2) Componența și atribuțiile Consiliului tehnico-economic se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.


    Secţiunea a 6-a Structura de informare publică

    Articolul 40
    (1) Structura de informare publică din minister are ca principal scop rezolvarea solicitărilor privind informațiile de interes public și organizarea și funcționarea punctului de informare-documentare.(2) Componența Structurii de informare publică din minister se stabilește prin ordin al ministrului justiției.


    Articolul 41
    (1) Toate compartimentele din cadrul ministerului au obligația de a comunica datele și informațiile de interes public, în domeniul de activitate propriu și în limitele competențelor acestora, solicitate de Structura de informare publică, în termenele precizate de aceasta, astfel încât răspunsul final al ministerului să poată fi comunicat petenților în termenele prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.(2) În acest scop, Structura de informare publică va identifica imediat după primirea solicitării, în urma analizării obiectului acesteia, compartimentele cu competențe în furnizarea informațiilor necesare comunicării răspunsului către petent și se va adresa prompt acestora pentru transmiterea datelor deținute.(3) În situația în care compartimentul căruia Structura de informare publică i-a adresat cererea de comunicare a informațiilor de interes public constată, în raport cu complexitatea obiectului solicitării și cu natura datelor și informațiilor solicitate, că nu este posibilă încadrarea în termenul precizat de Structura de informare publică, comunică imediat acesteia termenul probabil de întocmire și transmitere a răspunsului.(4) Răspunsurile întocmite de compartimentele din cadrul ministerului în condițiile prezentului articol vor sta la baza formulării de către Structura de informare publică a răspunsului ministerului, care va fi supus aprobării demnitarului ori înaltului funcționar public în a cărui subordine funcționează Structura de informare publică.


    Secţiunea a 7-a Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a procurorilor

    Articolul 42

    În vederea exercitării prerogativei ministrului justiției de a sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare de către procurori, în cadrul ministerului funcționează Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a procurorilor, denumită în continuare Comisia.


    Articolul 43
    (1) Membrii Comisiei sunt desemnați de ministrul justiției.(2) Comisia este constituită din 3 membri din rândul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau al altui personal cu pregătire juridică și un secretar.(3) Din Comisie fac parte și 3 membri supleanți, numiți în condițiile alin. (2), precum și un secretar supleant.


    Articolul 44
    (1) În cazul în care un membru al Comisiei este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana care a formulat sesizarea, cu procurorul în privința căruia s-a formulat sesizarea disciplinară ori în cazul în care are un interes cu privire la aceștia ori cu privire la sesizarea cercetată, acesta nu participă la soluționarea lucrării respective, urmând a fi înlocuit cu unul dintre membrii supleanți.(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în cazurile în care membrii Comisiei se află în situații de imposibilitate de a participa la ședințe, precum concediu de odihnă, concediu medical sau alte asemenea situații.


    Articolul 45
    (1) Sesizările formulate în materia răspunderii disciplinare a procurorilor trebuie să cuprindă următoarele mențiuni:
    a) numele, prenumele și domiciliul persoanei care formulează sesizarea;
    b) numele, prenumele, funcția deținută și instituția în care își desfășoară activitatea persoana împotriva căreia este formulată sesizarea;
    c) descrierea faptei ce constituie abatere disciplinară;
    d) indicarea, cel puțin cu aproximație, a datei la care fapta a fost săvârșită;
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;
    f) semnătura persoanei care formulează sesizarea.
    (2) Sesizarea se formulează în scris și va fi însoțită, în măsura în care este posibil, de înscrisurile care o susțin.(3) Dacă sesizarea nu conține elementele prevăzute la alin. (1) sau, după caz, din conținutul acesteia nu rezultă indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare, lucrarea se clasează, Comisia urmând a informa, după caz, persoana care a formulat sesizarea în termen de 30 de zile de la înregistrare.(4) În situația în care din sesizare rezultă că, pentru faptele la care aceasta se referă, s-a împlinit termenul de prescripție a aplicării unei sancțiuni disciplinare, sesizarea va fi clasată, Comisia urmând a informa persoana care a formulat sesizarea în termen de 30 de zile de la înregistrare.(5) Dacă în cuprinsul sesizării nu sunt relevate aspecte din domeniul răspunderii disciplinare a procurorilor, aceasta va fi soluționată ca o petiție în cadrul Serviciului relații cu publicul, în baza atribuțiilor acestui compartiment.


    Articolul 46
    (1) Comisia îndeplinește următoarele atribuții:
    a) analizarea sesizării formulate și a înscrisurilor care o însoțesc;
    b) formularea unei propuneri către ministrul justiției având ca obiect sesizarea Inspecției Judiciare pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare de către procurori ori clasarea sesizării, în condițiile art. 45 alin. (3);
    c) formularea și transmiterea unei solicitări către Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare de către procurori, din dispoziția ministrului justiției;
    d) formularea răspunsului către persoana care a formulat sesizarea.
    (2) Comunicarea răspunsului către persoana care a formulat sesizarea se face de către Serviciul relații cu publicul, sub semnătura șefului acestui compartiment.


    Articolul 47

    Secretarul Comisiei are următoarele atribuții:
    a) înregistrează și ține evidența lucrărilor Comisiei;
    b) asigură redactarea proceselor-verbale ale ședințelor Comisiei;
    c) transmite către Serviciul relații cu publicul documentația necesară pentru comunicarea răspunsurilor către persoanele ce au formulat sesizările;
    d) efectuează orice alte lucrări necesare desfășurării activității Comisiei.


    Articolul 48
    (1) Comisia se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este necesar.(2) Ședințele Comisiei nu sunt publice.(3) Lucrările Comisiei se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de toți membrii acesteia.


    Articolul 49

    La nivelul Comisiei sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) condica de predare-primire a lucrărilor;
    c) condica de predare a corespondenței.


    Capitolul V Responsabilul pentru implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și de interese

    Articolul 50

    Implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și de interese în cadrul ministerului se asigură de către o persoană desemnată în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 51

    Atribuțiile persoanei desemnate pentru asigurarea implementării prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese sunt cele prevăzute de lege.


    Articolul 52

    Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 51 se organizează evidențe, în condițiile legii.


    Capitolul VI Persoana desemnată cu atribuții în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și persoana responsabilă cu protecția datelor cu caracter personal

    Articolul 53
    (1) În cadrul ministerului, prin ordin al ministrului justiției, se desemnează o persoană cu atribuții în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, în conformitate cu prevederile Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Persoana desemnată cu atribuții în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați are următoarele atribuții principale:
    a) analizează contextul de apariție și evoluție a fenomenului de discriminare de gen, precum și nerespectarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați și recomandă soluții în vederea respectării acestui principiu, conform legii;
    b) formulează recomandări, observații sau propuneri în vederea prevenirii, gestionării sau remedierii contextului de risc care ar putea conduce la încălcarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, cu respectarea principiului confidențialității;
    c) propune măsuri privind asigurarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, evaluează impactul acestora asupra femeilor și bărbaților;
    d) elaborează planuri de acțiune privind implementarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați, în care să fie cuprinse cel puțin: măsuri active de promovare a egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și eliminarea discriminării directe și indirecte după criteriul de gen, măsuri privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, măsuri privind egalitatea de tratament în ceea ce privește politica de remunerare, promovare în funcții și ocuparea funcțiilor de decizie;
    e) elaborează, fundamentează, evaluează și implementează programe și proiecte în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați;
    f) acordă consultanță de specialitate pentru aplicarea prevederilor legislației naționale și comunitare în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați.
    (3) La nivelul ministerului, prin ordin al ministrului justiției, se desemnează o persoană responsabilă cu protecția datelor cu caracter personal.


    Titlul V Personalul cu funcții de conducere din minister

    Capitolul I Directorii și ceilalți conducători ai compartimentelor din structura organizatorică a ministerului

    Articolul 54

    Directorii și ceilalți conducători ai compartimentelor din structura organizatorică a ministerului, prevăzută în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 652/2009, cu modificările și completările ulterioare, organizează, coordonează, îndrumă și răspund de activitatea compartimentelor pe care le conduc și asigură buna colaborare cu alte compartimente.


    Articolul 55

    Directorii și ceilalți conducători ai compartimentelor din structura organizatorică a ministerului sunt numiți și revocați din funcție prin ordin al ministrului justiției, în condițiile legii.


    Articolul 56
    (1) Directorii și ceilalți conducători ai compartimentelor din structura organizatorică a ministerului îndeplinesc următoarele atribuții:
    a) stabilesc măsurile necesare, urmăresc îndeplinirea în mod corespunzător a obiectivelor din documentele de planificare în vigoare și raportează stadiul îndeplinirii acestora;
    b) organizează activitatea compartimentului pe care îl conduc, prin repartizarea echilibrată a sarcinilor;
    c) întocmesc fișele posturilor din cadrul compartimentului;
    d) repartizează lucrările personalului din subordine, direct sau, după caz, prin intermediul directorilor adjuncți, șefilor de serviciu ori șefilor de birou, stabilesc modul de soluționare a acestora, prioritatea lor și, după caz, termenele în care trebuie rezolvate;
    e) urmăresc elaborarea corespunzătoare și la termenele stabilite a lucrărilor repartizate;
    f) verifică și avizează sau, după caz, aprobă lucrările întocmite în cadrul compartimentului pe care îl coordonează;
    g) duc la îndeplinire sarcinile încredințate de conducerea ministerului și răspund pentru îndeplinirea acestora;
    h) realizează efectiv lucrările de o complexitate și importanță deosebită;
    i) coordonează și gestionează resursele umane existente la nivelul compartimentului, în sensul motivării acestora și al identificării nevoii de perfecționare individuală;
    j) evaluează, în mod obiectiv și în condițiile legii, activitatea profesională a personalului din subordine, pe baza criteriilor de performanță stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează;
    k) formulează propuneri referitoare la asigurarea resurselor materiale, umane și financiare necesare funcționării compartimentului;
    l) răspund de procesul de inventariere și arhivare a lucrărilor prevăzute în Nomenclatorul arhivistic al Ministerului Justiției și de predarea acestora la arhiva ministerului;
    m) răspund de gestiunea bunurilor mobile din cadrul compartimentului și numesc câte un responsabil pe fiecare cameră cu inventarul bunurilor mobile, conform unor proceduri scrise în acest sens;
    n) propun periodic indicatorii de performanță pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează și îi supun aprobării ministrului justiției sau secretarului de stat;
    o) participă la ședințele Colegiului ministerului și raportează modul de îndeplinire a sarcinilor transmise în aceste ședințe;
    p) duc la îndeplinire activitățile de implementare a studiilor și proiectelor inițiate de minister, în scopul eficientizării activității ministerului, unităților din subordinea acestuia și instanțelor judecătorești, potrivit domeniului de activitate al fiecărui compartiment;
    q) avizează, în funcție de competențe, proiectele de acte normative elaborate de alte compartimente din minister;
    r) informează și se asigură că persoanele din subordine au luat act de strategia și obiectivele ministerului în ansamblu, precum și de cele specifice compartimentului din care acestea fac parte, potrivit priorităților stabilite de conducerea ministerului;
    s) asigură reprezentarea instituției, pe bază de mandat, la evenimente organizate pe plan intern și extern, în domeniul de activitate pe care îl coordonează;
    t) asigură reprezentarea instituției în relația cu mass-media, conform atribuțiilor stabilite de conducerea ministerului;
    u) asigură o bună colaborare cu Compartimentul pentru comunicare și informează acest compartiment, în timp util, în legătură cu activitățile sau subiectele care pot genera interes din partea opiniei publice;
    v) îndeplinesc orice alte atribuții legate de specificul lor de activitate, stabilite de conducerea ministerului.
    (2) În exercitarea atribuțiilor, directorii și ceilalți conducători ai compartimentelor din structura organizatorică a ministerului pot emite decizii.


    Articolul 57
    (1) În activitatea specifică, directorii sunt ajutați de directorii adjuncți. Directorii adjuncți sunt numiți și revocați din funcție prin ordin al ministrului justiției, în condițiile legii.(2) Directorii adjuncți îndeplinesc, în principal, următoarele atribuții:
    a) repartizează lucrările personalului compartimentului, în situația în care directorul a dispus în acest sens, și îndrumă personalul din subordine în soluționarea acestora;
    b) avizează toate documentele elaborate în cadrul direcției, în situația în care directorul a dispus în acest sens;
    c) participă, verifică și răspund de realizarea în cele mai bune condiții și la termenele stabilite a lucrărilor repartizate direcției;
    d) realizează efectiv lucrările de o complexitate și importanță deosebită;
    e) prezintă și susțin, după caz, directorilor lucrările elaborate la nivelul direcției;
    f) duc la îndeplinire sarcinile încredințate de conducerea ministerului sau a direcției și răspund pentru modul de îndeplinire a acestora, în domeniul de competență.


    Articolul 58
    (1) Directorii adjuncți sunt înlocuitorii de drept ai directorilor, în cazul absenței din instituție a acestora.(2) În situația în care în cadrul direcției nu este prevăzută funcția de director adjunct sau aceasta este vacantă, precum și în cazul celorlalte compartimente din structura organizatorică a ministerului, directorii, respectiv ceilalți conducători ai compartimentelor din structura organizatorică a ministerului deleagă, în cazul absenței din instituție, cu acordul șefului ierarhic superior, atribuțiile care le revin unei persoane cu funcție de conducere din subordine sau, în lipsa acesteia ori în caz de imposibilitate obiectivă și justificată a preluării atribuțiilor respective de către aceasta, unei persoane cu funcție de execuție din cadrul compartimentelor pe care le coordonează, cu acordul acesteia din urmă, prin decizie scrisă, întocmită în acest sens.(3) Numele persoanei căreia i-au fost delegate atribuțiile potrivit alin. (2) se comunică întregului personal al compartimentului.


    Capitolul II Alte funcții de conducere sau cu atribuții de conducere

    Secţiunea 1 Șefii de serviciu din cadrul direcțiilor din minister

    Articolul 59

    Șefii de serviciu din cadrul direcțiilor din minister, denumiți în continuare șefi de serviciu, sunt numiți și revocați din funcție prin ordin al ministrului justiției, în condițiile legii.


    Articolul 60

    Șefii de serviciu îndeplinesc următoarele atribuții:
    a) repartizează lucrările și îndrumă personalul din subordine în soluționarea acestora;
    b) avizează toate documentele elaborate în cadrul serviciului;
    c) participă, verifică și răspund de realizarea în cele mai bune condiții și la termenele stabilite a lucrărilor repartizate serviciului;
    d) realizează efectiv o parte din lucrările repartizate serviciului, precum și pe cele de o complexitate și importanță deosebită;
    e) prezintă și susțin, după caz, directorilor lucrările elaborate la nivelul serviciului;
    f) evaluează, în condițiile legii, în mod obiectiv, activitatea profesională a personalului din cadrul serviciului, pe baza criteriilor de performanță stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează, după caz;
    g) duc la îndeplinire sarcinile încredințate de conducerea ministerului sau a direcției și răspund pentru modul de îndeplinire a acestora, în domeniul de competență.


    Articolul 61
    (1) În cazul absenței din instituție, șefii de serviciu deleagă, cu acordul șefului ierarhic superior, atribuțiile care le revin unei persoane cu funcție de conducere din direcție sau, în lipsa acesteia ori în caz de imposibilitate obiectivă și justificată a preluării atribuțiilor respective de către aceasta, unei persoane cu funcție de execuție din cadrul serviciilor pe care le coordonează, cu acordul acesteia din urmă, prin decizie scrisă, întocmită în acest sens.(2) Numele persoanei căreia i-au fost delegate atribuțiile potrivit alin. (1) se comunică întregului personal al serviciului.


    Secţiunea a 2-a Șefii de birou din cadrul direcțiilor din minister

    Articolul 62

    Șefii de birou din cadrul direcțiilor din minister, denumiți în continuare șefi de birou, sunt numiți și revocați din funcție prin ordin al ministrului justiției, în condițiile legii.


    Articolul 63

    Șefii de birou îndeplinesc următoarele atribuții:
    a) repartizează lucrările și îndrumă personalul din subordine în soluționarea acestora;
    b) avizează toate documentele elaborate în cadrul biroului;
    c) participă, verifică și răspund de realizarea în cele mai bune condiții și la termenele stabilite a lucrărilor repartizate biroului;
    d) realizează efectiv o parte din lucrările repartizate biroului, precum și pe cele de o complexitate și importanță deosebită;
    e) prezintă și susțin, după caz, directorilor lucrările elaborate la nivelul biroului;
    f) evaluează, în condițiile legii, în mod obiectiv, activitatea profesională a personalului din cadrul biroului, pe baza criteriilor de performanță stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează, după caz;
    g) duc la îndeplinire sarcinile încredințate de conducerea ministerului sau a direcției și răspund pentru modul de îndeplinire a acestora, în domeniul de competență.


    Articolul 64
    (1) În cazul absenței din instituție, șefii de birou deleagă, cu acordul șefului ierarhic superior, atribuțiile care le revin unei persoane cu funcție de conducere din direcție sau, în lipsa acesteia ori în caz de imposibilitate obiectivă și justificată a preluării atribuțiilor respective de către aceasta, unei persoane cu funcție de execuție din cadrul birourilor pe care le coordonează, cu acordul acesteia din urmă, prin decizie scrisă, întocmită în acest sens.(2) Numele persoanei căreia i-au fost delegate atribuțiile potrivit alin. (1) se comunică întregului personal al biroului.


    Secţiunea a 3-a Managerul de contract

    Articolul 65

    Managerul de contract este persoana desemnată din partea compartimentului de specialitate beneficiar al unui contract încheiat de către minister ca autoritate contractantă, care asigură implementarea contractului, în vederea atingerii scopului și obiectivelor asumate.


    Articolul 66

    În exercitarea atribuțiilor sale, managerul de contract are următoarele atribuții principale:
    a) urmărește derularea contractului, conform clauzelor contractuale, întreprinde toate demersurile necesare în vederea atingerii scopului pentru care contractul a fost încheiat și întocmește, după caz, rapoarte periodice privind derularea contractului;
    b) aduce la cunoștința superiorului ierarhic orice eveniment petrecut sau potențial care ar putea conduce la distorsionarea scopului pentru care a fost încheiat contractul sau care ar putea dăuna interesului public; acest eveniment poate consta în întârziere în executarea lucrărilor, descoperirea unor acte simulate sau orice alte situații asemănătoare;
    c) fundamentează, după caz, propunerile privind încheierea de acte adiționale;
    d) verifică și certifică realitatea, regularitatea și conformitatea lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului;
    e) asigură constituirea unui fișier auditabil privind întreaga implementare a contractului, după semnarea acestuia și până la efectuarea ultimei plăți; fișierul auditabil va conține o copie a contractului și a tuturor documentelor care au legătură cu implementarea acestuia;
    f) arhivează originalul dosarului contractului și urmărește înscrierea contractului și a operațiunilor legate de acesta în registrul contractelor; predă la arhivă toate documentele elaborate în executarea și în legătură cu contractul, conform procedurii scrise elaborate în acest sens.


    Secţiunea a 4-a Managerul/Coordonatorul de proiect și echipa de implementare/management de proiect

    Articolul 67

    Managerul/Coordonatorul de proiect este persoana desemnată prin ordin al ministrului justiției, din cadrul personalului aparatului propriu al ministerului, având responsabilitatea conducerii/coordonării echipei de implementare/management de proiect, în vederea implementării activităților și atingerii rezultatelor prevăzute ale unui proiect finanțat din fonduri externe nerambursabile având drept beneficiar ministerul (în calitate de solicitant unic, lider de parteneriat sau partener de proiect), ce dispune de competențele necesare pentru îndeplinirea rolului și a sarcinilor alocate în proiect.


    Articolul 68

    Echipa de implementare/management de proiect este structura constituită prin ordin al ministrului justiției în scopul implementării proiectului finanțat din fonduri externe nerambursabile având drept beneficiar ministerul (în calitate de solicitant unic, lider de parteneriat sau partener de proiect), care cuprinde, în principiu, personal al ministerului ce dispune de competențele necesare pentru îndeplinirea rolurilor și a sarcinilor alocate în cadrul echipei de proiect.


    Articolul 69

    Desemnarea și, respectiv, schimbarea prin ordin al ministrului justiției a managerului/coordonatorului de proiect și a membrilor echipei de implementare/management de proiect se realizează în conformitate cu metodologia adoptată în acest scop la nivelul ministerului, cu asigurarea îndeplinirii tuturor condițiilor specifice impuse de regulile care guvernează finanțarea externă nerambursabilă acordată proiectului respectiv.


    Articolul 70

    În exercitarea atribuțiilor sale, managerul/ coordonatorul de proiect are următoarele atribuții principale:
    a) conduce/coordonează echipa de proiect, realizează planificarea și distribuirea resurselor și sarcinilor în cadrul proiectului și mobilizează membrii echipei în vederea implementării activităților și atingerii obiectivelor proiectului;
    b) se folosește de competențele fiecărui membru al echipei de proiect și identifică metode de a-l implica activ în procesul de implementare a proiectului, inclusiv prin stabilirea unui cadru de lucru funcțional al echipei;
    c) participă activ la implementarea tuturor activităților proiectului, inclusiv, atunci când este necesar, prin realizarea efectivă de lucrări având o complexitate sau importanță deosebită, pentru întocmirea cărora dispune de expertiza necesară;
    d) urmărește/monitorizează/verifică derularea proiectului astfel încât acesta să se realizeze în termenele și în condițiile stabilite;
    e) asigură managementul riscurilor la nivelul proiectului și propune măsuri de management corectiv (în cazul devierilor de la calendarul de implementare a proiectului sau în alte asemenea situații);
    f) furnizează informații privind proiectul solicitate de către finanțator, conducerea ministerului sau alte entități îndreptățite;
    g) propune înlocuirea membrilor echipei de proiect care nu îndeplinesc sarcinile stabilite, în baza metodologiei interne aprobate la nivelul ministerului;
    h) îndeplinește orice alte atribuții și întreprinde demersurile necesare în vederea asigurării managementului/coordonării proiectului.


    Articolul 71
    (1) Deciziile cu privire la managementul/ implementarea proiectului se iau, în principiu, de managerul/ coordonatorul de proiect, care poate consulta, în prealabil, echipa de implementare/management de proiect constituită la nivelul ministerului și/sau la nivelul partenerilor de proiect, după caz.(2) Excepțional, în situațiile în care prin contractele/ acordurile/ordinele de finanțare ori prin ordine ale ministrului justiției, proceduri interne aprobate la nivelul ministerului sau prin alte astfel de acte vizând activitatea ministerului se prevede altfel, precum și ori de câte ori managerul/coordonatorul de proiect apreciază ca fiind necesar, propunerile vizând managementul/implementarea proiectului se supun aprobării, după caz, a finanțatorului, a persoanelor cu funcție/rol de decizie indicate în actele interne respective sau a conducerii ministerului.


    Articolul 72

    În cazul unui dezacord între membrii echipei de proiect și managerul/coordonatorul de proiect cu privire la deciziile/acțiunile acestuia din urmă referitoare la managementul/implementarea proiectului, persoana/persoanele respectivă/respective din echipa de proiect poate/pot sesiza conducerea ministerului, argumentând temeiurile dezacordului și indicând riscurile și consecințele aplicării celor decise de managerul/coordonatorul de proiect.


    Articolul 73

    Sarcinile care revin managerului/coordonatorului de proiect și membrilor echipei de proiect în legătură cu managementul/implementarea proiectului au prioritate în raport cu sarcinile curente de serviciu ale acestora. În situația apariției unui dezacord în această privință între managerul/coordonatorul de proiect și conducătorul compartimentului din cadrul ministerului din care managerul/coordonatorul/membrul echipei de proiect face parte, decizia se ia de către conducerea ministerului.


    Articolul 74

    Implicarea altor compartimente de specialitate din cadrul ministerului în realizarea de acțiuni/luarea de măsuri necesare pentru managementul/implementarea în bune condiții a proiectului se realizează la solicitarea managerului/ coordonatorului de proiect, în conformitate cu prevederile aplicabile ale ordinelor ministrului justiției, ale procedurilor interne aprobate la nivelul ministerului sau ale altor astfel de acte vizând activitatea ministerului, dacă acestea există, prin apelarea/contactarea directă a compartimentelor respective ori prin obținerea unei dispoziții în acest sens a conducerii ministerului. Compartimentelor de specialitate din cadrul ministerului astfel implicate le revine obligația susținerii managerului/coordonatorului de proiect, respectiv a echipei de proiect, în funcție de competențele acestora.


    Articolul 75

    În vederea luării de decizii/măsuri cu privire la managementul/implementarea proiectului, managerul/ coordonatorul de proiect poate fi sesizat de oricare dintre membrii echipei de implementare/management de proiect, constituită la nivelul ministerului și/sau al partenerilor de proiect, precum și de alte persoane interesate sau care au competențe în ceea ce privește proiectul, precum finanțatorul, organismele de control sau alte asemenea persoane.


    Articolul 76

    Managerul/Coordonatorul de proiect și echipa de implementare/management de proiect sunt responsabili, potrivit competențelor/abilităților acestora, de depunerea diligențelor pentru realizarea activităților proiectului, în vederea atingerii rezultatelor propuse, precum și pentru îndeplinirea obligațiilor beneficiarului față de finanțator, conform prevederilor contractului/acordului/ordinului de finanțare încheiat cu acesta și regulilor specifice care guvernează finanțarea externă nerambursabilă și sistemul de management și control intern aplicabil.


    Articolul 77
    (1) Monitorizarea internă a proiectului, aflată în sarcina managerului/coordonatorului de proiect, sprijinit de persoana/persoanele desemnată/desemnate în acest scop din echipa de proiect, se realizează prin verificarea continuă a progresului proiectului prin prisma atingerii rezultatelor acestuia (realizare versus planificare), conform metodologiei de implementare a proiectului și planului de monitorizare aferent acesteia.(2) Instrumentele de management se elaborează de managerul/coordonatorul de proiect împreună cu persoana/ persoanele din echipa de proiect desemnată/desemnate în acest scop de către acesta, se aprobă de managerul/ coordonatorul de proiect și se actualizează ori de câte ori este necesar, în funcție de evoluțiile intervenite pe parcursul derulării proiectului.


    Articolul 78

    Metodologia de implementare a proiectului și planul de monitorizare aferent acesteia includ aspecte precum: modalitățile de lucru (reuniuni/întâlniri periodice ale echipei de proiect pentru monitorizarea stadiului implementării proiectului raportat la progresele înregistrate în derularea activităților/ atingerea rezultatelor proiectului, în domeniul achizițiilor publice, financiar sau în alte domenii, întocmire de minute privind concluziile reuniunilor/întâlnirilor, sistem intern de raportare către managerul de proiect, emitere de instrucțiuni de lucru, comunicare internă și externă cu ministerul, inclusiv pentru sesizarea problemelor legate de proiect sau intervenite la nivelul echipei de proiect, precum și orice alte aspecte privind implementarea și monitorizarea în bune condiții a proiectului); stabilirea activităților ce pot fi demarate în mod independent și a celor interdependente; identificarea problemelor și a riscurilor proiectului și a soluțiilor de rezolvare/contracarare/diminuare a acestora; stabilirea responsabililor și a termenelor pentru îndeplinirea fiecărei activități/sarcini în proiect.


    Articolul 79

    În situația în care, în contextul realizării managementului/implementării proiectului, se constată că se impune modificarea/completarea ordinelor ministrului justiției, procedurilor interne aprobate la nivelul ministerului sau a altor acte (inclusiv normative), având impact asupra realizării corespunzătoare a proiectului și atingerii rezultatelor asumate, ori se constată că se impune adoptarea unor astfel de acte, managerul/coordonatorul de proiect poate face propuneri în acest sens, pe care le supune aprobării conducerii ministerului și, în funcție de obiectul propunerilor formulate, avizării prealabile a compartimentelor de specialitate competente din cadrul ministerului.


    Articolul 80

    Managerul/Coordonatorul de proiect raportează cu privire la stadiul/progresele înregistrat/înregistrate în derularea activităților/atingerea rezultatelor proiectului către finanțator și către conducerea ministerului (la solicitarea expresă a acestora, la termenele stabilite prin condițiile acordării finanțării externe nerambursabile sau prin acte interne ale ministerului sau ori de câte ori managerul/coordonatorul de proiect apreciază ca fiind necesar).


    Titlul VI Categoriile de personal din cadrul ministerului

    Articolul 81

    În minister sunt încadrate următoarele categorii de personal:
    a) demnitari;
    b) personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor;
    c) funcționari publici;
    d) manageri publici;
    e) polițiști de penitenciare;
    f) consilieri pentru afaceri europene;
    g) personal contractual.


    Articolul 82
    (1) Personalul de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor își desfășoară activitatea în temeiul Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, din cadrul ministerului, numirea, susținerea examenului de capacitate, promovarea, evaluarea activității profesionale, salarizarea și alte drepturi, precum și răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor se realizează potrivit legii.


    Articolul 83
    (1) Funcționarii publici își desfășoară activitatea în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.(2) Ocuparea unei funcții publice vacante din cadrul ministerului, numirea, promovarea, evaluarea activității profesionale, salarizarea și alte drepturi, precum și răspunderea disciplinară a funcționarilor publici se realizează potrivit legii.


    Articolul 84
    (1) Managerii publici își desfășoară activitatea în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2008 privind statutul funcționarului public denumit manager public, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 135/2009, cu modificările ulterioare.(2) Managerul public își desfășoară activitatea, potrivit legii, în subordinea directă a unui înalt funcționar public sau, după caz, în subordinea unui funcționar public de conducere care ocupă o funcție publică cel puțin la nivelul funcției de director ori o funcție publică specifică asimilată acesteia.


    Articolul 85
    (1) Polițiștii de penitenciare din cadrul ministerului își desfășoară activitatea în temeiul Legii nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare.(2) Ocuparea posturilor vacante de polițiști de penitenciare din cadrul ministerului, numirea, avansarea, evaluarea activității profesionale, salarizarea și alte drepturi, precum și răspunderea disciplinară a polițiștilor de penitenciare se realizează potrivit legii.


    Articolul 86
    (1) Consilierii pentru afaceri europene își desfășoară activitatea în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 272/2003, cu modificările și completările ulterioare, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Consilierii pentru afaceri europene sunt specialiști cu atribuții în domeniul realizării programelor și reformelor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea României de stat membru al UE.(3) Consilierii pentru afaceri europene au calitatea de personal încadrat cu contract individual de muncă, beneficiind de drepturile și exercitând obligațiile ce decurg din această calitate.(4) Ocuparea posturilor vacante de consilieri pentru afaceri europene, numirea, evaluarea performanțelor profesionale individuale, salarizarea și alte drepturi ale consilierilor pentru afaceri europene se realizează potrivit legii.(5) Răspunderea disciplinară a consilierilor pentru afaceri europene este reglementată de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 87
    (1) Personalul din aparatul propriu al ministerului care efectuează activități de secretariat-administrative, protocol, gospodărire, întreținere-reparații și de deservire este angajat cu contract individual de muncă, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Ocuparea posturilor vacante de personal contractual, numirea, promovarea și avansarea, evaluarea performanțelor profesionale individuale, salarizarea și alte drepturi ale personalului prevăzut la alin. (1) se realizează potrivit legii.(3) Răspunderea disciplinară a personalului prevăzut la alin. (1) este reglementată de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


    Titlul VII Norme privind conduita personalului

    Articolul 88

    Conduita profesională a personalului din cadrul ministerului este guvernată de următoarele principii:
    a) respectarea supremației Constituției și a legii;
    b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia întreg personalul are îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal în exercitarea funcției publice;
    c) profesionalismul, principiu conform căruia întreg personalul are obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate;
    d) imparțialitatea și nediscriminarea, principii conform cărora întreg personalul este obligat să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură în exercitarea atribuțiilor funcției;
    e) integritatea morală, principiu conform căruia personalului îi este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției pe care o deține sau să abuzeze în vreun fel de aceasta;
    f) confidențialitatea, principiu conform căruia personalul are obligația de a utiliza și proteja informațiile, pe care nu le va folosi în scop personal, într-o manieră contrară legii;
    g) libertatea gândirii și a exprimării, principii conform cărora personalul poate să își exprime și să își fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri;
    h) cinstea și corectitudinea, principii conform cărora, în exercitarea funcției și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul trebuie să fie de bună-credință și să acționeze pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.


    Articolul 89

    În exercitarea funcției, personalul din cadrul ministerului are obligația de a avea un comportament obiectiv și imparțial, asigurând, în condițiile legii, transparența administrativă.


    Articolul 90

    Prin actele și faptele sale, personalul din cadrul ministerului are obligația să respecte Constituția și legile țării și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale, în conformitate cu atribuțiile care îi revin, cu respectarea eticii profesionale.


    Articolul 91
    (1) Personalul din cadrul ministerului are obligația de a apăra prestigiul instituției și de a se abține de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.(2) Personalul din cadrul ministerului are obligația:
    a) să nu dezvăluie informații care nu au caracter public în alte condiții decât cele prevăzute de lege;
    b) să nu facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care ministerul are calitatea de parte;
    c) să nu divulge datele sau informațiile la care a avut acces, altfel decât în condițiile legii;
    d) să nu acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acțiuni în justiție ori de altă natură împotriva ministerului și în legătură cu activitatea acestuia;
    e) să nu permită folosirea funcțiilor pe care le îndeplinește în scop de reclamă comercială, publicitate sau propagandă de orice fel sau pentru dobândirea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, pentru el sau pentru alte persoane;
    f) să nu ia poziție publică în afara atribuțiilor de serviciu sau a sarcinilor încredințate cu respectarea mandatului încredințat și a confidențialității și să nu ofere consultații în probleme privind realizarea activităților de control sau alte informații în mod neautorizat, cu încălcarea atribuțiilor stabilite potrivit legii;
    g) să nu se implice în orice activitate sau manifestare care ar prejudicia imaginea și ar știrbi prestigiul ministerului sau demnitatea funcției.


    Articolul 92
    (1) În activitatea sa, personalul din cadrul ministerului are obligația de a respecta libertatea opiniilor, de a avea o atitudine conciliantă și de a evita generarea conflictelor.(2) Personalul din cadrul ministerului trebuie să respecte demnitatea funcției deținute și prestigiul instituției și să manifeste respect pentru viața privată a tuturor persoanelor cu care intră în relații profesionale.


    Articolul 93
    (1) Relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură numai de către personalul special desemnat în acest sens de către conducerea ministerului, în condițiile legii.(2) Personalul din cadrul ministerului desemnat să participe la activități sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de conducerea instituției.


    Articolul 94

    În conformitate cu prevederile care reglementează statutul fiecărei categorii profesionale, personalului din cadrul ministerului îi este interzis:
    a) să participe sau să colaboreze la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice sau organizațiilor asimilate partidelor politice;
    b) să furnizeze sprijin logistic candidaților la funcțiile de demnitate publică;
    c) să afișeze în cadrul ministerului însemne ori obiecte inscripționate cu sigla sau denumirea partidelor politice sau organizațiilor asimilate partidelor politice ori a candidaților acestora.


    Articolul 95

    În considerarea funcției deținute, personalului din cadrul ministerului îi este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale, cu excepția activităților publicistice. De asemenea, personalului din cadrul ministerului, cu excepția demnitarilor, îi este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în scopuri electorale.


    Articolul 96
    (1) În relațiile cu ceilalți colegi de serviciu, precum și cu persoanele fizice sau juridice, personalul din cadrul ministerului trebuie să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine și politețe, fiind interzis orice comportament de hărțuire la locul de muncă, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Personalul din cadrul ministerului are obligația să nu aducă atingere onoarei, reputației și demnității persoanelor din cadrul instituției, precum și persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea atribuțiilor, prin:
    a) întrebuințarea unor expresii jignitoare;
    b) dezvăluirea unor aspecte ale vieții private;
    c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase;
    d) adoptarea unei atitudini părtinitoare și nejustificate pentru rezolvarea clară și eficientă a problemelor care derivă din exercitarea funcției;
    e) formularea în mod public, fără temei, de acuze și reclamații colegilor, șefilor și subordonaților ierarhici;
    f) formularea, în mod public sau privat, de injurii și calomnii colegilor, șefilor și subordonaților ierarhici.
    (3) Persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul ministerului sunt obligate să poarte o vestimentație decentă și adecvată acestei instituții publice.


    Articolul 97
    (1) Personalul din cadrul ministerului care reprezintă instituția în cadrul unor organizații internaționale, instituții de învățământ, conferințe, seminare și alte activități cu caracter internațional are obligația să nu promoveze o imagine defavorabilă instituției.(2) Personalul din cadrul ministerului este obligat să respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de conducerea instituției.(3) În deplasările externe, personalul din cadrul ministerului trebuie să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol și este obligat să respecte legile țării gazdă.


    Articolul 98
    (1) În exercitarea funcției publice, personalului din cadrul ministerului îi este interzis să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinților, prietenilor.(2) Se exceptează de la această regulă bunurile primite cu titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției, conform Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției.


    Articolul 99
    (1) În procesul de luare a deciziilor, personalul din cadrul ministerului trebuie să acționeze conform prevederilor legale și să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial.(2) Personalului din cadrul ministerului îi este interzis să promită luarea unei decizii de către conducerea instituției, de către alți funcționari din cadrul instituției, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod privilegiat.


    Articolul 100
    (1) În exercitarea atribuțiilor specifice funcțiilor de conducere, personalul din cadrul ministerului trebuie să asigure egalitatea de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei, pentru personalul din subordine.(2) Personalul cu funcții de conducere din cadrul ministerului trebuie să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru personalul din subordine atunci când propune avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcții ori acordarea de stimulente sau premii conform legii, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.(3) Se interzice personalului cu funcții de conducere din cadrul ministerului să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcție pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute de prezentul titlu.(4) Repartizarea sarcinilor de serviciu și a lucrărilor trebuie să se realizeze cu obiectivitate și imparțialitate, cu stabilirea unor termene rezonabile de soluționare și cu respectarea specificului atribuțiilor direcțiilor, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.(5) Personalul cu funcții de conducere trebuie să asigure condiții decente de muncă pentru personalul din cadrul ministerului.


    Articolul 101
    (1) Este interzisă folosirea de către personalul din cadrul ministerului în alte scopuri decât cele prevăzute de lege a prerogativelor funcției deținute.(2) Prin activitatea desfășurată, personalului din cadrul ministerului îi este interzisă urmărirea obținerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.(3) Personalului din cadrul ministerului îi este interzis să folosească poziția oficială pe care o deține sau relațiile pe care le-a stabilit în exercitarea funcției pentru a influența anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.(4) Personalului din cadrul ministerului îi este interzis să impună altor persoane să se înscrie în organizații sau asociații, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promițându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.


    Articolul 102
    (1) Personalul din cadrul ministerului trebuie să asigure ocrotirea bunurilor din patrimoniul instituției și să evite producerea oricărui prejudiciu, acționând în orice situație ca un bun proprietar.(2) Personalul din cadrul ministerului, inclusiv cel care desfășoară activități publicistice în interes personal sau activități didactice, are obligația de a folosi timpul de lucru, precum și bunurile aparținând instituției numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției deținute, în conformitate cu prevederile legale și ale prezentului regulament.(3) Personalul din cadrul ministerului trebuie să respecte principiul folosirii utile și eficiente a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.(4) Este interzisă utilizarea în scopuri personale a bunurilor din patrimoniul instituției, inclusiv a autoturismelor de serviciu.


    Articolul 103
    (1) Personalul din cadrul ministerului trebuie să ia măsurile necesare pentru a evita sau pentru a soluționa adecvat situațiile în care există conflicte de interese, care ar putea compromite, direct sau indirect, îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în conformitate cu prevederile legale aplicabile categoriei profesionale, după caz.(2) Ori de câte ori este necesar, angajatul trebuie să declare dacă este într-o situație de conflict de interese și să informeze superiorul ierarhic în vederea soluționării acestei situații.


    Articolul 104
    (1) Situațiile de conflict apărute la nivelul personalului din cadrul ministerului care vizează nerespectarea prevederilor prezentului titlu și care nu fac obiectul de competență al comisiilor de disciplină instituite la nivelul instituției sunt gestionate de către secretarul general sau secretarul general adjunct.(2) În soluționarea conflictului, secretarul general sau secretarul general adjunct aplică principiile obiectivității, confidențialității și ascultării tuturor părților implicate.(3) Situațiile de conflict în care este implicat secretarul general sau secretarul general adjunct sunt soluționate de către ministrul justiției sau de către un secretar de stat desemnat de acesta.(4) În funcție de obiectul situației de conflict și de complexitatea acesteia, secretarul general sau secretarul general adjunct poate solicita puncte de vedere de la direcțiile de specialitate din cadrul ministerului.


    Articolul 105

    Personalul din cadrul ministerului răspunde civil, disciplinar, contravențional, administrativ și penal, în condițiile legii.


    Titlul VIII Compartimentele din cadrul ministerului

    Capitolul I Dispoziții comune

    Articolul 106

    Compartimentele din structura organizatorică a ministerului și modul de subordonare a activității acestora sunt stabilite în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 652/2009, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 107
    (1) Atribuțiile compartimentelor din minister se stabilesc prin prezentul regulament.(2) Atribuțiile corespunzătoare funcțiilor din cadrul compartimentelor din minister se stabilesc prin fișele posturilor, întocmite în baza prezentului regulament, după caz, de către ministrul justiției, secretarii de stat, secretarul general, secretarul general adjunct, directorii și ceilalți conducători ai compartimentelor din structura organizatorică a ministerului.


    Articolul 108

    Compartimentele de specialitate juridică din structura organizatorică a ministerului sunt următoarele:
    a) Direcția Corpul de control al ministrului;
    b) Compartimentul publicitate mobiliară;
    c) Direcția elaborare acte normative;
    d) Direcția avizare acte normative;
    e) Direcția contencios;
    f) Direcția de prevenire a criminalității;
    g) Serviciul profesii juridice conexe;
    h) Direcția drept internațional și cooperare judiciară;
    i) Direcția afaceri europene și drepturile omului;
    j) Direcția programe europene;
    k) Direcția resurse umane;
    l) Serviciul relații cu publicul.


    Capitolul II Direcția Corpul de control al ministrului

    Articolul 109
    (1) Direcția Corpul de control al ministrului este compartimentul care îndeplinește, potrivit prevederilor legale, atribuții de verificare și control în toate domeniile de activitate ale ministerului.(2) Direcția Corpul de control al ministrului este o structură de autoritate, care beneficiază de independență operațională, subordonată direct ministrului justiției.(3) Direcția Corpul de control al ministrului își exercită atribuțiile prin inspectori și este condusă de un inspector-șef.(4) Activitatea de verificare prealabilă a sesizărilor și de control se realizează potrivit dispozițiilor legale în materie și Metodologiei privind verificarea prealabilă a sesizărilor, realizarea activității de control și efectuarea altor proceduri prevăzute de lege, de către Direcția Corpul de control al ministrului, aprobată prin ordin de ministrul justiției.


    Articolul 110
    (1) În exercitarea atribuțiilor sale, Direcția Corpul de control al ministrului are acces neîngrădit, în condițiile legii, la documentele, datele, informațiile necesare, indiferent de suportul de stocare a acestora, inclusiv la bazele de date gestionate de entitățile controlate.(2) Instituțiile și unitățile aflate în subordinea sau coordonarea ministerului sunt obligate să transmită, la cererea Direcției Corpul de control al ministrului, documentele, datele și informațiile solicitate, la termenele stabilite, și să asigure, în condițiile legii, accesul neîngrădit al Direcției Corpul de control al ministrului în sediile lor și în orice spații care le aparțin, în vederea realizării atribuțiilor sale.(3) Pentru realizarea atribuțiilor ce îi revin, Direcția Corpul de control al ministrului își va putea asocia în cadrul controalelor efectuate, cu aprobarea ministrului justiției, persoane specializate din cadrul ministerului, instituțiilor sau al unităților aflate în subordinea ori coordonarea acestuia, inclusiv din structurile de control ale acestora.


    Articolul 111

    Direcția Corpul de control al ministrului îndeplinește următoarele atribuții:
    a) efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, cercetarea prealabilă a faptelor sesizate Comisiei de disciplină, potrivit regulamentului privind răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, din cadrul ministerului, precum și cercetarea disciplinară prealabilă în cazul asistenților judiciari;
    b) efectuează verificări prealabile și, în baza ordinului ministrului justiției, controale la nivelul ministerului, al instituțiilor și unităților aflate în subordinea sau coordonarea acestuia;
    c) efectuează verificări prealabile și, în baza ordinului ministrului justiției, controale în legătură cu modul de exercitare a prerogativelor funcției de conducere de către conducătorii compartimentelor din cadrul ministerului și ai instituțiilor și unităților aflate în subordinea sau coordonarea acestuia;
    d) participă, în compunerea unor echipe mixte, la efectuarea de activități de control, la solicitarea Corpului de control al prim-ministrului și în baza aprobării ministrului justiției, în domeniul de competență al ministerului;
    e) efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, controlul profesional al activității notarilor publici și executorilor judecătorești, potrivit prevederilor Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    f) efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, controlul profesional al activității administratorului procedurii/lichidatorului în procedura insolvenței persoanei fizice, potrivit prevederilor Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice;
    g) analizează concluziile controalelor efectuate de camerele notarilor publici și ale executorilor judecătorești și formulează propuneri în consecință;
    h) examinează și soluționează sesizările adresate conducerii ministerului privitoare la activitatea notarilor publici și a executorilor judecătorești, precum și la alte domenii de competență ale Direcției Corpul de control al ministrului, conform prevederilor legale, formulând propuneri motivate de înlăturare a deficiențelor constatate, după caz;
    i) efectuează, din dispoziția ministrului justiției, cercetarea prealabilă a faptelor ce constituie abateri disciplinare, în vederea exercitării acțiunii disciplinare împotriva executorilor judecătorești, în condițiile legii;
    j) efectuează, din dispoziția ministrului justiției, cercetarea prealabilă a faptelor ce constituie abateri disciplinare, în vederea exercitării acțiunii disciplinare împotriva notarilor publici, în condițiile legii;
    k) efectuează, din oficiu sau la solicitarea ministrului justiției, verificarea sesizărilor referitoare la buna reputație a notarilor publici, în condițiile legii;
    l) efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, controale în unitățile sistemului administrației penitenciare cu privire la respectarea regimului legal de detenție, a drepturilor și libertăților recunoscute persoanelor private de libertate aflate în penitenciare sau minorilor din centrele de reeducare ori cu privire la raporturile profesional-ierarhice ale personalului încadrat în Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate acesteia;
    m) soluționează petițiile, cererile și sesizările adresate ministerului, prin intermediul Administrației Prezidențiale, Parlamentului României - Senatul și Camera Deputaților, Avocatului Poporului, Guvernului României sau altor instituții, de către persoanele private de libertate, de către membrii de familie ai acestora sau de către alte persoane fizice ori juridice, ce au ca obiect regimul de executare a pedepselor privative de libertate, a unor măsuri educative aplicate minorilor, respectarea drepturilor omului ori activitatea conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor sau a conducerii unităților penitenciare, și prezintă, după caz, propuneri ministrului justiției privind oportunitatea fundamentării unei acțiuni de control;
    n) verifică, în baza ordinului ministrului justiției, modul în care unitățile penitenciare își îndeplinesc sarcinile care le revin în raporturile cu instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, precum și condițiile administrative asigurate deținuților prezentați la respectivele organe judiciare;
    o) analizează concluziile inspecțiilor și controalelor efectuate de structurile de control din cadrul instituțiilor subordonate ministerului, precum și din cadrul Direcției Naționale de Probațiune și formulează propuneri în consecință;
    p) îndeplinește, potrivit legii, atribuțiile de verificare cu privire la realitatea situației materiale a beneficiarului de asistență extrajudiciară;
    q) efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, controlul asupra modului de organizare și desfășurare a concursurilor pentru dobândirea calității de executor judecătoresc definitiv sau stagiar și, respectiv, de notar public definitiv ori stagiar;
    r) efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, controlul asupra modului de organizare și desfășurare a concursurilor sau a examenelor de ocupare a posturilor vacante, respectiv de promovare ori avansare a personalului din cadrul ministerului, precum și din instituțiile și unitățile aflate în subordinea sau coordonarea acestuia;
    s) efectuează verificări prealabile și, în baza ordinului ministrului justiției, controale cu privire la îndeplinirea de către compartimentele din structura ministerului, unitățile și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestuia, a angajamentelor asumate de România ca stat membru al UE, precum și prin convenții, tratate și alte acte de drept internațional la care România este parte sau a aderat;
    t) efectuează verificări prealabile și, în baza ordinului ministrului justiției, controale cu privire la modul de ducere la îndeplinire a solicitărilor formulate de Avocatul Poporului în urma examinării și soluționării de către această instituție a petițiilor primite;
    u) efectuează verificări prealabile și, în baza ordinului ministrului justiției, controale cu privire la modul de implementare de către Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate acesteia a recomandărilor formulate de instituția Avocatul Poporului în urma vizitelor efectuate în locurile de detenție aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor;
    v) sesizează organelor abilitate posibilele fapte infracționale rezultate în urma verificărilor efectuate în exercitarea atribuțiilor din prezentul regulament;
    w) participă, în limitele propriilor competențe, la elaborarea proiectelor de acte normative cu privire la activitatea de înfăptuire a justiției, a activității sistemului penitenciar, a Oficiului Național al Registrului Comerțului, la organizarea și exercitarea profesiilor de notar public și de executor judecătoresc, precum și a activității administratorului procedurii/lichidatorului în procedura insolvenței persoanei fizice;
    x) formulează, în limitele propriilor competențe, puncte de vedere la proiectele de acte normative și la inițiativele legislative parlamentare ce vizează activitatea de înfăptuire a justiției, activitatea unităților subordonate și celor aflate în coordonarea ministerului, activitatea notarilor publici, a executorilor judecătorești, precum și a activității administratorului procedurii/lichidatorului în procedura insolvenței persoanei fizice;
    y) efectuează verificări prealabile și, în baza ordinului ministrului justiției, controale cu privire la proiectele finanțate din fonduri externe, rambursabile sau nerambursabile, derulate de minister, precum și de instituțiile și unitățile aflate în subordinea ori coordonarea acestuia;
    z) îndeplinește orice alte atribuții ce decurg din actele normative în vigoare, în domeniul de competență.


    Articolul 112

    La nivelul Direcției Corpul de control al ministrului sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) registrul de intrare-ieșire corespondență a lucrărilor compartimentului;
    c) condica de corespondență cu cabinetele ministrului și secretarilor de stat;
    d) condica de expediere a corespondenței către compartimentele din minister;
    e) condica de expediere a corespondenței prin Registratura ministerului și prin Serviciul informații clasificate;
    f) registrul cuprinzând copiile ordinelor elaborate de compartiment;
    g) condica de prezență.


    Capitolul III Compartimentul pentru comunicare

    Articolul 113
    (1) Compartimentul pentru comunicare îndeplinește atribuțiile privind strategiile de comunicare, astfel:
    a) creează și evaluează imaginea publică a politicii din domeniul justiției și elaborează recomandările în consecință;
    b) elaborează strategiile de comunicare;
    c) organizează activitățile publice ale ministrului justiției și ale altor reprezentanți ai ministerului;
    d) organizează conferințele de presă ale ministerului;
    e) răspunde de asigurarea caracterului coerent și unic al mesajului public al ministerului;
    f) elaborează și transmite comunicate de presă, fiind singurul compartiment din cadrul ministerului abilitat în acest sens;
    g) comunică Guvernului, la solicitarea acestuia, datele evoluției justiției și deciziile ministerului;
    h) colaborează cu serviciile și direcțiile similare din ministere și Guvern;
    i) elaborează revista presei și sinteza știrilor importante pentru justiție;
    j) semnalează consilierilor ministrului și compartimentelor implicate din minister problematica acută din domeniul justiției abordată de mass-media;
    k) participă la acțiunile ministerului având relevanță informațională;
    l) asigură, în domeniul său de competență, comunicarea internă între direcțiile ministerului;
    m) produce, editează și difuzează pliante, ghiduri și materiale documentare pentru uz intern și internațional, în colaborare cu alte compartimente, după caz;
    n) efectuează, din dispoziția ministrului justiției, sau participă la efectuarea unor studii, evaluări, lucrări de sinteză privind reflectarea activității ministerului în mass-media;
    o) informează ministrul justiției cu privire la posibilitățile de rezolvare a problemelor ridicate de demnitari, reprezentanți străini și alte persoane primite în audiență, colaborând, după caz, cu alte compartimente din minister;
    p) sesizează cu operativitate ministrul justiției în legătură cu evenimentele deosebite care se produc în unitățile din subordinea ministerului;
    q) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.
    (2) În realizarea atribuțiilor sale, Compartimentul pentru comunicare colaborează cu celelalte compartimente din minister.


    Articolul 114
    (1) Purtătorul de cuvânt al ministerului își desfășoară activitatea în cadrul Compartimentului pentru comunicare și este numit prin ordin al ministrului justiției.(2) Purtătorul de cuvânt îndeplinește următoarele atribuții:
    a) propune strategia și planurile de acțiune și coordonează implementarea acestora în vederea îmbunătățirii comunicării externe și interne a ministerului;
    b) gestionează relațiile cu presa prin acțiuni în principal proactive, fapt care se regăsește în reflectarea corectă a punctelor de vedere ale ministerului;
    c) se asigură că ministerul răspunde la solicitările presei în mod eficient și că mesajele transmise sunt unitare și coerente;
    d) evaluează riscurile imagologice și propune măsuri de remediere;
    e) se implică în gestionarea situațiilor de criză, propune și implementează planuri de acțiune;
    f) participă la evenimente interne și externe, relevante din punctul de vedere al comunicării;
    g) exprimă, dacă este cazul, poziția ministerului prin apariții în presă, cu acordul ministrului justiției;
    h) propune conducerii ministerului oportunități de comunicare externă și îi pregătește pe reprezentanții ministerului pentru aparițiile publice;
    i) asigură legătura cu instituțiile subordonate ministerului;
    j) asigură legătura cu alte ministere sau instituții publice;
    k) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 115

    La nivelul Compartimentului pentru comunicare sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) condica de corespondență către compartimentele din minister și către cabinetele ministrului și secretarilor de stat;
    c) condica de corespondență prin Serviciul informații clasificate și Registratura ministerului;
    d) condica de prezență.


    Capitolul IV Serviciul de audit public intern

    Articolul 116
    (1) Serviciul de audit public intern își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern.(2) Serviciul de audit public intern este compartimentul aflat în subordinea directă a ministrului și desfășoară o activitate independentă și obiectivă, destinată îmbunătățirii sistemelor și activităților din aparatul propriu al ministerului, al unităților subordonate acestuia și al instituțiilor publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, pentru care ministrul justiției are calitatea de ordonator principal de credite.(3) Activitatea de audit intern nu reprezintă activitate de control, ci de îndrumare și sprijinire a conducerilor compartimentelor pentru înlăturarea disfuncționalităților.


    Articolul 117

    Serviciul de audit public intern are următoarele atribuții:
    a) organizează și asigură, în condițiile legii, exercitarea activităților de audit public intern la nivelul ministerului;
    b) avizează numirea sau destituirea conducătorilor compartimentelor de audit intern din cadrul instituțiilor publice pentru care ministrul justiției este ordonator principal de credite, a auditorilor interni (la structurile de audit intern în situația în care nu există șef de compartiment), precum și normele metodologice proprii specifice elaborate de către unitățile subordonate ministerului și instanțele judecătorești, care au creat cadru organizatoric și funcțional de audit public intern, și le propune spre aprobare ministrului justiției;
    c) verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică de către auditorii interni din cadrul compartimentelor de audit public intern, în situația în care sunt constituite la nivelul curților de apel și la nivelul unităților subordonate ministerului, și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entității publice în cauză;
    d) exercită activități de audit intern asupra tuturor activităților desfășurate cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice, precum și la administrarea bunurilor din domeniul public și privat al statului. Prin activitățile de audit intern se evaluează dacă sistemele de management financiar și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;
    e) desfășoară misiuni ad-hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter excepțional, necuprinse în planul anual de audit intern, în baza ordinului de serviciu și aprobate de ministrul justiției;
    f) consiliază conducerea ministerului, a unităților subordonate acestuia și a instituțiilor publice din sistemul justiției, respectiv tribunale și curți de apel, în cazul în care la nivelul acestora nu este constituit un compartiment de audit public intern, pentru a adăuga valoare și a îmbunătăți procesele guvernanței, fără ca auditorii interni să își asume responsabilități manageriale;
    g) elaborează proiectul normelor metodologice de exercitare a activității de audit intern din cadrul ministerului, care se aprobă de ministrul justiției, avizate de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) din cadrul Ministerului Finanțelor;
    h) elaborează instrucțiuni de lucru în domeniul auditului intern, pentru activitățile desfășurate de compartiment, care se aprobă de ministrul justiției;
    i) elaborează proiectul planului multianual și, pe baza lui, proiectul planului anual de audit, pe care le supune spre aprobare ministrului justiției;
    j) informează UCAAPI despre recomandările neînsușite de către conducătorul entității publice auditate, precum și despre consecințele acestora;
    k) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor rezultate din activitățile de audit;
    l) raportează imediat ministrului justiției și structurii de control abilitate pentru continuarea verificărilor, în cazul în care constată existența sau posibilitatea producerii unor iregularități;
    m) monitorizează implementarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit intern, încheiate în urma misiunilor de audit ce au fost cuprinse în planul anual de audit, și analizează raportul de monitorizare al fiecărei unități subordonate ministerului, precum și pe cel al instanțelor judecătorești pentru care ministrul justiției este ordonator principal de credite;
    n) elaborează raportul anual al activității de audit intern pentru Serviciul de audit public intern;
    o) elaborează raportul centralizat anual al activității de audit intern, pe baza datelor transmise de structurile de audit intern organizate la nivelul unităților subordonate ministerului și al instanțelor judecătorești;
    p) desfășoară activitatea de consiliere și audit intern pentru acțiunile ce presupun managementul fondurilor externe rambursabile sau nerambursabile derulate de minister și unitățile aflate în subordonarea acestuia, precum și instanțele judecătorești, în calitate de beneficiari, pe baza planului anual de audit aprobat de ministrul justiției;
    q) elaborează normele metodologice pentru desfășurarea activităților de audit intern referitoare la derularea programelor finanțate din fonduri externe rambursabile sau nerambursabile, ținând cont de cadrul legal aplicabil în această materie, pe care le supune spre aprobare ministrului justiției;
    r) coordonează, îndrumă și evaluează activitatea de audit intern desfășurată în cadrul unităților subordonate, precum și al instituțiilor publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, pentru care ministrul justiției are calitatea de ordonator principal de credite, care au instituit compartiment de audit public intern, prin evaluări efectuate în condițiile legii asupra activității de audit desfășurate;
    s) coordonează, îndrumă și evaluează din punct de vedere tehnic și metodologic activitatea de audit public intern a unităților subordonate și instituțiilor publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, pentru care ministrul justiției are calitatea de ordonator principal de credite, care au instituit compartiment de audit public intern, putând emite, în condițiile legii, norme și instrucțiuni obligatorii pentru aplicarea unitară a reglementărilor legale;
    t) asigură exercitarea activității de audit la unitățile subordonate ministerului și instituțiile publice din sistemul justiției, pentru care ministrul justiției are calitatea de ordonator principal de credite, care nu au instituit compartiment de audit public intern;
    u) asigură elaborarea lucrărilor, informarea și raportarea cu privire la activitatea de audit, conform prevederilor legale în domeniul auditului public intern;
    v) asigură participarea și reprezentarea în comisii de examen organizate pentru încadrarea auditorilor interni, comisii de atestare a auditorilor interni, alte comisii sau în cadrul altor organisme/structuri/instituții publice în domeniul auditului intern;
    w) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 118
    (1) Auditul intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate într-o entitate publică, inclusiv asupra activităților entităților subordonate, cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice, precum și la administrarea patrimoniului public.(2) Serviciul de audit public intern auditează, cel puțin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
    a) activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanțare externă;
    b) plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;
    c) administrarea patrimoniului, precum și închirierea de bunuri din domeniul privat al statului;
    d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;
    e) alocarea creditelor bugetare;
    f) sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;
    g) sistemul de luare a deciziilor;
    h) sistemele de conducere și control, precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;
    i) sistemele informatice;
    j) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.


    Articolul 119

    La nivelul Serviciului de audit public intern sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) condica de predare a documentelor către auditorii interni din cadrul serviciului;
    c) condica de expediere a corespondenței către compartimentele din minister, cabinetele ministrului și secretarilor de stat;
    d) condica de expediere a corespondenței către instituțiile aflate în subordonarea ministerului;
    e) condica de prezență.


    Capitolul V Serviciul informații clasificate

    Articolul 120
    (1) Serviciul informații clasificate este structura de specialitate, înființată potrivit dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, care elaborează, implementează și monitorizează aplicarea ansamblului de măsuri de natură juridică, procedurală, fizică și de protecție a personalului, destinate securității documentelor și a materialelor clasificate.(2) Serviciul informații clasificate, ca structură specială, se subordonează ministrului justiției.(3) Ministerul Justiției, ca autoritate desemnată de securitate, prin Serviciul informații clasificate, stabilește măsuri proprii de coordonare și control atât la nivelul aparatului propriu al ministerului, cât și la nivelul unităților subordonate acestuia.(4) Serviciul informații clasificate, ca structură de specialitate, desfășoară activitatea în baza actelor normative în domeniul securității informațiilor clasificate, respectiv: Legea nr. 182/2002, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu, Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea și protecția, pe teritoriul României, a corespondenței clasificate, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 353/2002 privind aprobarea Normelor privind protecția informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România, cu modificările ulterioare, Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat nr. 490/2005 pentru stabilirea condițiilor de acces la informații U.E. clasificate, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat nr. 160/2006 pentru aprobarea Normelor-cadru privind securitatea informațiilor UE clasificate.


    Articolul 121

    Serviciul informații clasificate îndeplinește următoarele atribuții:1. elaborarea, multiplicarea și evidența datelor și informațiilor clasificate:
    a) contribuie la elaborarea și supune aprobării conducerii ministerului normele interne privind protecția informațiilor clasificate, potrivit actelor normative în vigoare;
    b) contribuie la întocmirea programului de prevenire a scurgerii de informații clasificate (PPSIC) și ia măsuri necesare pentru aplicarea acestuia;
    c) propune și contribuie la întocmirea și actualizarea listelor informațiilor clasificate elaborate și păstrate la nivelul ministerului, pe clase și niveluri de secretizare;
    d) gestionează activitatea de evidență, întocmire, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, arhivare sau distrugere a documentelor clasificate, urmărește modul în care sunt repartizate și transmise documentele clasificate în cadrul ministerului;
    e) solicită instituțiilor abilitate efectuarea verificărilor de securitate în vederea avizării persoanelor propuse a avea acces la informații clasificate secrete de stat și eliberează, pe baza avizului primit, certificate de securitate și autorizații de acces la informații naționale clasificate;
    f) asigură păstrarea și organizează evidența certificatelor de securitate și a autorizațiilor de acces pentru personalul din aparatul propriu de lucru al ministerului și unitățile aflate în subordonarea/coordonarea ministerului, cu excepția Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Autorității Naționale pentru Cetățenie;
    g) actualizează permanent evidența certificatelor de securitate și a autorizațiilor de acces la informații clasificate;
    h) organizează activități de pregătire sau instruire a personalului autorizat a avea acces la informații clasificate, în conformitate cu prevederile naționale și normele interne, precum și a personalului care urmează să aibă acces la informații clasificate cu privire la normele specifice în domeniul informațiilor clasificate;
    i) participă la elaborarea nomenclatorului arhivistic al Ministerului Justiției;
    j) actualizează nomenclatorul arhivistic al documentelor;
    k) coordonează activitatea de ordonare a documentelor clasificate, potrivit problematicii și termenelor de păstrare;
    2. relaționarea cu alte instituții și structuri abilitate în domeniul protecției informațiilor clasificate:
    a) asigură relaționarea cu instituția abilitată să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la protecția informațiilor clasificate, potrivit legii;
    b) acordă sprijin reprezentanților autorizați ai instituțiilor abilitate, potrivit competențelor legale, în vederea verificării persoanelor care solicită accesul la informații clasificate;
    c) ține legătura cu Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secret de Stat (ORNISS) și cu structurile de profil din celelalte instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale;
    d) asigură relaționarea cu structura constituită la nivel național - Brigada Antiteroristă - Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă din cadrul Serviciului Român de Informații;
    e) participă la întâlnirile organizate periodic de ORNISS, pe problematica informațiilor naționale clasificate, informațiilor NATO clasificate și informațiilor UE clasificat, și acționează pentru implementarea noilor reglementări în materie la nivelul ministerului;
    f) colaborează cu Direcția tehnologia informației pentru buna îndeplinire a atribuțiilor;
    3. coordonarea și controlul măsurilor de protecție a informațiilor clasificate în cadrul ministerului/unităților aflate în coordonarea, respectiv subordonarea ministerului:
    a) coordonează activitatea de protecție a informațiilor clasificate, în toate componentele acesteia;
    b) monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protecție a informațiilor clasificate și modul de respectare a acestora;
    c) oferă consiliere conducerii ministerului în legătură cu toate aspectele privind securitatea informațiilor clasificate;
    d) informează conducerea ministerului despre vulnerabilitățile și riscurile existente în sistemul de protecție a informațiilor clasificate și propune măsuri pentru înlăturarea acestora;
    e) prezintă conducerii ministerului date privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor și locurilor de importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate din sfera sa de responsabilitate și, după caz, solicită sprijinul instituțiilor abilitate;
    f) îndeplinește, în baza ordinului ministrului justiției, activități de verificare și control privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecție a informațiilor clasificate;
    g) efectuează la instituțiile din subordonare/coordonare activități de control și îndrumare (de fond, tematice, în situații de urgență) privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecție a informațiilor clasificate și protecție fizică a acestora;
    h) efectuează controale inopinate în unitățile aflate în coordonarea/subordonarea ministerului, pentru respectarea măsurilor de protecție a informațiilor clasificate;
    i) coordonează și efectuează controale în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și în unitățile penitenciare, împreună cu angajații Serviciului informații clasificate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cazul unor situații deosebite privind respectarea măsurilor de protecție a informațiilor clasificate;
    j) efectuează controale privind respectarea măsurilor de protecție a informațiilor clasificate în unitățile subordonate ministerului, altele decât Administrația Națională a Penitenciarelor;
    k) colaborează sau, după caz, coordonează activitatea de cercetare administrativă în cazul producerii unor incidente de securitate sau a încălcărilor privind protecția informațiilor clasificate naționale în cadrul ministerului și în unitățile subordonate și face propuneri pentru limitarea consecințelor și prevenirea acestora;
    4. managementul documentelor, materialelor și al fondului arhivistic propriu:
    a) ține evidența documentelor clasificate, primite și expediate la nivelul ministerului;
    b) primește și verifică corespondența clasificată secret de stat, secret de serviciu și neclasificată, primită prin poșta specială (integritatea sigiliilor, seria ștampilelor de expediție și ambalajele în care a fost împachetată aceasta);
    c) gestionează documente transmise spre aprobare și informare de către Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate acesteia;
    d) înregistrează documentele clasificate destinate expedierii: împachetează, sigilează și predă documentele destinate expedierii organelor însărcinate cu transportul acestora;
    e) predă corespondența neclasificată primită de la compartimentele din cadrul ministerului organelor însărcinate cu transportul acesteia (poșta specială);
    f) procesează și multiplică documentele secret de stat și de serviciu în baza cererilor de multiplicare întocmite de solicitanți (direcții) și aprobate de conducătorul instituției; urmărește permanent modul în care personalul respectă regulile de întocmire, multiplicare, evidență, mânuire, păstrare, transport și distrugere a documentelor și informează funcționarul de securitate despre neregulile constatate;
    g) efectuează inventarierea documentelor secret de stat și secret de serviciu existente la nivelul ministerului;
    h) organizează activitatea de constituire, ordonare, inventariere, evidență, folosire, păstrare și depozitare a arhivei proprii, precum și în unitățile subordonate ministerului;
    i) asigură măsurile ce se impun pentru siguranța, buna păstrare și depozitare a arhivei clasificate;
    j) pune la dispoziția persoanelor care dețin autorizații de acces la informații clasificate, spre consultare, pe baza aprobărilor, documentele clasificate aflate în arhiva curentă;
    k) asigură predarea la depozitele intermediare de arhivă a arhivei proprii cu termenele de păstrare permanente și temporare;
    l) ține evidența fondului arhivistic al aparatului propriu al ministerului cu privire la informațiile clasificate secret de stat și secret de serviciu, până la predarea acestuia, conform reglementărilor în vigoare;
    m) ține evidența, păstrează și distribuie sigiliile și ștampilele din evidența compartimentului;
    n) gestionează activitatea de evidență, întocmire, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere, inventariere, arhivare sau distrugere a documentelor clasificate NATO și UE;
    o) înregistrează și ține evidența separată a documentelor clasificate NATO și UE;
    p) efectuează operațiunile de inventariere a documentelor clasificate NATO și UE, conform normelor specifice în domeniu;
    q) gestionează certificatele de securitate pentru acces la informații NATO clasificate și UE clasificate;
    r) aplică procedurile operaționale de securitate și procedurile specifice protecției informațiilor procesate, stocate ori transmise prin intermediul punctelor de acces la sistemul informatic și de comunicații pentru diseminarea informațiilor UE;
    5. monitorizarea și aplicarea măsurilor INFOSEC:
    a) contribuie la întocmirea normelor de protecție a informațiilor clasificate care se transmit prin intermediul sistemelor informatice de comunicații sau al altor sisteme electronice INFOSEC;
    b) monitorizează, împreună cu responsabilul INFOSEC, din cadrul Structurii de securitate, activitatea de aplicare a normelor de protecție a informațiilor clasificate și modul de respectare a acestora în cadrul sistemului informatic și de comunicații propriu și la nivelul unităților din subordine;
    c) utilizează cifrul de stat și alte elemente criptologice prin folosirea echipamentelor de calcul specifice de securitate a comunicațiilor;
    d) monitorizează, împreună cu personalul desemnat din cadrul Direcției tehnologia informației, aplicarea măsurilor de protecție a rețelei și a informațiilor primite/transmise prin sistem electronic de către instituțiile cu care ministerul are încheiate protocoale de colaborare în domeniul protecției informațiilor clasificate;
    6. asigură serviciul permanent la nivelul ministerului, prin personalul desemnat în cadrul dispeceratului;7. îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de Legea nr. 182/2002, cu modificările și completările ulterioare, și de Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 122

    La nivelul Serviciului informații clasificate sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul de evidență a informațiilor strict secrete de importanță deosebită;
    b) registrul de evidență a informațiilor strict secrete și secrete;
    c) registrul de evidență a informațiilor secrete de serviciu;
    d) registrul de evidență a informațiilor clasificate multiplicate;
    e) registrul pentru evidența certificatelor de securitate/autorizațiilor de acces la informații naționale clasificate;
    f) registrul pentru evidența certificatelor de securitate tipurile A și B pentru acces la informații NATO clasificate;
    g) registrul de evidență a autorizațiilor de acces la informații UE clasificate;
    h) registrul pentru evidența informațiilor UE clasificate;
    i) registrul pentru evidența documentelor dactilografiate (procesate la calculator, desenate etc.);
    j) registrul pentru evidența și distribuirea mediilor de stocare a informațiilor;
    k) registrul pentru evidența specială;
    l) registrul pentru evidența literaturii clasificate;
    m) fișa de pregătire individuală;
    n) registrul pentru evidența mapelor și cutiilor cu chei (combinațiile cifrurilor, codurile/cartelele de acces);
    o) condica de primire-predare a documentelor clasificate - către compartimentele din minister;
    p) registrul de predare-primire a corespondenței nesecrete destinate compartimentelor din cadrul ministerului, primită prin intermediul echipelor speciale de transport;
    q) condica de predare-primire a corespondenței în minister;
    r) condica de prezență.


    Capitolul VI Compartimentul publicitate mobiliară

    Articolul 123

    Compartimentul publicitate mobiliară îndeplinește atribuțiile ministerului privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară, denumit în continuare RNPM sau Registru, în calitatea pe care acesta o are de autoritate de supraveghere a registrului, astfel cum acestea sunt stabilite prin Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, republicată, precum și prin alte acte normative incidente în materie, după cum urmează:
    a) face propuneri, la solicitarea persoanelor interesate care îndeplinesc condițiile de autorizare, pentru autorizarea operatorilor RNPM și a birourilor teritoriale ale acestora, pe care le înaintează ministrului justiției;
    b) face propuneri, la solicitarea operatorilor autorizați, în condițiile Legii nr. 297/2018, republicată, în vederea reautorizării, pe care le înaintează ministrului justiției;
    c) face propuneri pentru suspendarea sau revocarea dreptului unui operator/birou teritorial de a înregistra în Registru, în condițiile Legii nr. 297/2018, republicată, pe care le înaintează ministrului justiției;
    d) exprimă acordul/dezacordul privind îndeplinirea condițiilor de autorizare de către agenții/birourile teritoriale ale operatorilor;
    e) efectuează, la sediul operatorilor RNPM sau al birourilor teritoriale ale operatorilor, controlul activității operatorilor sau birourilor teritoriale și face propuneri, corespunzător celor constatate, ministrului justiției;
    f) constată săvârșirea abaterilor disciplinare de către operatorii RNPM sau birourile teritoriale ale acestora și face propuneri pentru aplicarea sancțiunii avertismentului scris, suspendării sau revocării dreptului de a efectua înscrieri în Registru, pe care le înaintează ministrului justiției;
    g) supraveghează desfășurarea activității curente a RNPM, după cum urmează:1. administrează și întreține sistemul informatic al RNPM;2. efectuează zilnic copii de siguranță (backup) ale bazei de date a RNPM;3. verifică garanțiile de răspundere profesională constituite de operatorii autorizați (polițe de asigurare, scrisori de garanție bancară);4. verifică, trimestrial, rapoartele plății taxelor de înscriere și cooperează cu direcțiile cu atribuții în acest sens din cadrul ministerului, respectiv din cadrul Ministerului Finanțelor, pentru constatarea respectării modului de încasare și plată a taxelor de înscriere în RNPM de către operatorii autorizați, precum și a taxelor de autorizare/reautorizare;5. verifică situațiile înaintate de operatori cuprinzând lista avizelor de înscriere scutite de taxe;6. verifică rapoartele înaintate de operatori cuprinzând avizele de îndreptare a erorii materiale din culpa operatorului/agentului, efectuate de acesta sau de agenții săi împuterniciți;7. controlează de la distanță, prin sistemul informatic (vizualizare înscrieri pe server), activitatea operatorilor și/sau a birourilor teritoriale ale acestora de înscriere în RNPM;8. cooperează cu Corpul operatorilor RNPM, precum și, nemijlocit, cu operatorii/agenții în scopul îmbunătățirii activității, a calității și performanțelor tehnice, a administrării și funcționării RNPM, precum și a relației dintre Registru și terminalele care îl deservesc;9. supraveghează desfășurarea activității operatorilor și a birourilor teritoriale ale acestora, în conformitate cu regulile de concurență;10. ia măsurile care se impun în cazul în care modalitățile tehnice de a accesa Registrul, folosite de public, de Corpul operatorilor RNPM, de operatori sau de birourile teritoriale ale acestora, ar conduce la perturbarea funcționării Registrului și la îngreunarea substanțială a realizării scopului pentru care acesta a fost creat;
    h) ia măsuri pentru blocarea accesului la Registru al operatorilor în cazul neîndeplinirii obligațiilor privind constituirea unei noi garanții și a obligațiilor stabilite în sarcina acestora cu privire la încasarea și plata taxelor de înscriere în Registru, la expirarea termenelor stabilite pentru îndeplinirea acestor obligații;
    i) exprimă acordul/dezacordul la reactivarea avizului de înscriere stins din eroarea operatorului/agentului;
    j) efectuează, la solicitarea operatorului și în condițiile prevăzute de lege, ștergerea oricărei înscrieri care este nevalidă din cauze tehnice;
    k) face propuneri motivate, în colaborare cu Direcția elaborare acte normative, de modificare a legislației incidente în acest domeniu;
    l) ține evidența informatizată a operatorilor autorizați și a birourilor teritoriale ale acestora;
    m) examinează orice petiție primită referitoare la nerespectarea de către operatori, directori de Registru sau de către birourile teritoriale ale operatorilor a dispozițiilor legale și dispune măsurile corespunzătoare pentru îndreptarea situației;
    n) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 124

    La nivelul compartimentului sunt constituite următoarele evidențe:
    a) dosarele de autorizare ale operatorilor RNPM și ale birourilor teritoriale ale operatorilor;
    b) evidența informatizată a operatorilor RNPM și a birourilor teritoriale ale operatorilor;
    c) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    d) condica de expediere a corespondenței prin Registratura ministerului;
    e) condica de corespondență cu cabinetele ministrului justiției și secretarilor de stat;
    f) condica de expediere a corespondenței către compartimentele ministerului;
    g) dosarele cuprinzând ordinele întocmite de compartiment;
    h) condica de prezență.


    Capitolul VII Pilonul I - Calitatea legislației și afaceri judiciare

    Secţiunea 1 Direcția elaborare acte normative

    Articolul 125

    Direcția elaborare acte normative este compartimentul prin care se asigură îndeplinirea atribuțiilor și funcțiilor ministerului privind elaborarea și susținerea proiectelor de acte normative din domeniul său de activitate, constituirea și coordonarea lucrărilor necesare alcătuirii de coduri, participarea, exclusiv în limitele competențelor acestuia, la solicitarea Guvernului, la elaborarea actelor normative înaintate de alte autorități publice, precum și organizarea documentării juridice.


    Articolul 126

    Direcția elaborare acte normative îndeplinește următoarele atribuții:
    a) constituie, potrivit legii, comisii de elaborare a proiectelor de coduri sau de modificare substanțială a codurilor existente ori a actelor normative ce interesează domeniul justiției, de documentare și/sau elaborare a studiilor de fundamentare a acestora, putând folosi, în condițiile legii, și colaboratori externi - cadre didactice din învățământul superior juridic, cercetători științifici, judecători, procurori, membri ai profesiilor juridice reglementate sau alți specialiști -, și propune luarea măsurilor necesare pentru editarea și publicarea edițiilor oficiale ale codurilor și legilor complexe din domeniul justiției;
    b) elaborează proiectele de acte normative în sfera sa de competență și participă la susținerea acestora în Parlament, împreună cu reprezentanții celorlalte compartimente din minister, atunci când este cazul; în cazul proiectelor de acte normative care transpun prevederi ale actelor normative comunitare și ale tratatelor bi- sau multilaterale la care România este parte, susținerea acestora se realizează împreună cu reprezentanți ai Direcției afaceri europene și drepturile omului și, respectiv, ai Direcției drept internațional și cooperare judiciară;
    c) evaluează legislația, în sfera de competență a ministerului, din punctul de vedere al constituționalității, al compatibilității cu acquis-ul comunitar, cu tratatele ori alte documente juridice cu caracter internațional la care România este parte, precum și din punctul de vedere al tehnicii legislative și propune Guvernului și altor ministere sau autorități soluții de îmbunătățire legislativă, inclusiv în forma unor proiecte de acte normative;
    d) formulează propuneri pentru programul legislativ al Guvernului în domeniul său de competență, în vederea îndeplinirii programului de guvernare;
    e) participă, exclusiv în limitele competențelor sale, potrivit sarcinilor încredințate de Guvern, la procesul de definitivare a altor proiecte de acte normative elaborate de alte ministere sau autorități;
    f) participă la comitetele și grupurile de lucru interministeriale care au ca obiect probleme în legătură cu domeniul de competență al ministerului;
    g) pregătește sau contribuie la elaborarea documentelor necesare privind participarea la grupurile de lucru ale instituțiilor UE, în domeniul de competență al direcției, și asigură, după caz, participarea la acestea;
    h) întocmește sau contribuie la întocmirea elementelor de poziție ale României în cadrul reuniunilor Consiliului Europei, Organizației Națiunilor Unite și ale altor organisme, în domeniul de competență al direcției, și asigură, după caz, susținerea lor în cadrul acestor reuniuni;
    i) veghează la respectarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești prin mijloacele și procedurile stabilite de lege;
    j) urmărește evoluția practicii judiciare și formulează propuneri de promovare a recursului în interesul legii;
    k) editează buletine informative, culegeri de acte normative și de practică judiciară și alte materiale din domeniul său de activitate și asigură pregătirea materialelor pentru editarea și publicarea edițiilor oficiale ale Codului penal, Codului de procedură penală, Codului civil, Codului de procedură civilă;
    l) efectuează formalitățile necesare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinelor și instrucțiunilor ministrului justiției referitoare la sistemul administrației naționale a penitenciarelor;
    m) propune ministrului justiției încheierea de parteneriate, bazate pe voluntariat sau finanțate din fondurile proprii ale partenerilor, cu instituții de învățământ superior juridic și juridico-administrativ, cu organizațiile profesionale ale profesiilor juridice, cu institutele de pregătire profesională inițială și continuă ale profesiilor juridice, precum și cu alte entități de interes public din domeniul juridic și juridico-administrativ sau de apărare a drepturilor și libertăților cetățenești, în vederea elaborării de studii de practică judiciară sau proiecte legislative;
    n) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 127

    Structura Direcției elaborare acte normative este următoarea:
    a) Serviciul de drept public;
    b) Serviciul de drept privat;
    c) Serviciul judiciar, documentare, protecția drepturilor și libertăților fundamentale.


    Articolul 128

    Serviciul de drept public îndeplinește următoarele atribuții:
    a) ia măsuri pentru îndeplinirea atribuțiilor ministerului privind elaborarea proiectelor de noi coduri sau de modificare substanțială a codurilor existente, de documentare și/sau elaborare a studiilor de fundamentare a acestora ori de elaborare a unor legi complexe din domeniul de competență al ministerului, antrenând în această activitate celelalte compartimente din minister, instanțele judecătorești și alte instituții interesate, precum și colaboratori externi, în condițiile legii; asigură lucrările pregătitoare privind alcătuirea comisiilor de elaborare a codurilor și participă la elaborarea proiectelor noilor coduri, de modificare a codurilor existente, la documentarea și/sau elaborarea studiilor de fundamentare a acestora sau de elaborare a unor legi complexe, inclusiv la dezbaterile publice organizate în acest sens; asigură secretariatul tehnic al comisiilor constituite pentru elaborarea proiectelor de noi coduri, de modificare substanțială a codurilor existente sau de elaborare a unor legi complexe;
    b) susține, alături de membrii comisiilor de elaborare, proiectele de noi coduri, cele de modificare substanțială a codurilor existente sau de legi complexe în procedura de consultare interinstituțională, în cea de adoptare în cadrul Guvernului, precum și în cea de aprobare în cadrul dezbaterilor parlamentare;
    c) întocmește și susține, cu sprijinul celorlalte compartimente din minister, proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al ministerului, parcurgând în acest sens toate etapele necesare: studii de documentare, dezbatere publică sau politică publică, consultare interinstituțională, susținere în vederea adoptării în Guvern și aprobării în Parlament a acestora; în cazul proiectelor de acte normative care transpun prevederi ale actelor normative comunitare și ale tratatelor bi- sau multilaterale la care România este parte, susținerea acestora se realizează împreună cu reprezentanți ai Direcției afaceri europene și drepturile omului și, respectiv, ai Direcției drept internațional și cooperare judiciară;
    d) participă, de la caz la caz, potrivit sarcinilor încredințate de Guvern, la procesul de definitivare a altor proiecte de acte normative elaborate de alte ministere sau autorități publice, colaborând în acest scop cu compartimentele de specialitate din minister;
    e) pregătește sau contribuie la elaborarea documentelor necesare privind participarea la grupurile de lucru ale instituțiilor UE în domeniul de competență al direcției, îndeosebi drept penal, drept procesual penal și drept execuțional penal, și asigură, după caz, participarea la acestea;
    f) întocmește sau contribuie la întocmirea elementelor de poziție ale României în cadrul reuniunilor Consiliului Europei, Organizației Națiunilor Unite și ale altor organisme, în domeniul de competență al direcției, îndeosebi drept penal, drept procesual penal, drept execuțional penal, și asigură, după caz, susținerea lor în cadrul acestor reuniuni;
    g) întocmește puncte de vedere referitoare la sesizările și excepțiile privind neconstituționalitatea unor legi sau ordonanțe inițiate de minister, precum și la reclamațiile administrative formulate împotriva hotărârilor Guvernului inițiate de minister sau în colaborare cu acesta;
    h) întocmește, cu sprijinul celorlalte compartimente din minister, potrivit competențelor acestora, puncte de vedere referitoare la inițiativele legislative ale senatorilor și deputaților, în domeniul de competență al direcției, în vederea formulării și prezentării punctului de vedere al Guvernului referitor la aceste inițiative;
    i) din dispoziția conducerii ministerului, întocmește note, puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept care au legătură cu specificul atribuțiilor direcției sau care privesc acte normative elaborate ori avizate în cadrul acesteia;
    j) întocmește puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept și proiecte de acte normative ce au legătură cu specificul atribuțiilor direcției, la solicitarea altor compartimente; solicitarea va fi însoțită de punctul de vedere motivat al compartimentului solicitant, de expunerea problemelor rezultate din aplicare și, dacă este cazul, de opiniile contrare care au generat controverse;
    k) formulează răspunsuri la sesizările și memoriile adresate ministerului de către celelalte ministere, autorități publice și alte persoane juridice, precum și la cele transmise de către persoane fizice, repartizate spre soluționare serviciului și care au legătură cu specificul atribuțiilor acestuia;
    l) asigură participarea la seminare, simpozioane, conferințe, vizite de studiu, vizite pentru schimb de experiență, cursuri de perfecționare, în țară și în străinătate, în domeniile de interes pentru activitatea de elaborare a actelor normative de competența ministerului;
    m) desfășoară, împreună cu celelalte servicii ale direcției, activitățile specifice necesare editării și publicării edițiilor oficiale ale codurilor și ale altor acte normative de competența ministerului;
    n) îndeplinește orice alte atribuții legate de specificul său de activitate, stabilite de conducerea ministerului.


    Articolul 129

    Serviciul de drept privat îndeplinește următoarele atribuții:
    a) ia măsuri pentru îndeplinirea atribuțiilor ministerului privind elaborarea proiectelor de noi coduri sau de modificare substanțială a codurilor existente, de documentare și/sau elaborare a studiilor de fundamentare a acestora ori de elaborare a unor legi complexe din domeniul de competență al ministerului, antrenând în această activitate celelalte compartimente din minister, instanțele judecătorești și alte instituții interesate, precum și colaboratori externi, în condițiile legii; asigură lucrările pregătitoare privind alcătuirea comisiilor de elaborare a codurilor și participă la elaborarea proiectelor noilor coduri, de modificare a codurilor existente, la documentarea și/sau elaborarea studiilor de fundamentare a acestora sau de elaborare a unor legi complexe, inclusiv la dezbaterile publice organizate în acest sens; asigură secretariatul tehnic al comisiilor constituite pentru elaborarea proiectelor de noi coduri, de modificare substanțială a codurilor existente sau de elaborare a unor legi complexe;
    b) susține, alături de membrii comisiilor de elaborare, proiectele de noi coduri, cele de modificare substanțială a codurilor existente sau de legi complexe, în procedura de consultare interinstituțională, în cea de adoptare în cadrul Guvernului, precum și în cea de aprobare în cadrul dezbaterilor parlamentare;
    c) întocmește și susține, cu sprijinul celorlalte compartimente din minister, proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al ministerului, parcurgând în acest sens toate etapele necesare: studii de impact, dezbatere publică sau politică publică, consultare interinstituțională, susținerea în vederea adoptării în Guvern și aprobării în Parlament a acestora; în cazul proiectelor de acte normative care transpun prevederi ale actelor normative comunitare și ale tratatelor bi- sau multilaterale la care România este parte, susținerea acestora se realizează împreună cu reprezentanți ai Direcției afaceri europene și drepturile omului și, respectiv, ai Direcției drept internațional și cooperare judiciară;
    d) participă, exclusiv în limitele competențelor sale, potrivit sarcinilor încredințate de Guvern, la procesul de definitivare a altor proiecte de acte normative elaborate de alte ministere sau autorități;
    e) pregătește sau contribuie la elaborarea documentelor necesare privind participarea la grupurile de lucru ale instituțiilor UE în domeniul de competență al direcției, îndeosebi drept civil și drept procesual civil, și asigură, după caz, participarea la acestea;
    f) întocmește sau contribuie la întocmirea elementelor de poziție ale României în cadrul reuniunilor Consiliului Europei, Organizației Națiunilor Unite și ale altor organisme, în domeniul de competență al direcției, îndeosebi drept civil și drept procesual civil, și asigură, după caz, susținerea lor în cadrul acestor reuniuni;
    g) întocmește puncte de vedere referitoare la sesizările și excepțiile privind neconstituționalitatea unor legi sau ordonanțe inițiate de minister, precum și la reclamațiile administrative formulate împotriva hotărârilor Guvernului inițiate de minister sau în colaborare cu acesta;
    h) întocmește, cu sprijinul celorlalte compartimente din minister, potrivit competențelor acestora, puncte de vedere referitoare la inițiativele legislative ale senatorilor și deputaților, în domeniul de competență al direcției, în vederea formulării și prezentării punctului de vedere al Guvernului referitor la aceste inițiative;
    i) din dispoziția conducerii ministerului, întocmește note, puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept ce au legătură cu specificul atribuțiilor direcției sau care privesc acte normative elaborate ori avizate în cadrul acesteia;
    j) întocmește puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept și proiecte de acte normative ce au legătură cu specificul atribuțiilor direcției, la solicitarea altor compartimente; solicitarea va fi însoțită de punctul de vedere motivat al compartimentului solicitant, de expunerea problemelor rezultate din aplicare și, dacă este cazul, de opiniile contrare care au generat controverse;
    k) formulează răspunsuri sesizărilor și memoriilor adresate ministerului de către celelalte ministere, autorități publice și alte persoane juridice, precum și celor transmise de către persoane fizice, repartizate spre soluționare serviciului și care au legătură cu specificul atribuțiilor acestuia;
    l) asigură participarea la seminare, simpozioane, conferințe, vizite de studiu, vizite pentru schimb de experiență, cursuri de perfecționare, în țară și în străinătate, în domeniile de interes pentru activitatea de elaborare a actelor normative de competența ministerului;
    m) examinează cererile de recunoaștere a utilității publice asociațiilor și fundațiilor care își desfășoară activitatea în domeniul de competență al ministerului, întocmește proiectele de hotărâri ale Guvernului și notele de fundamentare ale acestora, dacă solicitările sunt întemeiate, sau, după caz, răspunsurile negative motivate;
    n) desfășoară, împreună cu celelalte servicii ale direcției, activitățile specifice necesare editării și publicării edițiilor oficiale ale codurilor și ale altor acte normative de competența ministerului;
    o) îndeplinește orice alte atribuții legate de specificul său de activitate, stabilite de conducerea ministerului.


    Articolul 130

    Serviciul judiciar, documentare, protecția drepturilor și libertăților fundamentale îndeplinește următoarele atribuții:1. atribuții în materie judiciară:
    a) întocmește răspunsurile la întrebările și interpelările parlamentare adresate ministrului justiției și formulează puncte de vedere la întrebările și interpelările adresate prim-ministrului, atunci când se solicită aceasta;
    b) urmărește evoluția practicii judiciare și formulează propuneri de promovare a recursurilor în interesul legii în toate ramurile de drept;
    c) participă la comisiile mixte și verifică, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății, modul de efectuare a lucrărilor medico-legale;
    d) participă la întocmirea și susținerea proiectelor de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al ministerului, alături de celelalte servicii ale direcției;
    e) întocmește puncte de vedere referitoare la sesizările și excepțiile privind neconstituționalitatea unor legi sau ordonanțe inițiate de minister, precum și la reclamațiile administrative formulate împotriva hotărârilor Guvernului inițiate de minister sau în colaborare cu acesta;
    f) realizează culegeri de acte normative ori de câte ori din analiza practicii judiciare rezultă necesitatea unei mai bune cunoașteri a legislației într-un anumit domeniu;
    g) desfășoară, împreună cu celelalte servicii ale direcției, activitățile specifice necesare editării și publicării edițiilor oficiale ale codurilor și ale altor acte normative de competența ministerului;
    h) realizează sinteze privind practica judiciară pe ramuri de drept sau instituții ale dreptului, în vederea informării cu privire la modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale de larg interes, a formulării unor propuneri de modificare a dispozițiilor legale, și întocmește studii de practică judiciară în toate ramurile de drept;
    i) comunică instanțelor judecătorești deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii, precum și deciziile Curții Constituționale prin care au fost admise excepțiile de neconstituționalitate invocate;
    j) întocmește puncte de vedere referitoare la inițiativele legislative ale senatorilor și deputaților în domeniul de competență al direcției, în vederea formulării și prezentării punctului de vedere al Guvernului referitor la aceste inițiative;
    k) examinează evoluția fenomenului judiciar, observând reflectarea acestuia în doctrină și jurisprudență, în toate domeniile dreptului, în special în privința respectării drepturilor omului, protecției minorilor, dreptului de proprietate, respectării drepturilor procesuale, în privința insolvenței și infracțiunilor de corupție, și realizează culegeri de practică judiciară, în urma selectării hotărârilor judecătorești definitive și/sau irevocabile prin care au fost soluționate problemele de drept controversate;
    l) formulează răspunsuri la sesizările și memoriile adresate ministerului de către celelalte ministere, autorități publice și alte persoane juridice, precum și la cele transmise de către persoane fizice, repartizate spre soluționare serviciului și care au legătură cu specificul atribuțiilor acestuia;
    m) întocmește puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept și proiecte de acte normative ce au legătură cu specificul atribuțiilor direcției, la solicitarea altor compartimente; solicitarea va fi însoțită de punctul de vedere motivat al compartimentului solicitant, de expunerea problemelor rezultate din aplicare și, dacă este cazul, de opiniile contrare care au generat controverse;
    2. atribuții în domeniul protecției drepturilor și libertăților fundamentale:
    a) întocmește avize consultative pentru soluționarea cererilor de grațiere individuală, la solicitarea Administrației Prezidențiale, precum și lucrările pregătitoare pentru punerea în executare a decretelor de grațiere individuală;
    b) întocmește lucrările pregătitoare pentru elaborarea actelor normative de grațiere colectivă și amnistie și face propuneri în legătură cu cererile de comutare și grațiere a pedepselor;
    3. atribuții în domeniul documentării:
    a) asigură păstrarea colecției „Monitorul Oficial al României“ și completarea acesteia pe măsura apariției de noi acte normative;
    b) ține evidența analizelor de drept comparat, a studiilor realizate în cadrul ministerului, pe instituții de drept importante, în scopul identificării soluțiilor legislative optime pentru reglementarea activității din domeniul justiției;
    c) propune achiziționarea, în limita fondurilor ce se vor aloca sau prin schimburi ori donații, a lucrărilor și revistelor de specialitate din țară și din străinătate pentru biblioteca centrală și bibliotecile de cameră;
    d) propune conducerii ministerului măsurile necesare pentru păstrarea în bune condiții a fondului de cărți, reviste și ziare din gestiunea bibliotecii ministerului;
    e) organizează și realizează, în colaborare cu alte compartimente din minister, alcătuirea și publicarea colecțiilor de legi, hotărâri și ordonanțe ale Guvernului, precum și a altor reglementări de interes pentru activitatea din sistemul justiției;
    f) asigură, împreună cu specialiștii din cadrul ministerului, pregătirea materialelor pentru editarea și publicarea edițiilor oficiale ale Codului penal, Codului de procedură penală, Codului civil și Codului de procedură civilă;
    g) ține evidența informatizată și înștiințează, prin poșta electronică, toate direcțiile cu privire la noile achiziții editoriale existente în bibliotecă;
    h) asigură funcționarea unui centru de informare și documentare pentru angajații ministerului.


    Articolul 131

    La nivelul Direcției elaborare acte normative sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) registrul de intrare și ieșire a dosarelor proiectelor de acte normative întocmite de minister sau în colaborare cu alte organe de specialitate;
    c) registrul opis alfabetic;
    d) registrul de intrare-ieșire a celorlalte lucrări ale direcției;
    e) condica de corespondență cu cabinetele ministrului și secretarilor de stat;
    f) condica de expediere a corespondenței către compartimentele din minister;
    g) condica de expediere a corespondenței prin Registratura ministerului și prin Serviciul informații clasificate;
    h) condica de prezență.


    Secţiunea a 2-a Direcția avizare acte normative

    Articolul 132

    Direcția avizare acte normative este compartimentul prin care se asigură, în principal, atribuțiile ministerului privind avizarea proiectelor de acte normative, din punctul de vedere al legalității acestora, precum și participarea, în condițiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul altor ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale sau autorități administrative autonome.


    Articolul 133

    Direcția avizare acte normative îndeplinește următoarele atribuții:
    a) analizează și avizează, exclusiv din punctul de vedere al legalității, cu respectarea termenelor legale, proiectele de acte normative elaborate de ministere și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și de autoritățile administrative autonome, care se supun spre adoptare Guvernului, cu excepția proiectelor de hotărâri ale Guvernului cu caracter individual prevăzute de Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, cu modificările ulterioare;
    b) participă, în condițiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul celorlalte ministere sau autorități publice;
    c) la solicitarea Departamentului pentru relația cu Parlamentul, întocmește puncte de vedere cuprinzând note cu observații și propuneri referitoare la propunerile legislative inițiate de parlamentari, în condițiile art. 74 alin. (1) din Constituția României, republicată;
    d) la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, examinează dispozițiile din legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului, a căror neconstituționalitate a fost invocată în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, în raport cu dispozițiile constituționale și jurisprudența Curții Constituționale, și formulează puncte de vedere asupra acestor dispoziții, ce constituie obiectul excepțiilor/sesizărilor de neconstituționalitate;
    e) la cererea Secretariatului General al Guvernului, examinează legile adoptate de către Parlament și semnalează, din cuprinsul acestora, eventualele dispoziții de natură să ridice obiecții de neconstituționalitate, în vederea sesizării de către Guvern a Curții Constituționale, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată;
    f) întocmește mapa pentru ședința pregătitoare de Guvern și, respectiv, ședința de Guvern, în colaborare cu direcțiile/ compartimentele implicate;
    g) examinează și, după caz, formulează observații și propuneri cu privire la proiectele de acte normative și alte materiale înscrise pe agenda de lucru a ședințelor Guvernului;
    h) din dispoziția conducerii ministerului, reprezentanții direcției însoțesc demnitarul la ședința pregătitoare de Guvern și, respectiv, la ședința Guvernului, acordând consiliere juridică cu privire la eventuale probleme de drept ivite cu prilejul desfășurării respectivelor ședințe; în situația în care pe agenda de lucru a ședinței pregătitoare a Guvernului, respectiv pe agenda de lucru a ședinței Guvernului sunt înscrise proiecte de acte normative sau alte documente inițiate de Ministerul Justiției ori proiecte/documente care au incidență în domeniul justiției, din dispoziția conducerii ministerului, la ședințele respective participă persoanele responsabile cu proiectele de acte normative/documentele respective din cadrul altor direcții ale ministerului;
    i) participă, de la caz la caz, în condițiile legii, potrivit sarcinilor încredințate de Guvern, la consilierea juridică a acestuia, prin formulare de puncte de vedere, exprimând opinii juridice fundamentate în legătură cu proiectele de acte normative, precum și cu sesizările privind existența unor conflicte de natură constituțională;
    j) formulează răspuns la cererile, sesizările, memoriile adresate ministerului de către celelalte ministere, autorități publice, cetățeni și organizații legal constituite, repartizate spre soluționare direcției și care au legătură cu specificul atribuțiilor acesteia;
    k) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 134

    Structura Direcției avizare acte normative este următoarea:
    a) Serviciul drept public;
    b) Serviciul drept privat.


    Articolul 135

    Serviciul drept public îndeplinește următoarele atribuții:
    a) analizează și avizează, din punctul de vedere al legalității, cu respectarea termenelor legale, proiectele de acte normative din sfera dreptului public elaborate de ministere și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și de autoritățile administrative autonome, care se supun spre adoptare Guvernului, cu excepția proiectelor de hotărâri ale Guvernului cu caracter individual prevăzute de Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, cu modificările ulterioare. În acest scop analizează documentația transmisă de către inițiator, se documentează cu privire la legislația aplicabilă, procedând, când este cazul, la corelarea prevederilor ce fac obiectul proiectului cu dispozițiile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune, urmărind totodată compatibilitatea actului normativ propus spre adoptare cu reglementările europene aplicabile în domeniu, și propune avizarea proiectului și/sau formulează observații și propuneri sub aspectul constituționalității și/sau al legalității, precum și potrivit cerințelor normelor de tehnică legislativă, după caz;
    b) participă, în condițiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul celorlalte ministere sau autorități publice;
    c) formulează, la solicitarea Direcției drept internațional și cooperare judiciară, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative al căror obiect de reglementare îl constituie negocierea și/sau semnarea, ratificarea, aprobarea, aderarea ori acceptarea unor tratate bi- sau multilaterale, precum și aprobarea acordurilor-cadru de împrumut cu diverse organisme internaționale, precum B.E.R.D., B.I.R.D., Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;
    d) formulează, la solicitarea Direcției afaceri europene și drepturile omului, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative din domeniul de competență al celorlalte ministere sau altor organe de specialitate ale administrației publice centrale al căror obiect de reglementare îl constituie transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională, precum și cu privire la proiectele de acte normative în domeniul apărării, securității naționale, gestionării situațiilor de criză și care au legătură cu domeniul specific de activitate al Direcției avizare acte normative;
    e) solicită, dacă este cazul, în cadrul operațiunilor de avizare, punctul de vedere al compartimentelor de specialitate din minister asupra proiectelor de acte normative care au legătură cu domeniul specific de activitate al acestora;
    f) întocmește, la solicitarea Departamentului pentru relația cu Parlamentul, note cu observații și propuneri referitoare la propunerile legislative inițiate de parlamentari, în condițiile art. 74 alin. (1) din Constituția României, republicată;
    g) examinează, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, dispozițiile din legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului din sfera dreptului public, a căror neconstituționalitate a fost invocată în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, în raport cu dispozițiile constituționale și jurisprudența Curții Constituționale, și formulează puncte de vedere;
    h) examinează, la cererea Secretariatului General al Guvernului, legile adoptate de către Parlament și semnalează dispozițiile neconstituționale din cuprinsul acestora, în vederea sesizării de către Guvern a Curții Constituționale, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată;
    i) examinează și, după caz, formulează observații și propuneri cu privire la proiectele de acte normative și alte materiale înscrise pe agenda de lucru a ședințelor Guvernului;
    j) întocmește note și puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept ce au legătură cu specificul atribuțiilor direcției, din dispoziția conducerii ministerului sau la solicitarea altor compartimente;
    k) participă, din dispoziția conducerii ministerului, la lucrările comisiilor/grupurilor de lucru a căror activitate are legătură cu specificul atribuțiilor direcției;
    l) formulează, în termenul prevăzut de lege, răspuns la cererile și sesizările adresate ministerului de către cetățeni și organizații legal constituite, care au legătură cu specificul atribuțiilor direcției;
    m) comunică Serviciului relații cu publicul, la solicitarea acestuia, puncte de vedere cu privire la cererile și sesizările adresate ministerului de către cetățeni și organizații legal constituite, care au legătură cu specificul atribuțiilor direcției;
    n) formulează răspuns la sesizările/memoriile adresate ministerului de către celelalte ministere, autorități publice și alte persoane juridice, repartizate spre soluționare direcției și care au legătură cu specificul atribuțiilor acesteia;
    o) duce la îndeplinire sarcinile rezultate din ședințele Guvernului, repartizate spre soluționare direcției, și comunică Secretariatului General al Guvernului, în termenul stabilit, modul de rezolvare a acestora;
    p) îndeplinește, potrivit legii, orice alte atribuții și activități stabilite de conducerea ministerului.


    Articolul 136

    Serviciul drept privat îndeplinește următoarele atribuții:
    a) analizează și avizează, din punctul de vedere al legalității, cu respectarea termenelor legale, proiectele de acte normative din sfera dreptului privat elaborate de ministere și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și de autoritățile administrative autonome, care se supun spre adoptare Guvernului, cu excepția proiectelor de hotărâri ale Guvernului cu caracter individual prevăzute de Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, cu modificările ulterioare. În acest scop, analizează documentația transmisă de către inițiator, se documentează cu privire la legislația aplicabilă, procedând, când este cazul, la corelarea prevederilor ce fac obiectul proiectului cu dispozițiile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune, urmărind totodată compatibilitatea actului normativ propus spre adoptare cu reglementările europene aplicabile în domeniu, și propune avizarea proiectului și/sau formulează observații și propuneri sub aspectul constituționalității și/sau al legalității, precum și potrivit cerințelor normelor de tehnică legislativă, după caz;
    b) participă, în condițiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul celorlalte ministere sau autorități publice;
    c) formulează, la solicitarea Direcției drept internațional și cooperare judiciară, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative al căror obiect de reglementare îl constituie negocierea și/sau semnarea, ratificarea, aprobarea, aderarea ori acceptarea unor tratate bilaterale sau multilaterale, precum și aprobarea acordurilor-cadru de împrumut cu diverse organisme internaționale, precum B.E.R.D., B.I.R.D., Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;
    d) formulează, la solicitarea Direcției afaceri europene și drepturile omului, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative din domeniul de competență al celorlalte ministere sau organe de specialitate ale administrației publice centrale, al căror obiect de reglementare îl constituie transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională, care au legătură cu domeniul specific de activitate al Direcției avizare acte normative;
    e) solicită, dacă este cazul, în cadrul operațiunilor de avizare, punctul de vedere al compartimentelor de specialitate din minister asupra proiectelor de acte normative care au legătură cu domeniul specific de activitate al acestora;
    f) întocmește, la solicitarea Departamentului pentru relația cu Parlamentul, note cu observații și propuneri referitoare la propunerile legislative inițiate de parlamentari, în condițiile art. 74 alin. (1) din Constituția României, republicată;
    g) examinează, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, dispozițiile din legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului din sfera dreptului privat a căror neconstituționalitate a fost invocată în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, în raport cu dispozițiile constituționale și jurisprudența Curții Constituționale, și formulează puncte de vedere;
    h) examinează, la cererea Secretariatului General al Guvernului, legile adoptate de către Parlament și semnalează dispozițiile neconstituționale din cuprinsul acestora, în vederea sesizării de către Guvern a Curții Constituționale, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată;
    i) examinează și, după caz, formulează observații și propuneri cu privire la proiectele de acte normative și alte materiale înscrise pe agenda de lucru a ședințelor Guvernului;
    j) întocmește note și puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept ce au legătură cu specificul atribuțiilor direcției, din dispoziția conducerii ministerului sau la solicitarea altor compartimente;
    k) participă, din dispoziția conducerii ministerului, la lucrările comisiilor/grupurilor de lucru a căror activitate are legătură cu specificul atribuțiilor direcției;
    l) formulează, în termenul prevăzut de lege, răspuns la cererile și sesizările adresate ministerului de către cetățeni și organizații legal constituite, care au legătură cu specificul atribuțiilor direcției;
    m) comunică Serviciului relații cu publicul, la solicitarea acestuia, puncte de vedere cu privire la cererile și sesizările adresate ministerului de către cetățeni și organizații legal constituite, care au legătură cu specificul atribuțiilor direcției;
    n) formulează răspuns la sesizările sau memoriile adresate ministerului de către celelalte ministere, autorități publice și alte persoane juridice, repartizate spre soluționare direcției și care au legătură cu specificul atribuțiilor acesteia;
    o) duce la îndeplinire sarcinile rezultate din ședințele Guvernului, repartizate spre soluționare direcției, și comunică Secretariatului General al Guvernului, în termenul stabilit, modul de rezolvare a acestora;
    p) îndeplinește, potrivit legii, orice alte atribuții și activități stabilite de conducerea ministerului.


    Articolul 137

    La nivelul Direcției avizare acte normative sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) condica de corespondență către cabinetul ministrului, precum și către cabinetele secretarilor de stat;
    c) condica de corespondență către cabinetul secretarului general;
    d) condica de corespondență către compartimentele din minister;
    e) condica de expediere a corespondenței prin Registratura ministerului și prin Serviciul informații clasificate;
    f) condica de prezență.


    Secţiunea a 3-a Direcția contencios

    Articolul 138

    Direcția contencios este compartimentul de specialitate care asigură reprezentarea ministerului, apără drepturile și interesele legitime ale acestuia în raporturile cu autoritățile publice, respectiv cu alte persoane fizice sau juridice, avizează din perspectiva legalității actele cu caracter juridic încheiate de minister și acordă asistență juridică compartimentelor ministerului.


    Articolul 139
    (1) Direcția contencios are următoarele atribuții:
    a) reprezintă ministerul și apără drepturile și interesele acestuia în fața instanțelor judecătorești, a instanțelor arbitrale și a altor organe jurisdicționale, precum și în raporturile cu alte organe, cu persoane fizice sau juridice;
    b) reprezintă ministerul și apără drepturile și interesele acestuia în procedurile de mediere, pe baza mandatului dat de conducerea ministerului;
    c) redactează, în termenele procedurale și depune la dosarul cauzei, sub semnătura directorului, întâmpinările, răspunsurile la întâmpinări, notele de ședință, concluziile scrise, în dosarele în care ministerul este parte;
    d) întocmește orice alte acte procedurale legate de reprezentarea ministerului în fața organelor jurisdicționale și le expediază la dosarul cauzei;
    e) solicită, în situația în care apreciază necesar, de la compartimentele ministerului, instituțiile subordonate acestuia sau instanțele judecătorești, puncte de vedere, date sau informații, în vederea formulării lucrărilor specifice direcției, răspunsurile urmând a fi trimise într-un termen care să asigure respectarea termenelor procedurale legale sau judecătorești;
    f) elaborează și prezintă spre aprobare conducerii ministerului propuneri de soluționare pe cale amiabilă a litigiilor aflate pe rol, cereri de chemare în judecată, cereri de intervenție, motive care stau la baza căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești nefavorabile ministerului, propuneri privind inoportunitatea atacării hotărârilor judecătorești nefavorabile ministerului, renunțări la judecată, tranzacții, precum și orice alte acte de dispoziție în litigiile în care ministerul este parte;
    g) elaborează și prezintă spre aprobare conducerii ministerului toate actele de procedură, apărări, căi de atac, în situația în care parte în litigiu este ministrul justiției;
    h) elaborează și prezintă spre aprobare conducerii ministerului solicitări adresate instanței de judecată de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și excepțiile de neconstituționalitate formulate în litigii în care parte este ministerul;
    i) redactează, exclusiv la propunerea compartimentelor de specialitate, însușită de conducerea ministerului, cererile de chemare în judecată, cu excepția celor de la lit. j) și m);
    j) la sesizarea instanțelor judecătorești, formulează si înaintează spre aprobare conducerii ministerului, în temeiul art. 33 alin. (3) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare, acțiunile pentru recuperarea sumelor plătite de instanțe victimelor infracțiunilor cu titlu de compensație financiară sau avans din aceasta;
    k) elaborează și prezintă spre aprobare conducerii ministerului delegațiile pentru reprezentare efectivă în fața instanței de judecată, prin personalul direcției, în litigiile în care se apreciază drept oportună reprezentarea; la aprecierea oportunității, la nivelul direcției, se iau în calcul elemente ce privesc litigiul, în special obiectul acestuia, precum și evaluarea resurselor umane, financiare și de timp utilizate, în raport cu beneficiile reprezentării;
    l) transmite spre executare și/sau informare compartimentului de specialitate, de regulă în format electronic, în funcție de obiect, hotărârile judecătorești executorii prin care sunt stabilite obligații în sarcina ministerului;
    m) formulează contestații la executare împotriva actelor de executare silită împotriva ministerului și le prezintă spre aprobare conducerii ministerului; actele de executare și hotărârile pronunțate în cadrul contestațiilor la executare sunt trimise pentru informare/conformare Direcției economice sau, după caz, compartimentului competent;
    n) transmite compartimentului de specialitate, în funcție de obiect, titlurile executorii în cadrul cărora ministerul are calitatea de creditor, în vederea executării benevole sau a trimiterii către organele de executare ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) competente teritorial;
    o) formulează și supune aprobării conducerii ministerului cererile de executare silită împotriva debitorilor ministerului, în situația hotărârilor judecătorești favorabile pronunțate în litigii inițiate de minister, în care nu s-a obținut, de către compartimentul de specialitate, executarea benevolă în urma sesizării acestuia sau organele de executare ale ANAF nu sunt competente;
    p) păstrează dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și le transmite ulterior spre arhivare;
    q) sesizează Direcția elaborare acte normative ori de câte ori constată interpretări sau aplicări neunitare ale legii de către instanțele judecătorești, în vederea solicitării de către ministrul justiției a promovării recursului în interesul legii de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
    r) participă în comisiile sau grupurile de lucru constituite la nivelul ministerului sau la nivel interinstituțional, din dispoziția conducerii ministerului;
    s) colaborează cu Direcția economică, la sesizarea acesteia, pentru recuperarea creanțelor exigibile, având ca temei titluri executorii, altele decât hotărârile judecătorești, în situația neexecutării benevole și amiabile;
    t) acordă asistență juridică de specialitate, prin reprezentant desemnat, în operațiunile necesare funcționării Operatorului de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2014-2021, conform cadrului normativ aferent acestei finanțări nerambursabile, în cooperare cu Direcția programe europene și Direcția economică;
    u) în situații excepționale, cauzate de complexitatea deosebită a unor litigii sau de alți factori, face propuneri motivate conducerii ministerului pentru achiziția de servicii juridice;
    v) îndeplinește orice alte sarcini în domeniul de competență al direcției dispuse de conducerea ministerului în legătură cu activitatea unităților aflate în subordinea și coordonarea ministerului;
    w) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului în domeniul de competență al direcției.
    (2) Prin excepție de la dispozițiile cuprinse la alin. (1) lit. l), hotărârile judecătorești de dreptul muncii prin care ministerul este obligat numai la plata de drepturi salariale, alături de instanțe sau instituții angajatoare ale reclamanților, nu se trimit spre executare Direcției economice, acestea centralizându-se și executându-se la nivelul instanțelor sau instituțiilor angajatoare; hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele de litigii de muncă, ce impun emiterea unor noi ordine de salarizare, se trimit spre executare la Direcția resurse umane după distincțiile și în condițiile prevăzute la art. 178.


    Articolul 140
    (1) În cadrul Direcției contencios, funcționează Biroul avizare, care îndeplinește următoarele atribuții:
    a) verifică și avizează, sub aspectul legalității, clauzele contractelor și actelor adiționale încheiate de minister, atribuite în urma aplicării unor proceduri de achiziție publică și elaborează, alături de Direcția economică, modele de contract de achiziție publică;
    b) verifică și avizează, sub aspectul legalității, toate contractele, convențiile, protocoalele, înțelegerile în care ministerul este parte;
    c) verifică și avizează, sub aspectul legalității, ordinele și instrucțiunile emise de ministrul justiției;
    d) verifică și avizează, sub aspectul legalității, deciziile de reținere sau de imputare privind recuperarea pagubelor cauzate de salariații aparatului propriu al ministerului;
    e) colaborează cu Direcția economică - Serviciul logistic în vederea aplicării procedurilor de achiziție publică ori de câte ori procedura de achiziție necesită asistență juridică de specialitate;
    f) participă în comisiile constituite în temeiul legislației privind achizițiile publice ori de câte ori procedura de achiziție necesită asistență juridică de specialitate;
    g) asigură secretariatul Comisiei de soluționare a reclamațiilor formulate în temeiul reglementărilor privind liberul acces la informațiile de interes public;
    h) avizează, sub aspectul legalității, măsurile dispuse de minister, în calitate de autoritate contractantă, în situația în care sunt formulate contestații în materia achizițiilor publice;
    i) avizează, sub aspectul legalității, punctul de vedere transmis de minister, în calitate de autoritate contractantă, Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, în situația în care sunt formulate contestații, în conformitate cu reglementările din materia achizițiilor publice;
    j) acordă asistență juridică de specialitate, întocmind puncte de vedere referitoare la modalitatea de interpretare și aplicare a actelor normative, la solicitarea compartimentelor ministerului; solicitarea va cuprinde, după caz, opinia compartimentului solicitant asupra problemei de drept ce face obiectul acesteia;
    k) întocmește puncte de vedere consultative referitoare la modalitatea de interpretare și aplicare a actelor normative, la solicitarea instituțiilor/autorităților publice sau a persoanelor fizice sau juridice, din dispoziția conducerii ministerului, în condițiile în care problema de drept intră în aria de competență a direcției;
    l) colaborează cu Direcția economică - Serviciul asigurare resurse, la solicitarea expresă a acestui compartiment, în ceea ce privește operațiunile juridice cu privire la imobilele aflate în proprietatea sau în administrarea ministerului și a instanțelor judecătorești, dacă operațiunea implică aspecte din sfera de atribuții a Direcției contencios;
    m) participă în comisiile sau grupurile de lucru constituite la nivelul ministerului sau la nivel interinstituțional, din dispoziția conducerii ministerului;
    n) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului și a direcției în domeniul de competență al direcției.
    (2) Plângerile prealabile îndreptate împotriva actelor administrative emise de ministrul justiției se soluționează de către compartimentul care a inițiat și elaborat actul administrativ și se avizează de către Direcția contencios. În situația în care la elaborarea actului administrativ au participat mai multe compartimente, acestea soluționează plângerea prealabilă conform art. 202 și 203, participând la formularea răspunsului în măsura contribuției lor și în funcție de criticile formulate prin plângere.


    Articolul 141

    La nivelul Direcției contencios sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) evidența informatizată a cauzelor aflate pe rolul instanțelor, începând cu anul 2006;
    c) condica de expediere pentru circuitul intern;
    d) condica de expediere a corespondenței prin Registratura ministerului și prin Serviciul informații clasificate;
    e) condica de prezență.


    Capitolul VIII Pilonul II - Sistemul judiciar, politici publice și relația cu Ministerul Public

    Secţiunea 1 Unitatea de management public

    Articolul 142

    Unitatea de management public este compartimentul de specialitate care acordă asistență în domeniul managementului organizațional și asigură coordonarea activității în domeniul planificării strategice.


    Articolul 143

    Unitatea de management public îndeplinește următoarele atribuții:
    a) coordonează ansamblul proceselor și componentelor administrative necesare documentării, implementării și menținerii unor sisteme de management în cadrul ministerului;
    b) coordonează elaborarea și actualizarea documentelor sistemului de management al calității;
    c) face propuneri de îmbunătățire a documentelor sistemului de management al calității;
    d) inițiază și monitorizează, la propunerea conducerii ministerului, acțiunile corective și preventive, precum și analize anuale pentru dezvoltarea/îmbunătățirea sistemului de management al calității;
    e) elaborează documente de monitorizare privind sistemul de management al calității;
    f) reprezintă ministerul în relații externe în probleme privind sistemul de management al calității, în baza mandatului/ dispoziției conducerii ministerului;
    g) gestionează aspectele organizaționale privind elaborarea planului strategic instituțional al ministerului;
    h) acordă asistență tehnică compartimentelor din cadrul ministerului în vederea elaborării și implementării planului strategic instituțional al ministerului;
    i) asigură expertiza necesară cu privire la utilizarea diferitelor instrumente și metode necesare elaborării, implementării și monitorizării rezultatelor planului strategic instituțional al ministerului;
    j) asigură expertiza necesară compartimentelor din cadrul ministerului pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor și planurilor de acțiune în domeniile de competența ministerului;
    k) elaborează rapoarte de monitorizare periodice, la solicitarea conducerii ministerului, cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor și activităților prevăzute în strategiile și planurile de acțiune, în domeniile de competența ministerului;
    l) formulează propuneri cu privire la funcționarea eficace și eficientă a compartimentelor din cadrul ministerului și la îmbunătățirea practicilor manageriale, la solicitarea conducerii ministerului și cu consultarea compartimentelor respective;
    m) coordonează elaborarea rapoartelor privind gradul de îndeplinire a obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare, solicitate de Secretariatul General al Guvernului;
    n) formulează puncte de vedere, la solicitarea conducerii ministerului sau a altor compartimente din minister, cu privire la lucrările de competența ministerului;
    o) asigură consultanță compartimentelor de specialitate din cadrul ministerului în ceea ce privește elaborarea propunerilor de politici publice;
    p) elaborează rapoarte de monitorizare și evaluare cu privire la politicile publice inițiate și implementate la nivelul ministerului, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului sau a conducerii ministerului, în colaborare cu compartimentele de specialitate din minister;
    q) elaborează, în colaborare cu Direcția economică, documentul „Sinteză a politicilor publice finanțate din proiectul de buget de stat“ pentru anul bugetar următor;
    r) soluționează cererile, sesizările și memoriile care îi sunt repartizate pentru soluționare, în domeniul său de activitate;
    s) elaborează raportul anual de activitate, cu acordul conducerii ministerului, în baza informațiilor transmise de compartimentele din cadrul ministerului;
    t) întocmește raportul anual privind transparența decizională, prevăzut de art. 13 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările ulterioare, după consultarea celorlalte compartimente din minister;
    u) elaborează și revizuiește periodic planul anual de activități al ministerului, cu acordul conducerii ministerului, în baza informațiilor transmise de către compartimentele din cadrul ministerului;
    v) colaborează cu instituțiile aflate în subordinea ministerului, în limita atribuțiilor și a mandatului superiorului ierarhic;
    w) elaborează, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, contribuția ministerului pentru Planul anual de lucru al Guvernului, pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate și instituțiilor aflate în subordinea ministerului, pe care o supune spre aprobare conducerii ministerului;
    x) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 144

    La nivelul Unității de management public sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) condica de corespondență către compartimentele din minister și către cabinetele ministrului și secretarilor de stat;
    c) condica de prezență.


    Secţiunea a 2-a Direcția de prevenire a criminalității

    Articolul 145
    (1) Direcția de prevenire a criminalității este compartimentul prin care se planifică strategic implementarea politicilor publice de prevenire și combatere a corupției și formelor grave de criminalitate și se asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar și a înfăptuirii justiției ca serviciu public.(2) Direcția de prevenire a criminalității îndeplinește următoarele atribuții:
    a) îndeplinește, din dispoziția ministrului justiției, lucrările specifice pentru exercitarea autorității prevăzute la art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată;
    b) îndeplinește, din dispoziția ministrului justiției, lucrările specifice pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare;
    c) examinează și propune soluții la sesizările și cererile adresate ministrului justiției de către membrii Guvernului și ai Parlamentului în legătură cu activitatea Ministerului Public;
    d) elaborează sau, după caz, coordonează și monitorizează implementarea strategiilor, programelor și planurilor de prevenire și combatere a corupției;
    e) participă la elaborarea, coordonarea și monitorizarea implementării strategiilor, programelor și planurilor de prevenire și combatere a formelor grave de criminalitate;
    f) propune inițierea unor acte normative sau, după caz, colaborează cu Direcția elaborare acte normative, precum și cu alte compartimente din cadrul ministerului și cu instituțiile subordonate la elaborarea unor proiecte de acte normative în domeniul său de competență;
    g) elaborează, la solicitarea altor compartimente din aparatul propriu al ministerului, puncte de vedere referitoare la proiecte de acte normative sau de politici publice în domeniul său de competență;
    h) îndeplinește atribuțiile Secretariatului tehnic al Strategiei naționale anticorupție, conform prevederilor actelor normative care aprobă documentele strategice în materia luptei împotriva corupției;
    i) inițiază și dezvoltă programe cu organizații guvernamentale și neguvernamentale în domeniul său de competență;
    j) participă la negocierea, implementarea și monitorizarea programelor internaționale de asistență și proiectelor finanțate din fonduri externe, în domeniul său de competență;
    k) asigură reprezentarea ministerului la reuniunile periodice ale Comitetului de experți privind prevenirea și combaterea spălării banilor (Moneyval), ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO) - comitete specializate ale Consiliului Europei, precum și la cele ale Inițiativei regionale anticorupție (Regional Anticorruption Initiative - RAI) și pregătește sau, după caz, contribuie la elaborarea documentelor necesare pentru aceste reuniuni;
    l) asigură reprezentarea ministerului la alte reuniuni internaționale în domeniul său de competență, inclusiv în cadrul formatelor de lucru ale Organizației Națiunilor Unite, ale instituțiilor UE, ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ale Academiei Internaționale Anticorupție (IACA) și ale altor organizații sau rețele internaționale și regionale și pregătește sau, după caz, contribuie la elaborarea documentelor necesare pentru acestea, în domeniul său de competență;
    m) asigură reprezentarea ministerului la comitetele și grupurile de lucru interinstituționale, constituite în țară, în domeniul său de competență;
    n) inițiază sau efectuează împreună cu alte compartimente din minister și organizații guvernamentale și neguvernamentale analize și studii privind evoluția fenomenului corupției și a formelor grave de criminalitate;
    o) sprijină activitatea de consiliere în materie de integritate etică pentru personalul ministerului și pentru structurile subordonate, la cererea acestora;
    p) propune, în colaborare cu celelalte compartimente din minister, măsurile ce urmează a fi cuprinse în Programul de guvernare și în programul legislativ al Guvernului în domeniul justiției;
    q) rezolvă cererile, sesizările și memoriile care îi sunt repartizate spre competentă soluționare;
    r) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 146

    La nivelul Direcției de prevenire a criminalității sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) condica de corespondență cu cabinetele ministrului și secretarilor de stat;
    c) condica de expediere a corespondenței către compartimentele ministerului;
    d) condica de corespondență prin Serviciul informații clasificate și Registratura ministerului;
    e) registrul cuprinzând copiile ordinelor întocmite de direcție;
    f) condica de prezență;
    g) arhiva direcției.


    Secţiunea a 3-a Serviciul profesii juridice conexe

    Articolul 147

    Serviciul profesii juridice conexe duce la îndeplinire atribuțiile ministerului privind:
    a) executorii judecătorești, astfel cum sunt stabilite prin Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin alte acte normative incidente în materie;
    b) experții tehnici judiciari, astfel cum sunt stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin alte acte normative incidente în materie;
    c) coordonarea, în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 75/2000 privind organizarea activității de expertiză criminalistică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 488/2002, cu modificările și completările ulterioare, a activității de autorizare și evidență a experților criminaliști autorizați;
    d) notarii publici, astfel cum sunt stabilite prin Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, precum și prin alte acte normative incidente în materie;
    e) interpreții și traducătorii, astfel cum sunt stabilite prin Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de executori judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin alte acte normative incidente în materie;
    f) recunoașterea calificării profesionale de consilier juridic, potrivit Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare, prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.813/C/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind recunoașterea calificării profesionale de consilier juridic a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori Confederației Elvețiene, în vederea admiterii și practicării acesteia în România, cu modificările ulterioare, și Ordinului ministrului justiției nr. 606/C/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea titlului oficial de calificare în profesia de consilier juridic, obținut în România, și a experienței în profesie dobândite în România de către cetățenii români sau cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene ori aparținând Spațiului Economic European, în vederea admiterii și practicării acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, cu modificările și completările ulterioare;
    g) atestarea titlului oficial de calificare român de consilier juridic și a experienței în profesie dobândită în România de către cetățenii români sau cetățenii unui alt stat membru al UE sau aparținând Spațiului Economic European, în vederea admiterii și practicării acesteia în celelalte state membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European;
    h) îndeplinirea oricăror alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 148

    Serviciul profesii juridice conexe îndeplinește următoarele atribuții privind executorii judecătorești:
    a) efectuează, în condițiile legii, lucrările necesare în vederea numirii în funcția de executor judecătoresc și încetării calității de executor judecătoresc;
    b) efectuează lucrările necesare în vederea suspendării din funcție și încetării suspendării din funcția de executor judecătoresc;
    c) efectuează lucrările necesare în vederea asocierii și încetării asocierii executorilor judecătorești sau a schimbării sediului profesional al biroului executorului judecătoresc;
    d) efectuează lucrările necesare în vederea prelungirii termenului de înregistrare a biroului executorului judecătoresc;
    e) efectuează lucrările necesare în vederea modificării ordinelor de numire în funcția de executor judecătoresc, ca urmare a schimbării numelui acestuia;
    f) efectuează lucrările necesare în vederea rectificării erorilor materiale din ordinele ministrului justiției privind executorii judecătorești;
    g) efectuează, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, lucrările necesare privind actualizarea numărului executorilor judecătorești, cu repartizarea posturilor pe circumscripții ale judecătoriilor, pe care le prezintă spre aprobare ministrului justiției;
    h) efectuează, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, lucrările necesare privind stabilirea și actualizarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, pe care le prezintă spre aprobare ministrului justiției;
    i) participă la organizarea și desfășurarea concursurilor sau examenelor pentru dobândirea calității de executor judecătoresc, a concursului pentru schimbări de sediu și constată îndeplinirea condițiilor legale pentru admiterea în profesie fără examen;
    j) întocmește și păstrează în evidență mapele profesionale ale executorilor judecătorești;
    k) întocmește și actualizează permanent evidența informatizată a executorilor judecătorești cu privire la numirea în funcție și încetarea calității de executor judecătoresc, suspendarea și încetarea suspendării din funcție, asocierea și încetarea asocierii, precum și schimbarea sediului profesional;
    l) face propuneri motivate, în colaborare cu Direcția elaborare acte normative și, dacă este cazul, cu alte compartimente din minister, de modificare a legislației incidente în acest domeniu;
    m) colaborează cu Direcția tehnologia informației în vederea creării unor programe informatice care să permită exploatarea în cele mai bune condiții a bazei de date privind evidența executorilor judecătorești;
    n) ia, în condițiile legii, orice alte măsuri necesare desfășurării în bune condiții a activității executorilor judecătorești;
    o) analizează petițiile, memoriile și sesizările privind organizarea activității executorilor judecătorești.


    Articolul 149

    În cadrul Serviciului profesii juridice conexe funcționează compartimentul Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, care îndeplinește următoarele atribuții privind experții tehnici judiciari:
    a) coordonează, îndrumă și controlează, din punct de vedere administrativ, activitatea de expertiză tehnică judiciară;
    b) întocmește anual și face demersurile necesare pentru publicarea pe pagina de internet a ministerului a tabelului nominal cuprinzând experții tehnici judiciari, respectiv a listei nominale cuprinzând specialiștii, cu datele de identificare, pe specializări și pe județe, respectiv pe municipiul București, în funcție de domiciliul acestora;
    c) actualizează tabelul nominal/lista nominală cuprinzând experții tehnici judiciari, respectiv specialiștii, efectuând operativ în evidența informatizată modificările intervenite ca urmare a dobândirii calității de expert tehnic judiciar/specialist sau a radierii unor experți tehnici judiciari/specialiști;
    d) actualizează tabelul nominal/lista nominală cuprinzând experții tehnici judiciari, respectiv specialiștii, efectuând operativ în evidența informatizată modificările intervenite ca urmare a suspendării calității de expert tehnic judiciar/specialist sau a încetării suspendării;
    e) actualizează tabelul nominal/lista nominală cuprinzând experții tehnici judiciari, respectiv specialiștii, efectuând operativ în evidența informatizată modificările intervenite ca urmare a schimbării datelor de identificare și de contact sau a altor date privind experții tehnici judiciari/specialiștii;
    f) comunică operativ birourilor locale pentru expertize judiciare tehnice și contabile modificările privind evidența experților tehnici judiciari și a specialiștilor care pot efectua expertize tehnice judiciare și contabile;
    g) aplică sancțiuni disciplinare experților tehnici judiciari care au săvârșit abateri disciplinare în exercitarea profesiei;
    h) organizează examenul pentru dobândirea calității de expert tehnic judiciar;
    i) organizează interviul pentru dobândirea calității de expert tehnic judiciar;
    j) organizează testarea pentru dobândirea calității de specialist;
    k) întocmește și eliberează autorizația de expert tehnic judiciar, care cuprinde cel puțin numele și prenumele expertului și specializarea acestuia;
    l) face propuneri motivate, în colaborare cu Direcția elaborare acte normative, de modificare a legislației incidente în domeniu;
    m) colaborează cu Direcția tehnologia informației în vederea creării unor programe informatice care să permită exploatarea în cele mai bune condiții a bazei de date privind evidența experților tehnici judiciari/specialiștilor;
    n) analizează petițiile, memoriile și sesizările privind activitatea experților tehnici judiciari și a specialiștilor;
    o) îndeplinește atribuțiile specifice rezultate din calitatea ministerului de autoritate competentă înregistrată în sistemul informatic de utilitate publică Punctul de contact unic electronic (PCUe), în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare;
    p) îndeplinește obligațiile de cooperare administrativă cu celelalte state membre ale UE, ale Spațiului Economic European ori cu Confederația Elvețiană, rezultate din calitatea ministerului de autoritate competentă înregistrată în cadrul Sistemului de informare al pieței interne (IMI) - platformă electronică gestionată de Comisia Europeană - în condițiile prevăzute de Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare;
    q) îndeplinește atribuțiile referitoare la recunoașterea calificării profesionale de expert tehnic judiciar obținute într-un stat membru al UE sau aparținând Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană, precum și la atestarea calificării profesionale de expert tehnic judiciar dobândite în România.


    Articolul 150

    În vederea ducerii la îndeplinire a dispozițiilor prevăzute la art. 147 lit. c), Serviciul profesii juridice conexe îndeplinește următoarele atribuții:
    a) elaborează proiectul de regulament privind modalitățile de dobândire a calității de expert criminalist autorizat, precum și procedura de retragere a acestei calități și proiectul de ordin al ministrului justiției pentru aprobarea acestui regulament;
    b) organizează, în condițiile legii, examenul pentru dobândirea calității de expert criminalist autorizat;
    c) ține evidența experților criminaliști autorizați;
    d) întocmește și revizuiește periodic tabelul nominal cuprinzând experții criminaliști autorizați;
    e) eliberează și vizează legitimațiile de expert criminalist;
    f) eliberează adeverința de exercitare, cu caracter temporar sau ocazional, pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege, a profesiei de expert criminalist;
    g) constată pierderea calității de expert criminalist autorizat;
    h) întocmește lucrările necesare îndeplinirii procedurii de retragere a calității de expert criminalist;
    i) îndeplinește atribuțiile referitoare la recunoașterea profesiei de expert criminalist obținute într-un stat membru al UE sau aparținând Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană, precum și la atestarea calificării profesionale de expert criminalist dobândite în România;
    j) îndeplinește atribuțiile specifice rezultate din calitatea ministerului de autoritate competentă înregistrată în sistemul informatic de utilitate publică Punctul de contact unic electronic (PCUe), în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare;
    k) îndeplinește obligațiile de cooperare administrativă cu celelalte state membre ale UE, ale Spațiului Economic European ori cu Confederația Elvețiană rezultate din calitatea ministerului de autoritate competentă înregistrată în cadrul Sistemului de informare al pieței interne (IMI) - platformă electronică gestionată de Comisia Europeană - în condițiile prevăzute de Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare;
    l) face propuneri motivate, în colaborare cu Direcția elaborare acte normative și, dacă este cazul, cu alte compartimente din minister, de modificare a legislației incidente în acest domeniu.


    Articolul 151

    Serviciul profesii juridice conexe îndeplinește următoarele atribuții privind notarii publici:
    a) efectuează, în condițiile legii, lucrările necesare în vederea numirii în funcția de notar public și încetării calității de notar public;
    b) efectuează, în condițiile legii, lucrările necesare în vederea suspendării și încetării suspendării din funcția de notar public;
    c) efectuează, în condițiile legii, lucrările necesare în vederea asocierii și încetării asocierii notarilor publici sau a schimbării sediului profesional al notarului public;
    d) efectuează, în condițiile legii, lucrările necesare în vederea modificării ordinelor de numire în funcția de notar public ca urmare a schimbării numelui notarului public;
    e) efectuează, în condițiile legii, lucrările necesare în vederea rectificării erorilor materiale din ordinele ministrului justiției;
    f) efectuează, în condițiile legii, lucrările necesare în vederea prelungirii termenului de înregistrare a biroului notarial;
    g) analizează propunerile înaintate de Uniunea Națională a Notarilor Publici privind actualizarea numărului de notari publici pe localități și întocmește lucrările necesare, pe care le prezintă ministrului justiției pentru a fi aprobate prin ordin;
    h) analizează propunerile de actualizare a onorariilor notarilor publici, înaintate de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici, și le prezintă ministrului justiției pentru aprobare prin ordin;
    i) întocmește și păstrează în evidență mapele profesionale ale notarilor publici;
    j) întocmește și actualizează permanent evidența informatizată a notarilor publici referitoare la numirea în funcție, încetarea calității de notar public, suspendarea și încetarea suspendării din funcție, la asociere și încetarea asocierii, precum și la schimbarea sediului profesional;
    k) face propuneri motivate, în colaborare cu Direcția elaborare acte normative și, dacă este cazul, cu alte compartimente din minister, de modificare a legislației incidente în acest domeniu;
    l) colaborează cu Direcția tehnologia informației în vederea creării și actualizării unor programe informatice care să permită exploatarea în cele mai bune condiții a bazei de date privind evidența notarilor publici;
    m) participă la organizarea și desfășurarea examenului de notar public pentru notarii stagiari, a concursului pentru ocuparea posturilor vacante de notar public, precum și a concursului sau examenului de schimbare a sediilor birourilor notariale, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare;
    n) ia, în condițiile legii, orice alte măsuri necesare desfășurării în bune condiții a activității notarilor publici;
    o) analizează petițiile, memoriile și sesizările privind organizarea activității notarilor publici;
    p) îndeplinește obligațiile de cooperare administrativă cu celelalte state membre ale UE, ale Spațiului Economic European ori cu Confederația Elvețiană, în condițiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.191/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012.


    Articolul 152

    Serviciul profesii juridice conexe îndeplinește următoarele atribuții privind interpreții și traducătorii autorizați:
    a) verifică cererile de autorizare ca interpret și traducător și actele doveditoare depuse de solicitanți, ia măsuri pentru completarea acestora și întocmește listele de interpreți și traducători autorizați, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare;
    b) întocmește proiectele de ordin privind autorizarea interpreților și traducătorilor și referatele corespunzătoare, pe care le supune ministrului justiției spre aprobare prin ordin;
    c) ia act de cererile de încetare a autorizării și verifică sesizările privind încetarea autorizării ca interpret și traducător; întocmește proiecte de ordin privind încetarea autorizării ca interpret și traducător și referatele corespunzătoare, pe care le supune ministrului justiției spre aprobare;
    d) eliberează autorizațiile de interpret și traducător solicitanților care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru autorizare și comunică răspunsuri motivate celor care nu îndeplinesc condițiile pentru autorizare;
    e) întocmește și actualizează permanent evidența informatizată a interpreților și traducătorilor autorizați;
    f) colaborează cu Direcția tehnologia informației în vederea creării unor programe informatice care să permită exploatarea în cele mai bune condiții a bazei de date privind evidența interpreților și traducătorilor autorizați;
    g) analizează petițiile, memoriile și sesizările privind activitatea interpreților și traducătorilor autorizați;
    h) comunică instituțiilor prevăzute de lege listele cu persoanele autorizate ca interpret și traducător;
    i) informează persoanele interesate cu privire la actele care sunt necesare autorizării sau, după caz, cu privire la completarea acestora, în vederea obținerii autorizației de interpret și traducător;
    j) face propuneri motivate, în colaborare cu Direcția elaborare acte normative, de modificare a legislației incidente în acest domeniu;
    k) recunoaște certificatele sau alte documente similare care atestă calitatea de interpret și traducător autorizat în specialitatea științe juridice, emise/eliberate de autoritățile competente din statul membru al UE sau aparținând Spațiului Economic European ori din Confederația Elvețiană;
    l) atestă titlul oficial de calificare român de traducător și interpret autorizat al cetățenilor români sau cetățenilor unui alt stat membru UE sau aparținând Spațiului Economic European ori Confederației Elvețiene, în vederea practicării acestor profesii în celelalte state membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană;
    m) ține evidența traducătorilor și interpreților autorizați în științe juridice de autoritățile competente din statele membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European ori din Confederația Elvețiană, stabiliți în România sau care exercită temporar această profesie pe teritoriul României;
    n) îndeplinește atribuțiile specifice rezultate din calitatea ministerului de autoritate competentă înregistrată în sistemul informatic de utilitate publică Punctul de contact unic electronic (PCUe), în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare;
    o) îndeplinește obligațiile de cooperare administrativă cu celelalte state membre ale UE, ale Spațiului Economic European ori cu Confederația Elvețiană rezultate din calitatea Ministerului Justiției de autoritate competentă înregistrată în cadrul Sistemului de informare al pieței interne (IMI) - platformă electronică gestionată de Comisia Europeană - în condițiile prevăzute de Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare.


    Articolul 153

    Serviciul profesii juridice conexe îndeplinește următoarele atribuții privind recunoașterea și atestarea calificării profesionale de consilier juridic:
    a) efectuează lucrările necesare pentru organizarea și desfășurarea examenului de verificare a cunoștințelor profesionale ale cetățenilor statelor membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European, în vederea recunoașterii calificării profesionale de consilier juridic pentru admiterea și practicarea acestei profesii în România;
    b) participă în comisiile constituite în vederea recunoașterii calificării profesionale de consilier juridic pentru admiterea și practicarea acestei profesii în România de către cetățenii statelor membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European;
    c) efectuează, în condițiile legii, lucrările necesare, respectiv proiectele de ordin cu referatele corespunzătoare, în vederea recunoașterii calificării profesionale de consilier juridic a cetățenilor statelor membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European care au susținut examenul de verificare a cunoștințelor profesionale sau care efectuează stagiul în domeniul dreptului românesc, în scopul admiterii și practicării profesiei în România;
    d) atestă titlul oficial de calificare român de consilier juridic și experiența în profesie dobândită în România de către cetățenii români sau cetățenii unui alt stat membru al UE ori aparținând Spațiului Economic European, în vederea admiterii și practicării acesteia în celelalte state membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European;
    e) înaintează Direcției elaborare acte normative propuneri motivate de modificare și completare a legislației privind recunoașterea calificării profesionale de consilier juridic dobândite într-un alt stat membru al UE sau aparținând Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană în vederea admiterii și practicării acestei profesii în România și, respectiv, atestarea titlului oficial de calificare român de consilier juridic și experienței în profesie dobândite în România de către cetățenii români sau cetățenii unui alt stat membru al UE ori aparținând Spațiului Economic European ori Confederației Elvețiene, în vederea admiterii și practicării acesteia în celelalte state membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European ori în Confederația Elvețiană;
    f) îndeplinește atribuțiile specifice rezultate din calitatea ministerului de autoritate competentă înregistrată în sistemul informatic de utilitate publică Punctul de contact unic electronic (PCUe), în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare;
    g) asigură cooperarea administrativă cu celelalte state membre ale UE, ale Spațiului Economic European ori cu Confederația Elvețiană în condițiile prevăzute de Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, în calitate de autoritate competentă în cadrul Sistemului de informare al pieței interne (IMI) - platformă electronică gestionată de Comisia Europeană.


    Articolul 154

    La nivelul Serviciului profesii juridice conexe sunt constituite următoarele evidențe:
    a) mapele profesionale ale executorilor judecătorești;
    b) evidența informatizată a executorilor judecătorești;
    c) dosarele de înregistrare și radiere în/din evidența specială a ministerului a executorilor instituțiilor de credit;
    d) evidența informatizată a executorilor instituțiilor de credit;
    e) dosarele de înregistrare și radiere în/din evidența specială a ministerului a executorilor instituțiilor financiare nebancare;
    f) evidența informatizată a executorilor instituțiilor financiare nebancare;
    g) evidența informatizată a experților tehnici judiciari, a specialiștilor și contabililor autorizați care efectuează expertize judiciare;
    h) dosarul cuprinzând deciziile de suspendare, încetare a suspendării, radiere, privind experții tehnici judiciari și specialiștii;
    i) dosarele de autorizare ale experților criminaliști autorizați;
    j) evidența notarilor publici pe suport informatic;
    k) evidența informatizată a cetățenilor statelor membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European cărora le-a fost recunoscută calificarea profesională de consilier juridic pentru admiterea și practicarea acestei profesii în România;
    l) evidența informatizată a cetățenilor cărora le-au fost atestate titlul oficial de calificare român de consilier juridic și experiența în profesie dobândită în România, în vederea admiterii și practicării acesteia în celelalte state membre ale UE sau aparținând Spațiului Economic European;
    m) evidența pe suport informatic a traducătorilor și interpreților;
    n) registrul de evidență a traducătorilor și interpreților, până în anul 2005 inclusiv;
    o) opisul alfabetic al traducătorilor, până în anul 2005 inclusiv;
    p) dosarele de autorizare ale traducătorilor și interpreților;
    q) mapele profesionale ale notarilor publici;
    r) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    s) condica de expediere a corespondenței prin Registratura ministerului;
    t) condica de corespondență cu cabinetele ministrului justiției și secretarilor de stat;
    u) condica de expediere a corespondenței către compartimentele ministerului;
    v) dosarele, pe domenii de activitate, cuprinzând ordinele întocmite de compartiment;
    w) condica de prezență.


    Capitolul IX Pilonul III - Afaceri internaționale și programe

    Secţiunea 1 Direcția drept internațional și cooperare judiciară

    Articolul 155

    Direcția drept internațional și cooperare judiciară:
    a) exercită, potrivit legii și altor reglementări în vigoare, atribuțiile ministerului de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaționale, inclusiv cooperarea judiciară cu statele membre ale UE;
    b) asigură relațiile juridice externe ale ministerului în raporturile cu organizațiile internaționale și regionale, precum și în relațiile cu misiunile diplomatice și consulare ale altor state în România, în domenii care sunt de competența ministerului;
    c) elaborează proiecte de acte normative în sfera sa de competență, care transpun prevederi ale actelor normative comunitare și ale tratatelor bilaterale sau multilaterale la care România este parte, precum și proiecte de acte normative de ratificare, aderare, acceptare, aprobare și participă la susținerea acestora în Parlament, împreună cu reprezentanții celorlalte compartimente din minister, atunci când Ministerul Justiției, prin Direcția drept internațional și cooperare judiciară, exercită rolul de autoritate centrală;
    d) elaborează memorandumurile de aprobare a inițierii și semnării tratatelor ale căror domenii principale de reglementare sunt de competența ministerului;
    e) întocmește puncte de vedere referitoare la sesizările și excepțiile privind neconstituționalitatea unor legi sau ordonanțe inițiate de minister, pentru domeniile care sunt de competența direcției;
    f) întocmește mandatele României privind participarea la grupurile de lucru ale instituțiilor UE pentru domeniile care sunt de competența direcției și asigură reprezentarea ministerului la acestea;
    g) întocmește elemente de poziție ale României în cadrul reuniunilor Consiliului Europei, Organizației Națiunilor Unite și ale altor organisme, pentru domeniile de strictă specialitate ale ministerului, pentru domeniile care sunt de competența direcției, și asigură susținerea acestora în cadrul acestor reuniuni;
    h) întocmește puncte de vedere referitoare la inițiativele legislative ale senatorilor și deputaților, în domeniul de competență al direcției, în vederea formulării și prezentării punctului de vedere al Guvernului referitor la aceste inițiative;
    i) participă la comitetele și grupurile de lucru interministeriale care au ca obiect probleme în legătură cu domeniul de competență al direcției;
    j) examinează și, după caz, formulează observații și propuneri, în domeniul său de competență, cu privire la proiectele de acte normative și alte materiale înscrise pe agenda de lucru a ședințelor Guvernului;
    k) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 156

    Structura Direcției drept internațional și cooperare judiciară este următoarea:
    a) Serviciul cooperare judiciară internațională în materie penală;
    b) Serviciul cooperare judiciară internațională în materie civilă și comercială;
    c) Unitatea tratate, relații internaționale și magistrați de legătură.


    Articolul 157

    Serviciul cooperare judiciară internațională în materie penală îndeplinește următoarele atribuții:
    a) asigură ducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin alte acte normative conținând dispoziții în această materie, în baza instrumentelor juridice internaționale la care România este parte sau în virtutea curtoaziei internaționale, sub garanția reciprocității, în calitate de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală;
    b) asigură ducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului prin Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin alte acte normative conținând dispoziții în această materie, în baza instrumentelor juridice relevante ale UE, în calitate de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală cu statele membre ale UE;
    c) îndeplinește atribuțiile care revin ministerului potrivit Legii nr. 111/2002 pentru ratificarea Statutului Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998, precum și pe cele care revin ministerului, potrivit legii, în cooperarea României cu alte tribunale penale internaționale;
    d) asigură, potrivit legii, ducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului în baza Legii nr. 260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, intrat în vigoare la 10 iunie 2002, și a celor conferite prin Aranjamentul dintre autoritățile desemnate române și americane privind procedurile penale pentru implementarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București la 6 decembrie 2005, ratificat prin Legea nr. 268/2006, intrat în vigoare la 21 iulie 2006, încheiat la București la 4 noiembrie 2008;
    e) îndeplinește atribuțiile care revin ministerului potrivit Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    f) elaborează sau participă la elaborarea, împreună cu alte compartimente din minister, a unor acte normative în domeniul cooperării judiciare în materie penală și în alte domenii de interes în ceea ce privește justiția penală; în acest scop efectuează studii, analize și documentări privind necesitatea inițierii, completării sau modificării unor acte normative în domeniul cooperării judiciare în materie penală;
    g) efectuează lucrările pregătitoare pentru negocierea tratatelor bilaterale și multilaterale în domeniile de competență atribuite și participă la acestea, în colaborare cu reprezentanți ai altor instituții competente și ai Unității tratate, relații internaționale și magistrați de legătură;
    h) pregătește sau, după caz, contribuie la elaborarea documentelor necesare pentru comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală sau în alte domenii conexe cooperării judiciare în materie penală, reprezentând ministerul la comitetele și grupurile de lucru respective;
    i) acordă informații juridice de principiu, la cererea misiunilor diplomatice străine acreditate în România, a ministerelor de justiție străine sau a altor autorități din străinătate, în legătură cu legislația și practica judiciară română în domeniul cooperării judiciare în materie penală;
    j) ține evidența reciprocității de fapt în domeniul cooperării judiciare în materie penală;
    k) asigură comunicările necesare cu misiunile diplomatice sau oficiile consulare străine acreditate în România în legătură cu inculpații străini, potrivit convențiilor consulare și altor înțelegeri internaționale sau în baza reciprocității;
    l) colaborează cu Biroul național la Eurojust, cu magistrații români de legătură, precum și cu magistrații de legătură ai altor state în realizarea anumitor activități de cooperare judiciară europeană și internațională în materie penală;
    m) verifică legalitatea cererilor consulare și îndeplinirea de către penitenciarele din România a îndatoririlor derivate din realizarea funcțiilor consulare ale misiunilor străine în România;
    n) colaborează cu Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri, în limita atribuțiilor ministerului de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare europene și internaționale în materie penală, la activitatea de formare profesională a judecătorilor și procurorilor și a asimilaților acestora, a personalului auxiliar și a celuilalt personal de specialitate de la instanțele judecătorești;
    o) asigură reprezentarea ministerului la reuniunile interne și internaționale în domeniul cooperării judiciare în materie penală, inclusiv în cadrul Rețelei judiciare europene și în cadrul grupurilor de lucru și comitetelor și comisiilor de specialitate ale Organizației Națiunilor Unite, ale instituțiilor UE, Consiliului Europei și altor organizații internaționale;
    p) asigură secretariatul Rețelei judiciare române în materie penală;
    q) colaborează cu structura de specialitate din cadrul ministerului la întocmirea datelor statistice în domeniul cooperării judiciare europene și internaționale în materie penală;
    r) gestionează informațiile disponibile pe site-ul ministerului și pe intranet privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și colaborează cu compartimentul de specialitate din minister la organizarea și actualizarea acestora;
    s) inițiază și dezvoltă programe cu organizații guvernamentale și neguvernamentale în domeniul dreptului internațional penal și al cooperării judiciare în materie penală;
    t) îndeplinește orice alte atribuții în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, potrivit legii.


    Articolul 158

    Serviciul cooperare judiciară internațională în materie civilă și comercială îndeplinește următoarele atribuții:
    a) asigură ducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului prin Legea nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, republicată, precum și prin alte acte normative conținând dispoziții în această materie, în baza instrumentelor de drept internațional privat la care România este parte sau în virtutea curtoaziei internaționale, sub garanția reciprocității, în calitate de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie civilă și comercială;
    b) asigură ducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului prin Legea nr. 189/2003, republicată, precum și prin alte acte normative conținând dispoziții în această materie, în baza instrumentelor juridice de drept internațional privat ale UE relevante, în calitate de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie civilă și comercială între statele membre ale UE;
    c) asigură aducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului, în calitate de autoritate centrală română, în domeniul aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;
    d) asigură ducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului în domeniul obținerii pensiei de întreținere din străinătate;
    e) pregătește sau, după caz, contribuie la elaborarea documentelor necesare pentru comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene în domeniul dreptului cooperării judiciare în materie civilă și comercială sau în alte domenii conexe cooperării judiciare în materie civilă și comercială, reprezentând ministerul la comitetele și grupurile de lucru respective;
    f) asigură punerea în aplicare a dispozițiilor privind acordarea compensației financiare victimelor infracțiunilor intenționate comise cu violență în situații transfrontaliere cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, aprobată prin Legea nr. 45/2008;
    g) asigură punerea în aplicare a dispozițiilor privind accesul internațional la justiție cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare;
    h) asigură schimbul de informații cu instituțiile europene privind hotărârile pronunțate în aplicarea instrumentelor juridice de drept internațional privat ale UE relevante;
    i) asigură schimbul de informații cu Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg privind hotărârile pronunțate în aplicarea Convenției de la Roma din 1980 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale de către instanțele române menționate la art. 2 lit. a) din Primul Protocol al Convenției și celor mai importante hotărâri pronunțate de instanțele române menționate la art. 2 lit. b) din același protocol;
    j) asigură schimbul de informații cu Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg privind hotărârile pronunțate de instanțele române în aplicarea Convenției de la Lugano din 2007 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială și a instrumentelor menționate la art. 64 alin. (1) din Convenția de la Lugano din 2007, așa cum se precizează în art. 3 din Protocolul nr. 2 al Convenției de la Lugano;
    k) efectuează lucrările pregătitoare pentru negocierea tratatelor bilaterale și multilaterale în domeniile de competență atribuite și participă la acestea, în colaborare cu reprezentanți ai altor instituții competente și ai Unității tratate, relații internaționale și magistrați de legătură;
    l) elaborează sau participă la elaborarea, împreună cu Direcția elaborare acte normative, a unor acte normative în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie civilă și comercială, atunci când Direcția drept internațional și cooperare judiciară exercită rolul de autoritate centrală română;
    m) asigură soluționarea, după caz, a cererilor prin care diverse autorități străine, misiuni diplomatice sau persoane fizice din străinătate solicită de la autoritățile judiciare române acte, date și informații care urmează să fie utilizate în alte țări;
    n) ține evidența reciprocității de fapt în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie civilă și comercială;
    o) ține evidența cererilor de asistență judiciară internațională formulate sau soluționate de instanțele române, având ca obiect notificarea actelor judiciare și extrajudiciare, precum și obținerea de probe prin comisie rogatorie, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 189/2003, republicată, și colaborează cu structura de specialitate din cadrul ministerului la întocmirea datelor statistice în domeniul cooperării judiciare europene și internaționale în materie civilă;
    p) efectuează lucrările privind supralegalizarea actelor judiciare destinate a fi folosite în străinătate și ține evidența specimenelor de semnătură ale persoanelor desemnate cu aplicarea apostilei din cadrul tribunalelor;
    q) colaborează cu Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri, în limita atribuțiilor ministerului de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare europene și internaționale în materie civilă și comercială, la activitatea de formare profesională a judecătorilor și procurorilor și a asimilaților acestora, a personalului auxiliar și a celuilalt personal de specialitate de la instanțele judecătorești;
    r) asigură reprezentarea ministerului la reuniunile interne și internaționale în domeniul cooperării judiciare în materie civilă și comercială, inclusiv în cadrul Rețelei judiciare europene în materie civilă și comercială și în cadrul grupurilor de lucru și comitetelor și comisiilor de specialitate ale Organizației Națiunilor Unite, instituțiilor UE, Consiliului Europei, Conferinței de la Haga de drept internațional privat și altor organizații internaționale;
    s) asigură secretariatul Rețelei judiciare române în materie civilă și comercială;
    t) gestionează informațiile disponibile pe site-ul ministerului și pe intranet privind cooperarea judiciară internațională în materie civilă, comercială și de dreptul familiei și colaborează cu compartimentul de specialitate din minister la organizarea și actualizarea acestora;
    u) inițiază și dezvoltă programe cu organizații guvernamentale și neguvernamentale în domeniul dreptului cooperării judiciare în materie civilă și comercială;
    v) îndeplinește orice alte atribuții în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie civilă și comercială, potrivit legii.


    Articolul 159

    Unitatea tratate, relații internaționale și magistrați de legătură îndeplinește următoarele atribuții:
    a) examinează și face propuneri, pentru domeniile care sunt de competența direcției, referitoare la adaptarea legislației interne pentru asigurarea compatibilității cu obligațiile asumate prin tratatele internaționale la care România este parte, inclusiv cele care decurg din statutul de membru al UE, și elaborează sau participă la elaborarea unor acte normative privind dreptul internațional ori dreptul european;
    b) îndeplinește formalitățile prevăzute de legislația în vigoare în vederea aprobării negocierii și semnării tratatelor internaționale și a altor acte internaționale în domeniul cooperării judiciare și în alte materii de interes în ceea ce privește domeniul justiției;
    c) elaborează proiectele de acte normative prevăzute de legislația în vigoare pentru ratificarea, aprobarea, acceptarea sau, după caz, aderarea la tratatele internaționale în domeniul cooperării judiciare și în alte materii interesând domeniul justiției, precum și pentru aprobarea altor acte internaționale, în domeniul său de competență;
    d) avizează memorandumurile elaborate în temeiul legislației în vigoare de alte ministere și instituții, în vederea negocierii și semnării unor tratate internaționale sau altor acte cu elemente de extraneitate;
    e) avizează proiectele de acte normative inițiate de alte ministere și instituții pentru ratificarea, aprobarea, acceptarea sau, după caz, aderarea la tratatele internaționale, precum și pentru aprobarea altor acte internaționale;
    f) negociază sau participă, în condițiile legii, la negocieri în scopul încheierii de tratate bilaterale în domeniul cooperării judiciare internaționale și în alte materii interesând domeniul justiției, la negocierile din cadrul organismelor instituțiilor UE cu privire la instrumente juridice europene în domeniul cooperării judiciare, precum și la negocieri sub egida unor organizații internaționale;
    g) asigură participarea la reuniuni interne și internaționale privind probleme specifice activității sale și participarea României la structurile internaționale;
    h) urmărește respectarea obligațiilor asumate prin tratatele internaționale interesând justiția la care România este parte;
    i) efectuează lucrări privind cooperarea juridică cu alte state și organizațiile internaționale și elaborează, în colaborare cu celelalte compartimente din minister, după caz, materiale de sinteză și punctaje de discuție pentru întâlnirile internaționale și întâlnirile bilaterale la nivelul conducerii ministerului;
    j) îndeplinește orice alte atribuții în domeniile dreptului internațional și relațiilor juridice internaționale, potrivit legii;
    k) asigură, prin magistrații de legătură, îndeplinirea activităților menite să favorizeze și să accelereze, în special prin stabilirea de contacte directe cu serviciile competente și cu autoritățile judiciare ale statului-gazdă, toate formele de cooperare judiciară în materie penală și civilă, după caz.


    Articolul 160

    Pe lângă Direcția drept internațional și cooperare judiciară își desfășoară activitatea și magistrații de legătură trimiși în România de alte state, în aplicarea Acțiunii comune din 22 aprilie 1996 adoptate de Consiliu în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind crearea unui cadru pentru schimbul de magistrați de legătură, în scopul îmbunătățirii cooperării judiciare între statele membre UE, sau în aplicarea unor acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state.


    Articolul 161

    La nivelul Direcției drept internațional și cooperare judiciară sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) condica de corespondență către compartimentele din minister și către cabinetele ministrului și ale secretarilor de stat;
    c) condica de corespondență prin Serviciul informații clasificate și Registratura ministerului;
    d) condica de corespondență cu alte instituții;
    e) registrul proceselor-verbale de predare-primire a documentelor la arhivă;
    f) condica de prezență.


    Secţiunea a 2-a Direcția afaceri europene și drepturile omului

    Articolul 162
    (1) Direcția afaceri europene și drepturile omului fundamentează, coordonează și asigură, în domeniile de competență ale ministerului, stabilirea și realizarea obiectivelor României ca stat membru al UE, participarea la procedurile decizionale ale UE și îndeplinirea obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru al acesteia.(2) Direcția afaceri europene și drepturile omului asigură, potrivit competențelor ministerului, relația cu organizațiile și structurile naționale și internaționale care activează în domeniul drepturilor omului, precum și realizarea competențelor instituției ce decurg din relația cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și cu alte organizații internaționale.


    Articolul 163

    Direcția afaceri europene și drepturile omului îndeplinește următoarele atribuții:1. în domeniul afacerilor europene:
    a) stabilește și urmărește îndeplinirea obiectivelor României care derivă din calitatea de stat membru al UE și care vizează aspecte de fond din aria proprie de competență a ministerului;
    b) participă, după consultarea și cu sprijinul celorlalte compartimente din minister, la elaborarea documentelor programatice ale UE în domeniul justiției;
    c) coordonează, monitorizează și sprijină îndeplinirea obligațiilor în domeniul justiției care decurg din prevederile Tratatului de aderare a României la UE, ale celorlalte angajamente rezultate din procesul de aderare la UE, precum și din strategiile și programele naționale adoptate în contextul politicilor UE;
    d) coordonează, exclusiv la nivel tehnic, cu sprijinul celorlalte compartimente din minister, derularea activităților necesare pentru îndeplinirea funcției privind realizarea obiectivelor de referință specifice din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, prevăzute la art. 5 lit. i) din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009, cu modificările și completările ulterioare;
    e) asigură notificarea către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a actelor normative și administrative din domeniul de competență al ministerului pentru transpunerea actelor normative ale UE, precum și a tabelelor de concordanță a actelor normative ale UE cu legislația națională, pe baza informațiilor furnizate de compartimentele de specialitate, precum și încărcarea acestora în baza de date a Comisiei Europene, ulterior validării de către Ministerul Afacerilor Externe;
    f) formulează propunerile în vederea armonizării cadrului normativ ce intră în competența ministerului și a instituțiilor din subordinea acestuia cu normele dreptului UE, în măsura în care se impune;
    g) participă și contribuie, raportat la atribuțiile direcției, la grupurile de lucru constituite la nivel intern și interinstituțional, în vederea transpunerii și implementării actelor normative ale UE;
    h) emite puncte de vedere, în scopul avizării de către minister a proiectelor de acte normative, al căror obiect de reglementare îl constituie transpunerea actelor normative ale UE în legislația națională, exclusiv în cazul în care acestea vizează aspecte din domeniul justiției;
    i) asigură coordonarea în domeniul afacerilor europene atât în interiorul ministerului, cât și în relația cu alte instituții naționale, pe sectorul justiție, prin:– colaborarea, împreună cu structurile de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu Parlamentul României și alte instituții cu atribuții în domeniu;– colaborarea cu Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe;– notificarea participării la grupurile de lucru ale Consiliului și Comisiei Uniunii Europene și transmiterea mandatelor și rapoartelor reuniunilor către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe;– reprezentarea ministerului la reuniunea de coordonare săptămânală în domeniul afacerilor europene, organizată de Ministerul Afacerilor Externe;
    j) participă la reuniunile grupurilor de experți constituite la nivel național în sfera justiției;
    k) reprezintă ministerul la comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene și pregătește mandatele necesare pentru participare, alături de direcțiile de specialitate;
    l) îndeplinește funcția de punct național de contact pentru dialogul și schimbul de informații din cadrul Mecanismului european privind statul de drept și colaborează îndeaproape cu Ministerul Afacerilor Externe și celelalte instituții competente în gestionarea acestei problematici;
    m) îndeplinește atribuția de verificare a autenticității titlurilor executorii emise de Comisia Europeană sau de Consiliul Uniunii Europene care urmează să fie executate pe teritoriul României în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.265/2007 privind desemnarea Ministerului Justiției ca autoritate națională competentă pentru verificarea autenticității titlurilor executorii emise de Comisia Europeană sau de Consiliul Uniunii Europene care urmează să fie executate pe teritoriul României;
    n) coordonează procesul de colectare de informații necesare notificărilor și comunicărilor solicitate de Comisia Europeană, pentru toate instrumentele de competența ministerului pentru care nu există o altă direcție sau instituție din cadrul sistemului judiciar desemnată expres;
    o) pregătește, alături de direcțiile de specialitate, mandatele necesare pentru participarea conducerii ministerului la Consiliul Uniunii Europene - Justiție și Afaceri Interne sau la alte reuniuni la nivel înalt, în domeniile de competență ale direcției;
    p) sprijină structura de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe în pregătirea reprezentării statului român în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene și contribuie la formularea pozițiilor României în fața instituțiilor europene în procedurile precontencioase și contencioase în domeniul justiției, în colaborare cu direcțiile competente din minister, respectiv cu instituțiile care se află în subordinea sau coordonarea acestuia;
    2. în domeniul relațiilor cu alte organizații internaționale:
    a) îndeplinește atribuții legate de lupta împotriva terorismului atât în relația cu instituțiile naționale cu competențe în materie, cât și cu organizațiile internaționale (NATO, ONU - CTC, UE, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa - OSCE, Consiliul Europei - CDCT), în cooperare cu celelalte direcții competente;
    b) asigură relația cu structura juridică a NATO și emite puncte de vedere cu privire la compatibilitatea legislației naționale cu standardele NATO;
    c) asigură participarea la exercițiile comune de gestionare a situațiilor de criză - componenta civilă atât în relația cu NATO, cât și cu UE;
    d) participă, alături de alte direcții din minister și/sau instituții, la procedurile de selecție a candidaților din partea României pentru ocuparea unor funcții în cadrul unor instanțe și instituții europene (CEDO, CJUE, Comitetul pentru Prevenirea Torturii, Parchetul European);
    3. în domeniul drepturilor omului:
    a) îndeplinește funcția de agent național de legătură, în temeiul rolului ministerului de autoritate competentă pentru a primi notificările adresate Guvernului României de Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, conform Convenției europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, adoptată la Strasbourg la 26 noiembrie 1987, precum și protocoalelor nr. 1 și 2 la convenție, ratificate prin Legea nr. 80/1994;
    b) asigură, potrivit competențelor ministerului, relația cu organizațiile și structurile internaționale care activează în domeniul drepturilor omului (Consiliul Europei, ONU, OSCE, precum și alte entități internaționale);
    c) sprijină, în colaborare cu alte direcții din minister, la solicitarea Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pregătirea reprezentării statului român în fața acestei instanțe, precum și în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei care supraveghează punerea în executare a hotărârilor Curții (CM - DH);
    d) analizează și formulează puncte de vedere, în domeniul justiției, cu privire la compatibilitatea legislației naționale și a instrumentelor internaționale la care România este sau urmează să devină parte cu dispozițiile internaționale în materia drepturilor omului;
    e) este punct național de contact al României cu OSCE pe problematica infracțiunilor motivate de ură;
    4. în alte domenii:
    a) monitorizează îndeplinirea angajamentelor specifice asumate de minister și colaborează cu Ministerul Afacerilor Interne în vederea atingerii obiectivelor ce trebuie îndeplinite în vederea aderării la spațiul Schengen;
    b) asigură suportul tehnic necesar reprezentării ministerului în Comisia Națională de Autoevaluare Schengen;
    c) participă la dezvoltarea dimensiunii civile a contribuției României în gestionarea crizelor din cadrul Politicii de securitate și apărare comune (PSAC), prin gestionarea detașării personalului din aparatul propriu al ministerului și instituțiilor din subordinea acestuia la diverse operații civile de management al crizelor;
    d) emite puncte de vedere, la solicitarea compartimentelor de specialitate din minister, cu privire la proiectele de acte normative în domeniul apărării, securității naționale, gestionării situațiilor de criză care asigură implementarea acquis-ului UE în domenii de fond din aria proprie de competență a ministerului;
    e) asigură participarea la seminare, simpozioane, conferințe, vizite de studiu, vizite pentru schimb de experiență, cursuri de perfecționare, în țară și în străinătate, în domenii de interes pentru activitatea direcției;
    f) îndeplinește orice alte atribuții din domeniul său de activitate.


    Articolul 164

    În vederea ducerii la îndeplinire a dispozițiilor prevăzute la art. 16 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul Direcției afaceri europene și drepturile omului se organizează și funcționează Punctul de contact responsabil cu implementarea convenției la nivelul Ministerului Justiției.


    Articolul 165

    La nivelul Direcției afaceri europene și drepturile omului sunt constituite următoarele evidențe:
    a) registrul general de evidență a lucrărilor ministerului (Documenta);
    b) condica de corespondență către compartimentele din minister și către cabinetele ministrului și secretarilor de stat;
    c) condica de corespondență prin Serviciul informații clasificate și Registratura ministerului;
    d) condica de corespondență cu alte instituții;
    e) registrul proceselor-verbale de predare-primire a documentelor la arhivă;
    f) registrul cuprinzând copiile ordinelor întocmite de direcție;
    g) condica de prezență;
    h) registrul în care se înscriu, în ordinea primirii, pentru fiecare solicitare de atestare a autenticității titlurilor executorii emise de Comisia Europeană sau de Consiliul Uniunii Europene care urmează să fie executate pe teritoriul României, numărul titlului și denumirea instituției emitente, precum și numele persoanei care soluționează lucrarea.


    Secţiunea a 3-a Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe

    Articolul 166
    (1) Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe este o structură funcțională, fără personalitate juridică, constituită în cadrul ministerului ca o unitate de management al proiectului.(2) Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe asigură atât suportul tehnic pentru elaborarea, negocierea și încheierea documentației de finanțare a proiectelor, cât și implementarea efectivă a proiectelor finanțate din împrumuturi externe, conform prevederilor acordurilor de finanțare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, și protocoalelor semnate de minister cu instituțiile beneficiare, precum și conform regulilor și procedurilor din regulamentele privind achiziții ale instituțiilor finanțatoare, Manualului de implementare a proiectelor și legislației române în vigoare.(3) Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe răspunde de implementarea activităților proiectelor, asigură managementul tehnic și financiar, activitatea de achiziții, de decontare și de elaborare a rapoartelor de progres și anuale cu privire la proiecte.(4) Activitățile derulate în cadrul Direcției de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe sunt coordonate de persoana din conducerea ministerului desemnată în acest sens de către ministrul justiției, denumită în continuare coordonatorul de proiect.(5) Pentru asigurarea derulării activităților specifice, conducerea Direcției de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe se exercită de către managerul de proiect și managerul adjunct al Direcției de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe, sub coordonarea coordonatorului de proiect.(6) Competența de a exercita atribuțiile de ordonator principal de credite pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor pentru activitățile de derulare a proiectelor implementate prin Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe, precum și dreptul de a semna contractele și documentele create și emise de Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe, care angajează raporturi juridice cu terții, sunt delegate persoanei din conducerea ministerului desemnate în acest sens de către ministrul justiției. Pe perioadele determinate ale absenței acesteia, competența se deleagă, prin ordin al ministrului justiției, către alt ordonator principal de credite de la nivelul conducerii ministerului.(7) Până la suma stabilită prin ordin al ministrului justiției, competența de a exercita atribuțiile de ordonator principal de credite pentru angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor pentru activitățile de derulare a proiectelor implementate prin Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe, precum și dreptul de a semna contractele și documentele create și emise de Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe, care angajează raporturi juridice cu terții, pot fi delegate managerului de proiect al Direcției de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe sau managerului de proiect adjunct, pe perioadele determinate ale absenței managerului de proiect. Pe perioadele determinate ale absenței atât a managerului de proiect, cât și a managerului de proiect adjunct, aceste atribuții pot fi încredințate de către ordonatorul principal de credite unuia dintre ceilalți manageri din cadrul Direcției de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe, pe bază de împuternicire.


    Articolul 167

    Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe are următoarele responsabilități:I. Etapa premergătoare încheierii acordurilor de finanțare
    a) identifică, împreună cu direcțiile de specialitate din minister și potențialii beneficiari finali, domeniile de intervenție în care este necesară acordarea de asistență tehnică/financiară;
    b) elaborează, în colaborare cu direcțiile de specialitate din minister și potențialii beneficiari finali, conceptele proiectelor, în vederea transmiterii acestora către Ministerul Finanțelor;
    c) participă la misiunile de supervizare a derulării proceselor de negociere organizate de instituțiile finanțatoare;
    d) asigură suportul tehnic pentru redactarea documentației necesare încheierii acordurilor de finanțare, precum și pentru intrarea în vigoare a acestora.
    II. Etapa implementării efective a proiectelor1. planificarea:
    a) asigură managementul integrat în vederea implementării proiectelor, prin coordonarea, organizarea, controlul, monitorizarea și planificarea activităților proiectelor;
    b) participă, alături de beneficiarii direcți, la identificarea, modificarea sau schimbarea activităților cuprinse în proiecte;
    c) coordonează elaborarea termenilor de referință de către beneficiarii direcți ai activităților cuprinse în proiecte pentru încadrarea în termenele prevăzute în planul de achiziții;
    d) asigură planificarea și derularea procedurilor de achiziții, în conformitate cu termenele prevăzute în planul de achiziții;
    e) participă alături de compartimentele ministerului la elaborarea și fundamentarea bugetului necesar implementării proiectelor;
    f) asigură relații funcționale cu instituțiile finanțatoare, cu Ministerul Finanțelor și cu alte instituții publice, în vederea îndeplinirii scopurilor proiectelor;
    2. contractarea:
    a) inițiază și organizează procedurile privind atribuirea contractelor de servicii, lucrări și bunuri achiziționate pentru componentele și subcomponentele proiectelor;
    b) asigură și coordonează întreaga activitate de achiziții, în conformitate cu procedurile și regulamentele privind achizițiile Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare și cu prevederile acordurilor de împrumut, precum și cu legislația română în vigoare;
    c) întreprinde măsuri în vederea constituirii comisiilor de evaluare a expresiilor de interes, ofertelor tehnice și financiare depuse, în vederea contractării lucrărilor, bunurilor sau serviciilor ce fac obiectul procedurii de achiziție; asigură prin compartimentul de achiziții elaborarea documentațiilor de licitație în conformitate cu solicitările beneficiarilor direcți și cu prevederile regulamentelor privind achizițiile ale Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare;
    d) asigură suport tehnic în cadrul secretariatului comisiilor de evaluare în ceea ce privește procedurile și regulamentele privind achizițiile ale Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare și realizarea rapoartelor de evaluare;
    e) asigură corespondența cu instituția finanțatoare pentru obținerea aprobărilor necesare în cursul derulării procedurilor de achiziții;
    f) participă la procesul de negociere și semnare a contractelor alături de persoanele autorizate în acest sens;
    3. implementarea:
    a) supervizează, monitorizează și coordonează implementarea activităților derulate în cadrul contractelor încheiate în cadrul proiectelor, asigurându-se de atingerea de către contractori și beneficiarii finali a obiectivelor și a rezultatelor preconizate și de efectuarea în bune condiții a tuturor acțiunilor și activităților;
    b) asigură, prin compartimentul tehnic propriu, analiza documentelor tehnice și coordonarea fluxului de informații între părțile interesate - beneficiari direcți, contractor, consultanți și altele;
    c) fundamentează și propune inițierea de hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea investițiilor, conform prevederilor legale în vigoare, gestionând inclusiv procesul de avizare interinstituțională a acestora;
    d) întocmește rapoarte de progres;
    e) identifică potențialele riscuri și întreprinde acțiuni de minimizare/anihilare a efectelor acestora;
    4. managementul financiar:
    a) întocmește balanța de verificare lunară, pe care o înaintează Direcției economice pentru a fi integrată în situațiile financiare încheiate la nivelul aparatului propriu al ministerului;
    b) elaborează bugetul de cheltuieli după procedura stabilită de Ministerul Finanțelor și ordonatorul principal de credite, cu respectarea legislației în vigoare;
    c) elaborează bugetul de cheltuieli final, după comunicarea sumelor aprobate și a trimestrializării acestora, aprobate de ordonatorul principal de credite, administrează și gestionează acest buget;
    d) asigură păstrarea evidenței financiare, în conformitate cu practicile financiare internaționale acceptate și legislația română în vigoare;
    e) întocmește și transmite compartimentului de specialitate din cadrul ministerului solicitările pentru deschiderile de credite aferente fondurilor din contribuția Guvernului României; întocmește și transmite Ministerului Finanțelor sumarul de cheltuieli și documentele justificative, în vederea efectuării de către acesta a tragerilor din contul de împrumut;
    f) gestionează conturile contabile și ține evidența financiar-contabilă;
    g) întocmește documentația necesară premergătoare plăților și ordinele de plată; efectuează plățile din contul de trezorerie;
    h) întocmește documentele necesare pentru salarizarea personalului propriu și plata contribuțiilor aferente; întocmește și depune lunar declarațiile privind contribuțiile datorate de angajați și angajator la bugetul de stat;
    i) realizează monitorizarea cheltuielilor și efectuează raportările, contabilizarea și asigură auditarea proiectelor.


    Articolul 168

    Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe are și următoarele atribuții:
    a) întocmește și transmite instituției finanțatoare situația cheltuielilor și rapoartele de management financiar;
    b) întocmește și transmite rapoarte financiare, periodic, către Ministerul Finanțelor și către instituția financiară;
    c) asigură păstrarea evidenței impuse de procedurile instituțiilor finanțatoare și transmiterea periodică, conform prevederilor documentelor încheiate, a rapoartelor de progres către Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, către instituția finanțatoare, la intervalele și în formatele precizate în documentele acordului de împrumut;
    d) asigură controlul tuturor operațiunilor financiar-contabile și auditul, în conformitate cu prevederile documentelor de împrumut și ale legislației române în vigoare;
    e) organizează controlul financiar preventiv propriu, potrivit normelor legale în vigoare.


    Articolul 169
    (1) Implementarea proiectelor la nivelul Direcției de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe se face cu respectarea manualelor operaționale ale proiectelor, elaborate la nivelul Direcției de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe, aprobate de instituția finanțatoare și avizate de conducerea ministerului.(2) Manualele operaționale ale proiectelor se revizuiesc cu ocazia schimbărilor cu efect major asupra derulării și implementării proiectelor, la propunerea managerului de proiect/managerului adjunct al Direcției de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe, cu acordul coordonatorului de proiect. Modificările vor face subiectul aprobării instituției finanțatoare în conformitate cu prevederile acordurilor de împrumut.


    Secţiunea a 4-a Direcția programe europene

    Articolul 170
    (1) Direcția programe europene este compartimentul de specialitate din cadrul ministerului, responsabil pentru accesarea și asigurarea implementării, în acord cu reglementările specifice finanțatorilor, a asistenței financiare nerambursabile de care beneficiază România în domeniul de activitate al ministerului și sistemului judiciar, în conformitate cu principiile și rigorile managementului de proiect. În acest scop, Direcția programe europene colaborează cu compartimentele de specialitate ale ministerului responsabile de atingerea obiectivelor pentru care este asigurată finanțarea nerambursabilă.(2) În structura Direcției programe europene funcționează Serviciul programe europene.


    Articolul 171
    (1) Direcția programe europene accesează și asigură implementarea următoarelor instrumente aferente asistenței financiare nerambursabile:
    a) programele finanțate de UE, fie prin gestiune partajată, fie prin gestiune directă în domenii care vizează atribuțiile ministerului/sistemului judiciar;
    b) programele dezvoltate pe linie bilaterală cu guvernele altor state care acordă asistență financiară pentru domeniul sistemului judiciar;
    c) în calitate de Operator de program, programul Justiție din cadrul Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, precum și din punctul de vedere al obligațiilor ce subzistă pentru operatorii de program ulterior aprobării rapoartelor finale ale programelor de către finanțator pentru programele de finanțare aferente domeniilor de intervenție „Violența domestică și violența bazată pe deosebirea de sex“, „Cooperarea și întărirea capacității judiciare“ și „Servicii corecționale, inclusiv sancțiuni nonprivative de libertate“, din cadrul Mecanismului financiar norvegian 2009-2014;
    d) orice alte programe finanțate din fonduri nerambursabile, având ca beneficiar sau partener ministerul.
    (2) La nivelul Direcției programe europene se asigură informațiile necesare instituțiilor competente pentru închiderea programelor finanțate de UE din fonduri PHARE, ca instrument de preaderare, și din fonduri ale Facilității de tranziție, ca instrument postaderare destinat României și Bulgariei.


    Articolul 172
    (1) Direcția programe europene îndeplinește următoarele atribuții:
    a) identifică, împreună cu direcțiile de specialitate din minister și potențialii beneficiari din sistemul judiciar, domeniile de intervenție și propune sursele din care se poate asigura asistență financiară nerambursabilă;
    b) participă, în limita atribuțiilor ministerului, la elaborarea, negocierea și încheierea memorandumurilor/acordurilor ce urmează a fi semnate cu diferite state/organisme/instituții ce acționează în calitate de donatori de asistență financiară nerambursabilă, denumiți în continuare finanțatori, în vederea aprobării/derulării unor programe/proiecte/contracte de asistență finanțate prin instrumente financiare nerambursabile;
    c) negociază, împreună cu beneficiarii finali ai programelor/proiectelor/contractelor finanțate din fonduri nerambursabile și autoritatea contractantă/partenerii/ finanțatorul/alte instituții competente, acorduri/protocoale de implementare a programelor/proiectelor/contractelor finanțate din fonduri nerambursabile;
    d) acordă sprijin, din punctul de vedere al regulilor impuse de finanțator, compartimentelor de specialitate în implementarea contractelor de asistență tehnică, achiziții de bunuri, servicii și grant pentru care s-a obținut finanțare;
    e) supervizează și asigură luarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor și a rezultatelor proiectelor/programelor/ contractelor;
    f) monitorizează și raportează finanțatorului stadiul derulării fiecărui proiect/program/contract;
    g) contribuie la întocmirea planurilor de acțiune și a strategiilor de dezvoltare a sistemului judiciar, în limita competențelor ministerului;
    h) pregătește și susține punctul de vedere al ministerului și reprezintă ministerul la grupurile de lucru constituite la nivelul UE pentru gestionarea și implementarea programelor sau inițiativelor europene specifice prin care se finanțează proiecte dezvoltate de statele membre în domeniul justiției, libertăților fundamentale și securității.
    (2) Serviciul programe europene îndeplinește următoarele atribuții în legătură cu instrumentele de asistență financiară nerambursabilă:
    a) elaborează, în colaborare cu beneficiarii și/sau partenerii și în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile, documentele de solicitare a asistenței financiare nerambursabile;
    b) întocmește, în colaborare cu beneficiarii, documentele subsecvente aprobării finanțării, în vederea contractării fondurilor nerambursabile;
    c) elaborează sau, după caz, verifică, în limitele de competență ale ministerului, contractele de finanțare încheiate pentru implementarea programelor/proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile, în vederea semnării lor de către autoritățile sau persoanele competente;
    d) contribuie la elaborarea și verifică acordurile de parteneriat/protocoalele de implementare a proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile;
    e) oferă sprijin managerilor de proiect din cadrul compartimentelor de specialitate în implementarea contractelor pentru care s-a obținut finanțare, asigurându-se de atingerea de către contractori a obiectivelor și a rezultatelor preconizate și de efectuarea în bune condiții a tuturor acțiunilor și activităților; în acest scop întocmește, verifică și/sau avizează, după caz, documentele sau efectuează demersurile necesare în conformitate cu prevederile normative și procedurale aplicabile în funcție de sursa de finanțare relevantă și de specificul programului/proiectului/contractului derulat;
    f) estimează, cu sprijinul compartimentelor de specialitate ale ministerului, sumele necesare pentru derularea programelor/proiectelor pe care le gestionează/monitorizează, în vederea prevederii în bugetul național a fondurilor nerambursabile și a contribuției naționale aferente, necesare implementării acestora;
    g) monitorizează, din punctul de vedere al respectării procedurilor impuse de finanțator, implementarea programelor/ proiectelor/contractelor finanțate din fonduri nerambursabile, conform cadrului normativ și procedural aplicabil în funcție de tipul de finanțare relevant, verificând atingerea obiectivelor și a rezultatelor preconizate și efectuarea în bune condiții a tuturor acțiunilor și activităților; în acest scop: realizează misiuni de verificare „la fața locului“ la beneficiarii finali ai contractelor; elaborează, pe baza informațiilor solicitate/primite de la beneficiarii finali, raportările sau orice alte documente necesare privind stadiul implementării programelor/proiectelor/contractelor gestionate, în conformitate cu cadrul normativ și procedural aplicabil, și le transmite instituțiilor competente să le solicite și să le obțină;
    h) identifică și raportează instituțiilor competente neregulile survenite pe parcursul implementării proiectelor/contractelor ce au ca beneficiar ministerul;
    i) participă la elaborarea documentelor strategice și programatice la nivelul ministerului, prin asigurarea contribuției necesare, raportat la competențele sale;
    j) participă și, după caz, reprezintă ministerul la reuniunile de lucru organizate la nivelul ministerului, al finanțatorului sau la nivel interinstituțional pentru discutarea unor chestiuni legate de: derularea programelor/proiectelor/contractelor finanțate din fonduri nerambursabile, atingerea rezultatelor și obiectivelor specifice, evitarea suprapunerilor de finanțare, inițierea sau monitorizarea programelor, conform mandatului;
    k) colaborează, în cadrul derulării programelor/proiectelor/ contractelor gestionate, cu compartimentele de specialitate din minister și instituțiile subordonate acestuia, cu Consiliul Superior al Magistraturii și instituțiile aflate în coordonarea acestuia, cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și parchetele aflate în subordinea acestuia, precum și cu celelalte instituții din cadrul sistemului judiciar, în vederea îndeplinirii obiectivelor programelor/proiectelor/contractelor finanțate prin instrumente de asistență financiară nerambursabilă și a alegerii soluțiilor optime de management al proiectului raportat la sistemul judiciar în ansamblul său;
    l) colaborează cu direcțiile de specialitate din cadrul administrației publice din România, cu reprezentanții, instituțiile, organizațiile desemnate în acest sens de către finanțatori, precum și cu alte organisme sau instituții cu atribuții în domeniu, în conformitate cu legislația și procedurile naționale aplicabile și/sau legislația și procedurile agreate cu finanțatorul, în vederea îndeplinirii obiectivelor programelor/proiectelor/contractelor finanțate prin instrumente de asistență financiară nerambursabilă, a implementării în bune condiții a acestora și derulării tuturor activităților specifice, precum și a monitorizării specifice;
    m) elaborează materiale de sinteză privind programele implementate la nivelul direcției în vederea dezvoltării sistemului judiciar;
    n) răspunde în fața instituțiilor abilitate, conform legii, să exercite un drept de control sau audit;
    o) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de conducerea ministerului, în domeniul său de competență.


    Articolul 173
    (1) La nivelul Direcției programe europene funcționează Operatorul de program pentru Mecanismul financiar norvegian 2014-2021 și sunt exercitate obligațiile specifice de raportare ce subzistă ulterior închiderii programelor gestionate ca Operator de program prin Mecanismul financiar norvegian 2009-2014. Operatorul de program este responsabil pentru pregătirea și implementarea programelor de finanțare, în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității. Activitatea Operatorului de program se desfășoară în baza procedurilor operaționale privind gestionarea programelor pentru care ministerul are calitatea de Operator de program, aprobate la nivelul instituției și incluse în sistemul de management și control.(2) Operatorul de program îndeplinește următoarele atribuții principale:
    a) se asigură că proiectele contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Mecanismului financiar SEE 2014-2021 și a rezultatelor directe („outputs“), rezultatului/rezultatelor indirect(e) („outcome“) și obiectivului/obiectivelor specific(e) programului și că acestea respectă prezentul regulament, acordul de program și legislația națională și a Uniunii Europene aplicabilă, în toate fazele de implementare;
    b) se asigură că este disponibil un nivel adecvat de expertiză pentru elaborarea programului și dezvoltarea cadrului de rezultate;
    c) colectează aplicații, selectează proiectele care vor fi finanțate și semnează contractul de finanțare pentru fiecare proiect în parte;
    d) facilitează cooperarea bilaterală, după caz;
    e) verifică faptul că cheltuielile declarate de promotorii de proiecte sunt reale și respectă Regulamentul de implementare a Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, acordul de program și legislația națională și a Uniunii Europene aplicabilă;
    f) se asigură că plățile grantului proiectului sunt efectuate la timp;
    g) asigură calitatea implementării programului și verifică rezultatele directe („outputs“) și progresul proiectelor în vederea realizării rezultatelor indirecte („outcomes“) ale programului, inter alia, prin monitorizare, incluzând, după caz, verificări la fața locului ale proiectelor, efectuate pe bază de eșantion;
    h) evaluează riscurile la adresa implementării eficace a programului și a rezultatelor sale și întreprinde măsuri adecvate de reducere a lor;
    i) realizează monitorizarea anuală a unui eșantion de proiecte, selectate pe baza evaluării riscurilor și incluzând eșantioane aleatorii;
    j) se asigură că utilizarea contribuției financiare este exclusiv în scopul programului și al proiectelor sale și în conformitate cu acordul de program și că toate activele care fac parte din program sunt folosite exclusiv în scopurile prevăzute în acordul de program;
    k) se asigură de existența unui sistem pentru înregistrarea și stocarea în formă computerizată a înregistrărilor contabile pentru fiecare proiect din cadrul programului, precum și a colectării datelor privind implementarea programului necesare managementului financiar, raportării, monitorizării, verificării, auditurilor și evaluării;
    l) asigură o structură organizațională a Operatorului de program care să asigure independența și separarea funcțională a structurii responsabile pentru verificarea cheltuielilor efectuate și aprobarea plăților de alte structuri responsabile pentru implementarea programului;
    m) stabilește și menține un cont bancar separat, purtător de dobândă, dedicat fondurilor pentru refinanțare, cu excepția prevederilor contrare ale legislației naționale a statului beneficiar;
    n) se asigură că promotorii de proiecte mențin un sistem de contabilitate separat sau un cod contabil adecvat pentru toate tranzacțiile legate de proiect, fără a aduce atingere regulilor de contabilitate naționale;
    o) asigură transparența și disponibilitatea documentelor, conform cerințelor art. 9.8 din Regulamentul privind implementarea Mecanismului financiar norvegian 2014-2021;
    p) se asigură că Autoritatea de certificare primește toate informațiile necesare cu privire la procedurile și verificările executate în legătură cu cheltuielile, în scopul certificării acestora;
    q) elaborează și transmite rapoartele financiare interimare, raportul anual al programului, raportul final al programului și rapoartele privind dobânda acumulată, conform art. 6.11, 6.12, 9.3, 9.4 și 9.7 din Regulamentul privind implementarea Mecanismului financiar norvegian 2014-2021;
    r) transmite către Autoritatea de certificare previziunea cererilor de plată, utilizată de această autoritate în vederea îndeplinirii obligațiilor sale prevăzute la art. 9.5 din Regulamentul privind implementarea Mecanismului financiar norve