DECIZIE nr. 42 din 24 ianuarie 2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 13 martie 2012



    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Iulia Antoanella Motoc - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Benke Karoly - magistrat-asistent-şef
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Ionel Bercea în Dosarul nr. 1.966/33/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 339D/2011.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 31 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.966/33/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Ionel Bercea şi alţii într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ de anulare a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă art. 1 alin. (3) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, extind aplicarea principiului contributivităţii pentru calculul pensiilor militarilor, poliţiştilor şi a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, iar, pe de altă parte, stabilesc un termen de 5 luni, mult prea scurt, pentru dovedirea veniturilor de natură salarială pe care aceste categorii socioprofesionale le-au realizat de-a lungul carierei. În susţinerea celor mai sus arătate, se apreciază că este nedrept ca pentru perioadele în care lipsesc dovezile care să ateste venitul obţinut să se ia în calcul salariul mediu brut pe economie în condiţiile în care soldele erau, în general, mai mari decât cuantumul acestui salariu. Mai mult, privaţiunile, restricţiile, îngrădirile şi atribuţiile speciale care le-au fost impuse de-a lungul carierei, precum şi faptul că nu au contribuit niciodată la fondul de asigurări sociale justifică acordarea unei pensii speciale. Totodată, se susţine că Legea nr. 119/2010 nu cuprinde o dispoziţie similară art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, în sensul că, dacă în urma recalculării pensiei, în acest caz a celei speciale, rezultă un cuantum mai mic al acesteia, se va menţine în plată cuantumul mai avantajos.
    În fine, se susţine că la recalcularea pensiilor speciale nu s-au avut în vedere reglementările similare din alte state, în care, cel puţin în cazul militarilor, modul de calcul al acestora este prevăzut într-o lege specială, şi că Legea nr. 119/2010 este lipsită de claritate şi precizie, permiţând ca activităţile de colectare a datelor privind veniturile realizate de pensionari de-a lungul carierei să fie desfăşurate de persoane neautorizate.
    Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. Se arată că "dreptatea" şi "demnitatea umană" ca valori fundamentale ale statului de drept nu au fost nesocotite, întrucât în procedura de recalculare a pensiilor s-a stabilit un criteriu obiectiv şi general obligatoriu, respectiv cuantumul veniturilor salariale obţinute în perioada de activitate. Dificultăţile de ordin administrativ nu reprezintă chestiuni ce ţin de constituţionalitatea legii, ci de organizarea executării acesteia.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. a) şi b), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care au următorul cuprins:
    - Art. 1 lit. a) şi b): "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:
    a) pensiile militare de stat;
    b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;";
    - Art. 3 alin. (1) şi (2): "(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) În situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.";
    - Art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2): (1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:
    a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b); [...]
    (2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.";
    - Art. 5 alin. (1), (2) şi (4): "(1) Prevederile art. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător şi pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare. [...]
    (4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective."
    Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) cu referire la statul de drept în care dreptatea şi demnitatea umană reprezintă valori supreme şi la principiul respectării supremaţiei Constituţiei.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
    I. Dificultăţile administrative întâmpinate cu privire la dovedirea veniturilor de natură salarială sunt chestiuni ce nu privesc controlul de constituţionalitate. Totodată, critica ce vizează durata termenelor pe care şi le-a impus statul în recalcularea pensiilor de serviciu nu poate fi reţinută, fiind un drept de apreciere al legiuitorului pe care Curtea nu îl poate cenzura.
    Curtea a reţinut, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că dispoziţiile procedurale cuprinse la art. 3 şi 4 din Legea nr. 119/2010 nu încalcă cu nimic textele constituţionale invocate, ele reprezentând prevederi de natură tehnică, legiuitorul fiind îndrituit să stabilească atât termenele în interiorul cărora autorităţile publice să ducă la îndeplinire operaţiunea de recalculare a pensiilor, cât şi modalitatea concretă de calcul al noilor pensii prin trimiterea generală pe care o face la principiile fostei Legi nr. 19/2000 - în prezent trimiterea, desigur, vizează Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
    Aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi cu privire la art. 5 din Legea nr. 119/2010.
    II. Ajustarea dictată de principiul contributivităţii nu numai că a eliminat un beneficiu suplimentar acordat unor angajaţi ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. În această privinţă legiuitorul are o largă marjă de apreciere, aspect subliniat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, şi în Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei.
    Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, a stabilit că, după adoptarea Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, din punct de vedere constituţional, s-a deschis posibilitatea de a aprecia dacă există o similitudine între statutul constituţional şi legal al magistraţilor şi cel al altor categorii socioprofesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmă sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii speciale similar magistraţilor. Însă, în cauza de faţă, nu se poate susţine acest lucru, întrucât militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor.
    Celelalte aspecte ce privesc eventuale omisiuni legislative, respectiv inexistenţa unei dispoziţii similare art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 sau inexistenţa unor reglementări speciale în privinţa pensiilor militare, nu pot fi analizate de către Curtea Constituţională, acestea neavând relevanţă constituţională, ci fiind aspecte care, eventual, ţin de competenţa şi opţiunea legiuitorului.
    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Ionel Bercea în Dosarul nr. 1.966/33/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 ianuarie 2012.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
    AUGUSTIN ZEGREAN
    Magistrat-asistent-şef,
    Benke Karoly
    --------