HOTĂRÂRE nr. 699 din 12 iunie 2003
privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solventilor organici în anumite activităţi şi instalaţii
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 8 iulie 2003



    În temeiul art. 107 din Constituţie, al art. 7 lit. c) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001, şi al art. 3 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002,
    Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Scopul prezentei hotărâri este de a preveni sau de a reduce efectele directe sau indirecte ale emisiilor de compuşi organici volatili în mediu, în principal în aer, precum şi potentialele riscuri ale acestora pentru sănătatea omului şi pentru calitatea mediului.
    (2) Prezenta hotărâre stabileşte măsurile şi procedurile ce se aplică pentru activităţile şi instalaţiile care utilizează solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili, prevăzute în anexa nr. 1, dacă valoarea consumului de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili depăşeşte valorile prag prevăzute în anexa nr. 2.


    Articolul 2

    În sensul prezentei hotărâri, termenii utilizaţi sunt definiţi conform anexei nr. 3.


    Capitolul II Atribuţii şi raspunderi ale titularului activităţii


    Articolul 3

    (1) Cu respectarea dispoziţiilor legale privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, este permisă desfăşurarea activităţilor şi funcţionarea instalaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (2), definite ca instalaţii de tip I sau II, cu respectarea prevederilor art. 5, 8 şi 9.
    (2) În situaţia în care, după reexaminarea condiţiilor de operare, rezultă că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la alin. (1), titularul activităţii va prezenta, în vederea aprobării, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţii competente pentru protecţia mediului un program pentru conformare.
    (3) Termenele limita pentru finalizarea aplicării programelor pentru conformare sunt:
    a) 31 octombrie 2007 pentru instalaţiile de tip I care nu intră în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002;
    b) 1 ianuarie 2015 pentru instalaţiile de tip I care intră în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002;
    c) 1 ianuarie 2007 pentru instalaţiile de tip II care nu intră în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002.
    (4) Titularii activităţilor realizate în instalaţiile prevăzute la alin. (1), care aplica o schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili, prevăzută în anexa nr. 4, au obligaţia de a transmite autorităţii competente pentru protecţia mediului o notificare privind acest fapt, cel mai târziu la data de 31 octombrie 2005.
    (5) În cazul în care o instalatie prevăzută la alin. (1) suferă o modificare substantiala sau intra pentru prima data în domeniul de aplicare a prezentei hotărâri, în urma unei modificări substanţiale, aceasta este considerată fie ca o instalatie de tip III, fie ca o instalatie de tip I sau II în cazul în care valoarea totală a emisiilor de compuşi organici volatili a întregii instalaţii nu depăşeşte valoarea care ar fi fost atinsa dacă partea de instalatie care a suferit modificarea substantiala ar fi fost considerată ca o instalatie de tip III.


    Articolul 4

    Construcţia sau punerea în funcţiune a unei instalaţii din categoria celor prevăzute la art. 1 alin. (2), definită ca o instalatie de tip III, se face cu respectarea prevederilor art. 5, 8 şi 9.


    Articolul 5

    (1) Titularul activităţilor realizate în instalaţiile prevăzute la art. 1 alin. (2), denumit în continuare titularul activităţii, are obligaţia de a aplica măsurile care asigura conformarea condiţiilor de operare ale acestor instalaţii cu una dintre următoarele cerinţe:
    a) respecta valorile limita de emisie pentru compusii organici volatili în gazele reziduale şi în emisiile fugitive sau valorile limita ale emisiilor totale de compuşi organici volatili, precum şi celelalte cerinţe prevăzute în anexa nr. 2;
    b) aplica o schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili, care respecta prevederile cuprinse în anexa nr. 4.
    (2) Pentru emisiile fugitive de compuşi organici volatili, se considera ca valori limita de emisie valorile prevăzute în anexa nr. 2.
    (3) În cazul în care titularul activităţii demonstreaza autorităţii competente pentru protecţia mediului ca, aplicând cea mai buna tehnica disponibilă, respectiva instalatie nu poate, din punct de vedere tehnic şi economic, să respecte valoarea limita de emisie stabilită pentru emisiile fugitive şi că nu se anticipeaza riscuri semnificative pentru sănătatea umană sau pentru calitatea mediului, titularul activităţii îi poate solicita acesteia o derogare, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, de la valorile limita de emisie prevăzute la alin. (2). Acordarea derogarii se va face pe baza consultării cu autoritatea competentă pentru sănătate.
    (4) Pentru activităţile ce fac obiectul prezentei hotărâri, care nu se pot efectua în condiţii controlate, titularul activităţii poate solicita autorităţii competente pentru protecţia mediului o derogare de la valorile limita de emisie prevăzute în anexa nr. 2, atunci când aceasta posibilitate este menţionată în anexa nr. 2, în condiţiile în care demonstreaza autorităţii competente pentru protecţia mediului ca, aplicând cea mai buna tehnica disponibilă, respectiva instalatie nu poate, din punct de vedere tehnic şi economic, să respecte valorile limita de emisie. În acest caz titularul activităţii are obligaţia de a aplica o schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili, cu respectarea prevederilor anexei nr. 4.
    (5) Titularii activităţilor care nu pun în aplicare o schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru ca orice echipament de reducere a emisiilor, pus în funcţiune după data de 1 aprilie 2001, să se conformeze cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 3 alin. (3).
    (6) Instalaţiile prevăzute la art. 1 alin. (2), în care se desfăşoară doua sau mai multe activităţi, fiecare depasind valorile prag pentru consumul de solventi cu conţinut de compuşi organici volatili, prevăzute în anexa nr. 2, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) pentru substantele prevăzute la alin. (7), (8) şi (9), să respecte cerinţele specifice pentru fiecare activitate;
    b) pentru orice alte substanţe decât cele prevăzute la lit. a), fie să respecte cerinţele alin. (1) pentru fiecare activitate, fie sa realizeze o valoare a emisiilor totale de compuşi organici volatili care să nu depăşească valoarea care ar fi fost atinsa în situaţia aplicării cerinţelor menţionate la lit. a).
    (7) Substantele şi preparatele chimice periculoase cărora le sunt atribuite sau care sunt marcate cu indicativele de risc R45, R46, R49, R60 şi R61, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, din cauza conţinutului lor în compuşi organici volatili ce aparţin claselor de substanţe cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, se înlocuiesc în procesele tehnologice, în măsura în care este posibil şi ţinând seama de prevederile art. 11 din prezenta hotărâre, cu substanţe sau preparate chimice periculoase mai puţin nocive.
    (8) Pentru emisiile de compuşi organici volatili rezultate în urma utilizării substanţelor şi preparatelor chimice periculoase prevăzute la alin. (7), pentru care suma debitelor masice ale compusilor care justifica etichetarea prevăzută la alin. (7) este mai mare sau cel puţin egala cu 10 g/h, se respecta o valoare limita de emisie de 2 mg/Nmc. Valoarea limita de emisie se raportează la suma concentratiei masice a tuturor compusilor organici volatili din emisii.
    (9) Pentru emisiile de compuşi organici volatili halogenati cărora le este atribuit indicativul de risc R40, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 490/2002, pentru care suma debitelor masice ale compusilor care justifica etichetarea R40 este mai mare sau cel puţin egala cu 100 g/h, se respecta o valoare limita de emisie de 20 mg/Nmc. Valoarea limita de emisie se raportează la suma concentratiei masice a tuturor compusilor organici volatili din emisii.
    (10) Titularul activităţii are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a limita şi a preveni emisiile de compuşi organici volatili prevăzute la alin. (8) şi (9), în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, în scopul protejării sănătăţii omului şi a mediului.
    (11) Titularul activităţii are obligaţia sa ia măsurile de precautie corespunzătoare pentru a reduce la minimum emisiile de compuşi organici volatili la pornirea şi oprirea instalaţiilor.
    (12) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a) şi ale art. 3 alin. (3) lit. a), este permisă, până la data de 1 aprilie 2013, funcţionarea instalaţiilor de tip I care nu intră în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002, dotate cu echipamente de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili, puse în funcţiune până la data de 1 aprilie 2002, fără respectarea valorilor limita de emisie pentru compusii organici volatili în gazele reziduale, prevăzute în anexa nr. 2, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) respecta valoarea limita de emisie pentru compuşi organici volatili de 50 mg carbon/Nmc, în cazul utilizării echipamentelor de reducere a emisiilor prin incinerare;
    b) respecta valoarea limita de emisie pentru compuşi organici volatili de 150 mg carbon/Nmc, în cazul utilizării altor tipuri de echipamente de reducere a emisiilor;
    c) valoarea emisiilor totale de compuşi organici volatili aferentă întregii instalaţii nu depăşeşte valoarea care ar fi fost realizată prin aplicarea valorilor limita de emisie prevăzute în anexa nr. 2.
    (13) Instalaţiile cărora le sunt aplicabile prevederile alin. (1) lit. b), alin. (12) şi ale art. 6 nu sunt exceptate de la respectarea prevederilor alin. (7), (8) şi (9).


    Articolul 6

    (1) Cu respectarea dispoziţiilor legale privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, pe baza programelor pentru conformare aferente activităţilor şi instalaţiilor de tip I, prevăzute la art. 1 alin. (2), cu excepţia celor prevăzute la pct. 4 şi 11 din anexa nr. 2, se elaborează, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Programul naţional de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili în instalaţii şi activităţi, denumit în continuare Program naţional. Programul naţional se elaborează sub coordonarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi se aproba prin ordin comun al ministrului apelor şi protecţiei mediului, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului industriei şi resurselor.
    (2) Programul naţional are drept scop reducerea emisiilor de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili în instalaţii de tip I la valoarea care ar fi fost obţinută prin aplicarea valorilor limita de emisie, prevăzute în anexa nr. 2.
    (3) Titularii activităţilor realizate în instalaţii de tip I incluse în Programul naţional au obligaţia de a asigura conformarea condiţiilor de operare a acestora cu prevederile Programului naţional.
    (4) Nici o instalatie inclusă în Programul naţional nu este exceptată de la respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002.
    (5) Programul naţional cuprinde:
    a) activitatea/activităţile şi instalaţiile la care se aplică programul;
    b) numărul activităţilor şi instalaţiilor reglementate de program, valoarea totală a emisiilor de compuşi organici volatili provenite de la aceste activităţi şi instalaţii, precum şi valorile emisiilor totale aferente fiecăreia dintre aceste activităţi şi instalaţii;
    c) reducerea emisiilor care trebuie să fie realizată de aceste activităţi şi instalaţii, care corespunde valorii care ar fi fost atinsa prin aplicarea valorilor limita de emisie prevăzute la alin. (2);
    d) obiectivele intermediare de reducere obligatorii, în raport cu care se măsoară progresele realizate în vederea îndeplinirii obiectivului final;
    e) lista măsurilor adoptate sau care trebuie adoptate pentru ca obiectivul prevăzut la alin. (2) să fie atins;
    f) descrierea instrumentelor şi a mijloacelor utilizate, respectiv a mecanismului propus pentru monitorizarea aplicării programului.
    (6) Instalaţiile de tip I care suferă o modificare substantiala rămân în sfera de aplicare a Programului naţional, cu condiţia sa fi făcut parte din acest program înainte de efectuarea modificării respective.
    (7) Programul naţional se actualizează ori de câte ori este necesar.


    Articolul 7

    În cazul apariţiei unor avarii sau accidente tehnice care determina neconformarea cu prevederile prezentei hotărâri, titularul activităţii are următoarele obligaţii:
    a) sa informeze, de îndată, autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre apariţia avariilor sau accidentelor;
    b) sa ia măsurile necesare pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare;
    c) să-şi oprească activitatea până la restabilirea condiţiilor normale de funcţionare, atunci când astfel de avarii sau accidente au efecte dăunătoare asupra sănătăţii omului şi mediului.


    Articolul 8

    (1) Titularul activităţii are obligaţia de a furniza autorităţii competente pentru protecţia mediului, o dată pe an sau la cerere, informaţiile care să îi permită acesteia din urma sa verifice conformitatea cu prevederile prezentei hotărâri.
    (2) Titularul activităţii, care deţine instalaţii racordate prin canale de evacuare a gazelor reziduale la echipamente de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili, are obligaţia de a efectua măsurători ale emisiilor de compuşi organici volatili, după cum urmează:
    a) măsurători permanente, în cazul în care la punctul final de evacuare se eliberează în medie o cantitate egala sau mai mare de 10 kg carbon organic total/h;
    b) măsurători continue sau periodice, în cazul în care la punctul final de evacuare se eliberează în medie o cantitate mai mica de 10 kg carbon organic total/h;
    c) în cazul efectuării măsurătorilor periodice sunt necesare cel puţin trei citiri în timpul fiecărui exerciţiu de măsurare.
    (3) În cazul măsurătorilor permanente se considera ca valorile limita de emisie pentru compusii organici volatili sunt respectate dacă:
    a) nici una dintre valorile medii zilnice calculate nu depăşeşte valoarea limita de emisie pentru compusii organici volatili;
    b) nici una dintre valorile medii orare nu depăşeşte valoarea limita de emisie multiplicata cu un factor egal cu 1,5.
    (4) În cazul măsurătorilor periodice se considera ca valorile limita de emisie pentru compusii organici volatili sunt respectate dacă:
    a) în cursul unui exerciţiu de măsurare valoarea medie calculată a tuturor valorilor măsurate nu depăşeşte valoarea limita de emisie pentru compusii organici volatili;
    b) nici una dintre valorile medii orare calculate nu depăşeşte valoarea limita de emisie pentru compusii organici volatili, multiplicata cu un factor egal cu 1,5.
    (5) Verificarea respectării prevederilor art. 5 alin. (8) şi (9) se efectuează pe baza sumei concentratiilor compusilor organici volatili în cauza. În orice alta situaţie verificarea conformitatii cu valorile limita de emisie prevăzute în anexa nr. 2 se efectuează pe baza valorii masei totale de carbon organic emis din instalatia sau activitatea respectiva, cu excepţia cazurilor când nu exista dispoziţii contrare în aceasta anexa.
    (6) La determinarea concentratiilor de compuşi organici volatili prezente în gazele reziduale nu se iau în considerare volumele de gaze adăugate în scopul racirii sau dilutiei acolo unde este tehnic posibil.
    (7) Măsurătorile nu se efectuează atunci când nu se impune utilizarea unui echipament de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili în scopul conformarii cu prevederile prezentei hotărâri.


    Articolul 9

    (1) Titularul activităţii are obligaţia sa demonstreze autorităţii competente pentru protecţia mediului conformarea condiţiilor de operare proprii cu cerinţele prezentei hotărâri, după cum urmează:
    a) respectarea valorilor limita de emisie a compusilor organici volatili în gazele reziduale, valorilor emisiilor fugitive şi valorilor limita pentru emisiile totale de compuşi organici volatili;
    b) respectarea prevederilor anexei nr. 4 privind schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili;
    c) respectarea prevederilor art. 5 alin. (2), (3) şi (4);
    d) respectarea planului de gestionare a solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili, elaborat conform prevederilor anexei nr. 5.
    (2) După efectuarea unei modificări substanţiale în instalatie, titularul activităţii are obligaţia sa demonstreze autorităţii competente pentru protecţia mediului respectarea prevederilor prezentei hotărâri.


    Capitolul III Atribuţii şi raspunderi ale autorităţii competente pentru protecţia mediului


    Articolul 10

    Autoritatea competenţa pentru protecţia mediului coordonează şi controlează respectarea prevederilor prezentei hotărâri.


    Articolul 11

    În cazul utilizării de către titularul activităţii a potenţialilor inlocuitori pentru substantele organice cu conţinut de compuşi organici volatili, autoritatea competentă pentru protecţia mediului va lua în considerare pentru autorizare următoarele:
    a) soluţiile de înlocuire disponibile;
    b) efectele potenţiale asupra sănătăţii umane în general şi în timpul expunerii la locul de muncă, în special;
    c) efectele potenţiale asupra mediului;
    d) consecinţele economice, în special costurile şi beneficiile.


    Articolul 12

    (1) Autoritatea competenţa pentru protecţia mediului asigura, în conformitate cu legislaţia în vigoare, accesul liber al publicului la informaţia de mediu privind:
    a) rezultatele măsurătorilor emisiilor de compuşi organici volatili efectuate de titularul activităţii;
    b) cererile de autorizare a instalaţiilor de tip III sau în cazul unei modificări substanţiale a instalaţiilor de tip I sau de tip II, precum şi decizia referitoare la cererea de autorizare, prin afişarea la loc vizibil a unei copii a autorizaţiei sau a oricărei revizuiri a acesteia;
    c) regulile generale obligatorii pentru instalaţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi lista activităţilor autorizate.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la accesul liber la informaţia privind mediul.


    Capitolul IV Sancţiuni


    Articolul 13

    Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea civilă sau contravenţională, după caz.


    Articolul 14

    (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 10.000.000 lei la 15.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (4), art. 8 alin. (1) şi art. 9;
    b) cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 100.000.000 lei la 150.000.000 lei pentru persoane juridice, nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (5) şi art. 8 alin. (2);
    c) cu amendă de la 30.000.000 lei la 45.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 150.000.000 lei la 225.000.000 lei pentru persoane juridice, nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1), (6)-(12) şi art. 7.
    (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit în acest scop, din cadrul autorităţilor centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului, potrivit competentelor legale.


    Articolul 15

    Prevederile art. 14 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


    Capitolul V Dispoziţii finale


    Articolul 16

    Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.


    Articolul 17

    Prezenta hotărâre intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    PRIM-MINISTRU
    ADRIAN NASTASE
    Contrasemnează:
    ---------------
    p. Ministrul apelor şi
    protecţiei mediului,
    Ion Bazac,
    secretar de stat
    Ministrul sănătăţii şi familiei,
    Daniela Bartos
    Ministrul finanţelor publice,
    Mihai Nicolae Tanasescu
    Bucureşti, 12 iunie 2003.
    Nr. 699.


    Anexa 1

    ACTIVITĂŢI ŞI INSTALAŢII
    care utilizează solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili
    Următoarelor activităţi şi instalaţii care utilizează solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili le sunt aplicabile prevederile prezentei hotărâri, dacă valoarea consumului de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili depăşeşte valorile prag prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre.
    La stabilirea valorii consumului de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili se iau în considerare şi fazele/operaţiile de curatare a echipamentului utilizat, dar nu se iau în considerare fazele/operaţiile de curatare a produsului finit, dacă nu se specifică altfel.
    1. Acoperire cu adeziv - orice activitate, cu excepţia celei de tipărire, în care un adeziv este aplicat pe o suprafaţa.
    2. Acoperire de protecţie - orice activitate în care se aplică unul sau mai multe straturi de protecţie pe:
    2.1. vehiculele enumerate mai jos:
    a) autovehicule noi din categoria M1, conform Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, şi din categoria N1, conform Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2, dacă sunt tratate în aceleaşi instalaţii ca şi autovehiculele din categoria M1;
    b) cabinele autovehiculelor, deci habitaclul conducătorului auto, precum şi orice habitaclu integrat şi destinat echiparii autovehiculelor din categoriile N2 şi N3, conform Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2;
    c) autovehicule noi din categoriile N1, N2 şi N3, conform Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2;
    d) autovehicule din categoriile M2 şi M3, conform Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2;
    e) remorcile şi semiremorcile din categoriile O1, O2, O3 şi O4, conform Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2;
    2.2. suprafeţele de metal şi de plastic, inclusiv suprafeţele aeronavelor, vapoarelor, trenurilor şi ale altor asemenea mijloace de transport;
    2.3. suprafeţele din lemn;
    2.4. textile, tesaturi, filme şi hârtie;
    2.5. piele.
    În această categorie nu intra acoperirea suprafeţelor cu materiale metalice, prin tehnici de pulverizare chimica şi electroforetica. Dacă activitatea de acoperire cuprinde o operaţie în care acelaşi articol este imprimat, oricare ar fi tehnica utilizata, aceasta imprimare este considerată ca făcând parte din activitatea de acoperire.
    Imprimarea efectuată ca activitate distinctă faţă de cea de acoperire este reglementată de prezenta hotărâre în cazul în care se încadrează la activitatea prevăzută la pct. 8.
    3. Acoperirea bobinelor - orice activitate în care sarma de oţel bobinata, otelul inoxidabil, otelul invelit, banda de aluminiu şi de aliaje din cupru sunt acoperite cu una sau mai multe pelicule într-un proces continuu.
    4. Curatarea chimica "uscata" - orice activitate industriala sau comercială în care se utilizează solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili într-o instalatie, pentru a curata îmbrăcăminte, mobila sau alte bunuri de consum similare, cu excepţia indepartarii manuale a petelor în industria textila şi de confecţii.
    5. Fabricarea incaltamintei - orice activitate de confectionare a incaltamintei sau a unor părţi ale acesteia.
    6. Fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor - fabricarea acestor produse finite, precum şi a produselor intermediare, dacă sunt fabricate în acelaşi amplasament, prin amestecarea pigmentilor, rasinilor şi materialelor adezive cu ajutorul solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili sau prin alte mijloace, incluzând în proces şi dispersia şi predispersia, corectarea viscozitatii şi a nuantei şi îmbutelierea produsului final în recipient.
    7. Fabricarea produselor farmaceutice - sinteza chimica, fermentatia, extractia, formularea şi condiţionarea produselor farmaceutice, precum şi fabricarea produselor intermediare, dacă se desfăşoară pe acelaşi amplasament.
    8. Tipărire - orice activitate de reproducere a unor texte şi/sau imagini, în care cerneala este transferata pe orice tip de suport cu ajutorul unei forme purtătoare de imagine. Aceasta operaţie cuprinde tehnici asociate de lacuire, vopsire şi laminare, dar numai următoarele procedee specifice sunt supuse dispoziţiilor prezentei hotărâri:
    8.1. flexografie - procedeu de tipărire în care este utilizata o formă purtătoare de imagine din cauciuc sau fotopolimeri elastici, ale carei suprafeţe tiparitoare sunt deasupra suprafeţelor neutre, şi în care sunt aplicate cerneluri lichide care se usucă prin evaporare;
    8.2. tipărire pe rotativa ofset cu uscare prin încălzire - activitate de tipărire pe hârtie în sul, care utilizează o formă purtătoare de imagine ale carei suprafeţe tiparitoare şi neutre se afla în acelaşi plan. Prin tipărire pe rotativa, materialul supus tipăririi este alimentat la masina de la un sul şi nu cu foi individuale. Suprafaţa neutra a formei purtătoare de imagine este tratata în asa fel încât sa atragă apa şi, astfel, sa respingă cerneala. Suprafaţa tiparitoare este tratata în asa fel încât sa primească şi sa transmită cerneala spre suprafaţa ce trebuie tiparita. Evaporarea se face într-un cuptor unde suportul tipărit este încălzit cu aer cald;
    8.3. laminarea asociata unui procedeu de tipărire - lipirea a doua sau mai multe materiale flexibile, cu scopul de a produce laminate;
    8.4. rotogravura de editare - activitate de tipărire prin rotogravura, folosită pentru tipărirea hârtiei destinate revistelor, brosurilor, cataloagelor sau altor produse similare, cu ajutorul cernelei pe bază de toluen;
    8.5. rotogravura - activitate de tipărire în care se foloseşte o formă cilindrică purtătoare de imagine, a carei suprafaţa tiparitoare se afla sub suprafaţa neutra, şi care utilizează cerneluri lichide ce se usucă prin evaporare. Alveolele sunt umplute cu cerneala, suprafaţa neutra este curatata de surplusul de cerneala înainte ca suprafaţa care urmează să fie tiparita să între în contact cu forma purtătoare de imagine, iar cerneala sa iasa din alveole;
    8.6. tipărire serigrafica în rotativa - activitate de tipărire cu hârtie în sul, în care cerneala este transferata spre suprafaţa ce urmează să fie tiparita, prin introducerea ei într-o formă purtătoare de imagine poroasa, care are suprafaţa tiparitoare deschisă şi porţiunea neutra etansata. Acest procedeu foloseşte cerneluri care se usucă doar prin evaporare. Prin tipărire pe rotativa, materialul supus tipăririi este alimentat la masina de la un sul şi nu cu foi individuale;
    8.7. glazurare - activitate prin care un lac sau un preparat adeziv este aplicat pe un material flexibil, în scopul de a sigila ulterior materialul de ambalare.
    9. Conversia cauciucului - orice activitate de mixare, frezare, malaxare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic, precum şi orice operaţiune conexă destinată sa transforme cauciucul natural sau sintetic în produs finit.
    10. Curatarea suprafeţelor - orice activitate, cu excepţia curatarii chimice "uscate", în care se folosesc solventi organici pentru îndepărtarea murdariei de pe suprafaţa unui material, inclusiv degresarea. O activitate de curatare care consta în mai multe etape, înainte sau după orice alta activitate, este considerată o singura activitate de curatare a suprafeţei. Aceasta activitate se referă la curatarea suprafeţelor produselor, dar nu include curatarea echipamentului utilizat.
    11. Extractia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grasimilor animale - orice activitate de extragere a uleiului vegetal din seminţe sau alte materii vegetale, a grasimilor animale din materii de origine animala, procesarea subproduselor şi a altor componente uscate de origine vegetala şi animala pentru a produce alimente destinate animalelor, purificarea prin rafinare a grasimilor şi uleiurilor vegetale provenite din seminţe, materie vegetala şi/sau materie animala.
    12. Acoperirea de protecţie şi retusarea suprafeţelor vehiculelor - activităţile industriale sau comerciale de acoperire a unei suprafeţe, precum şi activităţile conexe de degresare, care constau în:
    a) acoperirea suprafeţei unui vehicul rutier sau a unei părţi a acestuia, care se desfăşoară în afară instalaţiilor de fabricare, în cadrul reparatiei sau întreţinerii vehiculelor;
    b) acoperirea iniţială a unui vehicul rutier sau a unei părţi a acestuia, utilizând acelaşi tip de material care se foloseşte şi la retusare, când aceasta activitate nu se realizează în linia de fabricaţie;
    c) acoperirea remorcilor sau semiremorcilor - categoria O - conform Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2.
    13. Acoperirea sarmei bobinate - orice activitate de acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru bobinarea transformatoarelor, motoarelor şi altor asemenea utilaje.
    14. Impregnarea lemnului - orice activitate de aplicare a unui conservant pe o suprafaţa din lemn de construcţie.
    15. Laminarea lemnului şi materialului plastic - orice activitate de lipire a lemnului şi/sau a materialului plastic pentru a produce laminate.


    Anexa 2

    I. Valorile prag pentru consumul de solventi organici
    cu conţinut de compuşi organici volatili şi valorile
    limita de emisie pentru compusii organici volatili
    Tabel nr. 1
                       
      Nr. crt.Activitate (Valorile prag pentru consumul de solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili, În tone/an)Valorile prag pentru consumul de solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili (tone/an)Valorile limită de emisie compuşi organici volatili în gazele reziduale (mgC/Nm3)Valorile emisiilor fugitive de compuşi organici volatili (procent din cantitatea de solvent utilizată)Valorile limită pentru emisia totală de compuşi organici volatiliDispoziţii speciale
      Instalaţii de tip IInstalaţii de tip II sau IIIInstalaţii de tip IInstalaţii de tip II sau III
      1.Tipărire pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire (> 15)         (1) Solventul rezidual din produsul finit nu este considerat ca parte a emisiilor fugitive.
      15 - 2510030(1)
      > 252030(1)
      2.Rotogravura de editare (> 25)   751510      
      3.Alt tip de rotogravură, flexografie, tipărire serigrafică în rotativă, unităţi de laminare sau glazurare (> 15) tipărire serigrafică în rotativă pe textile şi carton (> 30)         (1) Valori prag pentru consumul de compuşi organici cu conţinut de compuşi organici volatili aferente activităţii de tipărire serigrafică în rotativă pe textile şi carton.
      15 - 2510025
      > 2510020
      > 30(1)10020
      4.Curăţarea suprafeţelor (1) (> 1)1 - 520(2)15   (1) Utilizând compuşi menţionaţi la art. 5 alin. (7) şi alin. (9).
      > 520(2)10(2) Valoarea limită (mg/Nm3) se referă la masa compuşilor şi nu la cantitatea totală de carbon.
      5.Alte tipuri de curăţare a suprafeţelor (> 2)2 - 1075(1)20(1)   (1) Aceste valori nu se aplică instalaţiilor pentru care se demonstrează autorităţii competente pentru protecţia mediului că media conţinutului de solvent organic în totalul materialului de curăţare folosit nu depăşeşte 30%.
      > 1075(1)15(1)
      6.Acoperirea de protecţie şi retuşarea suprafeţelor vehiculelor (> 15)> 0,550(1)25   (1) Demonstrarea conformităţii cu prevederile art. 9 se face pe baza mediei măsurătorilor la 15 minute.
      7.Acoperirea bobinelor (> 25)   50(1)105   (1) Pentru instalaţiile care utilizează tehnici ce permit reutilizarea solvenţilor recuperaţi, valoarea limită de emisie este 150 mgC/Nm3.
      8.Alte tipuri de acoperire, inclusiv acoperirea metalelor, materialelor plastice, textilelor(5), ţesăturilor, filmului şi hârtiei (> 5)5 - 15100(1)(4)25(4)   (1) Valoarea limită de emisie se aplică proceselor de acoperire şi de uscare desfăşurate în condiţii controlate.
      (2) Prima valoare limită de emisie se aplică proceselor de uscare, iar a doua se aplică proceselor de acoperire.
      (3) Pentru instalaţiile de acoperire a textilelor care utilizează tehnici ce permit reutilizarea solvenţilor recuperaţi, valoarea limită de emisie aplicată proceselor integrate de acoperire şi uscare este 150 mgC/Nm3.
      > 1550/7520(4)
        (2)(3)(4)  
      (4) Conform art. 5 alin. (4), activităţile de acoperire care nu se pot efectua în condiţii controlate cum sunt construcţiile navale, vopsirea aeronavelor sunt exceptate de la aplicarea acestor valori.
      (5) Tipărirea serigrafică în rotativă la textile este inclusă la activitatea nr. 3.
      9.Acoperirea sârmei bobinate (> 5)       10 g/kg(1)(1) Se aplică instalaţiilor la care diametrul mediu al sârmei <= 0,1 mm.
      5 g/kg(2)
      (2) Se aplică celorlalte instalaţii.
      10.Acoperirea suprafeţelor din lemn (> 15)15 - 25100(1)25   (1) Valorile limită de emisie se aplică proceselor de acoperire şi uscare desfăşurate în condiţii controlate.
      > 2550/75(2)20
            (2) Prima valoare se aplică proceselor de uscare, iar a doua, proceselor de acoperire.
      11.Curăţarea chimică "uscată"       20 g/kg(1)(2)(1) Se exprimă în masa solventului emis pe kilogram de produs curăţat şi uscat.
      (2) Valoarea limită de emisie prevăzută la art. 5 alin (9) nu se aplică pentru această activitate.
      12.Impregnarea lemnului (> 25)   100(1)4511 kg/m3(1) Nu se aplică la impregnarea cu creozot.
      13.Acoperirea pieilor (> 10)10 - 25     85 g/m2Valorile limită de emisie sunt exprimate în grame de solvent emis pe m2 de produs realizat.
      > 2575 g/m2(1) Pentru activităţile de acoperire a pieilor, în industria mobilei, şi pentru mici bunuri de consum din piele precum genţi, curele, portmoneuri şi altele asemenea.
      (> 10)(1)150 g/m2
      14.Fabricarea încălţămintei (> 5)       25 g pe perecheValorile limită ale emisiei totale sunt exprimate în grame de solvent emis pe pereche de încălţăminte finită produsă.
      15.Laminarea lemnului şi a materialului plastic (> 5)       30 g/m2  
      16.Acoperirea cu adeziv (> 5)5 - 1550(1)25   (1) Dacă se folosesc tehnici care permit reutilizarea solvenţilor recuperaţi, valoarea limită de emisie din gazele reziduale este 150 mgC/Nm3.
      > 1550(1)20
      17.Fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor (> 100)100 - 100015055% din cantitatea de solvent utilizatăValoarea emisiei fugitive nu include solventul conţinut de produsul sau preparatul de acoperire vândut într-un recipient închis.
      > 100015033% din cantitatea de solvent utilizată
      18.Conversia cauciucului (> 15)   20(1)25(2)25% din cantitatea de solvent utilizată(1) Dacă se folosesc tehnici care permit reutilizarea solvenţilor recuperaţi, valoarea limită de emisie din gazele reziduale este 150 mgC/Nm3.
      (2) Valoarea emisiei fugitive nu include solventul conţinut de produsul sau preparatul de acoperire vândut într-un recipient închis.
      19.Extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale (> 10)       Grăsime animală:(1) Valorile limită de emisie pentru instalaţiile de tratare a loturilor de seminţe şi a altor materii vegetale se stabilesc de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în funcţie de caz, aplicându-se cele mai bune tehnici disponibile.
      1,5 kg/tonă
      Ricin:
      3 kg/tonă
      Seminţe de rapiţă:
      1 kg/tonă
      Seminţe de floarea-soarelui:
      1 kg/tonă
      Boabe de soia (concasare normală):
      0,8 kg/tonă
      Boabe de soia (fulgi albi):(2) Se aplică tuturor proceselor de fracţionare, cu excepţia rafinării (eliminarea răşinilor din uleiuri).
      1,2 kg/tonă
      Alte seminţe şi materii vegetale:
      3 kg/tonă(1)
      1,5 kg/tonă(2)(3) Se aplică rafinării.
      4 kg/tonă (3)
      20.Fabricarea produselor farmaceutice (> 50)   20(1)15(2)5(2)15% din cantitatea de solvent utilizată5% din cantitatea de solvent utilizată(1) Dacă se folosesc tehnici care permit reutilizarea solvenţilor recuperaţi, valoarea limită de emisie din gazele reziduale este 150 mgC/Nm3.
      (2) Valoarea emisiei fugitive nu include solventul conţinut de produsul sau preparatul de acoperire vândut într-un recipient închis.

    II. Valorile prag pentru consumul de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili şi valorile limita de emisie pentru compusii organici volatili, în activitatea de acoperire de protecţie a suprafeţelor vehiculelor
    Valorile limita ale emisiei totale de compuşi organici volatili se exprima prin masa totală a compusilor organici volatili/mp de suprafaţa totală a produsului tratat sau prin masa totală a compusilor organici volatili/caroserie.
    Suprafaţa produselor prevăzute în tabelul nr. 2 este definită după cum urmează:
    - aria calculată pe baza suprafeţei de acoperire electroforetica totală şi aria tuturor părţilor care sunt eventual adăugate în faze succesive ale procesului de acoperire şi care primesc acelaşi preparat ca cel utilizat pentru produsul în cauza, sau
    - aria totală a produsului tratat în instalatie.
    Aria suprafeţei de acoperire electroforetica este calculată cu ajutorul formulei următoare:
          2 x greutatea totală a caroseriei
    -----------------------------------------
    grosimea medie a tablei x densitatea tablei
    Aceasta formula se aplică şi pentru alte elemente acoperite fabricate din tabla.
    Pentru calcularea ariei altor părţi adăugate sau a ariei totale tratate în instalatie se utilizează proiectarea asistată de calculator sau alte metode echivalente.
    Valoarea limita a emisiei totale de compuşi organici volatili prevăzută în tabelul nr. 2 se referă la:
    ● toate fazele procesului de acoperire de protecţie care se desfăşoară în aceeaşi instalatie, de la aplicarea preparatului prin procedeul electroforetic sau prin orice alt procedeu, până la lustruirea stratului de acoperire;
    ● solventul utilizat pentru curatarea materialului, inclusiv în zona de pulverizare şi în alte echipamente fixe, atât pe durata procesului de producţie, cat şi în afară acestuia.
    Tabel nr.2
             
      Activitate (Cantitate minimă de consum de solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili, exprimat în tone/an)Cantitate minimă pentru producţie (se referă la producţia anuală de produse tratate)Valoarea limită pentru emisia totală de compuşi organici volatili
      Instalaţii de tip IInstalaţii de tip II, III
      Acoperirea de protecţie a suprafeţelor autovehiculelor noi (> 15)> 500060 g/m245 g/m2
      sausau
      1,9 kg/caroserie1,3 kg/caroserie
      + 41 g/m2+ 33 g/m2
      <= 5000 (caroserie autoportantă) sau > 3500 (şasiu)90 g/m290 g/m2
      sausau
      1,5 kg/caroserie1,5 kg/caroserie
        + 70 g/m2+ 70 g/m2
      Acoperirea de protecţie a suprafeţelor cabinelor autovehiculelor noi (> 15)<= 50008565
      > 50007555
      Acoperirea de protecţie a suprafeţelor autovehiculelor noi din categoriile N1, N2, şi N3 (> 15)<= 250012090
      > 25009070
      Acoperirea de protecţie a suprafeţelor autovehiculelor noi din categoriile M2, M3 (> 15)<= 2000290210
      > 2000225150

    Instalaţiile de acoperire de protecţie a suprafeţelor vehiculelor, ce au valori de consum inferioare valorilor prag pentru consumul solventilor prevăzute în tabelul nr. 2, trebuie să respecte cerinţele aplicabile pentru activitatea de retusare a vehiculelor prevăzute în tabelul nr. 1.


    Anexa 3

    DEFINIŢII
    1. Instalatie - o unitate tehnica fixa în care se efectuează una sau mai multe activităţi care intră în domeniul de aplicare prevăzut la art. 1 alin. (2) din prezenta hotărâre, precum şi orice alta activitate asociata direct, care este legată tehnic de activităţile exercitate pe acel amplasament şi care poate afecta emisiile de compuşi organici volatili.
    2. a) Instalatie de tip I - o instalatie în funcţiune şi/sau care a fost supusă procedurii complete de autorizare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia în vigoare, înainte de 1 aprilie 2001, cu condiţia ca instalatia sa fi fost pusă în funcţiune cel mai târziu la data de 1 aprilie 2002.
    b) Instalatie de tip II - o instalatie care este supusă procedurii complete de autorizare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
    c) Instalatie de tip III - o instalatie care se supune procedurii complete de autorizare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în conformitate cu legislaţia în vigoare, după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
    3. Instalatie mica - o instalatie al carei consum de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili se situeaza la cele mai mici valori prag prevăzute pentru activităţile de la nr. crt. 1, 3, 4, 5, 8, 10, 13, 16 sau 17 din tabelul nr. 1 al anexei nr. 2 la hotărâre sau al carei consum de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili este mai mic de 10 tone/an, pentru celelalte activităţi prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre.
    4. Modificare substantiala:
    - pentru o instalatie care intră în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, se aplică definitia prevăzută în anexa nr. 2 la aceasta ordonanţa;
    - pentru o instalatie mica - o modificare a capacităţii nominale având ca efect o creştere de peste 25% a emisiilor de compuşi organici volatili sau orice alta modificare care poate avea efecte negative semnificative asupra sănătăţii omului sau mediului;
    - pentru toate celelalte instalaţii - o modificare a capacităţii nominale având ca efect o creştere de peste 10% a emisiilor de compuşi organici volatili sau orice alta modificare care poate avea efecte negative semnificative asupra sănătăţii omului sau mediului.
    5. Autoritate competenţa - autorităţi ale administraţiei publice centrale şi/sau teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi alte autorităţi desemnate, însărcinate cu ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei hotărâri, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului.
    6. Titularul activităţii - orice persoană fizica sau juridică care exploatează ori deţine o instalatie sau care este delegată cu o putere de decizie în ceea ce priveşte funcţionarea acesteia.
    7. Autorizaţie - documentul prin care autoritatea competentă acorda permisiunea de a pune în funcţiune întreaga instalatie sau o parte a acesteia.
    8. Notificare - o informare scrisă, pe propria răspundere, transmisă de titularul activităţii către autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
    9. Emisie - orice evacuare de compuşi organici volatili de la o instalatie în mediu.
    10. Emisie fugitiva - orice emisie, care nu provine din gaze reziduale, de compuşi organici volatili în aer, sol şi apa, precum şi de solventi din compozitia produselor, cu excepţia cazului în care exista indicaţii contrare prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre; acest termen acoperă şi emisiile necaptate care sunt eliberate în mediul exterior prin ferestre, uşi, guri de aerisire sau alte orificii similare.
    11. Gaze reziduale - descărcare gazoasa finala care conţine compuşi organici volatili sau alţi poluanti şi care se evacueaza în aer printr-un cos de dispersie sau alte echipamente de reducere a emisiilor; debitele volumetrice sunt exprimate în mc/h în condiţii standard.
    12. Emisii totale - suma emisiilor de compuşi organici volatili, fugitive şi din gazele reziduale.
    13. Valoarea limita de emisie - masa compusilor organici volatili, exprimată pe baza unor parametri specifici: concentraţie, procent şi/sau nivel al unei emisii, calculati în condiţii normale, N, care nu trebuie depăşită în cursul uneia sau mai multor perioade de timp.
    14. Substanţe - orice element chimic şi compusii săi, în stare naturala sau rezultaţi în urma unor procese industriale, sub forma solida, lichidă sau gazoasa.
    15. Preparat - amestec sau soluţie compusa din două sau mai multe substanţe.
    16. Compus organic - orice compus care conţine cel puţin elementul carbon şi unul sau mai multe dintre elementele următoare: hidrogen, halogeni, oxigen, sulf, fosfor, siliciu sau azot, cu excepţia oxizilor de carbon, carbonatilor şi bicarbonatilor anorganici.
    17. Compus organic volatil (COV) - orice compus organic având o presiune a vaporilor de minimum 0,01 kPa la o temperatura de 293,15 K sau având o volatilitate corespunzătoare în condiţii speciale de utilizare. În sensul prezentei hotărâri, fracţiunea de creozot care depăşeşte aceasta valoare a presiunii vaporilor la temperatura de 293,15 K este considerată compus organic volatil.
    18. Solvent organic - orice compus organic volatil folosit separat sau în combinaţie cu alte substanţe ori preparate, fără a suferi modificări chimice, pentru a dizolva materii prime, produse sau deşeuri, ori utilizat ca agent de curatare pentru a dizolva impuritati, dizolvant, mediu de dispersie, regulator de viscozitate, regulator de tensiune superficiala, plastifiant sau conservant.
    19. Solvent organic halogenat - solvent organic care conţine cel puţin un atom de brom, clor, fluor sau iod în molecula.
    20. Preparat de acoperire - orice preparat, inclusiv toţi solventii organici şi preparatele care conţin solventi organici necesari pentru aplicarea corespunzătoare a acestuia, utilizat pentru a obţine un efect decorativ, protector sau alt efect funcţional pe o suprafaţa.
    21. Adeziv - orice preparat, inclusiv toţi solventii organici şi preparatele care conţin solventi organici necesari pentru aplicarea corespunzătoare a acestuia, utilizat pentru a lipi între ele părţi ale aceluiaşi produs.
    22. Cerneala - un preparat, inclusiv toţi solventii organici şi preparatele care conţin solventi organici necesari pentru aplicarea corespunzătoare a acestuia, utilizat într-o activitate de tipărire, pentru a imprima un text sau o imagine pe o suprafaţa.
    23. Lac - un preparat de acoperire transparent.
    24. Consum - cantitatea totală de solventi organici utilizata într-o instalatie pe parcursul unui an calendaristic sau al oricărei alte perioade de 12 luni, mai puţin compusii organici volatili recuperati în vederea reutilizarii.
    25. Flux de intrare - cantitatea de solventi organici, în stare pura sau în preparate, care este utilizata la efectuarea unei activităţi, inclusiv solventii reciclati în interiorul sau în exteriorul instalaţiei, care sunt evidentiati de fiecare data când sunt utilizaţi în cadrul acelei activităţi.
    26. Reutilizarea solventilor organici - utilizarea solventilor organici recuperati dintr-o instalatie, în scopuri tehnice sau comerciale, inclusiv sub forma de combustibili, excepţie făcând solventii organici recuperati care sunt gestionati ca deşeuri, prin eliminare finala.
    27. Debit masic - cantitatea de compuşi organici volatili eliberaţi, exprimată în unitate de masa/ora.
    28. Capacitate nominală - masa maxima a fluxului de intrare într-o instalatie, a solventilor organici, atunci când aceasta instalatie funcţionează în condiţii normale şi la randamentul proiectat; se calculează ca valoare medie pe zi.
    29. Funcţionare normală - toate fazele de funcţionare a unei instalaţii sau de desfăşurare a unei activităţi, cu excepţia operaţiilor de pornire, oprire şi de întreţinere a echipamentelor.
    30. Condiţii controlate - condiţii de funcţionare a unei instalaţii, astfel încât compusii organici volatili eliberaţi în urma activităţii să fie colectati şi evacuati în mod controlat, fie prin intermediul unui cos, fie prin intermediul unui echipament de reducere a emisiilor, regasindu-se numai parţial sub forma de emisii fugitive.
    31. Condiţii standard - o temperatura de 273,15 K şi o presiune de 101,3 kPa.
    32. Medie zilnica - media aritmetica a tuturor măsurătorilor valide efectuate pe durata a 24 de ore de funcţionare normală.
    33. Operaţiuni de pornire şi oprire - operaţiuni prin care se pune în funcţiune, se scoate din funcţiune, se introduce sau se scoate din mersul în gol o instalatie, un echipament sau un rezervor. Fazele de activitate cu oscilatie regulată care intervin în condiţii normale de funcţionare a unei instalaţii nu sunt considerate operaţiuni de pornire şi oprire.


    Anexa 4

    SCHEMA
    de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili
    1. Principii
    Schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili, denumita în continuare schema de reducere, oferă titularului activităţii posibilitatea de a obţine, prin alte mijloace, o reducere a emisiilor care să fie echivalenta cu cea pe care ar realiza-o aplicând valorile limita de emisie. În acest scop titularul activităţii poate pune în aplicare orice schema de reducere proiectata special pentru instalatia sa, cu condiţia realizării în final a unei reduceri echivalente a emisiilor de compuşi organici volatili.
    2. Punerea în aplicare
    Pentru activităţile de aplicare a preparatelor de acoperire, a lacurilor, adezivilor sau cernelurilor, se poate utiliza următoarea schema de reducere. În cazurile unde aceasta schema de reducere nu este corespunzătoare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate permite titularului activităţii să aplice orice alta schema care respecta principiile menţionate la pct. 1. La proiectarea şi evaluarea schemei de reducere se iau în considerare următoarele aspecte:
    ● dacă potentialii substituenti ai solventilor organici, care nu conţin sau au un conţinut redus de compuşi organici volatili, sunt încă în curs de sintetizare, se acordă titularului activităţii o prelungire a termenului de punere în aplicare a schemei sale de reducere a emisiilor;
    ● valoarea de referinţa pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili trebuie să corespundă emisiilor care ar rezultă dacă nu ar fi luată nici o măsura de reducere.
    Prezenta schema de reducere se aplică instalaţiilor pentru care se poate presupune un conţinut constant în stare solida al produsului şi se poate utiliza acest conţinut în vederea definirii valorii de referinţa pentru reducerea emisiilor.
    2.1. Titularul activităţii prezintă autorităţii competente pentru protecţia mediului un plan de reducere a emisiilor care prevede o diminuare a conţinutului mediu de solventi organici din cantitatea totală utilizata şi/sau o creştere a eficientei utilizării substanţelor solide, în vederea realizării unei reduceri a emisiilor totale de compuşi organici volatili provenite din instalatie la o valoare numita valoare ţinta de emisie, ce reprezintă un anumit procent din valoarea emisiilor de compuşi organici volatili aferentă valorii de referinţa. Planul de reducere a emisiilor trebuie să asigure respectarea prevederilor din tabelul nr. 1.
    Tabelul nr. 1
               
      TermeneValoarea maximă permisă a emisiilor anuale totale de compuşi organici volatili
      Instalaţii de tip IInstalaţii de tip IIInstalaţii de tip III
      care intră în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluăriicare nu intră în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării
      la 31 octombrie 2007la 31 octombrie 2005la 31 octombrie 2005-Valoare ţintă de emisie x 1,5
      la 1 ianuarie 2015la 31 octombrie 2007la 1 ianuarie 2007la 31 octombrie 2004Valoare ţintă de emisie


    2.2. Valoarea emisiilor anuale de referinţa se calculează după cum urmează:
    a) Se determina masa totală a substanţelor solide din cantitatea de preparat de acoperire şi/sau cerneala, lac sau adeziv, consumată în cursul unui an.
    Substantele solide sunt toate substantele prezente în preparatele de acoperire, cerneala, lacuri sau adezivi, care devin solide în urma evaporarii apei sau compusilor organici volatili.
    b) Valoarea emisiilor anuale de referinţa se calculează inmultind masa determinata conform prevederilor lit. a) cu factorul corespunzător din tabelul nr. 2
    Autorităţile competente pentru protecţia mediului pot ajusta aceşti factori în scopul reflectării corecte a creşterii eficientei utilizării substanţelor solide.
        Tabelul nr. 2
     
    Activitate Factor de înmulţire
    Tipărirea prin rotogravura; tipărirea prin flexografie; laminarea ca parte a activităţii de tipărire; glazurarea ca parte a activităţii de tipărire; acoperirea lemnului; acoperirea materialelor textile, tesaturilor, filmelor sau hârtiei; acoperirea cu adeziv 4
    Invelirea bobinelor, retusarea vehiculelor 3
    Invelis în contact cu alimentele, vopsirea aeronavelor 2,33
    Alte operaţii de acoperire şi tipărirea serigrafica în rotativa 1,5

    c) Valoarea ţinta de emisie este egala cu valoarea emisiilor anuale de referinţa înmulţită cu un procent egal cu:
    - valoarea emisiei fugitive + 15, pentru instalaţiile specifice activităţilor prevăzute la nr. crt. 6, precum şi celor care se încadrează în valorile prag minime pentru consumul de solventi organici, prevăzute la nr. crt. 8 şi 10 din tabelul nr. 1 al anexei nr. 2 la hotărâre;
    - valoarea emisiei fugitive +5, pentru toate celelalte instalaţii.
    d) Conformitatea este îndeplinită dacă emisia efectivă de compuşi organici volatili, determinata cu ajutorul planului de gestionare a solventilor, este mai mica sau egala cu valoarea ţinta de emisie.


    Anexa 5

    PLAN
    de gestionare a solventilor organici cu conţinut
    de compuşi organici volatili
    1. Principii
    Planul de gestionare a solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili are următoarele obiective:
    a) verificarea conformitatii pe baza prevederilor art. 8 alin. (6) şi art. 9 alin. (1) din hotărâre;
    b) identificarea posibilităţilor viitoare de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili;
    c) informarea publicului cu privire la consumul de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili, emisiile de compuşi organici volatili şi conformitatea cu prevederile prezentei hotărâri.
    2. Definiţii
    Definiţiile următoare furnizează cadrul pentru elaborarea bilanţului masic al solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili.
    - Cantitatea de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili utilizaţi la intrare în procesul tehnologic (I):
    I1 - cantitatea de solventi organici cu conţinut de compuşi volatili, în stare pura sau în preparate cumpărate, care este utilizata în instalatie, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;
    I2 - cantitatea de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili, în stare pura sau în preparate cumpărate, recuperati şi apoi reutilizati ca solventi la intrare în cadrul procesului. Solventul reciclat este socotit la fiecare utilizare în cadrul activităţii.
    - Cantitatea de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili la ieşire din procesul tehnologic (O):
    O1 - cantitatea de compuşi organici volatili în emisiile de gaze reziduale;
    O2 - cantitatea de solventi organici pierduti în apa, luându-se în considerare, dacă este cazul, procesul de ratare a apelor reziduale atunci când se efectuează calculul pentru O5;
    O3 - cantitatea de solventi organici care rămân sub forma de impuritati sau reziduuri în produsele rezultate din proces;
    O4 - cantitatea de compuşi organici volatili în aer datorati emisiilor necaptate. Aceste emisii provin din ventilatia generală a încăperilor, cu eliberarea aerului în mediul exterior, prin ferestre, uşi, guri de aerisire sau alte orificii similare;
    O5 - cantitatea de solventi organici şi/sau de compuşi organici pierduti în urma unor reactii chimice sau fizice (inclusiv cei distrusi, de exemplu prin incinerare sau prin alte metode de ratare a gazelor reziduale şi/sau a apelor reziduale, cei captati, de exemplu prin adsorbtie, cu condiţia sa nu fie luati în considerare când se efectuează calculul pentru O6, O7 sau O8);
    O6 - cantitatea de solventi organici continuti în deşeurile colectate;
    O7 - cantitatea de solventi organici, ca atare sau continuti în preparate, care sunt vanduti sau destinaţi vânzării ca produse cu valoare comercială;
    O8 - cantitatea de solventi organici continuti în preparate recuperate şi care urmează să fie reutilizate, dar nu ca element de intrare în procesul tehnologic respectiv, cu condiţia sa nu fie luati în considerare când se efectuează calculul pentru O7;
    O9 - cantitatea de solventi organici eliberaţi în alte moduri.
    3. Ghid de utilizare a planului de gestionare a solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili, în vederea verificării conformitatii
    Planul de gestionare a solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili este utilizat, în funcţie de cerinţa specială a carei respectare se verifica, după cum urmează:
    3.1. Verificarea conformitatii cu opţiunea de reducere prevăzută în anexa nr. 4 la hotărâre, cu o valoare limita pentru emisia totală de compuşi organici volatili, exprimată în cantitate de compuşi organici volatili pe unitate de produs sau într-un alt mod indicat în anexa nr. 2 la hotărâre.
    a) Pentru toate activităţile la care se aplică anexa nr. 4 la hotărâre, planul de gestionare a solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili se elaborează anual pentru a se determina consumul (C). Consumul se calculează cu ajutorul ecuatiei următoare:
    C = I1 - O8
    În acelaşi timp se determina cantitatea de solide utilizate în preparatele de acoperire, pentru a se stabili în fiecare an valoarea emisiilor anuale de referinţa şi valoarea ţinta de emisie.
    b) Planul de gestionare a solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili se elaborează anual pentru a se determina valoarea emisiilor de compuşi organici volatili (E) şi a se evalua conformitatea cu valorile limita pentru emisia totală de compuşi organici volatili, exprimate în cantitate de compuşi organici volatili pe unitate de produs sau într-un alt mod indicat în anexa nr. 2 la hotărâre. Valoarea emisiilor de compuşi organici volatili se poate calcula cu ajutorul ecuatiei următoare:
    E = F + O1, unde F reprezintă valoarea emisiei fugitive de compuşi organici volatili determinate conform prevederilor pct. 3.2. lit. a). Valoarea astfel obţinută este împărţită la parametrul aplicabil produsului în cauza.
    c) Planul de gestionare a solventilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili se elaborează anual pentru a se determina valoarea totală a emisiilor de compuşi organici volatili rezultate din toate activităţile în cauza şi pentru a se evalua conformitatea cu prevederile art. 5 alin. (6) lit. b) din prezenta hotărâre, iar valoarea astfel obţinută este comparata cu valoarea totală a emisiilor de compuşi organici volatili care ar fi fost obţinute dacă cerinţele anexei nr. 2 la hotărâre ar fi fost respectate pentru fiecare activitate separat.
    3.2. Determinarea emisiilor fugitive de compuşi organici volatili în vederea comparării lor cu valorile emisiilor fugitive de compuşi organici volatili prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre
    a) Metoda
    Emisiile fugitive de compuşi organici volatili se pot calcula cu ajutorul uneia dintre ecuatiile următoare:
    F = I1 - O1 - O5 - O6 - O7 - O8
    sau
    F = O2 + O3 + O4 + O9
    Aceasta cantitate se poate determina prin măsurarea directa a cantităţilor sau printr-un calcul echivalent, de exemplu pe baza eficientei captarii emisiilor de compuşi organici volatili provenite din proces.
    Valoarea emisiei fugitive se exprima ca procent din cantitatea de solventi organici cu conţinut de compuşi organici volatili utilizata, cantitatea de intrare în procesul tehnologic, care se poate calcula cu ajutorul ecuatiei următoare:
    I = I1 + I2
    b) Frecventa
    Emisiile fugitive de compuşi organici volatili se determina cu ajutorul unui ciclu redus, dar reprezentativ de măsurători. Nu este necesară reluarea acestui ciclu până la modificarea echipamentului.
    -------