HOTĂRÂRE nr. 232 din 16 decembrie 2019pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1052 din 30 decembrie 2019
    În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptă prezenta hotărâre.

    Articolul I

    Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.076 din 30 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2, alineatul (1^1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1^1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completurile de 5 judecători.2. La articolul 2 alineatul (2), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
    e) Compartimentul de audit public intern;
    3. La articolul 2 alineatul (2), litera e^1) se abrogă.4. La articolul 2 alineatul (2), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:
    f) Compartimentul arhivă generală;
    5. La articolul 2 alineatul (2), litera g) se abrogă.6. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 3

    În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și al continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
    7. Articolul 3^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 3^1
    (1) Distribuirea aleatorie a dosarelor se efectuează prin programul ECRIS, atât la nivelul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și la nivelul completurilor de 5 judecători, cu excepția cauzelor care se soluționează de judecătorii din planificarea de permanență.(2) La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție se generează, prin programul ECRIS, numărul unic de dosar la nivel național, format din numărul din registrul general electronic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, numărul identificator al instanței - (1) - și anul înregistrării dosarului.(3) Dovezile de repartizare aleatorie a cauzei se atașează la dosar și constau în:
    a) rezoluția tipizată prin care se dispune repartizarea, semnată de președintele secției ori de judecătorul desemnat (se vor menționa în întregime numele și prenumele), iar pentru dosarele înregistrate la completurile de 5 judecători, de vicepreședintele cu atribuții în materie civilă sau penală, după caz.
    b) rezoluția prin care se atestă repartizarea aleatorie, semnată de persoana desemnată în acest scop (se vor menționa în întregime numele și prenumele);
    c) lista cauzelor repartizate în ziua respectivă, generată de programul ECRIS.
    (4) Toate modificările aduse repartizării dosarelor vor fi evidențiate în sistemul informatic și vor fi consemnate în procese-verbale care se păstrează în mape separate.
    8. La articolul 4, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Înalta Curte de Casație și Justiție se încadrează cu personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcționari publici și personal contractual.9. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 5

    Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, doi vicepreședinți și Colegiul de conducere.
    10. La articolul 7, literele a) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    a) convoacă Colegiul de conducere trimestrial sau ori de câte ori este necesar;
    ........................................
    e) supune Colegiului de conducere, spre dezbatere și aprobare sau avizare, măsurile necesare pentru buna desfășurare a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție și poate consulta adunarea generală a judecătorilor în privința acestora.
    11. La articolul 8 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 8
    (1) Președintele exercită următoarele atribuții privind activitatea Secțiilor Unite, a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a completurilor de 5 judecători, a secțiilor și a compartimentelor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție:
    12. La articolul 8 alineatul (1), literele a^1), b), c) și c^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    a^1) prezidează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, și completul de 5 judecători, în cazul în care a fost desemnat să facă parte din complet prin tragere la sorți, iar în cadrul secțiilor, orice complet, când participă la judecată, potrivit legii;
    b) ia măsurile necesare pentru desemnarea prin tragere la sorți a judecătorilor care fac parte din Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, din Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, precum și din completurile de 5 judecători;
    c) programează ședințele Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, și ale completurilor de 5 judecători;
    c^1) asigură conducerea generală a Cancelariei, a Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică și a Departamentului economico-financiar și administrativ;
    13. La articolul 8 alineatul (1), litera c^2) se abrogă. 14. La articolul 8 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:
    d) controlează și îndrumă activitatea secțiilor și a celorlalte compartimente din structura Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    15. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 9
    (1) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate delega magistrații-asistenți, în interesul serviciului, cu acordul scris al acestora, în funcțiile de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-asistent-șef, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraților-asistenți poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în aceleași condiții. Pe perioada delegării, magistrații-asistenți beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați.(2) Delegarea și prelungirea delegării, prevăzute la alin. (1), se dispun prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    16. Articolul 9^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 9^1

    Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție aprobă, prin ordin, lista documentelor de interes public și lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate potrivit legii.
    17. La articolul 9^2, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) După efectuarea fiecărei verificări, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau judecătorul anume desemnat care a efectuat verificarea întocmește un raport în care sunt prevăzute constatările, măsurile și autoritățile sau instituțiile sesizate. Raportul se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.18. La articolul 10, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

    Articolul 10
    (1) Președintele propune, împreună cu ministrul justiției, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, numărul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, care se stabilește prin hotărâre a Guvernului.(2) Președintele analizează anual, împreună cu președinții curților de apel și ministrul justiției, volumul de activitate al instanțelor și, în funcție de rezultatele analizei, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
    19. La articolul 10 alineatul (3), literele d), h), i), j), k) și l) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    d) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii delegarea judecătorilor, cu acordul scris al acestora, în funcțiile de conducere din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, până la ocuparea acestora în condițiile legii;
    ……........................................
    h) sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    i) acordă grade, trepte, gradații, indemnizații de conducere, premii și alte drepturi ale personalului și rezolvă contestațiile referitoare la stabilirea acestora, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
    j) stabilește locurile de muncă și categoriile de personal care lucrează în condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, precum și personalul care prestează activități peste programul normal de lucru și aprobă sporurile de care beneficiază aceștia, potrivit legii;
    k) aprobă delegările de atribuții;
    l) aprobă efectuarea concediilor de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    20. La articolul 10 alineatul (3), literele m) și n) se abrogă.21. După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins:

    Articolul 10^1

    Președintele exercită următoarele atribuții privind paza sediului și protecția personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție:
    a) propune numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru paza sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a bunurilor și valorilor aparținând acesteia, pentru supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în acest sediu, care se stabilește prin hotărâre a Guvernului, și coordonează activitatea acestuia;
    b) încheie cu Ministerul Afacerilor Interne protocolul privind modul de utilizare a personalului de poliție pentru asigurarea protecției judecătorilor și a magistraților-asistenți, precum și modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a bunurilor și valorilor aparținând acesteia, pentru supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare.
    22. La articolul 14, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Vicepreședinții prezidează, în lipsa președintelui, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, și Secțiile Unite.23. La articolul 15 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
    a) coordonează activitatea Cancelariei, a Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică și a Departamentului economico-financiar și administrativ;
    24. La articolul 15 alineatul (1), după litera a) se introduc două noi litere, literele a^1) și a^2), cu următorul cuprins:
    a^1) coordonează activitatea completurilor de 5 judecători în materie civilă sau penală, după caz, iar în această calitate dispun măsurile administrative necesare pentru buna funcționare a acestor completuri, în condițiile legii;
    a^2) dispun înlocuirea, din completul de 5 judecători învestit cu soluționarea unei cauze a judecătorilor care se află în situațiile prevăzute în art. 64 alin. (2)-(6) din Codul de procedură penală;
    25. La articolul 15 alineatul (1), literele b) și g) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    b) asigură conducerea generală a Biroului de informare și relații publice;
    ……….......................................
    g) controlează activitatea arhivistică specifică instanțelor judecătorești, potrivit legii;
    26. La articolul 15 alineatul (1), litera j) se abrogă.27. La articolul 16, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:
    d) aprobă efectuarea concediilor de către personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor;
    28. La articolul 17, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 17
    (1) Președintele, vicepreședinții și câte 2 judecători din cadrul fiecărei secții, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    29. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 18
    (1) În adunarea generală a judecătorilor sunt aleși, ca membri ai Colegiului de conducere, câte 2 judecători propuși din cadrul fiecărei secții.(2) Pentru desemnarea judecătorilor propuși de fiecare secție pentru a fi aleși în Colegiul de conducere se întocmesc liste cu judecătorii care vor să facă parte din Colegiul de conducere, incluzând președinții de secție, cu excepția celor față de care s-a dispus revocarea din funcțiile de conducere pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale, precum și a celor care în ultimii 3 ani au fost sancționați disciplinar sau care au încălcat codul deontologic, situații stabilite prin hotărâri definitive.(3) Judecătorii propuși de secții se aleg prin vot secret în cadrul unei ședințe organizate în condițiile art. 33 din prezentul regulament.(4) Rezultatul votului va fi consemnat într-un proces-verbal semnat de toți judecătorii care au participat la ședință. Procesul-verbal va fi înaintat președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea convocării adunării generale a judecătorilor.(5) Calitatea de membru al Colegiului de conducere încetează în următoarele cazuri:
    a) eliberarea din funcția de judecător;
    b) suspendarea din funcția de judecător;
    c) detașarea judecătorului la o altă instituție;
    d) demisie.
    (6) În cazul în care judecătorul ales în Colegiul de conducere își încetează activitatea, locul acestuia va fi ocupat în vederea continuării mandatului de un judecător ales în condițiile alin. (2)-(5), de la secția pe care acesta o reprezenta.(7) În cazul în care Colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri din cauza lipsei acordului judecătorilor din cadrul unei secții de a face parte din Colegiul de conducere sau din alte cauze obiective, până la constituirea Colegiului de conducere prin procedura prevăzută la alin. (1), activitatea acestuia se va desfășura prin participarea la ședințele colegiului, cu drept de vot, prin rotație, la intervale de 3 luni, a judecătorilor în activitate din cadrul secției respective, în ordinea descrescătoare a vechimii în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul judecătorilor cu aceeași vechime se va recurge la criteriul ordinii alfabetice.
    30. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 19

    Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:1. atribuții referitoare la organizarea generală a instanței:
    a) aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) aprobă statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    c) organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor, în condițiile legii;
    d) propune proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    e) stabilește numărul autoturismelor din parcul auto al Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și regimul folosirii acestora;
    f) dezbate și aprobă măsurile necesare pentru buna desfășurare a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    g) avizează lucrările de selecționare a arhivelor tehnice și de înregistrare;
    2. atribuții referitoare la organizarea activității de judecată:
    a) la începutul fiecărui an, poate aproba înființarea și desființarea completurilor specializate, pe baza propunerii formulate de președinte sau de vicepreședinte, după consultarea președinților de secții;
    b) aprobă înființarea și desființarea completurilor de judecată, altele decât cele prevăzute la lit. a);
    c) aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători pentru fiecare an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților, și compunerea completurilor din cadrul secțiilor, la propunerea președinților de secții;
    d) la începutul fiecărui an, la propunerea președinților de secție, în cazul secțiilor, și a vicepreședinților, în cazul completurilor de 5 judecători, aprobă parametrii de configurare a completurilor de judecată în aplicația ECRIS;
    e) sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție cu cereri de recurs în interesul legii;
    3. atribuții referitoare la personalul instanței:
    a) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii delegarea în funcție a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) desemnează judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție care compun comisiile de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege, și adoptă hotărârile de constituire a comisiilor de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege;
    c) avizează cererile personalului pentru menținerea în funcție după vârsta de 65 de ani;
    d) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți; propunerea se va transmite Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în formă motivată. Colegiul de conducere poate solicita, în acest sens, Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii informații privind cariera profesională și buna reputație a persoanelor vizate;
    e) primește candidaturile judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
    f) verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care și-au depus candidaturile pentru funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
    g) soluționează contestațiile privind modul de stabilire a drepturilor salariale, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
    4. atribuții referitoare la activitatea sa:
    a) poate stabili, prin hotărâre, reguli de desfășurare a ședințelor sale ordinare și extraordinare, precum și reguli de adoptare a hotărârilor;
    b) soluționează plângerile prealabile formulate împotriva actelor administrative emise în exercitarea atribuțiilor ce îi revin.
    31. Articolul 19^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 19^1

    În îndeplinirea atribuției prevăzute la art. 19 pct. 1 lit. f), Colegiul de conducere poate adopta, pe baza propunerilor președintelui, ale vicepreședinților și ale președinților de secții, hotărâri privind:
    a) circuitul documentelor și al dosarelor la nivelul secțiilor și al completurilor de 5 judecători, în funcție de specificul activității;
    b) reguli comune și reguli specifice privind repartizarea aleatorie a dosarelor, în aplicarea dispozițiilor din acest domeniu prevăzute în lege, în prezentul regulament și în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești;
    c) reguli comune și reguli specifice privind organizarea registraturii generale, a registraturilor și arhivelor secțiilor, a completurilor de 5 judecători, a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
    d) reguli privind organizarea activității judecătorilor și a completurilor de permanență.
    32. Articolele 19^2-19^4 se abrogă.33. La articolul 20, alineatele (2)-(6) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Convocarea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate face de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de către unul dintre vicepreședinți sau la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi. Convocatorul va fi transmis membrilor Colegiului de conducere numai însoțit de ordinea de zi.(3) Ședințele Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se desfășoară în prezența a cel puțin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se adoptă cu votul majorității membrilor săi.(4) Secretariatul Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este asigurat de prim-magistratul-asistent. În exercitarea acestei atribuții, prim-magistratul-asistent conduce personalul desemnat să desfășoare activități legate de activitatea de secretariat al ședințelor.(5) Prin grija secretariatului Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, convocatorul, însoțit de ordinea de zi și de înscrisurile care compun mapa ședinței (cereri, proiecte de hotărâri, propuneri motivate), se comunică membrilor Colegiului de conducere cu cel puțin 2 zile lucrătoare înaintea datei ședinței, cu excepția situațiilor urgente.(6) Pentru personalul instanței, publicitatea convocatorului, a ordinii de zi a ședințelor ordinare sau extraordinare ale Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a extraselor hotărârilor Colegiului de conducere se va asigura, prin grija secretariatului colegiului, prin postarea acestora în rețeaua intranet a instanței.34. La articolul 20, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) și (8), cu următorul cuprins:(7) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 19 pct. 1 și 2 se supun aprobării și se definitivează pe baza proiectelor întocmite de compartimentele din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție care le inițiază, conform procedurii aprobate prin hotărâre a Colegiului de conducere.(8) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere se redactează de către secretariatul Colegiului de conducere.35. După articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1, cu următorul cuprins:

    Articolul 20^1
    (1) Extrase din hotărârile adoptate de Colegiul de conducere privind componența secțiilor, numărul și compunerea completurilor, modificarea compunerii completurilor, planificările de permanență și modificările acestora, precum și înființarea/desființarea completurilor se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.(2) Colegiul de conducere poate aproba publicarea pe pagina de internet a instanței și a altor hotărâri care vizează informații de interes public.(3) Convocatorul, materialele care au stat la baza adoptării hotărârilor, precum și hotărârile Colegiului de conducere se păstrează într-o mapă specială de către secretariatul colegiului.
    36. La articolul 21 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2) Prezența la adunarea generală a judecătorilor este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.37. La articolul 22, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:
    f) consultarea judecătorilor cu privire la măsurile necesare pentru buna desfășurare a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    38. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 23
    (1) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se convoacă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, din proprie inițiativă sau la cererea a cel puțin unei treimi din numărul judecătorilor în funcție, cu minimum 24 de ore înaintea ședinței.(2) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție este legal constituită în prezența majorității judecătorilor în funcție, cu excepția cazului revocării membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, în care adunarea generală este legal constituită în condițiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor cazuri prevăzute de lege.(3) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de președinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.(4) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți, cu excepția revocării membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se adoptă cu majoritatea prevăzută în Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a altor hotărâri pentru care legea prevede altfel.
    39. La articolul 24, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 24
    (1) Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au următoarele atribuții:
    a) soluționează sesizările privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) sesizează Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare;
    c) stabilesc, la sfârșitul fiecărui an, cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunică ministrului justiției.
    40. La articolul 24, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Prezența la ședințele Secțiilor Unite este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.41. La articolul 27, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1) În cazul prevăzut de art. 25 lit. b) și art. 26 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ședințele Secțiilor Unite se convoacă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, la sesizarea uneia dintre secții.(1^2) În situația în care problema de drept apare în fața unui complet de 5 judecători, acesta va suspenda judecata și va sesiza secția/secțiile corespunzătoare, după caz, pentru a hotărî asupra necesității învestirii Secțiilor Unite.42. La articolul 27, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Convocarea se face cu anunțarea ordinii de zi, cu cel puțin 24 de ore înaintea ședinței.(3) La ședințele Secțiilor Unite participă fie prim-magistratul-asistent, fie un magistrat-asistent-șef sau un magistrat-asistent desemnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.43. Titlul capitolului III^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Capitolul III^1 Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii
    44. La articolul 27^1, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 27^1
    (1) Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții de secții din cadrul acesteia și un număr de 20 de judecători.
    45. La articolul 27^2, alineatele (1)-(5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

    Articolul 27^2
    (1) După sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a judecătorilor care vor face parte din complet. În cazul în care în cadrul secțiilor în a căror competență intră problema de drept au fost înființate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorți, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia i se circumscrie problema de drept.(2) În cazul în care problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești intră în competența unei singure secții sau prezintă interes pentru o singură secție, completul se compune din 14 judecători din secția respectivă și câte 2 judecători din cadrul celorlalte secții.(3) În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește secțiile interesate și numărul judecătorilor din cadrul acestora care intră în compunerea completului, după cum urmează:
    a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secții, completul se compune din câte 8 judecători din cadrul secțiilor interesate și câte 2 judecători din cadrul celorlalte secții;
    b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secții, completul se compune din câte 6 judecători din cadrul secțiilor interesate și 2 judecători din cadrul celeilalte secții;
    c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul se compune din câte 5 judecători din cadrul fiecărei secții.
    (4) În cazul în care problema de drept nu intră în competența și nu prezintă interes pentru niciuna dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, câte 5 judecători din cadrul fiecărei secții.(5) În aplicarea dispozițiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești intră în competența unei singure secții sau prezintă interes pentru o singură secție, președintele completului desemnează 3 judecători-raportori din cadrul secției respective.
    46. Articolul 27^3 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 27^3

    La ședințele de judecată ale Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii participă prim-magistratul-asistent, un magistrat-asistent-șef sau un magistrat-asistent desemnat de președintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți repartizați la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, în funcție de problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești și de specializarea magistratului-asistent.
    47. Titlul capitolului III^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Capitolul III^2 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
    48. La articolul 27^4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 27^4
    (1) În materie penală, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea unei singure secții, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective, conform art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală.
    49. La articolul 27^4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) În cauzele supuse prevederilor Codului de procedură civilă, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea unei singure secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizarea se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și:
    a) 8 judecători din cadrul secției respective, conform art. XIX din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la data de 31 decembrie 2018;
    b) 12 judecători din cadrul secției respective, conform art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.
    50. Articolul 27^6 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 27^6

    La ședințele de judecată ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept participă un magistrat-asistent-șef sau un magistrat-asistent, desemnat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți repartizați la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, în funcție de chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării și de specializarea magistratului-asistent.
    51. După capitolul III^2 se introduce un nou capitol, capitolul III^3, cu următorul titlu:

    Capitolul III^3 Dispoziții comune Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
    52. După articolul 27^6 se introduc trei noi articole, articolele 27^7-27^9, cu următorul cuprins:

    Articolul 27^7

    După înregistrarea recursului în interesul legii sau a sesizării prealabile privind dezlegarea unor chestiuni de drept, acestea se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție și pot fi transmise președinților secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a-și exprima opinia cu privire la competența ori interesul secțiilor în soluționarea chestiunii de drept, în vederea stabilirii componenței completului.


    Articolul 27^8
    (1) Deciziile pronunțate în recurs în interesul legii și hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se adoptă cu majoritatea calificată de două treimi din numărul membrilor completului.(2) În procesul-verbal al ședinței de judecată se va menționa rezultatul votului, fără nominalizarea celor care au votat.(3) Hotărârea se semnează de către toți membrii completului de judecată, chiar dacă au votat împotriva soluției adoptate cu majoritate.(4) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit față de opinia raportorului, se vor atașa la mapa dosarului.(5) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit față de opinia majoritară, vor fi evidențiate în procesele-verbale ale ședințelor de judecată respective.(6) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată se vor menționa numele și prenumele judecătorilor, funcția și secția de unde provine judecătorul, fără a fi indicată calitatea de judecător-raportor.(7) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată nu se vor menționa numele și prenumele magistratului-asistent care a participat la ședința de judecată, acestea urmând a fi indicate în cuprinsul practicalei, odată cu menționarea desemnării magistratului-asistent în condițiile art. 27^3 și 27^6.(8) În situația în care, după desemnarea unui judecător-raportor, intervine transferul acestuia la o altă secție din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul respectiv își păstrează calitatea de membru al completului din partea secției în care activa la data desemnării.


    Articolul 27^9

    Cauzele ce au ca obiect dezlegarea unor chestiuni de drept sau recurs în interesul legii nu sunt cauze urgente în sensul dispozițiilor art. 113 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
    53. Titlul capitolului IV se modifică și va avea următorul cuprins:

    Capitolul IV Completurile de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție
    54. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 28
    (1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează completuri de 5 judecători, cu competența de judecată prevăzută de lege.(2) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători.(3) Completurile de 5 judecători sunt prezidate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre vicepreședinți sau de președinții de secție, atunci când aceștia au fost desemnați, prin tragere la sorți, să facă parte din complet.(4) În cazul în care dintr-un complet de 5 judecători fac parte doi sau trei președinți de secție, aceștia vor conduce completul prin rotație, în ordine alfabetică.(5) În cazul în care niciunul dintre cei menționați la alin. (4) nu a fost desemnat să facă parte din complet, acesta va fi prezidat, prin rotație, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură.(6) În cazul în care unii membri ai completului au vechime egală în magistratură, aceștia vor conduce completul în ordine alfabetică.(7) În aplicarea art. 32 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin «vechime în magistratură» se înțelege vechimea în funcția de judecător și/sau procuror.
    55. După articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 28^1, cu următorul cuprins:

    Articolul 28^1

    Completurilor de 5 judecători le vor fi repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formațiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.
    56. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 29
    (1) Judecătorii care fac parte din completurile de 5 judecători sunt desemnați anual, prin tragere la sorți, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.(2) Pentru completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește anual reprezentativitatea secțiilor în compunerea completurilor.(3) Pentru fiecare dintre completurile de 5 judecători se stabilește câte o listă de permanență.(4) Numărul judecătorilor care compun listele de permanență se aprobă de Colegiul de conducere, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu numărul judecătorilor în funcție în cadrul fiecărei secții și cu numărul de judecători necesar stabilirii membrilor titulari ai completurilor.(5) Ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanență se stabilește prin tragere la sorți.(6) Colegiul de conducere aprobă anual compunerea completurilor de 5 judecători și listele de permanență corespunzătoare fiecărui complet, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza rezultatelor tragerii la sorți.
    57. Articolul 29^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 29^1
    (1) Data, ora și locul tragerii la sorți se stabilesc de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și se aduc la cunoștință publică prin afișare la sediul instanței și prin publicare pe pagina de internet.(2) Tragerea la sorți se realizează după convocarea tuturor judecătorilor în activitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în scopul desfășurării acestei proceduri; lipsa unuia sau mai multor judecători convocați nu împiedică desfășurarea procedurii; la ședința publică în care are loc tragerea la sorți poate participa orice persoană interesată.(3) Decanul de vârstă al judecătorilor instanței supreme participă în mod obligatoriu la efectuarea tragerii la sorți; în cazul în care acesta se află în imposibilitate obiectivă de participare este înlocuit de următorul judecător, în ordinea descrescătoare a vârstei.(4) Tragerea la sorți se înregistrează audiovideo.(5) Tragerea la sorți se va realiza dintre toți judecătorii în funcție ai secției/secțiilor respective.(6) Decanul de vârstă al judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție va verifica prin citire, în prezența celorlalți judecători, numele judecătorilor înscriși pe bilete în vederea tragerii la sorți și va proceda la introducerea acestora în dispozitive (bile) identice, care să asigure secretul numelui.(7) Dispozitivele menționate la alin. (6) vor fi introduse în urne separate corespunzătoare completurilor în materie penală, respectiv în alte materii decât cea penală; bilele cu numele președintelui și ale vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție vor fi introduse în urna corespunzătoare secției din care provin.(8) Președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție va extrage numărul de judecători necesar în vederea compunerii tuturor completurilor de 5 judecători.(9) După tragerea la sorți a titularilor completurilor de 5 judecători, se va proceda la întocmirea listelor de permanență pentru materia penală și pentru alte materii decât cea penală, ordinea permanenței fiind stabilită prin tragere la sorți.(10) Rezultatele tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de judecătorul care a participat la procedură.
    58. Articolul 29^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 29^2
    (1) Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecători se face în mod excepțional, în cazurile de incompatibilitate sau de absență a judecătorului.(2) În aceste cazuri, la ședința de judecată participă unul dintre judecătorii din lista de permanență a completului de judecată din care face parte judecătorul aflat în una dintre aceste situații. Desemnarea judecătorilor din lista de permanență se face prin rotație, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire, conform registrului special ținut în acest scop.(3) În cazul eliberării din funcție a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, în ședință publică, un judecător dintre cei aflați pe listele de permanență, care va deveni membru titular al completului. Tragerea la sorți se efectuează după publicarea decretului de eliberare din funcție a judecătorului în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) Desemnarea unui alt judecător titular intervine și în cazurile de imposibilitate de exercitare a funcției de judecător pentru o perioadă mai mare de 3 luni.(5) Când completul de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, din complet nu poate face parte judecătorul sancționat disciplinar.
    59. După articolul 29^2 se introduc trei noi articole, articolele 29^3-29^5, cu următorul cuprins:

    Articolul 29^3

    Înlocuirea membrilor titulari cu judecătorii din lista de permanență se face potrivit următoarelor reguli:
    A. Pentru completurile de 5 judecători în materie penală1. În caz de absență a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situațiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanență, prin rotație, în ordinea tragerii la sorți, cu respectarea art. 110 alin. (9) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.2. În situația în care incidentele procedurale vizează toți membrii completului, se aplică dispozițiile art. 110 alin. (1) și (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, după cum urmează:
    a) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluționate de completul imediat următor, conform art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.
    b) Dacă, în urma soluționării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri de 5 judecători care judecă în aceeași materie, desemnate pentru același an, în condițiile art. 110 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare. Dacă mai există un singur complet de 5 judecători care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
    c) Dacă, în aplicarea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, niciunul dintre completurile de 5 judecători în materie penală nu este în măsură să soluționeze incidentele procedurale, întrucât toți membrii titulari sunt incompatibili, se respectă principiul specializării, prevăzut de art. 32 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar situațiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din lista de permanență, conform regulilor stabilite cu privire la aceasta.
    3. În situația în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, înlocuirile membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanență, astfel cum au fost stabiliți prin tragerea la sorți, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire.
    Dacă situațiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea numerotării completurilor și a vechimii dosarelor (data și ora înregistrării la completul de 5 judecători).
    Dacă situațiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanență corespunzătoare completului, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanență ale completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți.
    Dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți.
    4. Dacă situațiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau de permanență din cadrul Secției penale, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorți a unor judecători din cadrul celorlalte secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun, conform art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

    B. Pentru completurile de 5 judecători în materie civilă1. În caz de absență (imposibilitate de prezentare - concediu de odihnă, concediu medical etc.) a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situațiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanență corespunzătoare secției din cadrul căreia provine judecătorul înlocuit, prin rotație, în ordinea tragerii la sorți, cu respectarea art. 110 alin. (9) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.2. În situația în care incidentele procedurale vizează toți membrii completului se aplică dispozițiile art. 110 alin. (1) și (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, după cum urmează:
    a) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluționate de completul imediat următor, conform art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.
    b) Dacă, în urma soluționării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri care judecă în aceeași materie, în condițiile art. 110 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
    c) Dacă, în aplicarea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, niciunul dintre completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală nu este în măsură să soluționeze incidentele procedurale, întrucât toți membrii titulari sunt incompatibili, situațiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din lista de permanență corespunzătoare secției din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, conform regulilor stabilite cu privire la aceasta, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.
    3. În situația în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, înlocuirea membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanență corespunzătoare secției din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, astfel cum au fost stabiliți prin tragere la sorți, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.
    Dacă situațiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea numerotării completurilor și a vechimii dosarelor (data și ora înregistrării la completul de 5 judecători).
    Dacă situațiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanență a completului corespunzătoare secției din care provine fiecare judecător înlocuit, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanență ale completurilor următoare, corespunzătoare secției din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.
    Dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai celorlalte completuri, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.
    4. Dacă situațiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau din lista de permanență corespunzătoare secției din care provin judecătorii care trebuie înlocuiți, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorți a unor judecători din cadrul celorlalte secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun, conform art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

    C. În cazul în care situația care atrage înlocuirea îl vizează pe președintele completului de judecată, conducerea completului va fi asigurată de următorul judecător, membru al completului de judecată, în ordinea vechimii în magistratură, iar completul urmează a fi întregit cu un judecător de pe lista de permanență, care va intra pe ultima poziție a formațiunii de judecată.


    Articolul 29^4
    (1) Pentru dosarele nou-înregistrate și pentru cauzele aflate pe rol (între termenele de judecată), măsurile necesare pregătirii judecății se dispun, prin rezoluție, de către judecătorul (membru titular al completului) care va conduce următoarea ședință de judecată a completului.(2) În ipoteza în care judecătorul care va conduce următoarea ședință a completului este incompatibil sau este în imposibilitate obiectivă de a lua măsurile necesare pregătirii judecății, acestea vor fi dispuse de unul dintre ceilalți judecători din complet (membru titular), în ordinea vechimii în magistratură.(3) În situația în care membrii completului se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecății, astfel încât să se asigure soluționarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de vicepreședintele cu atribuții în materie penală sau civilă, după caz, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare.


    Articolul 29^5
    (1) La ședințele de judecată ale completurilor de 5 judecători participă prim-magistratul-asistent, un magistrat-asistent-șef sau un alt magistrat-asistent, desemnat de președintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți repartizați la completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, în funcție de specializarea magistratului-asistent.(2) Când completul de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, la ședințele de judecată ale respectivului complet de 5 judecători nu poate participa magistratul-asistent sancționat disciplinar.(3) Înlocuirea magistratului-asistent se face cu un magistrat-asistent din lista de permanență, conform planificării ședințelor de judecată.
    60. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 30

    Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt încadrate cu judecători, magistrați-asistenți, personal auxiliar de specialitate și personal conex, repartizați de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    61. La articolul 31 alineatul (2), literele a), c) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    a) organizează, îndrumă și controlează activitatea secției, în limitele prevăzute de lege și de prezentul regulament, ținând seama de dispozițiile președintelui și ale vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmărind stabilirea unor proceduri unitare de lucru;
    ……………………………………………………………………
    c) organizează și coordonează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată în cadrul secției și stabilesc regulile aplicabile în situațiile urgente, neprevăzute de lege sau de regulament;
    .............................…
    e) aprobă planificarea magistraților-asistenți și a grefierilor de ședință la ședințele de judecată, la propunerea magistratului-asistent-șef.
    62. La articolul 31, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Președinții de secții pot propune Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptarea hotărârilor prevăzute la art. 19^1, după consultarea judecătorilor.63. La articolul 31 alineatul (5), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
    e) dispune, prin rezoluție, măsuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
    64. La articolul 31 alineatul (6), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins:
    a^1) dispune excluderea de la repartizarea cauzelor în procedura de cameră preliminară a completurilor compuse din judecători de drepturi și libertăți, care au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale, precum și înlocuirea judecătorilor, membri în completurile de judecată învestite, care se află în situațiile prevăzute în art. 64 alin. (2)-(6) din Codul de procedură penală, cu judecătorul/judecătorii din planificarea de permanență;
    65. La articolul 31 alineatul (6), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
    e) dispune, prin rezoluție, măsuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
    66. La articolul 31, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:(7) În lipsa președintelui de secție, atribuțiile acestuia sunt exercitate de înlocuitorul stabilit prin hotărârea Colegiului de conducere ori de judecătorul desemnat prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.67. La articolul 31^1 alineatul (1), literele b) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    b) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători de drepturi și libertăți;
    ..............................
    d) pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători de cameră preliminară;
    68. La articolul 31^1 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
    i) pentru contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de curțile de apel și Curtea Militară de Apel, pentru contestațiile prevăzute în art. 250^1 alin. (1) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în apel de curțile de apel și Curtea Militară de Apel și pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curțile de apel și Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curții Constituționale, completul de judecată este format din 3 judecători.
    69. La articolul 32, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 32
    (1) Președinții de secții propun judecătorii care compun completurile de judecată din cadrul secțiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completurilor de judecată din cadrul secțiilor și programează ședințele acestora.
    70. Articolul 32^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 32^1

    Dacă toți judecătorii unei secții au devenit incompatibili să judece o cauză:
    a) cauza va fi repartizată aleatoriu unuia dintre completurile secției care judecă în aceeași materie;
    b) în lipsa secției prevăzute la lit. a), cauza va fi repartizată aleatoriu unuia dintre completurile secției care judecă în cea mai apropiată materie;
    c) în lipsa secțiilor prevăzute la lit. a) și b), cauza va fi repartizată aleatoriu completurilor uneia dintre celelalte secții ale instanței, stabilite prin tragere la sorți de către Colegiul de conducere.
    71. La articolul 33, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Prezența judecătorilor la ședințele secției din care fac parte, convocate potrivit alin. (1), este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.(3) Măsurile se adoptă în prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în funcție, cu votul majorității judecătorilor prezenți, inclusiv al președintelui.72. La articolul 34, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) În încheierea de sesizare trebuie indicate hotărârile judecătorești prin care se evidențiază jurisprudența constantă a secției cu privire la respectiva problemă de drept și motivele pentru care se impune schimbarea jurisprudenței în sensul propus.73. La articolul 34, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) La dezbateri pot participa, cu vot consultativ, magistrații-asistenți din cadrul secțiilor sau al compartimentelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.74. La articolul 39, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 39
    (1) Participarea judecătorilor la activitatea de judecată are loc conform planificării ședințelor de judecată.
    75. La articolul 45 alineatul (1) punctul 1, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
    b) în cauzele supuse prevederilor art. 493 din Codul de procedură civilă, întocmește raportul asupra admisibilității în principiu a recursului sau desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop;
    76. La articolul 45 alineatul (1) punctul 4, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
    a) repartizează judecătorilor și magistraților-asistenți spre redactare hotărârile pronunțate, urmărind asigurarea unui echilibru al activității acestora;
    77. Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 46

    Evaluarea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se face la fiecare 5 ani de către o comisie constituită prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, conform Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor.
    78. La articolul 48, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți repartizați la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători constituie un compartiment de specialitate, prevăzut în statele de funcții și de personal, care funcționează în subordinea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și asigură participarea la ședințele de judecată ale Secțiilor Unite, Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurilor de 5 judecători, potrivit legii.79. La articolul 49 alineatul (2), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:
    d) asigură și coordonează activitatea de secretariat pentru Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    80. La articolul 49 alineatul (2), litera e) se abrogă.81. La articolul 49 alineatul (2), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:
    f) coordonează centralizarea datelor statistice și a oricăror altor date la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și elaborarea lucrărilor de sinteză referitoare la activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispuse de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    82. La articolul 51, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți repartizați la Secțiile Unite participă, conform desemnării, în condițiile legii, la ședințele de judecată ale Secțiilor Unite, ale Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și ale completurilor de 5 judecători.83. La articolul 51 alineatul (3), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:
    c) în cauzele supuse prevederilor art. 493 din Codul de procedură civilă, întocmesc raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, conform desemnării făcute de președintele completului de judecată;
    84. La articolul 51 alineatul (3), literele d), d^1) și k) se abrogă.85. La articolul 52, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

    Articolul 52
    (1) Cu cel puțin 10 zile înainte de data fixată pentru ședința de judecată la care sunt programați să participe, magistrații-asistenți verifică lista dosarelor aflate pe rol.(2) Listele sunt întocmite de grefier, cu respectarea dispozițiilor art. 215 din Codul de procedură civilă sau, după caz, ale art. 361 din Codul de procedură penală.
    86. Articolul 55^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 55^1

    În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează un corp de grefieri, format din prim-grefieri, grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari și grefieri registratori, cu studii superioare sau cu studii medii.
    87. Articolul 55^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 55^2

    Repartizarea grefierilor în secții, la Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, precum și în alte compartimente se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    88. Articolul 55^3 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 55^3

    Grefierii exercită atribuțiile stabilite prin fișele posturilor, conform legii și prezentului regulament.
    89. La articolul 55^4 alineatul (1) punctul 1, literele c), d), h), j) și j^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    c) efectuează comunicările privind pregătirea dosarului, din dispoziția completului, sub îndrumarea magistratului-asistent;
    d) întocmesc citații, adrese și alte acte de procedură, potrivit legii;
    .................................
    h) asigură afișarea listei dosarelor la ușa sălii de ședință cu cel puțin o oră înainte de începerea ședinței de judecată, în cauzele supuse Codului de procedură civilă, și cu 24 de ore înaintea termenului de judecată, în cauzele supuse Codului de procedură penală;
    .......................................
    j) în cauzele supuse prevederilor art. 493^ din Codul de procedură civilă comunică raportul asupra admisibilității în principiu a recursului;
    j^1) în cazul recursului în casație, efectuează comunicările dispuse de magistratul-asistent, conform art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală;
    90. La articolul 55^4 alineatul (1) punctul 3, partea introductivă a literei a) se modifică și va avea următorul cuprins:
    a) cel mai târziu în ziua următoare ședinței de judecată:
    91. La articolul 55^4 alineatul (1) punctul 3, literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    b) întocmesc încheierile de ședință și pot redacta proiecte de hotărâri, sub îndrumarea magistratului-asistent;
    c) efectuează comunicarea hotărârilor judecătorești și a celorlalte acte de procedură, conform legii;
    92. La articolul 55^4 alineatul (1) punctul 3, litera d) se abrogă.93. La articolul 57, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) În cadrul Serviciului legislație, studii și documentare funcționează Compartimentul pentru studiul și unificarea jurisprudenței.94. La articolul 59, literele c), d) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    c) asigură selectarea și rezumarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea publicării lor pe pagina de internet a acesteia și în culegeri de jurisprudență sau alte publicații ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    d) prin Compartimentul pentru studiul și unificarea jurisprudenței, efectuează studiul deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea identificării jurisprudenței neunitare și înștiințează președintele și vicepreședinții instanței în legătură cu aceasta;
    e) asigură publicarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pe pagina de internet a acesteia, în format integral, anonimizat;
    95. La articolul 60, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 60

    Serviciul informatică juridică este încadrat cu un informatician-șef și specialiști IT și are următoarele atribuții:
    96. La articolul 60, literele a) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    a) asigură conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție suport de specialitate în organizarea, coordonarea și implementarea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurilor tehnologice și de comunicații;
    ....................................
    e) coordonează procesul specific instanțelor judecătorești privitor la crearea și exploatarea sistemului de evidență, gestionare, arhivare și circulație a documentelor și dosarelor;
    97. Articolul 63 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 63
    (1) Cancelaria Înaltei Curți de Casație și Justiție este condusă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.(2) În cadrul Cancelariei funcționează cabinetele președintelui, vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție și prim-magistratului-asistent, Compartimentul de statistică, Secretariatul Colegiului de conducere, Compartimentul juridic, Compartimentul de relații internaționale.
    98. La articolul 64, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

    Articolul 64
    (1) Cancelaria Înaltei Curți de Casație și Justiție se compune din magistrați-asistenți, personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcționari publici, personal contractual, stabiliți prin statul de funcții.(2) Personalul din Cancelaria Înaltei Curți de Casație și Justiție este subordonat președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și vicepreședinților și este coordonat de prim-magistratul-asistent.
    99. La articolul 64, alineatul (3) se abrogă.100. La capitolul VIII, după articolul 64 se introduce o nouă secțiune, secțiunea 2^1, cu următorul titlu:

    Secţiunea 2^1 Registraturile și arhivele
    101. Articolul 65 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 65
    (1) Personalul repartizat la Registratura generală a Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:
    a) primește, înregistrează și transmite cabinetelor președintelui, vicepreședinților, președinților de secție și celorlalte compartimente ale instanței, altele decât secțiile, corespondența administrativă;
    b) triază corespondența secțiilor, primită pe adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, și o predă destinatarilor, pe bază de borderou și sub semnătură;
    c) expediază, prin poștă sau, în cazuri urgente, prin agent procedural, corespondența administrativă, pe bază de evidență;
    d) întocmește lunar situația centralizatoare a sumelor cheltuite pentru expedierea corespondenței;
    e) triază dovezile de citare primite și le direcționează către secții, pe bază de evidență și sub semnătură.
    (2) În cadrul activității prevăzute la alin. (1) se întocmesc și se păstrează:
    a) registrul pentru înregistrarea corespondenței;
    b) borderouri pentru expedieri prin poștă și condici de predare prin agent procedural sau prin poșta specială a corespondenței;
    c) borderouri pentru dovezile de citare primite prin poștă și condici de predare a dovezilor către compartimente.
    102. La articolul 66 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 66
    (1) Personalul repartizat la registraturile și arhivele secțiilor (inclusiv a Secțiilor Unite) are următoarele atribuții:
    103. La articolul 66, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Înregistrările în registrele și condicile existente la nivelul fiecărei secții și al completurilor de 5 judecători se țin, de regulă, în sistem informatizat. La sfârșitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucțiunilor de exploatare a bazei informatice.(3) Evidențele în sistem informatizat se păstrează și pe suport de hârtie, prin listarea înregistrărilor din 3 în 3 luni și legarea lor în mape distincte.104. La articolul 66^1, după punctul 26 se introduc două noi puncte, punctele 27 și 28, cu următorul cuprins:27. Registrul de evidență a mijloacelor de probă excluse în procedura de cameră preliminară;28. Registrul privind evidența situației de înlocuire a titularilor completurilor de 5 judecători.105. Articolul 67 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 67
    (1) La sfârșitul fiecărui an, după ultima operație în fiecare registru ținut pe suport hârtie se va întocmi un proces-verbal de închidere, care se semnează de președintele secției sau de către unul dintre vicepreședinți, după caz, și de prim-grefier, aplicându-se ștampila instanței.(2) În vederea predării la Compartimentul arhiva generală, toate documentele, registrele și condicile se prelucrează în conformitate cu normele privind activitatea arhivistică.(3) În funcție de necesități, la propunerea prim-magistratului-asistent, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate aproba înființarea și păstrarea altor evidențe decât cele prevăzute în prezenta secțiune.
    106. La articolul 68, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 68
    (1) Personalul registraturilor și cel al arhivelor înregistrează dosarele și cererile în ziua depunerii lor și atașează la cereri plicurile în care au fost primite.
    107. Articolul 69 se abrogă.108. La articolul 71, alineatul (1^1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1^1) Cererile, cu datele de identificare a solicitantului, se aprobă de persoana care coordonează arhiva, iar cererile formulate de ziariști și reprezentanții mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv cererile privind eliberarea de fotocopii din dosare, se aprobă de purtătorul de cuvânt sau, în lipsa acestuia, de înlocuitorul purtătorului de cuvânt, în cazul dosarelor aflate în curs de judecată, cu consultarea președintelui completului de judecată, a președinților de secție sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, după caz.109. La articolul 71, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) Dosarelor soluționate definitiv, predate Compartimentului arhiva generală, le sunt aplicabile dispozițiile normelor privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naționale.110. După articolul 75 se introduce un nou articol, articolul 75^1, cu următorul cuprins:

    Articolul 75^1

    Documentele prevăzute la art. 75 se grupează în mape, potrivit nomenclatorului, și se predau la Compartimentul arhiva generală în al doilea an de la constituire, respectiv de la închiderea mapei.
    111. La articolul 78, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Departamentul economico-financiar și administrativ este încadrat cu funcționari publici, personal contractual și personal conex, stabiliți prin statul de funcții.112. La articolul 79 alineatul (2), literele b), e), f), g), h), i), k) și l) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    b) răspunde pentru organizarea și ținerea contabilității financiare și de gestiune potrivit dispozițiilor legale;
    ......................................
    e) urmărește și răspunde de utilizarea cu eficiență a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, potrivit legii;
    f) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;
    g) asigură condițiile necesare implementării și dezvoltării sistemului propriu de control intern managerial;
    h) ia măsuri pentru elaborarea și fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparații curente și capitale ale sediilor și obiectivelor de investiții, urmărește și răspunde de realizarea acestora;
    i) organizează ținerea evidenței imobilelor din proprietatea sau administrarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia;
    ....................................................
    k) coordonează activitatea de administrare a sediilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, stabilind măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității acesteia;
    l) coordonează și avizează lucrările de personal și salarizare.
    113. La articolul 79 alineatul (2), după litera l) se introduc trei noi litere, literele m), n) și o), cu următorul cuprins:
    m) asigură pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din cadrul Departamentului economico-financiar și administrativ, luând măsurile care se impun;
    n) evaluează anual, potrivit legii, performanțele profesionale individuale ale personalului din subordine;
    o) îndeplinește orice alte sarcini în domeniul său de activitate, dispuse de președintele sau vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    114. La articolul 80 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 80
    (1) În structura Departamentului economico-financiar și administrativ funcționează:
    115. La articolul 80, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) În cadrul Serviciului financiar-contabil funcționează compartimentele financiar-contabil și salarizare.116. Articolul 81 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 81

    Departamentul economico-financiar și administrativ al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:
    a) întocmește lucrările privind elaborarea și fundamentarea proiectului bugetului anual al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    b) urmărește execuția bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    c) asigură evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale;
    d) efectuează operațiunile contabile privind evidența patrimoniului, activitatea de administrare și inventariere a acestuia, casarea și declasarea activelor fixe și a celorlalte bunuri;
    e) întocmește situațiile financiare lunare, trimestriale și anuale și le transmite Ministerului Finanțelor Publice la termenele stabilite, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;
    f) organizează activitatea casieriei în conformitate cu prevederile legale; efectuează toate plățile în numerar privind operațiunile curente;
    g) asigură calculul și efectuează plata cheltuielilor de delegare, detașare, a avansurilor spre decontare, a garanțiilor gestionare și altele, urmărind justificarea și decontarea lor la termen;
    h) întocmește planul anual de achiziții și documentele prevăzute de lege în vederea derulării procedurilor de achiziții;
    i) urmărește execuția și decontarea lucrărilor de investiții, reparații capitale sau curente, pe baza situațiilor de lucrări;
    j) elaborează proiectele statelor de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    k) gestionează dosarele profesionale ale personalului și întocmește dosarele de pensionare;
    l) efectuează demersurile necesare declanșării și organizării examenelor sau concursurilor de recrutare, definitivare, avansare, promovare a personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, transformării posturilor, încetării activității personalului;
    m) stabilește drepturile de personal, întocmește și transmite declarațiile privind obligațiile fiscale aferente drepturilor salariale;
    n) realizează activitatea de aprovizionare și transport, precum și alte prestații administrative necesare pentru funcționarea corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cum sunt reparațiile curente, curățenia și paza;
    o) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege ori stabilite de președintele sau vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii.
    117. Articolul 82 se abrogă.118. La capitolul VIII, titlul secțiunii 5 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Secţiunea 5 Compartimentul relații internaționale
    119. Articolul 86 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 86

    Compartimentul relații internaționale funcționează în cadrul Cancelariei.
    120. Articolul 87 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 87
    (1) Compartimentul relații internaționale se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcții.(2) Atribuțiile personalului Compartimentului relații internaționale se stabilesc prin fișa fiecărui post.
    121. Articolul 88^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 88^1

    Compartimentul juridic funcționează în cadrul Cancelariei.
    122. La capitolul VIII, titlul secțiunii 5^2 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Secţiunea 5^2 Compartimentul arhivă generală
    123. Articolul 88^5 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 88^5

    Compartimentul arhivă generală funcționează în subordinea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    124. Articolul 88^6 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 88^6

    Compartimentul arhivă generală este încadrat cu funcționari publici numiți de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție pe bază de concurs, în condițiile legii.
    125. Articolul 88^7 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 88^7
    (1) Atribuțiile Compartimentului arhivă generală sunt stabilite în acord cu normele privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naționale.(2) Atribuțiile personalului Compartimentului arhivă generală se stabilesc prin fișa fiecărui post.
    126. După articolul 88^7 se introduce un nou articol, articolul 88^8, cu următorul cuprins:

    Articolul 88^8
    (1) La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție se constituie Comisia de selecționare a documentelor, compusă din președinte, secretar și un număr impar de membri, reprezentând principalele compartimente creatoare de arhivă.(2) Atribuțiile principale ale Comisiei de selecționare a documentelor sunt stabilite prin normele privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naționale.
    127. Articolul 89 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 89

    Compartimentul de audit public intern funcționează în subordinea directă a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, exercitând o funcție distinctă și independentă de activitățile specifice Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    128. La articolul 90, literele b), d)-g) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, și, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern, pe care le supune aprobării președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    ...............................................
    d) informează Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern despre recomandările formulate în rapoartele de audit, neînsușite de către conducătorul instituției, precum și despre consecințele neînsușirii acestora;
    e) transmite, la solicitarea Unității Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern, rapoarte periodice privind constatările, concluziile și recomandările rezultate din activitatea de audit intern;
    f) elaborează raportul anual al activității de audit public intern, în conformitate cu structura minimală stabilită de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern;
    g) în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, le aduce la cunoștința președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare;
    129. La articolul 90, după litera g) se introduc trei noi litere, literele h)-j), cu următorul cuprins:
    h) efectuează misiuni de consiliere, potrivit Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare;
    i) desfășoară audit ad-hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter excepțional, necuprinse în planul anual de audit intern, în baza ordinului de serviciu emis de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție;
    j) exercită alte atribuții prevăzute de lege sau dispuse de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
    130. La articolul 91 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
    a) activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de Înalta Curte de Casație și Justiție din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanțare externă;
    131. Articolul 93 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 93
    (1) În perioada vacanței judecătorești se judecă, în toate materiile, numai cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărâre a Colegiului de conducere, adoptată pe baza propunerilor președintelui, ale vicepreședinților sau ale președinților de secții. Extrasele hotărârilor Colegiului de conducere se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.(2) Colegiul de conducere, la propunerea președinților de secții, stabilește tipurile de obiecte care se vor soluționa în timpul vacanței judecătorești, precum și modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul vacanței judecătorești, rămase nesoluționate la sfârșitul acesteia, de regulă, prin metoda repartizării ciclice.
    132. Articolul 94 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 94

    Compunerea completurilor speciale care își desfășoară activitatea în timpul vacanței judecătorești se aprobă prin hotărâre a Colegiului de conducere, pe baza propunerilor președinților de secții sau ale vicepreședinților, după caz.
    133. Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 95

    Concediile personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție se efectuează, de regulă, în perioada vacanței judecătorești.
    134. Articolul 96 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 96

    La programarea concediilor de odihnă, în perioada vacanței judecătorești, se urmărește asigurarea personalului necesar pentru soluționarea cauzelor considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile art. 93.
    135. Articolul 109^1 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 109^1

    Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, și ale celorlalte regulamente adoptate în aplicarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care aceste prevederi nu sunt contrare dispozițiilor legale privind Înalta Curte de Casație și Justiție și dispozițiilor cuprinse în prezentul regulament.
    136. La articolul 109^2, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:(7) În caz de absență, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanență, după cum urmează:
    a) pentru dosarele care au termen de judecată, înlocuirea judecătorului se face cu judecătorii din planificarea de permanență de la termenul de judecată acordat în cauză;
    b) pentru dosarele care nu au termen de judecată, înlocuirea judecătorului se face cu judecătorii din planificarea de permanență de la ședința de judecată următoare actului de procedură ce trebuie îndeplinit în dosar;
    c) pentru toate situațiile de înlocuire se va întocmi proces-verbal.
    137. La articolul 109^2, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alineatele (11) și (12), cu următorul cuprins:(11) Cererile de reexaminare care fac obiectul unor dosare asociate, conform art. 97 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, cu modificările ulterioare, altele decât cele avute în vedere de alin. (5) al aceluiași articol, se trimit completului imediat următor celui care a pronunțat hotărârea atacată.(12) Pentru cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate, formulate în dosarele aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se creează dosar asociat, de la momentul înregistrării lor. Cererile vor fi soluționate prin încheiere, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul II

    Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    Articolul III

    Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.076 din 30 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

    PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    Corina-Alina Corbu

    București, 16 decembrie 2019.
    Nr. 232.
    ----