ORDIN 94 29/01/2001

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001
pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate

EMITENT

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 20 februarie 2001

Ministrul finanţelor publice,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice,
având în vedere prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 pentru aprobarea unor măsuri de executare a Legii contabilităţii nr. 82/1991,
emite următorul ordin:

Articolul 1

(1) Se aprobă Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
(2) Prezentele reglementări se aplică împreună cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Articolul 2

(1) Reglementările prevăzute la art. 1 se aplică începând cu situaţiile financiare ale anului 2000 de societăţile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucureşti, unele regii autonome, companii şi societăţi naţionale, alte întreprinderi de interes naţional, precum şi de unele categorii specifice de societăţi ce operează pe piaţa de capital, conform listei anexate care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Pentru perioada 2001-2005 programul de implementare a prezentelor reglementări este prevăzut mai jos.


Sfârşitul exerciţiului financiar	Cifra de afaceri a anului anterior (euro)	Total active pentru anul anterior (euro)	Numărul mediu de salariaţi ai anului anterior
31 decembrie 2001	peste 9 milioane	peste 4,5 milioane	250
31 decembrie 2002	peste 8 milioane	peste 4,0 milioane	200
31 decembrie 2003	peste 7 milioane	peste 3,5 milioane	150
31 decembrie 2004	peste 6 milioane	peste 3,0 milioane	100
31 decembrie 2005	peste 5 milioane	peste 2,5 milioane	50

Articolul 3

(1) În primul an de aplicare situaţiile financiare ale agenţilor economici care intra sub incidenţa acestor reglementări se întocmesc în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu regulamentul pentru aplicarea acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, şi vor fi depuse la organele în drept până la data de 15 aprilie a anului următor, în conformitate cu prevederile legale.
(2) Totodată aceşti agenţi economici au obligaţia de a retrata situaţiile financiare întocmite potrivit prevederilor alineatului precedent, în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1, urmând să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare.

Articolul 4

(1) Societăţile comerciale care vor intra sub incidenţa prezentelor reglementări au obligaţia sa auditeze situaţiile financiare potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.
(2) Fac obiectul auditarii de către auditori financiari, potrivit legii, şi situaţiile financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), obţinute prin retratare în primul an de aplicare a prezentelor reglementări.

Articolul 5

(1) Societăţile comerciale care nu se încadrează în criteriile de mărime prevăzute la art. 2 alin. (2) pot aplica prezentele reglementări după aprobarea prealabilă din partea Ministerului Finanţelor Publice pe baza solicitării adresate Direcţiei de reglementări contabile.
(2) Societăţile comerciale care intra sub incidenţa prezentelor reglementări, pe baza îndeplinirii criteriilor de mărime sau ca urmare a opţiunii acestora, au obligaţia să asigure continuitatea aplicării acestor reglementări şi auditarea situaţiilor financiare conform reglementărilor naţionale în domeniu.

Articolul 6

Administratorilor societăţilor comerciale, regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, care vor aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate potrivit programului aprobat prin prezentul ordin, le revine răspunderea conform prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, de a adopta programe proprii prin care să asigure măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a acestor reglementări.

Articolul 7

Direcţia de reglementări contabile va lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Articolul 8

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului finanţelor nr. 403/1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 4 octombrie 1999, precum şi Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.660/2000 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.


	Ministrul finanţelor publice,
	Mihai Nicolae Tănăsescu

Anexă

LISTA

cuprinzând agenţii economici care aplica prevederile
Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001
I. LISTA CUPRINZÂND SOCIETĂŢILE COMERCIALE COTATE LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

1. Aerostar - S.A. Bacau
2. Alro - S.A. Slatina
3. Amep American Packaging - S.A. Tecuci
4. Apsa - S.A. Baia Mare
5. Arctic - S.A. Gaesti
6. Armatura - S.A. Cluj-Napoca
7. Artrom - S.A. Slatina
8. Agras - S.A. Bucureşti
9. Rafinaria Astra - S.A. Ploiesti
10. Astra Vagoane - S.A. Arad
11. Antibiotice - S.A. Iaşi
12. Aurora Targu Frumos - S.A. Iaşi
13. Azomures - S.A. Targu Mures
14. Berceni - S.A. Bucureşti
15. Bermas - S.A. Suceava
16. Compa - S.A. Sibiu
17. Cos - S.A. Targoviste
18. Chimopar - S.A. Bucureşti
19. Automobile Dacia - S.A. Pitesti
20. Dorobantul - S.A. Ploiesti
21. Electroaparataj - S.A. Bucureşti
22. Allied Deals Elcond - S.A. Zalau
23. Energopetrol - S.A. Campina
24. Ema - S.A. Piatra-Neamt
25. Electroputere - S.A. Craiova
26. Electrotehnica - S.A. Bucureşti
27. Excelent - S.A. Bucureşti
28. Faur - S.A. Bucureşti
29. Feleacul - S.A. Cluj-Napoca
30. Frial - S.A. Constanta
31. Fortuna - S.A. Bucureşti
32. Hitrom - S.A. Vaslui
33. Impact - S.A. Bucureşti
34. Imsat - S.A. Bucureşti
35. Internaţional - S.A. Sinaia
36. Oţel Inox - S.A. Targoviste
37. Mefin - S.A. Sinaia
38. Mopan - S.A. Targu Mures
39. Mopariv - S.A. Ramnicu Valcea
40. Nicolina - S.A. Iaşi
41. Navol - S.A. Oltenita
42. Navrom - S.A. Galaţi
43. Oil Terminal - S.A. Constanta
44. Oltchim - S.A. Ramnicu Valcea
45. Policolor - S.A. Bucureşti
46. Petrolexportimport - S.A. Bucureşti
47. Prodplast - S.A. Bucureşti
48. Petros - S.A. Ploiesti
49. Petrolsub - S.A. Suplacu de Barcau
50. Rulmentul - S.A. Braşov
51. Rocar - S.A. Bucureşti
52. Robinete Industriale - S.A. Bacau
53. Sicomed - S.A. Bucureşti
54. Sidertrans - S.A. Calarasi
55. Silcotub - S.A. Zalau
56. Şantierul Naval - S.A. Constanta
57. Şantierul Naval - S.A. Orşova
58. Aker - S.A. Tulcea
59. Sofert - S.A. Bacau
60. Siretul - S.A. Pascani
61. Sinteza - S.A. Oradea
62. Turbomecanica - S.A. Bucureşti
63. Terapia - S.A. Cluj-Napoca
64. Turism Transilvania - S.A. Cluj-Napoca
65. U.C.M - S.A. Resita
66. Upsom - S.A. Ocna Mures
67. Uton - S.A. Onesti
68. Uztel - S.A. Ploiesti
69. Prodvinalco - S.A. Cluj-Napoca
70. Rolast - S.A. Pitesti
71. Ves - S.A. Sighisoara
72. Zimtub - S.A. Zimnicea
II. LISTA CUPRINZÂND COMPANIILE/SOCIETĂŢILE NAŢIONALE ŞI ALTE SOCIETĂŢI COMERCIALE

1. Societatea Naţionala "Transgaz" - S.A. Medias
2. Societatea Comercială "Exprogaz" - S.A. Medias
3. Societatea Comercială "Distrigaz-Nord" - S.A. Targu Mures
4. Societatea Comercială "Distrigaz-Sud" - S.A. Bucureşti
5. Societatea Naţionala "Depogaz" - S.A. Ploiesti
6. Compania Naţionala de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A. Bucureşti
7. Regia Autonomă "Monitorul Oficial" Bucureşti
8. Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A. Bucureşti
9. Societatea Naţionala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti
10. Compania Naţionala "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni" - S.A.
11. Regia Autonomă de Transport - Bucureşti
12. Societatea Naţionala de Radiocomunicatii - S.A. Bucureşti
13. Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA" - Bucureşti
14. Compania Naţionala "Transelectrica" - S.A. Bucureşti
15. Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A. Bucureşti
16. Societatea Comercială "Hidroelectrica" - S.A. Bucureşti
17. Societatea Comercială "Electrica" - S.A. Bucureşti
18. Societatea Naţionala "Nuclearelectrica" - S.A. Bucureşti
19. Regia Autonomă "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România" - Bucureşti
20. Societatea Naţionala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. Bucureşti
III. LISTA CUPRINZÂND SOCIETĂŢILE COMERCIALE COTATE PE PIATA RASDAQ

1. Alprom - S.A. Slatina
2. Socep - S.A. Constanta
3. Ana-Imep - S.A. Pitesti
4. Brau Union - S.A. Reghin
5. Generalcom - S.A. Bucureşti
6. Titan - S.A. Bucureşti
7. Sanex - S.A. Cluj-Napoca
8. Cimentul - S.A. Turda
9. Romarc Fuel - S.A. Otopeni
10. Desfacere Mărfuri Alimentare şi Industriale "Unirea" - S.A. Bucureşti
11. Lido - S.A. Bucureşti
12. Avicola - S.A. Buzau
13. Metex - S.A. Targoviste
14. Romportmet - S.A. Galaţi
15. ONT Carpaţi - S.A. Bucureşti
16. Timken-România - S.A. Ploiesti
17. Palace - S.A. Sinaia
18. Braiconf - S.A. Brăila
19. Danubiana - S.A. Bucureşti
20. Mobitex - S.A. Bucureşti
21. Mangalia - S.A. Constanta
22. Şantierul Naval - S.A. Brăila
23. Uzinexport - S.A. Bucureşti
24. Grandemar - S.A. Cluj-Napoca
25. Napolact - S.A. Cluj-Napoca
26. Victoria Prahova - S.A. Floresti
27. Practic - S.A. Bucureşti
28. Umeb - S.A. Bucureşti
29. Construcţii Bihor - S.A. Oradea
30. Electroprecizia - S.A. Sacele
31. Iame - S.A. Sfîntu Gheorghe
32. Nord - S.A. Bucureşti
33. Morarit Panificatie Ialomita - S.A. Slobozia
34. Cariere Ilsom - S.A. Bistrita-Nasaud
35. Intfor - S.A. Galaţi
36. Energia - S.A. Constanta
37. Diham - S.A. Bucureşti
38. Metecom - S.A. Satu Mare
39. Asco - S.A. Bacau
40. Altur - S.A. Slatina
41. Geromed - S.A. Medias
42. Spicul - S.A. Buzau
43. Feroneria - S.A. Arad
44. Samobil - S.A. Satu Mare
45. Bere Grivita - S.A. Bucureşti
46. Cemacon - S.A. Zalau
47. Comautosport - S.A. Bucureşti
48. Bucur - S.A. Bucureşti
49. Delfincom - S.A. Bucureşti
50. Robinson - S.A. Predeal
51. Alcom - S.A. Zalau
52. Coremar - S.A. Constanta
53. Omnia - S.A. Ploiesti
54. Phoenix - S.A. Satu Mare
55. Comintex - S.A. Craiova
56. Norvea - S.A. Braşov
57. Nutricom - S.A. Oltenita
58. Comcereal Vrancea - S.A. Focsani
59. Componente Auto - S.A. Topoloveni
60. Comcereal - S.A. Constanta
61. Fam - S.A. Galaţi
62. Elpreco - S.A. Craiova
63. Flora - S.A. Bucureşti
64. Romcarbon - S.A. Buzau
65. Construcţii Feroviare Moldova - S.A. Iaşi
66. Dunarea - S.A. Galaţi
67. Biofarm - S.A. Bucureşti
68. Farmacom - S.A. Braşov
69. Comalta - S.A. Sfîntu Gheorghe
70. Trefo - S.A. Galaţi
71. Olanesti - S.A. Baile Olanesti
72. Grivita - S.A. Bucureşti
73. Atric - S.A. Bucureşti
74. Stisom - S.A. Poiana Codrului - Satu Mare
75. Hepites - S.A. Galaţi
76. Galfinband - S.A. Galaţi
77. Litoral - S.A. Mamaia
78. Vitrometan - S.A. Medias
79. Barreco - S.A. Ramnicu Valcea
80. Alutus - S.A. Ramnicu Valcea
81. Comcereal - S.A. Calarasi
82. Comaliment - S.A. Resita
83. Unic - S.A. Targu Mures
84. Comcereal - S.A. Brăila
85. Sut Carpaţi - S.A. Comuna Voluntari
86. Cristiro - S.A. Bistrita
87. Ilefor - S.A. Targu Mures
88. Farmaceutice Arcatim - S.A. Timişoara
89. Roti-Auto - S.A. Dragasani
90. Rafor - S.A. Campulung Moldovenesc
91. Romfelt - S.A. Bucureşti
92. Vincon - S.A. Focsani
93. Sidex - S.A. Galaţi
94. Petromidia - S.A. Constanta
95. Fortus - S.A. Iaşi
96. Roman - S.A. Braşov
97. Tractorul - S.A. Braşov
98. Romcim - S.A. Bucureşti
99. Combinatul Siderurgic - S.A. Resita
100. Aro - S.A. Campulung
101. Aversa - S.A. Bucureşti
102. Upetrom 1 Mai - S.A. Ploiesti
103. Rafinaria Vega - S.A. Ploiesti
104. Republica - S.A. Bucureşti
105. Griro - S.A. Bucureşti
  MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

                         REGLEMENTĂRI CONTABILE
   armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene (C.E.E.)
              şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate

                                CUPRINS

DISPOZIŢII GENERALE
CAPITOLUL I REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTABILITATEA ŞI SITUAŢIILE
                FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII .................................
   SECŢIUNEA 1 CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ..............................
   SECŢIUNEA a 2-a EXERCIŢIUL FINANCIAR .......................................
   SECŢIUNEA a 3-a SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII ............
   SECŢIUNEA a 4-a FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE
                   ÎNTREPRINDERII .............................................
   SECŢIUNEA a 5-a PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE ..............................
   SECŢIUNEA a 6-a APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE
                   ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ..........
   SECŢIUNEA a 7-a RAPORTUL ADMINISTRATORILOR .................................
   SECŢIUNEA a 8-a AUDITUL FINANCIAR ..........................................
   SECŢIUNEA a 9-a APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI A
                   RAPORTULUI ANUAL ALE ÎNTREPRINDERII ........................
   SECŢIUNEA a 10-a PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII .............
CAPITOLUL II PLANUL DE CONTURI GENERAL .....................................
CAPITOLUL III FORMATUL BILANŢULUI, CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE, SITUAŢIEI
                FLUXURILOR DE TREZORERIE, SITUAŢIEI MODIFICĂRILOR CAPITALULUI
                PROPRIU ŞI EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE ........
                - BILANŢ ......................................................
                - CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ................................
                - SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ...........................
                - SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU ..................
                - NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE .................
CAPITOLUL IV EXEMPLU DE CORESPONDENTA A PLANULUI DE CONTURI GENERAL CU
                FORMATUL BILANŢULUI ŞI CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE .........
CAPITOLUL V EXPLICAREA UNOR TERMENI UTILIZAŢI ŞI COLATERALI ACESTORA ......

      CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE,
   ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE INTERNAŢIONALE*1) DE CONTABILITATE

PREFATA Paragraful nr.
INTRODUCERE ................................................... 1-11
    Obiect şi statut ........................................... 1-4
    Aria de aplicabilitate ..................................... 5-8
    Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora ..... 9-11

OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................. 12-21
    Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei
    financiare ................................................. 15-21
    Note şi materiale supliment ................................ 21

CONCEPTE DE BAZA .............................................. 22-23
    Contabilitatea de angajament ............................... 22
    Principiul continuităţii activităţii ....................... 23

CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE .......... 24-46
    Inteligibilitatea .......................................... 25
    Relevanta .................................................. 26-30
        Pragul de semnificaţie ................................. 29-30
    Credibilitatea ............................................. 31-38
        Reprezentarea fidela ................................... 33-34
        Prevalenta economicului asupra juridicului ............. 35
        Neutralitatea .......................................... 36
        Prudenta ............................................... 37
        Integralitatea ......................................... 38
    Comparabilitatea ........................................... 39-42
    Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila ........ 43-45
        Oportunitatea .......................................... 43
        Raportul cost-beneficiu ................................ 44
        Echilibrul între caracteristicile calitative ........... 45
    Imaginea fidela/Prezentarea fidela ......................... 46

STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................ 47-81
    Poziţia financiară ......................................... 49-52
    Active ..................................................... 53-59
    Datorii .................................................... 60-64
    Capitalul propriu .......................................... 65-68
    Performanta ................................................ 69-73
    Venituri ................................................... 74-77
    Cheltuieli ................................................. 78-80
    Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului ........... 81

RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ............. 82-98
    Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare 85
    Credibilitatea evaluării ................................... 86-88
    Recunoaşterea activelor .................................... 89-90
    Recunoaşterea datoriilor ................................... 91
    Recunoaşterea veniturilor .................................. 92-93
    Recunoaşterea cheltuielilor ................................ 94-98

EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ................. 99-101

CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI 102-110
    Conceptul de capital ....................................... 102-103
    Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de
    determinare a profitului ................................... 104-110

-------------
    *1) Versiune oficială în limba română acceptată de Grupul român de lucru
  pentru traducerea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, recunoscut
  de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
DISPOZIŢII GENERALE
Prezentele reglementări stabilesc principiile şi regulile contabile de baza, forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/660/EEC ) şi continuarea armonizării cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Aria de aplicabilitate
1. Prezentele reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare ale întreprinderii.
2. Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementări după următorul program:
A. Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 aplicarea prezentelor reglementări priveşte trei categorii de unităţi grupate astfel:


Categoria I	-	Întreprinderi cotate la Bursa de Valori Bucureşti
Categoria a II-a	-	Regii autonome, companii/societăţi naţionale şi alte întreprinderi de interes naţional
Categoria a III-a	-	Categorii specifice de întreprinderi care operează pe piaţa de capital.

B. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001 prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puţin două dintre criteriile menţionate la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Criteriile respective vor fi determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro/leu la sfârşitul anului anterior.
C. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2006 rămân în afară prezentelor reglementări numai întreprinderile care, potrivit legislaţiei în vigoare la acea data, se vor încadra în categoria societăţilor mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi vor aplica prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale regulamentului de aplicare a acesteia.
1. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2000 întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementări înainte de data specificată, în funcţie de modul de derulare a programului naţional de pregătire în domeniu.
2. În primul an de aplicare întreprinderile vor întocmi şi depune la organele în drept, până la data de 15 aprilie a anului următor, situaţiile financiare întocmite pe baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi a regulamentului de aplicare a acesteia.
Aceste societăţi au obligaţia de a întocmi situaţiile financiare potrivit prevederilor prezentelor reglementări, urmând să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare. Situaţiile financiare respective vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

Capitolul I Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii

Secţiunea 1 Contabilitatea întreprinderii

Moneda
1.1. - Contabilitatea se tine în limba română şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naţionala, cat şi în valută. Pentru necesităţile proprii de informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabilă (euro, USD etc.).
Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii
1.2. - Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, revine administratorului.
În acest scop persoana prevăzută la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corecta şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.
1.3. - Potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, precum şi celorlalte prevederi legale referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor privind activitatea financiară şi contabila*1), orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
--------------
*1) Aceste prevederi sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, în ordinele ministrului finanţelor date în aplicarea acesteia, precum şi în Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998.
Documentele justificative cuprind, de regula, următoarele elemente principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul;
c) numărul şi data întocmirii acestuia;
d) menţionarea părţilor care participa la efectuarea operaţiunii patrimoniale (când este cazul);
e) conţinutul operaţiunii patrimoniale şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;
f) datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;
g) numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, după caz;
h) alte elemente menite să asigure consemnarea completa a operaţiunilor efectuate.
Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative
1.4. - Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de zece ani în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din lege, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhiva, de regula în forma lor originala, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.
Potrivit art. 26 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile în cazurile prevăzute la alineatul precedent revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia sa gestioneze patrimoniul.
Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea "Reconstituit".

Secţiunea a 2-a Exerciţiul financiar

2.1. - Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerţului.

Secţiunea a 3-a Situaţiile financiare anuale*1) ale întreprinderii

*1) Denumirea este preluată din Standardele Internaţionale de Contabilitate. În Directiva a IV-a a C.E.E. prin conturile anuale se înţelege bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
3.1. - Fiecare întreprindere are obligaţia sa întocmească situaţii financiare anuale.
3.2. - Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă:
a) bilanţul;
b) contul de profit şi pierdere;
c) situaţia modificărilor capitalului propriu;
d) situaţia fluxurilor de trezorerie;
e) politici contabile şi note explicative.
3.3. - Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.
3.4. - Situaţiile financiare trebuie să respecte prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, ale reglementărilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, prezentat în vol. 2, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, incluse în vol. 3.
În cazul în care situaţiile financiare respecta în totalitate prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, dar nu respecta în totalitate prevederile incluse în vol. 3 (prevederi referitoare la inflaţie şi/sau la consolidare), raportul de audit trebuie să facă referiri concrete la aceste aspecte.
3.5. - Dacă nu exista nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare", prezentat în vol. 2, şi se vor asigura ca situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; şi
b) credibile în sensul că:
(i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;
(ii) reflecta substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică;
(iii) sunt neutre, adică nepartinitoare;
(iv) sunt prudente; şi
(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.
3.6. - Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, va fi aplicată împreună cu: Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate*2) (vol. 1); Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*3) (vol. 2); Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3); Ghidurile profesionale (vol. 4).
---------------
*2) IAS, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards".
*3) IASC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards Committee".
3.7. - La delimitarea prevederilor cuprinse în vol. 1 şi 2 s-au avut în vedere următoarele:
- Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a C.E.E. şi cu Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
În situaţiile în care tratamentul contabil prevăzut de Directiva a IV-a a C.E.E. este diferit de cel cuprins în Standardele Internaţionale de Contabilitate, pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societăţile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea, astfel încât să se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauza.
- Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
3.8. - Dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere respectarea uneia dintre prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3 nu răspunde cerinței de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se pot abate de la cerinţele acestora atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz întreprinderea trebuie să prezinte în notele explicative următoarele aspecte:
a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situaţiile financiare prezintă o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, fluxurilor de trezorerie şi a modificărilor capitalului propriu;
b) menţiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3, cu excepţia abaterilor de la o anumită cerinţa a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele;
c) prevederea sau standardul de la care s-a făcut abatere, natura acesteia, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum şi tratamentul adoptat;
d) impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii nete a întreprinderii, activelor, datoriilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate.

Secţiunea a 4-a Forma şi conţinutul situaţiilor financiare ale întreprinderii

Aspecte generale
4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementări:
a) bilanţul trebuie să prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10;
b) contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.26;
c) situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele enumerate într-unul din formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie, prevăzute de IAS 7;
d) situaţia modificărilor capitalului propriu va prezenta informaţiile cerute de Standardele Internaţionale de Contabilitate.
4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare ale unei întreprinderi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatorii de informaţii.
4.3. - Bilanţul unei întreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat.
4.4. - a) În situaţia în care specificul activităţii întreprinderii necesita astfel de dezvoltări, formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu numere arabe.
b) Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogări de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.
4.5. - Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu numere arabe pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare ale unei întreprinderi, dacă:
a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziţiei financiare şi a performantei întreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv; sau
b) cumularea imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative.
4.6. - În notele explicative trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv:
a) dividendele propuse spre a fi plătite. În conformitate cu prevederile IAS 10, dacă aceste dividende sunt propuse sau declarate după data bilanţului, întreprinderea nu trebuie să le recunoască ca datorie la data bilanţului;
b) sumele repartizate la rezerve;
c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;
d) alte repartizari.
4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată.
4.8. - În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent, înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratarii, motivele pentru care a fost facuta şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.
4.9. - Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.
Formatul cerut pentru conturile anuale
4.10. - Formatul cerut pentru bilanţ este următorul:
Bilanţ
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire (când reglementările permit imobilizarea acestora)
2. Cheltuieli de dezvoltare (când reglementările permit imobilizarea acestora)
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale, dacă au fost:
a) achiziţionate contra unei plati; sau
b) create de societate, în cazul în care reglementările permit înscrierea acestora în active
4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat
5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie
III. Imobilizari financiare
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului
2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului, altele decât cele comerciale
3. Titluri sub forma de interese de participare
4. Creanţe din interese de participare
5. Titluri deţinute ca imobilizari
6. Alte creanţe
7. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
----------------
*1) Legislaţia naţionala permite înscrierea acestora în bilanţ.
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. Creanţe
(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creanţe comerciale
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului
3. Sume de încasat de la societăţile la care se deţin interese de participare
4. Alte creanţe
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat
III. Investiţii financiare pe termen scurt
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului
2. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
----------------
*1) Legislaţia naţionala permite înscrierea acestora în bilanţ.
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
2. Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve pentru acţiuni proprii
3. Rezerve statutare sau contractuale
4. Alte rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exerciţiului financiar
Reglementări referitoare la bilanţ
4.11. - Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv natura, provenienţă şi exigibilitate.
4.12. - În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în notele explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea conturilor anuale.
4.13. - Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea.
4.14. - Toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia română, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia română nu le recunoaşte. Dacă angajamentele menţionate mai sus exista faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.
4.15. - Cu excepţia situaţiilor menţionate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului "Active imobilizate" trebuie furnizate următoarele informaţii în notele explicative:
a) valorile corespunzătoare care privesc acest element, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar;
b) miscarile privind acest element, ocazionate de:
(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exerciţiului, conform criteriilor menţionate la pct. 5.33 şi 5.35;
(ii) intrari de active în timpul exerciţiului financiar;
(iii) iesiri de active în timpul exerciţiului respectiv; şi
(iv) transferurile de active către şi din acel post bilantier, efectuate în timpul exerciţiului.
4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 lit. a) se vor determina pe baza unuia dintre următoarele criterii:
a) costul de achiziţie sau costul de producţie;
b) oricare criteriu menţionat la pct. 5.33 şi 5.35, fără a se tine seama de amortizare şi de provizioanele pentru depreciere.
4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se vor prezenta, în condiţiile pct. 4.15:
a) valoarea amortizarii cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi la sfârşitul exerciţiului;
b) valoarea amortizarii şi a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiul financiar respectiv;
c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciţiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu;
d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiile anterioare.
4.18. - În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementări costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu exista informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.16-5.24, de valoarea justa atribuită activului. Aceasta situaţie va fi prezentată la începutul exerciţiului financiar.
4.19. - În cazul în care se aplică prevederile pct. 5.35, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referă pct. 4.15 lit. b) se vor prezenta ţinându-se seama de valoarea rezultată din reevaluare.
4.20. - Drepturile asupra imobilizarilor şi alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilantiere corespunzătoare.
4.21. - Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creanţe".
4.22. - Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la "Datorii".
4.23. - Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
a) o întreprindere are o obligaţie curenta (legală sau implicita) generata de un eveniment anterior;
b) este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectiva; şi
c) poate fi realizată o buna estimare a valorii obligaţiei.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.
4.24. - Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelata strict cu riscurile şi cheltuielile previzibile.
4.25. - Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.
Contul de profit şi pierdere
4.26. - Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul:
Contul de profit şi pierdere
1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi producţie în curs de execuţie
3. Producţia imobilizata
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) Alte cheltuieli din afară
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale
b) Ajustarea valorii activelor circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
● Profitul sau pierderea din exploatare
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului
11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 13. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor care privesc societăţile din cadrul grupului
14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
20. Rezultatul exerciţiului financiar
21. Rezultatul pe acţiune:
- de baza
- diluat.
Prevederi ce privesc contul de profit şi pierdere
4.27. - Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
Rezultatul pe acţiune se prezintă atât pentru exerciţiul curent, cat şi pentru cel precedent, indiferent ca este pozitiv sau negativ, în conformitate cu prevederile IAS 33.
4.28. - În notele explicative se vor prezenta informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poziţiile 15 şi 16), cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar precedent.
Situaţia fluxurilor de trezorerie
4.29. - Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele prevăzute în IAS 7 şi exemplificate în cap. III.
Situaţia modificărilor capitalului propriu
4.30. - Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componenta separată a situaţiilor financiare, care să evidenţieze:
a) profitul net sau pierderea neta a perioadei;
b) fiecare element de venit şi cheltuiala, câştig sau pierdere care, asa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente; şi
c) efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale.
În plus întreprinderile trebuie să prezinte fie în situaţia modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:
- tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distributiile către aceştia;
- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei; şi
- o reconciliere între valoarea contabila a fiecărei categorii de capital propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.

Secţiunea a 5-a Principii şi reguli contabile

Principiile contabile
5.1. - Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2-5.10.
5.2. - Principiul continuităţii activităţii. Acesta presupune ca întreprinderea îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoştinţa de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, aceasta informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportarii financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu îşi mai poate continua activitatea.
5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile întreprinderii.
Este foarte importanţa menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politica contabila a fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinta reală a rezultatelor activităţii societăţii.
5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special se vor avea în vedere următoarele aspecte:
a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciţiului financiar;
b) se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului;
c) se va ţine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.
5.5. - Principiul independentei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
5.6. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv*1). În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corectiilor impuse de aplicarea IAS 8.
5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate.
5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
5.10. - Principiul pragului de semnificaţie*3). Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau cu funcţii similare trebuie insumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.
----------
*1) Directiva a IV-a a C.E.E., art. 31 pct. 1 lit. e).
*2) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragraful 35).
*3) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragrafele 29 şi 30).
5.11. - Pentru acele elemente a căror valoare este nesigura şi care trebuie incluse în situaţiile financiare, în contabilitate trebuie făcute cele mai bune estimari. În acest scop este necesară uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de închidere a exerciţiului financiar, schimbările de circumstanţe sau dobândirea unor noi informaţii, ori de câte ori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificări trebuie inclus în cadrul aceleiaşi poziţii din bilanţ, respectiv din contul de profit şi pierdere, unde a fost reflectată şi estimarea contabila iniţială.
Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza, de asemenea, informaţii suplimentare cu privire la estimarile făcute de management la data bilanţului. Dacă aceste informaţii ar fi fost cunoscute la data bilanţului, managementul ar fi putut face estimari mai bune. Prin urmare, dacă situaţiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.
Abateri de la principiile contabile
5.12. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii întreprinderii.
TRATAMENTE CONTABILE
Aspecte generale
5.13. - Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte numai atunci când:
● este posibil ca acesta sa aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv sa genereze ieşirea acestora; şi
● costul sau poate fi evaluat în mod credibil.
Fiecare întreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie să fie prezentat în bilanţ, ci trecut în contul de profit şi pierdere. De asemenea, rationamentul profesional trebuie utilizat şi la luarea deciziei referitoare la necesitatea înregistrării activelor în categorii separate sau într-o singura categorie comuna.
În conformitate cu prevederile art. 7 şi 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc următoarele reguli:
a) la data intrării în patrimoniu bunurile se evalueaza şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileşte astfel:
- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;
- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora.
Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziţie;
- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie, denumita cost de achiziţie;
- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.
Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justa a activelor primite în schimb.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viaţa a acestuia. Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricatia acestuia.
Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3).
Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de IAS 23 şi de Interpretarea SIC*1)-2, dacă se aplică tratamentul alternativ prevăzut de acestea.
Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun.
Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferenţelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabila a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Interpretarea SIC-11.
Diferenţele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanţare care, în esenta, este legat de investiţia neta a unei întreprinderi de grup româneşti într-o entitate externa trebuie clasificate drept capital propriu în situaţiile financiare ale întreprinderii, până la cedarea investiţiei nete, data la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în conformitate cu prevederile IAS 21;
b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecărui element, denumita şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.
În cazul creanţelor şi datoriilor aceasta valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plată;
c) la încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evalueaza şi se reflecta în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:
- pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
La fiecare data a bilanţului:
- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz;
- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei; şi
- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justa şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective;
d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
-------------
*1) SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Standing Interpretations Committee".
5.14. - În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.
5.15. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.33 elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu prevederile pct. 5.16-5.32. Ajustarile la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor pct. 5.35-5.40.
Imobilizari
5.16. - Cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru depreciere sau o reducere a valorii în conformitate cu prevederile pct. 5.17-5.20, valoarea ce urmează să fie înscrisă în bilanţ pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentată de costul de achiziţie sau de costul de producţie.
5.17. - În cazul activelor cu durata normală de funcţionare limitată costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduala estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.
5.18. - În cazul diminuării valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistrată la lit. A pct. III se va constitui un provizion pentru depreciere corespunzător acestei diminuari, stabilit ca diferenţa între costul de achiziţie şi valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite trebuie să fie prezentate separat în notele explicative.
5.19. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru depreciere pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizari. Valoarea care trebuie înscrisă în situaţiile financiare va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta separat în notele explicative.
5.20. - Dacă motivele care au dus la constituirea provizionului pentru depreciere, conform pct. 5.18 sau 5.19, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele explicative. În situaţia în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.
Reguli speciale adiţionale privind imobilizarile
Cheltuieli de constituire
5.21. - O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie suma reflectată în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.
Cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
5.22. - a) Aceste imobilizari necorporale vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii descrise în vol. 3, unde se indica şi perioada în care acestea se amortizeaza, respectiv durata utila de viaţa.
b) Dacă în bilanţ figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci în notele explicative trebuie prezentate următoarele informaţii:
(i) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizata;
(ii) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.
Fondul comercial
5.23. - În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regula în situaţiile financiare consolidate, ca urmare a achiziţiei de către o întreprindere a acţiunilor altei întreprinderi, aplicarea pct. 5.16-5.20 cu privire la fondul comercial se face pe baza următoarelor prevederi:
a) valoarea fondului comercial achiziţionat trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b);
b) perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei;
c) în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este prezentat în bilanţ ca activ, se vor prezenta în notele explicative perioada aleasă pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
Capitalizarea plăţilor viitoare de dobânda (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)
5.24. - Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanţ ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele explicative va fi prezentată distinct. Aceasta diferenţa trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursarii datoriei.
Investiţii
5.25. - Pentru întreprinderile asociate şi participatiile minoritare se vor prezenta distinct în bilanţ sumele incluse la lit. A pct. III. 3 şi 4 (pct. 4.10).
Activele circulante
5.26. - Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziţie sau cu costul de producţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.13.
5.27. - Dacă valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.
5.28. - În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării prevederilor pct. 5.27, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.
Reguli privind stocurile şi activele fungibile
5.29. - Valoarea care trebuie înscrisă în bilanţ pentru activele din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricărei metode menţionate la pct. 5.30 asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.
5.30. - Metoda aplicată trebuie să fie considerată de administrator ca fiind cea mai adecvată situaţiei respective. Aceste metode sunt:
a) metoda FIFO;
b) metoda LIFO;
c) metoda costului mediu ponderat;
d) alta metoda similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare.
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informaţii:
(i) motivul schimbării metodei;
(ii) efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.
5.31. - Dacă valoarea prezentată în bilanţ la închiderea exerciţiului diferă semnificativ de valoarea realizabila neta (în cazul în care întreprinderea intenţionează sa nu utilizeze activele în procesul de producţie), respectiv de valoarea de recuperare (în situaţia în care intenţionează sa utilizeze activele respective), aceasta diferenţa se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele explicative.
Ajustari pentru diminuarea valorii activelor
5.32. - (1) Imobilizarile corporale, materiile prime şi materialele consumabile care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţa secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificata, atunci când acestea nu se modifica semnificativ.
(2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii de a păstra activul în scopul utilizării sau neutilizarii în producţie. Dacă întreprinderea intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabila. Dacă întreprinderea nu intenţionează sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila, în conformitate cu prevederile IAS 36.
TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE
Aspecte generale
5.33. - Regulile stabilite la pct. 5.16-5.32 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia celor stabilite la pct. 5.16 şi 5.21-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere. Referinţele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere, asa cum se aplică ele în virtutea pct. 5.17-5.20.
Tratamente contabile alternative
5.34. - În conformitate cu prevederile pct. 5.36-5.40, valorile atribuite activelor bilantiere menţionate la pct. 5.35 pot fi prezentate la o alta valoare decât costul lor istoric, în conformitate cu prevederile pct. 5.37 şi prin derogare de la pct. 5.33.
5.35. - Pe toată perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate întreprinderile pot opta pentru una dintre următoarele metode:
a) reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop, care tine seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei;
b) evaluarea prin metode care sunt destinate sa ţină seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere.
Întreprinderile care vor opta pentru ajustarea la inflaţie potrivit IAS 29 întocmesc şi prezintă un set distinct de situaţii financiare cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, ajustate la inflaţie.
Procesul retratarii situaţiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balante de verificare intermediare. Aceasta balanţa constituie sursa de informaţii pentru întocmirea declaraţiei fiscale după efectuarea corectiilor prevăzute de legislaţia fiscală.
5.36. - În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit uneia dintre cele doua metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producţie sau a celui de achiziţie cu valoarea atribuită cel mai recent acelui activ.
Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric
5.37. - În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative elementele influentate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluarii efectuate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 a) trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative.
5.38. - În cazul elementelor bilantiere influentate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 b), valorile rezultate în urma ajustarii la inflaţie trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, însoţite de note explicative.
Rezerva din reevaluare
5.39. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau în creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.
Cu toate acestea, majorarea constatată din reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în care aceasta compensează o descrestere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscută anterior ca o cheltuiala.
În cazul în care valoarea contabila a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscută ca o cheltuiala. Cu toate acestea, o diminuare rezultată din reevaluare trebuie scăzută direct din orice surplus din reevaluare corespunzător, în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.
5.40. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de capital şi rezerve.
Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se considera ca întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe măsura ce activul este folosit de întreprindere; în acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniţial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează prin contul de profit şi pierdere.
MODIFICĂRILE CAPITALULUI PROPRIU
5.41. - Modificările capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distinctă a situaţiilor financiare. Aceasta trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului, precum şi modificările acestora, indicandu-se:
a) suma la începutul exerciţiului financiar;
b) sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar;
c) natura, sursa sau destinaţia oricăror asemenea transferuri;
d) suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.
NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE
Aspecte generale
5.42. - Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ. Pe lângă informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări şi a celor cuprinse în vol. 3, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puţin informaţiile prevăzute la pct. 5.43-5.80.
5.43. - Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
a) numele întreprinderii care face raportarea;
b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului;
c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;
d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, mii lei).
5.44. - Pentru elementele menţionate în notele explicative se va prezenta, de regula, şi suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.
În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se rezultatul ajustarii, modul de efectuare şi motivele pentru care aceasta a fost efectuată.
5.45. - Pct. 5.44 nu se aplică sumelor reprezentând:
a) modificări ale activelor imobilizate (pct. 4.15);
b) modificări ale amortizarii şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate (pct. 4.17);
c) modificări ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (pct. 5.54).
Prezentarea politicilor contabile
5.46. - Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu, ale fluxurilor de trezorerie şi modificărilor capitalului propriu. În acest sens se vor menţiona următoarele:
a) dacă imobilizarile sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata la inflaţie, determinata potrivit IAS 29;
b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înţelegere a situaţiilor financiare.
Se va menţiona totodată dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3.
Informaţii care vin în completarea bilanţului
Capitalul social
5.47. - În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informaţii:
a) capitalul social subscris;
b) numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acţiuni emise.
5.48. - În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni rascumparabile se vor furniza următoarele informaţii:
a) data cea mai apropiată şi data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acţiuni;
b) dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate în mod obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau a acţionarilor;
c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
5.49. - În situaţia în care întreprinderea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în notele explicative se vor prezenta următoarele informaţii:
a) tipul de acţiuni emise;
b) pentru fiecare tip de acţiune, numărul de acţiuni emise, valoarea lor nominală totală şi valoarea încasată de întreprindere la distribuirea lor.
5.50. - În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor se vor furniza următoarele informaţii:
a) numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;
b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;
c) preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite.
Obligaţiuni
5.51. - În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar se vor prezenta următoarele informaţii:
a) tipul instrumentelor de capital emise;
b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă şi suma primită la emitere de către întreprindere.
5.52. - În cazul în care obligaţiunile emise de o întreprindere sunt deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de acea întreprindere, în notele explicative se vor menţiona valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabila a acestora.
Rezerve
5.53. - Pentru fiecare rezerva inclusă în capitalurile proprii se vor descrie natura acesteia şi scopul pentru care a fost constituită.
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
5.54. - Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii vor fi prezentate în notele explicative:
a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;
b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;
c) natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.
Informaţii privind datoriile
5.55. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se va menţiona valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanţ, care au termen de plată după 5 ani de la data închiderii exerciţiului financiar.
5.56. - În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 5.55 trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.
5.57. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se vor menţiona, de asemenea:
a) valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanţ pentru care întreprinderea a depus anumite garanţii;
b) informaţii privind natura acestor garanţii depuse.
Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare
5.58. - În notele explicative se vor specifică toate cazurile în care întreprinderea a depus garanţii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacă este posibil, şi valoarea acestora.
5.59. - Pentru orice obligaţie eventuala pentru care nu s-a constituit provizion se vor prezenta următoarele informaţii:
a) valoarea precisa sau estimată a acelei obligaţii;
b) aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia;
c) dacă întreprinderea a depus vreo garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.
5.60. - Totodată se vor prezenta detalii privind:
a) obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul întreprinderii;
b) orice obligaţii privind grupurile;
c) orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.
5.61. - De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevate pentru a aprecia situaţia economică a întreprinderii.
Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli
5.62. - Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat în notele explicative:
a) cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational;
b) onorariile plătite auditorilor financiari;
c) profitul sau pierderea aferentă iesirilor de mijloace fixe din patrimoniu (vânzare, casare etc.), reprezentând diferenţa dintre veniturile din cedare, pe de o parte, şi valoarea contabila neta a activului şi cheltuielile aferente cedarii, pe de altă parte.
Detalii privind impozitul pe profit
5.63. - Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă aceasta diferenţa este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.
Dacă elementele bilantiere de natura activelor imobilizate şi activelor circulante constituie obiectul unor corectii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislaţiei fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o buna argumentare a acestor corectii.
De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exerciţiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilantiere, efectuată în exerciţiul de raportare sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii unei reduceri de impozit, influenţa respectiva se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ.
5.64. - Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii ordinare, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.
Detalii privind cifra de afaceri
5.65. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea şi-a desfăşurat activitatea în doua sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor şi al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar să se menţioneze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare.
5.66. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea a furnizat produse şi servicii pe doua sau mai multe segmente geografice care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al riscurilor şi al beneficiilor aferente, este necesar să se menţioneze valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare acelor segmente.
5.67. - Identificarea sursei şi a naturii riscurilor şi beneficiilor aferente segmentelor de activitate şi, respectiv, segmentelor geografice se bazează pe sistemul de raportare financiară interna şi serveşte prezentării de informaţii destinate utilizatorilor situaţiilor financiare cu scop general.
5.68. - În vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor pct. 5.65 şi 5.66, dacă în opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice nu diferă substanţial între ele, acestea se vor trata ca şi cum ar fi un singur segment de raportare.
Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de activitate, respectiv geografic, care însă nu este semnificativă, poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare altui segment.
5.69. - Dacă în opinia administratorilor prezentarea oricărei informaţii cerute de pct. 5.65-5.68 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceştia pot renunţa la furnizarea acelei informaţii, cu condiţia ca acest fapt să fie menţionat în situaţiile financiare.
Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor
5.70. - În notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează să fie plătite administratorilor şi directorilor care deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor menţiona distinct obligaţiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori, indicandu-se valoarea totală a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus.
5.71. - Se va menţiona totodată valoarea avansurilor şi creditelor acordate de întreprindere directorilor şi administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata până la acea data, existenta oricăror obligaţii viitoare de genul garanţiilor pe care întreprinderea şi le-a asumat în numele acestora, precum şi valoarea totală pentru fiecare categorie.
5.72. - Orice persoană care este sau a fost administrator ori director al întreprinderii pe o perioadă de 5 ani anteriori perioadei de raportare are obligaţia de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea însăşi, care ar putea fi necesare în scopul respectării prevederilor pct. 5.70 şi 5.71.
Detalii privind salariaţii
5.73. - În notele explicative se vor menţiona următoarele informaţii cu privire la salariaţii întreprinderii:
a) numărul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar;
b) numărul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.
5.74. - Numărul mediu de salariaţi cu contract de muncă se determina ca medie aritmetica simpla a numărului zilnic al salariaţilor, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaţilor din ziua precedenta, împărţită la numărul total al zilelor calendaristice.
5.75. - Numărul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare luna a exerciţiului, următorul:
a) pentru aplicarea pct. 5.73 a), numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de muncă în luna respectiva, indiferent dacă acestea au lucrat toată luna sau doar o parte din ea;
b) pentru aplicarea pct. 5.73 b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.74, pentru fiecare categorie de salariaţi, insumandu-se în fiecare caz numărul de salariaţi din fiecare luna.
5.76. - Pentru toţi salariaţii care sunt luati în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 5.73 a) trebuie prezentate valorile totale ale:
a) salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exerciţiu financiar;
b) cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere pentru salariaţii respectivi;
c) altor cheltuieli reprezentând contribuţiile întreprinderii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.
5.77. - Categoriile de salariaţi pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 5.73 b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor întreprinderii, ţinându-se seama de modul în care este organizată activitatea acesteia.
Alte aspecte
5.78. - În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o moneda străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va menţiona baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naţionala.
5.79. - Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare:
a) sediul şi forma juridică ale întreprinderii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial);
b) o descriere a naturii activităţii desfăşurate de întreprindere şi principalele domenii de activitate;
c) numele societăţii-mama şi cel al deţinătorului final în cadrul grupului;
d) totalul activelor, respectiv al pasivelor bilantiere;
e) orice alta informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.
Atunci când evenimente ulterioare datei bilanţului au o asemenea importanţa încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o întreprindere trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanţului:
a) natura evenimentului; şi
b) o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate fi facuta.
5.80. - Pentru fiecare filiala, întreprindere asociata sau alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le considera semnificative pentru activitatea societăţii în cauza trebuie prezentate următoarele informaţii:
a) numele filialei, al întreprinderii asociate sau al altor întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice;
b) adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţată;
c) natura activităţii desfăşurate;
d) tipul de acţiuni şi procentul pe care întreprinderea raportoare îl deţine în cadrul respectivei societăţi;
e) data închiderii ultimului exerciţiu financiar al societăţii în care se deţin titluri;
f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu;
g) totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul acelui exerciţiu financiar.
Aceste societăţi vor face obiectul consolidării, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor*1).
------------
*1) Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 consolidarea conturilor nu are caracter obligatoriu, urmând să se efectueze de societăţile cuprinse în esantionul reprezentativ, precum şi de orice alte societăţi care optează pentru aceasta.

Secţiunea a 6-a Aprobarea şi semnarea situaţiilor financiare ale întreprinderii; aprobarea distribuirii profitului

6.1. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana responsabilă cu elaborarea acestora.
6.2. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, vor fi semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi vor fi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.
6.3. - Conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală.

Secţiunea a 7-a Raportul administratorilor

7.1. - Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine:
a) o analiza fidela a evoluţiei activităţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia;
b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administraţie şi aprobată de asociaţi/acţionari;
c) informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea;
d) informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii întreprinderii;
e) informaţii asupra activităţilor din domeniul cercetării şi dezvoltării;
f) următoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale întreprinderii, care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar;
(i) motivele oricăror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;
(ii) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintă în capitalul social;
(iii) în cazul achiziţiilor sau vânzărilor, valoarea plăţilor sau încasărilor pentru acţiunile respective;
(iv) numărul şi valoarea nominală ale tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintă acestea în capitalul social;
(v) numărul şi valoarea acţiunilor anulate;
g) numele şi pregătirea profesională a fiecărui administrator;
h) politica privind protecţia mediului.
7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului.

Secţiunea a 8-a Auditul financiar

(Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare)
8.1. - Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu reglementările naţionale privind auditul financiar.
8.2. - Auditorul financiar se va asigura ca situaţiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu cele cuprinse în volumele 1, 2 şi 3, precum şi dacă informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare întocmite pentru acelaşi exerciţiu, pe baza procedurilor de audit prevăzute de Standardul Internaţional de Audit nr. 720.
8.3. - Societăţile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea IAS 29, a oricărui alt Standard Internaţional de Contabilitate sau a Normelor privind consolidarea conturilor, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 772/2000, vor avea opinii de audit cu rezerve.

Secţiunea a 9-a Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al întreprinderii

9.1. - Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor, la care se discuta şi se aproba situaţiile financiare anuale, întreprinderea are obligaţia:
a) sa trimită o copie de pe situaţiile financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic raport anual, tuturor asociaţilor sau acţionarilor; sau
b) sa notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.
9.2. - Situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare de către adunarea generală a asociaţilor sau acţionarilor.
9.3. - O copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege direcţiei teritoriale a Ministerului Finanţelor Publice la care întreprinderea este înregistrată.
9.4. - În conformitate cu prevederile legii societăţilor comerciale, o copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la registrul comerţului.
9.5. - Potrivit legii societăţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura ca situaţiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termenul prevăzut de lege.

Secţiunea a 10-a Publicarea raportului anual al întreprinderii

10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau acţionarilor, la cerere. În termen de doua zile de la primirea cererii o copie de pe raportul anual va fi disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei.
Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul administrativ al acestuia.
10.2. - De fiecare data când situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorul şi-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoţite de textul integral al raportului auditorilor. Dacă auditorul a făcut anumite obiecţii sau a refuzat sa întocmească un raport asupra situaţiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreună cu motivele respective.
10.3. - În cazul în care situaţiile financiare nu se publică integral ori sunt diferite de cele întocmite conform legislaţiei, se va preciza dacă este vorba de o versiune prescurtata sau diferita şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 şi 9.4. Dacă situaţiile financiare nu au fost depuse încă, acest lucru trebuie menţionat. Opinia persoanei care a auditat conturile nu poate însoţi aceasta publicare, dar trebuie menţionat dacă opinia a fost data cu sau fără rezerve sau dacă certificarea a fost refuzată.
    CAP. II
    Planul de conturi general

    CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
    10. CAPITAL ŞI REZERVE
      101. Capital*1)
----------
    *1) În funcţie de forma juridică a întreprinderii se va înscrie:
  capital social, patrimoniul regiei etc.

        1011. Capital subscris nevarsat
        1012. Capital subscris vărsat
        1015. Patrimoniul regiei
        1016. Patrimoniul public
      104. Prime de capital
        1041. Prime de emisiune
        1042. Prime de fuziune
        1043. Prime de aport
        1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
      105. Rezerve din reevaluare
        1051. Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de
              deschidere al primului an de aplicare a
              ajustarii la inflaţie
        1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative
      106. Rezerve
        1061. Rezerve legale
        1062. Rezerve pentru acţiuni proprii
        1063. Rezerve statutare sau contractuale
        1068. Alte rezerve
      107. Rezerve din conversie
    11. REZULTATUL REPORTAT
      117. Rezultatul reportat
        1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat,
              respectiv pierderea nerecuperata
        1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea
              pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29
        1173. Rezultatul reportat provenit din modificările
              politicilor contabile
        1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea
              erorilor fundamentale
        1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul
              realizat din rezerve din reevaluare
    12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI
      121. Profit şi pierdere
      129. Repartizarea profitului
    13. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
      131. Subvenţii pentru investiţii
    15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
      151. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
        1511. Provizioane pentru litigii
        1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
        1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale
              şi alte acţiuni similare legate de acestea
        1514. Provizioane pentru restructurare
        1518. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
    16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
      161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
        1614. Împrumuturi externe din emisiuni de
              obligaţiuni garantate de stat
        1615. Împrumuturi externe din emisiuni de
              obligaţiuni garantate de bănci
        1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni
              garantate de stat
        1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
      162. Credite bancare pe termen lung
        1621. Credite bancare pe termen lung
        1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta
        1623. Credite externe guvernamentale
        1624. Credite bancare externe garantate de stat
        1625. Credite bancare externe garantate de bănci
        1626. Credite de la trezoreria statului
        1627. Credite bancare interne garantate de stat
      166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare
        1661. Datorii către societăţile din cadrul grupului
        1662. Datorii către societăţile care deţin interese de
              participare
      167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate
      168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
        1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni
              de obligaţiuni
        1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
        1685. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile
              din cadrul grupului
        1686. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile
              care deţin interese de participare
        1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
      169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor

    CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI
    20. IMOBILIZARI NECORPORALE
      201. Cheltuieli de constituire
      203. Cheltuieli de dezvoltare
      205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi
           alte drepturi şi valori similare
        2051. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale
              şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate
        2052. Brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare
              obţinute cu resurse proprii
      207. Fond comercial
        2071. Fond comercial
        2075. Fond comercial negativ
      208. Alte imobilizari necorporale
    21. IMOBILIZARI CORPORALE
      211. Terenuri şi amenajări de terenuri
        2111. Terenuri
        2112. Amenajări de terenuri
      212. Construcţii
      213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale
           şi plantaţii
        2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
              instalaţii de lucru)
        2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi
              reglare
        2133. Mijloace de transport
        2134. Animale şi plantaţii
      214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie
           a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
    23. IMOBILIZARI ÎN CURS
      231. Imobilizari corporale în curs
        2311. Amenajări de terenuri şi construcţii
        2312. Instalaţii tehnice şi maşini
        2313. Alte imobilizari corporale
      232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
        2321. Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii
        2322. Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini
        2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale
      233. Imobilizari necorporale în curs
      234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale
    26. IMOBILIZARI FINANCIARE
      261. Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul
           grupului
      262. Titluri de participare deţinute la societăţi din
           afară grupului
      263. Imobilizari financiare sub forma de interese de
           participare
        2633. Titluri de participare deţinute în întreprinderi
              asociate din cadrul grupului
        2634. Titluri de participare deţinute în întreprinderi
              asociate din afară grupului
        2635. Titluri de participare strategice în cadrul grupului
        2636. Titluri de participare strategice în afară grupului
      264. Titluri puse în echivalenta
      265. Alte titluri imobilizate
      267. Creanţe imobilizate
        2671. Sume datorate de filiale
        2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale
        2673. Împrumuturi acordate pe termen lung
        2674. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung
        2675. Creanţe legate de interesele de participare
        2676. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de
              participare
        2677. Acţiuni proprii - active imobilizate*1)
---------
    *1) Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate
  în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere de peste un an,
  stabilită cu ocazia achiziţiei sau reclasarii.

        2678. Alte creanţe imobilizate
        2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
      269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare
        2691. Vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de
              participare deţinute la filiale din cadrul grupului
        2692. Vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de
              participare
        2698. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizari
              financiare
    28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
      280. Amortizari privind imobilizarile necorporale
        2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire
        2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
        2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor,
              marcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare
        2807. Amortizarea fondului comercial
        2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale
      281. Amortizari privind imobilizarile corporale
        2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri
        2812. Amortizarea construcţiilor
        2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport,
              animalelor şi plantaţiilor
        2814. Amortizarea altor imobilizari corporale
    29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR
      290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
        2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare
        2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe,
              mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
        2907. Provizioane pentru fondul comercial
        2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale
      291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
        2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor
              de terenuri
        2912. Provizioane pentru deprecierea construcţiilor
        2913. Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor
              de transport, animalelor şi plantaţiilor
        2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale
      293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs
        2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
              în curs
        2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
              necorporale în curs
      296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
        2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare
              deţinute la filiale din cadrul grupului
        2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare
              deţinute la societăţi din afară grupului
        2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
              sub forma de interese de participare
        2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate
        2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale
        2966. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate
              pe termen lung
        2967. Provizioane pentru deprecierea creanţelor legate de
              interesele de participare
        2968. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor
              proprii - active imobilizate
        2969. Provizioane pentru deprecierea altor creanţe imobilizate

    CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE
    30. STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE
      301. Materii prime
      302. Materiale consumabile
        3021. Materiale auxiliare
        3022. Combustibili
        3023. Materiale pentru ambalat
        3024. Piese de schimb
        3025. Seminţe şi materiale de plantat
        3026. Furaje
        3028. Alte materiale consumabile
      303. Materiale de natura obiectelor de inventar
      308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale
    33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
      331. Produse în curs de execuţie
      332. Lucrări şi servicii în curs de execuţie
    34. PRODUSE
      341. Semifabricate
      345. Produse finite
      346. Produse reziduale
      348. Diferenţe de preţ la produse
        3481. Diferenţe de preţ la semifabricate
        3485. Diferenţe de preţ la produse finite
        3486. Diferenţe de preţ la produse reziduale
    35. STOCURI AFLATE LA TERŢI
      351. Materii şi materiale aflate la terţi
      354. Produse aflate la terţi
        3541. Semifabricate aflate la terţi
        3545. Produse finite aflate la terţi
        3546. Produse reziduale aflate la terţi
      356. Animale aflate la terţi
      357. Mărfuri aflate la terţi
      358. Ambalaje aflate la terţi
    36. ANIMALE
      361. Animale şi păsări
      368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări
    37. MĂRFURI
      371. Mărfuri
      378. Diferenţe de preţ la mărfuri
    38. AMBALAJE
      381. Ambalaje
      388. Diferenţe de preţ la ambalaje
    39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI
        ÎN CURS DE EXECUŢIE
      391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
      392. Provizioane pentru deprecierea materialelor
        3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor
              consumabile
        3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor
              de natura obiectelor de inventar
      393. Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs
           de execuţie
      394. Provizioane pentru deprecierea produselor
        3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor
        3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite
        3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
      395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
        3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor şi materialelor
              aflate la terţi
        3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate
              la terţi
        3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate
              la terţi
        3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
              aflate la terţi
        3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terţi
        3957. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi
        3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi
      396. Provizioane pentru deprecierea animalelor
      397. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor
      398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

    CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI
    40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
      401. Furnizori
      403. Efecte de plătit
      404. Furnizori de imobilizari
      405. Efecte de plătit pentru imobilizari
      408. Furnizori - facturi nesosite
      409. Furnizori - debitori
        4091. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura
              stocurilor
        4092. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări
              de lucrări
    41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
      411. Clienţi
        4111. Clienţi
        4118. Clienţi incerti sau în litigiu
      413. Efecte de primit de la clienţi
      418. Clienţi - facturi de întocmit
      419. Clienţi - creditori
    42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
      421. Personal - salarii datorate
      423. Personal - ajutoare materiale datorate
      424. Participarea personalului la profit
      425. Avansuri acordate personalului
      426. Drepturi de personal neridicate
      427. Reţineri din salarii datorate terţilor
      428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
        4281. Alte datorii în legătură cu personalul
        4282. Alte creanţe în legătură cu personalul
    43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
      431. Asigurări sociale
        4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale
        4312. Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară
        4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările
              sociale de sănătate
        4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale
              de sănătate
      437. Ajutor de şomaj
        4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
        4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj
      438. Alte datorii şi creanţe sociale
        4381. Alte datorii sociale
        4382. Alte creanţe sociale
    44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE
      441. Impozitul pe profit
        4411. Impozitul pe profit curent
        4412. Impozitul pe profit amânat
      442. Taxa pe valoarea adăugată
        4423. TVA de plată
        4424. TVA de recuperat
        4426. TVA deductibilă
        4427. TVA colectata
        4428. TVA neexigibila
      444. Impozitul pe salarii
      445. Subvenţii
      446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
      447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate
      448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
        4481. Alte datorii faţă de bugetul statului
        4482. Alte creanţe privind bugetul statului
    45. GRUP ŞI ASOCIAŢI
      451. Decontări în cadrul grupului
        4511. Decontări în cadrul grupului
        4518. Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului
      452. Decontări privind interesele de participare
        4521. Decontări privind interesele de participare
        4528. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele
              de participare
      455. Sume datorate asociaţilor
        4551. Asociaţi - conturi curente
        4558. Asociaţi - dobânzi la conturi curente
      456. Decontări cu asociaţii privind capitalul
      457. Dividende de plată
      458. Decontări din operaţii în participaţie
        4581. Decontări din operaţii în participaţie - pasiv
        4582. Decontări din operaţii în participaţie - activ
    46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI
      461. Debitori diversi
      462. Creditori diversi
    47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
      471. Cheltuieli înregistrate în avans
      472. Venituri înregistrate în avans
      473. Decontări din operaţii în curs de clarificare
    48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
      481. Decontări între unitate şi subunitati
      482. Decontări între subunitati
    49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
      491. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi
      495. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - decontări
           în cadrul grupului şi cu asociaţii
        4951. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra
              societăţilor din cadrul grupului
        4952. Provizioane pentru deprecierea creanţelor referitoare
              la interesele de participare
        4953. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra
              asociaţilor
      496. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diversi

    CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
    50. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
      501. Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din
           cadrul grupului
      502. Acţiuni proprii
      503. Acţiuni
        5031. Acţiuni cotate
        5032. Acţiuni necotate
      505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate
      506. Obligaţiuni
        5061. Obligaţiuni cotate
        5062. Obligaţiuni necotate
      508. Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate
        5081. Alte titluri de plasament
        5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament
      509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe
           termen scurt
        5091. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare
              pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului
        5098. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii financiare
              pe termen scurt
    51. CONTURI LA BĂNCI
      511. Valori de încasat
        5112. Cecuri de încasat
        5113. Efecte de încasat
        5114. Efecte remise spre scontare
      512. Conturi curente la bănci
        5121. Conturi la bănci în lei
        5124. Conturi la bănci în valută
        5125. Sume în curs de decontare
      518. Dobânzi
        5186. Dobânzi de plătit
        5187. Dobânzi de încasat
      519. Credite bancare pe termen scurt
        5191. Credite bancare pe termen scurt
        5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
        5193. Credite externe guvernamentale
        5194. Credite externe garantate de stat
        5195. Credite externe garantate de bănci
        5196. Credite de la trezoreria statului
        5197. Credite interne garantate de stat
        5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
    53. CASA
      531. Casa
        5311. Casa în lei
        5314. Casa în valută
      532. Alte valori
        5321. Timbre fiscale şi poştale
        5322. Bilete de tratament şi odihnă
        5323. Tichete şi bilete de călătorie
        5328. Alte valori
    54. ACREDITIVE
      541. Acreditive
        5411. Acreditive în lei
        5412. Acreditive în valută
      542. Avansuri de trezorerie
    58. VIRAMENTE INTERNE
      581. Viramente interne
    59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
      591. Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare
           la societăţi din cadrul grupului
      592. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii
      593. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor
      595. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise
           şi răscumpărate
      596. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor
      598. Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare
           şi creanţe asimilate

    CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
    60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
      601. Cheltuieli cu materiile prime
      602. Cheltuieli cu materialele consumabile
        6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
        6022. Cheltuieli privind combustibilul
        6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
        6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
        6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
        6026. Cheltuieli privind furajele
        6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
      603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor
           de inventar
      604. Cheltuieli privind materialele nestocate
      605. Cheltuieli privind energia şi apa
      606. Cheltuieli privind animalele şi păsările
      607. Cheltuieli privind mărfurile
      608. Cheltuieli privind ambalajele
    61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
      611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
      612. Cheltuieli cu redevenţele, locatiile de gestiune şi chiriile
      613. Cheltuieli cu primele de asigurare
      614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările
    62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
      621. Cheltuieli cu colaboratorii
      622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
      623. Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate
      624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
      625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
      626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
      627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
      628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
    63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
      635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
    64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
      641. Cheltuieli cu salariile personalului
      645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
        6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale
        6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
        6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale
              de sănătate
        6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
    65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
      654. Pierderi din creanţe şi debitori diversi
      658. Alte cheltuieli de exploatare
        6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
        6582. Donaţii şi subvenţii acordate
        6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte
              operaţii de capital
        6588. Alte cheltuieli de exploatare
    66. CHELTUIELI FINANCIARE
      663. Pierderi din creanţe legate de participatii
      664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
        6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
        6642. Pierderi privind investiţiile financiare pe termen
              scurt cedate
      665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
      666. Cheltuieli privind dobânzile
      667. Cheltuieli privind sconturile acordate
      668. Alte cheltuieli financiare
    67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
      671. Cheltuieli privind calamitatile şi alte evenimente
           extraordinare
    68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA
        LA INFLAŢIE
      681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile şi
           provizioanele
        6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
              imobilizarilor
        6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
              pentru riscuri şi cheltuieli
        6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
              pentru deprecierea imobilizarilor
        6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
              pentru deprecierea activelor circulante
      686. Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele
        6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru
              deprecierea imobilizarilor financiare
        6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru
              deprecierea activelor circulante
        6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor
              de rambursare a obligaţiunilor
      688. Cheltuieli din ajustarea la inflaţie
    69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
      691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
        6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
        6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat
      698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele
           de mai sus*1)
-------------
    *1) Se utilizează conform reglementărilor legale.

    CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
    70. CIFRA DE AFACERI
      701. Venituri din vânzarea produselor finite
      702. Venituri din vânzarea semifabricatelor
      703. Venituri din vânzarea produselor reziduale
      704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
      705. Venituri din studii şi cercetări
      706. Venituri din redevenţe, locatii de gestiune şi chirii
      707. Venituri din vânzarea mărfurilor
      708. Venituri din activităţi diverse
    71. VARIATIA STOCURILOR
      711. Variatia stocurilor
    72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZARI
      721. Venituri din producţia de imobilizari necorporale
      722. Venituri din producţia de imobilizari corporale
    74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
      741. Venituri din subvenţii de exploatare
        7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei
              de afaceri
        7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii
              prime şi materiale consumabile
        7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte
              cheltuieli din afară
        7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata
              personalului
        7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări
              şi protecţia socială
        7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte
              cheltuieli de exploatare
        7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor
              venituri
        7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda
              datorată
    75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
      754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi
      758. Alte venituri din exploatare
        7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
        7582. Venituri din donaţii şi subvenţii primite
        7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii
              de capital
        7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii
        7588. Alte venituri din exploatare
    76. VENITURI FINANCIARE
      761. Venituri din imobilizari financiare
        7611. Venituri din titluri de participare deţinute la
              filiale din cadrul grupului
        7612. Venituri din titluri de participare deţinute la
              societăţi din afară grupului
        7613. Venituri din titluri de participare deţinute în
              întreprinderi asociate din cadrul grupului
        7614. Venituri din titluri de participare deţinute în
              întreprinderi asociate din afară grupului
        7615. Venituri din titluri de participare strategice în
              cadrul grupului
        7616. Venituri din titluri de participare strategice în
              afară grupului
        7617. Venituri din alte imobilizari financiare
      762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
      763. Venituri din creanţe imobilizate
      764. Venituri din investiţii financiare cedate
        7641. Venituri din imobilizari financiare cedate
        7642. Câştiguri din investiţii financiare pe termen
              scurt cedate
      765. Venituri din diferenţe de curs valutar
      766. Venituri din dobânzi
      767. Venituri din sconturi obţinute
      768. Alte venituri financiare
    77. VENITURI EXTRAORDINARE
      771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare
           şi altele similare
    78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE
      781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
        7812. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
        7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
        7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
              circulante
        7815. Venituri din fondul comercial negativ
      786. Venituri financiare din provizioane
        7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
              financiare
        7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
              circulante
      788. Venituri din ajustarea la inflaţie
    79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT
      791. Venituri din impozitul pe profit amânat

    CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
    80. CONTURI ÎN AFARĂ BILANŢULUI
      801. Angajamente acordate
        8011. Giruri şi garanţii acordate
        8018. Alte angajamente acordate
      802. Angajamente primite
        8021. Giruri şi garanţii primite
        8028. Alte angajamente primite
      803. Alte conturi în afară bilanţului
        8031. Mijloace fixe luate cu chirie
        8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
        8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie
        8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
        8035. Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse
        8036. Redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte
              datorii asimilate
        8037. Efecte scontate neajunse la scadenta
        8038. Alte valori în afară bilanţului
    89. BILANŢ
      891. Bilanţ de deschidere
      892. Bilanţ de închidere

    CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE
    90. DECONTĂRI INTERNE
      901. Decontări interne privind cheltuielile
      902. Decontări interne privind producţia obţinută
      903. Decontări interne privind diferenţele de preţ
    92. CONTURI DE CALCULATIE
      921. Cheltuielile activităţii de baza
      922. Cheltuielile activităţilor auxiliare
      923. Cheltuieli indirecte de producţie
      924. Cheltuieli generale de administraţie
      925. Cheltuieli de desfacere
    93. COSTUL PRODUCŢIEI
      931. Costul producţiei obţinute
      933. Costul producţiei în curs de execuţie
    CAP. III
    Formatul bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor
  de trezorerie, situaţiei modificărilor capitalului propriu şi exemple de
  prezentare a notelor explicative


BILANŢ
încheiat la data de 31 decembrie ................
- mii lei -
											Nr. rd.	Sold la
												începutul anului	sfârşitul anului
A											B	1	2
A.	ACTIVE IMOBILIZATE
I.			IMOBILIZĂRI NECORPORALE
			1.		Cheltuieli de constituire						01
					(ct. 201-2801)
			2.		Cheltuieli de dezvoltare						02
					(ct. 203-2803-2903)
			3.		Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale						03
					(ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)
			4.		Fondul comercial						04
					(ct. 2071-2807-2907-2075)
			5.		Avansuri şi imobilizări necorporale în curs						05
					(ct. 233+234-2933)
					TOTAL: (rd. 01 la 05)						06
II.			IMOBILIZĂRI CORPORALE
			1.		Terenuri şi construcţii						07
					(ct. 211+212-2811-2812-2911-2912)
			2.		Instalaţii tehnice şi maşini						08
					(ct. 213-2813-2913)
			3.		Alte instalaţii, utilaje şi mobilier						09
					(ct. 214-2814-2914)
			4.		Avansuri şi imobilizări corporale în curs						10
					(ct. 231+232-2931)
					TOTAL: (rd. 07 la 10)						11
III.			IMOBILIZĂRI FINANCIARE
			1.		Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului						12
					(ct. 261-2961)
			2.		Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului						13
					(ct. 2671+2672-2965)
			3.		Titluri sub formă de interese de participare						14
					(ct. 263-2963)
			4.		Creanţe din interese de participare						15
					(ct. 2675+2676-2967)
			5.		Titluri deţinute ca imobilizări						16
					(ct. 262+264+265-2962-2964)
			6.		Alte creanţe						17
					(ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969)
			7.		Acţiuni proprii (ct. 2677-2968)						18
					TOTAL: (rd. 12 la 18)						19
					ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL						20
					(rd. 06+11+19)
B.	ACTIVE CIRCULANTE
I.			STOCURI
			1.		Materii prime şi materiale consumabile						21
					(ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/-308+351 +358+381+/-388-391-3921-3922-3951-3958-398)
			2.		Producţia în curs de execuţie						22
					(ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952)
			3.		Produse finite şi mărfuri						23
					(ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+357+361+/-368+371 +/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)
			4.		Avansuri pentru cumpărări de stocuri						24
					(ct. 4091)
					TOTAL: (rd. 21 la 24)						25
II.			CREANŢE
			1.		Creanţe comerciale						26
					(ct. 4092+4111+4118+413+418-491)
			2.		Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului						27
					(ct. 4511+4518-4951)
			3.		Sume de încasat din interese de participare						28
					(ct. 4521+4528-4952)
			4.		Alte creanţe						29
					(ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+ 4482+4582+461+473-496+5187)
			5.		Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat						30
					(ct. 456-4953)
					TOTAL: (rd. 26 la 30)						31
III.			INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
			1.		Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului						32
					(ct. 501-591)
			2.		Acţiuni proprii (ct. 502-592)						33
			3.		Alte investiţii financiare pe termen scurt						34
					(ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-596-598+ 5113+5114)
					TOTAL: (rd. 32 la 34)						35
IV.			CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI								36
					(ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+ 5411+5412+542)
					ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL						37
					(rd. 25+31+35+36)
C.	CHELTUIELI ÎN AVANS										38
					(ct. 471)
D.	DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN
			1.		Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni						39
					(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
			2.		Sume datorate instituţiilor de credit						40
					(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)
			3.		Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419)						41
			4.		Datorii comerciale (ct. 401+404+408)						42
			5.		Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405)						43
			6.		Sume datorate societăţilor din cadrul grupului						44
					(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
			7.		Sume datorate privind interesele de participare						45
					(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
			8.		Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale						46
					(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+437+ 4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+ 462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
					TOTAL: (rd. 39 la 46)						47
E.	ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE										48
					(rd. 37+38-47-62)
F.	TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE										49
					(rd. 20+48)
G.	DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
			1.		Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)						50
			2.		Sume datorate instituţiilor de credit						51
					(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)
			3.		Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419)						52
			4.		Datorii comerciale (ct. 401+404+408)						53
			5.		Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405)						54
			6.		Sume datorate societăţilor din cadrul grupului						55
					(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
			7.		Sume datorate privind interesele de participare						56
					(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
			8.		Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale						57
					(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+ 437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+ 4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
					TOTAL: (rd. 50 la 57)						58
H.	PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
			1.		Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare						59
			2.		Alte provizioane						60
					(ct. 151)
					TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60)						61
I.			VENITURI ÎN AVANS								62
					(ct. 131+472)
J.	CAPITAL ŞI REZERVE
I.			CAPITAL (rd. 64 la 66),								63
					din care:
					-	capital subscris nevărsat (ct. 1011)					64
					-	capital subscris vărsat (ct. 1012)					65
					-	patrimoniul regiei (ct. 1015)					66
II.			PRIME DE CAPITAL								67
					(ct. 1041+1042+1043+1044)
III.			REZERVE DIN REEVALUARE						Sold C		68
					(ct. 105)				Sold D		69
IV.			REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74)								70
			1.		Rezerve legale (ct. 1061)						71
			2.		Rezerve pentru acţiuni proprii						72
					(ct. 1062)
			3.		Rezerve statutare sau contractuale						73
					(ct. 1063)
			4.		Alte rezerve (ct. 1068+/-107)						74
V.			REZULTATUL REPORTAT					Sold C			75
					(ct. 117)			Sold D			76
VI.			REZULTATUL EXERCIŢIULUI							Sold C	77
					(ct. 121)					Sold D	78
					Repartizarea profitului (ct. 129)						79
					TOTAL CAPITALURI PROPRII						80
					(rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79)
					Patrimoniul public (ct. 1016)						81
					TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81)						82
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
la data de 31 decembrie ...............
- mii lei -
Denumirea indicatorului											Nr. rd.	Exerciţiul financiar
												precedent	încheiat
A											B	1	2
1.	Cifra de afaceri netă										01
			(rd. 02 la 04)
Producţia vândută											02
			(ct. 701+702+703+704+705+706+708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707)											03
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete											04
			(ct. 7411)
2.	Variaţia stocurilor						Sold C				05
			(ct. 711)				Sold D				06
3.	Producţia imobilizată										07
			(ct. 721+722)
4.	Alte venituri din exploatare										08
			(ct. 758+7417)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL											09
			(rd. 01+05-06+07+08)
5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile											10
			(ct. 601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale											11
			(ct. 603+604+606+608)
b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apă)											12
			(ct. 605-7413)
Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607)											13
6.	Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16)										14
a)	Salarii (ct. 641-7414)										15
b)	Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială										16
			(ct. 645-7415)
7.a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (rd. 18-19)											17
			a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813)								18
			a.2) Venituri (ct. 7813+7815)								19
7.b) Ajustarea valorii activelor circulante											20
			(rd. 21-22)
			b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814)								21
			b.2) Venituri (ct. 754+7814)								22
8.	Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26)										23
8.1.			Cheltuieli privind prestaţiile externe								24
			(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)
8.2.			Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 635)								25
8.3.			Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658)								26
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 28-29)											27
Cheltuieli (ct. 6812)											28
Venituri (ct. 7812)											29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL											30
			(rd. 10 la 14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE:
			-	Profit (rd. 09-30)							31
			-	Pierdere (rd. 30-09)							32
9.	Venituri din interese de participare										33
			(ct. 7613+7614+7615+7616)
			- din care, în cadrul grupului								34
10.		Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate									35
			(ct. 7611+7612)
			- din care, în cadrul grupului								36
11.		Venituri din dobânzi (ct. 766)									37
			- din care, în cadrul grupului								38
Alte venituri financiare											39
			(ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL											40
			(rd. 33+35+37+39)
12.		Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd. 42-43)									41
Cheltuieli (ct. 686)											42
Venituri (ct. 786)											43
13.		Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418)									44
			- din care, în cadrul grupului								45
Alte cheltuieli financiare											46
			(ct. 663+664+665+667+668+688)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL											47
			(rd. 41+44+46)
REZULTATUL FINANCIAR:
			-	Profit (rd. 40-47)							48
			-	Pierdere (rd. 47-40)							49
14.		REZULTATUL CURENT:
			-	Profit (rd. 31+48)							50
			-	Pierdere (rd. 32+49)							51
15.		Venituri extraordinare (ct. 771)									52
16.		Cheltuieli extraordinare (ct. 671)									53
17.		REZULTATUL EXTRAORDINAR:
			-	Profit (rd. 52-53)							54
			-	Pierdere (rd. 53-52)							55
VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52)											56
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53)											57
REZULTATUL BRUT:
			-	Profit (rd. 56-57)							58
			-	Pierdere (rd. 57-56)							59
18.		IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791)									60
19.		Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698)									61
20.		REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
			-	Profit							62
			-	Pierdere							63
21.		Rezultatul pe acţiune
			-	de bază							64
			-	diluat							65

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
la data de 31 decembrie .... - exemplu
- mii lei -
a) Metoda directa
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
- încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
- încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
- plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
- plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
- plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
- plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;
- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;
- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei
b) Metoda indirecta
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
- rezultat net;
- modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
- ajustari pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
- plăţile în numerar către acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;
- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;
- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei


SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU
la data de 31 decembrie . ......... - exemplu
							- mii lei -
Element al capitalului propriu		Sold la 1 ianuarie	Creşteri		Reduceri		Sold la 31 decembrie
Element al capitalului propriu		Sold la 1 ianuarie	Total, din care	prin transfer	Total, din care	prin transfer	Sold la 31 decembrie
0		1	2	3	4	5	6
Capital subscris
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Rezerve pentru acţiuni proprii
Rezerve statutare sau contractuale
Alte rezerve
Rezerve din conversie
Rezultatul reportat
	Profit nerepartizat ──────────────────── Pierdere neacoperită
Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29
	Sold creditor ───────────── Sold debitor
Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile
	Sold creditor ───────────── Sold debitor
Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale
	Sold creditor ───────────── Sold debitor
Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
Rezultatul exerciţiului financiar
	Sold creditor ───────────── Sold debitor

NOTĂ:
Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoţite de informaţii referitoare la:
- natura modificărilor;
- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
- orice alte informaţii semnificative.
EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE
1. Active imobilizate
2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor
6. Principii, politici şi metode contabile
7. Acţiuni şi obligaţiuni
8. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
9. Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari
10. Alte informaţii
Nota 1
------


Active imobilizate
- mii lei -
Elemente de active*)	Valoarea brută**)				Deprecieri***) (amortizare şi provizioane)
Elemente de active*)	Sold la 1 ianuarie	Creşteri	Reduceri	Sold la 31 decembrie	Sold la 1 ianuarie	Deprecierea înregistrată în cursul exerciţiului	Reduceri sau reluări	Sold la 31 decembrie
0	1	2	3	4=1+2-3	5	6	7	8=5+6-7

      *) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" se vor prezenta motivele
  imobilizarii şi "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia.
      **) Se vor prezenta modificările acesteia în funcţie de tratamentele
  contabile aplicate.
      ***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exerciţiile anterioare.
    Nota 2
    ------

                 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli


- mii lei -
Denumirea provizionului	Sold la 1 ianuarie	Transferuri*)		Sold la 31 decembrie
Denumirea provizionului	Sold la 1 ianuarie	în cont	din cont	Sold la 31 decembrie
0	1	2	3	4=1+2-3

    *) Cu explicarea naturii acestora.
    Nota 3
    ------

                         Repartizarea profitului


- mii lei -
Destinaţia		Suma
Profit net de repartizat:
-	rezerva legală
-	acoperirea pierderii contabile
-	dividende
Profit nerepartizat

    Nota 4
    ------

                 Analiza rezultatului din exploatare


- mii lei -
Indicatorul		Exerciţiul precedent	Exerciţiul curent
0		1	2
1.	Cifra de afaceri netă
2.	Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5)
3.	Cheltuielile activităţii de bază
4.	Cheltuielile activităţilor auxiliare
5.	Cheltuielile indirecte de producţie
6.	Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2)
7.	Cheltuielile de desfacere
8.	Cheltuieli generale de administraţie
9.	Alte venituri din exploatare
10.	Rezultatul din exploatare (6-7-8+9)

    Nota 5
    ------

                     Situaţia creanţelor şi datoriilor


- mii lei -
Creanţe	Sold la 31 decembrie (col. 2+3)	Termen de lichiditate
		sub 1 an		peste 1 an
0	1	2		3
Total, din care:
- mii lei -
Datorii*)	Sold la 31 decembrie (col. 2+3+4)	Termen de exigibilitate
		sub 1 an	1-5 ani		peste 5 ani
0	1	2	3		4
Total, din care:

Notă *) Se vor menţiona următoarele informaţii:
- clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;
- datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecari:
● valoarea datoriei;
● valoarea şi natura garanţiilor;
- valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;
- valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.
Nota 6
------
Principii, politici şi metode contabile
Se vor prezenta:
- abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se:
● natura;
● motivele;
● evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare;
- tratamentele contabile alternative, menţionându-se:
● elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric;
● baza de evaluare adoptată;
● ajustarile efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ;
● influenţa asupra rezultatului;
● conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare;
- suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.
Nota 7
------
Acţiuni şi obligaţiuni
Se vor prezenta următoarele informaţii:
♦ capital social subscris;
♦ numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise;
♦ acţiuni rascumparabile:
● data cea mai apropiată şi data limita de răscumpărare;
● caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării;
● valoarea eventualei prime de răscumpărare;
♦ acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:
● tipul de acţiuni;
● număr de acţiuni emise;
● valoarea nominală totală şi valoarea încasată la distribuire;
● drepturi legate de distribuţie:
- numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzătoare;
- perioada de exercitare a drepturilor;
- preţul plătit pentru acţiunile distribuite;
♦ obligaţiuni emise:
● tipul obligaţiunilor emise;
● valoarea emisă şi suma primită pentru fiecare tip de obligaţiuni;
● obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoană nominalizată sau imputernicita de aceasta:
- valoarea nominală;
- valoarea înregistrată în momentul plăţii.
Nota 8
------
Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
Se vor face menţiuni cu privire la:
♦ salarizarea directorilor şi administratorilor:
● obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori:
- obligaţie totală pentru fiecare categorie;
● valoarea avansurilor şi a creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului:
- rata dobânzii;
- principalele clauze ale creditului;
- suma rambursata până la acea data;
● obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora;
♦ salariaţi:
● număr mediu aferent exerciţiului;
● număr mediu (fiecare categorie);
● salarii plătite sau de plătit, aferente exerciţiului;
● cheltuieli cu asigurările sociale;
● alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.
    Nota 9
    ------

    Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari


1. Indicatori de lichiditate
- Indicatorul lichidităţii curente (Indicatorul capitalului circulant)		=	Active curente ─────────────── Datorii curente
	- valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2;
	- oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.


	- Indicatorul lichidităţii imediate (Indicatorul test acid)	=	Active curente - Stocuri ──────────────────────── Datorii curente


	2. Indicatori de risc
	- Indicatorul gradului de îndatorare


		Capital împrumutat ────────────────── Capital propriu	x	100	sau	Capital împrumutat ────────────────── Capital angajat	x	100,

unde:
  ● capital împrumutat = credite peste un an;
  ● capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.
  - Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determina de câte ori
                                                societatea poate achită
                                                cheltuielile cu dobânda.
    Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atât poziţia societăţii
  este considerată mai riscanta.


Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit	=	Număr de ori
Cheltuieli cu dobândă	=	Număr de ori

  3. Indicatori de activitate - furnizează informaţii cu privire la:
     (indicatori de gestiune)

  ● viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale
    întreprinderii;
  ● capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi
    activităţile comerciale de baza ale întreprinderii.
  - Viteza de rotaţie a stocurilor - aproximeaza de câte ori stocul
    (rulajul stocurilor) a fost rulat de-a lungul
                                      exerciţiului financiar


Costul vânzărilor	=	Număr de ori
Stocul mediu	=	Număr de ori

sau

  - Număr de zile de stocare - indica numărul de zile în care bunurile
                               sunt stocate în unitate

                          Stoc mediu
                      ─────────────────── x 365
                       Costul vânzărilor

  - Viteza de rotaţie a - calculează eficacitatea
    debitelor-clienţi întreprinderii în colectarea
                                      creanţelor sale;
                                    - exprima numărul de zile până
                                      la data la care debitorii îşi
                                      achită datoriile către întreprindere.

                       Sold mediu clienţi
                      ─────────────────── x 365
                       Cifra de afaceri

    O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate
  de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţa, creanţe
  mai greu de încasat (clienţi rau platnici).

  - Viteza de rotaţie a - aproximeaza numărul de zile de
    creditelor-furnizor creditare pe care întreprinderea îl
                             obţine de la furnizorii săi. În mod ideal
                             ar trebui sa includă doar creditorii comerciali.

                      Sold mediu furnizori
             ──────────────────────────────────── x 365,
             Achiziţii de bunuri (fără servicii)

    unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor
  sau cifra de afaceri.

  - Viteza de rotaţie a activelor - evalueaza eficacitatea managementului
    imobilizate activelor imobilizate prin examinarea
                                    valorii cifrei de afaceri generate de
                                    o anumită cantitate de active
                                    imobilizate

                        Cifra de afaceri
                      ────────────────────
                       Active imobilizate

  - Viteza de rotaţie a activelor totale

                        Cifra de afaceri
                      ────────────────────
                           Total active

  4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta întreprinderii în
                                     realizarea de profit din resursele
                                     disponibile:

  - Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl
                                         obţine întreprinderea din banii
                                         investiti în afacere:

   Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit
  ──────────────────────────────────────────────────────────── ,
                         Capitalul angajat

    unde capitalul angajat se referă la banii investiti în întreprindere
  atât de către acţionari, cat şi de creditorii pe termen lung, include
  capitalul propriu şi datoriile pe termen lung
    sau
                                    active totale minus datorii curente.

  - Marja bruta din vânzări

                              Profitul brut din vânzări
                             ─────────────────────────── x 100
                                   Cifra de afaceri

    O scădere a procentului poate scoate în evidenta faptul ca societatea
  nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină
  preţul de vânzare optim.

  5. Indicatori privind rezultatul pe acţiune - se determina în conformitate
                                                cu prevederile IAS 33 şi au
                                                în vedere:

  - Rezultatul pe acţiune:
    - profit net atribuibil acţiunilor comune;
    - număr de acţiuni comune luate în calcul.
  - Raportul dintre preţul pe piaţa al acţiunii şi rezultatul pe acţiune.
Nota 10
-------
Alte informaţii
a) Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii:
- sediul şi forma juridică a întreprinderii;
- ţara de înfiinţare;
- adresa sediului oficial etc.
b) Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice:
- numele întreprinderilor;
- ţara de înfiinţare;
- adresa etc.
c) Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naţionala a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor evidentiate iniţial într-o moneda străină
d) Informaţii referitoare la impozitul pe profit:
● proporţia dintre activitatea curenta şi cea extraordinară;
● reconcilierea dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit
e) Cifra de afaceri:
● prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere
f) Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational
g) Onorariile plătite auditorilor
h) Angajamente acordate
i) Angajamente primite

Capitolul VI Exemplu de corespondenta a planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere

Acest document stabileşte corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere, prevăzut în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi în vol. 1.
                       BILANŢ


A.	Active imobilizate
I.	Imobilizări necorporale
	1. Cheltuieli de constituire			201
				2801
	2. Cheltuieli de dezvoltare, în măsura în care vol. 3 permite acestora să fie prezentate ca active			203
				2803
				2903
	3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale			2051
				2052
				208
				2805
				2808
				2905
				2908
	4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat			2071
				2807
				2907
				2075
	5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie			233
				234
				2933
II.	Imobilizări corporale 1. Terenuri şi construcţii			211
				212
				2811
				2812
				2911
				2912
	2. Instalaţii tehnice şi maşini			213
				2813
				2913
	3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier			214
				2814
				2914
	4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie			231
				232
				2931
III.	Imobilizări financiare
	1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului			261
				2961
	2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului			2671
				2672
				2965
	3. Titluri sub formă de interese de participare			263
				2963
	4. Creanţe din interese de participare			2675
				2676
				2967
	5. Titluri deţinute ca imobilizări			262
				264
				265
				2962
				2964
	6. Alte creanţe			2673
				2674
				2678
				2679
				2966
				2969
	7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)			2677
				2968
B.	Active circulante
I.	Stocuri
	1. Materii prime şi consumabile			301
				3021
				3022
				3023
				3024
				3025
				3026
				3028
				303
				308
				351
				358
				381
				388
				391
				3921
				3922
				3951
				3958
				398
	2. Producţia în curs de execuţie			331
				332
				341
				3481
				3541
				393
				3941
				3952
	3. Produse finite şi mărfuri			345
				346
				3485
				3486
				3545
				3546
				356
				357
				361
				368
				371
				378
				3945
				3946
				3953
				3954
				3956
				3957
				396
				397
				4428
	4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri			4091
II.	Creanţe
	(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)
	1. Creanţe comerciale			4092
				4111
				4118
				413
				418
				491
	2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului			4511
				4518
				4951
	3. Sume de încasat din interese de participare			4521
				4528
				4952
	4. Alte creanţe			425
				4282
				431
				437
				4382
				441
				4424
				4428
				444
				445
				446
				447
				4482
				4582
				461
				473
				496
				5187
	5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat			456
	5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat			4953
III.	Investiţii financiare pe termen scurt
	1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului			501
				591
	2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)			502
				592
	3. Alte investiţii financiare pe termen scurt			5031
				5032
				505
				5061
				5062
				5081
				5088
				593
				595
				596
				598
				5113
				5114
IV.	Casa şi conturi la bănci			5112
				5121
				5124
				5125
				5311
				5314
				5321
				5322
				5323
				5328
				5411
				5412
				542
C.	Cheltuieli în avans			471
D.	Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
	1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile			1614
				1615
				1617
				1618
				1681
				169
	2. Sume datorate instituţiilor de credit			1621
				1622
				1624
				1625
				1627
				1682
				5191
				5192
				5198
	3. Avansuri încasate în contul comenzilor			419
	4. Datorii comerciale			401
				404
				408
	5. Efecte de comerţ de plătit			403
				405
	6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului			1661
				1685
				2691
				4511
				4518
	7. Sume datorate privind interesele de participare			1662
				1686
				2692
				4521
				4528
	8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale			1623
				1626
				167
				1687
				2698
				421
				423
				424
				426
				427
				4281
				431
				437
				4381
				441
				4423
				4428
				444
				446
				447
				4481
				4551
				4558
				456
				457
				4581
				462
				473
				509
				5186
				5193
				5194
				5195
				5196
				5197
E.	Active circulante, respectiv datorii curente nete			Subtotal
F.	Total active minus datorii curente			Subtotal
G.	Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
	1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile			1614
				1615
				1617
				1618
				1681
				169
	2. Sume datorate instituţiilor de credit			1621
				1622
				1624
				1625
				1627
				1682
				5191
				5192
				5198
	3. Avansuri încasate în contul comenzilor			419
	4. Datorii comerciale			401
				404
				408
	5. Efecte de comerţ de plătit			403
				405
	6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului			1661
				1685
				2691
				4511
				4518
	7. Sume datorate privind interesele de participare			1662
				1686
				2692
				4521
				4528
	8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale			1623
				1626
				167
				1687
				2698
				421
				423
				424
				426
				427
				4281
				431
				437
				4381
				441
				4423
				4428
				444
				446
				447
				4481
				4551
				4558
				456
				457
				4581
				462
				473
				509
				5186
				5193
				5194
				5195
				5196
				5197
H.	Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
		1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
		2. Alte provizioane		151
I.		Venituri în avans		131
				472
J.		Capital şi rezerve
	I.	Capital, din care:
		Capital subscris nevărsat		1011
		Capital subscris vărsat		1012
		Patrimoniul regiei		1015
		Patrimoniul public		1016
	II.	Prime de capital		1041
				1042
				1043
				1044
	III.	Rezerve din reevaluare		105
	IV.	Rezerve
		1. Rezerve legale		1061
		2. Rezerve pentru acţiuni proprii		1062
		3. Rezerve statutare sau contractuale		1063
		4. Alte rezerve		1068
				107
	V.	Rezultatul reportat		117
	VI.	Rezultatul exerciţiului financiar		121
				129
	CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
	1.	Cifra de afaceri netă		701
				702
				703
				704
				705
				706
				707
				708
				7411
	2.	Variaţia stocurilor		711
	3.	Producţia imobilizată		721
				722
	4.	Alte venituri din exploatare		7417
				758
	5.	a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile		601
				602
				603
				604
				606
				607
				608
				7412
		b) Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa)		605
				7413
	6.	Cheltuieli cu personalul
		a) Salarii		641
				7414
		b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea separată a celor referitoare la pensii		645
				7415
	7.	a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale		6811
				6813
				7813
				7815
		b) Ajustarea valorii activelor circulante		654
				6814
				754
				7814
	8.	Alte cheltuieli de exploatare		611
				612
				613
				614
				621
				622
				623
				624
				625
				626
				627
				628
				635
				658
				6812
				7416
				7812
		Profitul sau pierderea din exploatare		Subtotal
	9.	Venituri din interese de participare		7613
				7614
				7615
				7616
	10.	Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului		7611
				7612
	11.	Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului		7617
				762
				763
				764
				765
				766
				767
				768
				788
	12.	Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante		686
				786
	13.	Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce privesc societăţile din cadrul grupului		663
				664
				665
				666
				667
				668
				688
				7418
	14.	Rezultatul curent		Subtotal
	15.	Venituri extraordinare		771
	16.	Cheltuieli extraordinare		671
	17.	Rezultatul extraordinar		Subtotal
	18.	Impozit pe profit		691
				791
	19.	Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus		698
	20.	Rezultatul exerciţiului financiar
	21.	Rezultatul pe acţiune
		-	de bază
		-	diluat

NOTĂ:
Unele conturi sunt bifunctionale şi pot avea solduri atât creditoare, cat şi debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie să fie facuta conform soldurilor; de exemplu:
4511 [B II 2] sau [D6 şi G6]
4518 [B II 2] sau [D6 şi G6]
Anumite conturi sunt cuprinse atât la lit. D, cat şi la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conţină solduri exigibile (parţial sau total) în cursul unui exerciţiu financiar sau după închiderea acestuia. În acest caz contul va fi împărţit între lit. D (termen scurt) şi lit. G (termen lung).

Capitolul V Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora

1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurta în activitatea întreprinderii şi, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-şi în permanenta forma.
2. Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi, destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.
3. Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.
4. Activitatea curenta este activitatea desfăşurată de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activităţile legate de/derivate din realizarea acestuia.
5. Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.
6. Ajustarea reprezintă orice modificare a valorii contabile prin creştere sau micşorare, alta decât cea rezultată din reevaluare.
Toate diminuarile de valori ale activelor, altele decât cele privind amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor. De asemenea, creşterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza principiului provizioanelor.
7. Brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare reprezintă drepturi de proprietate industriala sau intelectuală, după caz.
8. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.
9. Capitalul propriu reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.
10. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridică distinctă.
11. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.
12. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentată la poziţia nr. 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.
13. Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizica sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.
14. Contabilitatea generală, denumita şi contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor şi normelor speciale.
În România normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cat şi în relaţiile cu asociaţii sau actionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi 10 din legea menţionată mai sus.
15. Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
16. Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.
17. Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa îl suporte în situaţia în care ar fi nevoita sa înlocuiască activul la data bilanţului.
18. Costul de producţie este determinat prin adăugarea la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus costul de producţie mai poate cuprinde:
a) o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere, care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producţie;
b) în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumuleaza în raport cu perioada de producţie.
Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi mari, în mod repetat, într-o perioadă scurta de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.
În cazul activelor circulante costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.
19. Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acţionarilor sau asociaţilor.
20. Dividendele propuse sunt: (a) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă; şi (b) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.
21. Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune sau o estimare, după caz.
22. Dreptul de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintă opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.
23. Filiala este o societate controlată de societatea mama.
24. Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ*1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului de activităţi al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputaţie, debusee, poziţie geografică etc.
Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporala care reprezintă orice exces al costului de achiziţie peste interesul celui care achiziţionează în valoarea justa a activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate la data tranzacţiei de schimb.
Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezintă orice exces de la data tranzacţiei de schimb, al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate, peste costul achiziţiei.
------------
*1) Definit în Codul comercial.
25. Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale.
26. Interesele de participare reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantarii contribuţiei la activităţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achizitiona acţiuni sau orice fel de astfel de participatii, fără a se tine seama de faptul ca acţiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie deţinută în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind deţinută de acea întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiţie strategica, dacă nu se demonstreaza contrariul.
27. Investiţia directa reprezintă investiţia care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin participarea parţială într-o societate noua sau existenta, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţa directa asupra administrării societăţii.
28. Investiţia de portofoliu reprezintă o alta investiţie decât cea directa, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.
29. Întreprinderea este o unitate patrimonială de tipul regiilor autonome, societăţilor comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată sau altor tipuri de societăţi comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care întocmesc situaţii financiare ce reflecta activitatea proprie.
30. Întreprinderea asociata reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influenţa semnificativă şi care nu este nici filiala, nici afiliată. În mod normal aceasta este evidenţiată prin deţinerea de către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.
31. Obligaţiile curente reprezintă obligaţiile care:
● se asteapta să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii; sau
● sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).
32. Obligaţiunea este valoarea mobiliară negociabila, care conferă deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.
33. Piaţa (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piaţa delimitata după criterii geografice.
34. Poziţia financiară reprezintă relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, asa cum sunt raportate în bilanţ.
35. Pragul de semnificaţie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problema sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influenţa în mod vadit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.
36. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia, pentru ca informaţia contabila să fie credibila, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică.
37. Producţia imobilizata reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.
38. Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.
39. Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activităţii unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii înrudite în primul rând clienţilor din afară societăţii.
40. Situaţiile financiare cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.
41. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.
42. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale, a căror deţinere durabila este considerată utila acesteia.
43. Titlurile de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de până la 20% şi nu asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.
În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.
44. Titlurile de participare deţinute în întreprinderi asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi, a căror deţinere într-o proporţie cuprinsă între 20-50% asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.
45. Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după deducerea tuturor deprecierilor.
46. Valoarea de piaţa a unui activ reprezintă preţul care poate fi obţinut pe o piaţa activa. O piaţa activa exista atunci când:
a) activele de pe piaţa sunt relativ omogene;
b) sunt cantităţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potenţiali cumpărători şi vânzători;
c) preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.
47. Valoarea de utilizare este valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare, estimate din utilizarea continua a unui activ şi din cedarea sa la sfârşitul duratei de viaţa utila.
48. Valoarea justa (engl. fair value) este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţa de cauza, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.
49. Valoarea realizabila a unui activ este valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.
50. Valoarea realizabila neta reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării.
51. Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrăinării.
52. Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedarii.
53. Variatia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintă variatia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.
54. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul financiar în care au apărut, fără a se tine seama de momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.
55. Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.
56. Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile curente ale întreprinderii şi ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.
CADRUL GENERAL
de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*)
PREFATA
Întreprinderi din întreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot părea similare de la o ţara la alta, exista diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesităţile diversilor utilizatori ai situaţiilor financiare.
Aceşti factori au condus la utilizarea unor definiţii diverse ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodată aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influentate.
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, cautand sa armonizeze reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.
Consiliul IASC considera ca situaţiile financiare întocmite în acest scop răspund necesităţilor comune majorităţii utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului ca aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru:
a) a hotărî când sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă o investiţie de capital;
b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plati şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;
d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii;
e) a determina politicile de impozitare;
f) a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;
g) a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul naţional;
h) a reglementa activitatea întreprinderilor.
Consiliul IASC recunoaşte totuşi ca guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea aceste cerinţe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora.
Situaţiile financiare sunt de regula întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care să fie utila la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile şi de concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.
INTRODUCERE
Obiect şi statut
1. Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este:
a) sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS - Internaţional Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente;
b) sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;
c) sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale;
d) sprijinirea celor care întocmesc situaţii financiare conform IAS şi pentru a face faţa problemelor care nu se regăsesc în acestea;
e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS;
f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;
g) furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.
2. Acest "cadru general" nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în faţa Standardului Internaţional de Contabilitate specific.
3. Conducerea IASC recunoaşte ca într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între cadrul general şi un Standard Internaţional de Contabilitate. În acele cazuri în care exista un conflict cerinţele standardului internaţional de contabilitate primeaza asupra celor din cadrul general. Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza după "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" şi IAS se va diminua.
4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.
Aria de aplicabilitate
5. "Cadrul general" abordeaza:
a) obiectivul situaţiilor financiare;
b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare;
d) conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.
6. "Cadrul general" se referă la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situaţii financiare"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare faţă de cele conţinute în situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie totuşi să se bazeze pe situaţiile financiare ca pe principala lor sursa de informaţii şi de aceea astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afară acestui "cadru general". Cu toate acestea "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo unde este posibil.
7. Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situaţii financiare include de regula un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri) şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare nu includ totuşi elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discutiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.
8. "Cadrul general" se aplică situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursa de informaţii financiare.
Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora
9. Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesitaţi de informaţii, astfel:
a) investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă. Actionarii sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende;
b) angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesate de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunitati profesionale;
c) creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta;
d) furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurta decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenti de continuarea activităţii întreprinderii ca principal client;
e) clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea;
f) Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicita informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca baza pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari;
g) publicul. Întreprinderile influenţează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substantiala la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recenta şi tendintele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia.
10. Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situaţiile financiare, exista cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare satisface necesităţile lor şi de asemenea va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori.
11. Responsabilitatea principala de a întocmi şi de a prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii întreprinderilor sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajuta la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesitaţi. Raportarea acestor informaţii depăşeşte scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile utilizate de conducere despre poziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE
12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
13. Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă de regula informaţii nefinanciare.
14. Situaţiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducatori, inclusiv modul se gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori care doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.
Poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare
15. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesita evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generarii lor. În ultima instanţa de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plati angajaţii şi furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performantei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.
16. Poziţia financiară a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.
17. Informaţiile despre performanta unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informaţiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile pentru anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.
18. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activităţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificărilor poziţiei financiare fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".
19. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Informaţiile privind performanta sunt oferite în primul rând de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.
20. Părţile componente ale situaţiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferă informaţii diferite, este probabil ca nici una sa nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaţiile impuse de necesităţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferă o imagine incompleta a performantei dacă nu este folosit împreună cu bilanţul şi situaţia modificărilor poziţiei financiare.
Note şi materiale suplimentare
21. Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor, referitoare la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi despre efectul modificării preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.
CONCEPTE DE BAZA
Contabilitatea de angajament
22. Pentru a-şi atinge obiectivele situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajament. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plati şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare. Deci acestea furnizează cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.
Principiul continuităţii activităţii
23. Situaţiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel se presupune ca întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a-şi lichidă sau de a-şi reduce în mod semnificativ activitatea; dacă o astfel de intenţie sau nevoie exista, s-ar putea să fie nevoie ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o baza diferita de evaluare şi în acest caz vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizata.
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE
24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea şi comparabilitatea.
Inteligibilitatea
25. O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea ca ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de notiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiti utilizatori.
Relevanta
26. Pentru a fi utile informaţiile trebuie să fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceştia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
27. Rolul de previziune şi cel de confirmare ale informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati şi de a reactiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.
28. Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziţiei şi performantei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi: plata dividendelor şi a salariilor, modificările preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala informaţiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionata a contului de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale şi cu frecventa rara sunt evidentiate separat.
Pragul de semnificaţie
29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite cazuri natura informatiei este suficienta prin ea însăşi pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor şi a oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri atât natura, cat şi pragul de semnificaţie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui să le detina pentru a avea o activitate adecvată.
30. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecata în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării gresite. Astfel pragul de semnificaţie oferă mai degraba o limita decât sa reprezinte o caracteristica calitativă primara pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utila.
Credibilitatea
31. Pentru a fi utila informaţia trebuie să fie credibila. Informaţia are calitatea de a fi credibila atunci când nu conţine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.
32. Informaţia poate fi relevanta, dar atât de puţin credibila sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia poate induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea şi valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanţ întreaga suma a despăgubirilor cerute, deşi ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o nota a situaţiilor financiare.
Reprezentarea fidela
33. Pentru a fi credibila informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie se asteapta, în mod rezonabil, să le reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie să reprezinte în mod credibil tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active, datorii şi capital propriu ale întreprinderii la data raportarii şi care îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
34. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datorează partinirii, ci mai degraba dificultăţilor inerente fie identificarii tranzacţiilor şi altor evenimente ce urmează să fie evaluate, fie conceperii şi aplicării tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor generează fond comercial (goodwill) în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri totuşi pot fi relevante recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare ce planeaza asupra recunoaşterii şi evaluării lor.
Prevalenta economicului asupra juridicului
35. Pentru ca informaţia să prezinte în mod credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părţi într-un astfel de mod încât documentele sa susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective; cu toate acestea pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. În astfel de circumstanţe raportarea unei vânzări nu ar reprezenta în mod credibil operaţiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operaţiune de aceasta natura).
Neutralitatea
36. Pentru a fi credibila informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutra, adică lipsită de influente. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea şi prezentarea informatiei influenţează luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.
Prudenta
37. Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care în mod inevitabil planeaza asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi: încasarea creanţelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor şi echipamentelor şi numărul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudentei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenta înseamnă includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuşi exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
Integralitatea
38. Pentru a fi credibila informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsa sau sa induca în eroare şi astfel sa devină necredibila şi defectuoasă din punct de vedere al relevantei.
Comparabilitatea
39. Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Astfel măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere şi într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.
40. O implicatie importanţa a caracteristicii calităţii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii să fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsura sa identifice diferenţele dintre politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta, precum şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.
41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată sa devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeaşi maniera pentru o tranzacţie sau pentru un alt eveniment, dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanta şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să îşi lase politicile contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante şi credibile.
42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziţia financiară, performanta şi modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare sa releve informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente.
Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila
Oportunitatea
43. Dacă exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta îşi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagă între valoarea relativă a raportarii la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deşi în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotriva, dacă raportarea este intarziata până când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au fost nevoiti între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta şi credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităţilor utilizatorilor în procesul luării deciziilor economice.
Raportul cost-beneficiu
44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generală decât o caracteristica calitativă. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui să depăşească costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor şi a costurilor reprezintă în fond rezultatul unui rationament profesional. În plus costurile nu sunt suportate neapărat de acei utilizatori care se bucura şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât cei pentru care informaţia este pregatita; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv testul cost-beneficiu este dificil de aplicat oricărui caz particular. Cu toate acestea cei abilitaţi sa emita standardele, precum şi cei care întocmesc şi utilizează situaţiile financiare ar trebui să fie constienti de aceasta limita.
Echilibrul dintre caracteristicile calitative
45. În practica stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de rationament profesional.
Imaginea fidela/Prezentarea fidela
46. Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei şi a modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are în mod normal ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situaţiei întreprinderii.
STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE
47. Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situaţiilor financiare". Structurile bilanţului legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere, legate în mod direct de evaluarea performantei, sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificărilor poziţiei financiare reflecta de obicei structurile din contul de profit şi pierdere şi modificările structurilor din bilanţ; în consecinţa "cadrul general" nu identifica structurile specifice acesteia.
48. Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate după natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, pentru a prezenta informaţii în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.
Poziţia financiară
49. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează:
a) un activ reprezintă o resursa controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
b) o datorie reprezintă o obligaţie actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice;
c) capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.
50. Definiţiile activelor şi datoriilor identifica elementele esenţiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82-98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevăzute în paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.
51. La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordată atenţie substanţei şi realităţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar substanţa şi realitatea economică reprezintă faptul ca locatarul obţine beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plati pentru acest drept o sumă aproximativ egala cu valoarea justa a activului şi dobânda aferentă. Din acest motiv leasingul financiar da naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinţa în bilanţul locatarului.
52. Bilanţurile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile prevăzute în paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, precum şi la baza elaborării unor noi standarde.
Active
53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.
54. De obicei o întreprindere îşi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacă dorintele sau necesităţile clienţilor; datorită faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitaţi, clienţii sunt dispusi sa plătească pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului ca se impune faţă de celelalte resurse.
55. Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intră în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:
a) utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzării de către întreprindere;
b) schimbat cu alte active;
c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau
d) repartizat acţionarilor întreprinderii.
56. Multe active, de exemplu terenurile şi mijloacele fixe, au o formă fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esenţială pentru existenta unui activ, de aceea brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacă sunt controlate de aceasta.
57. Multe active, de exemplu creanţele, terenurile şi clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ, deşi, de exemplu, o proprietate deţinută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este de obicei rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definitia unui activ, chiar şi fără a exista un control legal. De exemplu, know-how obţinut dintr-o activitate de dezvoltare poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how, ţinându-l secret.
58. Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal întreprinderile obţin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietăţile primite de întreprindere de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele care sunt asteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpara un bun nu satisface prin ea însăşi definitia unui activ.
59. Exista o legătură strânsă între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmăreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludenta ca elementul obţinut corespunde definitiei unui activ. În mod similar absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacă definitia unui activ, care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.
Datorii
60. O caracteristica esenţială a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligaţie actuala. O obligaţie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii să îşi respecte obligaţiile ce decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinţa legală. În mod normal acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri şi servicii primite. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de a menţine relaţii bune de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacă, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecţiunile produselor sale chiar şi după ce perioada de garanţie a expirat, sumele ce se asteapta să fie cheltuite în legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.
61. Trebuie facuta distincţia între o obligaţie actuala şi un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintă prin ea însăşi o obligaţie prezenta. În mod normal obligaţia apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpărare a activului. În cazul din urma natura irevocabilă a acordului poate conduce la consecinţe economice ca urmare a neonorarii obligaţiei; de exemplu, din cauza existenţei unei penalizări substanţiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a împiedica fluxul resurselor către o altă parte.
62. Stingerea unei obligaţii prezente implica de obicei renunţarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu prin:
a) plata în numerar;
b) transferul altor active;
c) prestarea de servicii;
d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o alta obligaţie; sau
e) transformarea obligaţiei în capital propriu.
O obligaţie poate fi stinsă şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de către creditor la drepturile sale.
63. Datoriile rezultă din tranzacţii sau din alte evenimente trecute. De exemplu, achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor da naştere unor datorii comerciale (în afară cazului în care se face plata în avans sau se plăteşte în momentul livrării), iar primirea unui credit de la banca da naştere unei obligaţii de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaşte reduceri viitoare pe baza cumpărărilor anuale făcute de clienţi ca fiind obligaţii; în acest caz vânzarea bunurilor din perioada anterioară este tranzacţia care da naştere datoriei respective.
64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includă doar sumele ce pot fi stabilite fără să fie necesar să se facă estimari. Definitia datoriei prevăzută în paragraful 49 este bazată pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligaţie prezenta şi satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacă suma trebuie să fie estimată. Exemplele din această categorie se referă la provizioanele pentru plati ce trebuie făcute pentru garanţiile existente şi la provizioanele pentru acoperirea obligaţiilor privind pensiile.
Capitalul propriu
65. Deşi capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al acţionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintă alocarea rezultatului reportat şi rezervele ce reprezintă ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor de către utilizatorii situaţiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca părţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.
66. Constituirea rezervelor este cerută uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecţie împotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere şi creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacă legislaţia fiscală naţionala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri către astfel de rezerve. Existenta şi mărimea unor asemenea rezerve legale, statutare şi fiscale constituie o informaţie ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Transferurile către asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat decât cheltuieli.
67. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor. În mod normal suma cumulată a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piaţa a acţiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obţinută prin vânzarea pe elemente a activului net sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activităţii.
68. Activităţile comerciale şi industriale se regăsesc de obicei sub forma întreprinderilor cu asociat unic, a parteneriatelor, precum şi a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal şi de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplică în cazul societăţilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce priveşte repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii către proprietari sau către alţi beneficiari. Totuşi definitia capitalului propriu, precum şi alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile şi pentru astfel de întreprinderi.
Performanta
69. Profitul este frecvent utilizat ca o măsura a performantei sau ca baza de referinţa pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoaşterea şi măsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.
70. Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite după cum urmează:
a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizează în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;
b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
71. Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale, dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere. Criteriile de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.
72. Veniturile şi cheltuielile se pot regasi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informaţia relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte adesea distincţia dintre acele elemente de venituri şi cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi. Aceasta distincţie se realizează plecandu-se de la prezumţia ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. De exemplu, activităţi intamplatoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiţii pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii şi activităţii întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activităţi curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activităţi extraordinare.
73. De asemenea, distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să îşi prezinte în mod variat performanţele. Aceste clasificari prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit şi pierdere poate include marja bruta, profitul din activităţile curente înainte de impozitare, profitul din activităţile curente după impozitare şi profitul net.
Venituri
74. Definitia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cat şi câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.
75. Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definitiei veniturilor şi pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă cresteri ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.
76. Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu şi lung. Definitia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizează de obicei distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importanţa pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate de regula la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.
77. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezultă, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.
Cheltuieli
78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.
79. Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor şi care pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuari ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structura distinctă.
80. În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit şi pierdere prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importantei cunoaşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.
Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului
81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deşi aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului capitalului. În schimb ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110.
RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE
82. Recunoaşterea este procesul incorporarii în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaştere trebuie prezentate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.
83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situaţiei financiare trebuie recunoscut în cazul în care:
a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să între sau sa iasa în sau din întreprindere; şi
b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaştere în situaţiile financiare trebuie acordată atenţie consideratiilor legate de pragul de semnificaţie, prezentate în paragrafele 29 şi 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru o anumită structura, de exemplu un activ, impune automat recunoaşterea unei alte structuri, de exemplu un venit sau o datorie.
Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare
85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaştere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care îşi desfăşoară activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informaţia disponibilă în momentul întocmirii situaţiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanţe a întreprinderii este probabila, în absenta oricărei probe care să demonstreze contrariul, se justifica recunoaşterea creanţei ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanţelor totuşi va fi considerată normală probabilitatea apariţiei unui grad de neincasare şi, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistrată drept cheltuiala.
Credibilitatea evaluării
86. A doua condiţie pe care un element trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscut este ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38. În multe cazuri costul sau valoarea trebuie estimată; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esenţială în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţează credibilitatea lor. În cazul în care totuşi nu poate fi realizată o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. De exemplu, încasările previzionate în urma unui proces în instanţa pot corespunde definitiei activelor şi veniturilor, precum şi criteriului de probabilitate a realizării; totuşi, dacă nu este posibila evaluarea credibila a câştigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasări previzionate trebuie totuşi prezentate note sau informaţii suplimentare.
87. Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de recunoaştere stabilite în paragraful 83 poate fi recunoscut mai târziu ca urmare a unor circumstanţe sau evenimente ulterioare.
88. Informaţii referitoare la un element care are caracteristicile esenţiale ale unei structuri a situaţiilor financiare, dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere pot fi totuşi prezentate în note şi informaţii suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoaşterea existenţei acestui element este relevanta pentru evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificării poziţiei financiare de către utilizatorii situaţiilor financiare.
Recunoaşterea activelor
89. Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
90. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Acest tratament nu înseamnă ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obţinerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranţă privind obţinerea unui beneficiu într-o perioadă contabila ulterioară este insuficient pentru a garanta recunoaşterea unui activ.
Recunoaşterea datoriilor
91. O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, va rezultă din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluată în mod credibil. În practica obligaţiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încă obligaţiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite încă) nu sunt în general recunoscute ca datorii în situaţiile financiare. Totuşi astfel de obligaţii pot corespunde definitiei datoriilor şi, în cazul în care criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite în anumite circumstanţe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanţe recunoaşterea datoriilor implica şi recunoaşterea activelor sau a cheltuielilor aferente.
Recunoaşterea veniturilor
92. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune ca recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea neta a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descresterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).
93. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de exemplu cerinţa ca venitul să fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere prezentate în acest "cadru general". Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.
Recunoaşterea cheltuielilor
94. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă ca recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).
95. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoaşterea simultană sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului "cadru general" nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.
96. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica şi raţională, atunci când se asteapta să se obţină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar în mod vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri şi mijloace fixe, fond comercial, licenţe şi mărci de comerţ; în astfel de cazuri cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.
97. O cheltuiala este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când şi în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează sa mai corespundă condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub forma de activ.
98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscută în contul de profit şi pierdere în acele situaţii în care apare o datorie fără recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanţii pentru produsele vândute.
EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE
99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinatii variate. Ele includ următoarele:
a) costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se asteapta să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
b) costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia;
c) valoarea realizabila (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, care trebuie plătită pentru a achită datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
d) valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmează să fie generate în derularea normală a activităţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt de obicei înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piaţa, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizată. Mai mult, unele întreprinderi utilizează costul curent ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării preţurilor activelor nemonetare.
CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI
Conceptul de capital
102. În elaborarea situaţiilor financiare majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, de exemplu, banii investiti sau puterea de cumpărare investită, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimată, de exemplu, în unităţi de producţie pe zi.
103. Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să aibă la baza necesităţile utilizatorilor situaţiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmărit în determinarea profitului, deşi pot aparea anumite dificultăţi de evaluare la punerea în practica a conceptului.
Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului
104. Conceptele privind capitalul, prezentate în paragraful 102, conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului:
a) menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obţine doar dacă valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menţinerea capitalului financiar poate fi evaluată atât în unităţi monetare nominale, cat şi în unităţi de putere constanta de cumpărare;
b) menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.
105. Conceptul de menţinere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care doreşte sa îl menţină. Acesta asigura legătură între conceptele de capital şi cele de profit, deoarece oferă punctul de referinţa fără de care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiţie esenţială pentru distincţia între rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului sau; doar intrările de active în plus faţă de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci câştig produs de capitalul investit. Astfel profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.
106. Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea doreşte sa îl menţină.
107. Diferenţa principala dintre cele doua concepte referitoare la menţinerea capitalului este reprezentată de tratamentul efectelor variaţiei preţurilor activelor şi datoriilor întreprinderii. În termeni generali o întreprindere şi-a menţinut capitalul dacă la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.
108. Conform conceptului de menţinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unităţilor monetare nominale, profitul reprezintă creşterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel creşterile preţurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câştiguri din deţinerea de active, reprezintă profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel până în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menţinerii capitalului financiar este definit în termenii unităţilor de putere constanta de cumpărare, profitul reprezintă creşterea puterii de cumpărare investite în cursul perioadei. Astfel doar acea parte a creşterii preţurilor activelor care depăşeşte creşterea nivelului general al preţurilor este considerată profit. Restul creşterii reprezintă o ajustare pentru menţinerea capitalului şi ca atare reprezintă o parte a capitalului propriu.
109. Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacităţii fizice de producţie, profitul reprezintă creşterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificările de preţuri care afectează activele şi datoriile întreprinderii sunt privite ca modificări în măsurarea capacităţii productive fizice a acesteia; astfel ele sunt tratate ca ajustari de menţinere a nivelului capitalului, care fac parte din capitalul propriu, şi nu ca profit.
110. Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. Diversele modele contabile prezintă grade diferite de relevanta şi de credibilitate şi, ca şi în alte domenii, managementul trebuie să caute un echilibru între relevanta şi credibilitate. Acest "cadru general" se aplică unei game de modele contabile şi oferă recomandări pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent Consiliul IASC nu are intenţia de a prescrie un anumit model, în afară de cazuri excepţionale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raportează în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuşi în perspectiva evolutiilor pe plan mondial aceasta intenţie va fi revizuită.
-------