LEGE Nr. 46 din 5 iunie 1996
privind pregătirea populaţiei pentru apărare
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 120 din 11 iunie 1996



    Parlamentul României adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    Toţi cetăţenii tarii au dreptul şi obligaţia sa apere România.


    Articolul 2

    Pregătirea populaţiei pentru apărarea patriei se realizează prin:
    a) îndeplinirea serviciului militar;
    b) participarea la alte forme de pregătire.


    Capitolul 2 Îndeplinirea serviciului militar


    Secţiunea 1 Dispoziţii comune


    Articolul 3

    Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni români, şi se îndeplineşte în următoarele forme:
    a) ca militari în termen;
    b) ca militari cu termen redus;
    c) ca rezervişti concentraţi sau mobilizati.
    Sunt consideraţi în serviciul militar şi cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care fac parte din cadrele în activitate, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ şi militarii angajaţi pe bază de contract.
    Timpul cît o persoană îndeplineşte serviciul militar constituie vechime în munca.


    Articolul 4

    Cetăţenii care, din motive religioase, refuza sa îndeplinească serviciul militar sub arme executa serviciul utilitar alternativ, potrivit prezentei legi.
    Modul de executare a serviciului utilitar alternativ se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 5

    Pe timpul îndeplinirii serviciului militar în una dintre formele prevăzute la art. 3 alin. 1 şi 2, cetăţenilor le este interzis sa desfăşoare activităţi politice în unităţile militare.


    Articolul 6

    Nu îndeplinesc serviciul militar:
    a) alienaţii şi debilii mintal;
    b) cei clasaţi inapti pentru serviciul militar cu scoatere din evidenta, pentru invaliditati sau boli permanente, altele decît cele prevăzute la lit. a);
    c) personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege;
    d) cei condamnaţi la închisoare, pe timpul executării pedepsei, precum şi cei arestaţi preventiv sau trimişi în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală;
    e) cei care au suferit condamnări cu închisoare peste 5 ani pentru infracţiuni comise cu intenţie.


    Articolul 7

    Cetăţenii cu domiciliul stabil în România, care au dobândit sau au redobândit cetăţenia română, îndeplinesc obligaţiile militare după o perioadă de cel mult 6 luni de la stabilirea sau restabilirea în ţara.
    Cetăţenii care au îndeplinit serviciul militar în alte tari sunt exceptaţi de la obligaţiile prevăzute la art. 3 lit. a) şi b).


    Articolul 8

    Cetăţenii care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurămînt:
    "Eu, ....., jur credinţa patriei mele România. Jur să-mi apar ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur sa respect legile tarii şi regulamentele militare.
    Asa să-mi ajute Dumnezeu!"


    Secţiunea a 2-a Serviciul militar în termen


    Articolul 9

    Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, organele militare teritoriale efectuează, anual, în perioadele stabilite de Statul Major General, recrutarea tinerilor şi încorporarea recrutilor.
    Perioadele când se efectuează recrutarea şi încorporarea vor fi anunţate prin mijloace de informare în masa.


    Articolul 10

    Ţinerii luati în evidenta militară se numesc recruti.
    Totalitatea cetăţenilor români născuţi în acelaşi an formează un contingent care este indicat de anul naşterii.
    Sunt recrutati ţinerii care, în anul când se face recrutarea, îndeplinesc vârsta de 19 ani.
    Elevii liceelor sau ai altor şcoli echivalente sunt recrutati în ultimul an de studiu, chiar dacă nu au împlinit vârsta prevăzută la alineatul precedent.
    În timp de război, ţinerii sunt recrutati în anul când împlinesc vârsta de 18 ani.


    Articolul 11

    Sunt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani.
    În timp de război, precum şi la cererea acestora în timp de pace, ţinerii pot fi încorporaţi după împlinirea virstei de 18 ani.
    Limita maxima de vârsta până la care cetăţenii români pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen este de 35 de ani.


    Articolul 12

    Durata serviciului militar în termen este de 12 luni pentru militarii de toate armele. Durata serviciului militar în termen se socoteşte începând cu prima zi a lunii următoare incorporarii.
    Prelungirea serviciului militar se face conform legii.


    Articolul 13

    Durata serviciului utilitar alternativ este de 24 de luni. La cerere, cetăţenii care efectuează serviciul utilitar alternativ pot fi trecuţi, la prima încorporare, să execute integral serviciul militar în termen.


    Articolul 14

    Pentru a fi recrutati sau încorporaţi, cetăţenii sunt obligaţi să se prezinte la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare.
    Ţinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare, sunt obligaţi să se prezinte la centrele militare judeţene, municipale, de sector, pe a căror rază teritorială îşi au domiciliul ori reşedinţa, până cel mai tirziu la sfârşitul anului în care împlinesc vârsta pentru a fi recrutati sau încorporaţi.


    Articolul 15

    Recrutarea şi încorporarea se efectuează de către comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lângă centrele militare judeţene, municipale şi de sector, după caz.
    Pe lângă un centru militar pot funcţiona una sau mai multe comisii locale de recrutare-încorporare ce îşi vor desfăşura activităţile în localitatea de reşedinţa, cît şi în alte localităţi din judeţ.
    Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare se compune din:
    a) preşedinte:
    - un ofiţer din centrul militar judeţean, municipal sau de sector;
    b) membri:
    - un delegat al consiliului local;
    - un delegat al poliţiei din localitatea respectiva, ofiţer sau subofiţer;
    - un medic desemnat de direcţia sanitară judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti;
    c) secretar:
    - un ofiţer sau subofiţer din centrul militar respectiv.


    Articolul 16

    Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atribuţii:
    a) examinează medical şi testeaza psihologic ţinerii la recrutare şi recrutii la încorporare, stabilind dacă sunt apţi sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical aprobat de ministrul apărării naţionale;
    b) repartizează la recrutare ţinerii pe arme, iar la încorporare recrutii pe unităţi şi formaţiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar;
    c) acorda scutiri de serviciu militar şi aminari de la încorporare recrutilor, în condiţiile prezentei legi.
    Hotărârile comisiilor locale de recrutare-încorporare se comunică tinerilor şi recrutilor.


    Articolul 17

    Recrutii pot face contestaţie împotriva hotărîrilor comisiilor locale de recrutare-încorporare, la comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, de analiza a contestaţiilor privind recrutarea-încorporarea, care se constituie din:
    a) preşedinte:
    - comandantul centrului militar;
    b) membri:
    - delegatul consiliului judeţean;
    - delegatul inspectoratului de poliţie;
    - medicul centrului militar.
    Contestaţia se depune la comisia judeteana de analiza a contestaţiilor privind recrutarea-încorporarea, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 2 zile de la comunicarea hotărârii care se ataca. Contestaţia trebuie rezolvată în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării. Hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, este definitivă.


    Articolul 18

    Examinarile medicale de specialitate la comisiile de recrutare-încorporare se efectuează la sediile acestora sau în spitale şi dispensare-policlinici, de către medici specialişti, stabiliţi de direcţia sanitară judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, de comun acord cu medicul centrului militar, precum şi în spitalele militare teritoriale. Aceşti medici fac parte din comisiile de recrutare-încorporare.


    Articolul 19

    Concluziile medicale ale comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de recrutare-încorporare pot fi revocate numai de către Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară.


    Articolul 20

    Direcţiile sanitare asigura personalul medico-sanitar auxiliar şi instrumentarul medical necesar efectuării examenului medical. De asemenea, organizează tratamentul medical şi asigura recrutilor asistenţa şi tratament medical gratuit în spitale, dispensare-policlinici, pentru acele boli care îi fac, temporar, inapti pentru serviciul militar.


    Articolul 21

    Recrutii care sunt unici intretinatori de familie şi contribuie efectiv la întreţinerea acesteia sunt scutiţi de serviciul militar, dacă:
    a) sotia recrutului este bolnava, încadrată în gradul I sau II de invaliditate;
    b) recrutul are unul sau mai mulţi copii minori, iar sotia acestuia a decedat;
    c) tatăl recrutului este în vârsta de cel puţin 62 de ani şi mama 57 de ani;
    d) ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârsta;
    e) părintele în viaţa îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. c) sau d);
    f) părintele despărţit legal sau în fapt, aflat în întreţinerea recrutului, îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. c) sau d), dacă despărţirea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.
    De asemenea, sunt scutiţi de serviciul militar şi recrutii care sunt unici sustinatori ai surorilor şi fraţilor invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreţinerea lor.
    Recrutii înfiaţi beneficiază de prevederile lit. c)-f) din prezentul articol, dacă înfierea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.


    Articolul 22

    Se considera unic sustinator al părinţilor ori al surorilor sau al fraţilor minori recrutul care:
    a) nu mai are alte surori sau fraţi majori apţi de muncă.
    b) mai are surori sau fraţi, dar aceştia nu pot contribui la întreţinerea părinţilor, deoarece:
    - sunt elevi sau studenţi în instituţiile militare de învăţământ;
    - îndeplinesc serviciul militar în termen sau cu termen redus;
    - sunt elevi în şcolile militare de ofiţeri, maiştri militari, subofiteri activi;
    - sunt invalizi de gradul I sau II.
    Prin contribuţie efectivă se înţelege participarea permanenta a recrutului la întreţinerea părinţilor, surorilor şi fraţilor minori, cu o parte însemnată din veniturile lui, precum şi la îngrijirea acestora, în cazul când prezenta recrutului este absolut necesară.


    Articolul 23

    Amînarea de la încorporare se acordă:
    a) recrutilor gasiti, la încorporare, bolnavi de una dintre bolile prevăzute în baremul medical aprobat de ministrul apărării naţionale;
    b) elevilor liceelor de la învăţământul de zi şi seral, ai şcolilor postliceale ori echivalente acestora, până la absolvirea studiilor. Pierd dreptul de amînare de la încorporare elevii exmatriculati pe o durată mai mare de 1 an, precum şi cei care repeta anul sau clasa mai mult de 1 an, din motive imputabile acestora;
    c) celor care au greutăţi familiale deosebite şi care se încadrează în următoarele situaţii:
    - părinţii au mai mulţi copii, dintre care cel puţin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este incorporat;
    - părinţii îndeplinesc condiţiile de vârsta pentru ca fiul să fie scutit de serviciul militar, dar mai un copil major, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, care are cel puţin 2 copii minori şi nu poate contribui la întreţinerea părinţilor;
    - unul dintre părinţi a decedat, iar cel în viaţa are în întreţinere cel puţin 2 copii minori;
    - recrutul nu are părinţi, a fost crescut de bunici sau de altă persoană, până la vârsta de 14 ani, nu a fost înfiat, locuieşte cu cei care l-au crescut, aceştia sunt bolnavi şi se încadrează în gradul I sau II de invaliditate ori au vârsta prevăzută în art. 21 lit. c);
    - recrutul are cel puţin 2 copii minori în vârsta de până la 7 ani.
    Pentru cazurile prevăzute la alin. 1, 3 şi 4 ale lit. c), venitul mediu lunar al celor ce au nevoie de întreţinere sa nu fie mai mare decît cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru limita de vârsta, prevăzut de dispoziţiile legale;
    d) recrutilor care sunt unici sustinatori ai surorilor sau fraţilor minori, până la majoratul unuia dintre ei.


    Articolul 24

    Dacă pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen se produce una dintre situaţiile prevăzute la art. 21, 22 şi 23, cei în cauza vor fi lasati la vatra.


    Articolul 25

    La constatarea încetării cauzelor de scutire sau de amînare de la încorporare, recrutii şi militarii lasati la vatra vor fi chemaţi pentru îndeplinirea sau completarea serviciului militar în termen la prima încorporare, dacă nu au împlinit vârsta de 35 de ani.


    Secţiunea a 3-a Serviciul militar cu termen redus


    Articolul 26

    Absolvenţii instituţiilor civile de învăţământ superior, recunoscute de stat, care nu au îndeplinit obligaţiile militare până la începerea studiilor, efectuează serviciul militar cu termen redus cu durata de 6 luni, în primul an după absolvire, dacă nu au împlinit vârsta de 35 de ani.
    Absolvenţii instituţiilor civile de învăţământ superior nu beneficiază de prevederile art. 21, 22 şi 23 lit. c) şi d) privind scutirea de serviciul militar sau amînarea de la încorporare.
    Nu vor fi încorporaţi cei care frecventează cursurile unei alte facultăţi şi au absolvit cel puţin 1 an. Aceasta amînare se acordă numai până la absolvirea cursurilor celei de-a doua facultăţi.


    Articolul 27

    După îndeplinirea serviciului militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute în pregătirea militară, absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ superior li se pot acorda grade de ofiţer, subofiţer sau gradat în rezerva, în condiţiile stabilite de lege.


    Articolul 28

    Absolvenţii instituţiilor civile de învăţământ superior pot opta pentru serviciul utilitar alternativ cu durata de 12 luni, în condiţiile prezentei legi.


    Secţiunea a 4-a Serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizati


    Articolul 29

    Cetăţenii români, după îndeplinirea serviciului militar activ, sunt luati în evidenta ca rezervişti instruiti.
    Cetăţenii români apţi pentru serviciul militar, care nu şi-au îndeplinit aceasta obligaţie până la împlinirea virstei de 35 de ani, precum şi cetăţenii care au executat serviciul utilitar alternativ sunt luati în evidenta ca rezervişti neinstruiti cu grad de soldat.
    Gradatii şi soldatii se ţin în evidenta până la împlinirea virstei de 50 ani, astfel:
    a) clasa I:
    - rezerva armatei, până la 35 ani inclusiv;
    b) clasa a II-a:
    - rezerva teritorială, de la 35 de ani până la 45 de ani inclusiv;
    c) clasa a III-a:
    - rezerva generală, de la 45 de ani până la împlinirea virstei de 50 de ani.
    Cadrele în rezerva se împart, după vârsta, în 3 clase şi se ţin în evidenta până la împlinirea virstei prevăzute de lege.


    Articolul 30

    Ofiţerii, maiştri militari, subofiterii, gradatii şi soldatii în rezerva sunt concentraţi pentru instrucţie sau pentru completarea efectivelor forţelor armate.
    Rezervistii pot fi concentraţi pentru instrucţie la datele şi pe durata stabilite prin ordinul Statului Major General, astfel:
    a) de 5 ori pe timpul cît se găsesc în clasa I de evidenta;
    b) de 3 ori pe timpul cît se găsesc în clasa a II-a de evidenta;
    c) o singură dată pe timpul cît se găsesc în clasa a III-a de evidenta.
    Durata fiecărei concentrari de instrucţie este de maximum 45 de zile şi poate fi prelungită prin lege.
    Perioadele în care se efectuează concentrari de instrucţie pot fi anunţate şi prin mijloacele de informare în masa.


    Articolul 31

    La declararea mobilizării, toţi militarii, precum şi rezervistii concentraţi se considera mobilizati şi rămân în continuare în marile unităţi, în unităţile şi formaţiunile militare.


    Articolul 32

    Chemarea rezervistilor la concentrare şi la mobilizare se face prin ordine de chemare. Ordinele de chemare la mobilizare se inmineaza şi se păstrează asupra rezervistilor din timp de pace.


    Secţiunea a 5-a Cadrele militare în activitate; elevii şcolilor militare şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ superior; militarii angajaţi pe bază de contract


    Articolul 33

    Condiţiile de admitere în instituţiile militare de învăţământ se stabilesc de către ministerele care le au în subordine sau de către instituţiile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.


    Articolul 34

    Ţinerii admişi în instituţiile militare de învăţământ, cu excepţia celor din liceele militare, sunt consideraţi încorporaţi.


    Articolul 35

    Elevii şcolilor militare şi studenţii care nu mai continua studiile sunt trimişi la unităţi militare pentru completarea serviciului militar până la 12 luni. Dacă aceştia au îndeplinit serviciul militar înainte de a intră în instituţia militară de învăţământ sau au terminat cel puţin anul I de studii, sunt trecuţi în rezerva.


    Articolul 36

    Îndatoririle şi drepturile cadrelor militare în activitate, precum şi alte norme în legătură cu situaţia lor militară se stabilesc prin lege.


    Articolul 37

    Cetăţenii care au îndeplinit serviciul militar în termen pot fi angajaţi în unităţi militare, pe bază de contract, pentru o perioadă determinata, în funcţie de nevoile forţelor armate.
    Modul de angajare, durata contractului, drepturile şi îndatoririle militarilor angajaţi pe bază de contract sunt reglementate prin ordine ale ministrului apărării naţionale, respectiv ale ministrului de interne.


    Secţiunea a 6-a Evidenta militară a recrutilor şi rezervistilor


    Articolul 38

    Conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii de evidenta militară, pe întreg teritoriul României, se executa de către Statul Major General.
    Organele specializate în ţinerea evidentei militare sunt centrele militare judeţene, municipale şi de sector, precum şi unităţile de poliţie.
    Evidenta militară a recrutilor se tine după domiciliul sau reşedinţa acestora, iar a rezervistilor, numai după domiciliu.


    Articolul 39

    Evidenta militară a cetăţenilor români, care se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 de zile, se tine de care reprezentantele diplomatice ale României în ţările respective.


    Articolul 40

    Centrele militare judeţene, municipale şi de sector pot chema recrutii şi rezervistii pentru precizarea unor date în legătură cu situaţia lor militară de cel mult 3 ori pe an.


    Articolul 41

    Chemarea cetăţenilor la centrele militare judeţene, municipale şi de sector se face pe baza ordinului de chemare.


    Articolul 42

    Documentul de evidenta militară aflat asupra recrutilor este adeverinta de recrutare, iar pentru rezervişti, livretul militar.
    Livretul militar se vizează periodic, prin prezentarea rezervistilor la centrele militare judeţene, municipale sau de sector, la datele stabilite de Statul Major General.
    Pierderea livretului militar se anunta la organul de evidenta militară în termen de 5 zile şi se publică în Monitorul Oficial al României, în termen de 10 zile de la constatare.


    Capitolul 3 Alte forme de pregătire a populaţiei pentru apărare


    Secţiunea 1 Dispoziţii comune


    Articolul 43

    Prin alte forme de pregătire a populaţiei pentru apărare se înţelege participarea acesteia la pregătirea premilitara a tineretului, în formaţiuni de protecţie civilă şi în formaţiuni sanitar-voluntare ale Crucii Roşii.


    Articolul 44

    Organizarea şi a altor forme de pregătire a populaţiei pentru apărare se face prin lege.


    Secţiunea a 2-a Pregătirea premilitara a tineretului


    Articolul 45

    Pregătirea premilitara se organizează pe bază de voluntariat, cu ţinerii apţi din punct de vedere medical, care au împlinit vârsta de 15 ani şi până la încorporare, în scopul însuşirii unor cunoştinţe şi formării de deprinderi militare şi tehnico-aplicative, dezvoltării sentimentelor patriotice şi morale, precum şi în scopul educării civice.


    Articolul 46

    Pregătirea premilitara a tineretului este organizată şi realizată de către Ministerul Apărării Naţionale. În acest scop, Ministerul Apărării Naţionale va colabora cu Ministerul de Interne, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Învăţământului şi cu alte organe şi autorităţi ale administraţiei publice.


    Articolul 47

    Activitatea de pregătire premilitara a tineretului se realizează în centre de pregătire organizate pe lângă unităţile militare, unităţile de învăţământ, agenţii economici şi instituţiile publice. În funcţiile de comandanti de centre şi formaţiuni de pregătire premilitara a tineretului se încadrează ofiţeri, maiştri militari, subofiteri şi gradati activi şi în rezerva.


    Articolul 48

    Instruirea metodica a rezervistilor comandanti de centre şi formaţiuni de pregătire premilitara a tineretului se executa anual, în limita a 18-20 de ore, în unităţi militare, precum şi în unităţi de învăţământ.


    Articolul 49

    Ministerul Apărării Naţionale elaborează programele de pregătire în colaborare cu Ministerul de Interne, asigura armamentul, munitia, baza materială şi documentara, precum şi fondurile băneşti necesare instruirii militare generale şi de specialitate a tinerilor şi comandantilor de centre şi formaţiuni.
    Pentru organizarea şi desfăşurarea pregătirii de specialitate în cadrul unor cercuri tehnico-aplicative, altele decît cele stabilite de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, fondurile băneşti vor fi asigurate de către Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Învăţământului.


    Articolul 50

    Ţinerii participanţi la pregătirea premilitara beneficiază gratuit de asistenţa medicală, medicamente, spitalizare şi pensii pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul pregătirii şi în legătură cu activitatea de pregătire militară.


    Articolul 51

    Ofiţerii, maistrii militari, subofiterii şi gradatii în rezerva, care îndeplinesc funcţiile de comandanti de centre şi formaţiuni de pregătire premilitara a tineretului, pe timpul executării activităţilor de pregătire, au obligaţiile şi drepturile prevăzute pentru rezervişti şi beneficiază de prioritate la înaintarea în gradul următor.


    Articolul 52

    Ţinerii care participa cu regularitate la pregătirea premilitara pot să-şi aleagă arma în care vor fi instruiti pe timpul îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.


    Secţiunea a 3-a Pregătirea în formaţiuni de protecţie civilă


    Articolul 53

    Cetăţenii români au obligaţia de a participa la activitatea de pregătire pentru protecţie civilă în vederea cunoaşterii şi aplicării regulilor şi măsurilor de protecţie civilă. Programele, formele şi durata pregătirii privind protecţia civilă pe categorii de participanţi se stabilesc prin lege.


    Articolul 54

    Formaţiunile de protecţie civilă se constituie, conform legii, la autorităţile administraţiei publice şi la instituţiile publice, precum şi la agenţii economici, indiferent de forma de proprietate.


    Secţiunea a 4-a Pregătirea în formaţiuni sanitar-voluntare ale Crucii Roşii


    Articolul 55

    Organizarea, încadrarea şi funcţionarea formatiunilor sanitar-voluntare şi pregătirea surorilor de Cruce Roşie se realizează de către Societatea Naţionala de Cruce Roşie din România.


    Articolul 56

    Inzestrarea formatiunilor sanitar-voluntare ale Crucii Roşii cu materialele necesare instruirii şi acordării primului-ajutor se asigura de către agenţii economici şi instituţiile publice, prefecturile şi primăriile pe lângă care acestea funcţionează, potrivit legii.


    Capitolul 4 Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice şi ale instituţiilor publice, precum şi ale agenţilor economici


    Articolul 57

    Centrele militare judeţene, municipale şi de sector verifica şi îndrumă activitatea autorităţilor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi a agenţilor economici, pentru ţinerea evidentei militare a recrutilor şi rezervistilor.
    De asemenea, sprijină, îndrumă şi verifica activitatea unităţilor de poliţie în ceea ce priveşte ţinerea evidentei militare a recrutilor şi rezervistilor.


    Articolul 58

    Autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, precum şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate şi de mărimea acestora, au următoarele obligaţii privind evidenta militară a salariaţilor proprii sau, după caz, a şomerilor:
    a) sa ţină la zi evidenta şi sa comunice lunar centrelor militare judeţene, municipale sau de sector incadrarile, plecarile din serviciu şi detasarile pentru o perioadă mai mare de 45 de zile, precum şi schimbările în datele de evidenta a acestora.
    Instituţiile civile de învăţământ superior, colegiile şi şcolile postliceale vor comunică, în scris, centrelor militare judeţene, municipale sau de sector, pe a căror rază teritorială funcţionează, în termen de 10 zile de la începerea studiilor, numele studenţilor şi ale elevilor care nu au îndeplinit serviciul militar şi urmează cursurile anului I de învăţământ, pe facultăţi şi specializări.
    Instituţiile civile de învăţământ sunt obligate sa comunice centrului militar, în termen de 30 de zile, numele elevilor şi studenţilor care au întrerupt studiile, au fost exmatriculati sau au rămas a doua oara repetenti;
    b) sa încadreze în serviciu recrutii şi rezervistii, numai dacă aceştia poseda adeverinta de recrutare ori livret militar, cu menţiunea ca au fost luati în evidenta de centrul militar judeţean, municipal sau de sector ori de unitatea de poliţie;
    c) sa întocmească, anual, tabele nominale cu ţinerii care urmează să fie recrutati şi să le predea centrelor militare judeţene, municipale sau de sector, la termenele stabilite.
    Instituţiile civile de învăţământ vor întocmi anual tabele nominale cu ţinerii din ultimul an de studiu şi le vor trimite, la cerere, centrelor militare;
    d) sa verifice dacă recrutii şi rezervistii respecta regulile de evidenta militară şi sa ia măsuri ca aceştia să se prezinte, în termen de 10 zile, la organul de evidenta pentru clarificarea situaţiei militare;
    e) sa acorde, la solicitarea recrutilor chemaţi la încorporare, un concediu de 5 zile cu plata corespunzătoare, în scopul rezolvarii problemelor personale şi familiale;
    f) sa acorde tinerilor chemaţi la recrutare, recrutilor şi rezervistilor chemaţi la centrele militare judeţene, municipale şi de sector, pentru clarificarea situaţiei militare, un concediu de maximum 3 zile, cu plata corespunzătoare.


    Articolul 59

    Unităţile de poliţie au următoarele obligaţii privind evidenta militară a recrutilor şi rezervistilor:
    a) la comune, sa ţină evidenta nominală a cetăţenilor cu obligaţii militare;
    b) să efectueze, în documentele de evidenta a recrutilor şi rezervistilor, în localităţile unde nu funcţionează centre militare judeţene, municipale sau de sector, luarea ori scoaterea din evidenta;
    c) sa comunice lunar centrelor militare judeţene, municipale ori de sector recrutii sau rezervistii luati ori scoşi din evidenta;
    d) la municipii şi oraşe, sa inmineze tinerilor şi recrutilor ordine de chemare la recrutare-încorporare ori pentru clarificarea situaţiei militare şi să-i trimită la data, ora şi locul prevăzute în acestea;
    e) sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare, la mobilizare ori pentru clarificarea situaţiei militare şi să-i trimită la data, ora şi locul prevăzute în acestea;
    f) la municipii şi oraşe, sa verifice, la domiciliu ori la reşedinţa, toţi ţinerii care urmează a fi recrutati, sa întocmească tabele nominale cu aceştia şi să le trimită, la termenele stabilite, centrelor militare judeţene, municipale sau de sector;
    g) să efectueze în buletinele de identitate ale cetăţenilor cu obligaţii militare, în localităţile unde sunt centre militare judeţene, municipale sau de sector, menţiunea de schimbare a domiciliului, iar în cele ale recrutilor, şi menţiunea de stabilire ori de schimbare a reşedinţei, numai după ce aceştia fac dovada ca au fost luati în evidenta de către centrele militare respective;
    h) sa ia imediat măsuri pentru a identifica locul unde se afla ţinerii, recrutii şi rezervistii cărora nu li s-a putut inmina ordinul de chemare;
    i) sa urmărească, în baza măsurilor ordonate de către organele de urmărire penală, şi sa conducă la locul indicat de către acestea, pe cetăţenii cu obligaţii militare neprezentati la recrutare, încorporare, concentrare sau mobilizare, precum şi pe militarii dezertori ori absenţi nejustificat de la unitate sau de la serviciu;
    j) sa retina adeverintele de recrutare, livretele militare şi ordinele de chemare la mobilizare de la cetăţenii cu obligaţii militare care se prezintă pentru a anunta ca părăsesc ţara şi sa comunice imediat centrelor militare judeţene, municipale sau de sector pe cei care au declarat ca părăsesc ţara pentru o perioadă mai mare de 30 de zile.


    Articolul 60

    Autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor au următoarele obligaţii privind evidenta militară a tinerilor, recrutilor şi rezervistilor:
    a) sa verifice, anual, ţinerii care urmează a fi recrutati, sa întocmească tabele nominale cu aceştia şi să le trimită, la termenele stabilite, centrelor militare respective;
    b) sa inmineze tinerilor ordinele de chemare la recrutare. Aceştia vor fi însoţiţi şi prezentaţi comisiei de recrutare-încorporare de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale respective;
    c) să asigure inminarea ordinelor de chemare la încorporare, la concentrare sau la mobilizare ori pentru clarificarea situaţiei militare şi sa organizeze trimiterea acestora la data, ora şi locul prevăzute în ordinele de chemare;
    d) sa comunice centrelor militare judeţene, municipale sau de sector, precum şi poliţiei, în termen de 10 zile, cazurile de deces al recrutilor şi rezervistilor.


    Articolul 61

    Instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă instanţe sunt obligate sa comunice, în termen de 10 zile, centrelor militare judeţene, municipale şi de sector măsura de privare de libertate sau revocarea acesteia, dispusă prin ordonanţa procurorului ori prin hotărâre judecătorească împotriva recrutilor şi rezervistilor.
    Organele specializate din Ministerul de Interne sunt obligate sa comunice, în condiţiile alin. 1, recrutii şi rezervistii care au plecat definitiv din ţara.


    Capitolul 5 Obligaţiile şi drepturile cetăţenilor care participa la pregătirea pentru apărarea tarii


    Articolul 62

    Cetăţenii români, pe timpul îndeplinirii obligaţiilor militare, trebuie să respecte jurămîntul militar.


    Articolul 63

    Ţinerii chemaţi la recrutare, recrutii şi rezervistii sunt obligaţi:
    1. sa primească ordinele de chemare emise de centrele militare judeţene, municipale şi de sector şi să se prezinte la data, ora şi locul prevăzute în acestea;
    2. să se prezinte la organul de evidenta militară pentru:
    a) scoaterea din evidenta înainte de plecarea la noul domiciliu;
    b) luarea în evidenta, la schimbarea domiciliului, la trecerea în rezerva sau la lăsarea la vatra;
    c) anunţarea schimbării domiciliului în raza teritorială a aceluiaşi organ de evidenta militară;
    d) vizarea livretului militar;
    e) anunţarea pierderii ori a deteriorării adeverintei de recrutare, a livretului militar sau a ordinului de chemare la mobilizare;
    f) predarea adeverintei de recrutare, a livretului militar şi a ordinului de chemare la mobilizare înainte de plecarea în străinătate, precum şi ridicarea documentelor respective la înapoierea în ţara;
    3. sa anunţe centrul militar judeţean, municipal sau de sector despre:
    a) absenta de la domiciliu, în timp de pace, pe o durată mai mare de 45 de zile, iar în timp de mobilizare ori de război, pe o durată mai mare de 15 zile;
    b) schimbările survenite în situaţia lor cu privire la locul de muncă, studii sau calificare, starea sănătăţii, starea civilă şi schimbarea numelui.
    Prezentarea la organul de evidenta militară şi anunţarea centrului militar judeţean, municipal sau de sector se face în termen de 5 zile, în timp de pace, şi de 2 zile, în timp de mobilizare ori de război, de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la pct. 2 şi 3.
    Obligaţiile respective revin şi în cazul schimbării reşedinţei recrutilor în timp de pace şi de război, iar rezervistilor, în timp de război. Recrutii şi rezervistii din localităţile în care sunt centre militare judeţene, municipale sau de sector se prezintă la acestea, iar cei din celelalte localităţi se prezintă la poliţia locală.


    Articolul 64

    Neprezentarea la recrutare, la încorporare, la concentrare, la mobilizare sau pentru clarificarea situaţiei militare, la data fixată prin ordinul de chemare, poate fi motivată:
    a) dacă este bolnav, în imposibilitatea de a se deplasa, situaţie dovedită cu certificatul medical eliberat de organele sanitare competente;
    b) în cazul decesului unui membru al familiei - părinte, sotie, copil, unul dintre socri, frate sau sora - pe baza certificatului de deces;
    c) în caz de forta majoră, pe baza dovezii eliberate de autorităţile administraţiei publice locale.
    Cei chemaţi la recrutare, la încorporare, la concentrare sau la mobilizare ori, după caz, membrii familiilor lor, precum şi agenţii economici, instituţiile publice la care aceştia sunt salariaţi şi autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a anunta imediat centrelor militare judeţene, municipale sau de sector motivele neprezentarii la locul, data şi ora prevăzute în ordinele de chemare, urmînd ca în termen de 3 zile să prezinte acte justificative.


    Articolul 65

    Recrutii chemaţi la centrele militare judeţene, municipale sau de sector în vederea incorporarii, dar care nu au fost încorporaţi, precum şi cei trecuţi în rezerva sau lasati la vatra sunt obligaţi să se prezinte la locurile de muncă în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat că nu vor fi încorporaţi, respectiv în termen de 30 de zile de la data trecerii în rezerva sau a lasarii la vatra.
    Data incorporarii şi trecerii în rezerva, pentru cei care au îndeplinit serviciul militar, este cea consemnată în livretul militar.


    Articolul 66

    Militarii în termen, militarii cu termen redus, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, precum şi rezervistii au dreptul la hrana, echipament, medicamente, pensie pentru pierderea capacităţii de muncă, solda şi documente militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar şi pe timpul executării acestuia, la trecerea în rezerva sau la lăsarea la vatra, la concentrare, la mobilizare şi la demobilizare, în caz de concedii, permisii, internari şi iesiri din spitale şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. Dreptul la documente militare de transport îl au şi ţinerii chemaţi la recrutare şi recrutii chemaţi la încorporare.
    Recrutii şi rezervistii care sunt internati în spitale pentru stabilirea situaţiei medico-militare au dreptul la asistenţa medicală, medicamente, întreţinere gratuita şi documente militare de transport, iar cei încadraţi în munca beneficiază şi de ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă.
    Rezervistilor care, pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen, s-au pregătit prin cursuri în anumite meserii echivalente în viaţa civilă li se recunoaşte calificarea obţinută, pe baza actelor de atestare eliberate de unităţile militare.
    Rezervistii care au executat concentrarea de instrucţie, iar la începerea acesteia erau încadraţi în munca, beneficiază de concediu de odihnă integral sau de compensaţia în bani a concediului de odihnă neefectuat, indiferent de durata concentrarii.


    Articolul 67

    Militarii în termen şi cei cu termen redus, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ au dreptul la ajutoare în caz de deces al sotiei, copiilor sau al altor persoane aflate în întreţinerea acestora înainte de încorporare, în cuantumul stabilit prin acte normative. Ajutoarele se plătesc de către agenţii economici şi instituţiile publice pentru cei care, înainte de încorporare, au fost salariaţii acestora sau de către primării, pentru cei neincadrati în munca, din fondurile destinate în acest scop.


    Articolul 68

    Recrutii chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen primesc de la agenţii economici, de la instituţiile publice ori de la organele şi autorităţile administraţiei publice la care sunt încadraţi toate drepturile la zi, inclusiv compensaţia în bani a concediului de odihnă neefectuat.
    Ţinerii care urmează cursurile instituţiilor militare de învăţământ, militarii angajaţi pe bază de contract, precum şi cei chemaţi în rindul cadrelor în activitate ale forţelor armate, proveniţi dintre absolvenţii de liceu sau de şcoli profesionale şi de maiştri, şcolarizaţi pe bază de contracte încheiate cu agenţii economici, sunt scutiţi de obligaţia restituirii cheltuielilor de şcolarizare ce decurg din contractele respective.


    Articolul 69

    Contractele de muncă ale salariaţilor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen sau cu termen redus ori pentru concentrare se menţin în condiţiile prevăzute de lege.
    Contractele de muncă ale celor prevăzuţi la alineatul precedent nu pot fi desfăcute decît ca urmare a dizolvării agenţilor economici ori a desfiinţării instituţiilor publice. În aceste situaţii, cel care angajează sau oficiile forţelor de muncă teritoriale vor asigura cu prioritate plasarea celor în cauza în alte locuri de muncă echivalente în aceeaşi localitate, potrivit pregătirii şi capacităţii profesionale, sau, gratuit, reconversia profesională pentru profesiuni care, într-o anumită perioada, sunt cerute de situaţia economică pe piaţa forţei de muncă.
    Posturile în care sunt încadrate persoanele prevăzute la alin. 1 pot fi ocupate, pe timpul cît acestea îndeplinesc serviciul militar, numai pe baza unor contracte de muncă pe durata determinata.


    Articolul 70

    Pe toată durata concentrarii, ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în rezerva primesc solda şi alte drepturi băneşti stabilite potrivit dispoziţiilor legale pentru cadrele militare în activitate, iar gradatii şi soldatii în rezerva, o indemnizaţie lunară egala cu solda minima de funcţie a militarilor angajaţi pe bază de contract şi alte drepturi băneşti prevăzute de dispoziţiile legale pentru militarii în termen de la unităţile militare la care sunt concentraţi.


    Articolul 71

    Ţinerii chemaţi la recrutare, recrutii şi rezervistii care au calitatea de salariaţi şi sunt chemaţi la centrele militare judeţene, municipale sau de sector, pentru clarificarea situaţiei militare, au dreptul la concediu de maximum 3 zile, cu plata corespunzătoare facuta de către organele şi autorităţile administraţiei publice, agenţii economici şi instituţiile publice unde sunt încadraţi.


    Capitolul 6 Asigurarea materială şi financiară


    Articolul 72

    Consiliile locale judeţene, municipale şi de sector ale municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare, judeţene, municipale şi de sector terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, dotările şi fondurile necesare desfăşurării activităţii acestora, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 73

    Cheltuielile de reparaţii, întreţinere şi amenajare a localurilor centrelor militare judeţene, municipale şi de sector se suporta de către autorităţile administraţiei publice locale. Reparaţiile pentru localurile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale se suporta de către acest minister.


    Articolul 74

    Autorităţile administraţiei publice locale nu pot dispune mutarea centrelor militare judeţene, municipale şi de sector din localurile care le-au fost puse la dispoziţie, decît cu acordul Ministerul Apărării Naţionale.


    Articolul 75

    Întreţinerea şi reparaţiile curente ale autovehiculelor din dotarea centrelor militare judeţene, municipale şi de sector se asigura de către autorităţile administraţiei publice locale. Reparaţiile capitale se asigura prin grija Ministerului Apărării Naţionale.


    Articolul 76

    Autorităţile administraţiei publice locale asigura plata personalului din afară centrelor militare judeţene, municipale şi de sector, care desfăşoară activitate în cadrul comisiilor locale de recrutare-încorporare.


    Capitolul 7 Sancţiuni


    Articolul 77

    Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni, comise de către:
    1. ţinerii chemaţi la recrutare, recrutii, executanţii serviciului utilitar alternativ sau rezervistii, pentru:
    a) neprezentarea la comisia locală de recrutare-încorporare conform ordinului de chemare, iar în cazul când nu au primit ordin de chemare, cel mai tirziu până la sfârşitul anului în care împlinesc vârsta pentru a fi recrutati;
    b) neprezentarea recrutului sau a rezervistului la organul de evidenta militară pentru a fi luat sau scos din evidenta ori pentru a comunică schimbările survenite în situaţia personală, în termenele prevăzute de lege;
    c) neprezentarea rezervistului la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare pentru clarificarea situaţiei militare;
    d) neanuntarea, la organul de evidenta militară, de către recrut sau rezervist, a absentarii de la domiciliu ori de la reşedinţa, în termenul şi perioada prevăzute în prezenta lege;
    e) neprezentarea, înaintea plecării din ţara, la organul de evidenta militară, pentru a preda livretul militar, adeverinta de recrutare ori ordinul de chemare la mobilizare;
    f) pierderea adeverintei de recrutare, a livretului militar, a ordinului de chemare la mobilizare, precum şi a insemnului distructiv, din vina recrutului, rezervistului ori a executantului serviciului utilitar utilitar alternativ;
    g) neprezentarea, în termenul legal, a rezervistului pentru primirea sau viza livretului militar;
    h) încredinţarea unei alte persoane a livretului militar sau a ordinului de chemare la mobilizare, dacă aceasta nu s-a făcut cu scopul ca documentele respective să fie folosite fără drept;
    2. conducătorii sau angajaţii agenţilor economici, instituţiilor publice, organelor şi autorităţilor administraţiei publice, desemnaţi pentru ţinerea evidentei militare, pentru:
    a) neactualizarea evidentei militare a recrutilor şi a rezervistilor;
    b) neintocmirea şi netrimiterea, în termenul stabilit, a tabelelor nominale cu ţinerii care urmează a fi recrutati sau omiterea unor tineri de pe aceste tabele;
    c) neînmânarea, în termen, a ordinelor de chemare a tinerilor, recrutilor şi rezervistilor, precum şi netrimiterea la centrele militare judeţene, municipale sau de sector a dovezilor de primire a ordinelor;
    d) necomunicarea, în termenul stabilit, a schimbărilor survenite în datele de evidenta a recrutilor şi rezervistilor;
    e) angajarea în serviciu a recrutilor şi a rezervistilor fără a fi luati în evidenta de către organele de evidenta militară în a căror rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa;
    f) necomunicarea, în termen, la centrele militare, a datelor personale ale tinerilor admişi în învăţământul superior civil, precum şi ale elevilor şi studenţilor exmatriculati care au întrerupt studiile sau care au rămas a doua oara repetenti;
    g) neprezentarea persoanelor stabilite pentru încadrarea comisiilor locale de recrutare-încorporare;
    h) necomunicarea, în termen de 3 zile, la centrul militar, ca executanţii serviciului utilitar alternativ şi-au pierdut aptitudinile pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite, ori ca întreprinderea respectiva nu mai poate respecta clauzele contractuale.


    Articolul 78

    Contravenţiile prevăzute la art. 77 pct. 1 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 50.000 lei la 400.000 lei, cele prevăzute la lit. e) şi f);
    b) cu amendă de la 75.000 lei la 700.000 lei, cele prevăzute la lit. c), d), g) şi h);
    c) cu amendă de la 500.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a) şi b).
    Contravenţiile prevăzute la art. 77 pct. 2 se sancţionează după cum urmează:
    a) cu amendă de la 200.000 lei la 700.000 lei, cele prevăzute la lit. f) şi g);
    b) cu amendă de la 300.000 lei la 1.000.000 lei, cele prevăzute la lit. b) şi d);
    c) cu amendă de la 400.000 lei la 1.500.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c), e) şi h).


    Articolul 79

    Neaducerea la îndeplinire sau îndeplinirea defectuoasă a faptelor prevăzute la art. 77, de către personalul centrelor militare şi al unităţilor de poliţie, constituie abateri disciplinare şi se sancţionează disciplinar de către şefii ierarhici ai acestora, la sesizarea comandantilor centrelor militare respective.


    Articolul 80

    Contravenţiile se constata de către persoanele împuternicite de Statul Major General, de centrele militare judeţene, municipale sau de sector sau de inspectoratele de poliţie. Agentul constatator aplica şi sancţiunile.


    Articolul 81

    Dispoziţiile art. 77 şi 80 se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27 din aceeaşi lege.


    Capitolul 8 Dispoziţii finale


    Articolul 82

    Ministerul Apărării Naţionale îşi organizează banca proprie de date privind evidenta pe plan local şi central a recrutilor şi a rezervistilor, pe baza datelor din Sistemul naţional informatic de evidenta a populaţiei.


    Articolul 83

    Modul de aplicare a prevederilor prezentei legi de către agenţii economici, instituţiile publice, organele şi autorităţile administraţiei publice se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului.


    Articolul 84

    Modalitatea examinării medicale a tinerilor, recrutilor şi rezervistilor, a tratamentului medical al recrutilor, asigurarea cu instrumentarul medical şi cu personalul sanitar se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale şi al ministrului sănătăţii.


    Articolul 85

    Modul de executare a dispoziţiilor prezentei legi privind obligaţiile ce revin poliţiei se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale şi al ministrului de interne.


    Articolul 86

    Organizarea centrelor de pregătire, a cercurilor tehnico-aplicative, conţinutul programelor, numărul de ore necesare, precum şi alte probleme privind participarea tinerilor la pregătirea premilitara se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni elaborate în comun de către Ministerul Apărării Naţionale şi organismele cu atribuţii în acest domeniu.


    Articolul 87

    Ministerul Apărării Naţionale informează sistematic populaţia, atât prin presa şi prin emisiuni proprii de radio şi de televiziune, transmise fără plata pe posturile naţionale, cît şi prin relaţiile cu mijloacele de informare în masa, asupra problemelor importante din domeniul apărării şi modului în care armata îşi îndeplineşte misiunile ce-i sunt stabilite prin Constituţie şi legile tarii.


    Articolul 88

    Legea nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apărării naţionale a României, Decretul nr. 582 din 29 august 1978, Decretul-lege nr. 99 din 14 martie 1990 privind modul de îndeplinire a serviciului militar în termen şi cu termen redus, Decretul-lege nr. 119 din 14 aprilie 1990 privind conţinutul jurământului militar, Decretul nr. 79/1978 privind asigurarea unor drepturi financiare pentru rezervistii şi pensionării militari care îndeplinesc funcţii în garzile patriotice, Decretul nr. 486/1977 privind aprobarea normei de aprovizionare cu echipament, a regulamentului uniformelor şi a modului de suportare a cheltuielilor necesare asigurării cu echipament, mijloace materiale şi a altor cheltuieli determinate de organizarea, pregătirea de lupta şi acţiune a garzilor patriotice, Decretul nr. 90/1977 privind instituirea drapelului de lupta al garzilor patriotice şi reglementarea acordării acestuia, Hotărârea Guvernului nr. 503/1993 privind autorizarea Ministerului Apărării Naţionale de a angaja militari pe bază de contract, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.
    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
    p. PREŞEDINTELE SENATULUI
    CONSTANTIN DAN VASILIU
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
    p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    RADU BERCEANU
    ------------------