ORDIN nr. 113 din 17 octombrie 2018pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului internelor și reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne
EMITENT
  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,
    ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

    Articolul I

    Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 1, după punctul 195 se introduc trei noi puncte, punctele 196-198, cu următorul cuprins:196. Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita197. Inspectoratul de Jandarmi Județean Mureș198. Inspectoratul de Jandarmi Județean Teleorman2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 2

    Elementele de compoziție descrise și forma grafică a coroanei de pe capul acvilei, a scutului sau câmpului heraldic, a pieselor și figurilor heraldice, cromatica, hampa și flamura drapelelor distinctive și, după caz, devizele care individualizează structurile menționate sunt prevăzute în planșele cuprinse în anexele nr. 1-198.
    3. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 3

    Anexele nr. 1-198 fac parte integrantă din prezentul ordin.
    4. Anexele nr. 9, 49, 50, 54-56, 87, 89, 93-95, 117, 126, 135, 146 și 178 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1-16*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.5. După anexa nr. 195 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 196-198, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 17-19*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.
    *) Însemnele heraldice și drapelul distinctiv din anexele nr. 1-19 sunt reproduse în facsimil.


    Articolul II

    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Ministrul afacerilor interne,
    Carmen Daniela Dan

    București, 17 octombrie 2018.
    Nr. 113.

    Anexa nr. 1

    (Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 490/2008)
    DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE

    Însemnul heraldic al Direcției Generale Anticorupție se prezintă după cum urmează: în scut, pe albastru, o spadă de argint, așezată în pal, cu vârful în jos, înconjurată de două ramuri de lauri, de același metal, încrucișate în săritoare în partea de jos și ale căror extremități superioare ating garda armei.
    În partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: INTEGRITATE PENTRU CREDIBILITATE.
    În exergă, între un cerc liniar auriu, la interior, și unul auriu și un altul albastru împodobit cu zece coroane deschise, cu câte trei fleuroane, intercalate de alte zece fleuroane mai mici, de asemenea, de aur, la exterior, legenda scrisă cu litere majuscule, de același metal, pe fond albastru: * DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE * M.A.I.
    Drapelul distinctiv al Direcției Generale Anticorupție va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri și lățimea de 90 de centimetri și ornamentație identică pe ambele fețe. Compoziția heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers și pe revers, simetric față de marginile superioară și inferioară, la o distanță de câte 18 centimetri, respectiv stânga și dreapta ale drapelului, la o distanță de câte 40,5 centimetri.
    Flamura are atașați, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colțurile libere are prinse, cu șnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.
    Hampa drapelului este confecționată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro-închis), cu diametrul de 3,5 centimetri și cu lungimea de 240 de centimetri.
    La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
    Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE, iar la partea superioară, de un manșon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lățimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri și distanța dintre ele de 0,75 cm.
    Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălțimea de 12 cm, realizat din alamă aurită și plasat peste ultimul inel al cilindrului.
    La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecție, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri și înălțimea, de asemenea, de 4 centimetri.
    Semnificația elementelor însumate
    a) ramurile de lauri - atribut al victoriei;
    b) spada - puterea de a face dreptate; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăția de inocență;
    c) coroana deschisă - perfecțiune.


    Anexa nr. 2

    (Anexa nr. 49 la Ordinul nr. 490/2008)
    DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAȚIONAL

    Însemnul heraldic al Direcției generale management operațional va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut roșu, încărcat cu un stejar natural, cu ghinde de aur, smuls, acostat de două chei afrontate, de același metal; cu un șef albastru, încărcat cu un bezant de argint, acostat de patru ace de ceasornic, de același metal, acolate două la dreapta și două la stânga. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAȚIONAL.
    Semnificația elementelor însumate
    a) stejar smuls: putere, soliditate; merit obținut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea cu alte structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acțiune; ramurile - punerea în practică a acțiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;
    b) chei afrontate: prudență, putere interioară;
    c) ace de ceasornic: executarea de mari planuri militare cu mijloace lente;
    d) bezant: resursele financiare și materiale folosite în acțiunile întreprinse de unitate; activitatea de evidență, păstrare, confecționare și distribuire a matricelor sigilare în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne;
    e) șef albastru: superioritate; capacitatea de a coordona structuri ale M.A.I.


    Anexa nr. 3

    (Anexa nr. 50 la Ordinul nr. 490/2008)
    CENTRUL NAȚIONAL DE CONDUCERE A ACȚIUNILOR DE ORDINE PUBLICĂ

    Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică s-a reorganizat în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.152/2014 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și este compus din următoarele autorități și instituții publice: 1. Ministerul Afacerilor Interne; 2. Ministerul Apărării Naționale; 3. Ministerul Afacerilor Externe; 4. Ministerul Justiției; 5. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale; 6. Ministerul Transporturilor; 7. Ministerul Mediului; 8. Ministerul Apelor și Pădurilor; 9. Ministerul Finanțelor Publice; 10. Ministerul Economiei; 11. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; 12. Ministerul Sănătății; 13. Serviciul Român de Informații; 14. Serviciul de Protecție și Pază; 15. Serviciul de Informații Externe; 16. Serviciul de Telecomunicații Speciale; 17. Secretariatul General al Guvernului. Însemnul heraldic al Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut albastru, cu un cerc de argint, având în interior un grifon, de același metal, limbat și armat roșu, ținând cu laba dreaptă anterioară un stejar smuls, natural, cu ghinde de aur și cu rădăcini. În laba stângă poartă un scut de dimensiuni mai mici, argintiu, încărcat cu trei căpriori negri; cu șef albastru, încărcat cu o cheie de aur. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * ROMÂNIA * CENTRUL NAȚIONAL DE CONDUCERE A ACȚIUNILOR DE ORDINE PUBLICĂ.
    Semnificația elementelor însumate
    a) grifon: forța cu viteza; obstacol de surmontat, dificultate de învins;
    b) limba și ghearele roșii: forța Centrului;
    c) stejar smuls: putere, soliditate; merit obținut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea între instituțiile ce compun Centrul; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acțiune; ramurile - punerea în practică a acțiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;
    d) căpriori: perseverență și fermitate; protecție și conservare; luptători viteji care se opun cu curaj și rezistă în fața celor care încalcă legea;
    e) scut: apărare, protecție;
    f) șef albastru: superioritate; capacitatea de a coordona centre similare la nivel național;
    g) cheia de aur: reușita;
    h) cercul de argint: unitatea și colaborarea în sânul Centrului; baza de date.


    Anexa nr. 4

    (Anexa nr. 54 la Ordinul nr. 490/2008)
    DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Însemnul heraldic al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut, albastru, cu o bandă argintie încărcată cu cinci stele roșii, având în cartierul stâng superior o balanță de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul drept inferior credința de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere majuscule negre pe o eșarfă albă: SIGURANȚĂ ȘI ÎNCREDERE.
    În exergă, între două cercuri liniare argintii, legenda scrisă cu litere majuscule de același metal, pe fond albastru: * DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
    Semnificația elementelor însumate
    a) banda - apărare, protecție, siguranță; ordine;
    b) stelele roșii - oamenii;
    c) balanța - echilibru, justiție, echitate - evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;
    d) credința - unitate, colaborare.


    Anexa nr. 5

    (Anexa nr. 55 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BACĂU

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Bacău din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe albastru, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, un munte de sare argintiu.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * BACĂU.
    Semnificația elementelor însumate
    a) balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) muntele de sare - element preluat de la stema județului Bacău pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 6

    (Anexa nr. 56 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Călărași din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe albastru, un caduceu de argint; 4) pe roșu, un călăraș cu barbă, purtând haine, pelerină, cizme, căciulă, pușca la spate, ranița și sabia la șoldul drept, ținând cu mâinile frâul și stând călare pe un cal aflat în salt, totul de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * CĂLĂRAȘI.
    Semnificația elementelor însumate
    a) balanța - echilibru, justiție, echitate - evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) caduceul de argint – reputație de merite reale;
    d) călărașul - armă vorbitoare, făcând referire la denumirea județului pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 7

    (Anexa nr. 87 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN ALBA

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Alba din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, o poartă de cetate, arcuită, de argint, rostuită negru, cu două turnuri crenelate; 3) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * ALBA.
    Semnificația elementelor însumate
    a) balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) poarta de cetate - element preluat de la stema județului Alba pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 8

    (Anexa nr. 89 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BRAȘOV

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Brașov din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă. În primul cartier, pe albastru, se află coroana de oțel a regilor României. Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în față, cu 7 pietre, dintre care una oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus și de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, 4 romboidale și două rotunde, surmontat de 8 fleuroane, dintre care 5 sunt vizibile, în formă de vârf de lance, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari, având pe ele câte 4 pietre rotunde (3 mai mici dispuse, sus, în triunghi și una mai mare între ele, pe centru) și una ovală în partea de jos, cu al doilea și al patrulea mai mici, încărcate pe centru cu câte o piatră hexagonală, intercalate de patru vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, spre mijlocul coroanei, 8 lame înguste, dintre care primele 5 din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob crucifer, cu crucea „Trecerea Dunării“. Această cruce este reprezentată ca o cruce recruciată, așezată din față, pe centrul căreia broșează cifra regelui Carol I (doi C adosați și intercalați în care este înscrisă cifra romană I). În cartierul 2, pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul 3, pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * BRAȘOV.
    Semnificația elementelor însumate
    a) balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) coroana de oțel a regilor României - element preluat de la vechea stemă a județului Brașov pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 9

    (Anexa nr. 93 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN COVASNA

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Covasna din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut împărțit în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, Sfântul Gheorghe, aureolat, îmbrăcat cu platoșă, cu o pelerină fluturând la spate, călare pe un cal cabrat, ținând cu mâna dreaptă frâul, cu stânga o suliță, poziționată în bară și îndreptată spre gura unui balaur, aflat cu o parte a corpului sub cal, având capul conturnat și dispus, oblic, în bară, totul de argint; 3) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * COVASNA.
    Semnificația elementelor însumate
    a) balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) Sfântul Gheorghe - este, în cazul de față, armă vorbitoare, făcând referire la municipiul Sfântu Gheorghe, capitala județului Covasna, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 10

    (Anexa nr. 94 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN SATU MARE

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe albastru, un copac de argint, smuls; 4) pe roșu, un turn de cetate de argint, cu trei creneluri, rostuit negru.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * SATU MARE.
    Semnificația elementelor însumate
    a) balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) copacul smuls și turnul de cetate - elemente preluate de la vechea stemă a județului Satu Mare pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 11

    (Anexa nr. 95 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TIMIȘ

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Timiș din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat și despicat în șef: 1) pe albastru, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, un leu de aur, aprins roșu, ținând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziționată în bară, născând dintr-un zid crenelat, de același metal, rostuit negru.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * TIMIȘ.
    Semnificația elementelor însumate
    a) balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) leul cu sabia, zidul crenelat - elemente preluate de la stema județului Timiș pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 12

    (Anexa nr. 117 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN MEHEDINȚI

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă: 1) pe albastru, o albină de aur; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * MEHEDINȚI.
    Semnificația elementelor însumate
    a) balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) albina - element preluat de la stema județului Mehedinți pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 13

    (Anexa nr. 126 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN VRANCEA

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Vrancea din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având, în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaștri, poziționați în stea, intercalați de cinci frunze verzi.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * VRANCEA.
    Semnificația elementelor însumate
    a) romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche;
    d) butoiul și ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a județului Vrancea, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 14

    (Anexa nr. 135 la Ordinul nr. 490/2008)
    DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

    Însemnul heraldic al Departamentului pentru Situații de Urgență va păstra în componență elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat în săritoare: 1) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 3) pe purpuriu, un baston, cu extremitatea superioară în semicerc, care se îngustează înspre partea de jos, poziționat în pal și pe care este încolăcit un șarpe, cu capul conturnat; 4) pe argint, o acvilă albastră, redată din față, cu aripile deschise și ridicate în sus, cu capul întors spre aripa dreaptă, cu ciocul și ghearele roșii.
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * M.A.I.
    Semnificația elementelor însumate
    a) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă;
    b) casca, topoarele, grenada explodând și ramurile de stejar - elemente preluate din însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență care intră în coordonarea șefului departamentului;
    c) șarpele încolăcit pe baston - medicina, vindecarea;
    d) acvila albastră - element preluat din însemnul heraldic al Inspectoratului General de Aviație care intră în coordonarea șefului departamentului;
    e) ciocul și ghearele roșii - forța departamentului;
    f) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.


    Anexa nr. 15

    (Anexa nr. 146 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN ILFOV

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Ilfov din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut, despicat, având, în cartierul din dreapta, pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din stânga, pe roșu, silueta unei biserici de argint, văzută din față, cu un singur turn și cu 6 arcade deasupra ușii de intrare.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * ILFOV.
    Semnificația elementelor însumate
    a) romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche;
    d) silueta bisericii - element preluat de la stema județului Ilfov, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 16

    (Anexa nr. 178 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN IALOMIȚA

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, un snop de grâu de aur, poziționat în pal.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * IALOMIȚA.
    Semnificația elementelor însumate
    a) romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche;
    d) snopul de grâu - element preluat de la stema județului Ialomița, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 17

    (Anexa nr. 196 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN HARGHITA

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Harghita din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe portocaliu, Fecioara, ținând cu mâna stângă pruncul, ambii încoronați, stând cu picioarele pe o semilună urcătoare, ținând în mâna dreaptă un sceptru terminat în floare de crin, orientat oblic spre flancul dextru, cu veșmintele, coroanele deschise, sceptrul și semiluna, de aur; 3) pe argint, patru munți verzi, având între ei trei ape argintii și din vârful cărora se înalță patru brazi, de asemenea, verzi.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * HARGHITA.
    Semnificația elementelor însumate
    a) romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche;
    d) Fecioara cu pruncul, munții cu brazii - elemente preluate de la stema fostului comitat Ciuc (Csík), înglobat astăzi în județul Harghita, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 18

    (Anexa nr. 197 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN MUREȘ

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Mureș din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.
    Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei un scut tăiat, având, în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roșu, trei brâuri undate de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * MUREȘ.
    Semnificația elementelor însumate
    a) romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche;
    d) brâurile undate - elemente preluate de la stema județului Mureș pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 19

    (Anexa nr. 198 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN TELEORMAN

    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Teleorman din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat, având, în cartierul din dextra, pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din senestra, pe roșu, un copac smuls de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * TELEORMAN.
    Semnificația elementelor însumate
    a) romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche;
    d) copacul - armă vorbitoare care, în cazul de față, face referire la denumirea județului Teleorman pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.

    -----