HOTĂRÂRE nr. 1.946 din 10 noiembrie 2004 (*actualizată*)
privind condiţiile în baza cărora funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite şi concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare
(actualizată până la data de 23 noiembrie 2009*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ---------------
    *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.140 din 2 decembrie 2004. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 23 noiembrie 2009, cu modificările şi completările aduse de HOTĂRÂREA nr. 1.362 din 18 noiembrie 2009.
    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 34 lit. e) şi h) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor,
    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    Capitolul I Concediul de odihnă anual


    Articolul 1

    (1) Funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, denumiţi în continuare funcţionari publici din sistemul administraţiei penitenciare, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, a cărui durată se stabileşte în raport cu vechimea lor în serviciu, după cum urmează:
    a) 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de până la 10 ani;
    b) 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de peste 10 ani.
    (2) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul şi se stabileşte potrivit legislaţiei pensiilor, aplicabilă acestei categorii profesionale.
    (3) Durata concediului de odihnă al funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, care nu au lucrat tot timpul anului, se stabileşte proporţional cu perioada lucrată şi în raport cu vechimea în serviciu stabilită potrivit alin. (2).


    Articolul 2

    (1) Concediul de odihnă se efectuează până la finele anului calendaristic respectiv, integral sau fracţionat.
    (2) Concediul de odihnă poate fi fracţionat la cererea funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, cu condiţia ca una dintre fracţiuni să nu fie mai mică de 15 zile calendaristice.


    Articolul 3

    (1) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare, care au absentat de la program întregul an calendaristic, fiind în concedii medicale, concediu de maternitate, concedii pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav, acordate în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, ori în concedii fără plată, nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an.
    (2) În cazul în care perioadele de concedii prevăzute la alin. (1), însumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe 2 ori pe mai mulţi ani calendaristici consecutivi, funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reluării activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care a intervenit absenţa de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin. (1).


    Articolul 4

    (1) Conducerea unităţii este obligată să ia măsurile necesare pentru ca funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare să efectueze în fiecare an calendaristic concediul de odihnă la care au dreptul.
    (2) Dacă, din motive întemeiate, unii funcţionari publici din sistemul administraţiei penitenciare nu au putut efectua concediul de odihnă la care aveau dreptul într-un an calendaristic, la cerere, unitatea este obligată să le acorde concediul până la sfârşitul anului calendaristic următor.


    Articolul 5

    (1) Programarea de principiu a concediilor de odihnă pentru anul următor se face până la data de 15 decembrie a anului în curs, cu consultarea funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, şi se aprobă de şeful structurii respective.
    (2) Concediile de odihnă se programează eşalonat, în tot cursul anului, ţinându-se seama de activităţile specifice desfăşurate şi de nevoile personale ale funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, fără ca numărul celor aflaţi în acelaşi timp în concediu de odihnă să depăşească o treime din efectivul unităţii.
    (3) La programarea concediilor de odihnă conducerea unităţii va ţine seama, în măsura în care este posibil, şi de specificul activităţii soţiei/soţului funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare.


    Articolul 6

    (1) Reprogramarea sau amânarea efectuării concediului de odihnă va putea fi efectuată când funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare se află în una dintre următoarele situaţii:
    a) este în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;
    b) urmează să îndeplinească sarcini de importanţă deosebită din dispoziţia şefului unităţii din care face parte;
    c) funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare - femeie solicită concediul de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate ori i s-a acordat concediu plătit pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau a copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani;
    d) are recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o staţiune balneoclimaterică, caz în care data începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală sau în biletul de tratament;
    e) urmează sau este planificat să urmeze un curs de perfecţionare ori de specializare.
    (2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) reprogramarea este condiţionată de cererea prealabilă a funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare.


    Articolul 7

    (1) Concediul de odihnă se întrerupe în următoarele situaţii:
    a) a intervenit unul dintre cazurile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau e);
    b) când funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare - femeie intră în concediu de maternitate;
    c) pentru nevoi de serviciu neprevăzute.
    (2) Pentru cazurile de întrerupere a concediului de odihnă prevăzute la alin. (1) funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, când acest lucru nu este posibil, la data stabilită printr-o nouă programare, în cadrul aceluiaşi an calendaristic.
    (3) Întreruperea concediului de odihnă se dispune în scris, în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi la art. 6 alin. (1) lit. b) şi e), de către şeful structurii din care face parte cel în cauză.


    Articolul 8

    În cazul în care concediul de odihnă este întrerupt, drepturile băneşti primite pentru situaţiile prevăzute la art. 3 nu se restituie, urmând ca diferenţa de concediu în zile să fie efectuată la o dată ulterioară, în cadrul aceluiaşi an calendaristic sau, după caz, în anul reluării activităţii, plăţile urmând să fie regularizate în raport cu situaţia intervenită.


    Articolul 9

    Concediul de odihnă şi drepturile băneşti aferente, cuvenite funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare detaşaţi în condiţiile legii la alte unităţi, se acordă de către conducătorii unităţilor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.


    Articolul 10

    Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare, încadraţi în posturi cu fracţiuni de normă, 4 sau 6 ore pe zi, au dreptul la concediu de odihnă cu durata stabilită potrivit art. 1.


    Articolul 11

    Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare, care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcţia de bază, cu o normă întreagă, o altă funcţie, au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcţia de bază.


    Articolul 12

    (1) În cazul în care, după ce funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare a efectuat concediul de odihnă, raportul său de serviciu cu unitatea a încetat din motivele prevăzute la art. 61 lit. a) şi c) din Legea nr. 293/2004
    privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, acesta este obligat să restituie unităţii cota-parte din indemnizaţia de concediu de odihnă şi prima de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.
    ------------
    Alin. (1) al art. 12 a fost modificat de articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 1.362 din 18 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 798 din 23 noiembrie 2009.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare pentru care, după încetarea raporturilor de serviciu cu unitatea în temeiul art. 58 din Legea nr. 293/2004, a intervenit achitarea în urma exercitării căilor de atac, iar hotărârea pronunţată a rămas definitivă.


    Capitolul II Concediul de odihnă suplimentar


    Articolul 13

    (1) În afara concediului de odihnă prevăzut la art. 1, funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - ori în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, stabilite potrivit legii, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3 şi 14 zile calendaristice.
    (2) Concediile de odihnă suplimentare se cumulează cu concediile de odihnă prevăzute la art. 1.


    Articolul 14

    (1) Existenţa condiţiilor deosebite vătămătoare, grele sau periculoase - la locul de muncă se stabileşte potrivit prevederilor legale.
    (2) Pe baza determinărilor făcute potrivit alin. (1), prin ordin al ministrului justiţiei se stabilesc categoriile de funcţionari publici din sistemul administraţiei penitenciare care îşi desfăşoară efectiv activitatea în locuri de muncă cu condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase -, precum şi durata concediului de odihnă suplimentar de care acestea beneficiază în fiecare an calendaristic.


    Articolul 15

    Pentru funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare, care nu lucrează un an întreg în condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) ori lucrează în condiţii ce dau dreptul la un număr diferit de zile, durata concediului de odihnă suplimentar se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiţii în cursul anului calendaristic respectiv.


    Articolul 16

    (1) În cazul în care funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit şi ulterior, în cursul aceluiaşi an calendaristic, nu mai lucrează în condiţiile respective, cota-parte din indemnizaţia primită, aferentă timpului nelucrat din acel an calendaristic, nu se restituie unităţii.
    (2) Concediul de odihnă suplimentar se acordă, de regulă, în cea de-a doua parte a anului în curs şi nu poate fi reeşalonat în anul următor.


    Capitolul III Concediul de studii plătit


    Articolul 17

    (1) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare beneficiază de concedii de studii numai pentru frecventarea primei instituţii de învăţământ superior de la dobândirea statutului de personal al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (2) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare, care urmează cursuri ale unor instituţii de învăţământ superior de stat ori particulare, acreditate ori autorizate, de lungă sau de scurtă durată, cursuri serale, cu frecvenţă redusă şi la distanţă, în condiţiile alin. (1), au dreptul la un concediu de studii plătit, de 30 de zile calendaristice, acordat la cerere, integral sau fracţionat, în fiecare an universitar.
    (3) De drepturile prevăzute la alin. (2) beneficiază şi funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare absolvenţi cu diplomă ai colegiilor universitare de scurtă durată, care îşi continuă studiile în învăţământul superior de lungă durată, în instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare, autorizate ori acreditate.
    (4) Concediul prevăzut la alin. (2) se acordă funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare pentru frecventarea unei singure instituţii de învăţământ superior, în situaţia în care urmează simultan cursurile mai multor facultăţi/colegii.
    (5) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare, care în ultimul an de învăţământ superior nu şi-au finalizat studiile prin examen de licenţă/absolvire şi nu au beneficiat de concediu de studii, îl pot solicita ulterior, o singură dată.
    (6) Funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (5), care au beneficiat de concediu de studii parţial în ultimul an de învăţământ superior, li se poate aproba efectuarea diferenţei de concediu de studii pentru susţinerea ulterioară a examenului de licenţă/absolvire.
    (7) Nu au dreptul la concediu de studii funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare, înmatriculaţi la instituţii de învăţământ superior de stat sau particulare, autorizate ori acreditate, de lungă sau de scurtă durată, pentru repetarea anului de studii din motive imputabile.
    (8) Concediul de studii neefectuat nu se poate efectua în anul universitar următor, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (6).


    Articolul 18

    (1) De prevederile art. 17 alin. (1) şi (2) beneficiază şi funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare înscris la cursuri postuniversitare, masterat sau doctorat.
    (2) Nu se consideră concediu de studii participarea, cu aprobare, a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare la cursuri sau la alte forme de pregătire cu scoatere de la locul de muncă.


    Articolul 19

    (1) Funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare li se acordă concediu de studii, dacă obţin aprobarea şefilor de unităţi pentru a urma cursurile unor instituţii de învăţământ superior, studii aprofundate sau doctorat.
    (2) Aprobarea pentru frecventarea formelor de pregătire prevăzute la alin. (1) se acordă numai dacă acestea asigură specializarea/pregătirea potrivit nevoilor unităţii.


    Capitolul IV Învoirile plătite şi concediile fără plată


    Articolul 20

    (1) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul, potrivit legii, la învoiri plătite cu durata de până la 10 zile calendaristice, în cazul următoarelor evenimente familiale:
    a) căsătoria funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare;
    b) naşterea sau căsătoria unui copil;
    c) decesul soţului/soţiei sau al unei rude de până la gradul al II-lea a funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare sau a soţului/soţiei acestuia.
    (2) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare pot beneficia de învoiri plătite cu durata de cel mult 5 zile calendaristice, în următoarele situaţii:
    a) în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei;
    b) în situaţia unor dezastre care au afectat domiciliul funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare, al părinţilor, socrilor sau copiilor acestuia;
    c) pentru alte situaţii sau evenimente excepţionale, de natură să justifice învoirea solicitată.
    (3) Învoirile plătite se aprobă de conducerea unităţii, la cererea funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare.


    Articolul 21

    (1) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la concediu fără plată, a cărui durată însumată poate fi de 30 de zile calendaristice anual, pentru rezolvarea următoarelor situaţii personale:
    a) pregătirea şi/sau susţinerea examenelor de admitere, de finalizare a anilor de studii sau de absolvire a celei de-a doua/treia facultăţi;
    b) susţinerea examenelor nepromovate de admitere la doctorat sau în instituţii de învăţământ superior, a celor de an universitar ori de licenţă (diplomă), pentru pregătirea cărora au beneficiat de concedii de studii;
    c) prezentarea la concurs în vederea ocupării unui alt post.
    (2) Concedii fără plată, cu durata de până la 30 de zile calendaristice anual, pot fi acordate şi pentru rezolvarea altor probleme personale ale funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare.
    (3) În mod excepţional, funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la concedii fără plată, cu durată însumată între 30 şi 90 de zile calendaristice, anual, în următoarele situaţii:
    a) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, fără a depăşi însă 90 de zile, dacă cel în cauză nu beneficiază, potrivit legii, de concediu medical şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, soră, părinte - pe timpul cât aceasta se află la tratament în străinătate;
    b) pentru alte motive temeinic fundamentate.
    (4) Concediile fără plată se aprobă de conducerea unităţii, la cererea funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare, şi se comunică compartimentelor financiar-contabilitate şi resurse umane.


    Articolul 22

    (1) În perioada concediilor fără plată funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare îşi păstrează calitatea avută.
    (2) Perioadele concediilor fără plată de peste 30 de zile, acordate în condiţiile art. 21, nu constituie vechime în serviciu şi nu se iau în calcul la stabilirea stagiului minim în gradul profesional.


    Capitolul V Acordarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare


    Articolul 23

    (1) Acordarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare pentru funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare se face în limita disponibilităţilor bugetare alocate cu această destinaţie şi a numărului de locuri aprobate.
    (2) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare pot beneficia de bilete de odihnă, tratament şi recuperare numai pe perioada concediilor de odihnă, o singură dată pe an.
    (3) De bilete de odihnă, tratament şi recuperare pot beneficia şi soţul/soţia funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare, copiii acestuia cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani, care urmează cursurile unei unităţi de învăţământ preuniversitar, acreditată conform legii, precum şi copiii cu handicap aflaţi în îngrijirea familiei funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare.


    Articolul 24

    (1) Contractarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare şi decontarea contravalorii acestora cu prestatorii de servicii se fac de către structura specializată constituită la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor prin ordin al ministrului justiţiei.
    (2) Biletele de odihnă, tratament şi recuperare se repartizează pe unităţi penitenciare prin grija structurii prevăzute la alin. (1), conform estimărilor realizate în baza solicitărilor formulate de potenţialii beneficiari până la data de 15 decembrie a anului respectiv, pentru anul următor.


    Articolul 25

    (1) Contribuţia care trebuie să fie plătită de funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare pentru biletele prevăzute la art. 23 se stabileşte după cum urmează:
    a) 50% din preţul integral al biletului de odihnă, când beneficiar al acestuia este funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare şi soţul/soţia acestuia;
    b) preţul integral al biletului de odihnă, tratament şi recuperare, în cazul soţului/soţiei funcţionarului public din sistemul administraţiei penitenciare, care nu face parte din categoria persoanelor care, potrivit legii, pot beneficia de aceste bilete prin sistemul organizat şi administrat de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;
    c) 50% din contribuţia părintelui funcţionar public din sistemul administraţiei penitenciare, când beneficiar al biletului de odihnă este copilul acestuia, potrivit art. 23 alin. (3).
    (2) Diferenţa de preţ pentru biletele de odihnă, tratament şi recuperare până la acoperirea integrală a contravalorii acestora se suportă din bugetul de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.


    Articolul 26

    (1) Contribuţia pentru biletele prevăzute la art. 23, plătită de funcţionarul public din sistemul administraţiei penitenciare, se poate restitui acestuia în următoarele cazuri:
    a) din motive medicale sau personale - deces în familie, internare în unităţi sanitare - atestate cu documente, când titularul nu mai poate ajunge în staţiune;
    b) din motive personale - titularul renunţă la bilet, anunţând structura specializată cu cel puţin 15 zile înainte de data înscrisă pe bilet pentru prezentarea în staţiune.
    (2) Contribuţia se restituie integral beneficiarului şi în situaţia în care acesta, deşi s-a prezentat în staţiune la data înscrisă pe bilet, nu a fost cazat, prezentând structurii specializate motivaţia scrisă a unităţii prestatoare de servicii balneare.


    Articolul 27

    (1) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora beneficiază, ca măsură de protecţie socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului justiţiei în ceea ce priveşte folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoană şi a altor amenajări recreative şi sportive.
    (2) Cheltuielile ce decurg din aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (1) se suportă din veniturile proprii aprobate prin bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.


    Articolul 28

    Durata unei serii de odihnă, tratament şi recuperare este de 10 până la 18 zile, după caz.


    Articolul 29

    Biletele de odihnă, tratament şi recuperare se distribuie funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, conform procedurilor stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.


    Articolul 30

    La acordarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare va fi avută în vedere îndeplinirea unuia dintre următoarele criterii esenţiale:
    a) periculozitatea, nocivitatea şi dificultăţile condiţiilor concrete de muncă ale solicitanţilor;
    b) evidenţierea prin acte exemplare de devotament şi curaj;
    c) înaltă probitate profesională şi morală.


    Articolul 31

    În situaţia în care funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare nu pot utiliza biletele de odihnă, pot renunţa la acestea, dar, în situaţia în care nu găsesc alt funcţionar public din sistemul administraţiei penitenciare care să beneficieze de ele ori nu le returnează structurii specializate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, sumele cheltuite pentru procurarea lor se vor recupera de la aceştia, conform procedurilor legale, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 26.


    Capitolul VI Dispoziţii finale


    Articolul 32

    Pe durata concediilor de odihnă, a concediilor de studii plătite sau a învoirilor plătite posturile funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare nu pot fi încadrate cu alte persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale acestora să fie redistribuite.


    Articolul 33

    Prevederile prezentei hotărâri se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din Ministerul Justiţiei, care au atribuţii de coordonare şi control al activităţii din sistemul administraţiei penitenciare sau alte atribuţii în legătură cu activitatea administraţiei penitenciare.
    PRIM-MINISTRU
    ADRIAN NĂSTASE
    Contrasemnează:
    ---------------
    Ministrul justiţiei,
    Cristian Diaconescu
    p. Ministrul finanţelor publice,
    Gheorghe Gherghina,
    secretar de stat
    p. Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
    Doru-Claudiu Frunzulică,
    secretar de stat
    Bucureşti, 10 noiembrie 2004.
    Nr. 1.946.
    -----