DECIZIE 463 11/07/2019

DECIZIA nr. 463 din 11 iulie 2019referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații" din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 911 din 12 noiembrie 2019

Mona-Maria Pivniceru	- președinte
Cristian Deliorga	- judecător
Marian Enache	- judecător
Daniel-Marius Morar	- judecător
Gheorghe Stan	- judecător
Livia Doina Stanciu	- judecător
Elena-Simina Tănăsescu	- judecător
Varga Attila	- judecător
Cosmin-Marian Văduva	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Maria Bardi în Dosarul nr. 141/62/2018 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 470D/2019.2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 865D/2019, nr. 866D/2019, nr. 867D/2019, nr. 868D/2019, nr. 869D/2019, nr. 870D/2019, nr. 871D/2019, nr. 904D/2019, nr. 946D/2019, nr. 947D/2019, nr. 948D/2019, nr. 949D/2019 și nr. 996D/2019, având ca obiect excepții de neconstituționalitate identice cu cea din Dosarul nr. 470D/2019 al Curții Constituționale.4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul Curții nr. 869D/2019 al Curții Constituționale, partea Casa Județeană de Pensii Hunedoara, în nume propriu, precum și pentru Casa Națională de Pensii Publice, a solicitat, în principal, respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate și, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată a acesteia.6. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 871D/2019, autorul excepției de neconstituționalitate a formulat prin domnul avocat Daniel Dumitru Tomescu o cerere având ca obiect două capete. Mai întâi, solicită conexarea tuturor celor 1000 dosare aflate pe rolul Curții Constituționale, având ca obiect excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, și apoi, acordarea unui termen pentru a fi cerute informații Casei Naționale de Pensii Publice.7. Doamna președinte dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.033D/2019, nr. 1.050D/2019, nr. 1.051D/2019, nr. 1.052D/2019 și nr. 1.053D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege ca în Dosarul Curții nr. 470D/2019.8. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.9. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.050D/2019, prin domnul avocat Daniel Dumitru Tomescu, autorul excepției de neconstituționalitate a formulat o cerere identică celei trimise în Dosarul nr. 871D/2019, sus-menționată.10. Având cuvântul cu privire la cererile de amânare formulate, reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu este utilă cauzei cererea de amânare în vederea solicitării de informații de la Casa Națională de Pensii Publice și, prin urmare, cere respingerea acesteia.11. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt conexabile doar acele dosare care se află în stare de judecată la termenul de astăzi, nu și cele care, deși aflate pe rolul Curții, sunt în fază de raport.12. Curtea respinge cererile de solicitare de informații la Casa Națională de Pensii Publice, considerând că nu sunt utile controlului de constituționalitate.13. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor anterior enumerate la Dosarul nr. 470D/2019, care a fost primul înregistrat.14. Cauza fiind în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Dispozițiile criticate sunt dispoziții de recalculare, astfel încât nu se poate reproșa că în raționamentul Înaltei Curți de Casație și Justiție raportarea s-a făcut la un stagiu complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării pensiei. Dispozițiile, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au scopul asigurării unui tratament identic pentru cei pensionați anterior, respectiv ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, din perspectiva algoritmului folosit la calcularea pensiei și a modalității unitare de utilizare a punctajului suplimentar rezultat din activitățile desfășurate în grupele speciale de muncă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:15. Prin Decizia civilă nr. 99/AP din 4 februarie 2019, modificată prin Încheierea de îndreptare a erorii materiale din 27 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 141/62/2018, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introdus prin Legea nr. 192/2015. Excepția a fost ridicată de Maria Bardi, apelantă-contestatoare într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei și constituie obiectul Dosarului nr. 470D/2019 al Curții Constituționale.16. Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, prin hotărâre judecătorească, a sesizat Curtea Constituțională cu excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în litigii având ca obiect recalcularea pensiei, după cum urmează: prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 859/97/2018 - excepția ridicată de Dumitru Ivanovici și formând obiectul Dosarului nr. 865D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.207/97/2018 - excepția ridicată de Ioan Cherecheș și formând obiectul Dosarului nr. 866D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.208/97/2018 - excepția ridicată de Tiberiu Nicolae Rad și formând obiectul Dosarului nr. 867D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.344/97/2018 - excepția ridicată de Alexandru Bârsăian și formând obiectul Dosarului nr. 868D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.911/97/2018 - excepția ridicată de Constantin Bumbescu și formând obiectul Dosarului nr. 869D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.082/97/2018 - excepția ridicată de Ioan Hanna și formând obiectul Dosarului nr. 870D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.138/97/2018 - excepția ridicată de Gheorghe Leleșan și formând obiectul Dosarului nr. 871D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.580/97/2018 - excepția ridicată de Gheorghe Pompiliu Șchioapa și formând obiectul Dosarului nr. 904D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.038/97/2018 - excepția ridicată de Vasile Groza și formând obiectul Dosarului nr. 946D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.324/97/2018 - excepția ridicată de Marinel Jurcă și formând obiectul Dosarului nr. 947D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.836/97/2018 - excepția ridicată de Vasile Dabija și formând obiectul Dosarului nr. 948D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.325/97/2018 - excepția ridicată de Petre Olaru și formând obiectul Dosarului nr. 949D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 10 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.684/97/2018 - excepția ridicată de Cristian Cimpoer și formând obiectul Dosarului nr. 996D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.807/97/2018 - excepția ridicată de Emil Pal și formând obiectul Dosarului nr. 1.033D/2019 al Curții Constituționale; prin Sentința civilă nr. 234 din 25 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 247/97/2018 - excepția ridicată de Nicolae Alexandru Erkedi și formând obiectul Dosarului nr. 1.050D/2019 al Curții Constituționale; prin Sentința civilă nr. 237 din 25 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.039/97/2018 - excepția ridicată de Ioan Bot și formând obiectul Dosarului nr. 1.051D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.347/97/2018 - excepția ridicată de Nicolae Popescu și formând obiectul Dosarului nr. 1.052D/2019 al Curții Constituționale; prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 624/97/2018 - excepția ridicată de Petre Lungoci și formând obiectul Dosarului nr. 1.053D/2019 al Curții Constituționale.17. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii excepției arată că „pentru persoane care au lucrat în aceleași condiții, pentru aceeași perioadă de timp se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete diferite. În concret, pentru pensionarii care au lucrat în mediul radioactiv pentru o perioadă de 15 ani și care au avut stabilit dreptul de pensie anterior anului 2011, dar au beneficiat de recalcularea prin majorarea punctajelor anuale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 și Legii nr. 218/2008, li s-a aplicat un stagiu complet de cotizare de 15 ani în vederea recalculării conform art. 43 din Legea nr. 19/2000 ori Hotărârii Guvernului nr. 407/1990 și Ordinului nr. 79/1990. Iar prin articolul criticat și interpretat de Înalta Curte de Casație și Justiție se va aplica un stagiu complet de cotizare de 22 ani și 6 luni conform art. 57 din Legea nr. 263/2010 așa cum era în vigoare la data de 1.01.2016. De precizat că recalcularea pensiei conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 s-a făcut prin adăugarea unui coeficient de 0,5 puncte suplimentar pentru fiecare an lucrat în condiții speciale cu utilizarea stagiilor de cotizare care au fost folosite la nașterea dreptului de pensie [sunt redate dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. Adică aceeași chestiune o prevede și textul de lege din Legea nr. 192/2015, dar cu aplicarea altui stagiu complet de cotizare“.18. De asemenea, autorii excepției de neconstituționalitate arată că „Persoanele pensionate după 1.01.2011 și care au lucrat în condiții speciale beneficiază de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, ceea ce conduce implicit la pensii mai mari. Persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă după 1.01.2011 și cărora li se aplică Legea - beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât și de majorarea cu 50% a punctajelor pentru perioada cât și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă; prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se creează o discriminare, ceea ce este contrar prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 din Constituția României privind egalitatea în drepturi“.19. Autorii susțin că este încălcat și art. 47 alin. (2) din Constituție, întrucât nu se respectă dreptul la pensie, care este o formă de asigurare socială. În acest sens, sunt citate pe larg considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010.20. În final autorii apreciază că este încălcat art. 108 alin. (2) din Constituție, întrucât conținutul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior - respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017.21. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt de natură să creeze o situație discriminatorie în cadrul aceleiași categorii de pensionari, care au un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de radiații. Astfel, recalcularea la care se referă art. 169^1 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 nu a avut loc, în realitate, la data de 1 ianuarie 2016, ci la date diferite cuprinse în perioada 1 ianuarie 2016 - 1 noiembrie 2018.22. Pe de altă parte, instanța apreciază că discriminarea rezultă și din interpretarea greșită și neconstituțională a prevederilor art. II din Legea nr. 155/2016 din care reiese că de stagiul de cotizare de 15 ani beneficiază „și persoanele ale căror drepturi s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 și data intrării în vigoare a prezentei legii“, adică în perioada în care stagiul de cotizare a fost de 22 ani și 6 luni, doar aceste persoane trebuind să formuleze cerere pentru aplicarea stagiului de 15 ani, ceea ce înseamnă că persoanele pensionate anterior datei de 1 ianuarie 2011 nu trebuie să formuleze vreo cerere, întrucât acestea deja beneficiau de stagiul de 15 ani, în baza pensiei aflate în plată la data recalculării.23. Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, în dosarele nr. 946D/2019, nr. 947D/2019, nr. 948D/2019, nr. 949D/2019 și nr. 1.033D/2019 ale Curții Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Textul legal criticat nu încalcă art. 16 din Constituție, neexistând o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Astfel, ar exista discriminare în cazul în care s-ar crea diferențe de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii, ceea ce nu este cazul în speță. Or, art. 169^1, precum și art. 169^2 au fost introduse în Legea nr. 263/2010 tocmai pentru a elimina inechitățile dintre cele două categorii de pensionari.24. Nu este încălcat nici art. 47 alin. (2) din Constituție, pentru că nu se anulează dreptul la pensie și pentru că nu este afectat nici cuantumul drepturilor de pensie aflate în plată la data de 1 ianuarie 2016.25. Instanța mai arată că nu sunt încălcate nici prevederile art. 108 alin. (2) din Constituție, deoarece dispozițiile criticate nu au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. De asemenea, nu au fost încălcate nici normele de tehnică legislativă. Consideră că, pentru soluționarea cauzelor, esențială este modalitatea în care sunt sau vor fi interpretate și aplicate dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, atribuție care intră în sfera instanțelor judecătorești, potrivit art. 126 din Constituție.26. Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, în dosarele nr. 865D/2019, nr. 866D/2019, nr. 867D/2019, nr. 868D/2019, nr. 869D/2019, nr. 870D/2019, nr. 871D/2019, nr. 904D/2019, nr. 996D/2019, nr. 1.050D/2019, nr. 1.051D/2019, nr. 1.052D/2019 și nr. 1.053D/2019 ale Curții, arată că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale. Acestea vizează pensionari ai sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupe de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale.27. Așadar, aceștia au fost înscriși la pensie fie în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, fie în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Conform art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 3/1977, art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră și art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data depunerii cererilor de pensionare, pensionarii au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, stagiu avut în vedere de casele teritoriale de pensii la emiterea deciziilor de înscriere la pensie, ca urmare a încadrării locurilor de muncă în grupa întâi de muncă și/sau grupa a doua de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă în condiții deosebite și/sau condiții speciale.28. Prin urmare, este în afara oricărei discuții faptul că acești pensionari au dreptul la creșterea cu 50% a punctajelor anuale realizate în perioadele în care au desfășurat activități în locurile de muncă reținute de legiuitor, conform art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, creștere care se acordă, conform alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, pe calea recalculării drepturilor de pensie.29. Conform alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, creșterea punctajelor anuale se realizează prin adăugarea la numărul total de puncte realizate de beneficiarul pensiei până la data recalculării a numărului de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), urmând ca, la determinarea punctajului mediu anual, să se utilizeze „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, sintagmă ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate.30. În continuare, instanța arată că, deși casa județeană de pensii a susținut că nu se poate utiliza, la determinarea punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, aceste susțineri sunt neîntemeiate. În primul rând, potrivit art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, stagiile complete de cotizare sunt acelea „corespunzătoare fiecărei situații“, adică corespunzătoare situației personale a fiecărui asigurat, respectiv corespunzătoare condițiilor în care asigurații au realizat stagiul de cotizare (de exemplu, asigurați care au lucrat în condiții normale de muncă, asigurați care au lucrat în condiții speciale, asigurați care au realizat stagiu de cotizare în zona I/II de expunere la radiații, asigurați care au realizat stagiu de cotizare în condiții de handicap, asigurați care au realizat stagiu de cotizare ca nevăzători, așa cum sunt aceste situații prevăzute chiar în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 și, respectiv, în art. 56-59 din aceeași lege). În acest context, în continuare instanța precizează că, în vederea aplicării dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, s-a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. Instanța judecătorească citează dispozițiile alin. (8) al art. 134 din Normele metodologice, nou-introduse, din care rezultă, în opinia sa, că stagiul complet de cotizare utilizat este stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010 la data de la care se cuvin drepturile recalculate, adică 1 ianuarie 2016, corespunzătoare fiecărei situații.31. Mai departe, în punctul său de vedere, instanța apreciază că, pentru identificarea fiecărei situații, legiuitorul a făcut trimitere la stagiile de cotizare prevăzute, după caz, în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 și în art. 56-59 din Legea nr. 263/2010.32. Potrivit anexei nr. 5, stagiile complete de cotizare, după caz, pentru femei și pentru bărbați, sunt cuprinse între 25 și 35 de ani, în funcție de luna și anul nașterii pensionarului, luna și anul pensionării, precum și de vârsta asiguratului la ieșirea la pensie. Instanța mai face trimitere și la articolele 56-59 din Legea nr. 263/2010, în forma acestora la data de 1 ianuarie 2016.33. În continuare, instanța mai susține că, față de dispozițiile legale indicate, văzând și prevederile legale la care fac trimitere aceste articole, dar și înțelesul sintagmei „corespunzătoare fiecărei situații“, înțeles pe care chiar normele de aplicare l-au dat sintagmei, se constată că intenția legiuitorului, atunci când a făcut trimitere la stagiile complete de cotizare corespunzătoare fiecărei situații, a fost aceea de a recunoaște stagiul complet de cotizare avut în vedere atât la stabilirea inițială a drepturilor de pensie, cât și la recalculările ulterioare, dar și cel aflat în plată la data de 1 ianuarie 2016 sau la data formulării unei cereri de recalculare a pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.34. Or, continuă instanța, chiar dacă cei pensionați înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 au lucrat în condiții de muncă identice, adică în condiții de muncă încadrate în grupa I de muncă/în condiții speciale, cu cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010, legea nouă (Legea nr. 263/2010) nu se poate aplica efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia decât în cazurile expres prevăzute de art. 6 alin. (6) din Codul civil, ceea ce nu este cazul în speță.35. În favoarea celor pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 sunt și prevederile art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 modificate de Legea nr. 155/2016. Este adevărat că Legea nr. 155/2016 a intrat în vigoare după intrarea în vigoare a Legii nr. 192/2015, fiind aplicabilă numai de la această dată, însă mențiunea privind stagiul complet de cotizare de 20 de ani pentru pensionarii aflați în situația beneficiarilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 face dovada celor reținute deja și, în principal, a faptului că stagiul complet de cotizare aplicabil în cazul oricărei recalculări a pensiei este cel „corespunzător fiecărei situații“, și anume corespunzător situației personale a fiecărui asigurat, respectiv corespunzător condițiilor în care asigurații au realizat stagiul de cotizare (cum s-a reținut deja).36. În favoarea menținerii în beneficiul celor ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011 a unui stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani este, de asemenea, teoria drepturilor câștigate, prevăzută expres de alin. (4) al art. 169^1 al Legii nr. 263/2010; intenția legiuitorului de a menține, în urma recalculării, punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării, în situația în care rezultă un punctaj mediu anual mai mic, face dovada unui principiu prevăzut, adesea, expres în actele normative care prevăd recalcularea pensiilor [de exemplu, art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 sau art. 59 din Legea nr. 223/2015]. Or, dacă intenția legiuitorului este menținerea cuantumului pensiei câștigate, este evident că orice operațiune de recalculare a pensiei care tinde la reducerea drepturilor câștigate este interzisă și încalcă principiul neretroactivității legii civile.37. Totodată, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă consideră că trebuie avute în vedere și dispozițiile Deciziei nr. 437 din 29 octombrie 2013, pronunțate de Curtea Constituțională în contextul analizării constituționalității prevederilor art. III alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013. Aceste dispoziții declarate neconstituționale nu au legătură cu articolul supus analizei prin prezenta excepție, dar au prevăzut aplicarea unui indice de corecție unor drepturi de pensie deschise anterior intrării lor în vigoare, situație similară speței de față.38. Față de cele dispuse de Curtea Constituțională, se constată că, într-adevăr, Legea nr. 192/2015 trebuie să respecte suveranitatea Legii nr. 19/2000/Legii nr. 3/1977 și, respectiv, stagiile complete de cotizare de care beneficiază pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării sale în vigoare, iar, în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, acest lucru nu se poate realiza prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie găsite mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu principiul constituțional al neretroactivității legii.39. Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă mai arată că, în încercarea soluționării problemei de drept de mai sus, respectiv a semnificației sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, se reține soluția din Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a dispus că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.“40. Cu toate acestea, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă susține că dispozițiile tezei finale a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale în măsura în care stagiile complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 195/2016, adică 1 ianuarie 2016, respectiv sub imperiul Legii nr. 3/1977 și al Legii nr. 19/2000, acte normative care au prevăzut alte stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor unor categorii de pensionari aflați în situații speciale. Instanța arată că teza finală a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, atunci când are în considerare alte stagii complete de cotizare decât cele sub imperiul cărora s-au stabilit drepturile inițiale de pensie, încalcă suveranitatea unei legi anterioare, respectiv suveranitatea dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 și, respectiv, suveranitatea art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000.41. În final, instanța se referă și la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (1), (2), (3) teza I, (4), (5) și (6) din Legea nr. 263/2010. Astfel, instanța apreciază că aceste dispoziții sunt constituționale raportat la motivarea excepției de către autori și la textele din Constituție invocate, cu atât mai mult cu cât nemulțumirea acestora privește prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 numai prin raportare la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 69/2018, decizie care doar a interpretat art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010.42. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate Guvernului, președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.43. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:44. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.45. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Acestea au fost introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, și au următorul cuprins: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite. (2) Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 și care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art. 78^2 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum și de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001. (3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații. (4) În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. (5) Recalcularea prevăzută la alin. (1)-(4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de 1 ianuarie 2016. (6) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016.46. Din analiza motivării excepției rezultă însă că aceasta nu vizează, în realitate, întregul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, ci doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din alin. (3) al acestuia. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.47. Ca atare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018.48. Autorii excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 47 alin. (2) din Constituție privind nivelul de trai și ale art. 108 alin. (2) referitor la emiterea hotărârilor Guvernului.49. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în măsura în care, din analiza motivării excepției se poate decela în mod rezonabil concluzia că autorii acesteia apreciază că pensionarii vizați de dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sunt discriminați față de persoanele pensionate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, o asemenea discriminare nu subzistă, pentru rațiunile care vor fi prezentate mai departe.50. Cu referire la categoria de subiecți de drept pretins a fi discriminați, Curtea reține că, pentru a beneficia de creșterea punctajelor anuale prevăzută de dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, pensionarii vizați de acestea trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții: (1) drepturile de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011; (2) au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii și (3) nu au beneficiat, anterior adoptării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, de majorarea punctajelor anuale conform actelor normative enumerate în art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, precum și de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001.51. Cu referire la categoria de subiecți de drept față de care autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că subzistă discriminarea, Curtea observă că, potrivit art. 100 din Legea nr. 263/2010, „Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: a) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii; b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii“.52. Dacă art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 instituie dreptul la creșterea punctajelor anuale pentru pensionarii care îndeplinesc cele 3 condiții anterior enumerate, dispozițiile art. 169^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 263/2010 reglementează modalitatea concretă prin care este valorificată creșterea punctajelor anuale. În Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că legea care va „guverna“ stagiile complete de cotizare este legea în vigoare la data recalculării pensiilor, adică Legea nr. 263/2010. Această interpretare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție exclude deci posibilitatea ca legea aplicabilă stagiului complet de cotizare să fie cea în vigoare la data stabilirii dreptului de pensie.53. Criticile autorilor excepției de neconstituționalitate pleacă de la următoarea observație: în cazul persoanelor pensionate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, prin luarea în considerare și a majorării punctajelor lunare, este cel prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii dreptului de pensie, adică Legea nr. 263/2010. Autorii excepției sesizează, așadar, faptul că, în vreme ce legea aplicabilă stagiului complet de cotizare al pensionarilor vizați de art. 100 din Legea nr. 263/2010 este legea în vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie ale acestora, legea aplicabilă stagiului complet de cotizare al celor pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 este cea în vigoare la data recalculării pensiilor acestora. În opinia autorilor, acest tratament diferențiat are semnificația unei discriminări interzise de art. 16 alin. (1) din Constituție.54. Dacă legea aplicabilă stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, respectiv anexa nr. 5 și art. 56-59 din aceasta, legea aplicabilă stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010 este cea prevăzută de art. 95 alin. (1)-(2) din aceasta. Este evident deci că legea aplicabilă stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010 este Legea nr. 263/2010, respectiv anexa nr. 5 și art. 56-59.55. Curtea reține că, pe de o parte, este adevărat că stagiul complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 este „guvernat“ de legea în vigoare la data recalculării pensiilor acestora, în vreme ce stagiul complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010 este „guvernat“ de legea în vigoare la data calculării pensiilor acestora. Cu alte cuvinte, același obiect, adică stagiul complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual, este reglementat în mod diferit. Prima facie, deci, s-ar putea spune că legiuitorul îi tratează diferențiat pe pensionari și asigurați. Pe de altă parte însă, Curtea reține că legea în vigoare la data recalculării pensiilor celor pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 și legea în vigoare la data calculului pensiilor celor pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010 reprezintă una și aceeași lege, adică Legea nr. 263/2010, respectiv anexa nr. 5 și art. 56-59. Rezultă că persoanele pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 nu sunt discriminate față de cele pensionate ulterior acestei date, din punctul de vedere al legii aplicabile stagiului complet de cotizare care va fi luat în considerare la recalcularea, respectiv la stabilirea pensiilor.56. Pentru cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011, efectele practice ale adoptării Legii nr. 192/2015 sunt următoarele: cei care, la data deschiderii drepturilor de pensie, au beneficiat de reducerea stagiilor de cotizare și care, din acest motiv, nu au beneficiat, până la data adoptării Legii nr. 192/2015, de majorările prevăzute de art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, vor avea două cuantumuri posibile ale pensiei. Astfel, ca urmare a recalculării, prin luarea în calcul a creșterii punctajelor anuale, se va obține fie un cuantum mai mare al acestora, fie un cuantum mai mic. Dacă, în urma recalculării, prin aplicarea creșterii punctajelor anuale și a duratei stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, cuantumul pensiei este mai mare, rezultă că beneficiul creșterii punctajelor anuale este mai avantajos decât beneficiul reducerii stagiului de cotizare luat în considerare la stabilirea pensiei. Dimpotrivă, dacă, în urma recalculării, prin aplicarea creșterii punctajelor anuale și a duratei stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, cuantumul pensiei este mai mic, rezultă că beneficiul creșterii punctajelor anuale este mai puțin avantajos decât cel al reducerii stagiului complet de cotizare de la data stabilirii dreptului de pensie. Evident, în această situație, ținând seama de dispozițiile art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, se mențin punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. Prin urmare, în prima ipoteză, cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 se află într-o situație mai favorabilă decât situația în care se aflau înainte de adoptarea Legii nr. 192/2015. În a doua ipoteză, aceștia se află în aceeași situație în care se aflau înainte de adoptarea Legii nr. 192/2015, când nu beneficiaseră de majorările la care se face referire în art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.57. În acest context, Curtea observă că măsura excluderii de la beneficiul majorării punctajelor anuale a pensionarilor cărora, la stabilirea pensiei, le fusese acordat beneficiul reducerii duratei stagiilor complete de cotizare a fost considerată constituțională de Curtea Constituțională [a se vedea deciziile Curții Constituționale nr. 61 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 10 mai 2016, nr. 718 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2015, nr. 6 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 26 februarie 2014, nr. 274 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013 și nr. 277 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 1 august 2013].58. Este adevărat că, în măsura în care durata reducerilor stagiilor de cotizare de care au beneficiat cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011 la stabilirea drepturilor lor de pensie, a fost mai avantajoasă decât durata reducerilor stagiilor complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 și care vor fi avute în vedere la recalcularea pensiilor lor, se poate ajunge la situația ca, urmare a recalculării, pensiile să aibă un cuantum mai mic decât cuantumul pensiei în plată la data recalculării. Într-o asemenea eventualitate însă devin aplicabile dispozițiile art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“.59. Împrejurarea că, urmare a recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu în niciun caz nu poate avea semnificația unei discriminări a titularilor acestora față de cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, ea este consecința opțiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 atât a beneficiului creșterii punctajelor anuale, cât și a beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie.60. Curtea reține, mai departe, că, în motivarea excepției, se apreciază că subiecții de drept vizați de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sunt discriminați și față de categoria de pensionari excluși de Legea nr. 192/2015 de la acordarea creșterii punctajelor anuale, adică pensionarii care au beneficiat anterior adoptării acesteia de majorarea punctajelor anuale, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, Legii nr. 218/2008, art. 78^2 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din Legea nr. 263/2010, precum și de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001.61. Aceste critici de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, întrucât cele două categorii de pensionari nu se află, în mod obiectiv, în aceeași situație. Astfel, în vreme ce pensionarii titulari ai dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au beneficiat de stagiu de cotizare redus la calcularea pensiei, pensionarii care au beneficiat de majorările la care se face trimitere în art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, nu au avut parte de un stagiu de cotizare redus.62. În ceea ce privește motivarea excepției din perspectiva art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că autorii acesteia se rezumă la a indica, pe de o parte, textul Constituție aplicabil și, pe de altă parte, considerente, cu valoare de principiu mai degrabă, dintr-o decizie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010. Astfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011 și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).63. În atare condiții, Curtea constată că nu sunt respectate exigențele de motivare a excepției de constituționalitate pe care le-a impus, în mod constant, în jurisprudența sa.64. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 108 alin. (2) din Constituție, Curtea observă că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege.65. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Bardi în Dosarul nr. 141/62/2018 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă, de Dumitru Ivanovici, de Ioan Cherecheș, de Tiberiu Nicolae Rad, de Alexandru Bârsăian, de Constantin Bumbescu, de Ioan Hanna, de Gheorghe Leleșan, de Gheorghe Pompiliu Șchioapa, de Vasile Groza, de Marinel Jurcă, de Vasile Dabija, de Petre Olaru, de Cristian Cimpoer, de Emil Pal, de Nicolae Alexandru Erkedi, de Ioan Bot, de Nicolae Popescu și de Petre Lungoci în dosarele nr. 859/97/2018, nr. 1.207/97/2018, nr. 1.208/97/2018, nr. 1.344/97/2018, nr. 1.911/97/2018, nr. 3.082/97/2018, nr. 3.138/97/2018, nr. 1.580/97/2018, nr. 3.038/97/2018, nr. 3.324/97/2018, nr. 2.836/97/2018, nr. 3.325/97/2018, nr. 3.684/97/2018, nr. 1.807/97/2018, nr. 247/97/2018, nr. 3.039/97/2018, nr. 1.347/97/2018 și nr. 624/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2019.
PREȘEDINTE
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
-----