HOTARARE (A) 245 04/03/2003

HOTĂRÂRE nr. 245 din 4 martie 2003pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 25 martie 2003
În temeiul art. 107 din Constituție și al art. 103 din Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 412/2002,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

Capitolul 1 Dispoziții generale

Articolul 1

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, denumit în continuare minister, își exercită autoritatea în domeniul transportului naval prin direcția de specialitate, prin Autoritatea Navala Română, denumita în continuare ANR, și prin administrațiile portuare și de cai navigabile, denumite în continuare administrații.

Articolul 2
(1) Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, pe timpul cat navighează sau stationeaza în apele naționale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislației naționale și trebuie să fie conforme cu regulile ANR, aprobate de minister, privind siguranța constructivă a navelor și condițiile de muncă și viața de la bordul acestora, cu regulile prevăzute în acordurile și convențiile internaționale la care România este parte și cu regulile de clasificare aplicabile în funcție de tipul, serviciul și zona de navigație, astfel încât sa nu constituie un pericol pentru siguranța navigației, a persoanelor și a mărfurilor transportate, precum și pentru mediu.(2) Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, au obligația, atunci când se afla în apele naționale navigabile ale României și în porturile românești, să respecte dispozițiile ANR, ale capitaniilor de port și ale administrațiilor, privind navigația în siguranța, intrarea/ieșirea, staționarea și operarea în porturi.

Articolul 3
(1) Supravegherea navigației și controlul traficului în apele naționale navigabile și în porturile românești se exercită de către minister, prin ANR.(2) Reprezentanții autorizați ai ANR și ai capitaniilor de port au dreptul de vizita și control, în condițiile legii, la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, aflate în apele naționale navigabile sau în porturile românești.

Articolul 4

Accesul la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, aflate în porturi românești sau în afară acestora, în limitele apelor naționale navigabile, al reprezentanților organelor abilitate pentru inspecții, intervenții, reconstituiri sau cercetări se face în asistența căpitanului portului sau a reprezentantului acestuia, care, conform atribuțiilor sale de serviciu, va putea semna actele încheiate cu aceasta ocazie, la solicitarea celor interesați.

Articolul 5
(1) Pentru siguranța navigației, lucrările în albia căilor navigabile, lucrările de subtraversare și traversare a acestora, lucrările în acvatoriile porturilor și radelor, extractia de produse de balastiera prin dragaj și altele asemenea se executa numai cu avizul capitaniilor de port.(2) Executanții lucrărilor sunt obligați să asigure marcajul și semnalizarea corespunzătoare a zonei de lucru conform reglementărilor legale în vigoare și să le mențină în stare de funcționare pe toată durata lucrărilor.(3) Persoanele fizice sau juridice care dețin sau administrează obiective ori amplasamente care necesita efectuarea de inspecții privind siguranța navigației au obligația de a permite accesul liber al reprezentanților ANR și ai capitaniilor de port.

Capitolul 2 Evidenta și înmatricularea navelor

Secţiunea 1 Evidenta navelor

Articolul 6
(1) În numele Guvernului, ministerul, prin ANR, acorda dreptul de arborare a pavilionului român și dispune suspendarea sau retragerea acestui drept.(2) Navele care arboreaza pavilionul român se supun legilor statului român.

Articolul 7

Naționalitatea română și dreptul de arborare a pavilionului român se atesta printr-un act de naționalitate, semnat de directorul general al ANR și eliberat de căpitănia portului.

Articolul 8

În funcție de tipul navei, actele de naționalitate sunt:
a) certificat de naționalitate - pentru navele maritime de categoria I, destinate pentru voiaje internaționale;
b) atestat de bord - pentru celelalte nave, cu excepția celor prevăzute la lit. a) și a navelor de agrement;
c) certificat de ambarcatiune de agrement - pentru navele de agrement.

Articolul 9

Actele de naționalitate au valabilitate 5 ani și se pot prelungi pe perioade de câte 5 ani.

Articolul 10
(1) Tipul, forma și conținutul actelor de naționalitate se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, la propunerea ANR.(2) Pentru situații particulare ANR decide asupra tipului actului de naționalitate și a condițiilor de acordare a acestuia.

Articolul 11

Evidenta navelor sub pavilion român se tine de ANR și de capitaniile de port.

Articolul 12
(1) Navele care au obținut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează în:
a) registrul matricol al navelor de categoria I - navele de categoria I;
b) registrul matricol al navelor de categoria a II-a - navele de categoria a II-a și navele de agrement.(2) După înmatriculare navele de categoria I se înscriu și în registrul de evidenta centralizata.(3) În registrul de evidenta centralizata se înscriu și navele care au obținut dreptul de arborare a pavilionului român în baza contractelor de bare-boat sau leasing.

Articolul 13

Evidenta navelor aflate în construcție pe teritoriul României, indiferent de pavilionul pe care urmează sa îl arboreze, se tine în registrul de evidenta a navelor în construcție.

Articolul 14
(1) Registrul de evidenta centralizata se tine de ANR.(2) Registrele matricole și registrele de evidenta a navelor în construcție se țin de capitaniile de port, stabilite prin decizie a directorului general al ANR.

Articolul 15

În registrele prevăzute la art. 12 se transcriu cel puțin următoarele date:
a) numele/numărul navei;
b) numele proprietarului;
c) data punerii chilei;
d) principalele caracteristici tehnice;
e) numărul matricol și, după caz, numărul IMO;
f) constituirea, transmiterea și stingerea drepturilor reale și a sarcinilor asupra navelor;
g) procesele-verbale de sechestru;
h) acordarea, suspendarea sau retragerea dreptului de arborare a pavilionului român;
i) eliberarea actului de naționalitate;
j) orice modificări sau mențiuni privind datele de mai sus.

Articolul 16

În registrul de evidenta a navelor în construcție se vor transcrie cel puțin:
a) denumirea/numele șantierului constructor și al beneficiarului;
b) denumirea, numărul și data emiterii autorizației de construcție;
c) contractul de construcție și/sau de armare a navei;
d) principalele date privind documentația tehnica în baza căreia s-a emis autorizația;
e) principalele caracteristici tehnice ale navei ce urmează a fi construită;
f) data punerii chilei;
g) constituirea, transmiterea și stingerea drepturilor reale asupra navei;
h) numărul și data proceselor-verbale de recepție și/sau de predare-primire;
i) eliberarea permisului provizoriu de arborare a pavilionului român în perioada probelor de mars și în perioada de valabilitate a acestuia;
j) data lansării la apa;
k) orice modificări sau mențiuni privind datele de mai sus.

Secţiunea a 2-a Înmatricularea navelor care arboreaza pavilionul român

Articolul 17

În cazul navelor nou-construite ori dobândite de la persoane fizice sau juridice străine, pentru acordarea dreptului de arborare a pavilionului român și înmatricularea navelor în registrele matricole sunt necesare următoarele documente:
a) cerere scrisă din partea proprietarului, care va cuprinde și 3 propuneri de nume pentru nava;
b) titlul de proprietate;
c) actele de stare tehnica, eliberate de ANR și/sau de o societate de clasificare agreată de minister;
d) certificatul de înmatriculare al proprietarului și, după caz, certificatul constatator emis persoanelor juridice de Oficiul registrului comerțului, din care să reiasă structura actionariatului, pentru persoanele juridice, respectiv actul de identitate sau un alt document oficial din care să rezulte și cetățenia, pentru persoanele fizice;
e) pentru navele nou-construite, documentul emis de autoritatea statului în care au fost construite, prin care se constată că sunt nave nou-construite și neinmatriculate, iar pentru navele dobândite, certificatul de radiere, emis de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion l-au arborat anterior;
f) în cazul în care nava este grevata de garanții mobiliare și/sau de sarcini, declarația pe propria răspundere a proprietarului de preluare a acestora și acordul scris al creditorilor respectivi;
g) doua fotografii 13/18 ale navei.

Articolul 18

Pentru acordarea dreptului provizoriu de arborare a pavilionului român și înmatricularea navelor proprietatea persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate pe o perioadă mai mare de un an, în regim de leasing sau bareboat, de operatori, persoane fizice sau juridice române, care solicită arborarea pavilionului român pe perioada contractului, sunt necesare următoarele documente:
a) cerere scrisă din partea operatorului, care va cuprinde și 3 propuneri de nume, dacă se dorește schimbarea numelui navei, însoțită de acordul scris al proprietarului;
b) contractul de leasing sau de bare-boat;
c) actele de stare tehnica, eliberate de ANR și/sau de o societate de clasificare agreată de minister;
d) certificatul de înmatriculare al operatorului și, după caz, certificatul constatator emis de Oficiul registrului comerțului, din care să reiasă structura actionariatului, pentru persoanele juridice, respectiv actul de identitate sau un alt document oficial din care să rezulte și cetățenia, pentru persoanele fizice;
e) certificatul de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, emis de autoritatea competentă a statului în care a fost înmatriculată nava, care să ateste și eventualele garanții reale mobiliare și/sau sarcini ce grevează nava;
f) în cazul în care nava este grevata de garanții reale mobiliare și/sau de sarcini, acordul expres al creditorilor respectivi privind închirierea navei și înmatricularea în registrele matricole prevăzute la art. 12.

Articolul 19

În cazurile prevăzute la art. 18, după înmatricularea în registrele matricole se va elibera un act de naționalitate corespunzător tipului navei, în care se vor menționa atât numele proprietarului navei, cat și cel al operatorului.

Articolul 20

Dreptul de arborare a pavilionului român pentru navele închiriate în bare-boat sau cumpărate în leasing se acordă pe perioada derulării contractului.

Articolul 21

În vederea înmatriculării, în situațiile prevăzute la art. 17 se accepta ca titlu de proprietate unul dintre următoarele înscrisuri:
a) contract de vânzare-cumpărare;
b) contract de construcție, în care se va menționa expres proprietarul construcției sau al navei;
c) act de donație;
d) certificat de moștenitor;
e) factura fiscală;
f) hotărâre judecătorească privind recunoașterea, transmiterea sau dobândirea proprietății.

Articolul 22

Documentele prevăzute la art. 17 și 18 se depun la căpitănia portului unde urmează să fie înmatriculată nava.

Articolul 23

Actul de naționalitate al navei se eliberează de căpitănia portului de înmatriculare, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor necesare.

Articolul 24

Orice modificare privind numele navei, caracteristicile tehnice principale sau altele asemenea se face la cererea proprietarului, cu aprobarea ANR, și se înscrie în registrele matricole. După înscrierea mențiunilor în registrele matricole se eliberează un nou act de naționalitate, în care sunt operate respectivele modificări.

Articolul 25

Procedurile privind evidenta navelor în construcție, acordarea, suspendarea, retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, înmatricularea, scoaterea din evidenta a navelor, precum și transcrierea drepturilor reale mobiliare și/sau a sarcinilor asupra navelor se aproba de minister, la propunerea ANR.

Secţiunea a 3-a Evidenta navelor în construcție

Articolul 26

Persoanele fizice și juridice, române sau străine, care construiesc nave pe teritoriul României, sunt obligate să obțină o autorizație de construcție eliberata de căpitănia portului în a carei zona de jurisdicție se afla locul construcției.

Articolul 27

Pentru obținerea autorizației prevăzute la art. 26 constructorul prezintă la căpitănia portului documentația tehnica avizată de ANR sau de autoritatea competentă a statului unde urmează să fie înmatriculată nava ori de o societate de clasificare agreată de acestea, precum și contractul de construcție, în care se va preciza în mod expres numele proprietarului.

Articolul 28

După eliberarea autorizației de construcție și până la terminarea construcției și radierea navei din registrul de evidenta a navelor în construcție căpitănia de port va face mențiunile corespunzătoare în acest registru.

Secţiunea a 4-a Transcrierea constituirii, transmiterii și stingerii de drepturi reale asupra navelor

Articolul 29
(1) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arboreaza pavilionul român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în registrele matricole, pentru navele de categoria I și în registrul de evidenta centralizata, iar pentru navele în construcție, în registrul de evidenta a navelor în construcție, făcându-se mențiunile corespunzătoare și în actul de naționalitate.(2) Pentru transcrierea în registrele prevăzute la art. 12 a drepturilor reale și/sau a sarcinilor, părțile interesate vor depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava un aviz de garanție reală, semnat de ambele părți, în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 30
(1) După transcriere drepturile prevăzute la art. 29 alin. (1) se adnoteaza în actul de naționalitate, după cum urmează:
a) în cazul în care drepturile reale sunt constituite în țara, de către căpitănia portului unde este înmatriculată nava, dacă nava se afla în apele naționale navigabile, sau de către misiunea diplomatică a României, la cererea ANR, dacă nava se afla într-un port străin;
b) în cazul în care drepturile reale sunt constituite în străinătate, de către misiunea diplomatică a României acreditata pentru statul respectiv, dacă nava se afla într-un port străin, sau de către căpitănia unde este înmatriculată nava, după primirea confirmării de adnotare din partea misiunii diplomatice a României, dacă nava se afla în apele naționale navigabile.(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) autoritățile consulare au obligația de a transmite de îndată ANR o copie legalizată a înscrisului constitutiv de drepturi reale.

Articolul 31

Transcrierea contractelor de garanții reale mobiliare, ordinea de prioritate, publicitatea și executarea garanțiilor reale sau a sarcinilor constituite asupra navelor se vor face conform prevederilor legale referitoare la regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare.

Articolul 32

Radierea transcrierilor garanțiilor reale și/sau a sarcinilor constituite asupra navelor se efectuează numai cu consimțământul scris al părților interesate sau în baza unei hotărâri judecătorești ori arbitrale rămase definitivă.

Articolul 33
(1) Contractele de închiriere a navelor, inclusiv contractele de leasing și de management al acestora, se transcriu în registrele matricole, la solicitarea proprietarului, făcându-se mențiunile corespunzătoare și în actul de naționalitate.(2) Pentru transcrierea în registrele matricole a contractelor prevăzute la alin. (1) proprietarul va depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava un aviz semnat de părțile contractante.

Articolul 34
(1) În registrele matricole se înscriu și procesele-verbale de aplicare a sechestrului.(2) Căpitănia portului nu va efectua în foaia matricola a navei nici o transcriere a constituirii, transmiterii sau stingerii de drepturi reale și/sau de sarcini constituite asupra navei de la data aplicării sechestrului până la ridicarea acestuia.(3) Radierea mențiunii privind sechestrul se va face în baza procesului-verbal de ridicare a sechestrului.

Secţiunea a 5-a Suspendarea și retragerea dreptului de arborare a pavilionului român. Scoaterea din evidenta a navelor

Articolul 35
(1) Dreptul de arborare a pavilionului român se suspenda la solicitarea proprietarului navei.(2) În cazul în care proprietarul navei solicita suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente:
a) cerere scrisă în care se va menționa pavilionul pe care îl va arbora nava;
b) acordul scris al creditorilor pentru înmatricularea navei în alt registru pe perioada contractului de bare-boat sau leasing, în cazul în care nava este grevata de sarcini transcrise în registrele matricole;
c) actul de naționalitate al navei.(3) După suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, dacă nava respectiva se afla în apele naționale navigabile ale României, aceasta poate naviga cu un certificat de naționalitate emis de autoritatea competentă a statului unde a fost înmatriculată sau cu un permis provizoriu eliberat de misiunea diplomatică a statului respectiv.

Articolul 36
(1) Dreptul de arborare a pavilionului român se poate retrage în următoarele situații:
a) la solicitarea proprietarului navei;
b) dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile de arborare a pavilionului român;
c) când nava nu respecta în mod repetat cerințele prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.(2) În cazul în care proprietarul navei solicita retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente:
a) cerere scrisă în care se va menționa pavilionul pe care îl va arbora nava;
b) acordul scris al creditorilor pentru scoaterea din evidenta a navei, în cazul în care nava este grevata de sarcini, transcrise în registrele matricole;
c) actul de naționalitate al navei.

Articolul 37

În cazul retragerii de către ANR a dreptului de arborare a pavilionului român, proprietarul navei are obligația de a preda actul de naționalitate al navei în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei.

Articolul 38
(1) După retragerea dreptului de arborare a pavilionului român navele se radiază din registrele matricole și din registrul de evidenta centralizata.(2) Radierea navelor din registrele matricole și din registrul de evidenta centralizata se efectuează și în cazul pierderii totale ca urmare a naufragiului, eșuării, incendiului, scufundarii sau în cazul dezmembrarii.(3) Pentru efectuarea radierii în cazul pierderii totale proprietarul va depune la căpitănia portului de înmatriculare următoarele documente:
a) solicitarea scrisă de scoatere din evidenta a navei;
b) declarație de abandon, autentificată de un notar public;
c) actul de naționalitate, dacă acesta a fost recuperat.(4) Pentru radierea navelor dezmembrate din registrele matricole proprietarul va depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava următoarele documente:
a) solicitarea scrisă;
b) procesul-verbal de dezmembrare a navei, vizat de căpitănia portului în a carei zona de jurisdicție a fost dezmembrata nava;
c) actul de naționalitate.

Articolul 39
(1) Pentru dezmembrarea navei proprietarul trebuie să obțină de la căpitănia portului în a carei zona de jurisdicție urmează să se efectueze operațiunea o autorizație de dezmembrare.(2) Pentru obținerea autorizației prevăzute la alin. (1) proprietarul navei va depune:
a) solicitare scrisă;
b) acordul scris al creditorilor pentru dezmembrarea navei, în cazul în care aceasta este grevata de sarcini, dacă sunt transcrise în registrele matricole.

Secţiunea a 6-a Certificatele și documentele necesare navelor

Articolul 40

Orice nava, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, pe timpul cat se afla în apele naționale navigabile trebuie să aibă la bord actul de naționalitate, precum și certificatele și documentele stabilite prin reglementările naționale în vigoare și convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 41
(1) Certificatele și documentele obligatorii pentru navele care arboreaza pavilionul român se împart în:
a) certificate privind siguranța constructivă a navelor, siguranța persoanelor și a mărfurilor aflate la bordul acestora, prevenirea poluarii apelor, echipajul minim de siguranță și altele asemenea;
b) documente privind evidenta activităților ce se desfășoară la bord - jurnalul de bord, jurnalul de masina, jurnalul de evidenta a hidrocarburilor și a reziduurilor menajere, jurnalul radiotelegrafic sau radiotelefonic și altele asemenea. Aceste documente se numeroteaza, se vizează și se parafeaza de autoritățile competente române și străine.(2) Tipul, forma și conținutul certificatelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc de minister și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(3) Tipul, forma și conținutul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabilesc de ANR.(4) Certificatele și documentele necesare pentru fiecare tip de nava se stabilesc de ANR în conformitate cu reglementările naționale în vigoare și cu convențiile internaționale și se aduc la cunoștința celor interesați prin capitaniile de port.(5) Certificatele prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează de ANR sau de alte autorități competente din România, abilitate în acest sens, ori de societăți de clasificare recunoscute de minister, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.(6) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) se pun la dispoziție proprietarilor și operatorilor de către ANR.

Articolul 42

Pentru navele care arboreaza pavilion străin ANR recunoaște documentele emise de autoritățile competente din statele al căror pavilion îl arboreaza sau de societăți de clasificare recunoscute de acestea.

Articolul 43
(1) La navele care au echipaj la bord, pe timpul cat navighează în apele naționale navigabile, documentele prevăzute la art. 40 se păstrează la comandantul navei.(2) La navele fără echipaj, atunci când navighează în apele naționale navigabile, documentele prevăzute la art. 40 se păstrează la comandantul navei care impinge/remorcheaza aceste nave.(3) Procedurile privind păstrarea și circuitul documentelor, pe timpul cat navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, stationeaza sau operează în porturile românești, sunt cele prevăzute prin legislația naționala în vigoare și prin convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 44

Certificatele prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. a) se preschimba ori de câte ori apar modificări privind numele sau numărul, tipul și caracteristicile navei, schimbarea portului de înmatriculare sau în cazul deteriorării ori pierderii acestora.

Capitolul 3 Despre personalul navigant

Secţiunea 1 Eliberarea carnetului de marinar. Imbarcarea și debarcarea personalului navigant

Articolul 45
(1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetățenie română și care poseda un brevet sau un certificat de capacitate, obținut în conformitate cu prevederile legale și care da dreptul acestora sa îndeplinească funcții la bordul navelor.(2) Evidenta personalului navigant român se tine de ANR în registrele de evidenta a personalului navigant.

Articolul 46
(1) Pe timpul cat este ambarcat personalul navigant și auxiliar român trebuie să posede un carnet de marinar, care reprezintă actul de identitate al acestuia.(2) Carnetul de marinar se eliberează de căpitănia portului persoanei care îndeplinește condițiile de vârsta, sănătate și calificare profesională necesare pentru îndeplinirea unei funcții la bordul navei.(3) Căpitănia portului tine evidenta carnetelor de marinar eliberate.

Articolul 47

Pentru eliberarea carnetului de marinar se depun următoarele documente:
a) cerere scrisă din partea solicitantului;
b) aviz medical și psihologic eliberat de o instituție medicală autorizata de minister;
c) dovada absolvirii cursurilor de perfecționare și pregătire obligatorii, după caz;
d) brevetul sau certificatul de capacitate;
e) documentele, în original și în copie, care atesta calificarea profesională pentru personalul auxiliar;
f) buletinul/cartea de identitate;
g) doua fotografii 4/6 cm.

Articolul 48
(1) Valabilitatea carnetului de marinar este de 5 ani.
(la 28-04-2022, Alineatul (1) din Articolul 48 , Secțiunea 1 , Capitolul 3 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 382 din 23 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 29 martie 2022 ) (2) Periodicitatea examinării medicale și psihologice a personalului navigant și auxiliar se stabilește prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.(3) Valabilitatea carnetului de marinar se prelungește, la cererea titularului, de către căpităniile de port. Pentru prelungire se va prezenta avizul medical valabil, eliberat de unitățile sanitare autorizate de minister.
(la 28-04-2022, Alineatul (3) din Articolul 48 , Secțiunea 1 , Capitolul 3 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 382 din 23 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 29 martie 2022 ) (4) În situații excepționale căpitănia portului poate prelungi valabilitatea carnetului de marinar pe o perioadă de maximum 3 luni de la data expirării, fără prezentarea unui aviz medical.(5) Dacă posesorul se afla în străinătate, valabilitatea carnetului de marinar poate fi prelungită până la sosirea în țara, dar nu mai mult de 3 luni, de către misiunea diplomatică a României, fără prezentarea unui aviz medical.

Articolul 49
(1) În carnetul de marinar se înscriu datele de ambarcare și debarcare, precum și navele pe care își desfășoară activitatea personalul navigant.(2) Datele prevăzute la alin. (1) folosesc la stabilirea perioadei de ambarcare.

Articolul 50
(1) Perioadele de ambarcare se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la examenele pentru obținerea de brevete sau certificate de capacitate, la reconfirmarea acestora și pentru stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale.(2) Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant la bordul navelor sub pavilion român se va efectua pe baza următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a carei evidenta este înregistrat:
a) carnetul de marinar cu operațiunile de ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei, semnate și stampilate cu ștampila navei;
b) adeverinta de ambarcare, eliberata de comandantul, armatorul sau operatorul navei.(3) Forma și conținutul adeverintei de stagiu se stabilesc prin decizie a directorului general al ANR.

Articolul 51

Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant, ambarcat printr-o agenție de personal navigant autorizata sau pe cont propriu la bordul navelor sub pavilion străin, se va efectua pe baza următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a carei evidenta este înregistrat:
a) carnetul de marinar cu mențiunile referitoare la ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei, semnate și stampilate cu ștampila navei;
b) copia contractului individual de ambarcare;
c) adeverinta privind perioada de ambarcare, eliberata de comandantul, armatorul sau operatorul navei.

Articolul 52

În situația în care ambarcarea nu se face prin intermediul unei agenții de personal autorizate, solicitantul va depune înaintea plecării în voiaj și o declarație pe propria răspundere, în care va preciza denumirea și sediul companiei angajatoare, funcția și durata contractului.

Secţiunea a 2-a Eliberarea unui nou carnet de marinar

Articolul 53

Eliberarea unui nou carnet de marinar se efectuează de capitaniile de port în următoarele situații:
a) epuizarea rubricilor din carnetul precedent;
b) schimbarea căpităniei de înregistrare;
c) deteriorarea documentului;
d) pierderea documentului.

Articolul 54
(1) În cazurile prevăzute la art. 53 lit. a), b) și c), pentru eliberarea unui nou carnet de marinar se vor depune la căpitănia portului următoarele documente:
a) cerere scrisă;
b) vechiul carnet de marinar;
c) doua fotografii 6/4 cm.(2) După primirea documentelor prevăzute la alin. (1) vechiul carnet de marinar se anulează și se preda posesorului, după care se eliberează un alt carnet de marinar.

Articolul 55

În cazul prevăzut la art. 53 lit. d), pentru eliberarea unui nou carnet de marinar se vor depune următoarele documente:
a) cerere scrisă;
b) declarația solicitantului cu privire la împrejurările în care a fost pierdut carnetul;
c) anunțul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu privire la declararea nulității documentului pierdut, cu menționarea numărului carnetului și a căpităniei de înmatriculare;
d) avizul medical valabil, eliberat de o unitate sanitară autorizată de minister;
(la 28-04-2022, Litera d) din Articolul 55 , Secțiunea a 2-a , Capitolul 3 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 382 din 23 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 29 martie 2022 )
e) chitanța de plată a amenzii;
f) doua fotografii 6/4 cm.

Articolul 56

Eliberarea unui nou carnet de marinar se va adnota în foaia matricola din registrul de evidenta, menționându-se totodată motivul eliberării acestuia.

Articolul 57
(1) Pentru motive întemeiate, precum schimbarea domiciliului, a locului de muncă și altele asemenea, personalul navigant poate solicita schimbarea căpităniei în a carei evidenta este înmatriculat.(2) În acest sens solicitantul va depune la căpitănia la care este înregistrat o cerere scrisă privind transferul foii matricole, urmând ca după aprobarea transferului foaia matricola să se transmită la noua capitanie.

Secţiunea a 3-a Atestarea profesională a personalului navigant

Articolul 58
(1) Funcțiile la bordul navelor care arboreaza pavilionul român pot fi îndeplinite numai de personalul navigant care poseda brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, cu excepția personalului navigant auxiliar.(2) Brevetele și certificatele de capacitate ale personalului navigant se eliberează de ANR în condițiile prevăzute de reglementările naționale în vigoare și de convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 59
(1) Examenele pentru obținerea brevetelor și certificatelor de capacitate se organizează de ANR.(2) Regulamentul privind desfășurarea sesiunilor de examene, comisia de examinare și președintele acesteia se aproba prin decizie a directorului general al ANR.

Articolul 60

Confirmarea, reconfirmarea, suspendarea sau anularea brevetelor ori a certificatelor de capacitate se face de ANR, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Capitolul 4 Supravegherea și controlul navigației

Secţiunea 1 Dispoziții generale

Articolul 61
(1) Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, sunt obligate să respecte dispozițiile ANR și ale capitaniilor de port privind intrarea, navigația, staționarea, operarea și plecarea în și din apele naționale navigabile.(2) Navele care transporta mărfuri periculoase se vor supune și reglementărilor speciale privind aceste transporturi, prevăzute în legislația naționala și în convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 62

Navele care navighează în apele naționale navigabile, indiferent de pavilionul acestora, au obligația de a folosi schemele de separare a traficului și de a respecta dispozițiile transmise de centrele de supraveghere, management și dirijare a traficului naval.

Articolul 63

Pe timpul cat se afla în apele naționale navigabile navele trebuie să aibă la bord și în buna stare de funcționare semnele și echipamentele de semnalizare de zi și de noapte, mijloacele de salvare, de vitalitate, de stingere a incendiilor, de exploatare în siguranța a navei și de protecția muncii, precum și documentația de navigație necesară, în conformitate cu reglementările legale în vigoare și cu convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 64
(1) Navele românești arboreaza la pupa pavilionul național, de la răsăritul și până la apusul soarelui.(2) Navele străine aflate în apele naționale românești arboreaza la pupa pavilionul statului în care sunt înmatriculate, iar la catargul sau la bastonul prova, pavilionul român, de la răsăritul și până la apusul soarelui.(3) Toate navele aflate în radele și porturile românești sunt obligate sa arboreze micul sau marele pavoaz, la cererea căpităniei portului.

Articolul 65

Pentru navele aflate în parc rece, iernatic, conservare și în alte cazuri deosebite, măsurile de siguranță, de semnalizare, ordine și paza se stabilesc de căpitănia portului în a carei zona de jurisdicție se afla și sunt obligatorii pentru toți proprietarii, operatorii, comandantii și echipajele navelor.

Articolul 66

Armatorii sau operatorii navelor care arboreaza pavilionul român sunt obligați:
a) sa înmatriculeze navele și sa notifice ANR orice modificări intervenite, în termen de 15 zile lucrătoare de la dobândirea titlului de proprietate sau de la data apariției modificărilor;
b) să asigure toate certificatele ori documentele necesare navelor, precum și prelungirea valabilității acestora la termen;
c) să asigure publicațiile nautice și documentația de navigație pentru zonele în care urmează sa navigheze nava;
d) sa nu efectueze construcții, modificări, transformări, reconstructii ale navelor fără aprobarea sau avizul ANR;
e) sa mențină în perioada dintre efectuarea operațiunilor de supraveghere și inspecție starea tehnica a navei, condițiile pentru navigația în siguranța și pentru protecția mediului, condițiile de muncă și viața a echipajului navelor;
f) să asigure în permanenta echipajul de siguranță;
g) sa ambarce la bordul navelor numai personal navigant ale cărui documente de atestare a competentei sunt valabile pentru respectivul tip de nava;
h) să asigure comandantului posibilitatea să-și îndeplinească atribuțiile și să-și respecte obligațiile;
i) să raporteze manipularile ori transportul de substanțe periculoase, toxice sau nocive;
j) sa nu permită plecarea în voiaj a navei în situația în care aceasta nu este în buna stare de navigabilitate din toate punctele de vedere sau dacă echipajul nu îndeplinește toate condițiile legale.

Articolul 67

Comandantul și echipajele navelor sunt obligați să respecte avizele către navigatori privind ordinea și siguranța navigației în apele naționale navigabile emise de ANR sau de capitaniile de port, care le fac publice către cei interesați prin afișare, prin comunicare sau în forma electronică.

Secţiunea a 2-a Reguli cu privire la sosirea și manevra navelor în porturi

Articolul 68
(1) Capitaniile de port efectuează controlul navelor care stationeaza, operează sau fac escala într-un port românesc, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu convențiile internaționale la care România este parte.(2) La sosirea navelor în port căpitănia portului verifica existenta și valabilitatea actelor, certificatelor și documentelor prevăzute la art. 40 și eliberează permisul de intrare care reprezintă acceptul căpităniei de intrare în port.(3) La navele care sosesc din voiaje internaționale controlul prevăzut la alin. (1) se poate efectua numai după obținerea liberei practici sanitare.(4) În exercitarea atribuțiilor de serviciu personalul ANR se poate deplasa fără plata cu navele unităților aflate sub autoritatea sau în subordinea ministerului.

Articolul 69

Pe timpul stationarii în port navele trebuie să aibă la bord personalul minim necesar efectuării în siguranța a manevrelor.

Articolul 70

Căpitănia portului aproba sau, după caz, dispune ancorarea, acostarea și manevra navelor în porturile, radele ori apele naționale navigabile, precum și schimbarea locului de ancorare sau acostare.

Articolul 71

În toate cazurile de forta majoră, sinistru, calamitate sau de interes general capitanul portului poate dispune navelor aflate în port ori în rada, echipajelor acestora, precum și persoanelor care își desfășoară activitatea în port sa participe la acțiunile având ca scop siguranța navelor și a infrastructurilor de transport naval.

Articolul 72
(1) Legarea navelor în porturi se face numai la instalațiile portuare cu aceasta destinație.(2) Navele pot acosta sau ancora și în alte locuri decât cele cu aceasta destinație numai cu aprobarea căpităniei de port.

Articolul 73
(1) În maximum 12 ore de la sosirea unei nave maritime comandantul acesteia sau reprezentantul sau este obligat să depună la căpitănia portului declarația de sosire împreună cu certificatele și documentele și, dacă este cazul, să solicite vizarea jurnalului de bord, a jurnalului de mașini și a jurnalului radiotelegrafic sau radiotelefonic. În același termen de vor depune și eventualele proteste de mare sau rapoarte privind evenimentele petrecute pe timpul voiajului până la sosirea în port.(2) Depunerea certificatelor și documentelor nu este obligatorie pentru navele în tranzit, care nu solicita libera practica și al căror echipaj nu ia contact cu uscatul, precum și pentru cele care remorcheaza, imping ori duc cuplat alte nave și care ating portul numai pentru a lasă sau a lua nave din/în convoi și pentru navele sosite în port pentru adapost ori în caz de forta majoră.

Articolul 74
(1) În cazul în care încărcarea, descărcarea, transbordarea de mărfuri sau imbarcarea ori debarcarea pasagerilor trebuie să înceapă înainte de termenul prevăzut la art. 73 alin. (1), depunerea actelor de bord se va efectua înainte de începerea acestor operațiuni.(2) Se exceptează situațiile de urgenta, când căpitănia portului poate autoriza începerea operațiunilor înainte de depunerea actelor.

Articolul 75

În cazul în care pe timpul voiajului nava a suferit avarii majore, comandantul este obligat să raporteze despre acestea, la sosire, înainte de intrarea în port. Intrarea navei în port se va face numai cu aprobarea expresă a căpitanului portului.

Articolul 76

În cazul în care la intrarea în port la bordul navei se afla o persoană decedata, comandantul navei este obligat sa anunțe căpitănia portului, care, împreună cu reprezentanții instituțiilor abilitate, verifica circumstanțele decesului și semnează procesul-verbal de constatare.

Secţiunea a 3-a Reguli de siguranță pentru navele aflate în port, rada sau în navigație

Articolul 77
(1) Comandantul este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menținerea la bord a condițiilor pentru navigația în siguranța și de protecție a mediului, a condițiilor de muncă și viața a echipajului navei.(2) Comandantii navelor sunt obligați sa ia toate măsurile pentru evitarea oricărui pericol sau producerii de avarii la nave și la infrastructurile de transport naval.(3) În cazul producerii unor evenimente sau accidente comandantul este obligat sa anunțe imediat căpitănia portului, în conformitate cu legislația în vigoare.(4) În situația în care evenimentele sau accidentele se produc în timpul operațiunilor de încărcare/descărcare și au legătură cu aceste operațiuni, comandantul navei va anunta administrația portului și operatorul portuar.

Articolul 78

Încărcarea navei se va face în conformitate cu cargoplanul prezentat autorităților, luându-se toate măsurile pentru a nu depăși pescajul maxim comunicat pentru locul de operare.

Articolul 79

Pe timpul cat navele se afla în port nu sunt permise lăsarea liberă a animalelor la bord, efectuarea de lucrări cu foc deschis, lucrări de reparații care presupun imobilizarea navei în dana, probe la motoarele principale sau lucrări care pot duce la poluarea mediului fără obținerea unei autorizații prealabile din partea căpităniei de port, emiterea de semnale fonice, luminoase sau fumigene neregulamentare, manipularea substanțelor toxice și periculoase fără respectarea reglementărilor specifice.

Articolul 80
(1) ANR verifica modul de asigurare a condițiilor minime de navigație în apele naționale navigabile și în porturi, în ceea ce privește adancimile, semnalizarea, instalațiile de acostare și altele asemenea, și, în cazul în care constata ca exista deficiente, va informa despre aceasta administrațiile portuare sau de cai navigabile responsabile, care sunt obligate sa ia în timp util măsurile corespunzătoare.(2) Administrațiile portuare și de cai navigabile sunt obligate sa pună la dispoziție ANR și capitaniilor de port toate datele privind asigurarea condițiilor minime de navigație.

Articolul 81

Toate activitățile de cercetare științifică care se desfășoară în apele naționale navigabile, în incinta portuara și în rade, precum și explorarea și exploatarea marii sau a fundului marii pot fi făcute în conformitate cu legislația în vigoare, cu avizul prealabil al ANR.

Articolul 82

Operarea navelor și depozitarea mărfurilor sau a altor materiale pe platformele portului, pe cheiuri, maluri sau în alte locuri din porturi se fac fără a bloca sau stanjeni accesul în zonele respective, fără a împiedica vizibilitatea semnelor și semnalelor de navigație și fără a pune în pericol siguranța navelor și a infrastructurii.

Articolul 83
(1) Este interzisă aruncarea resturilor de marfa sau a oricăror materiale de la bordul navelor în apele naționale navigabile.(2) Predarea resturilor menajere, a gunoiului, apelor uzate, amestecurilor de hidrocarburi de la nave se face la agenții economici autorizați, sub supravegherea căpităniei portului, cu înregistrarea operațiunii la uscat și la bord în registrele special destinate.(3) Operațiunile de buncherare la nave, precum și cele cu mărfuri periculoase se fac cu autorizarea și sub supravegherea căpităniei portului.

Articolul 84
(1) Este interzis scaldatul în zona portului, a ecluzelor și a stavilarelor.(2) Pentru amenajarea și funcționarea de plaje, baze nautice și de agrement este obligatoriu avizul căpităniei portului.

Articolul 85

Organizarea de serbari sau manifestări nautice de orice fel în porturile și pe apele naționale navigabile se poate face numai cu autorizarea și sub supravegherea căpităniei portului.

Articolul 86

Pentru navele de pasageri imbarcarea/debarcarea pasagerilor se face numai în porturi sau în locuri special amenajate stabilite de administratorul portului sau al caii navigabile, împreună cu căpitănia portului.

Articolul 87
(1) În caz de forta majoră navele pot ancora sau acosta în apele naționale, în afară limitelor radelor sau porturilor, cu obligativitatea comunicării în cel mai scurt timp la căpitănia portului a cauzelor stationarii și cu menținerea permanenta a contactului radio.(2) Efectuarea de operațiuni portuare în locuri situate în afară limitelor porturilor se va realiza numai cu aprobarea prealabilă a căpităniei portului.

Articolul 88

În cazul în care pe o nava care arboreaza pavilion român aflată în mars are loc o naștere, o căsătorie sau un deces, comandantul navei va efectua înregistrarea acestora în conformitate cu prevederile legale privind actele de stare civilă.

Articolul 89
(1) Navele maritime sub pavilion străin, pe timpul cat se afla în porturile românești, sunt supuse controlului statului portului - PSC.(2) Modul de derulare a acestei activități de către personalul care participa la efectuarea controlului este conform cu procedurile și prevederile cuprinse în reglementările în vigoare și în convențiile internaționale la care România este parte.(3) Navele sub pavilion român sunt supuse controlului statului de pavilion - FSC - în condițiile legii. Pentru navele de navigație interioară controlul se efectuează de regula pe timpul cat navele se afla în porturile/radele românești, iar în urma controlului se eliberează un raport de inspecție.

Articolul 90

Comandantii navelor care navighează în tranzit pe căile navigabile interioare au obligația de a respecta reglementările în vigoare privind dirijarea și supravegherea traficului fluvial, exploatarea navelor fără echipaj, navigația convoaielor impinse și de a transmite la capitaniile de port din zona prin care navighează datele cu privire la nava și incarcatura.

Secţiunea a 4-a Reguli la plecarea navelor din port

Articolul 91
(1) Navele aflate în porturi pot pleca în voiaj numai după obținerea permisului de plecare eliberat de căpitănia de port.(2) Permisul de plecare se eliberează cu condiția ca nava sa fi obținut, după caz, acceptul de la toate autoritățile competente, să depună permisul de intrare în port completat cu toate datele referitoare la operațiunile de încărcare/descărcare efectuate de nava și un exemplar vizat de vama al manifestului mărfurilor și sa ridice certificatele și documentele navei.(3) După obținerea permisului de plecare navele pot începe manevra de plecare numai cu aprobarea centrelor de supraveghere, management și dirijare a traficului naval sau a căpităniei portului, după caz.(4) Pentru navele fluviale care efectuează voiaje între porturile românești regulile privind sosirea și plecarea acestora în și din porturi se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței.

Articolul 92

Comandantul navei care, după ce a primit actele de plecare, prelungește staționarea navei în port mai mult de 24 de ore trebuie să le depună din nou la căpitănia portului, unde vor rămâne până la plecarea efectivă, când se va face mențiune pe permisul de plecare despre aceasta întârziere.

Articolul 93

La solicitare sau din oficiu, după caz, capitaniile de port vor constata prin procese-verbale și vor elibera la cerere certificate, duplicate sau copii de pe acestea, în situațiile când exista sesizări cu privire la:
a) avarii la nava, marfa, cheiuri și instalații portuare;
b) întârzieri în operațiuni, timp nefavorabil, cazuri de forta majoră;
c) eventuale accidente navale, precum și poluari;
d) avarii ale sistemului de semnalizare al portului.

Articolul 94
(1) Pentru prestațiile efectuate cu privire la operațiunile de dirijare, supraveghere și control, cat și pentru alte prestații ANR percepe tarifele stabilite prin dispozițiile legale.(2) Pentru creanțele ANR al căror debitor este armatorul unei nave capitaniile de port au dreptul de a refuza eliberarea documentelor navei și a permisului de plecare până la plata efectivă a acestora sau până la depunerea unor garanții suficiente.

Articolul 95
(1) Interdicția de plecare a navei operează din momentul depunerii de către nava sau agentul acesteia a avizului de plecare.(2) Capitaniile vor retine documentele navelor la solicitarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări, în condițiile legii.(3) Nava cu actele la bord și gata de plecare nu mai poate fi reținută. Se considera ca nava este gata de plecare din momentul în care comandantul are la bord certificatele și documentele navei, precum și permisul de plecare, eliberate de căpitănia portului.

Secţiunea a 5-a Reguli cu privire la asistența și salvarea pe mare. Recompensa de salvare

Articolul 96

Activitatea de căutare și salvare în apele naționale navigabile se desfășoară sub coordonarea ANR.

Articolul 97
(1) În marea teritorială și în porturile maritime activitatea de căutare și salvare este coordonata de centrul de coordonare organizat în cadrul ANR.(2) Coordonarea operațiunilor de intervenție în caz de evenimente, sinistru sau calamitati naturale pe căile navigabile interioare și în porturile situate pe acestea revine căpitanului-șef al portului din zona.

Articolul 98
(1) Pentru desfășurarea în bune condiții a activităților de căutare și salvare prevăzute la art. 97, ANR va elabora planurile și instrucțiunile privind conducerea acestor activități.(2) Planurile și instrucțiunile de conducere prevăzute la alin. (1) se aproba de minister.

Articolul 99
(1) În conformitate cu planurile și instrucțiunile de conducere a activităților de căutare și salvare a persoanelor, navelor și aeronavelor, prevăzute la art. 98, ANR va face publice frecventele și stațiile radio, precum și numerele de telefon la care se receptioneaza apelurile de urgenta.(2) ANR va încheia protocoale de lucru cu toate instituțiile și agenții economici care prin activitatea, dotările și atribuțiile lor pot asigura desfășurarea în condiții de eficienta maxima a operațiunilor și a exercițiilor de căutare și salvare, acestea având obligația sa participe în orice situație la astfel de activități potrivit legii.(3) Asistența și salvarea persoanelor, navelor și aeronavelor, aflate în pericol pe mare sau în apele naționale navigabile, se desfășoară în conformitate cu prevederile legislației naționale și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.

Articolul 100
(1) În timpul desfășurării operațiunilor de căutare și salvare care se desfășoară în marea teritorială sau în porturile maritime dispozițiile directorului general al ANR, ale reprezentanților acestuia și ale operatorilor din centrul de coordonare sunt obligatorii pentru toți cei implicați.(2) În afară celor cu care a încheiat protocoale de lucru potrivit art. 99 alin. (2), directorul general al ANR poate dispune participarea la activitățile de căutare și salvare a tuturor navelor, instituțiilor și agenților economici care desfășoară activități de transport naval în zona de desfășurare a acestor operațiuni.

Articolul 101
(1) Operațiunile de căutare și salvare pe căile navigabile se desfășoară în coordonarea căpităniei portului în a carei zona de jurisdicție a avut loc evenimentul.(2) În timpul desfășurării operațiunilor prevăzute la alin. (1) capitanul portului poate dispune participarea la operațiuni a tuturor navelor, instituțiilor și agenților economici care desfășoară activități de transport naval, care se afla în zona. Dispozițiile căpitanului portului sunt obligatorii.

Articolul 102

Modalitățile de desfășurare a activităților de căutare și salvare, conservarea și valorificarea bunurilor salvate și recuperarea cheltuielilor aferente se fac în conformitate cu legislația în vigoare și cu prevederile convențiilor internaționale la care România este parte.

Articolul 103

Activitățile de intervenție, salvare, prevenire și eliminare a efectelor poluarii apelor naționale navigabile de către nave sunt coordonate de ANR prin centrul de coordonare înființat în cadrul acestei instituții, atunci când poluarea are loc în marea teritorială și în porturile maritime, și prin capitaniile de port în a căror zona de jurisdicție a avut loc evenimentul, în cazul în care poluarea s-a produs pe căile navigabile interioare și în porturile situate pe acestea.

Articolul 104
(1) În timpul operațiunilor prevăzute la art. 103 directorul general al ANR și, respectiv, capitanul de port pot dispune tuturor unităților care dețin mijloacele necesare sa participe la aceste acțiuni.(2) Dispozițiile directorului general al ANR și, respectiv, ale căpitanului de port sunt obligatorii.

Articolul 105

Modul de desfășurare a activităților de prevenire, salvare, intervenție și eliminare a efectelor poluarii, conservare a bunurilor, precum și recuperarea cheltuielilor aferente activităților de depoluare și de limitare și eliminare a efectelor poluarii se fac în conformitate cu legislația în vigoare și cu convențiile internaționale la care România este parte.

Secţiunea a 6-a Scoaterea navelor scufundate sau eșuate în apele naționale navigabile

Articolul 106

Navele eșuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naționale constituie pericole pentru siguranța navigației.

Articolul 107
(1) În cazul scufundarii sau eșuării unei nave, căpitănia de port în a carei zona de jurisdicție a avut loc accidentul va solicita proprietarului sau armatorului navei luarea tuturor măsurilor în vederea ranfluarii sau dezesuarii navei.(2) În funcție de zona unde a avut loc evenimentul și de gravitatea pericolului pe care îl prezintă nava esuata sau scufundata pentru navigație, capitanul portului va stabili și va notifica proprietarului sau armatorului navei termenul limita de începere a lucrărilor, care nu va depăși 60 de zile de la data notificării.

Articolul 108

În cazul în care proprietarul sau armatorul navei nu ia măsurile necesare privind dezesuarea sau ranfluarea navei, capitanul portului va solicita administrației portuare sau de cai navigabile în a carei zona de jurisdicție se afla nava să efectueze aceste operațiuni.

Articolul 109

În cazuri excepționale, când administrația portuara sau de cai navigabile este în imposibilitate să efectueze aceste operațiuni sau când nava s-a scufundat ori a eșuat într-un loc din afară zonelor de jurisdicție ale administrațiilor portuare și de cai navigabile, căpitănia de port poate lua toate măsurile ce se impun în vederea ranfluarii sau dezesuarii.

Articolul 110

În toate cazurile acțiunile de ranfluare sau dezesuare se desfășoară sub coordonarea capitaniilor de port. Dispozițiile căpitanului de port sunt obligatorii pentru toți cei implicați.

Articolul 111

Modul de derulare a acțiunilor, precum și modul de conservare și valorificare a navelor și bunurilor ranfluate sau dezesuate și de recuperare a cheltuielilor aferente acestor operațiuni sunt stabilite de legislația în vigoare și de convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 112

Navele abandonate sau părăsite în apele naționale navigabile al căror proprietar este necunoscut și rămâne necunoscut după efectuarea tuturor demersurilor legale pentru cunoașterea acestuia se valorifica în condițiile legii.

Secţiunea a 7-a Controlul statului pavilionului

Articolul 113

ANR are dreptul și obligația de a controla și de a monitoriza toate navele care arboreaza pavilion român în ceea ce privește respectarea de către acestea a reglementărilor naționale în vigoare și a prevederilor convențiilor internaționale la care România este parte, referitoare la siguranța construcției navei, standardele tehnice și dotarea navelor, valabilitatea actelor de naționalitate și a celorlalte documente și certificate obligatorii, la echipajul minim de siguranță și la competentele profesionale ale echipajului de la bord, la respectarea cerințelor privind prevenirea poluarii mediului și a celor privind condițiile de viața și munca la bordul navei.

Articolul 114
(1) Acțiunile de control și monitorizare se desfășoară de experți specializați din cadrul ANR și desemnați în acest sens de către directorul general al ANR.(2) Acțiunile prevăzute la art. 113 se desfășoară pentru navele care arboreaza pavilion român, când se afla atât în apele naționale navigabile, cat și în afară acestora.

Articolul 115

Sistemul de efectuare a acțiunilor de control și monitorizare, precum și măsurile ce se iau de către ANR în cazurile în care navele care arboreaza pavilion român nu respecta regulile prevăzute la art. 113 sunt cele prevăzute în legislația română în vigoare și în convențiile internaționale la care România este parte.

Secţiunea a 8-a Controlul statului portului

Articolul 116

ANR are dreptul și obligația de a controla navele care arboreaza pavilion străin în ceea ce privește modul de respectare a convențiilor internaționale la care România este parte, pe timpul cat acestea navighează în apele naționale navigabile.

Articolul 117

Controlul se efectuează de experți specializați din cadrul ANR și desemnați în acest sens de către directorul general al ANR.

Articolul 118

Controalele se vor desfășura indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza nava și indiferent dacă statul de pavilion a ratificat sau nu convențiile internaționale la care România este parte și ale căror cerințe fac obiectul controlului statului portului.

Articolul 119

În cazul în care se constata deficiente și în funcție de gravitatea acestora, ANR, prin capitaniile de port, poate lua următoarele măsuri, până la remedierea defectiunilor constatate:
a) sa interzică intrarea navei în port;
b) sa interzică plecarea din port și, după caz, sa oprească operațiunile de încărcare/descărcare a navei.

Articolul 120

Sistemul de desfășurare a controlului statului portului și măsurile ce se iau împotriva navelor la care se constata deficiente sunt stabilite de legislația în vigoare și de prevederile convențiilor internaționale la care România este parte.

Secţiunea a 9-a Reguli cu privire la activitatea de pilotaj și remorcaj

Articolul 121

Ministerul stabilește, la propunerea ANR, zonele în care serviciile de siguranță sunt obligatorii.

Articolul 122
(1) Pilotarea navelor se face cu mijloace specializate de către persoane calificate și autorizate în acest sens, denumite în continuare piloti, în baza buletinului de pilotaj, avizat de căpitănia portului.(2) Pilotul trebuie să fie cetățean român și să dețină un brevet valabil pentru zona de navigație pentru care se asigura pilotajul navei, eliberat de ANR.(3) Din punct de vedere al brevetarii și certificării, pilotii se supun aceluiași regim ca și personalul navigant.

Articolul 123
(1) Nava aflată în manevra va fi în permanenta legătură cu căpitănia portului, informand asupra începerii, condițiilor derulării și finalizarii manevrei, precum și asupra producerii oricărui incident sau eveniment.(2) În caz de eveniment pilotul va depune la căpitănia portului un raport scris în acest sens.(3) Pilotul nu este răspunzător de incidentele sau accidentele produse în timpul manevrei, cu excepția cazurilor în care acestea s-au produs ca urmare a informațiilor incomplete sau incorecte pe care le-a furnizat comandantului navei.

Articolul 124
(1) Comandantul navei poate refuza un pilot din motive bine justificate, cum ar fi: oboseala, stare de ebrietate sau alte cauze care ar putea afecta siguranța navei.(2) Solicitarea de schimbare a pilotului se face la căpitănia portului de către comandantul navei, care va informa totodată și agenția de pilotaj.

Articolul 125
(1) În porturile maritime românești remorcajul sau asistența cu remorchere la manevre este obligatorie pentru tancuri, nave ce transporta mărfuri periculoase și pentru toate celelalte nave cu un tonaj registru net mai mare de 1.000.(2) Modul de desfășurare a activităților de pilotaj, remorcaj și asistența cu remorchere la manevre se reglementează prin regulamentele de exploatare și funcționare a porturilor.

Articolul 126
(1) Comandantii remorcherelor și marinarii-legători executa dispozițiile primite de la comandantul navei prin pilot.(2) În cazul manevrei "la ureche" cu nava fluviala fără propulsie, conducerea manevrei și răspunderea asupra acesteia revin comandantului remorcherului/impingatorului.

Articolul 127

Comandantul navei va efectua manevrele astfel încât acțiunea propulsorului sau orice alt rezultat al manevrei sa nu producă avarii altor nave sau infrastructurii, suprastructurii și instalațiilor portuare.

Articolul 128

În cazul în care se folosește manevra de impingere, locul de acțiune al remorcherului asupra navei va fi stabilit de comandantul navei impinse, care își asuma întreaga răspundere pentru avariile produse din cauza alegerii unui loc de sprijin necorespunzător.

Articolul 129

Remorcherele vor părăsi nava numai după ce aceasta a fost acostata și legată în siguranța la cheu și numai cu acordul comandantului navei.

Articolul 130

Remorcherele nu vor elibera paramele/cablurile de legătură cu navele remorcate sau pe care le manevreaza, înainte ca aceste nave să fie ancorate sau acostate în siguranța.

Articolul 131
(1) Centrul de coordonare a traficului sau căpitănia de port, după caz, poate cere întreruperea remorcajului în curs pentru acordarea de asistența altei nave sau pentru a preveni alte pericole asupra portului, numai dacă aceasta cerința nu generează pericole mai mari decât acestea pentru nava remorcata, determinate de lipsa remorcajului sau a asistenței.(2) Remorcherul care a părăsit manevra în aceste circumstanțe nu va fi răspunzător pentru nici o pierdere, avarie, prejudiciu sau întârziere cauzată navei remorcate, ca o consecința a acestui fapt.

Articolul 132

Pescuitul, instalarea de garduri, plase, carlige, unelte fixe sau altele asemenea sunt interzise în limitele porturilor, în rade, canale de acces, senale navigabile și în toate locurile în care s-ar stanjeni navigația.

Capitolul 5 Dispoziții finale

Articolul 133

ANR eliberează certificate privind mențiunile cuprinse în registrele matricole sau de evidenta la cererea celor interesați.

Articolul 134

Situațiile particulare privind evidenta și înmatricularea navelor, personalul navigant, precum și supravegherea și controlul navigației, care nu sunt prevăzute în prezentul regulament, vor fi reglementate prin decizie a directorului general al ANR.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul lucrărilor publice,
transporturilor și locuinței,
Ileana Tureanu,
secretar de stat
București, 4 martie 2003.
Nr. 245.