ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 114 din 28 decembrie 2018privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1116 din 29 decembrie 2018
    Având în vedere obiectivul asumat prin Programul de guvernare de realizare a unei creșteri economice inteligente, sustenabile și inclusive bazată pe o forță de muncă calificată și retribuită conform calificării,
    ținând cont că dezvoltarea economică nu este la același nivel în toate județele, decalajele între județe fiind în continuare semnificative, ceea ce necesită o realocare a fondurilor publice disponibile către județe și localități cu potențial financiar mai redus,
    având în vedere potențialul turistic semnificativ al României, atât în scop recreativ, cât și balnear,
    luând în considerare prevederile Programului de guvernare cu privire la dezvoltarea activității și capacității unităților turistice cu scopul creșterii eficienței utilizării resurselor naturale specifice zonelor în care sunt plasate,
    ținând cont că se urmărește sporirea valorificării potențialului balnear prin aplicarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cură utilizați inclusiv prin reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii existente în stațiunile balneare,
    având în vedere:– prevederile Programului de Guvernare referitoare la construirea unui număr de 2.500 de creșe și/sau grădinițe;– necesitatea încurajării natalității, prin asigurarea de condiții normale de îngrijire pentru copii;– necesitatea de a introduce un program prelungit și pe tot parcursul anului calendaristic în cadrul creșelor și/sau grădinițelor;– îndeplinirea rolului social al statului, prin asigurarea condițiilor normale de dezvoltare armonioasă a copiilor;– insuficiența de spații și dotare pentru desfășurarea învățământului preșcolar, serviciul public de interes general și domeniul prioritar pentru dezvoltarea economico-socială,
    luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la adoptarea în anul 2019 a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, majorarea indemnizației sociale pentru pensionari,
    având în vedere că la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este necesar ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative,
    luând în considerare că măsurile de protecție socială propuse au consecințe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România și sunt menite să vină în sprijinul populației, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât și prin menținerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora,
    având în vedere:– imperativul respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008;– obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2019;– necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat, legii bugetului asigurărilor sociale de stat și perspectiva 2020-2021, măsurile propuse stau la baza fundamentării veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat;– prevederile art. 29 alin. (4) și art. 30 alin. (4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, și ținând seama de nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA și structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2019 și perspectiva 2020-2021, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conținutul declarațiilor prevăzute la articolele menționate. Având în vedere prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din buget, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială,
    luând în considerare că pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar,
    ținând cont că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse:– ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice;– deficitul bugetar în anul 2019 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principală consecință negativă declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera la rândul său alte consecințe grave pentru interesele României;– în vederea sprijinirii finanțării în anul 2019 a programelor guvernamentale asumate prin Programul de guvernare, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației și pentru întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene,
    în vederea implementării programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova,
    luând în considerare necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil biletelor de valoare acordate potrivit Legii nr. 165/2018, care se aplică începând cu 1 ianuarie 2019, s-a reglementat tratamentul fiscal aplicabil biletelor de valoare care se acordă și sub forma tichetelor culturale.
    Având în vedere necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil indemnizației de hrană și indemnizației de vacanță, acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare,
    ținând cont de necesitatea introducerii unor clarificări tehnice în legătură cu indicatorul salariul minim brut pe țară utilizat la stabilirea contribuțiilor sociale în cazul în care prin hotărâre a Guvernului se utilizează mai multe valori ale acestuia,
    având în vedere că la 1 ianuarie 2019 încetează aplicabilitatea taxării inverse în domeniul TVA pentru anumite categorii de livrări de bunuri și prestări de servicii, iar la nivel comunitar posibilitatea aplicării de către statele membre a taxării inverse pentru aceste operațiuni a fost prelungită până la 30 iunie 2022 prin Directiva Consiliului 2018/1.695/UE din 6 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește perioada de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA,
    având în vedere că actualul nivel al accizei pentru țigarete nu asigură respectarea prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat,
    luând în considerare solicitarea Comisiei Europene de reglementare urgentă a acestei situații prin adoptarea măsurilor necesare pentru a corecta neconcordanța cu Directiva 2011/64/UE,
    ținând cont că neadoptarea măsurilor în regim de urgență ar conduce la declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre și la sancțiuni financiare,
    luând în considerare faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecințe negative, în sensul că:– începând cu 1 ianuarie 2019 nu s-ar mai aplica taxarea inversă în domeniul TVA pentru anumite operațiuni pentru care legislația comunitară, respectiv recenta Directivă a Consiliului 2018/1.695/UE, prevede în continuare posibilitatea statelor membre de a aplica această măsură, iar taxarea inversă este recunoscută ca reprezentând un instrument eficient în combaterea evaziunii fiscale;– nerespectarea cerinței prevăzute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat ar conduce la declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre și la sancțiuni financiare,
    având în vedere faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 311 din 10 aprilie 2018, dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost declarate neconstituționale,
    ținând cont de stadiul procesului legislativ al proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind evaluarea funcționarilor publici pentru anul 2018, care are ca obiect principal de reglementare punerea de acord a prevederilor declarate neconstituționale ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile Constituției României, republicată, precum și de necesitatea promovării ulterioare a cadrului normativ secundar în temeiul acestui act normativ,
    prin raportare la perioada limitată în timp pentru realizarea evaluării anuale a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici,
    luând în considerare faptul că neadoptarea acestei măsuri legislative ar fi de natură să afecteze drepturile la carieră ale funcționarilor publici a căror activitate nu ar putea fi evaluată, în lipsa instrumentelor procedurale necesare,
    având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate politic față de statul francez în ceea ce privește Sezonul România-Franța, precum și a respectării angajamentelor asumate prin Programul de Guvernare 2018-2020 pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Franța și continuarea implementării Foii de parcurs a Parteneriatului strategic,
    ținând cont de funcțiile de reprezentare și coordonare asumate de Ministerul Afacerilor Externe în pregătirea și organizarea Sezonului România-Franța, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României,
    luând act de necesitatea de operare a unor modificări, în sensul îndreptării unei erori materiale la nivelul cadrului legal primar pentru organizarea, desfășurarea și finanțarea Sezonului România-Franța, lansat la Paris la data de 27 noiembrie 2018,
    având în vedere că, în lipsa acestor măsuri legislative luate în regim de urgență, impuse de o situație extraordinară, există riscul de a nu putea finaliza în timp util formalitățile de organizare și finanțare a Sezonului România-Franța,
    întrucât la data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani,
    prin acordul încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții se declară sectorul construcțiilor sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019,
    apreciind că sectorul construcțiilor reprezintă unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de Guvernare,
    ținând cont că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private și având în vedere că în ultimii ani sectorul construcțiilor s-a confruntat cu dificultăți legate de asigurarea cu forță de muncă specializată și de o concurență neloială,
    pentru a pune în aplicare cu prevederile Acordului încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții pentru sectorul construcții se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotărâre a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiate pe domenii de activitate,
    în condițiile salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru,
    ținând cont că neadoptarea în regim de urgență afectează angajamentele Guvernului stabilite prin Acordul încheiat cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții și va perpetua dificultățile legate de asigurarea cu forță de muncă specializată în domeniul construcțiilor,
    având în vedere necesitatea stringentă de a pune în executare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, pentru a evita posibile riscuri de natură a conduce la imposibilitatea respectării angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene,
    luând în considerare obligativitatea dovedirii în fața Comisiei Europene a punerii în aplicare efectivă a condiționalității exante cu privire la deșeuri,
    ținând cont că în situația neadoptării în regim de urgență a modificării Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, există riscul aplicării procedurii de presuspendare a plăților intermediare din Fondul de coeziune din cadrul axei nr. 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor,
    în vederea evitării sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza 2018/0040 - acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor având ca obiect necomunicarea măsurilor naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/2.258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării banilor și a evitării stabilirii de sancțiuni pecuniare într-un cuantum considerabil, în condițiile în care propunerea de sesizare a CJUE este prevăzută pentru ciclul decizional din ianuarie 2019,
    luând în considerare că în situația neadoptării în regim de urgență a măsurii există riscul creării unui prejudiciu statului român prin obligarea acestuia la plata unei sume forfetare minime de 1.887.000 euro și a unor penalități cominatorii între 2.289 euro și 137.340 euro/zi de întârziere,
    în scopul sprijinirii contribuabililor de bună-credință și a evitării încetării activității acestora este necesară flexibilizarea regulilor în materia eșalonărilor la plată,
    luând în considerare că în situația neadoptării în regim de urgență a măsurii există riscul concedierii angajaților societăților care nu își pot menține eșalonările la plată,
    având în vedere:– întârzierile la validarea documentațiilor de atribuire pentru lucrări de până la 25 de zile lucrătoare, se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru perfecționarea și flexibilizarea sistemului achizițiilor publice, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, consecința cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiții majore, cu impact social și economic la nivel național sau local;– importanța deosebită a fondurilor structurale în ansamblul economiei naționale, precum și efectele negative asupra potențialului de dezvoltare a economiei naționale generate de un nivel redus al absorbției fondurilor structurale;– faptul că în prezent constatăm triplarea numărului de documentații de atribuire publicate în SICAP corelat cu numărul foarte mare de elemente de noutate introduse în aria de competență a verificatorilor ex ante și gradul redus de acceptanță din partea autorităților contractante a noilor elemente componente ale controlului, este necesară luarea unor măsuri de natură să eficientizeze fluxul operațional în procesul de achiziții publice;– faptul că autoritățile contractante răspund exclusiv asupra deciziilor de oportunitate, iar în sistemul achizițiilor publice au fost introduse o serie de elemente noi care necesită o corelare urgentă a anumitor prevederi cu situațiile constatate din aplicarea practică a acestora;– faptul că Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din 6 august 2014, stabilește condiționalitățile orizontale ex ante care trebuie îndeplinite de Guvernul României în legătură cu utilizarea, în special prin efectuarea de achiziții publice, a fondurilor structurale aferente perioadei de programare financiară 2014-2020, fonduri structurale în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro;– prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului;– faptul că absorbția fondurilor structurale conform Acordului de parteneriat reprezintă un interes public prioritar, dată fiind importanța acestora în ansamblul economiei naționale și efectele absorbției fondurilor structurale asupra potențialului de dezvoltare a economiei naționale;– faptul că nerespectarea prevederilor Acordului de parteneriat, prin neîndeplinirea condiționalităților ex ante prevăzute în cuprinsul său, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea Strategiei naționale de achiziții publice, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, poate conduce la afectarea finanțării din fonduri structurale în cadrul programelor europene finanțate din fonduri europene alocate în exercițiul financiar 2014-2020 a unor proiecte de interes public și la corecții financiare, fiind astfel afectată în mod semnificativ îndeplinirea obiectivelor de absorbție a fondurilor structurale, cu impact deosebit asupra dezvoltării economiei naționale;– faptul că toate aceste cerințe necesită întărirea capacității instituționale a organismelor menționate,
    având în vedere că urmare a intrării în vigoare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, prețul de vânzare a gazelor naturale, atât pentru piața concurențială, cât și pentru piața reglementată se bazează pe cererea și oferta pieței și au fost instituite obligații pentru producătorii și furnizorii de gaze naturale de a tranzacționa în cadrul piețelor centralizate din România a unui anumit procent din cantitatea de gaze naturale comercializate,
    luând în considerare evoluția prețului mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piața centralizată în perioada aprilie 2017-august 2018,
    având în vedere situația de fapt și de drept se impune instituirea unor forme corespunzătoare de control al prețurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, pentru perioada 1.04.2018-28.02.2022,
    ținând cont că în situația neadoptării acestor măsuri există riscul ca furnizorii să acumuleze pierderi considerabile, care, pe de o parte, vor genera creșteri deosebit de importante ale prețului la consumatorii finali și, pe de altă parte, vor afecta puternic situația financiară a furnizorilor și capabilitatea lor de a asigura cantitățile de gaz necesare clienților lor, punând astfel în pericol continuitatea alimentării cu gaze naturale,
    că în prezent o mare parte din recolta foarte bună, în special la cereale și fructe a anului 2018 se găsește fie în depozite, în cantități mici și eterogenă calitativ, fie încă neculeasă; în această situație valorificarea fiind aproape imposibilă pentru că producătorilor individuali le este dificil să formeze oferte competitive, să contacteze spații de depozitare corespunzătoare și să asigure o livrare ritmică rețelelor de comerț,
    având în vedere evoluția îngrijorătoare a unor fenomene negative pentru producția agricolă, în special pesta porcină africană, dar și seceta preconizată au produs sau sunt pe cale să producă grave efecte economice negative,
    ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri energice și urgente prin organizarea și susținerea, în special, economică a repopulării fermelor zootehnice afectate, precum și de înființarea de culturi de primăvară cu soiuri specifice, rezistente la secetă și dăunători pentru a asigura o recoltă bună în anul agricol viitor, măsuri la care Societatea Națională „Casa de Comerț Agroalimentar UNIREA“ poate contribui decisiv, evitând astfel riscul apariției de probleme imprevizibile asupra economiei în general și a securității alimentare în special,
    având în vedere că, pe parcursul procedurii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, au intervenit modificări ale termenelor în vederea reglementării unor situații, precum cea în care contribuabilul nu anexează documentul doveditor al plății ori cea în care autovehiculul pentru care s-a achitat taxa nu a fost înmatriculat, pentru a se asigura depunerea facilă a cererilor de restituire de către persoanele interesate,
    luând în considerare că termenele-limită instituite pentru restituirea de către organele competente a sumelor cuvenite contribuabililor/plătitorilor nu pot fi respectate datorită volumului mare de cereri înregistrate,
    ținând cont că, prin neadoptarea unor măsuri urgente pentru deblocarea situației, există riscul de creștere incontrolabilă a nemulțumirilor cetățenilor care au înregistrat la organele competente cereri de restituire, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017,
    având în vedere riscul afectării bugetelor organele fiscale competente care realizează operațiunile de restituire prin creșterea cuantumului dobânzilor calculate și, implicit, afectarea colectării veniturilor bugetare, respectiv a execuției bugetare,
    având în vedere prevederile din Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani, precum și cu multiplele situații în care excesul de activități în care se poate utiliza munca zilieră a condus la utilizarea de forță de muncă care nu beneficiază de asigurări sociale, fără a fi vorba de muncă necalificată cu caracter ocazional,
    ținând cont că este necesară limitarea imediată a posibilităților de utilizare abuzivă a muncii ziliere pentru evitarea consecințelor sociale grave generate de lipsirea cetățenilor de prestații de asigurări sociale;
    luând în considerare precaritatea sau lipsa unor sisteme informatice la nivelul polițiilor locale care să permită emiterea și transmiterea titlurilor de creanță electronice pentru amenzile contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice către Sistemul informatic de gestionare a titlurilor de creanță electronice,
    ținând cont că neadoptarea măsurii în regim de urgență conduce la imposibilitatea aplicării prevederilor art. 1-17 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale,
    având în vedere că, potrivit Acordului între Guvernul României și Federațiile Sindicale Reprezentative din Învățământ, până la data de 31 decembrie 2018 va fi adoptat un act normativ care să reglementeze aplicarea devansată, în trei etape, a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de îndrumare și control din învățământ,
    luând în considerare necesitatea respectării acestor angajamente asumate de Guvernul României,
    ținând cont de necesitatea asigurării unei climat educațional corect și sustenabil,
    având în vedere că majorarea dobânzilor ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni afectează segmentul de populație care a utilizat această formă de finanțare, se impune instituirea unei taxe pe active financiare datorată de instituțiile bancare, diferențiată în funcție de depășirea unei anumite valori procentuale.
    Având în vedere majorarea în anul 2018 a veniturilor populației, în special cele destinate persoanelor vârstnice, cum ar fi valoarea punctului de pensie de la 1.000 lei la 1.100 lei și nivelul indemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, o parte dintre aceste persoane nu mai beneficiază de dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficii sociale pentru care plafonul maxim al veniturilor până la care se acordă fiind de 615 lei/membru de familie. În această situație, prin suportarea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței veniturile familiilor, în special ale persoanelor vârstnice, nu ar mai putea asigura necesarul de trai.
    Față de numărul de familii beneficiare ale ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri în luna decembrie 2017, pentru sezonul rece 2017-2018, de 236.355 familii și persoane singure, în luna decembrie 2018, numărul beneficiarilor de ajutor pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri a scăzut la 129.104 familii și persoane singure. Majoritatea celor care nu mai beneficiază de acest drept au venituri care depășesc cu puțin plafonul maxim de venituri de 615 lei.
    Pentru a asigura o protecție socială adecvată pentru aceste familii, în special pentru persoanele vârstnice, este necesară modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, cu modificările și completările ulterioare, prin majorarea nivelului de venituri până la care se acordă acest drept, în cazul încălzirii cu gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri. Această majorare nu se impune în cazul încălzirii cu energie termică în sistem centralizat, pentru acest sistem de încălzire, nivelul maxim de venituri fiind stabilit la 786 lei/persoană în cazul familiei și la 1.082 lei în cazul persoanei singure.
    Majorarea nivelului maxim al veniturilor nu va conduce la impact bugetar, cheltuielile menținându-se la același nivel ca în sezonul rece anterior.
    În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

    Capitolul I Instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice

    Secţiunea 1 Înființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții

    Articolul 1
    (1) Fondul de Dezvoltare și Investiții, mecanism specific de finanțare în domeniul investițiilor publice, denumit în continuare Fond, fără personalitate juridică, este gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, printr-un cont de disponibil.
    (la 09-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) Notă
    Conform alin. (1) al articolului XX din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 9 ianuarie 2020 în aplicarea pct. 1 de la art. I, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, nu se mai alocă imprumuturi prin Fondul de Dezvoltare și Investiții, derulat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare.
    (2) Fondul se utilizează pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare, care cuprind investiții sau lucrări de întreținere și reparații curente, ale unitățiilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum și ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, în domenii prioritare, după cum urmează:1. Domeniul prioritar principal:1. Domeniul prioritar principal: 2. Domeniul prioritar secundar:
    (la 29-03-2019, Alineatul (2) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 )
    (3) Fondul se utilizează și pentru finanțarea proiectelor de investiții ale universităților, în domenii prioritare, după cum urmează:
    a) construcția/modernizarea infrastructurii didactice, respectiv amfiteatre, laboratoare, săli de cursuri și săli de sport;
    b) construcția/modernizarea infrastructurii de cercetare;
    c) construcția/modernizarea infrastructurii unor spații de cazare și masă pentru studenți;
    d) construcția/modernizarea infrastructurii unor centre de conferință, pentru diseminarea informațiilor științifice.
    (4) Finanțarea proiectelor de dezvoltare se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond.
    (la 29-03-2019, Alineatul (4) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 )
    (5) Plafoanele de contractare și tragerile anuale aferente granturilor acordate din Fond se aprobă anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal bugetar, potrivit prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată.


    Articolul 2
    (1) Sursa de finanțare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului în limita și intervalul prevăzute la alin. (2).(2) Valoarea împrumuturilor acordate pentru Fond se stabilește la valoarea granturilor contractate, care se diminuează la valoarea cheltuielilor aferente lucrărilor efectuate și recepționate în condițiile legii.
    (la 09-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (3) Dobânda aferentă împrumuturilor acordate se calculează pe fiecare an calendaristic, la soldul împrumutului, începând cu data tragerii, cu convenția număr de zile calendaristice/360. Dobânda astfel calculată se comunică Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, care are obligația de a o plăti în 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
    (la 09-01-2020, Alineatul (3) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (4) Dobânda se asigură din bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.
    (la 09-01-2020, Alineatul (4) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (5) Rambursarea împrumuturilor se efectuează integral de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației începând cu luna ianuarie 2020 din sumele prevăzute cu această destinație în buget, într-un interval de 20 de ani. Convenția de împrumut încheiată cu Ministerul Finanțelor Publice, respectiv scadențarul aferent împrumutului se modifică corespunzător prevederilor prezentului alineat.
    (la 09-01-2020, Alineatul (5) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (6) Abrogat.
    (la 09-01-2020, Alineatul (6) din Articolul 2 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (7) Pentru neplata la termen a împrumutului se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, până la data stingerii obligației. Dobânda astfel calculată reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.


    Articolul 3
    (1) Fondul poate angaja sume pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare ale beneficiarilor prevăzuți la art. 1 alin. (2) și pentru finanțarea proiectelor de investiții ale beneficiarilor prevăzuți la art. 1 alin. (3), în limita plafoanelor de trageri, prevăzute la art. 1 alin. (5), disponibile la data solicitării finanțării.
    (la 29-03-2019, Alineatul (1) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 )
    (2) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară pot solicita finanțare din Fond pentru obiectivele de dezvoltare ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (2), în următoarele condiții:
    a) beneficiarii pot să dețină concomitent cel mult două proiecte finanțate din Fond, iar solicitarea de finanțare pentru un proiect se face numai în ordinea domeniilor prevăzute la art. 1 alin. (2);
    b) să solicite finanțare pentru un proiect din domeniul prioritar secundar numai după finalizarea integrală a proiectelor din domeniul prioritar principal;
    c) suma solicitată la finanțare să nu fie mai mare decât diferența dintre valoarea proiectului și excedentul bugetului local/bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, neutilizat și neangajat la data solicitării finanțării. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, la stabilirea excedentului bugetului local/bugetelor locale ale unităților administrative-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară nu se iau în calcul sumele a căror destinație a fost stabilită prin acte normative, inclusiv prin hotărâri ale autorităților deliberative ale administrației publice locale, sau prin acorduri/contracte de finanțare;
    d) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanțare din fonduri externe nerambursabile aprobată sau în curs de analiză;
    e) să nu existe finanțare dublă concomitentă pentru aceleași lucrări aferente proiectelor de dezvoltare solicitate a fi finanțate din Fond, provenite inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituții de credit sau instituții financiare interne sau internaționale.
    (la 21-06-2019, Alineatul (2) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )
    (3) Universitățile pot solicita finanțare din Fond pentru obiectivele de investiții ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (3), în următoarele condiții:
    a) să dețină autorizația de construire necesară demarării execuției proiectului;
    b) beneficiarii să dețină concomitent cel mult două proiecte finanțate din Fond în același timp, iar solicitarea de finanțare pentru un proiect se face numai cu respectarea domeniilor prioritare stabilite conform art. 1 alin. (3);
    c) valoarea solicitată la finanțare să nu fie mai mare decât diferența dintre valoarea proiectului și excedentul neutilizat la data solicitării finanțării. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, la stabilirea excedentului bugetar nu se iau în calcul sumele a căror destinație a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanțare;
    d) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanțare din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat sau alte bugete, aprobată sau în curs de analiză.
    (4) Abrogat.
    (la 21-06-2019, Alineatul (4) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )
    (5) Abrogat.
    (la 09-01-2020, Alineatul (5) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (6) Abrogat.
    (la 09-01-2020, Alineatul (6) din Articolul 3 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 4

    Categoriile de investiții eligibile a fi finanțate din Fond sunt investițiile noi și extinderea/finalizarea investițiilor existente, constând în construcții, modernizări și dotări, precum și lucrări de întreținere și reparații curente pentru unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
    (la 29-03-2019, Articolul 4 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 )


    Articolul 4^1

    Categoriile de cheltuieli care se pot finanța din Fond sunt:
    a) cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparținând obiectivului de investiții;
    b) cheltuieli pentru elaborarea fazelor de proiectare documentație tehnică pentru obținerea autorizației de construire, proiect tehnic și detalii de execuție, verificarea tehnică a proiectării;
    c) cheltuieli pentru realizarea investiției de bază, respectiv: construcții și instalații, montaj utilaje tehnologice, utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu/fără montaj și/sau dotare;
    d) cheltuieli pentru lucrările de construcții și instalații aferente organizării de șantier;
    e) cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului, studiile de fezabilitate/documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, studiile de teren, studiile de specialitate, expertizele tehnice și/sau audit energetic, asistența tehnică, consultanța, taxe pentru obținerea de avize/acorduri/autorizații, organizarea procedurilor de achiziții, active necorporale, cheltuieli conexe organizării de șantier, comisioane, cote, taxe, costuri credite, cheltuieli pentru probe tehnologice, teste și predare la beneficiar.

    (la 21-06-2019, Sectiunea 1 din Capitolul I a fost completată de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )


    Articolul 5
    (1) Abrogat.
    (la 09-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 5 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) (2) Beneficiarii răspund pentru realitatea, exactitatea și legalitatea datelor prezentate.(3) În cazul în care proiectele finanțate din Fond vizează activități economice, implementarea acestora se va face cu respectarea prevederilor naționale și europene în domeniul ajutorului de stat.
    (la 21-06-2019, Articolul 5 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )


    Articolul 5^1

    Pentru obiectivele de dezvoltare și investiții, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt obligate să transmită următoarele documente sau acte justificative, după caz:
    a) pentru obiective de investiții noi: autorizații de construire sau, după caz, documentațiile tehnico-economice, întocmite la faza de proiectare, studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții, aprobate în condițiile legii prin hotărâri ale consiliului local/județean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, hotărâri ale consiliului local/județean de asigurare a finanțării pentru categoriile de cheltuieli care nu se finanțează din Fond, însoțite de devizul general actualizat, defalcat pe categorii de lucrări și categorii de cheltuieli, certificatul de urbanism însoțit de avizele și acordurile stabilite prin acesta;
    b) pentru obiectivele de investiții, finanțate din alte surse de finanțare și pentru care se solicită finanțare din Fond pentru componente nefinanțate și nerealizate până la momentul depunerii cererii: autorizația de construire valabilă și documente care să prezinte stadiul fizic realizat și/sau devizul general pentru lucrările rest de executat defalcat pe categorii de lucrări și categorii de cheltuieli, precum și valoarea actualizată a restului cheltuielilor necesare pentru finalizarea obiectivului de investiții.
    c) pentru proiectele de dezvoltare referitoare la lucrări de întreținere și reparații curente: devizele de lucrări și memoriile tehnice necesare demarării execuției lucrărilor.

    (la 21-06-2019, Sectiunea 1 din Capitolul I a fost completată de Punctul 6, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )


    Articolul 5^2

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 5^2 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 6, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 6

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 6 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 7
    (1) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin unitățile administrativ-teritoriale componente au obligația de a restitui anual, pe o perioadă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuția proprie la proiect/proiecte. Suma se stabilește la momentul depunerii solicitării, prin eșalonarea valorii finanțate pentru fiecare proiect în sume egale anuale, pe o perioadă de 20 de ani. Suma anuală ce urmează a fi restituită, aferentă proiectelor finanțate nu va depăși diferența între nivelul maxim al datoriei publice locale, calculat potrivit prevederilor art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și serviciul datoriei publice locale anuale înregistrat în următorii 20 de ani. În cazul în care pe parcursul celor 20 de ani sunt contractate noi împrumuturi în condițiile art. 10, se impune recalcularea sumei anuale ce urmează a se restitui, conform noului nivel al serviciului datoriei publice locale înregistrat de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale. Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale au posibilitatea achitării anticipate a contribuțiilor proprii la proiecte. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar și se verifică de către structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanțelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanțelor publice.
    (la 21-06-2019, Alineatul (1) din Articolul 7 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )
    (2) Universitățile au obligația de a restitui anual 2,5% din valoarea finanțării, pe o perioadă fixă de 20 de ani, reprezentând contribuția proprie la proiect. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar și se verifică de către structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanțelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanțelor publice.(3) Pentru neachitarea la termen a sumelor prevăzute la alin. (1) și (2), beneficiarii datorează dobânzi și penalități de întârziere la nivelul celor stabilite de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Executarea silită a sumelor neachitate se efectuează de către organele fiscale centrale.(4) Diferența rezultată dintre valoarea grantului și sumele achitate conform alin. (1), la finalul perioadei de 20 de ani, reprezintă cheltuiala definitivă a bugetului de stat și nu se mai datorează de către beneficiar.


    Articolul 8

    Beneficiarii vor folosi obligatoriu codul de program/proiect furnizat de fond pentru partea finanțată de către acesta.


    Articolul 9

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 8, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 10

    Beneficiarii nu pot contracta împrumuturi pe o perioadă fixă de 20 de ani sau până când valoarea contribuției virate în condițiile art. 7 este egală cu valoarea grantului primit, cu excepția împrumuturilor aferente implementării proiectelor cu finanțare din fonduri europene și refinanțarea împrumuturilor contractate anterior datei la care se semnează contractul de finanțare din Fond.


    Articolul 11

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 11 din Sectiunea 1 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Secţiunea a 2-a

    Abrogată.
    (la 09-01-2020, Secțiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogată implicit de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )

    Articolul 12

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 12 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 13

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 13 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 14

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 14 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 15

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 15 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 16

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 16 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 17

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 17 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Secţiunea a 3-a Aprobarea programului „gROwth - investim în copii, investim în viitor“

    Articolul 18
    (1) Se aprobă programul „gROwth - investim în copii, investim în viitor“, denumit în continuare Programul, ca program guvernamental având ca obiect susținerea financiară a investițiilor private în construcția și/sau înființarea, amenajarea și dotarea de grădinițe cu profil sportiv.(2) Susținerea financiară constă atât într-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, cât și în garantarea de către stat a unei părți din creditul utilizat de către investitor pentru construcția și/sau înființarea, amenajarea și dotarea grădinițelor cu profil sportiv și se repartizează astfel:
    a) ajutor nerambursabil de până la 500.000 euro din cheltuielile eligibile, pentru construcția și/sau înființarea, amenajarea și dotarea grădinițelor cu profil sportiv, plătit investitorului după terminarea lucrărilor și obținerea autorizației de funcționare provizorie de la Ministerul Educației Naționale;
    b) garanție în nume și cont stat de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile și comisioanele aferente, cu condiția ca aceste credite să finanțeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanțarea integrală sau parțială a acestor cheltuieli prin creditare. Garanția se acordă prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii sau Fondului Român de Contragarantare. În această categorie intră atât creditul-punte acordat pentru finanțarea ajutorului nerambursabil, cât și creditul de co-finanțare, acordat pentru finanțarea cheltuielilor eligibile neacoperite de ajutorul nerambursabil. Valoarea garanției se diminuează corespunzător cu diminuarea creditului rezultat după plata ajutorului nerambursabil, care se va efectua în contul investitorului deschis la finanțator;
    c) o alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozitul pe profit datorat anual de beneficiar pentru finanțarea cheltuielilor eligibile defalcată în tranșe egale pe o perioadă de 7 ani de la încheierea acordului de finanțare;
    d) pentru același beneficiar nu pot fi cumulate alocările prevăzute la litera a) cu cele prevăzute la litera c).


    Articolul 19
    (1) Beneficiarii Programului sunt persoane juridice de drept privat, inclusiv organizații neguvernamentale, asociații, fundații și/sau grupuri fiscale, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.(2) De asemenea, beneficiari ai Programului pot fi și Comitetul Olimpic și Sportiv Român, asociațiile și fundațiile, federațiile sau cluburile sportive care iau inițiativa construirii de grădinițe cu profil sportiv.(3) Dacă beneficiarii sunt societăți, acestea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
    a) să fie constituite în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau a Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, cu modificările ulterioare, republicată;
    b) să fi desfășurat activitate pe o perioadă corespunzătoare cel puțin unui an fiscal integral, să nu fi avut activitatea suspendată temporar, oricând în anul curent depunerii cererii de finanțare și în anul fiscal anterior și să fi înregistrat profit din exploatare în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare;
    c) să nu fi avut activitatea suspendată temporar, oricând în anul curent depunerii cererii de finanțare și în anul fiscal anterior;
    d) să fi înregistrat profit din exploatare în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare.
    (4) Beneficiarul trebuie să facă dovada deținerii unui drept care conferă dreptul de constituire potrivit legii asupra terenului pe care urmează să fie amplasată grădinița cu profil sportiv.


    Articolul 20
    (1) Pentru construcția clădirii, înființarea, amenajarea și dotarea grădinițelor cu profil sportiv, plafonul maxim al sprijinului din surse publice ce poate fi acordat unui beneficiar este de maximum 500.000 euro.(2) Schema de ajutor de stat pentru beneficiarii acestui program se va constitui și operaționaliza prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 21
    (1) Obiectivele de investiții ce vor fi propuse trebuie să îndeplinească standarde minime de construcție, de capacitate, de dotare generală și sportivă, de personal de specialitate și de echipamente sportive, standarde care vor fi detaliate în cadrul schemei de ajutor de stat.(2) Clădirile în care se vor organiza grădinițe cu profil sportiv pot fi clădiri noi sau clădiri existente care se vor moderniza și amenaja cu schimbarea funcțiunii, cu condiția ca în ultimii 5 ani să nu fi funcționat o creșă și/sau grădiniță în clădirea respectivă.(3) Activitatea în grădinițele cu profil sportiv realizate în acest program va fi menținută cel puțin 10 ani de la obținerea autorizației de funcționare; în caz contrar, investitorul va rambursa suma obținută ca ajutor de stat.(4) Beneficiarilor le este interzis să închidă activitatea altor grădinițe/creșe aflate în administrarea lor pe o perioadă de cel puțin 7 ani de la acordarea ajutorului de stat. În caz contrar, investitorul va rambursa suma obținută ca ajutor de stat.(5) Investiția respectă prevederile legislației în vigoare din domeniul construcțiilor, mediului și sănătății publice, precum și normele de funcționare pentru spații de învățământ în cazul grădinițelor cu profil sportiv.


    Articolul 22
    (1) Beneficiarii de susținere financiară pentru construcția de grădinițe cu profil sportiv au obligația de a asigura locuri gratuite într-o cotă procentuală de cel puțin 8% din numărul total de preșcolari înmatriculați, pe o perioadă de 4 ani de la obținerea autorizației de funcționare.(2) Beneficiarii de susținere financiară pentru înființarea, amenajarea și dotarea grădinițelor cu profil sportiv au obligația de a asigura locuri gratuite într-o cotă procentuală de cel puțin 4% din numărul total de preșcolari înmatriculați, pe o perioadă de 4 ani de la obținerea autorizației de funcționare.(3) Criteriile sociale de gratuitate se vor detalia în cadrul schemei de ajutor de stat.(4) Beneficiarii care nu respectă prevederile de la alin. (1) și (2) plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul constatării încălcării obligației, înmulțit cu numărul de locuri pentru care nu au acordat gratuitatea.(5) Beneficiarii de susținere financiară au obligația de a asigura pentru grădinițele cu profil sportiv un program prelungit de activitate zilnică, precum și funcționarea acestora pe tot parcursul anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanțelor.(6) Beneficiarii de susținere financiară au obligația de a asigura accesul copiilor la un tarif accesibil, conform legislației în domeniul ajutorului de stat, corelat cu costul standard pentru fiecare preșcolar stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 30/2018 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preșcolar.(7) Susținerea financiară prevăzută la art. 18 se stabilește prin hotărâre de Guvern în cadrul schemei de ajutor de stat.


    Articolul 23

    Categoriile de cheltuieli eligibile, respectiv cheltuielile pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului și cheltuielile pentru investiția de bază vor fi precizate în cadrul schemei de ajutor de stat.


    Articolul 24

    Beneficiarii de susținere financiară pentru construcția de grădinițe cu profil sportiv au obligația ca pe perioada derulării proiectului și pe o perioadă de cel puțin 7 ani de funcționare să afișeze la loc vizibil, la sediul obiectivului, participarea la acest program; modul în care se va efectua afișarea va fi precizat în normele de aplicare a art. 18-23, aprobate prin hotărâre de Guvern.


    Articolul 25
    (1) Abrogat.
    (la 09-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 25 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 10, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (2) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să mandateze Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Fondul Român de Contragarantare în vederea emiterii de garanții în numele și în contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite în cadrul Programului.(3) Între Ministerul Finanțelor Publice și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, precum și cu Fondul Român de Contragarantare se încheie câte o convenție prin care se stabilesc drepturile și obligațiile părților în derularea Programului „gROwth - investim în copii, investim în viitor“.


    Articolul 26
    (1) Contractele prin care Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Fondul Român de Contragarantare acordă garanțiile de stat constituie titluri executorii și au valoare de înscrisuri autentice.(2) Sursa de plată a garanțiilor acordate de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Fondul Român de Contragarantare în numele și contul statului pentru creditele acordate în cadrul Programului este bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice - Acțiuni Generale, titlul „Alte transferuri“ cod 55, alin. „Sume rezultate din executarea garanțiilor acordate din bugetul de stat“ cod 55.01.50.(3) Creanțele rezultate din garanțiile acordate și plătite băncilor sunt asimilate creanțelor bugetare a căror recuperare se face de către Agenția Națională de Administrare Fiscală conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 27

    În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Finanțelor Publice va elabora normele cu privire la caracteristicile și condițiile de acordare a garanțiilor în cadrul programului „gROwth - investim în copii, investim în viitor“ la plafoanele de garantare și la alocarea acestora, la comisionul de gestiune a garanției, la plata și recuperarea garanției de stat, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.


    Capitolul II Măsuri fiscal-bugetare și prorogarea unor termene

    Articolul 28
    (1) Abrogat.
    (la 09-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 28 , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 11, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (2) Grădinițele cu profil sportiv care vor beneficia de acest sprijin se certifică de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român.


    Articolul 29
    (1) În anul 2018, sumele rămase neutilizate, determinate ca diferență între creditele bugetare aprobate și plățile efectuate, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice la capitolul 88.01 „Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior“, titlul 80 „Împrumuturi“, articolul 80.10 „Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior“, destinate pentru finanțarea unor cheltuieli aferente obligațiilor ce derivă din acorduri internaționale, ratificate prin legi, în vederea finanțării proiectelor bilaterale de colaborare și de investiții, se virează de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice într-un cont de disponibil deschis pe numele acestuia la Trezoreria Statului.(2) Sumele virate în contul prevăzut la alin. (1) se transferă în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor de către ordonatorul principal de credite într-un cont de venituri ale bugetului de stat.(3) Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice ca, după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2019, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, să majoreze veniturile bugetului de stat la o poziție distinctă, precum și cheltuielile bugetului de stat și cheltuielile prevăzute în bugetul aprobat al ordonatorului principal de credite la o poziție distinctă, cu sumele virate potrivit prevederilor alin. (2).(4) Sumele suplimentate în bugetul ordonatorului principal de credite potrivit alin. (3) se utilizează cu aceeași destinație.


    Articolul 30

    Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pentru anul 2018 se realizează până la data de 31 martie 2019.


    Articolul 31

    Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de 1.265 lei.


    Articolul 32

    Începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, se menține la 640 lei și începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% și este de 704 lei.


    Articolul 33

    În anul 2019, indicele de corecție prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,20.


    Articolul 34
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
    (la 09-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 34 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (3) Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019.(4) Pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice».
    (la 30-05-2019, Articolul 34 din Capitolul II a fost completat de Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 23 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 427 din 30 mai 2019 )
    (5) În aplicarea prevederilor alin. (4), influențele financiare determinate de creșterile salariale se acordă pe bază de documente justificative în condițiile stabilite prin contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate și unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, reglementate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
    (la 30-05-2019, Articolul 34 din Capitolul II a fost completat de Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 23 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 427 din 30 mai 2019 )
    (6) Pentru aplicarea prevederilor alin. (4) sumele aferente plății influențelor financiare determinate de creșterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură pe anul 2019 prin virări de credite de angajament și credite bugetare de la titlul II «Bunuri și servicii».
    (la 30-05-2019, Articolul 34 din Capitolul II a fost completat de Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 23 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 427 din 30 mai 2019 )
    (7) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.
    (la 09-01-2020, Articolul 34 din Capitolul II a fost completat de Punctul 13, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 35
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în perioada 2020-2021, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști, polițiștii din penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază cuvenit(ă).
    (la 09-01-2020, Alineatul (2) din Articolul 35 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în perioada 2019-2021 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și de către funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plătește cu o majorare de 75% din solda de funcție/salariul de funcție cuvenit(ă), proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare.(4) Plata majorării prevăzute la alin. (3) se efectuează astfel încât să se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă.(5) În cazul funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, limita de 3% prevăzută la alin. (3) se stabilește la nivelul bugetului centralizat al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(6) În situația prevăzută la alin. (3), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se poate plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic, în scris, fără a se depăși 180 de ore anual. În cazuri cu totul deosebite, munca suplimentară se poate efectua și peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite și cu acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii, precum și cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate.(7) Condițiile de stabilire a majorării prevăzute la alin. (3), precum și activitățile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru care se acordă acest drept se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.(8) Dispozițiile alin. (3)-(7) nu aduc atingere prevederilor art. 35 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.(9) Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea și acordarea drepturilor prevăzute la alin. (2)-(4) numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.


    Articolul 36
    (1) În perioada 2019-2020, personalul din cadrul instituțiilor și autorităților publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, beneficiază de vouchere de vacanță în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și de indemnizația de hrană prevăzută la art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.(1^1) Cuantumul indemnizațiilor de hrană acordate conform alin. (1) personalului din cadrul instituțiilor din sistemul sanitar și de asistență socială nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
    (la 25-02-2019, Articolul 36 din Capitolul II a fost completat de Articolul 4 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 149 din 25 februarie 2019 )
    (2) În perioada 2019-2021, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.(3) În perioada 2019-2021, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în perioada 2019-2021 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care iau pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anii 2019-2020, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de primire turistică aflată pe teritoriul României, în limita valorică prevăzută la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare. Cuantumul sumelor decontate nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.(6) Prin derogare de la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019.
    (la 09-01-2020, Articolul 36 din Capitolul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    Notă
    Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 9 ianuarie 2020 prevede:
    Articolul III
    (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ocuparea prin detașare a posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, se poate realiza numai cu personal angajat în instituții și autorități publice.
    (2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, detașările care nu întrunesc condițiile prevăzute la alin. (1) încetează de drept.
    (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul Ministerului Afacerilor Externe, detașările în curs care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) încetează până la data de 31 august 2020, termen până la care Ministerul Afacerilor Externe inițiază concursuri pentru ocuparea posturilor astfel vacantate, în condițiile legii.
    (4) Detașările de personal din cadrul instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională la instituții și autorități publice se efectuează numai pentru misiuni în acord cu competențele și interesele legitime ale instituțiilor cedente.


    Articolul 37
    (1) În perioada 2019-2021, pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2018.(2) În perioada 2019-2021, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018.(3) În aplicarea alin. (2), începând cu luna ianuarie 2020, toate instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională acordă cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.
    (la 09-01-2020, Articolul 37 din Capitolul II a fost completat de Punctul 16, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 38

    În perioada 2019-2021, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.


    Articolul 39
    (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:
    a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
    b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
    c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
    d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
    e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
    (2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).


    Articolul 40
    (1) În perioada 2019-2021 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2018 următoarele drepturi:
    a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
    b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția drepturilor prevăzute la art. 1;
    c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția drepturilor prevăzute la art. 11;
    d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;
    e) indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare;
    f) indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare;
    g) indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
    h) cuantumul indemnizației președintelui Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, republicată;
    i) indemnizația lunară, prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare;
    j) cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;
    k) cuantumul sprijinului material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;
    l) ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
    m) indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;
    n) indemnizațiile și bursele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    (2) În perioada 2019-2021, indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.(3) În perioada 2019-2021, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2018.(4) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.
    (la 09-01-2020, Articolul 40 din Capitolul II a fost completat de Punctul 17, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 41
    (1) În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.


    Articolul 42
    (1) Nerespectarea prevederilor art. 34 alin. (3), art. 35 alin. (3), art. 36 alin. (2)-(4), art. 37-39 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.
    (la 09-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 42 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )
    (2) Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunii se fac de către organele de inspecție economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și de Curtea de Conturi.(3) Dispozițiile prezentului articol se completează cu dispozițiile legale care reglementează regimul juridic al contravențiilor.


    Articolul 43

    Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, distribuie și virează în condițiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în condițiile art. 1 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările și completările ulterioare, regăsite în conturile de disponibilități bănești existente în casă și conturi la bănci precum și cele aferente investițiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 și care la aceeași dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziție, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanțare.


    Articolul 44

    Prevederile art. 19 lit. b) și c) ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în perioada 2019-2021.


    Articolul 45

    Prevederile art. 10 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și în anul 2019.


    Articolul 46
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2019 și perspectiva 2020-2022 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.(3) Prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, nu se aplică pentru planificarea bugetară pe anul 2019 și perspectiva 2020-2022.


    Articolul 47
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2019, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului de stat pe anul 2019, ministrul finanțelor publice poate aproba lunar, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite deschid și repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice subordonate.(2) În vederea menținerii echilibrului bugetar, în anul 2019, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului de stat pe anul 2019, ministrul finanțelor publice poate aproba limite lunare pentru creditele de angajament, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, în cadrul cărora pot fi încheiate angajamente legale pe tot parcursul anului 2019 pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice subordonate.(3) Se autorizează ministrul finanțelor publice să aprobe modificarea limitelor unor ordonatori principali de credite stabilite potrivit alin. (1) și (2) în cazuri deosebite și pe baza fundamentărilor justificate, precum și ca urmare a utilizării, în condițiile legii, a fondurilor la dispoziția Guvernului. (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și în anii 2020 și 2021.
    (la 09-01-2020, Articolul 47 din Capitolul II a fost completat de Punctul 19, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 48
    (1) Ordonatorul principal de credite aprobă în bugetul Poliției Române, Poliției de Frontieră Române și Direcției Generale Anticorupție un depozit în lei sau în valută pentru acțiunile structurilor specializate privind pregătirea, organizarea, asigurarea suportului logistic și/sau punerii în executare a acțiunilor privind protecția martorilor, constatarea infracțiunilor flagrante, folosirea investigatorilor sub acoperire, colaboratorilor ori informatorilor, testarea integrității profesionale a personalului Ministerului Afacerilor Interne, precum și pentru acțiunile privind utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, sau de legile de organizare și funcționare a acestora.(2) Depozitul prevăzut la alin. (1) se constituie la capitolul 61.01 „Ordine publică și siguranță națională“, titlul 20 „Bunuri și servicii“, alineatul 20.30.30 „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii“ și se stabilește în limita bugetului aprobat instituțiilor care fac parte din structurile specializate, conform prevederilor legale.(3) În contabilitatea generală, documentele privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor din depozitul prevăzut la alin. (1), aprobate de ordonatorul de credite sau persoana împuternicită conform prevederilor legale în vigoare, reprezintă documentele justificative de trecere imediată pe cheltuieli.(4) Modul de planificare, evidență, utilizare, justificare și control al depozitului prevăzut la alin. (1) se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor interne.


    Articolul 49

    În perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2019 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, cu modificările ulterioare.


    Articolul 50

    În perioada 2019-2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.


    Articolul 51

    Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.


    Articolul 52

    Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.


    Articolul 53
    (1) Începând cu 1 ianuarie 2019 organizatorii de jocuri de noroc online prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a plăti o taxă lunară reprezentând 2% calculată la totalul taxelor de participare încasate lunar. (2) Taxa menționată la alin. (1) se calculează, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare.(3) Modalitatea de calcul al taxei prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al președintelui Oficiului National pentru Jocuri de Noroc. Modalitatea de declarare și plată a taxei prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.


    Capitolul III Modificarea și completarea unor acte normative

    Articolul 54

    Alineatul (1) al articolului 4 din Legea nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 19 iulie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 4
    (1) Cheltuielile curente și de capital ale Institutului se finanțează integral din venituri proprii.


    Articolul 55

    După alineatul (4) al articolului 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) Prin excepție de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ beneficiază:
    a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;
    b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranșă de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;
    c) începând cu 1 septembrie 2020 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.


    Articolul 56

    Articolele 367-375 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.


    Articolul 57
    (1) Disponibilitățile Ministerului Sănătății provenite din încasarea veniturilor aferente contribuțiilor stabilite conform art. 367 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la data abrogării acestuia, existente la data de 31 decembrie 2018, se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Restituirile de sume aferente veniturilor încasate din contribuțiile stabilite conform art. 367 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează de la bugetul de stat conform procedurii de restituire prevăzute de normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.(3) Cheltuielile finanțate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, din contribuțiile constituite ca venituri proprii ale Ministerului Sănătății, prevăzute de Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se vor finanța de la bugetul de stat, cel puțin la nivelul plăților efectuate în anul 2018.


    Articolul 58

    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 10, alineatele (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) Se înființează pe lângă O.N.J.N. o activitate finanțată integral din venituri proprii în conformitate cu prevederile Legii nr 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, astfel cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare. Veniturile proprii se constituie din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați, cu următoarele contribuții anuale:(i) organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din clasa I - 5.000 euro anual;(ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiate din clasa II - 1.000 euro anual;(iii) jocurile la distanță monopol de stat clasa III - 5.000 euro anual;(iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați - 1.000 euro anual.(5) Veniturile proprii prevăzute la alin. (4) au natura juridică unei creanțe bugetare și se execută conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pe baza notificării O.N.J.N. ce reprezintă titlu executoriu.2. La articolul 10, după alineatul (5) se introduc șase noi alineate, alineatele (5^1)-(5^6), cu următorul cuprins:(5^1) Veniturile activității proprii se utilizează pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc și vor fi alocate pentru activitățile și programele de protecție a tinerilor și a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc, realizarea promovării și publicității responsabile, soluționarea promptă și eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc și un jucător, sub condițiile și în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al președintelui O.N.J.N.(5^2) Activitatea prevăzută la alin. (4) se încadrează în același capitol bugetar la care este încadrat și ordonatorul de credite pe lângă care s-a înființat.(5^3) Bugetul de venituri și cheltuieli pentru această activitate se elaborează și se aprobă odată cu bugetul O.N.J.N., conform prevederilor legale în vigoare.(5^4) Excedentul anual rezultat din execuția bugetului de venituri și cheltuieli al activității se reportează în anul următor cu aceeași destinație, conform prevederilor legale în vigoare.(5^5) Execuția de casă a bugetului de venituri și cheltuieli al activității se realizează prin Trezoreria Statului, conform prevederilor legale în vigoare.(5^6) Raportarea execuției de casă a bugetului de venituri și cheltuieli al activității se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.3. La articolul 10, alineatul (8) se abrogă.4. La articolul 13, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4), precum și celelalte taxe prevăzute în prezenta ordonanță de urgență constituie venit la bugetul de stat.5. La articolul 14 alineatul (2) litera b) punctul (i), litera C se abrogă.6. La articolul 14 alineatul (2) litera b) punctul (iv), litera C se abrogă.7. La articolul 14 alineatul (2) litera b) punctul (v), litera D se abrogă.8. La anexă, la punctul 1 subpunctul II litera G, punctul (i) se modifică și va avea următorul cuprins:(i) slot machine clasa A: 3.600 euro9. La anexă, la punctul 3, litera A se modifică și va avea următorul cuprins:
    A. Pentru videoloterie (VLT): 3% aplicată asupra venitului din jocurile de noroc ale operatorului licențiat. Taxa se virează în totalitate la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, pentru luna anterioară.


    Articolul 59

    Disponibilitățile Ministerului Tineretului și Sportului provenite din încasarea veniturilor aferente cotei de 1% din taxele și accizele aplicate la nivel național pentru țigarete, țigări și băuturi alcoolice, existente la data de 31 decembrie 2018, se virează integral la bugetul de stat, potrivit mecanismului stabilit prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.


    Articolul 60

    Articolul 37 din Legea nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 24 decembrie 2015, se abrogă.


    Articolul 61

    Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Pentru perioada 1 martie 2019 - 28 februarie 2022, pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate, de către ANRE.2. La articolul 22 alineatul (2), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:
    d) să aprobe și să publice tarifele aplicate de furnizorii de ultimă instanță clienților casnici pentru perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022.
    3. La articolul 28, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b^1), cu următorul cuprins:
    b^1) să livreze furnizorilor de ultimă instanță, în perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022, energia electrică necesară asigurării consumului clienților casnici pentru care aplică tarife reglementate, în conformitate cu reglementările elaborate de ANRE;
    4. La articolul 28, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:
    c) să oferteze public și nediscriminatoriu pe piața concurențială întreaga energie electrică rămasă disponibilă după îndeplinirea obligației prevăzute la lit. b^1).
    5. La articolul 55, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 55
    (1) Furnizorii de ultimă instanță sunt obligați să asigure furnizarea de energie electrică, în condiții de calitate și la prețuri rezonabile, transparente, ușor comparabile și nediscriminatorii conform reglementarilor ANRE, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (1) și (1^1), următoarelor categorii de clienți:
    a) clienții finali care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu și-au exercitat dreptul la eligibilitate:
    b) clienții casnici și clienții noncasnici cu număr mediu scriptic de salariați mai mic de 50 și o cifră de afaceri anuală sau o valoare totală a activelor din bilanțul contabil anual care nu depășește 10 milioane de euro
    6. La articolul 63, alineatul (3) se abrogă.7. La articolul 75 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:
    c) tarife/prețuri reglementate pentru furnizarea de energie electrică clienților prevăzuți la art. 55 alin. (1) cu respectarea prevederilor art. 22, până la eliminarea acestora.
    8. La articolul 76, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:(4) Prețurile de vânzare ale producătorilor pentru clienții casnici se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate de ANRE la începutul fiecărui an.(5) Diferențele de costuri de achiziție din anii 2018 și 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin prețurile practicate, se vor recupera până la data de 30.06.2022, conform reglementărilor ANRE.9. La articolul 93, după punctul 47 se introduce un nou punct, punctul 48, cu următorul cuprins:48. nerespectarea prevederilor art. 28 lit. b^1) și c).10. La articolul 93, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Contravenția prevăzută la alin. (1) pct. 48 se sancționează cu amendă în cuantum de 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicării sancțiunii contravenționale.11. La articolul 104, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:(7) După adjudecarea concesiunii, în vederea desfășurării activității, concesionarul solicită autorizațiile/licențele specifice prevăzute de legislația în vigoare. Acesta are obligația să asigure și furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienții casnici care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării prețurilor reglementate, scop pentru care are obligația să dețină și licența pentru activitatea de furnizare de gaze naturale; pentru operatorul economic care, potrivit prevederilor legale, are obligația de a realiza separarea legală a activităților de distribuție și furnizare, operatorul economic afiliat acestuia deține licența pentru activitatea de furnizare de gaze naturale și are obligația să asigure furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienții casnici care nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării prețurilor reglementate.12. La articolul 124, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:(1^1) Pentru perioada 1 mai 2019-28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizorii clienților casnici și ai producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației. În această perioadă, producătorul are obligația să vândă în primul rând către furnizori sau clienți, după caz, în condiții reglementate de ANRE, pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienților casnici și al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației, din producția curentă și/sau din depozitele de înmagazinare.(1^2) Producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României nu vor mai încheia contracte de vânzare cu livrare pe teritoriul României, la prețuri mai mari de 68 lei/MWh pentru cantitățile de gaze naturale destinate acoperirii consumului clienților casnici și al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației. Diferențele de costuri de achiziție din anii 2018 și 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin prețurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementarilor ANRE.(1^3) Prețul de achiziție plătit pentru gazele din producția internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienților casnici și al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației, nu poate depăși valoarea de 68 lei/MWh, indiferent de vânzător.
    (la 29-03-2019, Punctul 12. din Articolul 61 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 )
    13. La articolul 174, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins:(7^1) Prin excepție de la alin. (7), clienții casnici care și-au exercitat dreptul de eligibilitate au dreptul să revină la furnizarea reglementată.14. Abrogat.
    (la 29-03-2019, Punctul 14. din Articolul 61 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 8, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 19 din 29 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 245 din 29 martie 2019 )
    15. La articolul 194, după punctul 42 se introduce un nou punct, punctul 43, cu următorul cuprins:43. nerespectarea prevederilor art. 124 alin. (1^1)-(1^3) de la articolul 124.16. La articolul 195, după alineatul (4^1) se introduce un nou alineat, alineatul (4^2), cu următorul cuprins:(4^2) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, contravenția prevăzută la art. 194 pct. 43 se sancționează cu amendă în cuantum de 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicării sancțiunii contravenționale.


    Articolul 62

    Articolul 12 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 20 februarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul conținut:

    Articolul 12
    (1) Sumele alocate în baza prezentei legi, rămase neutilizate după finalizarea Programului SAPARD, precum și cele rezultate din rambursarea creditelor garantate de fondurile de garantare se vor utiliza în continuare pentru acordarea de garanții beneficiarilor Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondului european pentru pescuit și Fondului european de garantare agricolă și pentru majorarea capitalului social al Societății Naționale «Casa de Comerț Agroalimentar UNIREA» înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 933/2018 privind înființarea Societății Naționale «Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA» - S.A., cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.(2) Sumele destinate majorării capitalului social al Societății Naționale «Casa de Comerț Agroalimentar UNIREA», potrivit prevederilor alin. (1), se aprobă prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 63

    Alineatul (6) al articolului 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 258/2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:(6) Restituirea sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează, în baza deciziilor emise de organul fiscal central competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
    a) pentru taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în perioada 1 ianuarie 2018-30 iunie 2019;
    b) pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018-30 iunie 2019.


    Articolul 64
    (1) Sumele rămase de restituit, reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, pentru care au fost emise decizii de soluționare a cererii de restituire potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, aprobată prin Legea 258/2018, cu modificările și completările ulterioare, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, până la data de 30 iunie 2019. (2) Sumele rămase de restituit, reprezentând timbru de mediu pentru care au fost emise decizii de soluționare a cererii de restituire potrivit art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, aprobată prin Legea nr. 258/2018, cu modificările și completările ulterioare, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, până la data de 30 iunie 2019.


    Articolul 65

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 22 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 4, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6)-(8), cu următorul cuprins:(6) O persoană nu poate presta activități în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepția zilierilor care prestează activități în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum și în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic.(7) Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activitățile de tip zilier.(8) Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare decât cea prevăzută la alin. (7), acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.2. La articolul 13, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 13
    (1) Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională, actualizată:
    a) agricultură, vânătoare și servicii anexe - diviziunea 01;
    b) silvicultură, cu excepția exploatări forestiere - diviziunea 02;
    c) pescuit și acvacultură - diviziunea 03;
    3. La articolul 14 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 14
    (1) Următoarele fapte săvârșite de beneficiar și zilier constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:
    4. La articolul 14 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
    i) nerespectarea de către zilier a prevederilor art. 4 alin. (6) se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei.
    5. La articolul 14, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.


    Articolul 66

    Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 60, după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 5, cu următorul cuprins:5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite următoarele condiții:
    a) angajatorii desfășoară activități în sectorul construcții care cuprind:(i) activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 - secțiunea F - Construcții;(ii) domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:
    2312 - Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
    2331 - Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
    2332 - Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă;
    2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
    2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
    2363 - Fabricarea betonului;
    2364 - Fabricarea mortarului;
    2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
    2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
    2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
    1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
    2512 - Fabricarea de uși și ferestre din metal;
    2511 - Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
    0811 - Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
    0812 - Extracția pietrișului și nisipului;
    711 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică;

    b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea;
    c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv și sunt realizate în baza contractului individual de muncă;
    d) scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17), iar Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de aplicare a scutirii.
    2. La articolul 76 alineatul (3), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:
    h) bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția destinațiilor și limitelor prevăzute la alin. (4) lit. a), tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă și tichetelor culturale, acordate potrivit legii.
    3. La articolul 76 alineatul (3), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
    i) indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
    4. La articolul 105, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la alin. (2) nu generează venit impozabil.5. La articolul 105, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:(5) Metodologia de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabilește prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.6. La articolul 122 alineatul (4), literele a) și c) și alineatul (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) Nu se depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - cap. I, pentru următoarele categorii de venituri:
    a) venituri nete determinate pe bază de normă de venit, cu excepția celor care au completat și depus declarația prevăzută la art. 120 alin. (4);
    (...)
    c) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 84 alin. (8), precum și venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria este exprimată în lei și nu s-a optat pentru stabilirea venitului net anual în sistem real, iar la sfârșitul anului anterior nu îndeplinesc condițiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activități independente;(5) Declarația prevăzută la alin. (1)-(3) se completează și se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, conform art. 79 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.
    7. La articolul 125, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) Asocierile, cu excepția celor care realizează venituri din activități agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligația să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 februarie a anului următor, declarații anuale de venit, conform modelului stabilit prin ordin al președintelui A.N.A.F., care vor cuprinde și distribuția venitului net/pierderii aferent asociaților.8. La articolul 133 alineatul (15), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
    c) bonificația prevăzută la lit. a) de care beneficiază persoanele fizice care obțin venituri anuale pentru care exista obligația completării și depunerii numai a declarației prevăzute la art. 120 se acordă de către organul fiscal.
    9. La articolul 133, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (15^1), cu următorul cuprins:(15^1) Procedura de acordare a bonificației prevăzută la alin. (15) se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.10. După articolul 138 se introduce un nou articol, articolul 138^1, cu următorul cuprins:

    Articolul 138^1

    Prevederi speciale pentru domeniul construcțiilor(1) În perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuției de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu 3,75 puncte procentuale.
    (la 17-01-2019, Alin. (1) al art. 138^1, pct. 10 al art. 66 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 114 din 28 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 17 ianuarie 2019 )
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) care datorează contribuția la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuții în limita cotei prevăzute la alin. (1).(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17).
    11. La articolul 139 alineatul (1), după litera q) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:
    r) indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordată potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
    12. Articolul 140 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 140

    Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora(1) Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunară de calcul pentru contribuția de asigurări sociale o reprezintă suma câștigurilor brute prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuția, pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatorii care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu acești angajatori, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv.
    13. La articolul 142, litera r) se modifică și va avea următorul cuprins:
    r) biletele de valoare sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor cadou, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, acordate potrivit legii;
    14. La articolul 146, alineatele (5) și (5^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:(5) Calculul contribuției de asigurări sociale datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și de către instituțiile prevăzute la art. 136 lit. d)-f) se realizează prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 138^1 alin. (1) și (2), după caz, asupra bazelor lunare de calcul prevăzute la art. 139, art. 143-145, după caz, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 și 142.(5^1) Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 138^1, după caz, asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.15. La articolul 146, după alineatul (5^4) se introduce un nou alineat, alineatul (5^5), cu următorul cuprins:(5^5) În situația în care, prin hotărâre a Guvernului se utilizează, în aceeași perioadă, mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, diferențiat în funcție de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, în aplicarea prevederilor alin. (5^1) se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară prevăzută pentru categoria de persoane pentru care se datorează contribuția.16. La articolul 154 alineatul (1), după litera q) se introduce o nouă literă, litera r), cu următorul cuprins:
    r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv.
    17. La articolul 157 alineatul (1), după litera ș) se introduce o nouă literă, litera t), cu următorul cuprins:
    t) indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
    18. La articolul 168, alineatul (5^1) se modifică și va avea următorul cuprins:(5^1) Prevederile art. 146 alin. (5^1)-(5^5) se aplică în mod corespunzător.19. La articolul 170 alineatul (2), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
    e) venitul și/sau câștigul din investiții, stabilit conform art. 94-97. În cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumele încasate, iar în cazul veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele distribuite și încasate începând cu anul 2018;
    20. Articolul 220^3 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 220^3

    Cota contribuției asiguratorii pentru muncă(1) Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv, cota contribuției asiguratorii pentru muncă se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, în cazul angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5.
    21. La articolul 220^4 alineatul (1), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:
    l) indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
    22. La articolul 220^6, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv, contribuția asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat de la angajatorii care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 se distribuie integral la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006, cu modificările și completările ulterioare.23. La articolul 331, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:(6) Prevederile alin. (2) lit. c), d), e), f), i), j) și k) se aplică până la data de 30 iunie 2022 inclusiv.24. La articolul 342, alineatele (5), (6) și (11)-(13) se abrogă.25. La articolul 343, alineatul (3) se abrogă.26. La articolul 343, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. În perioada 1 ianuarie 2019 - 31 martie 2019 acciza specifică pentru țigarete este de 372,73 lei/1.000 țigarete.27. La anexa nr. 1 de la titlul VIII - Accize și alte taxe speciale, la numărul curent 6, coloanele 4-8 se modifică și vor avea următorul cuprins:

    Nr. crt.

    Denumirea produsului sau a grupei de produse

    U.M.

    Acciza (lei/U.M.)

    2017

    2018

    2019

    2020

    2021

    2022

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    8

    „(...)

    Tutun prelucrat

    6

    Țigarete

    1.000 țigarete

    439,94

    448,74

    483,74*

    500,80

    529,00

    539,58

    * Nivel aplicabil începând cu 1 ianuarie 2019.“
    28. La articolul 491, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1).


    Articolul 67
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 66 intră în vigoare la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția:
    a) pct. 23-27, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2019;
    b) pct. 1, 2, 4, 5, 10, 12-16, 18, 20 și 22, care se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2019.
    (2) Termenul de emitere a ordinului privind procedura prevăzută la art. 133 alin. (15^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență, este de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului act normativ.


    Articolul 68
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele fizice care își desfășoară activitatea în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt asigurate în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.(2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) beneficiază în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 de drepturile acordate din sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, sistemul asigurărilor pentru șomaj, conform legislației în vigoare, inclusiv de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, fără plata de către angajatori a contribuției asiguratorii pentru muncă prevăzută de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.(3) Perioadele lucrate în sectorul construcțiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislația în vigoare.


    Articolul 69

    Alineatul (1) al articolului 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării și desfășurării unor proiecte culturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 19 martie 2018, se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 17
    (1) Cheltuielile aferente pregătirii și desfășurării Sezonului în perioada 2018-2019 se suportă în limita fondurilor aprobate anual potrivit legii, prin bugetele Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Cultural Român și Ministerului Apărării Naționale.


    Articolul 70

    Alineatele (2) și (3) ale articolului 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Până la data de 31 iulie 2019, în paralel cu utilizarea sistemului național de raportare, entitățile publice au obligația de a întocmi și de a depune situațiile financiare și celelalte tipuri de rapoarte stabilite pe baza datelor din evidența contabilă, pe suport hârtie, în formatul și la termenele stabilite de normele contabile în vigoare și de a depune bugetele de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legislației în vigoare la unitățile Trezoreriei Statului, pe suport hârtie.(3) Începând cu data de 1 august 2019, rapoartele acceptate de sistem nu se mai transmit pe suport hârtie către Ministerul Finanțelor Publice și unitățile subordonate.


    Articolul 71
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la sfârșitul anului 2019, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră.(2) În perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2028, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.(4) Nerespectarea prevederilor alin. (1) și (2) de către societăți constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și atrage anularea acordării facilităților fiscale. Recalcularea contribuțiilor și a impozitului se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Pentru diferențele de obligații fiscale rezultate ca urmare a recalculării contribuțiilor sociale și impozitului pe venit se percep dobânzi și penalități de întârziere potrivit dispozițiilor art. 173 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
    (la 21-07-2019, Articolul 71 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )


    Articolul 72

    Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. După articolul 62 se introduce un nou articol, articolul 62^1, cu următorul cuprins:

    Articolul 62^1

    Accesul organului fiscal central la informații privind combaterea spălării banilor
    Entitățile raportoare care intră sub incidența legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului pun la dispoziția organului fiscal central, la cerere, în cadrul termenului de păstrare prevăzut de lege, informații și documente privitoare la:
    a) mecanismele și procedurile în baza cărora aplică măsurile de precauție privind clientela;
    b) identificare clientului și a beneficiarului real;
    c) evaluarea scopului și naturii dorite a relației de afaceri;
    d) monitorizarea relației de afaceri;
    e) evidențele tranzacțiilor.
    2. La articolul 194 alineatul (1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
    e) să se achite obligațiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eșalonare la plată și care nu fac obiectul eșalonării la plată, în termen de cel mult 180 de zile de la data comunicării acestei decizii sau până la finalizarea eșalonării la plată, cu excepția situației în care debitorul a solicitat eșalonarea la plată potrivit art. 195;
    3. La articolul 195, alineatele (1)-(3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(1) Pe perioada de valabilitate a eșalonării, decizia de eșalonare la plată poate fi modificată la cererea debitorului prin includerea în eșalonare a următoarelor obligații fiscale cuprinse în certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal competent:
    a) obligațiile fiscale de a căror plată depinde menținerea valabilității eșalonării la plată, prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. a)-c), e)-i) și n);
    b) obligațiile fiscale exigibile la data comunicării deciziei de menținere a valabilității eșalonării, prevăzute la art. 200 alin. (2), cu excepția sumelor de natura celor prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. j).
    (2) Contribuabilul poate depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eșalonare la plată într-un an calendaristic sau, după caz, fracție de an calendaristic. Pentru obligațiile fiscale prevăzute la alin. (11) și la art. 194 alin. (1) lit. h) și i) debitorul poate depune cererea de modificare a deciziei de eșalonare la plată ori de câte ori este necesar. Printro cerere se poate solicita modificarea deciziei de eșalonare la plată prin includerea tuturor obligațiilor fiscale ce reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării la plată la data depunerii cererii.(3) Cererea se depune până la împlinirea termenului prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. a)-c), e)-i) sau n), după caz, ori până la împlinirea termenului prevăzut la art. 200 alin. (2) și se soluționează de organul fiscal competent prin decizie de modificare a deciziei de eșalonare la plată sau decizie de respingere, după caz.
    4. La articolul 195, după alineatul (8^1) se introduce un nou alineat, alineatul (8^2), cu următorul cuprins:(8^2) În cazul debitorilor pentru care s-a acordat eșalonare la plată potrivit prevederilor art. 186 alin. (4), la cererea acestora, penalitățile de întârziere rămase de plată din graficul de eșalonare se amână la plată în situația în care garanțiile constituite odată cu acordarea eșalonării sau ulterior acesteia acoperă cuantumul prevăzut la art. 193 alin. (13) sau (15), după caz.5. La articolul 200, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Debitorul poate solicita organului fiscal competent menținerea unei eșalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condițiilor prevăzute la alin. (2) și la art. 194 alin. (1), cu excepția cazului în care eșalonarea a fost pierdută ca urmare a nerespectării condiției prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. k), de două ori într-un an calendaristic, sau fracție de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de executarea garanției de către organul fiscal competent sau înainte de stingerea tuturor obligațiilor fiscale care au făcut obiectul eșalonării la plată, după caz. Cererea se soluționează prin emiterea unei decizii de menținere a valabilității eșalonării, cu păstrarea perioadei de eșalonare deja aprobate.


    Articolul 73

    Prevederile art. 72 pct. 2-5 se aplică și pentru eșalonările în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.


    Articolul 74

    Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 10, după alineatul (11) se introduc patru noi alineate, alineatele (12)-(15), cu următorul cuprins:(12) Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pot aproba taxe pentru serviciile comunitare de utilități publice, indiferent de modalitatea de gestiune stabilită.(13) Taxele colectate la bugetele locale pentru serviciile comunitare de utilități publice stabilite potrivit alin. (12) colectate la bugetele locale de autoritățile administrației publice locale pot fi virate, în funcție de modalitatea de gestiune aleasă, în bugetele asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop plata serviciilor comunitare de utilități publice, în situația în care serviciile comunitare de utilități publice sunt asigurate prin intermediul asociației de dezvoltare intercomunitară. Diferențele dintre nivelul taxei colectate la bugetul local și cel al facturii emise de operator/operator regional/asociația de dezvoltare intercomunitară pot fi suportate din veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale, urmând a fi încasate ulterior de la beneficiarii serviciului.(14) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară au calitatea de persoane impozabile din punctul de vedere al TVA pentru asigurarea serviciilor de utilități publice pentru unitățile administrativ-teritoriale membre, atunci când acționează conform art. 271 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.(15) Taxele pentru serviciile comunitare de utilități publice stabilite potrivit alin. (12) se recuperează de la beneficiari, iar, în caz de neplată, actul administrativ fiscal prin care au fost stabilite și comunicate taxele devine titlu executoriu la data scadenței. Prevederile referitoare la executarea silită din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.2. La articolul 47 alineatul (2), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Constituie contravenție în domeniul serviciilor de utilități publice și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei următoarele fapte:3. La articolul 47 alineatul (3), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Constituie contravenție în domeniul serviciilor de utilități publice și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte:4. La articolul 47, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) Prin derogare de la dispozițiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru încălcarea repetată a faptelor prevăzute la alin. (3) și (4) operatorii economici se sancționează cu amendă în cuantum de 5% din cifra de afaceri.


    Articolul 75

    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 din 18 decembrie 2017, aprobată prin Legea nr. 186/2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
    h) control ex ante voluntar - control privind aspectele de calitate și aspectele de regularitate, așa cum sunt definite de prezenta ordonanță de urgență, efectuat la solicitarea autorității contractante.
    2. La articolul 5, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Controlul ex ante exercitat de ANAP potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se desfășoară la solicitarea autorității contractante pe bază de liste de verificare și vizează verificarea conformității cu dispozițiile legale aplicabile din punctul de vedere al regularității și calității, cu excepția contractelor sau acordurilor cu finanțare europeană pentru care controlul ex ante se asigură de către autoritățile de management.(3) Controlul ex ante prevăzut la alin. (1) se exercită de ANAP în mod selectiv, cu încadrarea în procentul prevăzut la art. 7 alin (3), pe baza unei metodologii de selecție.3. La articolul 6, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Fac obiectul controlului ex ante toate procedurile de atribuire prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. g) pentru care autoritatea contractantă a formulat la momentul inițierii o solicitare de introducere în programul de verificare al ANAP. Prin excepție, procedurile de negociere fără publicare prealabilă reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c),alin. (5) lit. c)-d) și alin. (7) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. d), g),h),i) și j) din Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare, nu pot face obiectul controlului ex ante.4. La articolul 7, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Metodologia de selecție trebuie să asigure realizarea controlului prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. a) pentru un procent de 5% din totalul procedurilor de atribuire inițiate în conformitate cu prevederile legislației prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. g) de către autoritățile contractante într-un an calendaristic prin publicarea în SEAP a anunțului de participare/de participare simplificat/de concurs, aferente contractelor/acordurilor-cadru cu o valoare estimată mai mare decât pragul stabilit de această legislație pentru realizarea achiziției directe, cu accent pe acelea aferente contractelor ce se încadrează în categoriile cu riscul cel mai mare, așa cum vor fi definite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția procedurilor de negociere fără publicare prealabilă reglementate la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016.5. La articolul 7, alineatul (3^1) se modifică și va avea următorul cuprins:(3^1) Modul în care se realizează aplicarea metodologiei de selecție și introducerea în programul de verificare al ANAP a procedurilor de atribuire a contractelor supuse controlului ex ante, alături de țintele care trebuie atinse anual prin raportare la procentul prevăzut la alin. (3) se stabilesc prin ordin al președintelui ANAP.6. Articolul 8 se abrogă.7. La articolul 9, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 9
    (1) Autoritatea contractantă solicitantă a controlului ex ante va formula cererea de introducere a procedurii în programul de verificare ex ante al ANAP odată cu încărcarea documentației de atribuire în SEAP/transmiterea notificării privind intenția de a realiza o negociere fără publicare prealabilă și va fi înștiințată în termen de 2 zile lucrătoare de la acest moment cu privire la acceptarea sau neacceptarea respectivei cereri.
    8. La articolul 9, alineatul (2) se abrogă.9. La articolul 10 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 10
    (1) Autoritatea contractantă solicitantă a controlului ex ante are obligația de a pune la dispoziția ANAP următoarele informații și/sau documente:
    10. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 15

    Procesul de control ex ante voluntar este limitat la aspectele verificate și constatate în baza listelor de verificare ale ANAP și nu exonerează de răspundere autoritatea contractantă în raport cu acțiunile și deciziile adoptate de aceasta în procesul de atribuire și/sau modificare a contractului în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.
    11. La articolul 16, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

    Articolul 16
    (1) În cazul în care autoritatea contractantă are obiecții cu privire la abaterile de la aspectele de calitate, identificate de către ANAP ca urmare a activității de control ex ante voluntar al procesului de atribuire și/sau a măsurilor dispuse de ANAP pentru remedierea respectivelor abateri, se poate demara procedura de conciliere.(2) Procedura de conciliere poate fi declanșată de autoritatea contractantă numai cu privire la aspectele de calitate prevăzute în avizul conform condiționat emis de ANAP în legătură cu care autoritatea contractantă are obiecții, nefiind aplicabilă rezultatelor verificărilor aspectelor de calitate care au fost acceptate de autoritatea contractantă în cadrul controlului ex ante voluntar și rezultatelor verificărilor aspectelor de regularitate.


    Articolul 76

    În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice, elaborează normele metodologice de aplicare a modificărilor și completărilor aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2017, aprobată prin Legea nr. 186/2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit art. 75, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.


    Articolul 77

    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 28, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 28
    (1) Acordarea licențelor de utilizare a frecvențelor radio prin intermediul unor proceduri de selecție competitivă sau comparativă se realizează după cum urmează:
    a) în cazul licențelor pentru benzile de frecvență radio 703-733 MHz/758-788 MHz (2x30 MHz), 738-753 MHz (1x15 MHz), 880-915 MHz/925-960 MHz (2x35 MHz) se stabilește o valoarea minimală în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența;
    b) în cazul licențelor pentru benzile de frecvență radio 791-821 MHz/832-862 MHz (2x30 MHz), 1920-1980/2110-2170 MHz (2x60 MHz), 3400-3800 MHz (400 MHz) se stabilește o valoarea minimală în cuantum de 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.
    2. La articolul 28, alineatul (2) se abrogă.3. La articolul 31, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:(6) Prelungirea perioadei de valabilitate a licenței de utilizare a frecvențelor radio acordate prin procedură de selecție este condiționată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licență în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența.4. La articolul 124, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Procentul prevăzut la alin. (1) și (2) se stabilește în cuantum de 3%, cu excepția serviciilor poștale și de curierat.5. La articolul 143 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
    b) prin derogare de la dispozițiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru persoanele cu o cifră de afaceri de peste 3.000.000 lei, cu amendă în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri, iar, în cazul unor încălcări repetate, cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri.
    6. La articolul 143 se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:(6) În cazul utilizării de frecvențe radio fără licență sau după expirarea perioadei de valabilitate, se calculează penalități pentru fiecare zi de utilizare fără licență, începând cu ziua imediat următoare termenului de scandență, reprezentând 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice.


    Articolul 78

    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Nivelul tarifelor și contribuțiilor prevăzute la alin. (2) se stabilește anual prin ordin al președintelui ANRE, cu excepția contribuției bănești percepute de la titularii de licențe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice și termice în cogenerare, al gazelor naturale, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.2. La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) Contribuția bănească percepută de la titularii de licențe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice și termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceștia din activitățile ce fac obiectul licențelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al președintelui ANRE cu avizul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.


    Articolul 79

    După alineatul (17) al articolului 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (18), cu următorul cuprins:(18) Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt exceptate de la îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (16) și (17) în cazul neefectuării până la finele anului a tragerilor notificate conform alin. (14) lit. b) pentru că finanțatorii nu au disponibilizat sumele solicitate acestora de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, conform cererilor de tragere către finanțatori și a extraselor de cont de la sfârșitul anului aferente finanțărilor rambursabile.


    Articolul 80

    Alineatul (1) al articolului 21 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 21
    (1) Prevederile cap. I-IV se aplică, în sistem pilot, amenzilor contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice aplicate conducătorilor de autovehicule, stabilite, în condițiile legii, de agenții constatatori ai Ministerului Afacerilor Interne.


    Articolul 81

    Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 25 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera h^1), cu următorul cuprins:
    h^1) proiecte strategice de investiții în parteneriat public-privat aprobate prin hotărâre a Guvernului;
    2. La articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028 inclusiv.3. La articolul 32, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:(6) O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.4. La articolul 35, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 35
    (1) După aderare sau repartizare, participanții sunt obligați să contribuie la un fond de pensii și nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată decât la cererea expresă a acestora.
    5. La articolul 60, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 60
    (1) Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat și actualizat în raport cu valoarea contribuțiilor participanților, respectiv:
    a) 5% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;
    b) 7% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro și 500 milioane euro;
    c) 10% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro;
    6. La articolul 86, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 86
    (1) Comisionul de administrare se constituie prin:
    a) deducerea unui cuantum din contribuțiile plătite, dar nu mai mult de 1%, cu condiția ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuțiilor în unități de fond, din care 0,5 puncte procentuale din suma totală ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Națională de Pensii Publice;
    b) deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflației; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflației; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflației; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflației, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflației; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflației.


    Articolul 82

    Alineatele (23) și (24) ale articolului 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.


    Articolul 83

    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 18 mai 2018, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 13, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) În vederea constituirii și utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăților către societatea de proiect ori partenerul privat conform prevederilor alin. (2) aferent derulării proiectelor de parteneriat public-privat aprobate de Guvern se înființează, în cadrul bugetului de stat, la o poziție distinctă, respectiv în bugetul Secretariatului General al Guvernului prin bugetul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, al cărei președinte are calitatea de ordonator terțiar de credite, Fondul de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat.2. La articolul 13, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4)-(7), cu următorul cuprins:(4) Din Fondul de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat se repartizează sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat cu rol de partener public în contractul de parteneriat public-privat, pe bază de hotărâre a Guvernului, în condițiile legii finanțelor publice.(5) Bugetele ordonatorilor principali de credite se suplimentează cu sumele aprobate potrivit alin. (4) și pot fi utilizate conform prevederilor alin. (2). Angajările, ordonanțările și plățile din aceste sume se fac în condițiile prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.(6) Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice, la solicitarea ordonatorilor principali de credite, să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat și ale bugetelor acestora.(7) Se autorizează ordonatorii principali de credite să modifice, după caz, în anexele bugetelor acestora creditele de angajament și creditele bugetare suplimentate potrivit prevederilor alin. (5) și să le comunice Ministerului Finanțelor Publice în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării modificărilor prevăzute la alin. (6).


    Articolul 84

    Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. Articolul 59 va avea următorul cuprins:

    Articolul 59
    (1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică.(2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.
    2. Articolul 60 va avea următorul cuprins:

    Articolul 60
    (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 85

    Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 25 iulie 2016, se completează după cum urmează:1. La articolul 42 se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Furnizorii de rețele de comunicații electronice care încheie contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură necesare susținerii acestora sau efectuează lucrări de acces pe proprietăți, fără existența dreptului de acces sau în lipsa autorizației de construire, se sancționează cu amendă în cuantum de până la 10% din cifra de afaceri, proporțional cu numărul de utilizatori deserviți fără autorizație, respectiv cu câte un procent la 100 de utilizatori.2. La articolul 43 se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins:(1^2) Efectuarea de lucrări fără autorizație de construcții se constată și se sancționează de personalul de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții.


    Capitolul IV Instituirea taxei pe activele financiare

    Articolul 86

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 86 din Capitolul IV a fost abrogat de Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) Notă
    Conform art. XIX din ORDONANȚA DE URGENTA nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 9 ianuarie 2020, până la intrarea în vigoare a art. II și XVIII, în anul 2020 taxa pe active nu se calculează și nu se datorează.


    Articolul 87

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 87 din Capitolul IV a fost abrogat de Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) Notă
    Conform art. XIX din ORDONANȚA DE URGENTA nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 9 ianuarie 2020, până la intrarea în vigoare a art. II și XVIII, în anul 2020 taxa pe active nu se calculează și nu se datorează.


    Articolul 88

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 88 din Capitolul IV a fost abrogat de Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) Notă
    Conform art. XIX din ORDONANȚA DE URGENTA nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 9 ianuarie 2020, până la intrarea în vigoare a art. II și XVIII, în anul 2020 taxa pe active nu se calculează și nu se datorează.


    Articolul 89
    (1) Abrogat.
    (la 09-01-2020, Alineatul (1) din Articolul 89 , Capitolul IV a fost abrogat de Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 ) Notă
    Conform art. XIX din ORDONANȚA DE URGENTA nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 9 ianuarie 2020, până la intrarea în vigoare a art. II și XVIII, în anul 2020 taxa pe active nu se calculează și nu se datorează.
    (2) Prevederile art. 42 și art. 74 pct. 4 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.


    Articolul 90

    Abrogat.
    (la 09-01-2020, Articolul 90 din Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 20, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 6 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 09 ianuarie 2020 )


    Articolul 91

    Aplicarea prevederilor cap. I, art. 66 pct. 12 și 20, art. 68, 69 și 81 se realizează cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.
    (la 21-06-2019, Articolul 91 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 43 din 12 iunie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iunie 2019 )


    Articolul 92
    (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc notifică operatorii economici care au derulat activitate în perioada 2015-2018 și care datorează contribuția prevăzută de lege pe această perioadă să o achite în contul deschis la Trezoreria Statului indicat în notificare.(2) În termen de 5 zile de la primirea notificării se virează sumele datorate potrivit alin. (1).


    Articolul 93

    Sumele colectate conform prevederilor art. 19 alin. (8) din Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se vor vira într-un cont de disponibil deschis la Trezoreria Statului, pe codul de identificare fiscală a ANAF - structura centrală.


    Articolul 94

    Începând cu data de 1 ianuarie 2019, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 septembrie 2011, se modifică după cum urmează:1. La articolul 9 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:
    i) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 1,0802 ISR și 1,500 ISR li se acordă o sumă de 0,040 ISR.
    2. La articolul 10 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:
    i) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 1,0802 ISR și 1,500 ISR li se acordă o sumă de 0,040 ISR.
    3. La articolul 11 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:
    i) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 1,0802 ISR și 1,500 ISR li se acordă o sumă de 0,040 ISR.


    Articolul 95

    Cheltuielile din bugetele Ministerului Culturii și Identității Naționale, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Tineretului și Sportului și Ministerului Sănătății finanțate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, precum și din taxa de acces, prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările și completările ulterioare, se vor finanța de la bugetul de stat, cel puțin la nivelul plăților efectuate în anul 2018.


    Articolul 96

    La articolul 70 alineatul (1) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, litera c) se abrogă.


    Articolul 72 pct. 1 din prezenta ordonanță de urgență transpune Directiva (UE) 2016/2258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării banilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 342 din 16 decembrie 2016.

    PRIM-MINISTRU
    VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
    Contrasemnează:
    p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,
    Sirma Caraman,
    secretar de stat
    Secretarul general al Guvernului,
    Toni Greblă
    p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,
    Laurențiu Adrian Neculaescu,
    secretar de stat
    Ministrul muncii și justiției sociale,
    Marius-Constantin Budăi
    Ministrul finanțelor publice,
    Eugen Orlando Teodorovici
    Președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză,
    Ion Ghizdeanu
    Ministrul educației naționale,
    Ecaterina Andronescu
    Ministrul afacerilor externe,
    Teodor-Viorel Meleșcanu
    p. Ministrul sănătății,
    Tiberius-Marius Brădățan,
    secretar de stat
    Ministrul delegat pentru afaceri europene,
    George Ciamba
    Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
    Petre Daea
    Ministrul culturii și identității naționale,
    Valer-Daniel Breaz
    Ministrul afacerilor interne,
    Carmen Daniela Dan
    p. Ministrul apărării naționale,
    Nicolae Nasta,
    secretar de stat
    Ministrul tineretului și sportului,
    Constantin-Bogdan Matei
    Ministrul comunicațiilor și societății informaționale,
    Alexandru Petrescu
    Ministrul energiei,
    Anton Anton
    Ministrul fondurilor europene,
    Rovana Plumb

    București, 28 decembrie 2018.
    Nr. 114.
    ----