ACORD (A) 01/07/1970

ACORD EUROPEAN din 1 iulie 1970privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (A.E.T.R.)*)

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 22 noiembrie 1994 Notă
*) Conținut de LEGEA nr. 101 din 12 noiembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 323 din 22 noiembrie 1994. Notă
Articolul 1 din ORDINUL nr. 852 din 4 iulie 2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 575 din 30 iulie 2008, prevede:
„Articolul 1
(1) Se publică textul Amendamentului nr. 3 la Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (A.E.T.R.), inclusiv la anexele acestuia, încheiat la Geneva la 1 iulie 1970, la care România a aderat prin Legea nr. 101/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 22 noiembrie 1994, amendament intrat în vigoare pentru România la data de 28 februarie 1995, prevăzut în anexa nr. 1.
(2) Se publică textul Amendamentului nr. 4 la acordul menționat la alin. (1), intrat în vigoare pentru România la data de 27 februarie 2004, prevăzut în anexa nr. 2”. Notă *) Traducere
Părțile contractante,
în dorința de a favoriza dezvoltarea și îmbunătățirea transporturilor rutiere internaționale de mărfuri și pasageri,
constiente de necesitatea de a spori siguranța traficului rutier, de a reglementa condițiile de muncă în transporturile rutiere internaționale în conformitate cu principiile Organizației Internaționale a Muncii și de a adopta în comun anumite măsuri pentru asigurarea respectării unei asemenea reglementări,
au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Definiții
În sensul prezentului acord, se înțelege:
a) prin vehicul, orice automobil sau remorca; acest termen include orice ansamblu de vehicule;
b) prin automobil, orice vehicul având un motor cu propulsie, care circulă pe sosea cu mijloacele sale proprii și care servește în mod normal la transportul de persoane sau de mărfuri pe sosea, sau la tractiunea pe sosea a vehiculelor utilizate pentru transportul de persoane sau de mărfuri; acest termen nu cuprinde tractoarele agricole;
c) prin remorca, orice vehicul destinat a fi cuplat cu un automobil; acest termen cuprinde semiremorcile;
d) prin semiremorca, orice remorca destinată a fi cuplata cu un automobil, astfel încât aceasta să se sprijine cu o parte pe automobil și o parte importanța din greutatea sa și din greutatea încărcăturii să fie suportată de automobilul respectiv;
e) prin ansamblu de vehicule, vehiculele cuplate care participa la circulația rutiera ca o singura unitate;
f) prin greutate maxima permisă, greutatea maxima a vehiculului încărcat, declarata admisă de către autoritatea competentă a statului în care vehiculul este înmatriculat;
g) prin transport rutier, orice deplasare efectuată pe rute deschise pentru public, cu incarcatura sau fără incarcatura, a unui vehicul destinat transportului de călători sau mărfuri;
h) prin transport rutier internațional, orice transport rutier care include traversarea a cel puțin unei frontiere;
i) prin servicii regulate, serviciile care asigura transportul de persoane, efectuat după un program și pe itinerare determinate, aceste servicii oferind posibilitatea de a lua și de a lasă pasagerii din/în stații stabilite în prealabil.
Un regulament de exploatare sau documente inlocuitoare, aprobate de către autoritățile publice competente ale părților contractante și publicate de transportator înaintea punerii în aplicare, stabilesc condițiile de transport, mai ales frecventa, orarele, tarifele și obligația de a transporta, în măsura în care aceste condiții nu sunt precizate printr-un text legal sau reglementar.
Oricare ar fi organizatorul transporturilor, sunt considerate tot ca servicii regulate acele servicii care asigura transportul unor categorii determinate de călători, excluzând alți călători, în măsura în care aceste servicii sunt efectuate conform condițiilor indicate în primul alineat al prezentei definiții. Serviciile acestei categorii, mai ales acelea care asigura transportul lucrătorilor la locul de muncă și la domiciliul lor sau transportul elevilor la institutele de învățământ și la domiciliul lor, sunt numite în continuare servicii regulate speciale;
j) prin sofer, orice persoană, salariata sau nu, care conduce vehiculul, chiar pentru o perioadă scurta, sau care este la bordul vehiculului pentru a-l putea conduce, dacă este cazul;
k) prin membru al echipajului sau membru de echipaj, soferul sau una dintre persoanele menționate mai jos, fie ca acest sofer sau ca aceste persoane sunt salariate sau nu:
(i) însoțitorul, adică orice persoană care însoțește soferul pentru a-l asista la anumite manevre și care ia parte efectiv, în mod obișnuit, la operațiunile de transport, fără a fi un sofer în sensul paragrafului j) la prezentul articol.
(îi) incasatorul (taxatorul), adică orice persoană care însoțește soferul unui vehicul care transporta persoane și care are ca sarcina principala sa elibereze sau sa controleze biletele sau alte documente care permit persoanelor sa calatoreasca în vehicul;
l) prin saptamina, perioada cuprinsă între ora 0 a zilei de luni și ora 24 a zilei de duminica;
m) prin repaus, orice perioada neîntreruptă de cel puțin o ora, în timpul căreia soferul poate să dispună liber de timpul sau.

Articolul 2

Domeniu de aplicabilitate 1. Prezentul acord se va aplica pe teritoriul fiecărei părți contractante tuturor operațiunilor de transport rutier internațional efectuate cu un vehicul înmatriculat pe teritoriul acestei părți contractante sau pe teritoriul oricărei alte părți contractante. 2. Cu toate acestea:
a) dacă, pe parcursul unei operațiuni de transport rutier internațional, unul sau mai mulți membri ai echipajului nu părăsesc teritoriul național unde își exercită în mod normal activitățile lor profesionale, partea contractantă căreia îi aparține acest teritoriu va fi libera sa nu aplice prevederile prezentului acord cu privire la acest sau la acești membri ai echipajului;
b) dacă părțile contractante al căror teritoriu este tranzitat nu se înțeleg într-un alt mod, prezentul acord nu se va aplica transporturilor rutiere internaționale efectuate cu: 1. vehicule destinate transporturilor de mărfuri și a căror greutate maxima admisă, inclusiv cea a remorcilor sau a semiremorcilor, nu depășește 3,5 tone; 2. vehicule destinate transporturilor de călători care, după tipul lor de construcție sau de echipament, sunt construite sa transporte maximum noua persoane, inclusiv soferul, și sunt destinate acestui scop; 3. vehicule destinate transporturilor de persoane prin servicii regulate al căror parcurs al liniei nu depășește 50 kilometri; 4. vehicule a căror viteza maxima admisă nu depășește 30 kilometri pe ora; 5. vehicule destinate serviciilor forțelor armate, protecției civile, pompierilor și forțelor care răspund de menținerea ordinii publice sau care sunt sub controlul acestora; 6. vehicule destinate serviciilor de canalizare, de protecție împotriva inundațiilor, serviciilor apei, gazului, electricitatii, gunoiului, colectării gunoaielor, telegrafului, telefoanelor, poștei, radiodifuziunii, televiziunii și detectarii emitatorilor sau receptorilor de televiziune sau radio; 7. vehicule folosite pentru stare de urgenta sau destinate acțiunilor de salvare; 8. vehicule specializate destinate serviciilor medicale; 9. vehicule care transporta materiale aparținând circurilor sau bâlciurilor; 10. vehicule specializate de depanare; 11. vehicule supuse testelor rutiere în vederea perfecționării tehnice, repararii sau întreținerii, și vehicule noi sau transformate, care nu sunt încă puse în circulație; 12. vehicule folosite pentru transporturi necomerciale de bunuri în scopuri particulare; 13. vehicule folosite pentru colectarea laptelui în ferme sau pentru aducerea în ferme a bidoanelor cu lapte sau a produselor din lapte destinate hranei animalelor.

Articolul 3

Aplicarea anumitor dispoziții ale acordului în transporturile rutiere efectuate de vehicule provenind din state care nu sunt părți contractante 1. Fiecare parte contractantă va aplica pe teritoriul sau, în transporturile rutiere internaționale efectuate de orice vehicul înmatriculat pe teritoriul unui stat care nu este parte contractantă la prezentul acord, dispoziții cel puțin la fel de stricte ca acelea care sunt prevăzute în art. 5, 6, 7, 8, 9 și 10 ale prezentului acord. 2. Fiecare parte contractantă va putea, în cazul unui vehicul înmatriculat într-un stat care nu este parte contractantă la prezentul acord, sa nu pretindă decît foi de parcurs zilnice completate de mina de către sofer în locul aparatului de control, conform specificatiilor cuprinse în anexa la prezentul acord.

Articolul 4

Principii generale
Fiecare parte contractantă poate aplica minime mai ridicate sau maxime mai scăzute decît cele prevăzute în art. 5-8 inclusiv. Dispozițiile prezentului acord rămân totuși aplicabile soferilor care efectuează transporturi internaționale pe vehicule înmatriculate într-un alt stat parte contractantă sau nu.

Articolul 5

Echipaje 1. Vârsta minimă a soferilor care efectuează transporturi de mărfuri este fixată:
a) pentru vehiculele, inclusiv, dacă este cazul, remorcile sau semiremorcile, a căror greutate maxima admisă este inferioară sau egala cu 7,5 tone, la 18 ani împliniți;
b) pentru celelalte vehicule, la:
21 ani împliniți
sau
18 ani împliniți, cu condiția ca persoana interesată sa posede un carnet de conducere care să ateste pregătirea ca sofer pentru transporturile rutiere de mărfuri, recunoscut de către una dintre părțile contractante. Părțile contractante se vor informa asupra nivelului minim de pregătire cerut în țara lor și asupra altor condiții speciale care sunt aplicabile soferilor pentru transporturi de mărfuri, în conformitate cu dispozițiile prezentului acord. 2. Soferii care efectuează transporturi de călători trebuie să fie în vârsta de cel puțin 21 de ani.
Soferii care efectuează transporturi de călători pe rute care depășesc o raza de 50 de kilometri în jurul punctului de baza obișnuit al vehiculului trebuie să îndeplinească, de asemenea, una dintre condițiile următoare:
a) sa fi efectuat timp de un an, cel puțin, activitatea de sofer pentru transporturi de mărfuri, pe vehicule a căror greutate maxima admisă este mai mare de 3,5 tone;
b) sa fi efectuat timp de un an, cel puțin, activitatea de sofer pentru transporturi de călători, pe rute care nu depășesc o raza de 50 de kilometri în jurul punctului de baza obișnuit al vehiculului sau pentru alte tipuri de transporturi de călători, care nu sunt supuse prezentului acord, atât timp cît autoritatea competentă considera ca ei au dobândit în acest fel experienta necesară;
c) să fie posesorii unui carnet de conducere care să ateste pregătirea ca sofer pentru transporturi rutiere de călători, recunoscut de una dintre părțile contractante.

Articolul 6

Timpul de conducere a vehiculului 1. Durata totală de conducere a vehiculului cuprinsă între doua repausuri zilnice sau între un repaus zilnic și un repaus săptămînal, numita în continuare perioada de conducere zilnica nu trebuie să depășească 9 ore. Poate să fie prelungită până la 10 ore, de doua ori pe saptamina.
După maximum 6 perioade de conducere zilnica, soferul trebuie să ia un repaus săptămînal ca cel stabilit în paragraful 3 al art. 8.
Perioada de repaus săptămînal poate fi mutata la sfârșitul celei de a sasea zi, dacă durata totală de conducere a vehiculului în cursul celor 6 zile nu depășește perioada maxima corespunzătoare celor șase perioade de conducere zilnica a vehiculului.
În cazul transporturilor internaționale de călători, altele decît serviciile regulate, cuvintele "șase" și "al saselea", care figurează în al doilea și în al treilea alineat, sunt înlocuite cu "doisprezece" și, respectiv, cu "al doisprezecelea". 2. Durata totală de conducere nu trebuie să depășească 90 de ore pentru o perioadă de doua saptamini consecutive.

Articolul 7

Întreruperi 1. După patru ore și jumătate de conducere a vehiculului, soferul trebuie să facă o pauza de cel puțin 45 de minute, cu excepția cazului când el intră în perioada de repaus. 2. Aceasta pauza poate fi înlocuită prin pauze de cel puțin 15 minute fiecare, intercalate în timpul când se conduce vehiculul sau imediat după această perioadă, astfel încât să se respecte dispozițiile paragrafului 1. 3. În timpul acestor pauze soferul nu poate efectua alte activități. Conform prezentului articol, timpul de asteptare și timpul care nu este afectat conducerii vehiculului, petrecuti într-un vehicul în mers, în feribot sau în tren, nu sunt considerați ca alte activități. 4. Întreruperile menționate în prezentul articol nu pot fi considerate ca repausuri zilnice.

Articolul 8

Timp de repaus 1. În fiecare perioada de 24 de ore, soferul beneficiază de un timp de repaus zilnic, de cel puțin 11 ore consecutive, care ar putea fi redus la un minimum de 9 ore consecutive, cel mult de 3 ori pe saptamina, cu condiția ca un timp de repaus corespunzător să fie acordat prin compensare, înainte de sfârșitul saptaminii următoare.
În zilele în care perioada de repaus nu este redusă conform primului alineat, repausul poate fi luat în doua sau trei perioade separate în timpul perioadei de 24 de ore, una dintre aceste perioade trebuind să fie de cel puțin 8 ore consecutive. În acest caz durata minima de repaus ajunge până la 12 ore. 2. În timpul fiecărei perioade de 30 de ore, în care exista cel puțin doi soferi la bordul unui vehicul, aceștia trebuie să beneficieze, fiecare, de un repaus zilnic, de cel puțin 8 ore consecutive. 3. În cursul fiecărei saptamini, una dintre perioadele de repaus menționate în paragrafele 1 și 2 atinge, cu titlu de repaus săptămînal, un total de 45 de ore consecutive. Aceasta perioada de repaus poate fi redusă la un minimum de 36 de ore consecutive, dacă ea este luată la punctul de baza obișnuit al vehiculului sau al soferului sau la un minimum de 24 de ore consecutive, dacă ea este luată în afară acestor puncte. Fiecare scurtare este compensata printr-un timp de repaus echivalent, luat în bloc înainte de sfârșitul celei de-a treia saptamini care urmează saptaminii respective. 4. O perioada de repaus săptămînal care începe într-o saptamina și se prelungește în următoarea poate fi legată la una sau alta din aceste saptamini. 5. În cazul transporturilor de călători, cărora li se aplică paragraful 1 alin. 4 al art. 6, o perioadă de repaus săptămînal poate fi mutata în saptamina care urmează celei la care se referă perioada de repaus și adăugată repausului săptămînal al acestei de-a doua saptamini. 6. Orice timp de repaus luat în compensare pentru reducerea perioadelor de repaus zilnic și/sau săptămînal trebuie să fie legat de un alt repaus, de cel puțin 8 ore, și trebuie să fie acordat, la cererea persoanei interesate, la locul de stationare a vehiculului sau la punctul de baza al soferului. 7. Pauza zilnica poate fi luată într-un vehicul, atunci când acesta este echipat cu o cuseta și este în stationare. 8. Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1 mai sus menționat, în cazul în care, în domeniul transporturilor de mărfuri sau de pasageri, un sofer însoțește un vehicul transportat cu feribotul sau cu trenul, repausul zilnic poate fi întrerupt o singură dată, atât timp cît sunt îndeplinite condițiile următoare: – partea de repaus zilnic luată pe jos trebuie să se situeze înainte sau după partea repausului zilnic luată la bordul feribotului sau în tren; – perioada între cele doua părți ale repausului zilnic trebuie să fie cît se poate de scurta și nu poate, în nici un caz, să depășească o ora înainte de îmbarcare sau după debarcare, formalitățile vamale fiind cuprinse în operațiunile de îmbarcare sau de debarcare; – în timpul celor două părți ale repausului zilnic, soferul trebuie să aibă la dispoziție un pat sau o cuseta.
Repausul zilnic, astfel întrerupt, crește cu 2 ore.

Articolul 9

Derogări
Cu condiția sa nu se prejudicieze siguranța rutiera și pentru a se da posibilitatea soferului sa atinga un punct de oprire corespunzător, soferul poate să se abata de la prezentul acord atât cît este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau încărcăturii sale. Soferul trebuie să menționeze natura și motivul abaterii de la acord pe foaia de înregistrare a aparatului de control sau în registrul sau de serviciu.

Articolul 10

Aparatul de control 1. Părțile contractante vor trebui sa prescrie instalarea și folosirea pe vehiculele înmatriculate pe teritoriile lor a unui aparat de control, în conformitate cu prescripțiile următoare:
a) aparatul de control, în sensul prezentului acord, trebuie să corespundă, în ceea ce privește condițiile sale de construcție, de instalare, de folosire și de control, dispozițiilor prezentului acord, inclusiv anexei sale;
Un aparat de control care, în ceea ce privește construcția, instalarea, folosirea și testarea, corespunde cu dispozițiile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 din 20 decembrie 1985, va trebui în continuare să fie în conformitate cu dispozițiile acestui articol.
(la 30-07-2008, Litera a, din Punctul 1., Articolul 10 a fost completată de AMENDAMENTUL nr. 3 din 28 februarie 1995, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 30 iulie 2008 )
b) dacă nu se poate folosi în mod normal și într-un mod adecvat un aparat de control instalat pe un vehicul, fiecare membru al echipajului trebuie să scrie de mina, pe foaia de parcurs, folosind simboluri grafice adecvate, indicațiile privind etapele sale de activitate profesională și de repaus;
c) dacă, datorită departarii de vehicul, membrii echipajului nu au fost în măsura sa folosească aparatul, ei trebuie să adauge de mina, folosind simboluri grafice adecvate, pe foaia de înregistrare, diversii timpi corespunzatori activităților lor profesionale în perioada când ei nu erau în vehicul;
d) membrii echipajului trebuie să aibă mereu la ei și să poată prezenta la control foile de înregistrare pentru saptamina în curs și ale ultimei zile a saptaminii precedente, în cursul căreia ei au condus;
e) membrii echipajului trebuie să fie atenți ca aparatul de control să fie pus în funcțiune și manipulat corect și ca, în caz de defectare, el să fie reparat cît mai repede posibil. 2. Proprietarul eliberează soferilor un număr suficient de foi de înregistrare, ținând cont de caracterul individual al acestor foi, de durata serviciului și de obligația de a înlocui eventual foile stricate sau reținute de un agent de control. Proprietarul nu inmineaza soferilor decît foi de un model omologat, corespunzătoare, pentru a fi folosite în aparatul instalat la bordul vehiculului. 3. Întreprinderile vor păstra foile de înregistrare completate conform dispozițiilor de la alin. b), c), d) ale paragrafului 1 din prezentul articol, pe o perioadă de cel puțin 12 luni după data ultimei înscrieri, și le vor prezenta, la cerere, agenților de control.

Articolul 11

Controale efectuate de întreprindere 1. Întreprinderea trebuie să organizeze serviciul de transport rutier, astfel încât membrii echipajului să fie în măsura să respecte dispozițiile prezentului acord. 2. Întreprinderea trebuie să supravegheze în mod regulat perioadele de conducere a vehiculului și perioadele altor activități, la fel ca și orele de repaus, folosind toate documentele de care ea dispune, ca de exemplu, carnetele individuale de control. Dacă întreprinderea constata abateri de la prezentul acord, ea trebuie să le facă sa înceteze imediat și sa ia măsuri pentru a evita repetarea lor, ca de exemplu, modificind orarele și itinerarele. 3. Este interzisă remunerarea soferilor salariați, chiar prin acordarea de prime sau prin majorarea salariilor, în funcție de distanțele parcurse și/sau de volumul de mărfuri transportate, în condițiile în care aceste remunerații sunt de natura a compromite securitatea rutiera.

Articolul 12

Măsuri pentru a asigura punerea în aplicare a acordului1. Fiecare parte contractantă va adopta măsurile ce se impun pentru a asigura respectarea dispozițiilor prezentului acord, în special printr-un nivel adecvat al controalelor în trafic și la sediile operatorilor de transport, ce va acoperi anual un procent reprezentativ al conducătorilor auto, al întreprinderilor și vehiculelor aparținând tuturor categoriilor de transport care intră sub incidența prezentului acord.
a) Autoritățile competente ale părților contractante vor organiza controale astfel încât:– să fie verificat minimum 1% din zilele lucrate pe perioada fiecărui an calendaristic de conducătorii auto ai vehiculelor care fac obiectul prezentului acord;– din numărul total de zile lucrătoare verificate, cel puțin 15% vor trebui să fie verificate în trafic și cel puțin 25% la sediile operatorilor de transport.
b) Elementele controalelor în trafic vor include:– perioadele zilnice de conducere, pauzele și perioadele de odihnă zilnice, iar în cazul unor neconcordanțe evidente, foile de înregistrare pentru zilele anterioare, care trebuie să fie la bordul vehiculului;– ultima perioadă de odihnă săptămânală, dacă este cazul;– funcționarea corectă a aparatului de control.
Aceste controale vor fi aplicate fără discriminare vehiculelor și conducătorilor auto, rezidenți sau nerezidenți.
c) Elementele ce trebuie verificate în cadrul controalelor efectuate la sediile operatorilor de transport vor include, pe lângă cele verificate în trafic, în completare față de prevederile art. 10 paragraful 3, următoarele:– perioadele de odihnă săptămânală și perioadele de conducere intercalate între aceste perioade de odihnă;– două limite săptămânale de conducere, în ore;– compensările pentru reducerea perioadelor de odihnă zilnică și săptămânală, în conformitate cu art. 8, paragrafele 1 și 3;– folosirea foilor de înregistrare și/sau organizarea perioadelor de conducere ale conducătorilor auto.2. În cadrul asistenței mutuale, autoritățile competente ale părților contractante vor derula periodic un schimb de informații disponibile privind:– încălcările prevederilor prezentului acord comise de nerezidenți și orice sancțiuni aplicate pentru astfel de încălcări;– sancțiunile aplicate de părțile contractante rezidenților săi pentru astfel de încălcări comise pe teritoriul celorlalte părți contractante.
În cazul unor încălcări grave, aceste informații vor include și sancțiunile aplicate.3. În cazul în care constatările controlului în trafic aplicat unui conducător auto al unui vehicul înmatriculat pe teritoriul unei alte părți contractante furnizează motive temeinice pentru a presupune că ar exista încălcări ce au fost comise, dar care nu pot fi descoperite în timpul controlului din cauza lipsei de informații, autoritățile competente ale părților contractante își vor acorda sprijin reciproc pentru clarificarea situației. În situația în care partea contractantă competentă va efectua și un control la sediul operatorului de transport, rezultatele acestuia vor fi comunicate celeilalte părți implicate.4. Părțile contractante vor coopera pentru organizarea controalelor comune în trafic.5. Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite va emite un raport la fiecare 2 ani, privind aplicarea de către părțile contractante a paragrafului 1 din prezentul articol.
(la 30-07-2008, Articolul 12 a fost modificat de AMENDAMENTUL nr. 4 din 27 februarie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 30 iulie 2008 )

Articolul 13

Dispoziții tranzitorii
Dispozițiile noului articol 10 "Aparatul de control" nu vor deveni obligatorii până la data de 24 aprilie 1995, pentru țările părți contractante la prezentul acord. Înainte de această dată, dispozițiile vechiului articol 12 "Carnet individual de control" și vechiului articol 12 bis "Aparatul de control" rămân în continuare valabile.
(la 30-07-2008, Articolul 13 a fost modificat de AMENDAMENTUL nr. 3 din 28 februarie 1995, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 30 iulie 2008 )

Articolul 14

Dispoziții finale 1. Prezentul acord este deschis pentru semnare până la 31 martie 1971 și, după această dată, este deschis aderării statelor membre ale Comisiei economice pentru Europa și a statelor admise la comisie cu titlu consultativ, conform paragrafului 8 din mandatul acestei comisii. 2. Prezentul acord va fi ratificat. 3. Instrumentele de ratificare sau de aderare vor fi depuse la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. 4. Prezentul acord va intră în vigoare în a 180-a zi de la depunerea celui de-al 8-lea instrument de ratificare sau de aderare. 5. Pentru fiecare stat care va ratifica prezentul acord sau va adera la el, după depunerea celui de-al 8-lea instrument de ratificare sau de aderare precizat în paragraful 4 al prezentului articol, prezentul acord va intră în vigoare după 180 de zile de la data depunerii de către acest stat a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.

Articolul 15
1. Orice parte contractantă va putea denunta prezentul acord printr-o comunicare adresată secretarului general al Organizației Națiunilor Unite. 2. Denunțarea contractului va intră în vigoare după 6 luni de la data de la care secretarul general va fi înștiințat despre aceasta.

Articolul 16

Prezentul acord va inceta să-și exercite dispozițiile sale, dacă, după intrarea sa în vigoare, numărul părților contractante este mai mic de trei timp de o perioadă oarecare de 12 luni consecutive.

Articolul 17
1. Orice stat va putea, atunci când el va semna prezentul acord sau cu ocazia depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, sau oricând ulterior, sa declare, prin notificare adresată secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, ca valabilitatea prezentului acord va acoperi în totalitate sau parțial, teritoriile pe care el le reprezintă pe plan internațional. Prezentul acord se va aplica pe teritoriul sau pe teritoriile menționate în notificare, începând cu cea de-a 180-a zi din momentul primirii acestei notificări de către secretarul general sau, dacă în acea zi prezentul acord nu a intrat în vigoare, începând cu ziua intrării sale în vigoare. 2. Orice stat care va face, conform paragrafului precedent, o declarație având drept scop punerea în aplicare a prezentului acord pe un teritoriu pe care el îl reprezintă pe plan internațional, va putea, conform art. 15 din prezentul acord, sa denunțe prezentul acord în ceea ce privește teritoriul respectiv.

Articolul 18
1. Orice dezacord între doua sau mai multe părți contractante privind interpretarea sau punerea în aplicare a prezentului acord va fi, pe cît posibil, rezolvat prin negocieri între părțile aflate în litigiu. 2. Orice dezacord, care nu va fi rezolvat prin negocieri, va fi supus arbitrajului, dacă vreuna dintre părțile contractante aflate în litigiu cere acest lucru, și va fi, în consecința, înaintat unuia sau mai multor arbitri aleși de comun acord de către părțile aflate în litigiu. Dacă, după 3 luni de la data cererii de arbitraj, părțile în litigiu nu ajung la o înțelegere în ceea ce privește alegerea arbitrului sau arbitrilor, oricare dintre aceste părți va putea cere secretarului general al Organizației Națiunilor Unite sa desemneze un arbitru unic, căruia i se va prezenta pentru rezolvare diferendul. 3. Decizia arbitrului sau arbitrilor desemnați conform paragrafului precedent va fi obligatorie pentru părțile contractante aflate în litigiu.

Articolul 19
1. Orice stat va putea, în momentul când va semna sau va ratifica prezentul acord, sau va adera la el, sa declare ca el nu se considera legat prin paragrafele 2 și 3 ale art. 18 din prezentul acord. Celelalte părți contractante nu vor fi legate de aceste paragrafe față de oricare parte contractantă care va formula o astfel de rezerva. 2. Dacă la data depunerii instrumentelor sale de ratificare sau de aderare, un stat formulează o rezervă, alta decît cea prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol, secretarul general al O.N.U. va comunică aceasta rezerva statelor care au depus deja instrumentele de ratificare sau aderare și care nu au denunțat ulterior prezentul acord. Rezerva se va considera acceptată, dacă, într-un termen de 6 luni de la data acestei comunicări, nici unul dintre aceste state nu se opune aprobării sale. În caz contrar, rezerva nu va fi admisă și, dacă statul care a formulat-o nu o retrage, depunerea instrumentelor de aderare sau ratificare a acestui stat va fi fără efect. Pentru aplicarea prezentului paragraf nu se va ține seama de opoziția statelor a căror aderare sau ratificare este fără efect, în virtutea acestui paragraf, datorită faptului ca rezervele introduse de ele nu vor fi luate în considerare. 3. Orice parte contractantă a carei rezerva va fi adoptată în protocolul de semnare a prezentului acord sau care va formula o rezervă conform paragrafului 1 din prezentul articol sau care va exprima o rezervă acceptată conform paragrafului 2 al prezentului articol va putea, în orice moment, sa renunțe la aceasta rezerva printr-o notificare adresată secretarului general.

Articolul 20
1. După ce prezentul acord va fi în vigoare timp de 3 ani, orice parte contractantă va putea cere convocarea unei conferințe, în scopul revizuirii prezentului acord, printr-o nota adresată secretarului general al O.N.U. Secretarul general va notifica aceasta cerere tuturor părților contractante și va convoca o conferința de revizuire, dacă, într-un interval de patru luni de la data notificării secretarului general, cel puțin o treime dintre părțile contractante comunică acordul lor în legătură cu aceasta cerere. 2. Dacă este convocată o conferința conform paragrafului precedent, secretarul general va anunta toate părțile contractante și le va invita să prezinte, într-un termen de 3 luni, propunerile pe care ele doresc să fie examinate în cadrul conferintei. Secretarul general va comunică tuturor părților contractante ordinea de zi provizorie a conferintei, precum și textul acestor propuneri, cu cel puțin 3 luni înainte de data deschiderii conferintei. 3. Secretarul general va invita la orice conferința convocată conform prezentului articol toate statele la care se referă paragraful 1 al art. 14 din prezentul acord.

Articolul 21
1. Orice parte contractantă poate propune unul sau mai multe amendamente la prezentul acord. Textul oricărui proiect de amendament va fi comunicat secretarului general al O.N.U., care îl va comunică tuturor părților contractante și îl va aduce la cunoștința celorlalte state menționate la paragraful 1 al art. 14 al prezentului acord. 2. Într-un termen de 6 luni de la data comunicării de către secretarul general a proiectului de amendament, orice parte contractantă poate informa pe secretarul general:
a) fie ca are o obiectie la amendamentul propus;
b) fie ca, cu toate ca intenționează sa accepte proiectul, condițiile necesare pentru aceasta acceptare nu sunt încă îndeplinite în statul sau. 3. Dacă o parte contractantă, care a înaintat secretarului general o comunicare, asa cum este prevăzut în paragraful 2 b) din prezentul articol, nu a comunicat secretarului general acceptul sau, ea va putea, într-un interval de 9 luni, începând de la data expirării perioadei de 6 luni prevăzută pentru comunicare, să prezinte o obiectie la amendamentul propus. 4. Dacă se face vreo obiectie la proiectul de amendament în condițiile prevăzute la paragrafele 2 și 3 ale prezentului articol, amendamentul va fi considerat ca nefiind acceptat și va fi fără efect. 5. Dacă nu a fost formulată nici o obiectie la proiectul de amendament în condițiile prevăzute la paragrafele 2 și 3 ale prezentului articol, amendamentul va fi considerat acceptat începând de la data:
a) expirării termenului de 6 luni prevăzut la paragraful 2 din prezentul articol, dacă nici o parte contractantă nu a înaintat o comunicare conform paragrafului 2 b) al acestui articol;
b) cea mai apropiată dintre următoarele doua date, dacă, cel puțin o parte contractantă a adresat o comunicare, asa cum prevede paragraful 2 b) al prezentului articol: – data la care toate părțile contractante care au trimis o asemenea comunicare au notificat secretarului general acceptarea proiectului, aceasta dat fiind totuși amînată până la expirarea termenului de 6 luni menționat în paragraful 2 al prezentului articol, dacă toate acordurile au fost comunicate înaintea acestei date de expirare; – data expirării termenului de 9 luni menționat în paragraful 3 al prezentului articol. 6. Orice amendament considerat acceptat va intră în vigoare după trei luni de la data la care a fost considerat acceptat. 7. Secretarul general va adresa, cît mai curînd posibil, tuturor părților contractante o notificare pentru a le înștiința dacă a fost formulată vreo obiectie în legătură cu proiectul de amendament conform cu paragraful 2 a) al prezentului articol și dacă una sau mai multe părți contractante i-au adresat o comunicare conform cu paragraful 2 b) al prezentului articol. În cazul în care una sau mai multe părți contractante au adresat o asemenea notificare, el va anunta ulterior toate părțile contractante dacă partea sau părțile contractante care au adresat o asemenea comunicare ridica vreo obiectie față de proiectul de amendament sau dacă îl accepta. 8. Independent de procedura de amendare prevăzută la paragrafele 1-6 ale prezentului articol, anexa prezentului acord va putea fi modificată prin înțelegere între autoritățile competente ale tuturor părților contractante; dacă autoritatea competentă a uneia dintre părțile contractante a declarat ca legislația sa naționala o obliga sa supună acordul sau obținerii unei autorizari speciale în acest scop sau aprobării unui organ legislativ, consimțământul autorității competente al părții contractante în cauza, în legătură cu modificările anexei, nu va fi considerat ca dat decît în momentul în care aceasta autoritate competentă va declara secretarului general ca autorizările sau aprobările necesare au fost obținute. Autoritățile competente, de comun acord, vor fixa data intrării în vigoare a anexei modificate și vor putea prevedea ca, pe parcursul unei perioade tranzitorii, fosta anexa sa ramina în vigoare, în totalitate sau parțial, simultan cu anexa modificată.

Articolul 22
1. Apendicele 1 și 2 la anexa prezentului acord vor putea fi amendate conform procedurii stabilite în prezentul articol. 2. La cererea unei părți contractante, orice amendament la apendicele 1 și 2 la anexa prezentului acord propus de către aceasta parte va fi examinat de grupa de lucru principala a transporturilor rutiere a Comisiei economice pentru Europa. 3. Dacă el este adoptat cu majoritatea membrilor prezenți și votati și dacă aceasta majoritate conține majoritatea părților contractante prezente și votante, amendamentul va fi comunicat de către secretarul general pentru acordul autorităților competente ale tuturor părților contractante. 4. Amendamentul va fi acceptat, dacă, într-un termen de 6 luni de la data acestei comunicări, mai puțin de o treime dintre autoritățile competente ale părților contractante fac cunoscută secretarului general obiecția lor la amendament. 5. Orice amendament acceptat va fi comunicat de către secretarul general tuturor părților contractante și va intră în vigoare după 3 luni de la data acestei comunicări.

Articolul 23

În afară de notificările prevăzute la art. 20 și 21 ale prezentului acord, secretarul general al O.N.U. va anunta statele menționate la paragraful 1 al art. 14 al prezentului acord în legătură cu:
a) ratificarile și adeziunile conform art. 14 al prezentului acord;
b) datele la care prezentul acord va intră în vigoare, conform art. 14 al prezentului acord.
c) denuntarile conform art. 15 din prezentul acord;
d) abrogarea prezentului acord conform art. 16 al prezentului acord;
e) notificările primite conform art. 17 al prezentului acord;
f) declarațiile și notificările primite conform art. 19 al prezentului acord;
g) intrarea în vigoare a oricărui amendament conform art. 21 al prezentului acord.

Articolul 24

Protocolul de semnare a prezentului acord are aceeași valabilitate, valoare și durata ca însuși acordul din care este considerat ca făcând parte integrantă.

Articolul 25

După data de 31 martie 1971, originalul prezentului acord va fi depus la secretarul general al O.N.U., care va transmite copii certificate conforme fiecăruia dintre statele menționate la paragraful 1 al art. 14 din prezentul acord.
Drept pentru care, subsemnații, având depline puteri, au semnat prezentul acord.
Încheiat la Geneva la data de 1 iulie 1970, într-un singur exemplar, în limbile engleza și franceza, ambele texte având aceeași valabilitate.

Anexa

APARAT DE CONTROL
DISPOZIȚII GENERALEI. Omologare

Articolul 1

Orice cerere de omologare pentru un model de aparat de control sau de foaie de înregistrare, însoțită de documente descriptive corespunzătoare, este înaintată de către fabricant sau de către împuternicitul sau unei părți contractante. Pentru un același model de aparat de control sau de foaie de înregistrare, aceasta cerere nu poate fi înaintată decît unei singure părți contractante.

Articolul 2

Fiecare parte contractantă aproba omologarea oricărui model de aparat de control sau oricărui model de foaie de înregistrare, dacă acestea sunt conforme prevederilor apendicelui 1 și dacă partea contractantă este în măsura sa supravegheze producția pentru a corespunde modelului omologat.
Modificările sau completările la un model omologat trebuie să constituie obiectul unei omologări suplimentare din partea părții contractante care a aprobat omologarea inițială.

Articolul 3

Părțile contractante atribuie solicitantului o marca de omologare corespunzătoare modelului stabilit la apendicele 2, pentru fiecare model de aparat de control sau de foaie de înregistrare, pe care ele le omologheaza în virtutea art. 2.

Articolul 4

Autoritățile competente ale părții contractante căreia i-a fost înaintată cererea de omologare trimit celorlalte părți contractante, într-un termen de o luna, o copie a fisei de omologare însoțită de o copie a documentelor descriptive necesare sau le comunică refuzul omologării, pentru fiecare model de aparat de control sau de foaie de înregistrare pe care ele le omologheaza sau le refuza; în caz de refuz ele comunică motivarea deciziei.

Articolul 5
1. Dacă partea contractantă care a făcut omologarea menționată la art. 2 constata ca aparatele de control sau foile de înregistrare care poarta marca de omologare pe care ea le-a atribuit-o nu sunt conforme cu modelul pe care ea l-a omologat, aceasta ia măsurile necesare pentru ca producția sa corespundă modelului. Dacă este cazul, măsurile luate pot merge până la retragerea omologării. 2. Partea contractantă, care a aprobat o omologare, trebuie să o revoce, dacă aparatul de control sau foaia de înregistrare care constituie obiectul omologării este considerată ca nefiind conformă cu prezenta anexa, inclusiv cu apendicele sale, sau prezintă, la folosire, un defect de ordin general care le face improprii destinației lor. 3. Dacă partea contractantă, care a aprobat o omologare, este informată de către altă parte contractantă despre existenta unuia dintre cazurile menționate în paragrafele 1 și 2, aceasta ia, de asemenea, după consultarea acesteia din urma, măsurile prevăzute în paragrafele menționate, sub rezerva paragrafului 5. 4. Partea contractantă, care a constatat existenta unuia dintre cazurile prevăzute la paragraful 2, poate să suspende până la un nou ordin lansarea pe piața și punerea în funcțiune a aparatelor de control sau a foilor. Același lucru se întâmplă în cazurile prevăzute la paragraful 1 pentru aparatele de control sau pentru foile scutite de verificarea primara, dacă fabricantul, după avertizare, nu le face conform modelului aprobat sau cerințelor prezentei anexe.
În orice caz, autoritățile competente ale părților contractante se informează reciproc într-un termen de o luna asupra retragerii unei omologări acordate și asupra altor măsuri luate în conformitate cu paragrafele 1, 2, 3, la fel ca și asupra motivelor care justifica aceste măsuri. 5. Dacă partea contractantă, care a aprobat o omologare constata existenta cazurilor prevăzute la paragrafele 1 și 2, despre care ea a fost informată, părțile contractante interesate se ocupa de rezolvarea diferendului.

Articolul 6
1. Cel care solicită omologarea pentru un model de foaie de înregistrare trebuie să precizeze pe cererea sa modelul sau modelele de aparate de control cărora le este destinată pentru folosire aceasta foaie și trebuie să furnizeze un aparat adecvat pentru tipul sau tipurile respective, în scopul testarii foii de înregistrare. 2. Autoritățile competente ale fiecărei părți contractante indica pe fișa de omologare a modelului foii de înregistrare modelul sau modelele de aparate de control pe care se poate folosi modelul foii de înregistrare.

Articolul 7

Părțile contractante nu pot sa refuze înmatricularea sau sa interzică punerea în circulație sau folosirea vehiculelor echipate cu aparat de control, datorită unor cauze inerente unui astfel de aparat, dacă aparatul are marca de omologare menționată la art. 3 și placa de instalare menționată la art. 9.

Articolul 8

Orice decizie, care se referă la refuzul sau la retragerea omologării unui model de aparat de control sau de foaie de înregistrare, luată în virtutea prezentei anexe, este motivată într-un mod precis. Ea este adusă la cunoștința celui interesat, indicindu-se căile de a face recurs, stabilite de către legislația în vigoare a părților contractante, și termenele în care aceste recursuri pot fi înaintate. II. Instalare și control

Articolul 9
1. Sunt autorizați să efectueze operațiunile de instalare și de reparare ale aparatului de control doar instalatorii sau atelierele autorizate în acest scop de către autoritățile competente ale părților contractante, după ce acestea au ținut seama, dacă ele doresc acest lucru, de părerea fabricantilor interesați. 2. Cel care instaleaza sau atelierul autorizat aplica un însemn special pe sigiliul pus. Autoritățile competente ale fiecărei părți contractante țin o evidenta a tuturor însemnelor folosite. 3. Autoritățile competente ale părților contractante se informează reciproc asupra listei celor care fac instalarea sau asupra atelierelor autorizate și își transmit o copie a însemnelor folosite. 4. Instalarea aparatului de control conform dispozițiilor din prezenta anexa este atestata prin placa de instalare aplicată conform condițiilor prevăzute la apendicele 1. III. Modul de folosire

Articolul 10

Proprietarul și soferii iau măsuri pentru a asigura o buna funcționare și o corecta întrebuințare a aparatului.

Articolul 11
1. Soferii nu utilizează foi de înregistrare murdare sau deteriorate. În acest scop, foile trebuie să fie protejate în mod corespunzător.
În cazul deteriorării unei foi care conține înregistrări, soferii trebuie să anexeze foaia deteriorata la foaia de rezerva folosită pentru a o înlocui. 2. Soferii folosesc foile de înregistrare în fiecare zi în care ei conduc, din momentul în care ei iau în primire vehiculul. Foaia de înregistrare nu este retrasă înainte de sfârșitul perioadei de lucru zilnice, doar dacă retragerea sa nu este permisă în alt mod.
Nici o foaie de înregistrare nu poate fi folosită pe o perioadă mai lungă decît aceea pentru care ea a fost destinată.
Când, ca urmare a faptului că nu sunt în apropierea vehiculului, soferii nu pot folosi aparatul montat pe vehicul, perioadele de timp sunt înscrise în mod lizibil și fără ștersături, pe foi, de mina, automat sau prin alte mijloace.
Ei trec pe foile de înregistrare modificările necesare, atunci când la bordul unui vehicul se afla mai mult de un sofer, astfel încât informațiile menționate la apendicele 1, rubrica II, de la pct. 1-3, să fie înregistrate pe foaia soferului care conduce efectiv.
Aparatul trebuie să fie conceput astfel încât să permită agenților însărcinați cu controlul sa citească, după deschiderea eventuala a aparatului, fără să se deformeze definitiv, să se strice sau să se murdareasca foaia, înregistrările făcute în cele 9 ore dinaintea controlului.
În plus, aparatul trebuie să fie astfel conceput încât să permită să se verifice dacă se fac înregistrările, fără a deschide cutia. 4. Soferul trebuie să fie în măsura să prezinte, ori de cîte ori agentul de control solicita aceasta, foile de înregistrare ale saptaminii în curs și, în orice caz, foaia ultimei zile pentru saptamina precedenta, în cursul căreia el a condus.
ANEXA-APENDICE Nr. 1
CONDIȚII
de construcție, de test, de instalare și de control I. Definiții
Prin termenii prezentului apendice se înțelege:
a) prin aparat de control, un aparat destinat instalării la bordul vehiculelor rutiere pentru a indica și a inregistra, în mod automat sau semiautomat, datele privind mersul acestor vehicule și anumiti timpi de lucru ai soferilor lor;
b) prin foaie de înregistrare, o foaie concepută pentru a primi și a păstra înregistrările, care se introduce în aparatul de control și pe care dispozitivele de înscriere ale acestuia înscriu în mod continuu diagramele datelor de înregistrat;
c) prin constanta aparatului de control, caracteristica numerică, care da valoarea semnalului de intrare necesară pentru a obține indicarea și înregistrarea unei distanțe de 1 kilometru parcurse ; aceasta constanta trebuie să fie exprimată fie în turatii pe kilometru (K=... tr/km), fie în impulsuri pe kilometru (K=... imp/km);
d) prin coeficient specific al vehiculului, caracteristica numerică, care da valoarea semnalului de ieșire emis de către piesa prevăzută pe vehicul, pentru racordarea sa la aparatul de control (priza de ieșire a cutiei de viteze în anumite cazuri, roata vehiculului în alte cazuri), când vehiculul parcurge distanta de un kilometru masurata în condiții normale de test (a se vedea capitolul VI paragraful 4 al prezentului apendice).
Coeficientul caracteristic este exprimat fie în turatii pe kilometru (W=... tr/km), fie în impulsuri pe kilometru (W=... imp/km);
e) prin circumferinta efectivă a pneurilor rotilor, media distantelor parcurse de fiecare dintre rotile care antreneaza vehiculul (roti motrice), în timpul unei rotatii complete. Măsurarea acestor distanțe trebuie să se facă în condiții normale de test (a se vedea capitolul VI paragraful 4 al prezentului apendice) și este exprimată sub forma "l=...mm". II. Caracteristicile generale și funcțiile aparatului de control
Aparatul trebuie să realizeze înregistrarea elementelor următoare: 1) distanta parcursă de vehicul; 2) viteza vehiculului; 3) timpul de conducere; 4) alți timpi de lucru și timpi disponibili; 5) întreruperi de lucru și timpi de repaus zilnici; 6) deschiderea cutiei care conține foaia de înregistrare;
7) pentru aparatele electronice care funcționează pe bază de semnale transmise electric prin indicatorul de distanta și de viteza, orice întrerupere a alimentarii aparatului mai mare de 100 milisecunde (cu excepția luminarii), a alimentarii indicatorului de distanta și de viteza și orice întrerupere a semnalului indicatorului de distanta și de viteza.
Pentru vehiculele folosite de doi soferi aparatul trebuie să permită înregistrarea timpilor menționați la pct. 3, 4 și 5 în mod simultan și diferențiat pe doua foi distincte. III. Condiții de construcție a aparatului de control
A. Generalitati 1. Pentru aparatul de control sunt prevăzute următoarele dispozitive:
a) dispozitive indicatoare: – pentru distanta parcursă (contor totalizator); – pentru viteza (tahometru); – pentru timp (ceas);
b) dispozitive de înregistrare care cuprind: – un inregistrator pentru distanta parcursă; – un inregistrator pentru viteza; – unul sau mai multe inregistratoare de timp corespunzătoare condițiilor stabilite la rubrica III, secțiunea C paragraful 4;
c) un dispozitiv de marcare, care indica separat pe foaia de înregistrare: – orice deschidere a cutiei care conține aceasta foaie; – pentru aparatele electronice, ca cele definite la pct. 7 al cap. II, orice întrerupere a alimentarii aparatului mai mare de 100 milisecunde (cu excepția luminarii), cel tirziu în momentul când se face realimentarea; – pentru aparatele electronice, ca cele definite la pct. 7 al cap. II, orice întrerupere de alimentare mai mare de 100 milisecunde, a indicatorului pentru distanta și viteza, și orice întrerupere a semnalului indicatorului de distanta și de viteza. 2. Prezenta eventuala în aparat a altor dispozitive decît cele enumerate mai sus nu trebuie să compromita buna funcționare a dispozitivelor obligatorii și nici sa împiedice citirea lor.
Aparatul trebuie să fie prezentat la omologare echipat cu aceste eventuale dispozitive complementare. 3. Materiale
a) Toate elementele constitutive ale aparatului de control trebuie să fie realizate din materiale cu o stabilitate și cu o rezistenta mecanică corespunzătoare și cu caracteristici electrice și magnetice invariabile.
b) Orice schimbare a unui element al aparatului sau a felului materialelor folosite pentru fabricatia sa trebuie să fie autorizata, înaintea folosirii, de către autoritatea care a omologat aparatul. 4. Măsurarea distantei parcurse
Distanțele parcurse pot fi totalizate și înregistrate: – fie în mers înainte și în mers înapoi; – fie doar în mers înainte.
Înregistrarea eventuala a manevrelor de mers înapoi nu trebuie neapărat sa influenteze asupra claritatii și preciziei celorlalte înregistrări. 5. Măsurarea vitezei
a) Plaja de măsura a vitezei este stabilită prin certificatul de omologare a modelului.
b) Frecventa proprie și dispozitivul de amortizare al mecanismului de măsura trebuie să fie astfel încât dispozitivele indicator și inregistrator de viteza să poată, în limita plajei de măsura, sa ajungă până la o accelerare de 2m/s^2, în limitele tolerantelor admise. 6. Măsurarea timpului (ceas)
a) Comanda dispozitivului de potrivire la ora trebuie să se găsească în interiorul cutiei care conține foaia de înregistrare, a carei fiecare deschidere este marcată automat pe foaia de înregistrare.
b) Dacă mecanismul de avansare a foii de înregistrare este comandat prin ceas, durata de funcționare corecta a acestuia, după întoarcerea completa, va trebui să fie superioară cu cel puțin 10% duratei de înregistrare corespunzătoare încărcăturii maxime în foile de înregistrare ale aparatului. 7. Luminare și protecție
a) Dispozitivele indicatoare ale aparatului trebuie să fie prevăzute cu o luminare adecvată, care să nu fie prea puternica.
b) Pentru condițiile normale de folosire, toate părțile interne ale aparatului trebuie să fie protejate împotriva umiditatii și prafului. În plus, ele trebuie să fie protejate împotriva violarii sigiliului.
B. Dispozitive indicatoare 1. Indicatorul distantei parcurse (contor totalizator)
a) Valoarea celei mai mici gradatii a dispozitivului indicator al distantei parcurse trebuie să fie de 0,1 km. Cifrele care indica hectometrii trebuie să fie diferențiate în mod clar de acela care indica numerele întregi de kilometri. b) Cifrele controlului totalizator trebuie să fie clar lizibile și să aibă o înălțime aparenta de cel puțin 4 mm.
c) Controlul totalizator trebuie să aibă capacitatea sa indice până la 99999,9 km, cel puțin. 2. Indicatorul de viteza (tahometru)
a) Între limitele plajei de măsura, scala vitezei trebuie să fie gradata în mod uniform prin 1, 2, 5 sau 10 km/h. Valoarea în viteza a gradatiei (intervalul cuprins între doua repere succesive) nu trebuie să depășească 10% din viteza maxima indicată pe scala.
b) Spațiul care depășește plaja de măsura nu trebuie să fie marcat prin cifre.
c) Lungimea fiecărei gradatii de pe scala care reprezintă o diferența de viteza de 10 km/h nu trebuie să fie mai mica de 10 mm.
d) Pe un indicator cu ac, distanta între ac și cadran nu trebuie să depășească 3 mm. 3. Indicator de timp (ceas)
Indicatorul de timp trebuie să fie vizibil din exteriorul aparatului și citirea acestuia trebuie să fie sigura, ușoară și clara.
C. Dispozitive de înregistrare 1. Generalitati
a) În orice aparat, oricare ar fi forma foii de înregistrare (banda sau disc), trebuie prevăzut un reper care să permită o așezare corecta a foii de înregistrare, astfel încât ora indicată de ceas sa corespundă cu ora înscrisă pe foaie.
b) Mecanismul care antreneaza foaia de înregistrare trebuie să asigure antrenarea acesteia fără joc, introducerea și scoaterea ei în mod liber.
c) Dispozitivul de avansare a foii de înregistrare, când aceasta are forma unui disc, va fi comandat de mecanismul ceasului. În acest caz, miscarea de rotație a foii va fi continua și uniforma, cu o viteză minima de 7 mm/h, masurata pe partea interioară a inelului care delimiteaza zona de înregistrare a vitezei.
În cazul aparatelor cu banda, când dispozitivul de avansare a foilor este comandat de mecanismul ceasului, viteza de avansare rectilinie va fi de 10 mm/h, cel puțin.
d) Înregistrările distantei parcurse, ale vitezei vehiculului și ale deschiderii cutiei conținând foaia sau foile de înregistrare trebuie să fie automate. 2. Înregistrarea distantei parcurse
a) Orice distanta parcursă, de 1 km, trebuie să fie reprezentată pe diagrama printr-o variatie de cel puțin 1 mm a coordonatei corespunzătoare.
b) Chiar la viteze situate la limita superioară a plajei de măsura, diagrama parcursurilor trebuie să fie clar lizibila. 3. Înregistrarea vitezei
a) Acul de înregistrare a vitezei trebuie să aibă, în principiu, o mișcare rectilinie și perpendiculara pe direcția de deplasare a foii de înregistrare, oricare ar fi forma acesteia.
Totuși poate fi admisă o mișcare curbilinie a acului, dacă sunt îndeplinite condițiile următoare: – traiectoria acului este perpendiculara pe circumferinta medie (în cazul foilor sub forma de disc) sau pe axa zonei rezervate înregistrării vitezei (în cazul foilor sub forma de banda); – raportul dintre raza de curbura a traiectoriei trasate de ac și lățimea zonei rezervate înregistrării vitezei nu este mai mic de 2,4:1, oricare ar fi forma foii de înregistrare; – diversele linii ale scalei de timp trebuie să traverseze zona de înregistrare după o curba cu aceeași raza ca traiectoria descrisă de ac. Distanta dintre liniile scalei de timp trebuie să reprezinte o perioadă care să nu depășească o ora.
b) Orice variatie de 10 km/h a vitezei trebuie să fie reprezentată pe diagrama printr-o variatie de cel puțin 1,5 mm a coordonatei corespunzătoare. 4. Înregistrarea timpilor a) Aparatul trebuie să înregistreze timpul de condus, complet automat. El trebuie să înregistreze, de asemenea, după efectuarea eventuala a unei manevre corespunzătoare, celelalte grupe de timp, după cum urmează: – (i ) sub semnul Q: timpul de conducere; – (îi ) sub semnul X: toți ceilalți timpi de lucru; – (iii) sub semnul |/|: timpul disponibil, adică: – timpul de asteptare - perioada în care soferii nu sunt obligați sa ramina la posturile lor de muncă, decît doar pentru a răspunde la un eventual apel, pentru a porni sau a relua cursa sau pentru a efectua alte activități; – timpul petrecut alături de un sofer în timpul mersului vehiculului; – timpul petrecut pe o cuseta, în timpul mersului vehiculului; – (iv ) sub semnul "pat": opriri și perioade de odihnă zilnica.
Fiecare parte contractantă poate permite, pentru foile de înregistrare folosite pe vehicule înmatriculate pe teritoriul sau, ca perioadele de timp menționate la pct. (îi) și (iii) de mai sus să fie toate înregistrate sub semnul: |/| .
b) Caracteristicile traiectoriilor, pozițiile lor relative și, eventual, semnele prevăzute la paragraful 4 a) trebuie să facă distincția clara dintre diversele perioade de timp.
Distincția dintre diversele grupe de timp este reprezentată în diagrama prin diferența de grosime a liniilor corespunzătoare acestora sau prin orice alt sistem care să fie cel puțin la fel de eficace din punct de vedere al lizibilitatii și interpretării diagramei.
c) În cazul vehiculelor folosite de un echipaj compus din mai mulți soferi, înregistrările menționate în paragraful 4 a) trebuie să fie făcute pe doua foi distincte, fiecare fiind atribuită unui sofer. În acest caz, avansarea diverselor foi de înregistrare trebuie să fie asigurată de același mecanism ori de mecanisme sincronizate.
D. Dispozitiv de închidere 1. Cutia conținând foaia sau foile de înregistrare și comanda dispozitivului de fixare la ora trebuie să aibă o incuietoare. 2. Orice deschidere a cutiei, conținând o foaie sau mai multe foi de înregistrare și comanda dispozitivului de fixare la ora trebuie să fie marcată în mod automat pe foaia sau pe foile de înregistrare.
E. Înscrieri 1. Pe cadranul aparatului trebuie să figureze înscrierile următoare: – lângă numărul indicat de contorul totalizator, unitatea de măsura a distantelor, cu simbolul "km", – lângă scala de viteze, însemnul "km/h", – plaja de măsura a tahometrului, cu simbolul "Vmin...km/h, Vmax...km/h". Aceasta indicație nu este necesară, dacă ea figurează pe placa semnalizatoare a aparatului.
Totuși aceste prevederi nu se aplică aparatelor de control omologate înainte de 10 august 1970. 2. Pe placa semnalizatoare care face corp comun cu aparatul trebuie să figureze următoarele date, care trebuie să fie vizibile pe aparatul instalat: – numele și adresa fabricantului aparatului; – numărul de fabricație și anul de construcție; – marca de omologare a modelului aparatului; – constanta aparatului cu simbolul "k=... tr/km" sau "k=... imp/km"; – eventual, plaja de măsura a vitezei, sub forma indicată în paragraful 1; – dacă sensibilitatea instrumentului la unghiul de inclinatie poate să influenteze asupra indicațiilor date de aparat, dincolo de toleranțele admise, unghiul permis are forma următoare:

în care forma s-a reprezentat unghiul măsurat pornind din poziția orizontala a părții din fața (orientata în sus) a aparatului pentru care este reglat instrumentul, b) și c) reprezentind, respectiv în sus și în jos, limitele de abatere admisibile față de unghiul (alfa).
F. Erori maxime admise (dispozitive indicatoare și inregistratoare) 1. La bancul de probe, înaintea instalării:
a) distanta parcursă:
1% în plus sau în minus față de distanta reală, aceasta fiind cel puțin egala cu 1 km;
b) viteza:
3 km/h în plus sau în minus față de viteza reală;
c) timp: plus sau minus 2 minute/zi, cu maximum de 10 minute/7 zile, în cazul când durata de mers a ceasului, după întoarcere, nu este inferioară acestei perioade. 2. La instalare:
a) distanta parcursă:
2% în plus sau în minus din distanta reală, aceasta fiind cel puțin egala cu 1 km;
b) viteza:
4 km/h în plus sau în minus în raport cu viteza reală;
c) timp:
plus sau minus 2 minute/zi, sau,
plus sau minus 10 minute/7 zile. 3. În funcțiune:
a) distanta parcursă:
4% în plus sau în minus din distanta reală, aceasta fiind cel puțin egala cu 1 km;
b) viteza:
6 km/h în plus sau în minus în raport cu viteza reală;
c) timp:
plus sau minus 2 minute/zi, sau
plus sau minus 10 minute/7 zile. 4. Erorile maxime admise enumerate în paragrafele 1, 2, 3 sunt valabile pentru temperaturi situate între 0 grade și 40 grade C, temperaturile fiind înregistrate în imediata apropiere a aparatului. 5. Măsurarea erorilor maxime admise în paragrafele 2 și 3 se va face în conformitate cu condițiile menționate în capitolul VI. IV. Foi de înregistrare
A. Generalitati 1. Foile de înregistrare trebuie să fie de o asemenea calitate, încât sa nu împiedice funcționarea normală a aparatului și ca înregistrările făcute pe ele sa nu se stearga, să fie clar lizibile și să poată fi identificate.
Foile de înregistrare trebuie să-și păstreze dimensiunile și înregistrările, în condiții normale de higrometrie și temperatura.
În plus, trebuie să existe posibilitatea pentru fiecare membru al echipajului sa înscrie pe foile de înregistrare, fără să le deterioreze și fără sa afecteze lizibilitatea înregistrărilor, indicațiile următoare:
a) numele și prenumele sau, la începutul folosirii foii;
b) data și locul, la începutul și sfârșitul folosirii foii;
c) numărul placii de înmatriculare a vehiculului pe care îl conduce, înainte de prima cursa înregistrată pe foaie și apoi, în cazul schimbării vehiculului, în timpul folosirii foii de înregistrare;
d) controlul pe parcurs: – înainte de prima cursa înregistrată pe foaie; – la sfârșitul ultimei curse înregistrate pe foaie; – în cazul schimbării vehiculului, în timpul zilei de lucru (controlul vehiculului pe care l-a condus și controlul vehiculului pe care îl va conduce);
e) dacă este cazul, ora schimbării vehiculului.
În condiții normale de păstrare, înregistrările trebuie să ramina clar lizibile timp de cel puțin un an. 2. Capacitatea minima de înregistrare a foilor, oricare ar fi forma lor, trebuie să fie de 24 ore.
Dacă mai multe discuri sunt legate între ele pentru a mari capacitatea de înregistrare continua, realizabila fără intervenția personalului, racordarile dintre diferitele discuri trebuie să fie astfel realizate încât înregistrările sa nu prezinte nici întreruperi, nici suprapuneri în locurile de trecere de la un disc la altul.
B. Zone de înregistrare și împărțirea lor în grade 1. Foile de înregistrare cuprind următoarele zone de înregistrare: – o zona rezervată exclusiv indicațiilor privind viteza; – o zona rezervată exclusiv indicațiilor privind distanțele parcurse; – o zona sau zone pentru indicațiile privind timpii de conducere, alți timpi de lucru, timpi disponibili, întreruperile de lucru și repausul soferilor. 2. Zona rezervată înregistrării vitezei trebuie să fie subimpartita în transe de 20 km/h, cel puțin. Viteza corespunzătoare trebuie să fie indicată în cifre pe fiecare linie a acestei subdiviziuni. Simbolul "km/h" trebuie să figureze cel puțin o dată în interiorul acestei zone. Ultima linie a acestei zone trebuie să coincida cu limita superioară a plajei de măsura. 3. Zona rezervată înregistrării parcursurilor trebuie să fie astfel tiparita încât să permită citirea ușoară a numărului de kilometri parcursi. 4. Zona sau zonele rezervate înregistrării timpilor menționați în paragraful 1 trebuie să fie astfel marcate încât să se poată face diferența clara dintre diversele grupe de timp.
C. Indicații tipărite pe foile de înregistrare
Fiecare foaie trebuie să conțină tipărite următoarele indicații: – numele și adresa sau marca fabricantului; – marca de omologare a modelului foii de înregistrare; – marca de omologare a modelului sau modelelor de aparate, în care se poate folosi foaia de înregistrare; – limita superioară a vitezei care se poate inregistra, tiparita, în km/h.
Fiecare foaie trebuie să aibă tiparita, în plus, cel puțin o scala de timp gradata, astfel încât să permită citirea directa a timpului la intervale de 15 minute, la fel ca și determinarea fără dificultăți a intervalelor de 5 minute.
D. Spațiul liber pentru înscrieri de mina
Trebuie să se prevadă un spațiu liber pe foi, pentru a permite soferului sa adauge în acest spațiu, de mina, cel puțin mențiunile de mai jos: – numele și prenumele soferului; – data și locul când începe și se termina folosirea foii; – numărul sau numerele placii de înmatriculare a vehiculului sau vehiculelor pe care le conduce soferul în timpul cît folosește foaia; – contoarele kilometrice de parcurs ale vehiculului sau vehiculelor pe care le conduce soferul în timpul cît folosește foaia; – ora schimbării de vehicul. V. Instalarea aparatului de control
A. Generalitati 1. Aparatele de control trebuie să fie montate pe vehicule, astfel încât, pe de o parte, soferul să poată supraveghea cu usurinta de la locul sau indicatorul de viteza, contorul totalizator și ceasul și, pe de altă parte, toate elementele lor, inclusiv cele de transmisie, să fie protejate împotriva oricărei deteriorări intervenite. 2. Constanta aparatului de control trebuie să fie adaptată coeficientului caracteristic al vehiculului, cu ajutorul unui dispozitiv corespunzător, numit adaptor.
Vehiculele cu doua sau mai multe sarcini pe axa trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de comutare, care regleaza automat aceste sarcini, conform cu aceea pentru care adaptarea aparatului la vehicul este realizată prin adaptor. 3. O placuta de instalare este instalata la loc vizibil pe vehicul, lângă aparat sau chiar pe aparat, după verificarea facuta cu ocazia primei instalări. După fiecare intervenție a unui instalator sau a unui atelier autorizat, care necesita o modificare a reglarii instalării propriu-zise, trebuie să fie atașată o noua placuta, care o înlocuiește pe cea anterioară.
Placuta trebuie să conțină cel puțin mențiunile de mai jos: – numele, adresa sau marca instalatorului, sau a atelierului autorizat; – coeficientul caracteristic al vehiculului, cu simbolul "w=...tr/km" sau "w=...imp/km"; – circumferinta efectivă a pneurilor rotilor, cu simbolul "l=...mm"; – data când a fost determinat coeficientul caracteristic al vehiculului și când s-a măsurat circumferinta efectivă a pneurilor rotilor.
B. Sigilii
Trebuie să fie sigilate următoarele elemente:
a) placuta de instalare, numai dacă ea nu este aplicată astfel încât sa nu poată fi desprinsa, fără să se deterioreze indicațiile;
b) capetele legăturii dintre aparatul de control propriu-zis și vehicul;
c) adaptorul propriu-zis și inserarea sa în circuit;
d) dispozitivul de comutare pentru vehiculele cu mai multe sarcini pe axa;
e) legăturile adaptorului și dispozitivului de comutare cu celelalte elemente de instalare;
f) ambalajele prevăzute în capitolul III secțiunea A paragraful 7 b).
Pentru cazuri particulare pot fi prevăzute și alte sigilii, cu ocazia omologării modelului aparatului și trebuie să se menționeze pe fișa de omologare amplasarea acestor sigilii.
Doar sigiliile de legătură menționate la lit. b), c), și e) pot fi inlaturate în caz de urgenta ; orice rupere a acestor sigilii trebuie să constituie obiectul unei justificări în scris, care să stea la dispoziția autorității competente. VI. Verificări și controale
Părțile contractante desemnează organele care trebuie să efectueze verificările și controalele. 1. Atestarea instrumentelor noi sau reparate
Orice aparat individual, nou sau reparat, este atestat în ceea ce privește buna sa funcționare și exactitatea indicațiilor și înregistrărilor, în limitele fixate în capitolul III secțiunea F paragraful 1, prin sigiliul prevăzut în capitolul V secțiunea B lit. f).
Părțile contractante pot introduce, în acest scop, verificarea primara, care este controlul și recunoașterea conformitatii unui aparat nou sau reconditionat cu modelul omologat și/sau cu cerințele anexei, inclusiv cu apendicele sale, sau acordarea de drepturi de atestare fabricantilor sau reprezentantilor acestora. 2. Instalare
Cu ocazia instalării sale la bordul unui vehicul, aparatul și toată instalarea sa trebuie să corespundă dispozițiilor privind erorile maxime admise stabilite în capitolul III secțiunea F paragraful 2.
Testele de control aferente acestora sunt executate, pe răspunderea sa, de instalator sau de atelierul autorizat. 3. Controale periodice
a) Controalele periodice ale aparatelor instalate pe vehicule au loc cel puțin din 2 în 2 ani și pot fi efectuate, printre altele, în cadrul inspecțiilor tehnice ale vehiculelor automobile.
Se vor controla mai ales: – starea de buna funcționare a aparatului; – prezenta semnului de omologare pe aparate; – prezenta placutei de instalare; – integritatea sigiliilor aparatului și a celorlalte elemente de instalare; – circumferinta efectivă a pneurilor.
b) Controlul respectării dispozițiilor capitolului III secțiunea F paragraful 3 privind erorile maxime tolerate în funcționare va fi efectuat cel puțin o dată din 6 în 6 ani, cu posibilitatea, pentru orice parte contractantă, de a prevedea un termen mai scurt pentru vehiculele înmatriculate pe teritoriul sau. Acest control presupune, în mod obligatoriu, înlocuirea placutei de instalare. 4. Depistarea erorilor
Depistarea erorilor la instalare și în funcționare se realizează în condițiile următoare, considerate drept condiții normale de încercare (test): – vehicule fără incarcatura, în condiții normale de mers; – presiunea pneurilor, conform indicațiilor date de către fabricant; – uzura pneurilor, în limitele admise de prevederile în vigoare; – deplasarea vehiculului : acesta trebuie să se deplaseze, pus în mișcare de propriul sau motor, în linie dreapta, pe o suprafața plana, cu o viteză de 50 plus sau minus 5 km/h ; controlul, cu condiția ca el să fie de o exactitate comparabila, poate fi efectuat, de asemenea, pe un banc de încercări corespunzător.
ANEXA-APENDICE Nr. 2
MARCA ȘI FIȘA DE OMOLOGAREI. Marca de omologare1. Marca de omologare trebuie să fie compusă din:– un dreptunghi, în interiorul căruia este situată litera "e", urmată de un număr distinctiv al țării care a acordat omologarea, conform celor convenite mai jos:


Germania	- 1	România	- 19
Franța	- 2	Polonia	- 20
Italia	- 3	Portugalia	- 21
Olanda	- 4	Federația Rusă	- 22
Suedia	- 5	Grecia	- 23
Belgia	- 6	Irlanda	- 24
Republica Cehă	- 8	Croația	- 25
Spania	- 9	Slovenia	- 26
Iugoslavia	- 10	Slovacia	- 27
Regatul Unit	- 11	Belarus	- 28
Austria	- 12	Estonia	- 29
Luxemburg	- 13	Republica Moldova	- 30
Norvegia	- 16	Bosnia și Herțegovina	- 31
Danemarca	- 18	Letonia	- 32

Numerele subsecvente vor fi atribuite:
(i) țărilor părți contractante la Acordul din 1958 referitor la adoptarea condițiilor uniforme de omologare și recunoaștere reciprocă a omologării pentru echipamentele și subansamblurile vehiculelor rutiere, numerele fiind identice cu cele atribuite statelor prin acord;
(îi) țărilor care nu sunt părți contractante la Acordul din 1958 în ordinea cronologică a ratificării sau a aderării la prezentul acord; și– un număr de omologare corespunzător numărului fișei de omologare stabilite pentru prototipul aparatului de control sau al foii de înregistrare, plasat oriunde în imediata apropiere a acestui dreptunghi.
NOTĂ:
Pentru a asigura în viitor conformitatea dintre semnele convenționale din Acordul din 1958 și cele stabilite prin Acordul A.E.T.R, noilor părți contractante le va fi alocat același număr în ambele acorduri.2. Marca de omologare este pusă pe plăcuța semnalizatoare a fiecărui aparat și pe fiecare foaie de înregistrare. Marca de omologare trebuie să se păstreze lizibilă și să nu poată fi ștearsă.3. Dimensiunile mărcii de omologare desenate mai jos sunt exprimate în milimetri, aceste dimensiuni constituind minimele. Proporțiile dintre dimensiuni trebuie menținute.
Forma și dimensiunea mărcii de omologare

(la 30-07-2008, Punctul I. din ANEXA- APENDICELE 2 a fost modificat de Punctul I. din AMENDAMENTUL nr. 3 din 28 februarie 1995, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 30 iulie 2008 )
Aceste cifre sunt date numai cu titlu de indicație. II. Fișa de omologare
Partea contractantă, care a omologat, eliberează solicitantului o fișa de omologare stabilită după modelul de mai jos. Pentru a comunică celorlalte părți contractante omologarile acordate sau eventualele retrageri, fiecare parte contractantă folosește copii ale acestui document.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
FIȘA DE OMOLOGARE
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numele administrației
competente ...........................................
Comunicare privind *) :
- omologarea unui model de aparat de control ;
- retragerea omologării unui model de aparat de control ;
- omologarea foii de înregistrare ;
- retragerea omologării foii de înregistrare.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Notă *) A se șterge mențiunile inutile.
Nr. de omologare .......................
1. Marca de fabrică sau de comerț ............................................................
2. Denumirea modelului .......................................................................
3. Numele fabricantului ......................................................................
4. Adresa fabricantului ......................................................................
5. Prezentat la omologare la data de .........................................................
6. Laborator de încercări ....................................................................
7. Data și numărul procesului-verbal al laboratorului ........................................
8. Data omologării ...........................................................................
9. Data retragerii omologării ................................................................
10. Modele de aparate de control, pe care se poate folosi foaia de înregistrare ...............
11. Loc .......................................................................................
12. Data ......................................................................................
13. În anexă, documente descriptive ...........................................................
14. Observații ................................................................................

...............................
(semnătura)
PROTOCOL DE SEMNARE
În momentul semnării Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaționale rutiere, subsemnații, având depline puteri, au convenit ceea ce urmează:
Părțile contractante declara ca prezentul acord nu prejudiciază dispozițiile care ar putea fi, dacă este cazul, elaborate ulterior, privind timpul de lucru și durata zilei de lucru.
La articolul 4 al acordului
Dispozițiile paragrafului 1 al acestui articol nu trebuie să fie interpretate ca făcând aplicabile, în afară statului care înmatriculează vehiculul care efectuează transportul, interdicțiile de circulație, în anumite zile sau la anumite ore, care pot exista în acest stat pentru anumite categorii de vehicule. Dispozițiile paragrafului 2 al acestui articol nu trebuie să fie interpretate ca impiedicind o parte contractantă să-și impună pe teritoriul sau respectarea dispozițiilor legislației sale naționale care interzic, în anumite zile sau la anumite ore, circulația anumitor categorii de vehicule.
Orice parte contractantă, parte la un acord special, asa cum prevede paragraful 2 al art. 4 din prezentul acord, și care ar autoriza efectuarea transporturilor internaționale, începând și terminindu-se pe teritoriul părților participante la respectivul acord special, prin vehicule înmatriculate pe teritoriul unui stat care este parte contractantă la A.E.T.R., dar care nu este parte la respectivul acord special, va putea stabili, ca o condiție a încheierii acordurilor bilaterale sau multilaterale care autorizeaza aceste transporturi, ca echipajele care efectuează transporturile respective să se conformeze dispozițiilor acestuia din urma, pe teritoriul statelor părți la acordul special.
La articolul 12 al acordului
Subsemnații se angajează sa discute, o dată intrat în vigoare acordul, introducerea în acord, pe bază de amendament, a unei clauze care să prevadă folosirea unui aparat de control de tip omologat, montat pe vehicul, care ar înlocui, în măsura posibilului, carnetul individual de control.
La articolul 14 al acordului
Părțile contractante recunosc ca este de dorit: – ca fiecare parte contractantă sa ia măsurile necesare pentru a fi capabilă sa urmărească abaterile de la dispozițiile acordului, nu numai când ele sunt comise pe teritoriul sau, dar și când ele sunt comise pe teritoriul unui alt stat, în cursul unui transport internațional rutier efectuat de un vehicul pe care parte l-a înmatriculat; – ca părțile să-și acorde ajutor reciproc, pentru a sanctiona abaterile comise.
La anexa la acord Prin derogare de la prevederile paragrafului 4 al dispozițiilor generale ale anexei la prezentul acord, Elvetia va putea sa nu pretindă ca proprietarii să semneze rapoartele saptaminale ale carnetului individual de lucru.
-----