REGULAMENT (A) 10/03/2016

REGULAMENT din 10 martie 2016 de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 11 aprilie 2016 Notă
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 157 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 271 din 11 aprilie 2016.

Titlul I Dispoziții generale

Articolul 1

Scopul reglementării
Prezentul regulament stabilește modul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare, denumită în continuare Lege.

Articolul 2

Definirea unor expresii
În înțelesul prezentului regulament următorii termeni se definesc astfel:
a) loc de deținere - penitenciarele cu regim de maximă siguranță, închis, semideschis sau deschis, penitenciarele pentru tineri, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele educative, centrele de detenție, centrele de arestare preventivă și secțiile speciale de arestare preventivă din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;
b) pedepse privative de libertate - detențiunea pe viață și închisoarea;
c) măsuri preventive privative de libertate - reținere, arestul la domiciliu și arestarea preventivă;
d) persoane private de libertate - sunt, după caz, persoanele reținute, arestate la domiciliu, arestate preventiv, internate, condamnate;
e) deținut - persoană condamnată aflată în executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață;
f) punct de documentare și informare electronică - ansamblu de documente și informații de interes pentru persoana privată de libertate, care pot fi accesate pe bază de suport electronic;
g) activități de reintegrare socială - activități și programe educative, de asistență psihologică și asistență socială;
h) penitenciar - penitenciar, penitenciar spital, penitenciar pentru tineri, penitenciar pentru femei;
i) spații de deținere - locurile în care se află un număr determinat de camere de deținere;
j) centre - centre educative și centre de detenție din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, specializate în recuperarea socială a persoanelor internate și responsabilizarea acestora, în vederea asumării propriilor acțiuni și a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni;
k) persoane internate - minorii, tinerii și persoanele de peste 21 de ani care execută o măsură educativă privativă de libertate cu internarea într-un centru educativ sau centru de detenție;
l) activități lucrative - munca prestată de persoanele condamnate, arestate preventiv sau internate conform art. 83 alin. (1) din Lege;
m) membrii de familie, aparținători sau alte persoane - soț, soție, rude până la gradul IV, persoane care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, reprezentanți legali când sunt desemnați, precum și, în cazuri excepționale, persoane față de care s-au stabilit puternice relații afective și care mențin legătura cu deținutul prin vizite, telefon, corespondență și comunicări on-line;
n) unități sanitare - unitățile care asigură asistența medicală curativă și profilactică prin: penitenciare-spital, cabinete medicale și infirmerii din cadrul locurilor de deținere, spitale, dispensare medicale, policlinici, centre de diagnostic și tratament, ambulatorii integrate spitalelor și de specialitate, cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice, cabinete medicale de specialitate, laboratoare medicale.

Titlul II Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Articolul 3

Activitatea judecătorului de supraveghere a privării de libertate(1) Judecătorul de supraveghere a privării de libertate are atribuțiile stabilite de Lege și de regulamentul prevăzut la art. 187 alin. (3) din Lege.(2) Personalul administrației penitenciarului acordă sprijinul necesar judecătorului de supraveghere a privării de libertate și îndeplinește atribuțiile stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (1) privind transmiterea sesizărilor și a contestațiilor formulate de persoanele private de libertate, comunicarea încheierilor, înaintarea dosarelor la instanța de judecată, înștiințarea despre primirea în audiență și celelalte activități care implică prezența acestora în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate în vederea soluționării plângerilor formulate.

Titlul III Executarea pedepselor privative de libertate

Capitolul I Organizarea executării pedepselor privative de libertate

Articolul 4

Scopul executării pedepselor privative de libertate(1) Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop prevenirea săvârșirii altor infracțiuni și asistarea deținuților, în vederea reintegrării lor sociale.(2) Executarea pedepselor privative de libertate se face în condiții care să asigure respectul demnității umane, în conformitate cu prevederile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare (Codul penal), ale Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare (Codul de procedură penală), ale Legii și ale prezentului regulament.(3) Executarea pedepselor privative de libertate se organizează în funcție de profilul unității, regimul de executare, vârstă, sex și nevoile deținuților, astfel încât condițiile de detenție să fie cât mai apropiate de aspectele pozitive ale vieții din exteriorul penitenciarului.(4) În vederea atingerii scopului executării pedepselor privative de libertate, administrația locului de deținere cooperează cu instituțiile publice și organizațiile nonguvernamentale care au ca obiect de activitate prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și reintegrarea în societate a deținuților.(5) Formalitățile prevăzute de prezentul regulament ce urmează a fi îndeplinite înainte de exercitarea de către un deținut a unui drept sau a unei facilități se supun acelor măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, integritatea teritorială ori siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației ori a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

Articolul 5

Locul de executare a pedepselor privative de libertate(1) Pedepsele privative de libertate se execută în penitenciare.(2) Prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilește, în raport cu regimul de executare aplicabil, profilul penitenciarului. Într-un penitenciar pot funcționa secții distincte pentru aplicarea diferențiată a mai multor regimuri de executare.(3) În condițiile art. 12 alin. (1) și (2) din Lege, prin hotărâre a Guvernului, se pot înființa penitenciare speciale pentru anumite categorii de deținuți.(4) În condițiile art. 11 alin. (4) din Lege, în cadrul penitenciarului se pot înființa secții pentru tineri, femei ori alte categorii de persoane, care necesită regim de detenție specializat.(5) În condițiile art. 13 și 14 din Lege, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se pot înființa, în cadrul penitenciarelor, secții speciale de arestare preventivă și secții speciale de executare a măsurilor educative privative de libertate.(6) În cadrul penitenciarelor pot fi delimitate spații funcționale în scopul protecției martorilor amenințați și a deținuților vulnerabili.

Articolul 6

Organizarea și funcționarea penitenciarelor(1) Penitenciarele sunt conduse de către un director.(2) Finanțarea penitenciarelor, inclusiv a celor speciale, se asigură din subvenții acordate de la bugetul de stat și din venituri proprii.(3) Donațiile și sponsorizările din partea persoanelor private de libertate, a membrilor de familie sau aparținătorilor acestora nu sunt acceptate, cu excepția situațiilor prevăzute de art. 196, art. 199 alin. (4), art. 200 alin. (2) și art. 265.(4) Penitenciarele se organizează și se amenajează astfel încât să asigure condițiile necesare aplicării regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, desfășurării activităților de reintegrare socială și a celor lucrative, cazării, hrănirii, echipării, asigurării asistenței medicale, igienei individuale și colective, precum și realizării tuturor măsurilor de siguranță în raport cu prevederile legale aplicabile fiecărei categorii de deținuți.(5) Activitățile de reintegrare socială, activitățile lucrative, hrănirea, echiparea, asigurarea asistenței medicale, a igienei individuale și colective, funcționare utilităților, precum și transportul deținuților se pot externaliza de către Administrația Națională a Penitenciarelor, conform prevederilor legale.(6) În cadrul penitenciarelor sunt organizate și clar delimitate: sectorul de deținere, sectorul administrativ, sectorul de producție și alte spații auxiliare. Toate aceste sectoare vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilități.

Articolul 7

Organizarea sectorului de deținere(1) Sectorul de deținere, în funcție de profilul penitenciarului, are un punct de primire a deținuților, o secție de carantină și observare, clădiri pentru cazarea acestora, birouri de lucru pentru personal și judecătorul de supraveghere a privării de libertate, spații destinate sectorului medical, bloc alimentar, săli de mese, baie, spălătorie, frizerie, magazii pentru păstrarea bunurilor personale ale deținuților, puncte comerciale și puncte de documentare și informare electronică, posturi telefonice, cutii poștale și spații corespunzătoare pentru efectuarea comunicărilor on-line, precum și un sector de acordare a drepturilor la pachet și vizită, inclusiv vizită intimă.(2) În sectorul de deținere pot fi amenajate, în funcție de regimul de executare, spații pentru desfășurarea audierii prin videoconferință, spații pentru activitățile de reintegrare socială, săli de clasă, ateliere pentru formare profesională, bibliotecă, cluburi, cabinete de psihologie, cabinete de asistență socială, săli de terapie ocupațională, spații pentru practicarea sportului, curți de plimbare și terenuri pentru desfășurarea activităților în aer liber și locuri de practicare a religiei.(3) Sectorul de deținere este compartimentat astfel încât să asigure condițiile necesare separării diferitelor categorii de deținuți și aplicării regimurilor de executare.

Articolul 8

Organizarea sectorului administrativ
Sectorul administrativ este situat în afara sectorului de deținere și cuprinde birouri de lucru pentru personal și judecătorul de supraveghere a privării de libertate, spații destinate personalului care asigură paza și intervenția, reintegrarea socială, spații destinate acordării asistenței medicale a personalului, magazia pentru armament și muniția de serviciu, magazii pentru echipamentul personalului, depozit pentru mijloacele tehnice, armament și muniție, club, săli de pregătire și instruire, bucătărie și sală de mese pentru personalul locului de deținere, spații pentru depozitare, precum și utilitățile necesare unei bune funcționări a administrației.

Articolul 9

Organizarea sectorului de producție
Sectorul de producție este situat, de regulă, în afara celui de deținere și cuprinde ateliere de producție, întreținere și reparații, depozite, garaj auto, alte clădiri și terenuri necesare formării profesionale a deținuților, precum și desfășurării activităților administrative.

Articolul 10

Organizarea spațiilor auxiliare
Spațiile auxiliare sunt situate în afara locului de deținere și cuprind, după caz, locuințe de serviciu, locuințe de intervenție și spații pentru activități de pregătire, instruire și recreere a personalului, precum și gospodăria agrozootehnică. Spațiile auxiliare pot include și spații pentru activitățile de reintegrare socială.

Articolul 11

Secțiile interioare și exterioare din cadrul penitenciarelor(1) Secțiile interioare cuprind cel puțin camere de cazare, birouri de lucru pentru personal, sală de mese, baie și posturi telefonice, puncte de documentare și informare electronică, precum și cutii poștale.(2) În cazul secțiilor exterioare se aplică în mod corespunzător prevederile privind organizarea penitenciarelor.(3) În vederea folosirii deținuților cărora li se aplică regimul semideschis sau deschis la activități lucrative se pot înființa puncte de lucru permanente în exteriorul penitenciarului, unde sunt cazați, în spații special amenajate de operatorul economic sau de administrația penitenciarului. În punctele de lucru permanente se aplică regimul de executare corespunzător deținuților care își desfășoară activitatea în cadrul acestora. Înființarea punctelor de lucru permanente se face cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în condițiile regulamentului prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 12

Penitenciarele cu rol de coordonare a locurilor de deținere dintr-o zonă geografică(1) Pentru eficientizarea misiunilor și activităților desfășurate în comun și pentru descentralizarea unor activități și responsabilități din sarcina Administrației Naționale a Penitenciarelor se pot stabili penitenciare cu rol de coordonare a penitenciarelor, centrelor de arestare preventivă, precum și a centrelor educative și de detenție dintr-o zonă geografică, în condițiile art. 11 alin. (2) și (3) din Lege.(2) Penitenciarele prevăzute la alin. (1) au următoare atribuții:
a) analizează, organizează, coordonează și sprijină efectuarea unor misiuni vizând siguranța deținerii, în locurile de deținere aflate în coordonare, prin valorificarea resurselor umane și materiale disponibile la nivel zonal;
b) organizează, coordonează și monitorizează implementarea unor noi prevederi legislative și normative, în baza planurilor stabilite, potrivit domeniului de competență, de către componentele structurale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor;
c) avizează planurile de pază și apărare ale locurilor de deținere aflate în coordonare, precum și ale secțiilor exterioare ale acestora;
d) întocmesc planuri de cooperare zonală, pentru realizarea în comun a misiunilor prevăzute la lit. a);
e) se îngrijesc de folosirea judicioasă și eficientă a unităților canine în locurile de deținere aflate în coordonare;
f) de regulă, asigură comanda intervenției în cazul producerii unui incident critic, în unitățile aflate în coordonare;
g) facilitează desfășurarea vizitelor, inclusiv a vizitelor intime și a încheierii căsătoriei între deținuții din locuri de deținere diferite aflate în coordonare, în condițiile Legii și ale prezentului regulament;
h) avizează planurile de prevenire și reacție la situații de urgență ale locurilor de deținere aflate în coordonare;
i) coordonează organizarea unor activități specifice domeniului reintegrare socială, cu implicarea deținuților selecționați și prin valorificarea resurselor disponibile la nivelul locurilor de deținere aflate în coordonare;
j) organizează, la nivel zonal, stagii de formare profesională, instruire și schimb de bune practici pe domeniile specifice;
k) iau măsuri de transferare a deținuților în penitenciarele din zona de coordonare pentru executarea pedepsei într-un anumit regim, ca urmare a stabilirii/schimbării regimului de executare sau pentru respectarea standardelor minime de cazare, în conformitate cu decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor prevăzută la art. 108 alin. (6);
l) asigură sprijinul în vederea folosirii judicioase și eficiente la muncă a deținuților, pentru unitățile aflate în coordonare;
m) dispun măsuri cu privire la situațiile în care măsurile de siguranță, de asigurare a ordinii și disciplinei la nivelul unui loc de deținere aflat în coordonare sunt neîndestulătoare, precum și cu privire la situația deținuților aflați la dispoziția unui organ de cercetare penală sau a unei instanțe de judecată din zonă;
n) fundamentează și solicită necesarul de resurse financiare și materiale pentru desfășurarea activităților de la lit. a)-m).(3) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (2), directorul penitenciarului cu rol de coordonare zonală și directorii locurilor de deținere aflate în coordonare sunt obligați să acorde sprijinul reciproc. Neacordarea sprijinului în forma solicitată se motivează.(4) Directorii penitenciarelor prevăzute la alin. (1) realizează planuri de măsuri în comun cu locurile de deținere aflate în coordonare, în vederea punerii în aplicare a prevederilor alin. (2).

Capitolul II Siguranța penitenciarelor

Articolul 13

Scopul asigurării siguranței penitenciarelor(1) Activitățile desfășurate de administrația penitenciară pentru realizarea siguranței deținerii constau în luarea măsurilor de pază, escortare, însoțire și supraveghere, precum și de menținere a ordinii și disciplinei în rândul deținuților și urmăresc ca:
a) toate penitenciarele să fie conforme în ceea ce privește sistemele de siguranță a perimetrului, a secțiilor de deținere și a locurilor în care au acces deținuții;
b) accesul și circulația deținuților în interiorul și în afara penitenciarului să se efectueze în conformitate cu dispozițiile legii;
c) accesul și circulația altor persoane și a autovehiculelor în interiorul penitenciarului să fie limitate la strictul necesar;
d) locurile și momentele vulnerabile din penitenciar să fie gestionate în mod eficient;
e) amenințările la adresa securității penitenciarului să fie descurajate prin luarea unor măsuri specifice, inclusiv prin efectuarea de percheziții;
f) controlul antiterorist și de specialitate să se efectueze asupra tuturor persoanelor și autovehiculelor care intră în penitenciar;
g) folosirea mijloacelor de constrângere și imobilizare să fie autorizată numai în cazurile strict prevăzute de lege;
h) bunurile și valorile aflate în administrare să fie păzite și apărate.(2) Măsurile necesare pentru siguranța locurilor de deținere, precum și amenajările, dispozitivele, personalul și dotarea acestuia, mijloacele tehnice pentru supravegherea și controlul perimetrelor, a spațiilor interioare și a căilor de acces sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(3) Pentru realizarea activităților necesare asigurării siguranței deținerii, penitenciarele trebuie să dispună de personal propriu specializat, selecționat, pregătit și instruit pentru executarea atribuțiilor de serviciu specifice, cu respectarea unei proporții de minimum un lucrător din domeniul siguranței la 3 deținuți.(4) Sprijinul necesar acordat penitenciarelor de către structurile Ministerului Afacerilor Interne, în cazul manifestărilor prin care se tulbură ordinea și disciplina din cadrul penitenciarelor ori se pun în pericol viața ori integritatea corporală a persoanelor sau securitatea bunurilor și care depășesc posibilitățile de intervenție ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, se realizează potrivit procedurilor comune de intervenție aprobate de ministrul afacerilor interne și ministrul justiției.(5) Activitatea de colaborare între penitenciare și structurile Ministerului Afacerilor Interne, în cazul evadărilor din cadrul penitenciarelor, se realizează în condițiile prevăzute la alin. (4).

Articolul 14

Dotare și amenajări(1) Locurile de deținere sunt dotate cu împrejmuiri de siguranță, clădiri adecvate, armament, muniție, mijloace de intervenție, de imobilizare, de transport, de comunicare, de întreținere, de supraveghere și control, de stingere a incendiilor și alte dotări specifice îndeplinirii atribuțiilor legale în condiții de siguranță.(2) În exercitarea atribuțiilor de pază, escortare, însoțire și supraveghere a deținuților, precum și în alte situații temeinic justificate prevăzute în planurile de pază și apărare ale locurilor de deținere, personalul folosește tehnica, mijloacele și armamentul din dotare, inclusiv telefoane mobile de serviciu.(3) Mijloacele de transport destinate deținuților pot fi dotate cu sisteme de localizare spațio-temporală.(4) În funcție de situație, personalul se dotează cu veste antiglonț, veste antiînjunghiere, scuturi de protecție și imobilizare, căști cu vizor și poate folosi pentru intervenție și restabilirea ordinii bastoane de cauciuc sau tomphe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene, jeturi de apă, arme cu gloanțe de cauciuc, cătușe, câini de serviciu, alte mijloace de protecție și imobilizare aflate în dotare, precum și dispozitive sonore și luminoase. Câinii de serviciu se folosesc în activități de pază și escortare la punctele de lucru și la organele judiciare, la activitățile de transfer al deținuților, pentru paza perimetrelor și pentru descoperirea telefoanelor mobile, explozibililor, substanțelor toxice sau stupefiante, precum și pentru urmărirea evadaților.

Articolul 15

Utilizarea mijloacelor de imobilizare(1) Folosirea mijloacelor de imobilizare se face gradual, fără a depăși nevoile reale de imobilizare a deținuților, și încetează de îndată ce scopul intervenției a fost realizat, cu respectarea dispozițiilor art. 16 din Lege.(2) Procedurile standard de intervenție și imobilizare sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(3) În cazul deținuților imobilizați la pat, internați într-o unitate sanitară, nu se pot utiliza cătușe metalice. Modelul mijloacelor de imobilizare la pat folosite în unități sanitare și modul de utilizare a acestora se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(4) Forța fizică poate fi folosită, potrivit prevederilor legale, în cazurile de autoapărare, de evadare sau rezistență fizică activă ori pasivă la o dispoziție prevăzută în Lege, prezentul regulament și actele normative subsecvente acestora.(5) Orice intervenție se desfășoară cu respectarea principiului proporționalității între modalitatea de intervenție și cauza care a generat-o, fără a se face uz nejustificat de violență.(6) Prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilește modul de completare a registrului prevăzut de art. 106 alin. (1) lit. c) din Lege.

Articolul 16

Măsuri în caz de evadare(1) În caz de evadare, administrația locului de deținere anunță de îndată organele competente ale Ministerului Afacerilor Interne pentru luarea măsurilor în vederea urmăririi și prinderii persoanei evadate, furnizând acestora datele și informațiile necesare.(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul neprezentării nejustificate a deținuților care au avut permisiunea de ieșire din locul de deținere ori al părăsirii fără autorizare a locului de muncă aflat în exteriorul locului de deținere.(3) Pentru prinderea deținutului aflat într-una din situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), penitenciarul mobilizează resursele umane și materiale avute la dispoziție pe perioada prevăzută de art. 17 alin. (2) din Lege.(4) Modul de acțiune și atribuțiile personalului locului de deținere în cazul producerii unei evadări se stabilesc prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 17

Controlul antiterorist și de specialitate la intrarea în penitenciar(1) Accesul în locurile de deținere este strict limitat, în condițiile stabilite de regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.(2) Accesul persoanelor și al mijloacelor de transport în locurile de deținere se face după efectuarea controlului antiterorist și de specialitate, inclusiv asupra personalului locului de deținere. Bagajele și obiectele care nu au legătură, după caz, cu vizita sau cu serviciul se depozitează în condițiile stabilite de regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege. Este interzisă păstrarea în locul de deținere a telefoanelor mobile aparținând persoanelor vizitatoare, definite prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.(3) Accesul în locurile de deținere cu armament și muniție este interzis, cu excepțiile prevăzute de regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 18

Percheziționarea deținuților(1) Deținuții sunt obligați să se supună percheziției pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, ori de câte ori este necesar.(2) Percheziția constituie o măsură necesară luată pentru siguranța locurilor de deținere, menținerea și restabilirea ordinii și disciplinei în rândul deținuților și se execută în conformitate cu art. 19 din Lege.(3) Percheziția se efectuează în intervalul cuprins între ora deșteptării și ora stingerii, cu excepția situațiilor în care acțiunea a început înainte de ora stingerii sau în cazul săvârșirii abaterilor disciplinare grave și foarte grave ori a infracțiunilor.(4) În baza planurilor de măsuri în comun, la percheziție poate participa personal aparținând Ministerului Afacerilor Interne.(5) Pentru prevenirea introducerii și descoperirea drogurilor, a armelor, munițiilor, explozivilor, a dispozitivelor improvizate, a telefoanelor mobile, precum și a celorlalte bunuri și obiecte interzise prevăzute la art. 185 și 186 din Lege, cu ocazia efectuării perchezițiilor pot fi folosite unități canine sau dispozitive speciale.

Articolul 19

Confiscarea bunurilor și sumelor de bani(1) Bunurile a căror deținere este interzisă potrivit prevederilor prezentului regulament și cele permise a fi primite, folosite și păstrate, dar care depășesc numărul, cantitatea, greutatea, baremele sau alte caracteristici prevăzute în anexa nr. 1, sau a căror proveniență nu poate fi justificată, precum și sumele de bani, în lei sau valută, identificate asupra deținuților, dobândite și aflate în posesia acestora pe timpul detenției, se confiscă, fiind înscrise într-un proces-verbal de confiscare.(2) În procesul-verbal de confiscare a bunurilor sau sumelor de bani prevăzute la alin. (1) se menționează caracteristicile ori datele tehnice ale acestora, după caz, culoare, mărime, stare, serie, număr, precum și datele de identificare ale deținutului asupra căruia au fost descoperite, data și locul efectuării percheziției și a spațiului de unde au fost ridicate.(3) În situația în care bunurile au fost descoperite în urma percheziției efectuate în baza unui plan de acțiune, procesul-verbal de confiscare primește același număr de înregistrare ca și planul de acțiune al percheziției, este semnat de către conducătorul echipei de percheziție, avizat de către directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar și aprobat de directorul locului de deținere.(4) Percheziționarea bagajelor și a bunurilor personale se face în prezența persoanei în cauză sau a altui deținut, în situația în care aceasta nu este prezentă.(5) Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică și pentru bunurile și sumele de bani cu privire la care nu a putut fi stabilită persoana căreia îi aparțin.

Articolul 20

Procedura de valorificare și de distrugere a bunurilor confiscate(1) Bunurile confiscate sunt înregistrate într-o evidență extracontabilă a unității, în termen de 7 zile de la confiscare, la valoarea unitară de 1 leu.(2) Bunurile confiscate se valorifică sau se distrug, după caz. Până la momentul distrugerii sau predării în vederea valorificării la direcțiile generale ale finanțelor publice județene în a căror raza teritorială sunt situate locurile de deținere, bunurile confiscate se păstrează în magazia unității.(3) Bunurile confiscate care nu îndeplinesc condițiile legale de comercializare, precum și alimentele perisabile se distrug. Hotărârea privind predarea în vederea valorificării sau distrugerea bunurilor se ia de către o comisie formată din 3 membri, desemnată prin decizie de directorul locului de deținere. Comisia nu dispune cu privire la bunurile care se predau, potrivit legii, organelor judiciare sau altor organe competente.(4) Distrugerea bunurilor se realizează sub supravegherea comisiei prevăzute la alin. (3).(5) Medicamentele se predau organelor de specialitate ale statului care au competența de a gestiona astfel de bunuri, conform prevederilor legale, iar mijloacele de plată în valută neconvertibilă se depun la Banca Națională a României, în condițiile legii.(6) Comisia prevăzută la alin. (3) predă lunar direcțiilor generale ale finanțelor publice județene în a căror raza teritorială sunt situate locurile de deținere bunurile confiscate care nu se distrug. Sumele de bani obținute de direcțiile generale ale finanțelor publice județene ca urmare a valorificării bunurilor confiscate se fac venit la bugetul de stat.(7) Bunurile a căror deținere este interzisă prin lege oricărui cetățean, prevăzute de art. 185 din Lege, precum și cele față de care există suspiciunea că au legătură cu săvârșirea unor infracțiuni se ridică și se conservă într-un spațiu anume destinat, până la predarea acestora organelor de urmărire penală sau, după caz, altor organe prevăzute de lege, întocmindu-se evidențele necesare.(8) Procedura prevăzută la alin. (1)-(6) nu se aplică până la expirarea termenului în care poate fi formulată plângere împotriva dispoziției de confiscare din cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii sau până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța de judecată.(9) Bunurile confiscate care nu au fost distruse sau predate în vederea valorificării sunt inventariate semestrial.

Articolul 21

Portul armelor de foc(1) În exercitarea atribuțiilor de pază și escortare a deținuților, precum și în alte situații temeinic justificate prevăzute în planurile de pază și apărare ale penitenciarelor personalul folosește tehnica, mijloacele și armamentul din dotare, potrivit legii.(2) În aplicarea prevederilor art. 21 alin. (2) din Lege, prin dispoziția directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, se pot constitui zone speciale de siguranță, delimitate vizibil în interiorul sectorului de deținere, în care se instituie dispozitive suplimentare de menținere și restabilire a ordinii și disciplinei, folosindu-se inclusiv formațiuni aparținând Ministerului Afacerilor Interne.(3) Constituirea zonei speciale de siguranță se face în situația în care prin acțiunile violente de protest ale deținuților se pune în pericol viața ori integritatea corporală a persoanelor sau securitatea bunurilor.(4) În momentul în care cauzele ce au determinat constituirea zonei speciale de siguranță au fost înlăturate, măsurile speciale luate încetează.

Articolul 22

Recoltarea de probe biologice(1) În cazul în care există indicii că un deținut a consumat substanțe stupefiante, alcool ori substanțe toxice sau a ingerat, fără prescripție medicală, medicamente de natură a crea tulburări de comportament, persoana care a observat starea deținutului informează de îndată șeful ierarhic și personalul medical aflat în serviciu.(2) Șeful ierarhic informează de îndată directorul unității în legătură cu suspiciunea ingestiei unor substanțe prevăzute la alin. (1).(3) Directorul unității, cu avizul favorabil al judecătorului de supraveghere a privării de libertate, dispune prezentarea deținutului la cabinetul medical, în vederea recoltării de probe biologice prin mijloace noninvazive. În cazul în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate nu este prezent la locul de deținere, avizul favorabil sau nefavorabil se poate comunica verbal, administrația locului de deținere întocmind o notă telefonică. Încheierea va fi redactată în cel mult 3 zile, în baza documentelor și informațiilor existente la momentul emiterii avizului, puse la dispoziție de administrația penitenciarului.(4) Refuzul deținutului de a se supune recoltării probelor biologice se consemnează în fișa medicală și constituie abatere disciplinară foarte gravă.
(la 20-09-2023, Alineatul (4), Articolul 22, Capitolul II, Titlul III a fost modificat de Punctul 1., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (5) Recoltarea de probe biologice se realizează, după caz, prin prelevarea de probe de urină și/sau de salivă.(6) Probele biologice se recoltează potrivit procedurilor medicale.(7) Directorul unității, cu consultarea medicului, stabilește ce tip de probă se prelevă. Probele prelevate se folosesc numai în scopul prevăzut la alin. (1).(8) Deținutul poate solicita, pe cheltuiala sa, efectuarea altor examene medicale.

Articolul 23

Testarea cu mijloace tehnice certificate(1) În vederea stabilirii consumului de substanțe stupefiante, alcool ori substanțe toxice sau ingerării de medicamente fără prescripție medicală, de natură a crea tulburări de comportament, deținutul poate fi testat cu mijloace tehnice certificate de tip aparat etilotest, dispozitive care dovedesc consumul de substanțe psihoactive sau alte mijloace tehnice omologate care nu presupun recoltare de probe biologice.(2) Refuzul deținutului de a se supune testării cu mijloacele tehnice prevăzute la alin. (1) constituie abatere disciplinară foarte gravă.(3) În situația în care rezultatul testării prin mijloace tehnice certificate confirmă consumul de alcool, de droguri sau alte substanțe interzise, deținutului i se recoltează și probe biologice, în condițiile art. 22.(4) În situația în care deținutul refuză recoltarea probelor biologice în condițiile alin. (3), se aplică prevederile art. 22 alin. (4).
(la 20-09-2023, Articolul 23, Capitolul II, Titlul III a fost modificat de Punctul 2., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 24

Cazarea temporară în camera de protecție(1) Directorul locului de deținere poate dispune, în baza informării personalului direct implicat în activități cu deținutul, cazarea acestuia în camera de protecție dacă există un pericol iminent de producere a unuia din următoarele evenimente:
a) autovătămare corporală sau suicid;
b) rănirea altei persoane, dacă nu există posibilitatea separării acestora;
c) distrugerea de bunuri ori tulburarea în mod grav a ordinii.(2) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi luată până la încetarea stării care a generat-o, dar nu mai mult de 24 de ore. Pe perioada cazării în camera de protecție, deținutul este consiliat psihologic. Înainte de expirarea celor 24 de ore, medicul și psihologul întocmesc un raport referitor la starea medicală, conduita și concluziile privind starea psihocomportamentală a respectivei persoane, pe care îl înaintează directorului penitenciarului.(3) În situații excepționale, după o reevaluare medicală și psihologică, poate fi aplicată o nouă măsură de cazare temporară în camera de protecție pentru cel mult 24 de ore, în condițiile legii. Pot fi situații excepționale:
a) deținutul are un comportament agresiv sau amenință că va recurge la aceleași acte care au determinat cazarea sa în camera de protecție;
b) deținutul are un comportament oscilant care menține ridicat riscul producerii unuia din incidentele care au determinat cazarea sa în camera de protecție.(4) Introducerea deținutului în camera de protecție se realizează în prezența personalului medical, după executarea percheziției corporale amănunțite și înlocuirea hainelor personale cu o ținută adecvată anotimpului asigurată de administrația locului de deținere în condițiile art. 112.(5) În perioada cazării în camera de protecție, deținutul este monitorizat de personalul medical care are obligația de a evalua starea acestuia, ori de câte ori este necesar, dar nu mai puțin de o dată la 4 ore.(6) Personalul de supraveghere va monitoriza deținuții cazați temporar în camera de protecție prin observarea stării fizico-psihice și informarea factorilor de răspundere cu privire la posibila deteriorare a stării de sănătate ori iminența producerii de evenimente negative.

Articolul 25

Măsuri de siguranță în cazul deținuților cu tulburări psihice grave(1) Deținuții cu tulburări psihice grave decompensate, de natură a pune în pericol siguranța proprie sau a altor deținuți, sunt internați în secțiile de profil din unitățile spitalicești, inclusiv cele din sistemul penitenciar pentru tratament medical și asistență psihosocială specifice.(2) În momentele de criză pot fi utilizate mijloacele de imobilizare, în condițiile prevăzute la art. 16 din Lege, cu avizul medicului, sau poate fi dispusă cazarea temporară în camera de protecție, pentru a evita autovătămarea corporală, rănirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Deținutul care face obiectul imobilizării este pus sub observație continuă. Mijloacele de imobilizare sunt îndepărtate la încetarea stării care a impus această măsură.(3) Riscul de suicid al deținuților cu afecțiuni psihice se evaluează periodic de personalul medical și de psiholog.

Articolul 26

Informarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate
Folosirea mijloacelor de imobilizare și a armamentului, cazarea temporară a deținutului în camera de protecție și supravegherea prin intermediul camerelor de luat vederi sunt aduse la cunoștința judecătorului de supraveghere a privării de libertate, cu celeritate, prin adresă scrisă.

Articolul 27

Criterii de stabilire și procedura de evaluare a riscului
La stabilirea riscului pe care îl prezintă deținutul pentru siguranța penitenciarului sunt luate în considerare următoarele criterii:
a) săvârșirea infracțiunii prin folosirea armelor de foc ori prin cruzime;
b) evadarea ori părăsirea locului de muncă în prezenta pedeapsă sau în pedepsele anterioare;
c) tentativa de evadare, forțarea dispozitivelor de siguranță ori distrugerea sistemelor de siguranță;
d) neprezentarea nejustificată a deținutului la data și ora stabilite din permisiunea de ieșire din penitenciar;
e) introducerea, deținerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substanțe toxice ori alte obiecte și substanțe care pun în pericol siguranța penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor;
f) instigarea, influențarea sau participarea în orice mod la producerea de revolte sau luări de ostatici;
g) apartenența la grupări de crimă organizată, coordonarea activităților infracționale ori de tip terorist;
h) acte de violență soldate cu vătămări corporale ori deces împotriva personalului sau a altor persoane;
i) informațiile privind profilul psihosocial rezultate în urma evaluărilor stabilite de reglementările în vigoare.

Articolul 28

Procedura de evaluare a riscului(1) Evaluarea inițială a riscului deținuților pentru siguranța penitenciarului se realizează de către comisia prevăzută la art. 32 din Lege cu ocazia individualizării și stabilirii regimului de executare, în condițiile art. 39 din Lege.(2) După stabilirea riscului pentru siguranța penitenciarului, comisia prevăzută la art. 32 din Lege, până la executarea fracțiunilor din pedeapsă prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege, se reunește o dată la 6 luni și reevaluează situația persoanelor din această categorie pe baza criteriilor prevăzute la art. 27 în vederea menținerii ori încetării măsurilor specifice riscului pentru siguranța penitenciarului. În cazul pedepselor mai mici de 2 ani și 6 luni, termenul de reevaluare a riscului pentru siguranța penitenciarului este cel determinat potrivit art. 40 alin. (2) din Lege.
(la 20-09-2023, Alineatul (2), Articolul 28, Capitolul II, Titlul III a fost modificat de Punctul 3., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2^1) După executarea fracțiunilor din pedeapsă prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege, situația persoanelor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului este reanalizată de către comisia prevăzută la art. 32 din Lege, concomitent cu analizarea schimbării regimului de executare, în condițiile art. 91. Ulterior, reanalizarea regimului de executare și a riscului pentru siguranța penitenciarului se realizează la intervale care nu pot depăși 6 luni.
(la 20-09-2023, Articolul 28, Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) La reevaluarea deținuților care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului se au în vedere și dispozițiile art. 39 alin. (2) din Lege, recomandările din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, precum și raportul personalului special desemnat pentru cunoaștere și influențare pozitivă.(4) În cazul încetării măsurilor specifice riscului pentru siguranța penitenciarului, deținutul rămâne în regimul de maximă siguranță, schimbarea acestuia făcându-se conform art. 40 alin. (7) și (10) din Lege.(5) Ori de câte ori, pe parcursul executării pedepselor, intervine una dintre situațiile prevăzute de art. 27, comisia prevăzută la art. 32 din Lege se întrunește și analizează situația deținutului în vederea evaluării și stabilirii riscului pe care îl prezintă pentru siguranța penitenciarului.(6) Deținuții se includ în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului numai după ce hotărârea de stabilire sau schimbare a regimului de executare a devenit executorie în condițiile art. 90 și art. 91 alin. (4). Dispozițiile art. 39 alin. (3) și art. 40 alin. (11) din Lege se aplică în mod corespunzător.(7) În procesul de evaluare și reevaluare a riscului, comisia prevăzută la art. 32 din Lege audiază deținutul și analizează situația acestuia în baza dosarului individual și a altor documente relevante pentru stabilirea riscului.(8) Hotărârea comisiei prevăzută la art. 32 din Lege cu privire la evaluarea și reevaluarea riscului se comunică deținutului.(9) Admiterea plângerii sau a contestației împotriva deciziei de stabilire sau a hotărârii de schimbare a regimului în cel de maximă siguranță atrage declasificarea deținutului din categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.
(la 20-09-2023, Articolul 28, Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 5., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 29

Măsuri luate de administrația locului de deținere(1) Deținuții care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului sunt cazați separat, în camere special amenajate în cadrul secțiilor de maximă siguranță.(2) Activitățile desfășurate cu deținuții prevăzuți la alin. (1) se realizează separat de ceilalți deținuți.(3) Deținuților prevăzuți la alin. (1) li se aplică măsurile specifice de siguranță stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(4) Deținuții care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului sunt monitorizați de către personal special desemnat.

Articolul 30

Cazarea pe durata cercetării disciplinare(1) Pe durata cercetării disciplinare, la propunerea șefului de secție, directorul penitenciarului poate dispune, din motive de siguranță sau în scopul prevenirii actelor de împiedicare a aflării adevărului ori influențare a rezultatului cercetării disciplinare, cazarea într-un alt spațiu de deținere a deținutului cercetat pentru comiterea unei abateri disciplinare, cu respectarea criteriilor de separațiune legate de sex, vârstă și regim de executare și fără afectarea drepturilor prevăzute de Lege. Cercetarea disciplinară durează, după caz, până la clasarea dosarului de cercetare disciplinară sau până la rămânerea definitivă a hotărârii comisiei de disciplină.(2) Motivele de siguranță care determină cazarea în condițiile alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 31

Supravegherea electronică la distanță(1) Sistemele electronice de supraveghere la distanță sunt dispozitive tehnice care permit monitorizarea locației și mișcării în timp real a deținuților.(2) Sistemele electronice de supraveghere la distanță sunt utilizate pentru:
a) creșterea numărului de deținuți la activități lucrative, educative, de asistență psihologică și asistență socială, în condițiile posibilității diversificării acestora;
b) creșterea numărului de persoane care pot fi recompensate cu permisiunea de ieșire din penitenciar, în vederea pregătirii reintegrării sociale a acestora;
c) folosirea eficientă a personalului;
d) cunoașterea locului în care se află deținutul la un moment dat;
e) depistarea cu ușurință și în timp real a situațiilor de nerespectare a traseelor de deplasare stabilite;
f) creșterea capacității de reacție la acțiunile deținuților de sustragere de la executarea pedepselor privative de libertate.(3) Compunerea escortei în cazul deținuților pentru care sunt utilizate sisteme electronice de supraveghere la distanță este stabilită prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 32

Situații în care pot fi utilizate sistemele electronice de supraveghere la distanță(1) Sistemele electronice de supraveghere la distanță se folosesc în cazul deținuților care:
a) participă la activitățile lucrative, educative, de asistență psihologică, de asistență socială, în exteriorul locului de deținere;
b) se deplasează pentru acordarea asistenței medicale la spitale/cabinete medicale situate în afara locului de deținere;
c) sunt internați în spitale din rețeaua publică de sănătate;
d) beneficiază de permisiunea de ieșire din penitenciar;
e) se deplasează în exteriorul locului de deținere în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-d), în cazul prevăzut la art. 31 alin. (2).(2) Sistemele electronice de supraveghere la distanță se pot folosi și în cazul deținuților care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, în situația în care sunt escortați în afara penitenciarului.(3) Refuzul deținutului de a i se aplica sistemele electronice de supraveghere la distanță atrage neparticiparea acestuia la activități în exteriorul penitenciarului sau neacordarea permisiunii de ieșire din penitenciar.

Articolul 33

Procedura de utilizare a sistemelor electronice de supraveghere la distanță(1) Sistemele electronice de supraveghere la distanță se folosesc numai dacă îndeplinesc cerințele privind securitatea în utilizare, respectarea demnității umane și nepunerea în pericol a sănătății ori integrității fizice a deținuților.(2) Sistemele de supraveghere electronică la distanță se aplică, cu aprobarea directorului penitenciarului și consimțământul deținutului, la propunerea:
a) comisiei de recompensare, în cazul deținuților care urmează să beneficieze de permisiunea de ieșire din penitenciar;
b) comisiei de selecționare la muncă, în cazul deținuților care urmează să fie folosiți la activități lucrative în exteriorul locului de deținere;
c) comisiei prevăzute la art. 32 din Lege, în cazul în care prin Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică întocmit de către sectorul educație și asistență psihosocială se prevăd programe care pot fi desfășurate în comunitate, fără supraveghere;
d) directorului adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-c).(3) Prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilește procedura operațională de aplicare a sistemelor de supraveghere electronică la distanță.(4) Deținutul este instruit cu privire la modul de folosire a mijloacelor electronice, sens în care acesta semnează un angajament.(5) Nerespectarea condițiilor și obligațiilor stabilite în angajament poate atrage retragerea de la activități în exteriorul penitenciarului sau întreruperea permisiunii de ieșire din penitenciar.(6) Constituie abatere disciplinară foarte gravă aducerea în stare de nefuncționare, distrugerea și înlăturarea, în mod ilicit, de către deținut a mijloacelor electronice, precum și prezența în alte zone decât cele stabilite.

Articolul 34

Criterii privind vulnerabilitatea deținuților(1) Criteriile privind vulnerabilitatea deținuților sunt:
a) orientarea sexuală și identitatea de gen;
(la 20-09-2023, Litera a), Alineatul (1), Articolul 34, Capitolul II, Titlul III a fost modificată de Punctul 6., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )
b) dizabilitățile;
c) tulburările psihice;
d) etnia;
e) infectarea cu HIV/SIDA;
f) săvârșirea de infracțiuni asupra minorilor sau asupra integrității și libertății sexuale;
g) situația sociofamilială deosebită, lipsa sprijinului din partea mediului de suport, statutul socioeconomic diminuat sau situația socioeconomică mult peste medie;
h) profesia sau funcția deținută anterior arestării;
i) oferirea de informații instituțiilor cu atribuții de ordine publică și siguranță națională cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sau abateri disciplinare;
j) orice alte asemenea situații, stări sau împrejurări care pot vulnerabiliza deținutul.(2) Criteriile de la alin. (1) nu determină prin ele însele clasificarea deținutului ca fiind vulnerabil, ci numai dacă există un pericol pentru sine, față de ceilalți sau pentru siguranța locului de deținere.

Articolul 35

Procedura de evaluare a vulnerabilității(1) Evaluarea inițială a vulnerabilității se realizează de către comisia prevăzută la art. 32 din Lege cu ocazia individualizării și stabilirii regimului de executare, în baza criteriilor stabilite la art. 34.(2) Comisia prevăzută la art. 32 din Lege reevaluează situația deținutului, din oficiu sau la cererea motivată a acestuia, în vederea menținerii ori încetării măsurilor de protecție.(3) Ori de câte ori, pe parcursul executării pedepselor, intervine una dintre situațiile prevăzute de art. 34, comisia prevăzută la art. 32 din Lege se întrunește și analizează situația deținutului în vederea evaluării vulnerabilității. Sesizarea comisiei se poate face, prin raport scris, de către orice persoană care constată vulnerabilitatea sau la cererea deținuților.(4) La reevaluarea deținuților vulnerabili, comisia are în vedere documentele cuprinse în dosarul individual, precum și orice altă informație considerată relevantă.

Articolul 36

Măsuri de protecție pentru deținuții vulnerabili și martorii vulnerabili și amenințați(1) În cazul deținuților vulnerabili, al martorilor vulnerabili și amenințați se pot lua următoarele măsuri de protecție:
a) cazarea într-o cameră de deținere pentru eliminarea factorilor de risc. Cazarea în aceste spații se poate dispune de către directorul penitenciarului, pe motive de siguranță sau la cererea deținuților în cauză, pe durata pentru care este necesară luarea acestei măsuri;
b) stabilirea locurilor și a intervalului orar de desfășurare a activităților, a itinerarelor de deplasare și a persoanelor cu care intră în contact;
c) desemnarea de personal cu experiență pentru pază, escortare, însoțire, supraveghere, monitorizare și intervenție operațională;
d) crearea unui sistem care să asigure informarea în timp util a factorilor decizionali în vederea înlăturării potențialului pericol;
e) verificarea operativă a tuturor sesizărilor deținuților, ale membrilor familiilor acestora, precum și a unor terțe persoane cu privire la actele de violență exercitate asupra lor, în vederea luării măsurilor legale;
f) derularea de programe și activități educative, de asistență psihologică și asistență socială adecvate.(2) În cazul în care măsurile prevăzute de alin. (1) nu sunt îndestulătoare se poate dispune transferarea în alt penitenciar sau penitenciar-spital.

Articolul 37

Audierea prin videoconferință(1) Deținuții pot fi audiați prin videoconferință, în condițiile art. 29 din Lege, precum și în situația în care audierea este necesară pentru:
a) cercetarea prealabilă a abaterilor disciplinare;
b) soluționarea sesizărilor formulate de deținuți;
c) cercetări determinate de recuperarea pagubelor;
d) cercetări determinate de confiscarea sumelor de bani și a bunurilor;
e) cercetări determinate de luarea unor măsuri referitoare la exercitarea drepturilor;
f) orice altă procedură prevăzută de lege.(2) Directorii penitenciarelor au obligația de a amenaja un spațiu corespunzător în care va avea loc audierea deținuților prin videoconferință.

Articolul 38

Procedura audierii prin videoconferință(1) Procedura audierii prin videoconferință a deținuților se declanșează odată cu formularea unei cereri în acest sens de către autoritatea sau instituția interesată.(2) Cererile se transmit de către autoritatea sau instituția interesată directorului unității penitenciare în care se află deținutul.(3) Cererea cuprinde:
a) denumirea instituției interesate;
b) denumirea autorității sau instituției interesate;
c) persoana de contact desemnată;
d) datele de identificare ale deținutului;
e) numărul de dosar și obiectul cauzei sau al audierii;
f) termenul de judecată sau de audiere;
g) durata estimată a audierii;
h) locul stabilit pentru prezentarea avocatului, interpretului sau a altor participanți la proces sau audiere și, după caz, datele de identificare ale acestora;
i) data până la care administrația penitenciarului este obligată să transmită ora la care va avea loc audierea prin videoconferință.(4) Cererile, precum și comunicările prevăzute în prezentul articol sunt transmise prin note telefonice, fax, poștă electronică sau prin orice sistem de mesagerie electronică ori prin orice mijloc în măsură să producă un document scris în condiții care să permită autorităților destinatare să-i stabilească autenticitatea.(5) Înainte cu două zile lucrătoare de data fixată pentru audiere, directorul penitenciarului notifică instituției interesate ora la care va avea loc audierea.(6) Notificarea cuprinde:
a) denumirea unității penitenciare emitente;
b) datele de identificare ale responsabilului de audiere prin videoconferință din cadrul acestei unități;
c) datele de identificare ale deținutului;
d) numărul de dosar și obiectul cauzei sau al audierii;
e) data și ora la care se desfășoară audierea;
f) durata estimată a audierii;
g) mențiuni suplimentare necesare desfășurării cu celeritate și în bune condiții a audierii prin videoconferință ori alte observații.(7) Identitatea deținutului este stabilită de persoana desemnată de directorul penitenciarului în care acesta se află.(8) În cazul în care la audiere participă persoane care nu cunosc limba română se asigură prezența unui interpret. Asigurarea prezenței acestuia revine instituției care solicită audierea prin videoconferință.(9) Datele fixate de instanțele de judecată sunt obligatorii pentru administrația penitenciarului, care stabilește numai ora de desfășurare a audierii prin videoconferință.(10) Transmisia audierii prin videoconferință se asigură simultan la unitatea penitenciară în care se află deținutul și în locația de la instituția interesată.(11) După stabilirea legăturii audiovideo, părțile interesate pun întrebări deținutului.(12) Persoanele desemnate sau competente, potrivit legii, iau măsuri de consemnare și înregistrare a audierii.(13) Nu poate fi administrată prin videoconferință proba cu înscrisuri.(14) Cheltuielile legate de achiziția, funcționarea și întreținerea instalațiilor necesare audierii prin videoconferință sunt suportate de către Ministerul Justiției și, după caz, de Administrația Națională a Penitenciarelor.

Articolul 39

Supravegherea femeilor(1) Supravegherea deținutelor femei se asigură de personal de același sex.(2) Personalul de sex masculin are acces în secțiile pentru femei în condițiile stabilite de regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 40

Internarea și separarea deținuților în spitale și infirmerii(1) Deținuții bolnavi nu pot refuza transferarea în vederea internării într-un penitenciar-spital sau infirmerii din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.(2) Regimul aplicat deținuților internați în penitenciare-spital sau infirmerii se subordonează nevoilor de tratament medical, potrivit normelor prevăzute de Ministerul Sănătății și de casele de asigurări de sănătate. Separarea se realizează după criterii medicale, după sexul și vârsta deținuților, respectiv majori sau minori.
(la 20-09-2023, Alineatul (2), Articolul 40, Capitolul II, Titlul III a fost modificat de Punctul 7., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 41

Măsuri de siguranță și supraveghere în spitale și infirmerii(1) Măsurile de siguranță care se aplică deținuților internați în penitenciarele-spital și infirmerii se adoptă fără a împiedica desfășurarea programelor terapeutice.(2) Măsurile de siguranță pentru deținuții internați sunt cele specifice regimului închis, cu excepția celor referitoare la modalitatea de acordare a vizitelor, prevăzute la art. 139.

Articolul 42

Apelul deținuților(1) La predarea serviciului de către personalul de supraveghere de pe secțiile de deținere se efectuează apelul deținuților, activitate care este consemnată în documentele specifice.(2) Apelul deținuților se efectuează și la începerea și terminarea activităților desfășurate în afara camerelor de deținere sau ori de câte ori este necesar.(3) Anual se organizează apelul general, pentru confruntarea documentelor care privesc situația individuală a deținuților cu cele declarate de aceștia.

Capitolul III Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Secţiunea 1 Noțiunea de regim de executare

Articolul 43

Noțiunea de regim de executare a pedepselor privative de libertate(1) Deținuții se supun regimului de executare stabilit. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligațiilor, programelor și activităților care urmăresc realizarea unei bune conviețuiri, astfel încât să încurajeze comportamente, atitudini și abilități care să contribuie la reintegrarea socială.(2) Regimurile de executare se diferențiază prin gradul de limitare a libertății de mișcare a deținuților, modalitatea de acordare a drepturilor și de desfășurare a activităților zilnice, în raport cu situația juridică, starea sănătății, vârsta și comportarea în timpul executării pedepsei.(3) Pe întreaga durată a executării pedepsei, administrația penitenciarului asigură supravegherea, observarea și asistența deținuților de către educatori, psihologi, asistenți sociali și consilieri de probațiune, medici, personal specializat cu aplicarea regimului și siguranța deținerii, preoți și alte persoane calificate din interiorul și exteriorul locului de deținere.(4) Pregătirea deținuților în vederea liberării începe imediat după primirea în locul de deținere și se desfășoară progresiv, oricare ar fi durata pedepsei și regimul de executare aplicat.

Articolul 44

Regulamentul de ordine interioară
Regulamentul de ordine interioară este documentul prin care administrația penitenciarului stabilește regulile pe care trebuie să le respecte deținuții și personalul penitenciarului în vederea aplicării corespunzătoare a regimului de executare.

Articolul 45

Elaborarea regulamentului de ordine interioară(1) Administrația penitenciarului elaborează și aplică un regulament propriu privind ordinea interioară.(2) Regulamentul de ordine interioară este aprobat de către directorul penitenciarului. Un exemplar al regulamentului de ordine interioară este pus la dispoziția deținuților, în fiecare cameră de deținere.(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în situația în care programul zilnic suferă modificări sau completări.(4) Regulamentul de ordine interioară se consideră comunicat ori de câte ori deținutul se reîntoarce în locul de deținere în care i-a fost adus la cunoștință, cu excepția cazului în care, de la data luării la cunoștință, regulamentul a suferit modificări sau completări, caz în care acesta se comunică în condițiile alin. (2).

Articolul 46

Structura regulamentului de ordine interioară(1) Regulamentul de ordine interioară cuprinde:
a) programul zilnic al deținuților;
b) posibilitățile deținuților de a comunica cu administrația penitenciarului, cu autoritățile judiciare și administrative, cu soțul sau soția ori rudele sau cu alte persoane, cu apărătorii sau cu reprezentanții misiunilor diplomatice, după caz;
c) drepturile deținuților;
d) obligațiile și interdicțiile deținuților;
e) faptele care constituie abateri disciplinare sau infracțiuni prevăzute de Lege;
f) recompensele ce pot fi acordate deținuților;
g) sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate deținuților;
h) măsuri pentru siguranță individuală și colectivă adoptate la nivelul penitenciarului;
i) modalitatea de păstrare a bunurilor deținuților;
j) regulile de igienă individuală și colectivă;
k) procedura repartizării în camere și a transferului deținuților;
l) oferta de programe și activități educative, de asistență psihologică și asistență socială;
m) modalitatea de selecționare și repartizare la activități lucrative;
n) locurile destinate fumatului;
o) zonele, locurile și spațiile, precum și intervalele orare în care deținuții se pot deplasa neînsoțiți sau pot desfășura activități fără supraveghere;
p) regulile de conduită pe care trebuie să le respecte personalul penitenciarului;
q) alte prevederi în scopul aplicării corespunzătoare a regimului de executare.(2) Respectarea regulamentului de ordine interioară constituie o obligație a tuturor deținuților pe întreaga perioadă a privării de libertate.(3) Administrația penitenciarului este obligată să afișeze, în locuri vizibile, sau să pună la dispoziție prin punctele de documentare și informare electronică, studio radio-TV cu circuit închis sau orice alte mijloace, informații referitoare la conținutul regulamentului de ordine interioară.

Articolul 47

Definirea programului zilnic(1) Programul zilnic cuprinde totalitatea activităților în care sunt implicați deținuții în cursul unei zile.(2) Programul zilnic este diferențiat în raport cu profilul penitenciarului, regimul de executare, vârstă, stare de sănătate, participarea la activități lucrative ori de altă natură, anotimp, precum și în raport de zilele de repaus.(3) Administrația penitenciarului poate elabora programe zilnice individualizate.

Articolul 48

Conținutul programului zilnic(1) În programul zilnic este stipulat, pe ore, timpul de muncă, timpul aflat la dispoziția deținutului și cel de odihnă, precum și timpul destinat desfășurării activităților administrativ-gospodărești, de curățenie, de igienă, de plimbare, de instruire școlară și formare profesională, activităților educative, de asistență psihologică și socială religioase, sportive, de recreere și de exercitare a unor drepturi.(2) Pentru deținuții bolnavi, internați în spitale sau infirmerii, precum și pentru femeile gravide sau care au în îngrijire copil cu vârsta până la 1 an, programul zilnic este stabilit de medicul penitenciarului, iar în cazul penitenciarelor-spital de către directorul adjunct pentru probleme medicale.(3) Planificarea activităților în cadrul programului zilnic are în vedere ca deținuții să petreacă cât mai mult timp în afara camerelor de deținere.

Articolul 49

Comunicarea programului zilnic deținuților(1) Administrația penitenciarului are obligația să aducă la cunoștința deținuților programul zilnic și să asigure afișarea în locuri vizibile sau punerea la dispoziție prin punctele de documentare și informare electronică, studio radio-TV cu circuit închis sau orice alte mijloace, a diferitelor tipuri de programe zilnice.(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în situația în care programul zilnic suferă modificări sau completări.

Secţiunea a 2-a Regimul aplicabil deținuților arestați preventiv în altă cauză

Articolul 50

Regimul aplicabil deținuților arestați preventiv în altă cauză(1) Regimul de executare stabilit pentru deținuții condamnați și arestați preventiv în altă cauză se suspendă până la revocarea, înlocuirea sau încetarea arestului preventiv. În perioada de suspendare se aplică regimul specific arestaților preventiv. Repartizarea în cadrul secției de arestare preventivă se realizează prin decizie a directorului penitenciarului.(2) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 91 și art. 204-206.(3) În perioada arestului preventiv, deținuților repartizați în regim de maximă siguranță, clasificați în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului și cărora li s-a suspendat regimul de executare, li se aplică aceleași măsuri de siguranță până la încetarea motivelor care au determinat luarea acestora.

Secţiunea a 3-a Aplicarea provizorie a regimului de executare

Articolul 51

Aplicarea provizorie a regimului de executare(1) Regimul provizoriu se aplică până la prima întrunire a comisiei prevăzute la art. 32 din Lege:
a) de la data expirării perioadei de carantină și observare, pentru deținuții care au fost primiți în penitenciar în baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate și pentru deținuții cărora le-a fost emis mandatul de executare a pedepsei privative de libertate în acest interval de timp;
b) de la data încetării măsurii arestării preventive ca urmare a intervenirii hotărârii definitive de condamnare în cauza respectivă;
c) de la data înlocuirii, încetării de drept sau revocării măsurii arestării preventive pentru deținuții arestați în altă cauză, dacă acestora nu li s-a stabilit un regim de executare.(2) Aplicarea regimului provizoriu se face în baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie și definitivă.

Articolul 52

Măsuri specifice pentru perioada aplicării regimului provizoriu(1) Pe toată perioada aplicării regimului provizoriu deținutul beneficiază de drepturile pe care le au deținuții incluși definitiv în respectivul regim de executare, cu excepția dreptului la muncă.(2) Cazarea deținuților cărora li se aplică regimul de executare provizoriu se realizează în cadrul secțiilor de deținere aferente regimului de executare respectiv.

Secţiunea a 4-a Regimul de maximă siguranță

Articolul 53

Noțiunea de regim de maximă siguranță
Regimul de maximă siguranță constă în asigurarea unor măsuri stricte de pază, escortare, însoțire și supraveghere și restrângerea libertății de mișcare a deținuților concomitent cu desfășurarea unor activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, care să dea posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.

Articolul 54

Categoriile de deținuți cărora li se aplică regimul de maximă siguranță(1) Regimul de maximă siguranță se aplică inițial, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (1) din Lege, persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață și persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, precum și celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, în condițiile art. 27 și 28.(2) Regimul de maximă siguranță se aplică deținuților, clasificați inițial în alt regim de executare, care au comis o infracțiune sau o abatere disciplinară foarte gravă și care, prin conduita lor, afectează în mod grav desfășurarea normală a activităților în locul de deținere ori siguranța acestuia.(3) Regimul de maximă siguranță se aplică deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani, în următoarele situații:
a) au săvârșit abateri disciplinare repetate;
b) constituie pericol pentru ei înșiși, pentru alți deținuți, pentru personal sau pentru societate, având în vedere antecedentele privind actele de indisciplină, de intimidare, de violență, de distrugere.

Articolul 55

Locul de executare
Regimul de maximă siguranță se execută în penitenciare anume destinate ori în secții sau spații special amenajate.

Articolul 56

Cazarea și amenajarea spațiilor de deținere(1) Deținuții din regimul de maximă siguranță sunt cazați, de regulă, individual, în conformitate cu art. 111.(2) Deținuții din regimul de maximă siguranță pot fi cazați în comun, în situația în care starea de sănătate sau participarea la diferite programe de influențare a comportamentului o impun, cu condiția ca numărul acestora să nu fie mai mare de 10.(3) Amenajarea și dotarea spațiilor de deținere sunt stabilite prin ordinul ministrului justiției prevăzut de art. 48 alin. (5) din Lege.(4) Secțiile, camerele și locurile unde deținuții din regimul de maximă siguranță desfășoară diferite activități sunt permanent închise și asigurate.

Articolul 57

Programul zilnic(1) Programul zilnic este riguros stabilit, dispozițiile art. 47 și 48 aplicându-se în mod corespunzător.(2) Deținuții din regimul de maximă siguranță care nu prestează muncă sau nu participă la activități de instruire școlară ori formare profesională desfășoară, în limita a minimum 3 ore pe zi, activități de plimbare, activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, sportive și religioase.(3) Hrana se servește în camerele de deținere sau în săli de mese.(4) Asistența medicală se asigură de personal medical anume desemnat, în spații amenajate, de regulă, în interiorul secției de maximă siguranță. La solicitarea personalului medical, asistența medicală este acordată sub supravegherea personalului de pază. În cazuri deosebite, la solicitarea medicului curant, deținuții din regimul de maximă siguranță pot fi internați în unități sanitare.

Articolul 58

Plimbarea(1) Deținuții din regimul de maximă siguranță care nu prestează muncă, nu participă la programe educative, de asistență psihologică și asistență socială sau nu desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională au dreptul la cel puțin două ore de plimbare zilnică, în curți special amenajate în aer liber.(2) Deținuții din regimul de maximă siguranță care prestează muncă, participă la programe educative, de asistență psihologică și asistență socială sau desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională au dreptul la cel puțin o oră de plimbare zilnică.(3) Deținuții din regimul de maximă siguranță aflați în executarea sancțiunii disciplinare cu izolarea au dreptul la cel puțin o oră de plimbare zilnică, în curți special amenajate în aer liber.(4) Modul de amenajare și dotarea curților destinate activității de plimbare a deținuților din regimul de maximă siguranță sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 59

Munca
Deținuții din regimul de maximă siguranță care au o comportare bună și respectă regulile de ordine interioară pot presta muncă, în grupuri mici, în interiorul penitenciarului, în spații prevăzute cu dispozitive de închidere sigure și sub supraveghere permanentă.

Articolul 60

Activități educative, de asistență psihologică și asistență socială
Programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială cu deținuții din regimul de maximă siguranță se desfășoară, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, individual sau în grupuri mici, în locuri anume destinate, sub supraveghere continuă.

Articolul 61

Personalul locului de deținere
Personalul desemnat să aplice regimul de maximă siguranță este anume selecționat, format și specializat, dotat cu mijloace de autoapărare, alarmare și comunicare, într-un număr suficient, astfel încât să asigure o supraveghere strictă a deținuților, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarului, precum și intervenția operativă, în situațiile în care se impune.

Articolul 62

Escortarea și însoțirea(1) Deplasarea deținuților din regimul de maximă siguranță la organele judiciare, spitale ori în alte locații din exteriorul penitenciarului, precum și transferarea la un alt loc de deținere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de deținuți, acestora aplicându-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate, prin autorizare scrisă a directorului unității.(2) La ieșirea și intrarea din și în camerele de deținere, deținuții din regimul de maximă siguranță sunt supuși, în mod obligatoriu, controlului corporal sumar. Scoaterea din camere se desfășoară în prezența unui număr suficient de personal, dotat corespunzător, iar în situația în care situația impune, li se aplică mijloace de imobilizare.(3) Prezentarea deținuților din regimul de maximă siguranță în fața reprezentanților organelor judiciare, unităților sanitare ori ai altor instituții se realizează fără cătușe pentru mâini. În situațiile care au impus aplicarea cătușelor pentru mâini, acestea pot fi menținute, dacă reprezentanții organelor judiciare, unităților sanitare ori ai altor instituții, în prealabil informați cu privire la motivele care au impus luarea acestei măsuri, solicită menținerea acestor mijloace de imobilizare.

Articolul 63

Accesul personalului în spațiile de deținere
Accesul personalului locului de deținere în zona de amplasare a secțiilor și camerelor destinate cazării deținuților care execută pedeapsa în regim de maximă siguranță este strict limitat și se face în baza deciziei directorului penitenciarului.

Secţiunea a 5-a Regimul închis

Articolul 64

Noțiunea de regim închis
Regimul închis constă în asigurarea unor măsuri de pază, escortare, însoțire și supraveghere care să permită deținuților să desfășoare, în grupuri, activități lucrative, educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, pentru a da posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.

Articolul 65

Categoriile de deținuți cărora li se aplică regimul închis(1) Regimul închis se aplică inițial deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) din Lege.(2) Regimul închis se aplică și:
a) deținuților clasificați inițial în regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinară foarte gravă sau abateri disciplinare grave, în mod repetat, și care, prin conduita lor, afectează desfășurarea normală a activităților în locul de deținere;
b) deținuților clasificați inițial în regimul de maximă siguranță care au avut o bună conduită și au făcut eforturi pentru reintegrare socială;
c) deținuților care au împlinit vârsta de 65 de ani, femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an, persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum și celor cu afecțiuni locomotorii grave, dacă acestea au fost condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Lege;
d) în mod excepțional, deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, dacă în urma analizării naturii, modului de săvârșire a infracțiunii și a persoanei acestora, se apreciază că nu este oportună repartizarea în regimul de maximă siguranță, potrivit art. 34 alin. (3) din Lege. La această apreciere, în baza aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți, pot fi luate în considerare aspecte privind vârsta și starea de sănătate, lipsa antecedentelor penale, comportamentul pe parcursul procesului penal, perioada executată până la momentul stabilirii regimului de executare, participarea la activități pe durata executării măsurii arestării preventive și comportamentul în această perioadă;
e) în mod excepțional, deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 3 ani, în considerarea naturii, modului de săvârșire a infracțiunii și a persoanei acestora, în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. (2) din Lege. Dispozițiile art. 54 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 66

Locul de executare
Regimul închis se execută în penitenciare anume destinate ori în secții sau spații special amenajate.

Articolul 67

Cazarea și amenajarea spațiilor de deținere(1) Cazarea deținuților din regimul închis se realizează, de regulă, în comun, în conformitate cu art. 111.(2) Amenajarea și dotarea spațiilor de deținere sunt stabilite prin ordinul ministrului justiției prevăzut de art. 48 alin. (5) din Lege.(3) Camerele de deținere sunt permanent închise și asigurate.(4) Hrana se servește, de regulă, în săli de mese sau în camerele de deținere.

Articolul 68

Programul zilnic(1) Programul zilnic cuprinde prestarea muncii, activități educative, culturale, terapeutice și sportive, consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, asistență medicală, plimbare, timp de odihnă și alte activități necesare stimulării interesului deținuților din regimul închis de a-și asuma responsabilități, dispozițiile art. 47 și 48 aplicându-se în mod corespunzător.(2) Activitățile cu deținuții din regimul închis se desfășoară individual sau în grup, sub paza și supravegherea permanentă a personalului.(3) Deținuții din regimul închis care din diferite motive nu sunt folosiți la muncă, la activități de instruire școlară și profesională desfășoară activități de plimbare, educație, asistență psihologică și asistență socială, sportive și religioase în limita a minimum 4 ore pe zi.

Articolul 69

Plimbarea(1) Deținuții din regimul închis care nu prestează muncă și nu participă la alte activități au dreptul la cel puțin 3 ore de plimbare zilnică.(2) Deținuții din regimul închis care prestează muncă, participă la programe de educație sau asistență psihologică și asistență socială au dreptul la cel puțin o oră de plimbare zilnică.(3) Deținuții din regimul închis, aflați în executarea sancțiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la cel puțin o oră de plimbare zilnică, în curți special amenajate în aer liber.

Articolul 70

Munca
Deținuții din regimul închis pot presta muncă, sub pază și supraveghere continuă, în interiorul sau exteriorul locului de deținere.

Articolul 71

Activități educative, de asistență psihologică și asistență socială
Programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială se desfășoară pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, în grupuri, în interiorul locului de deținere, sub pază și supraveghere. În exteriorul locului de deținere pot fi desfășurate activități educative și culturale, cu deținuții din regimul închis, sub pază și supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului.

Articolul 72

Escortarea și însoțirea(1) Deplasarea deținuților din regimul închis la organele judiciare, unități sanitare ori în alte locații din exteriorul penitenciarului, precum și transferarea la un alt loc de deținere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de deținuți.(2) La ieșirea și intrarea din și în camerele de deținere, deținuții din regimul închis sunt supuși, în mod obligatoriu, controlului corporal sumar.(3) Aplicarea mijloacelor de imobilizare se realizează potrivit regulamentului prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(4) Prevederile art. 62 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Secţiunea a 6-a Regimul semideschis

Articolul 73

Noțiunea de regim semideschis
Regimul semideschis conferă deținuților posibilitatea de a se deplasa neînsoțiți în zone din interiorul locului de deținere pe traseele stabilite de către administrația penitenciarului și de a-și organiza timpul liber avut la dispoziție, sub supraveghere, cu respectarea programului stabilit de administrație.

Articolul 74

Categoriile de deținuți cărora li se aplică regimul semideschis(1) Regimul semideschis se aplică deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 3 ani, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (1) din Lege.(2) Regimul semideschis se aplică și:
a) deținuților clasificați inițial în regim deschis care au comis o abatere disciplinară gravă sau abateri disciplinare grave, în mod repetat, și care din cauza conduitei necorespunzătoare au devenit incompatibile cu acest tip de regim;
b) deținuților clasificați inițial în regimul închis care au avut o bună conduită și au făcut eforturi temeinice pentru reintegrare socială;
c) în mod excepțional, deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani, în considerarea naturii, modului de săvârșire a infracțiunii și a persoanei acestora, potrivit art. 36 alin. (2) din Lege. Dispozițiile art. 65 alin. (2) lit. d) se aplică în mod corespunzător;
d) în mod excepțional, deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mică de un an, în conformitate cu art. 38 alin. (2) din Lege. Dispozițiile art. 54 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 75

Locul de executare
Regimul semideschis se execută în penitenciare anume destinate ori în secții sau spații special amenajate.

Articolul 76

Cazarea și amenajarea spațiilor de deținere(1) Cazarea se realizează în comun, în conformitate cu art. 111, și se face cu respectarea principiului separării femeilor de bărbați și a tinerilor de ceilalți majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea deținuților din regimul semideschis sunt:
a) compatibilitatea intelectuală și de ordin cultural;
b) interesul de participare la activități de resocializare și de folosire la muncă.(2) Amenajarea și dotarea spațiilor de deținere sunt stabilite prin ordinul ministrului justiției prevăzut de art. 48 alin. (5) din Lege.(3) Camerele de deținere sunt deschise pe timpul zilei, după apelul de dimineață și până cel mai târziu cu 30 de minute înainte de apelul de seară, în funcție de condițiile de vizibilitate. Din motive medicale, de siguranța deținerii și pentru buna desfășurare a unor activități, directorul locului de deținere poate dispune închiderea și asigurarea ușilor camerelor de deținere.(4) În intervalul cuprins între apelul de seară și apelul de dimineață, pe timpul servitului mesei și în situația în care întregul efectiv din cameră participă la activități în afara acesteia, ușa este închisă și asigurată.

Articolul 77

Programul zilnic
Deținuții din regimul semideschis își organizează timpul avut la dispoziție și desfășoară activități administrativ-gospodărești, sub supraveghere, cu respectarea programului stabilit de administrație.

Articolul 78

Munca
Munca prestată de deținuții din regimul semideschis se desfășoară în interiorul și exteriorul locului de deținere, supravegherea fiind asigurată de personal neînarmat. Față de deținuții care desfășoară activități în exteriorul penitenciarului se poate lua măsura supravegherii electronice în condițiile art. 31-33.

Articolul 79

Activități educative, de asistență psihologică și asistență socială
Programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială cu deținuții din regimul semideschis se desfășoară pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, în grupuri, în spații din interiorul locului de deținere, care rămân deschise pe timpul zilei, precum și în exteriorul locului de deținere. Însoțirea și supravegherea deținuților din regimul semideschis în exteriorul locului de deținere se fac cu personal neînarmat.

Secţiunea a 7-a Regimul deschis

Articolul 80

Noțiunea de regim deschis
Regimul deschis conferă deținuților posibilitatea de a se deplasa neînsoțiți în interiorul locului de deținere, de a presta muncă și de a desfășura activitățile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, în afara locului de deținere, fără supraveghere.

Articolul 81

Categoriile de deținuți cărora li se aplică regimul deschis(1) Regimul deschis se aplică deținuților condamnați la pedeapsa închisorii de cel mult un an, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Lege.(2) Regimul deschis se aplică și:
a) deținuților clasificați inițial în regimul semideschis care au avut o bună conduită și au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială;
b) în mod excepțional, deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 3 ani, în considerarea naturii, modului de săvârșire a infracțiunii și a persoanei acestora, în conformitate cu art. 37 alin. (2) din Lege. Dispozițiile art. 65 alin. (2) lit. c) se aplică în mod corespunzător.(3) Regimul deschis se bazează pe disciplina liber consimțită, pe sentimentul de responsabilitate față de comunitatea din care provin deținuții și îi încurajează să folosească cu bună-credință libertățile ce le sunt conferite.

Articolul 82

Locul de executare(1) Regimul deschis se execută în penitenciare anume destinate ori în spații sau secții special amenajate în interiorul sau exteriorul penitenciarelor.(2) Deținuții pot fi separați sau grupați ținând seama de compatibilitatea intelectuală și de ordin cultural, interesul de participare la activități de reintegrare socială și de folosire la muncă.

Articolul 83

Cazarea și amenajarea spațiilor de deținere(1) Cazarea deținuților din regimul deschis se realizează în comun, în conformitate cu art. 111.(2) Camerele de cazare se țin descuiate atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, deținuții din regimul deschis având acces liber în locurile și zonele stabilite de administrația penitenciarului.(3) Camerele de cazare se încuie pe durata apelului și cu ocazia luării mesei, precum și în cazul participării la activități a întregului efectiv dintr-o cameră. Din motive medicale, de siguranța deținerii și pentru buna desfășurare a unor activități, directorul locului de deținere poate dispune închiderea și asigurarea ușilor camerelor de deținere.(4) Amenajarea și dotarea spațiilor de deținere sunt stabilite în ordinul ministrului justiției prevăzut de art. 48 alin. (5) din Lege.

Articolul 84

Munca(1) Deținuții din regimul deschis pot presta muncă, în interiorul și exteriorul penitenciarului, fără supraveghere, având obligația de a reveni la locul de cazare după terminarea programului.(2) Deținuții din regimul deschis care desfășoară activități lucrative în exteriorul penitenciarului, în funcție de vulnerabilitățile identificate pot fi supravegheați, inclusiv prin utilizarea sistemelor electronice de supraveghere la distanță, în condițiile art. 31-33.

Articolul 85

Activități educative, de asistență psihologică și asistență socială
Deținuții din regimul deschis pot desfășura, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, programe și activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, în interiorul sau în exteriorul penitenciarului, fără supraveghere. Dispozițiile art. 84 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 86

Programul zilnic(1) Deținuții din regimul deschis își organizează singuri timpul avut la dispoziție și activitățile administrativ-gospodărești, cu respectarea programului stabilit de administrație.(2) Cu aprobarea directorului penitenciarului, deținuții din regimul deschis pot frecventa cursuri de școlarizare, calificare sau învățământ universitar, pot beneficia de asistență medicală, inclusiv de medicină dentară, la recomandarea medicului unității, pot participa individual sau în grup la programe culturale, educative, sportive, artistice, religioase și activități lucrative, în exteriorul locului de deținere, fără supraveghere. În anumite situații, cu aprobarea directorului penitenciarului, pot lua parte la activitățile culturale, educative, sportive, artistice și religioase și membrii de familie ai acestora sau reprezentanți ai societății. Dispozițiile art. 84 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 87

Obligații și interdicții specifice(1) Cu ocazia includerii deținuților în regimul deschis și ori de câte ori este necesar, aceștia sunt instruiți cu privire la îndatoririle, obligațiile și interdicțiile pe care le au, semnând un angajament în acest sens.(2) Deținuții din regimul deschis se deplasează la activitățile prevăzute la art. 86 alin. (2), în zonele și pe traseele stabilite de administrația penitenciarului. Nerespectarea acestei prevederi atrage răspunderea disciplinară sau penală, potrivit legii.(3) Pe timpul desfășurării de activități în afara penitenciarului, deținuților din regimul deschis le este interzis:
a) să procure, să dețină, să comercializeze și să consume băuturi alcoolice sau substanțe psihotrope, să frecventeze localuri publice, să conducă autovehicule în alte condiții decât cele stabilite de administrația locului de deținere, să intre în legătură cu anumite persoane ori să se deplaseze în anumite locuri, să poarte, să procure sau să dețină arme, muniții, substanțe toxice ori explozive de orice fel;
b) să părăsească locurile unde sunt planificați, înainte de terminarea programului, fără aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de deținere să coordoneze activitatea;
c) să se deplaseze fără a avea asupra lor documente de legitimare eliberate de administrația locului de deținere, pe care sunt obligați să le prezinte, la cerere, organelor competente.(4) Deținuții din regimul deschis pot păstra și administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plată necesare efectuării unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achiziționarea unor articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, pe timpul cât se află în afara penitenciarului, la activitățile prevăzute la art. 86 alin. (2). La întoarcerea în penitenciar sunt obligați să justifice sumele de bani cheltuite. Deținuții din regimul deschis pot cumpăra bunuri vestimentare, în numărul stabilit în anexa nr. 1, doar cu aprobarea prealabilă a directorului penitenciarului. După achiziționare, bunurile vor fi evidențiate în bonurile de primire în păstrare.(5) Sumele de bani cheltuite în condițiile alin. (4) nu pot depăși cuantumul stabilit prin art. 151.(6) Pe timpul desfășurării în afara penitenciarului a activităților prevăzute la art. 86 alin. (2), fără supraveghere, deținuții din regimul deschis pot deține și folosi doar telefoane mobile proprii, pe bază de abonament personal, fără acces la internet. Aceștia pot apela administrația penitenciarului și un număr limitat de persoane, cu aprobarea directorului penitenciarului. Administrația penitenciarului poate solicita deținuților prezentarea facturii telefonice detaliate.(7) Folosirea telefonului mobil în alte condiții decât cele prevăzute la alin. (6) sau neprezentarea facturii detaliate constituie abatere disciplinară foarte gravă și atrage suspendarea utilizării telefonului.(8) Telefoanele mobile, sumele de bani rămase la întoarcerea în penitenciar, precum și mijloacele electronice de plată sunt păstrate într-un spațiu special amenajat, în casete prevăzute cu încuietori sigure, amplasate la intrarea în locul de deținere, și sunt evidențiate nominal într-un registru, de către personalul administrației penitenciarului, cu menționarea orei la care acestea au fost predate și a orei la care au fost returnate deținuților.

Secţiunea a 8-a Stabilirea și schimbarea regimului de executare

Articolul 88

Procedura stabilirii regimului de executare(1) Cu ocazia stabilirii regimului de executare a deținuților, membrii comisiei prevăzute de art. 32 din Lege țin cont și de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți, prevăzute la art. 40 alin. (4) din Lege, și au în vedere:
a) durata pedepsei privative de libertate și perioada executată până la momentul stabilirii regimului de executare;
b) gradul de risc al deținutului, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana acestuia;
c) antecedentele penale;
d) vârsta și starea de sănătate;
e) conduita, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenție anterioare;
f) nevoile identificate și abilitățile necesare includerii în programe educative, de asistență psihologică și asistență socială;
g) disponibilitatea de a presta muncă și de a participa la activități educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională.(2) În raport cu prevederile alin. (1) și ale art. 39 din Lege, fiecare membru al comisiei propune motivat regimul de executare.(3) Dacă, după aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (1), comisia nu identifică situația de excepție prevăzută la art. 54 alin. (3), art. 65 alin. (2) lit. d) și e), art. 74 alin. (2) lit. c) și d) și art. 81 alin. (2) lit. b), va ține seama strict de cuantumul pedepsei privative de libertate, prevăzut de Lege, pentru stabilirea regimului de executare.(4) În cazul în care deținutul este condamnat la mai multe pedepse privative de libertate, la stabilirea regimului de executare se are în vedere pedeapsa cea mai mare.(5) Stabilirea regimului se face prin votul deschis al membrilor comisiei, hotărârea fiind luată cu majoritate simplă.(6) Propunerile membrilor comisiei, motivațiile și decizia finală a comisiei, pentru fiecare caz în parte, se consemnează într-un proces-verbal, datat și înregistrat, care se depune la dosarul individual. Dacă stabilirea regimului se efectuează după terminarea perioadei de carantină și observare sau după aplicarea regimului provizoriu, prevăzute de art. 39 din Lege, comisia prevede un termen de reanalizare, în condițiile art. 40 alin. (8) din Lege.(7) Decizia membrilor comisiei, întocmită în două exemplare, care cuprinde menționarea căii de atac existente și a termenului de exercitare a acesteia, se aduce la cunoștința deținutului. Un exemplar se înmânează deținutului, iar celălalt, din care să rezulte luarea la cunoștință, se depune la dosarul individual.(8) Deținutul poate fi ascultat de membrii comisiei, pentru lămurirea unor aspecte ce țin de persoana acestuia.(9) Documentele create în procedura stabilirii regimului de executare se depun în dosarul individual.(10) Mențiuni despre stabilirea regimului de executare se fac în dosarul individual, în aplicațiile informatizate și în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 89

Sesizarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate(1) Deținutul nemulțumit de regimul de executare stabilit de comisia prevăzută de art. 32 din Lege poate formula, în scris, plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunoștință de regimul de executare a pedepsei stabilit, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) din Lege.(2) În cazul în care comisia apreciază că deținutul prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, decizia prin care s-a stabilit regimul de executare însoțește procesul-verbal de stabilire a riscului.(3) Plângerea se depune la judecătorul de supraveghere a privării de libertate prin grija serviciului sau biroului evidență.

Articolul 90

Punerea în aplicare a hotărârii de stabilire a regimului de executare
Decizia de stabilire a regimului de executare, încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate sau, după caz, sentința instanței de judecată se pune în aplicare la data înregistrării în penitenciar, de către personalul desemnat prin act administrativ emis de directorul locului de deținere.

Articolul 91

Schimbarea regimului de executare(1) Schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate se realizează în conformitate cu dispozițiile art. 40 din Lege.(2) Pe baza raportului întocmit de către comisia prevăzută la art. 32 din Lege se ia hotărârea prin care se dispune menținerea sau schimbarea regimului de executare, în situația în care:
a) sunt executate fracțiunile din pedeapsă prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege;
b) a intervenit o nouă condamnare la o pedeapsă privativă de libertate;
c) este sesizată de comisia de disciplină în cazul comiterii unei abateri foarte grave sau, în mod repetat, a unor abateri grave;
d) deținutul a comis o infracțiune;
e) la apariția sau încetarea cauzelor prevăzute la art. 35 alin. (1) din Lege;
f) la împlinirea termenului prevăzut de art. 40 alin. (8) Lege.
g) la reevaluarea persoanelor incluse în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, dacă au fost executate fracțiunile din pedeapsă prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege.
(la 20-09-2023, Alineatul (2), Articolul 91, Sectiunea a 8-a, Capitolul III, Titlul III a fost completat de Punctul 8., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) Hotărârea comisiei, de menținere sau de schimbare a regimului de executare, întocmită în două exemplare, care cuprinde menționarea căii de atac existente și a termenului de exercitare a acesteia, se aduce la cunoștința deținutului. Un exemplar se înmânează deținutului, iar celălalt, din care să rezulte luarea la cunoștință, se depune la dosarul individual.(4) Hotărârea devine executorie:
a) la data expirării termenului prevăzut în art. 40 alin. (11) din Lege, dacă deținutul nu a formulat plângere;
b) la data înregistrării în penitenciar a încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate sau, după caz, a sentinței instanței de judecată, prin care a fost soluționată plângerea sau contestația deținutului.(5) Dispozițiile art. 88 alin. (2), (4)-(6), (8)-(10) și art. 89 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(6) În cazul în care intervine o nouă condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, schimbarea ori menținerea regimului de executare se face ținând cont de criteriile prevăzute la art. 88 alin. (1).
(la 20-09-2023, Articolul 91, Sectiunea a 8-a, Capitolul III, Titlul III a fost completat de Punctul 9., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 92

Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate urmărește planificarea demersurilor recuperative destinate îmbunătățirii statusului educațional, psihosocial și pregătirii deținutului pentru reintegrare socială, în baza activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială consemnate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică.(2) Recomandările din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, completate de către specialiștii sectorului reintegrare socială, consecutiv evaluărilor multidisciplinare inițiale, sunt aprobate în cadrul comisiei prevăzute de art. 32 din Lege, la stabilirea regimului de executare.(3) În stabilirea recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică se au în vedere nevoile deținutului, identificate din perspectivă multidisciplinară, precum și ariile de intervenție prioritare, raportat la specificul regimului de executare a pedepselor privative de libertate.(4) Programele și activitățile consemnate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică sunt aduse la cunoștința deținutului și devin obligatorii pentru acesta, după luarea la cunoștință și semnarea angajamentului de participare.(5) Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică este revizuit la schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate și ori de câte ori este necesar, în condițiile alin. (2) și (3).

Articolul 93

Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în cazul tinerilor
Tinerii execută pedepsele privative de libertate în penitenciare anume destinate ori în secții sau spații special amenajate, pentru a li se asigura protecția și asistența pe plan social, școlar, educativ, profesional, psihologic, medical și fizic, care le sunt necesare potrivit vârstei, sexului și personalității fiecăruia.

Articolul 94

Separarea tinerilor
În penitenciarele de tineri se asigură separarea pe camere în funcție de sex, regimul de executare stabilit de comisia prevăzută de art. 32 din Lege și riscul pe care îl prezintă pentru siguranța penitenciarului.

Articolul 95

Activități lucrative, educative, de asistență psihologică și asistență socială pentru tineri(1) Programele educative, de asistență psihologică și asistență socială sunt orientate spre favorizarea contactului cu societatea și în special cu familia, astfel încât la punerea în libertate tinerii să nu fie dezavantajați sub aspect școlar, profesional sau social.(2) Prin programele stabilite, administrația locului de deținere urmărește ca pe timpul zilei tinerii să desfășoare, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, sportive, lucrative, ocupaționale și recreative în afara camerelor de deținere. Dispozițiile art. 92 se aplică în mod corespunzător.

Capitolul IV Condițiile de detenție

Secţiunea 1 Primirea deținuților

Articolul 96

Primirea deținuților
În toate locurile de deținere se amenajează spații de primire care să asigure condiții pentru identificarea persoanei și verificarea documentelor, efectuarea percheziției corporale amănunțite, echipare, efectuarea vizitei medicale sumare, luarea măsurilor igienico-sanitare, precum și posibilitatea separării până la repartizarea în camerele de deținere.

Articolul 97

Documentele pe care le conține dosarul individual la primirea în locul de deținere(1) Deținuții sunt primiți în locurile de deținere în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, în original sau în forma primită de la instanța de judecată prin fax, poștă electronică ori prin orice mijloc în măsură să permită stabilirea autenticității, în conformitate cu art. 556 alin. (2^1) din Codul de procedură penală, semnată, datată și ștampilată de organul de poliție care îl pune în executare, după stabilirea identității acestora și verificarea valabilității și autenticității documentelor prevăzute după caz, la alin. (2), (4)-(8). Originalul mandatului de executare a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață se înaintează locului de deținere într-un termen rezonabil, dar nu mai mult de 20 de zile lucrătoare.(2) Deținuții sunt primiți cu dosarele individuale întocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate, ce conțin următoarele documente:
a) mandatul de executare a pedepsei privative de libertate, în original sau în forma primită de la instanța de judecată prin fax, poștă electronică ori prin orice mijloc în măsură să permită stabilirea autenticității, în conformitate cu art. 556 alin. (2^1) din Codul de procedură penală, semnată, datată și ștampilată de organul de poliție care îl pune în executare;
b) actul de identitate valabil sau procesul-verbal de stabilire a identității întocmit de organul de executare;
c) copia procesului-verbal privind data și ora la care a fost înmânat deținutului mandatul de executare;
d) adresa de predare a deținutului.(3) Dacă mandatul de executare conține erori materiale, dar permite identificarea persoanei și stabilirea măsurii dispuse în raport cu datele de identificare existente în evidențele organelor de poliție și dispozitivul hotărârii instanței de judecată, administrația penitenciarului primește persoana arătată în mandat, urmând ca organul de poliție ce execută măsura să remită mandatul rectificat după primirea acestuia de la instanța de judecată.(4) În situația în care deținutul este depus prin intermediul centrelor de reținere și arestare preventivă, dosarul individual va cuprinde: mandatul de executare a pedepsei privative de libertate, copia cazierului judiciar, procesul-verbal de introducere în arest, fișa de cunoaștere individuală, fișa medicală, acte de identitate sau proces-verbal de identificare, fotografie față și profil, fișă dactiloscopică, adresa de predare a deținutului și, după caz, copia hotărârii de condamnare, dacă a fost comunicată de instanța de judecată organului de poliție.(5) Fișa de cunoaștere individuală cuprinde mențiuni privind comportamentul persoanei private de libertate pe perioada deținerii în centrul de reținere și arestare preventivă, respectiv a arestului la domiciliu, dacă a fost condamnată anterior pentru apartenența la grupări de criminalitate organizată sau teroriste, dacă a fost dată în urmărire, dacă s-a opus reținerii sau arestării, dacă declară că a fost consumatoare de droguri sau dacă în cauza în care a fost condamnată s-a sustras arestului la domiciliu sau controlului judiciar.(6) În situația în care deținutul a fost subiect al arestului la domiciliu, dosarul individual cuprinde: mandatul de executare a pedepsei privative de libertate în original ori în forma primită de la instanța de judecată prin fax, poștă electronică sau prin orice mijloc în măsură să permită stabilirea autenticității, în conformitate cu art. 556 alin. (2^1) din Codul de procedură penală, semnată, datată și ștampilată de organul de poliție care îl pune în executare, copia cazierului judiciar, fișa de cunoaștere individuală, acte de identitate sau proces-verbal de identificare, adresa de predare a deținutului și, după caz, copia hotărârii de condamnare, dacă a fost comunicată de instanța de judecată organului de poliție.(7) Pentru primirea deținuților în penitenciarele-spital este necesară recomandarea de internare din partea medicului specialist sau o dispoziție a organului judiciar. În caz de urgență se va proceda la internarea deținutului în cea mai apropiată unitate spitalicească din rețeaua publică.(8) Administrația locului de deținere poate respinge motivat primirea deținuților în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de alin. (1), (2), (4) și (6).(9) În cazul în care la primirea în locul de deținere nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de alin. (5), penitenciarul va primi deținutul, urmând ca documentele care trebuiau să îl însoțească să fie transmise în termen de 20 zile lucrătoare.

Articolul 98

Înregistrarea primirii(1) Datele de identitate ale deținutului, anul, luna, ziua și ora primirii, actul în baza căruia s-a făcut primirea și autoritatea care l-a emis se consemnează în registrul prevăzut de art. 106 alin. (1) lit. a) din Lege.(2) Personalul care participă la primirea deținuților efectuează operațiunile și întocmește documentele stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.(3) În cazul în care deținutul se prezintă la locul de deținere din întreruperea executării pedepsei sau este prins după evadare, administrația locului de deținere întocmește un proces-verbal, care se depune la dosarul individual al acestuia.

Articolul 99

Fotografierea, amprentarea și prelevarea de probe biologice(1) În condițiile legii, deținuții sunt obligați să se supună amprentării, fotografierii și prelevării probelor biologice, în vederea introducerii profilurilor genetice în sistemul național de date genetice judiciare, cu ocazia primirii în locurile de deținere și ori de câte ori se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți, instanțele de judecată și organele de urmărire penală. În cazul în care se schimbă fizionomia deținutului pe perioada executării pedepsei, în vederea operaționalizării documentelor de evidență, administrația penitenciarului ia măsuri de fotografiere a acestuia.(2) Fotografierea tatuajelor ori semnelor particulare pe care deținuții le au se face cu respectarea intimității celor în cauză.(3) Refuzul deținuților de a se supune amprentării, fotografierii și prelevării probelor biologice constituie abatere disciplinară gravă.(4) Procedura realizării activităților prevăzute la alin. (1) și (2) este stabilită în regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 100

Controlul deținutului și al bagajelor acestuia(1) La primire, deținuții sunt supuși percheziției corporale amănunțite. Înainte de efectuarea acesteia, deținuții sunt informați cu privire la bunurile care pot fi păstrate asupra lor, bunurile care sunt interzise și consecințele care decurg din nedeclararea și deținerea lor în alte condiții decât cele legale și regulamentare.(1^1) La primirea în penitenciar, deținuților le este permisă păstrarea dispozitivelor medicale, cu avizul medicului.
(la 20-09-2023, Articolul 100, Sectiunea 1, Capitolul IV, Titlul III a fost completat de Punctul 10., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (1^2) La primirea în penitenciar, medicamentele ridicate de la deținuți sunt păstrate la cabinetul medical și se administrează acestora, sub semnătură, după cum urmează:
a) în conformitate cu recomandările din documentele medicale ale acestora, dacă există;
b) la indicația medicului penitenciarului;
c) la recomandarea medicului de specialitate din rețeaua sanitară publică, dacă deținuții sunt evaluați după primirea în penitenciar în această rețea.
(la 20-09-2023, Articolul 100, Sectiunea 1, Capitolul IV, Titlul III a fost completat de Punctul 10., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (1^3) În termen de 72 de ore de la primire, medicul penitenciarului evaluează starea de sănătate a deținutului, iar administrarea medicației se face în conformitate cu recomandarea medicului.
(la 20-09-2023, Articolul 100, Sectiunea 1, Capitolul IV, Titlul III a fost completat de Punctul 10., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2) Bunurile, obiectele de valoare și sumele de bani, în lei sau valută, declarate și ridicate de la deținuți se inventariază, se consemnează în bonuri de primire în păstrare și se păstrează prin grija administrației locului de deținere sau, la cererea scrisă a acestora, sunt predate familiei ori depuse la instituții autorizate să le păstreze. Sumele de bani în lei sau valută declarate și ridicate de la deținuți cu ocazia primirii se consemnează în fișa contabilă nominală și pot fi folosite în condițiile art. 70 alin. (4) din Lege.(3) După efectuarea percheziției, bunurile, obiectele de valoare și sumele de bani, în lei sau valută, nedeclarate și deținute în alte condiții decât cele legale și regulamentare se confiscă, potrivit legii.(4) Modalitățile de păstrare a bunurilor și obiectelor de valoare prevăzute la alin. (2), precum și de gestionare a sumelor de bani în lei și în valută prevăzute la alin. (3) sunt stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Articolul 101

Măsuri igienico-sanitare(1) La primirea în penitenciar, deținuții sunt supuși îmbăierii, vizitei medicale sumare și, după caz, unor măsuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea în colectivitate, potrivit normelor legale sanitare în vigoare. Procedura de evaluare medicală inițială se stabilește prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(la 20-09-2023, Alineatul (1), Articolul 101, Sectiunea 1, Capitolul IV, Titlul III a fost modificat de Punctul 11., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2) Cu această ocazie, administrația penitenciarului pune la dispoziția deținutului un set de produse igienico-sanitare, al cărui conținut este prevăzut prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Refuzul primirii acestuia de către deținut se consemnează în scris.

Articolul 102

Echiparea
Pentru deținuții care nu dispun de ținută civilă personală, aceasta se asigură de administrația locului de deținere, în condițiile ordinului ministrului justiției prevăzut de art. 49 alin. (3) din Lege.

Articolul 103

Confirmarea comunicării despre prezența deținutului în locul de deținere(1) Conținutul procesului-verbal, în care este consemnată exercitarea dreptului prevăzut la art. 43 alin. (4) din Lege, se aduce la cunoștința deținutului, sub semnătură, și se depune la dosarul individual.(2) Procesul-verbal prevăzut la art. 43 alin. (8) din Lege cuprinde mențiuni referitoare la starea de fapt, măsurile ce au fost sau urmează a fi luate, în vederea exercitării dreptului la încunoștințarea unui membru de familie sau altei persoane despre penitenciarul în care se află și modul în care a fost exercitat dreptul prevăzut la art. 43 alin. (4) din Lege.

Articolul 104

Informarea inițială cu privire la drepturi, obligații și interdicții, recompense, abateri și sancțiuni disciplinare(1) Persoana desemnată de directorul locului de deținere aduce la cunoștința deținuților, sub semnătură, drepturile, obligațiile și interdicțiile, recompensele care pot fi acordate, abaterile și sancțiunile disciplinare care se pot aplica.(2) Dovada informării inițiale se consemnează în procesul-verbal, prevăzut la art. 103 alin. (1) sau, după caz, alin. (2).

Articolul 105

Intervievarea deținutului(1) Personalul desemnat de directorul locului de deținere chestionează deținutul cu privire la nevoile imediate legate de starea de sănătate și siguranța sa personală, pentru luarea măsurilor medicale sau de protecție necesare.(2) Dovada intervievării se consemnează în procesul-verbal, prevăzut la art. 103 alin. (1) sau, după caz, alin. (2).

Articolul 106

Evaluarea medicală
În termen de 72 de ore de la primire, medicul locului de deținere efectuează examenul clinic complet, putând fi solicitate investigații paraclinice, astfel încât, în cel mult 21 de zile, să se stabilească starea de sănătate și cerințele de asistență medicală și de hrană, precum și aptitudinea de muncă, consemnând constatările în fișa medicală. Mențiunile privind leziunile traumatice observate la depunere se consemnează în registrul prevăzut la art. 159 alin. (8), iar cele privind aptitudinea de muncă se consemnează și în documentele operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 107

Perioada de carantină și observare(1) Perioada de carantină și observare se realizează pentru persoanele primite de la organele de poliție sau venite din întreruperea executării pedepsei.(2) În perioada de carantină și observare se studiază comportamentul și personalitatea deținuților, se efectuează examene medicale, se desfășoară activități de educație sanitară și se evaluează nevoile educaționale, psihologice și sociale, în scopul stabilirii ariilor de intervenție și asistență.(3) La finalizarea perioadei de carantină și observare, pentru fiecare deținut, serviciul de educație și asistență psihosocială întocmește Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, prin care se precizează activitățile și programele în care acesta urmează a fi inclus pe perioada deținerii. Acesta se completează și se modifică ori de câte ori este necesar.(4) În perioada de carantină și observare se desfășoară activități care au ca scop cunoașterea de către deținuți a normelor privind ordinea, disciplina, conduita, relațiile cu alte persoane și cuprinde activități individuale sau colective desfășurate de administrația penitenciarului.(5) În locurile de deținere există spații destinate cazării deținuților prevăzuți la alin. (1), asigurându-se separarea față de ceilalți deținuți și condițiile necesare pentru desfășurarea activităților prevăzute la alin. (4).(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică deținuților prevăzuți la art. 159 alin. (1) lit. c)-g).

Secţiunea a 2-a Transferarea deținuților

Articolul 108

Transferarea deținuților(1) Comisia prevăzută la art. 32 din Lege face propuneri de transfer Administrației Naționale a Penitenciarelor, în următoarele situații:
a) stabilirea sau schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în situația în care acesta nu se încadrează în profilul unității;
b) depășirea capacității de cazare a penitenciarului;
c) înscrierea deținuților la cursuri de formare profesională ori de instruire școlară;
d) folosirea deținuților la muncă, la activități de educație și de asistență psihologică și asistență socială;
e) în cazul deținuților pentru care măsurile de siguranță, de asigurare a ordinii și disciplinei la nivelul penitenciarului sunt neîndestulătoare;
f) pentru încheierea căsătoriei;
g) alte motive temeinic justificate.(2) Deținuții pot formula cereri de transfer în alt penitenciar. În cazul în care cererile de transfer sunt transmise Administrației Naționale a Penitenciarelor, acestea se remit administrației penitenciarului, în vederea avizării de către comisia prevăzută de art. 32 din Lege.(3) Cererilor formulate de alte persoane sau organizații nonguvernamentale li se vor da curs doar în măsura în care acestea sunt însușite de către deținuți.(4) Transferarea deținuților la un alt penitenciar se face conform profilării penitenciarelor, stabilite prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor prevăzută la art. 45 alin. (1) din Lege, și va ține cont, de regulă, ca penitenciarul să fie situat cât mai aproape de localitatea de domiciliu a acestora.(5) Dispozițiile art. 103 se aplică în mod corespunzător.(6) Prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilesc limitele competenței și responsabilitățile penitenciarelor cu rol de coordonare zonală, în aplicarea art. 12 alin. (2) lit. k)-m).(7) În cazul prevăzut la art. 45 alin. (6) din Lege, informarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se face prin adresă scrisă sau prin avizarea adresei de solicitare a transferului în centrul de reținere și arestare preventivă.(8) Inițierea de către deținuți a unor cauze penale ori civile pentru ei sau pentru alții, în scopul menținerii ori transferării într-un penitenciar, constatată de către instanța de judecată ca fiind un abuz de drept, constituie abatere disciplinară foarte gravă.

Articolul 109

Măsuri luate în cazul deținuților transferați pentru o perioadă scurtă de timp într-un alt penitenciar(1) Comunicarea prevăzută la art. 103, în cazul deținuților transferați temporar în vederea prezentării în fața organelor judiciare sau pentru alte motive, cuprinde și informații referitoare la posibilitatea programării prealabile a unei eventuale vizite.(2) Cazarea deținuților se face în secții sau camere de deținere special amenajate, cu aplicarea art. 36 alin. (5) din Lege. Acordarea drepturilor se face conform regimului de detenție în care se află.(3) Bunurile și documentele care însoțesc deținuții prevăzuți la alin. (1), precum și modul de acordare a drepturilor se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 110

Transportarea deținuților(1) Pentru transportul deținuților și al materialelor, locurile de deținere dispun de mijloace operative proprii. În situații speciale, transportul deținuților se poate realiza și cu mijloace de transport auto, fluviale și aeriene, aflate în dotarea Ministerului Afacerilor Interne sau serviciilor de urgență medicală, în condiții stabilite prin protocoale de colaborare interinstituțională.(2) Mijloacele operative de transport sunt autoturismele, autodubele, autobuzele, autosanitarele, mijloace de transport fluviale și aeriene, precum și alte mijloace de transport, aflate în dotarea locului de deținere. Pentru transportul deținuților care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, în situații speciale, pot fi utilizate și mijloace auto blindate.(3) Mijloacele operative de transport se dotează cu dispozitive de tip GPS, de radiocomunicație, de semnalizare, de avertizare luminoasă și acustică, precum și sistem de comunicare între conducătorii acestora și membrii escortei.(4) Mijloacele operative de transport sunt amenajate astfel încât să fie asigurată iluminarea naturală, aerisirea și confortul termic, iar persoanele transportate să fie expuse cât mai puțin privirii publice.(5) Mijloacele operative de transport pentru deținuți sunt dotate, de regulă, cu camere video și monitoare pentru supravegherea activității deținuților pe timpul deplasării și sunt compartimentate în conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(6) Graficul efectuării transportului deținuților între unitățile de penitenciare este aprobat prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(7) În situațiile prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. k)-m), graficul efectuării transportului deținuților între unitățile penitenciare arondate aceleiași zone geografice este aprobat prin decizia directorului penitenciarului cu rol de coordonare.(8) În cazul participării deținuților la activitățile lucrative și de reintegrare socială, transportul acestora poate fi asigurat cu mijloace de transport aparținând operatorilor economici sau, după caz, altor instituții publice și organizații neguvernamentale, cu respectarea art. 46 alin. (1) și (2) din Lege.

Secţiunea a 3-a Condiții de detenție

Articolul 111

Cazarea deținuților(1) Spațiile destinate cazării deținuților trebuie să respecte demnitatea umană, ținându-se cont de condițiile climatice și, în special, de suprafața de locuit, volumul de aer, iluminare, surse de încălzire și ventilație.(2) Deținuții sunt cazați individual sau în comun. La rămânerea definitivă a deciziei de stabilire și schimbare a regimului de executare, deținuții sunt cazați în secții de deținere de profil, inițial în camere destinate adaptării la regimul de executare stabilit, ținându-se seama, după caz, de art. 29 și 36, criteriile de separațiune, precum și de motivele de siguranță stabilite în regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(3) Camerele de cazare sunt dotate cu mobilier și cazarmament, astfel încât să asigure deținuților pat individual, condiții pentru dormit, păstrarea bunurilor, a obiectelor personale, precum și servirea hranei.(4) Cazarmamentul asigurat deținuților se stabilește prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(5) Deținuții sunt obligați să respecte regulile de igienă individuală și colectivă, precum și măsurile stabilite de medicul locului de deținere.(6) Fiecărui deținut i se asigură condiții de folosire a surselor de apă curentă și a articolelor de toaletă pentru menținerea igienei.(7) Deținuților li se asigură posibilitatea să facă baie, cu apă caldă, de cel puțin două ori pe săptămână. Au posibilitatea îmbăierii zilnice cei care își desfășoară activitatea în locuri cu risc epidemiologic crescut sau în orice alte locuri, dacă situația o impune.(8) Articolele de curățenie și igienă individuală și colectivă se asigură de către administrația locului de deținere sau pot fi achiziționate în condițiile art. 148 și 151, în limita normelor stabilite prin ordin al ministrului justiției.
(la 20-09-2023, Alineatul (8), Articolul 111, Sectiunea a 3-a, Capitolul IV, Titlul III a fost modificat de Punctul 12., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 112

Ținuta deținuților(1) Deținuții folosesc îmbrăcăminte și încălțăminte personală adecvată.(2) Deținuților care nu posedă îmbrăcăminte și încălțăminte personală adecvată și care nu au dispus în ultimele 30 de zile de mijloacele bănești necesare, în lei sau valută, care pot fi utilizate pe perioada executării pedepsei, li se asigură de către administrația locului de deținere ținută, în funcție de climă și anotimp. Dispozițiile art. 60 alin. (4) din Lege se aplică în mod corespunzător.(3) Normele de echipare și durata de folosință a ținutei asigurate de administrația locului de deținere se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.(4) Ținuta asigurată de administrația locului de deținere, prin caracteristicile sale, nu trebuie să fie umilitoare sau degradantă.(5) Deținuții internați în spitale și infirmerii sunt echipați conform normelor medicale sanitare în vigoare.(6) Prezentarea deținuților în fața organelor judiciare, a altor autorități sau instituții publice se realizează în ținută decentă.(7) Ținuta deținuților, personală sau asigurată de administrația locului de deținere, nu trebuie să fie asemănătoare cu uniforma personalului.(8) Deținuții care muncesc beneficiază de echipament de protecție personal sau asigurat de administrația locului de deținere. Persoanele juridice sau fizice care folosesc deținuții la muncă ce necesită articole de protecție sunt obligate să asigure bunurile respective.(9) Ținuta asigurată prin grija administrației locului de deținere se pune la dispoziția deținuților care nu posedă îmbrăcăminte și încălțăminte personală adecvată la primirea în penitenciar și se retrage cu ocazia înlocuirii, schimbării ținutei de vară, iarnă sau liberării.(10) Scoaterea din uz a materialelor de resortul echipamentului, asigurate de administrația locului de deținere, înainte de împlinirea duratei normale de utilizare, pierderea, degradarea sau distrugerea acestora constituie pagubă materială care se evaluează și se recuperează, potrivit prevederilor actelor normative, în sarcina celor vinovați.(11) Lenjeria și ținuta personală care urmează să fie predate în vederea spălării sunt marcate astfel încât să poată fi restituite aceleiași persoane.(12) Distribuția articolelor de echipament asigurate de administrația locului de deținere se face în baza documentelor justificative de evidență și se ține pe fișe individuale. Deținuții certifică prin semnătură în fișele individuale primirea sau restituirea articolelor de echipament.

Articolul 113

Alimentația deținuților(1) Administrația locului de deținere asigură deținuților, de 3 ori pe zi, o hrană variată, corespunzătoare calitativ și cantitativ regulilor de igienă a alimentației, conform vârstei, stării de sănătate și naturii muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de deținut, după caz, cu ocazia depunerii în penitenciar sau a aderării liber consimțite și dovedite la alte culte recunoscute de statul român, în perioada executării pedepsei.(2) Pentru deținuții bolnavi se asigură numărul de mese și regimul alimentar recomandat de medicul locului de deținere, în condițiile ordinului ministrului justiției prevăzut de art. 50 alin. (3) din Lege.(3) Deținutelor însărcinate sau celor care alăptează, precum și copiilor care rămân cu mama până în momentul plasării lor în mediul familial ori în instituții de ocrotire specializate li se asigură hrana corespunzător stării fiziologice, la recomandarea medicului locului de deținere.(4) Administrația locului de deținere asigură condiții de servire a hranei, de regulă în săli de mese, precum și dotarea necesară pentru prepararea, distribuirea și servirea hranei, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății.(5) Prepararea hranei se face sub controlul și supravegherea personalului de specialitate al locului de deținere.(6) Personalul medical este obligat să verifice zilnic modul de respectare a condițiilor de preparare, distribuire și servire a hranei, precum și calitatea acesteia și să aducă de îndată la cunoștința directorului penitenciarului neajunsurile constatate, în vederea luării măsurilor necesare.

Articolul 114

Ascultarea deținuților de către autorități ale statului(1) Delegația prevăzută la art. 51 alin. (1) din Lege cuprinde numele și prenumele persoanei care efectuează ascultarea și datele de identificare ale deținuților ce urmează să fie ascultați.(2) Împuternicirea prevăzută la art. 51 alin. (2) lit. a), b), c) și e) din Lege cuprinde denumirea instituției, după caz, a comisiei din care face parte persoana care efectuează ascultarea, numele și prenumele acesteia și datele de identificare ale deținuților ce urmează să fie ascultați.(3) Persoanele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. f) din Lege înștiințează în timp util administrația locului de deținere despre intenția ascultării deținuților, în vederea stabilirii datei acesteia, dispozițiile art. 128 alin. (2)-(5) aplicându-se în mod corespunzător.(4) Ascultarea deținuților se efectuează în condiții de confidențialitate, în spațiul stabilit de directorul penitenciarului.(5) Delegația sau împuternicirea prevăzută, după caz, la alin. (1) sau (2) permite doar ascultarea deținuților menționați în cuprinsul acesteia.

Articolul 115

Dispoziții referitoare la decesul deținuților(1) Administrația locului de deținere comunică, de îndată, membrilor de familie, aparținătorilor sau altor persoane decesul și locul unde trebuie să se prezinte pentru ridicarea decedatului, a actelor și obiectelor ce au aparținut acestuia.(2) O copie de pe actele prevăzute la art. 52 alin. (2) din Lege se înaintează administrației locului de deținere.(3) În cazul în care decedatul are cetățenie străină sau este apatrid, administrația penitenciarului informează de îndată reprezentanța diplomatică sau consulară a statului respectiv ori autoritatea internă competentă.(4) Bunurile și sumele de bani aparținând persoanei decedate, deținute conform dispozițiilor legale și aflate la locul de deținere, se înmânează familiei, rudelor, reprezentantului legal sau persoanei apropiate, iar, în cazul în care aceștia nu se prezintă în termen de 3 luni de la data notificării, se trec în proprietatea locului de deținere. Dacă bunurile trecute în proprietatea locului de deținere prezintă un grad avansat de uzură sau sunt inutilizabile, acestea se distrug de către o comisie numită prin decizia directorului.(5) În cazul producerii decesului unui deținut, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale survenite în timpul executării pedepsei privative de libertate, administrația penitenciarului informează persoanele și instituțiile prevăzute de art. 52 alin. (1) din Lege, precum și Inspectoratul Teritorial de Muncă.(6) În toate situațiile în care se înregistrează decesul unui deținut, personalul locului de deținere este obligat să ia măsuri în vederea conservării locului producerii decesului și a eventualelor mijloace de probă.(7) În cazul producerii unui deces, administrația penitenciarului are obligația de a cerceta împrejurările producerii acestuia, cu informarea prealabilă și imediată a procurorului care efectuează urmărirea penală.

Secţiunea a 4-a Punerea în libertate

Articolul 116

Activități determinate de punerea în libertate(1) Punerea în libertate a deținuților se face de către directorul locului de deținere, la expirarea duratei pedepsei privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus liberarea condiționată, precum și la orice altă dată hotărâtă de organele judiciare competente în situațiile anume prevăzute de lege, comunicând despre acest fapt organelor judiciare prevăzute la art. 53 alin. (1) din Lege.(2) Administrația penitenciarului solicită instanței de judecată informații în caz de nelămuriri cu privire la situația juridică a deținuților, ori de câte ori este necesar.(3) Cu ocazia liberării, deținutului i se înmânează biletul de liberare, documentele personale și, la cerere, fotocopii de pe actele din dosarul individual, inclusiv de pe actele medicale, precum și o scrisoare medicală către medicul de familie. De asemenea, după restituirea către administrația locului de deținere a bunurilor încredințate, deținutului i se înmânează bunurile și sumele de bani, deținute conform dispozițiilor legale și aflate la locul de deținere, inclusiv documentele referitoare la contul său.(4) Contravaloarea serviciilor de fotocopiere efectuate în condițiile alin. (3) este suportată de deținut.(5) Punerea în libertate a deținutului se realizează fără întârziere, după efectuarea activităților prevăzute la art. 53 alin. (1) și (3) din Lege.(6) Organul de poliție sesizat de administrația penitenciarului, în condițiile art. 53 alin. (2) din Lege, este cel din raza teritorială a localității unde se deplasează deținutul în cazul permisiunii de ieșire din penitenciar și al desfășurării activităților de către deținuții din regim deschis, în situația în care aceștia se deplasează neînsoțiți în exteriorul locului de deținere, și Inspectoratul General al Poliției Române, în situația producerii unei evadări.(7) Organul de poliție sesizat de administrația penitenciarului în situațiile prevăzute la alin. (6) întreprinde măsurile necesare în vederea informării persoanei vătămate, inclusiv prin cooperarea cu organele de poliție de la adresa indicată de persoana vătămată sau de la domiciliul ori reședința acesteia.(8) Punerea în libertate a deținuților cu afecțiuni psihice se comunică direcției de sănătate publică din județul în raza căruia își au domiciliul, în vederea continuării tratamentului medical.(9) Numele deținuților de cetățenie străină sau apatrizi care urmează să fie puși în libertate se comunică, în scris, la Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu 5 zile înainte de data expirării pedepsei privative de libertate. În cazul punerii în libertate înainte de expirarea duratei condamnării, comunicarea se face în ziua primirii adresei de punere în libertate.

Articolul 117

Asigurarea transportului la punerea în libertate(1) Administrația locului de deținere asigură, în condițiile art. 53 alin. (4) din Lege, contravaloarea transportului până la domiciliul sau reședința persoanei care se liberează, la nivelul tarifelor minime practicate de Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., pentru transport călători.(2) Pentru cetățenii străini și apatrizi, contravaloarea transportului se asigură până la sediul reprezentanțelor diplomatice din România ale statelor care le reprezintă interesele sau până în localitatea din țară unde aceștia își au reședința.(3) Când deținutul care urmează a fi pus în libertate este bolnav și în imposibilitatea de a se deplasa, cu consimțământul său, este prezentat de administrația locului de deținere la un spital din rețeaua sanitară publică, anunțându-se despre aceasta rudele ori, după caz, instituțiile publice sau organizațiile neguvernamentale de asistență socială.

Articolul 118

Consemnarea punerii în libertate
Punerea în libertate se consemnează în registrul de evidență a punerii în libertate a persoanelor condamnate prevăzut la art. 106 alin. (1) lit. b) din Lege și în modulul corespunzător din aplicația informatizată de gestiune a datelor despre deținuți.

Secţiunea a 5-a Refuzul de hrană

Articolul 119

Măsuri determinate de intenția de declarare a refuzului de hrană(1) În situațiile prevăzute la art. 54 alin. (1) și (2) din Lege, agentul supraveghetor inițiază formularul specific procedurii refuzului de hrană și înștiințează de îndată șeful secției de deținere, cu privire la intenția deținutului de a refuza hrana sau existența unor indicii că acesta nu se alimentează. Modelul formularului se aprobă de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, după consultarea judecătorilor de supraveghere a privării de libertate.(2) După ascultarea deținutului, șeful secției de deținere ia măsurile care se impun conform art. 54 alin. (3) din Lege și poate solicita ascultarea deținutului de către educatorul sau psihologul desemnat de coordonatorul sectorului reintegrare socială.(3) Înainte de efectuarea mutării în condițiile art. 54 alin. (4) și (5) din Lege, deținutul este ascultat de către medic, care îi va prezenta posibilele urmări dăunătoare la care se expune. În cazul în care deținutul își menține hotărârea de a refuza hrana este consultat de către medic, data și rezultatul consultației consemnându-se în formularul prevăzut la alin. (1) și în fișa medicală a acestuia. Dacă deținutul renunță la hotărârea de a refuza hrana, medicul menționează acest fapt în formular.(4) Formularul completat conform alin. (3) se restituie șefului secției de deținere imediat după consultație.(5) În cazul prevăzut la art. 54 alin. (6) din Lege, șeful secției de deținere îl sesizează pe directorul penitenciarului, căruia îi înaintează formularul prevăzut de alin. (1).(6) Pe parcursul desfășurării intenției de a recurge la refuz de hrană, deținutului i se solicită semnarea formularului prevăzut la alin. (1). Refuzul deținutului de a da declarații sau de a semna formularul se consemnează în rubricile acestuia.(7) Șeful secției de deținere ia măsuri pentru efectuarea percheziționării deținutului și a bunurilor sale în vederea ridicării produselor alimentare și din tutun și răspunde de depozitarea și păstrarea acestora. Bunurile, produsele alimentare și din tutun ridicate de la deținut se consemnează într-un proces-verbal.

Articolul 120

Măsuri luate de către administrația penitenciarului(1) Directorul penitenciarului ascultă deținutul și consemnează în formularul prevăzut la art. 119 alin. (1) aspectele arătate de către acesta, motivele care au determinat forma de protest, măsurile dispuse, precum și opțiunea deținutului de a refuza în continuare hrana sau de a o accepta.(2) Dacă deținutul își menține refuzul de hrană, directorul înștiințează judecătorul de supraveghere a privării de libertate și îi înaintează, prin adresă scrisă, formularul prevăzut la art. 119 alin. (1), cu consemnarea datei și orei înștiințării acestuia, însoțit după caz, de declarația deținutului privind motivele refuzului de hrană.(2^1) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care deținutul este ascultat de către înlocuitorul desemnat al directorului penitenciarului sau persoana care asigură continuitatea la conducere.
(la 20-09-2023, Articolul 120, Sectiunea a 5-a, Capitolul IV, Titlul III a fost completat de Punctul 13., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) Din momentul înștiințării judecătorului de supraveghere a privării de libertate se consideră că deținutul se află în refuz de hrană.(4) Dacă deținutul, ascultat de judecătorul de supraveghere a privării de libertate potrivit art. 54 alin. (8) sau (9) din Lege, declară în fața acestuia că renunță la refuzul de hrană, acesta încunoștințează directorul penitenciarului și consemnează, în mod corespunzător, în formularul prevăzut la art. 119 alin. (1).(5) Dacă deținutul declară că nu renunță la refuzul de hrană, precum și în cazul în care acesta nu a fost ascultat, formularul prevăzut la art. 119 alin. (1), cu propunerile judecătorului de supraveghere, se înaintează directorului penitenciarului.

Articolul 121

Măsuri dispuse cu privire la deținutul aflat în refuz de hrană(1) Deținutul aflat în refuz de hrană este examinat medical zilnic și ori de câte ori este necesar, făcând mențiuni în registrul de consultații și, după caz, în fișa medicală.
(la 20-09-2023, Alineatul (1), Articolul 121, Sectiunea a 5-a, Capitolul IV, Titlul III a fost modificat de Punctul 14., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2) În situația în care starea de sănătate se agravează, iar în infirmerie nu poate fi asigurată asistența medicală corespunzătoare, deținutul aflat în refuz de hrană se transferă într-o unitate sanitară, în condițiile art. 54 alin. (12) din Lege.(3) În perioada refuzului de hrană, personalul din serviciile de educație și asistență psihosocială acționează prin consiliere individuală, informând deținutul despre riscurile continuării formei de protest.(4) Deținutul aflat în refuz de hrană este alocat zilnic la norma de hrană. Administrația locului de deținere are obligația ca la ora servirii mesei să ofere hrana deținutului, acesta având posibilitatea de a o accepta sau refuza.

Articolul 122

Încetarea refuzului de hrană(1) Renunțarea la refuzul de hrană se poate face prin declarație scrisă sau verbală, în fața personalului penitenciarului, cu înștiințarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, ori în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate.(2) Acceptarea hranei, oferită zilnic, la orele fixate, de administrația penitenciarului, reprezintă actul de voință al deținutului prin care acesta încetează refuzul de hrană, acesta fiind consemnat în formularul prevăzut la art. 119 alin. (1).(3) Dacă, în urma investigațiilor și determinărilor clinice și paraclinice de specialitate, medicul sau personalul medical desemnat cu avizul medicului constată că persoana aflată în refuz de hrană s-a alimentat, întocmește un proces-verbal de constatare a încetării stării de refuz de hrană, pe care îl prezintă directorului penitenciarului. Refuzul deținutului de a se supune la investigații și determinări clinice și paraclinice de specialitate se consideră încetare a refuzului de hrană.
(la 20-09-2023, Alineatul (3), Articolul 122, Sectiunea a 5-a, Capitolul IV, Titlul III a fost modificat de Punctul 15., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (4) După constatarea încetării refuzului de hrană, deținutul este mutat într-o cameră de deținere corespunzătoare regimului de executare în care a fost repartizat.(5) Documentele create în procedura refuzului de hrană se introduc în dosarul prevăzut la art. 228 alin. (1) lit. d).

Capitolul V Drepturile deținuților

Articolul 123

Organizațiile nonguvernamentale care desfășoară activități în domeniul drepturilor omului(1) Reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale, care desfășoară activități în domeniul protecției drepturilor omului, pot vizita penitenciarele și pot lua contact cu deținuții, cu acordul directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor exprimat în cadrul protocoalelor de colaborare.(2) Protocoalele de colaborare se încheie pe baza principiilor transparenței și obiectivității, în scopul îmbunătățirii condițiilor de detenție și a respectării drepturilor deținuților, și cuprinde modalitatea de efectuare a vizitelor, drepturile și obligațiile părților.(3) Întrevederile dintre reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale și deținuți, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se desfășoară în condițiile art. 128 alin. (2)-(5).

Articolul 124

Libertatea conștiinței, a opiniilor și libertatea credințelor religioase(1) Administrația Națională a Penitenciarelor, prin unitățile subordonate, permite accesul reprezentanților cultelor și asociațiilor religioase recunoscute de lege în mediul penitenciar, pentru a răspunde nevoilor de asistență religioasă a deținuților, în condițiile art. 58 din Lege, în baza aprobării scrise a directorului penitenciarului.(2) Directorul penitenciarului poate dispune interzicerea accesului reprezentanților cultelor sau asociațiilor religioase recunoscute de lege pentru o perioadă de maximum 6 luni, în condițiile prevăzute la art. 141.(3) Deținuții pot să își declare pe baza liberului consimțământ confesiunea sau apartenența religioasă la intrarea în locul de deținere și ulterior pe parcursul executării pedepsei. Schimbarea confesiunii sau a apartenenței religioase pe parcursul perioadei de detenție este dovedită printr-o declarație pe propria răspundere.
(la 20-09-2023, Alineatul (3), Articolul 124, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 16., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (4) Abrogat.
(la 20-09-2023, Alineatul (4), Articolul 124, Capitolul V, Titlul III a fost abrogat de Punctul 17., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (5) Reprezentanții cultelor sau asociațiilor religioase care au acces în penitenciar pot distribui deținuților publicații și obiecte religioase, care pot fi păstrate într-un număr rezonabil. Caracterul rezonabil se stabilește în funcție de numărul și dimensiunea publicațiilor, cărților și obiectelor religioase aflate în posesia unui deținut, fără afectarea spațiului său de viață sau al celorlalți deținuți, în situația în care cazarea se face în comun.(6) Deținuții care participă la activități cu caracter religios sau moral religios pot solicita întrevederi confidențiale cu reprezentanții cultelor sau asociațiilor religioase recunoscute de lege, în condițiile stabilite de administrația penitenciarului.(7) Deținuții nu pot fi constrânși să practice vreo religie sau să adopte vreo credință, să participe la reuniuni sau întruniri religioase, să accepte vizita unui reprezentant al unui cult sau al unei credințe religioase.(8) În situația în care este vizată o schimbare de religie, deținuților li se permite să participe la întrunirile cultului sau credinței respective, cu acordul reprezentanților acestora și ținându-se seama de măsurile specifice de siguranță a deținerii, programul zilnic și numărul deținuților participanți. Deținuții sunt informați că schimbarea religiei este o decizie majoră, care le poate afecta relația cu membrii de familie, aparținători sau alte persoane.

Articolul 125

Dreptul la informație(1) Accesul deținuților la informațiile de interes public se realizează în condițiile art. 59 din Lege.(2) Prevederile actelor normative prevăzute de art. 61 alin. (1) din Lege sunt puse la dispoziție deținuților, în perioada de carantină și observare, precum și oricând este necesar pe perioada detenției.(3) În cazul în care deținutul nu vorbește sau nu înțelege limba română, nu se poate exprima ori are deficiențe de comunicare, administrația penitenciarului dispune măsurile necesare aducerii la cunoștință a informațiilor cuprinse în actele normative prevăzute la alin. (2), prin intermediul unei persoane care poate comunica cu deținutul. În cazul cetățenilor români aparținând minorităților naționale, aducerea la cunoștință se poate face în limba lor maternă.(4) Actele normative prevăzute la alin. (2) se pun la dispoziția deținuților prin punctele de documentare și informare electronică, mape de cameră sau prin alte mijloace similare.(5) Deținuții au acces la publicații, emisiuni radiofonice și televizate, în limita resurselor materiale și financiare disponibile.(6) Programul de folosire a aparaturii radio-TV și cel de funcționare a studioului radio-TV cu circuit închis sunt aprobate de către directorul penitenciarului.

Articolul 126

Comunicarea cu mass-media(1) Directorul penitenciarului poate aproba întâlniri între reprezentanții mass-media și deținuți, cu acordul scris al acestora, în condițiile art. 59 alin. (5) din Lege, fără afectarea activităților zilnice și a procesului de reintegrare socială.(2) Directorul penitenciarului stabilește regulile pentru desfășurarea întâlnirilor care trebuie respectate de deținut și reprezentanții mass-mediei.(3) La solicitarea deținutului sau în situația în care nu sunt respectate regulile stabilite potrivit alin. (2), directorul penitenciarului poate întrerupe întâlnirea cu reprezentanții mass-media.(4) Întâlnirile cu reprezentanții mass-media nu se calculează în numărul vizitelor la care are dreptul deținutul.

Articolul 127

Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal(1) Deținutul, apărătorul acestuia sau oricare altă persoană, cu acordul scris al deținutului, are acces la dosarul individual.(2) Deținutul poate obține, la cerere, contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul individual.(3) Dacă deținuții nu au dispus în ultimele 30 de zile de mijloacele bănești necesare, în lei sau valută, care pot fi utilizate pe perioada executării pedepsei, cheltuielile prevăzute la alin. (2) sunt suportate de către administrația penitenciarului, dispozițiile art. 60 alin. (4) din Lege aplicându-se în mod corespunzător.(4) Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al deținutului, poate obține, contra cost, o fotocopie a documentelor din dosarul individual.(5) Organele abilitate potrivit legii au acces la dosarul individual fără acordul deținutului.(6) Consultarea dosarului individual se face în prezența unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.(7) În situația în care este necesară anonimizarea datelor personale ale unor terțe persoane, se remit fotocopii modificate deținutului, apărătorului acestuia sau altei persoane.

Articolul 128

Asigurarea exercitării dreptului la asistență juridică(1) Deținuții pot fi vizitați de apărătorii lor, în baza împuternicirii avocațiale și a documentului avizat care atestă calitatea de avocat, în condițiile art. 62 din Lege și ale art. 143.(2) Întrevederile cu apărătorii sunt confidențiale și se desfășoară sub supraveghere, în spații special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare care să limiteze contactul fizic, dar care să permită transmiterea de înscrisuri. Supravegherea poate fi numai vizuală, nefiind permisă ascultarea conversației purtate de deținut cu apărătorul său.(3) Vizita cu apărătorul se acordă în afara drepturilor reglementate prin art. 142, dar se consemnează în documentele de evidență de la sectorul vizită din cadrul penitenciarului și în modulul corespunzător din aplicația informatizată de gestiune a datelor despre deținuți.(4) Amenajarea și dotarea spațiilor destinate vizitei apărătorului se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(5) Prevederile art. 141 alin. (1), (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.(6) Deținuții pot fi vizitați de notari publici, executori judecătorești, mediatori autorizați ori de alte persoane cu atribuții oficiale, în timpul programului de lucru al sectorului vizită din cadrul penitenciarului, în condițiile prevăzute de alin. (1)-(5).

Articolul 129

Dreptul de petiționare(1) În baza dreptului de petiționare, pentru apărarea unor drepturi sau interese, deținuții pot să adreseze cereri, reclamații și sesizări către orice persoană autorizată, instituție, organizație guvernamentală, nonguvernamentală, locală, centrală, națională sau internațională, în condițiile art. 63 și 64 din Lege.(2) Deținuții sunt informați cu privire la condițiile de exercitare a dreptului de petiționare, de îndată ce sunt primiți în locurile de deținere și pe toată perioada executării pedepsei, de către personalul administrației ori alte persoane autorizate.(3) Deținuții au posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecătorului de supraveghere a privării de libertate, directorului penitenciarului ori persoanelor desemnate de acesta din urmă.(4) Deținuților li se asigură posibilitatea de a fi ascultați de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, inspectori sau alți reprezentanți autorizați, la solicitarea acestora, fără prezența personalului locului de deținere.(5) La cerere, deținuții pot fi audiați de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, conform programului stabilit de acesta, precum și săptămânal, de directorul locului de deținere.(6) Pentru formularea cererilor adresate administrației penitenciarului, deținuții pot utiliza și dispozitive ori sisteme electronice integrate, dacă acestea sunt puse la dispoziție de penitenciar.
(la 20-09-2023, Articolul 129, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 18., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 130

Dreptul la corespondență(1) Deținuții au dreptul de a trimite și de a primi corespondență.(2) Dreptul la corespondență este nelimitat.(3) Trimiterile poștale, altele decât cele simple, se expediază de către administrația penitenciarului, la cererea deținutului.(4) Corespondența primită de către deținuți este supusă controlului antiterorist și de specialitate.(5) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenței, a drogurilor, substanțelor toxice, explozibililor sau altor asemenea obiecte a căror deținere este interzisă, corespondența se deschide, fără a fi citită, în prezența deținutului.(6) În cazul existenței unor suspiciuni cu privire la impregnarea scrisorii cu substanțe a căror deținere este interzisă în penitenciar, deținutului i se permite citirea corespondenței în prezența personalului anume desemnat, în condiții de confidențialitate. La solicitarea deținutului, administrația locului de deținere îi permite acestuia multiplicarea corespondenței primite, în condiții de confidențialitate. Scrisoarea este introdusă în plic și sigilată în prezența deținutului. Personalul desemnat, sub coordonarea șefului de secție sau șefului de tură în afara orelor de program, întocmește un proces-verbal care dovedește că deținutul a avut acces la corespondență în condiții de confidențialitate și, după caz, a obținut o copie a acesteia, iar sigilarea în vederea predării organelor competente s-a făcut în prezența acestuia.
(la 20-09-2023, Articolul 130, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 19., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (7) În cazul descoperirii de bani, obiecte sau bunuri de natura celor interzis a fi primite, păstrate și deținute de către persoanele private de libertate, art. 19 și 20 se aplică în mod corespunzător.
(la 20-09-2023, Articolul 130, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 19., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 131

Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență(1) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență sunt suportate de deținutul care exercită acest drept.(2) Dacă deținuții nu au dispus în ultimele 30 de zile de mijloacele bănești necesare, în lei sau valută, care pot fi utilizate pe perioada executării pedepsei, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență, în regim simplu, sunt suportate de către administrația locului de deținere, în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (5) din Lege.(3) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență, prin trimiteri poștale în alt regim decât cel simplu, sunt suportate în totalitate de către deținuți.

Articolul 132

Distribuirea și evidența materialelor destinate exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență
Procedura de distribuire a materialelor destinate exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență se aprobă prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 133

Dreptul la convorbiri telefonice(1) Deținuții au dreptul de a efectua, pe cheltuiala lor, convorbiri telefonice de la telefoanele instalate în incinta sectorului de deținere, cu cel mult 10 persoane din exteriorul penitenciarului, atât din țară, cât și din străinătate. Persoanele ce pot fi contactate de către deținuți sunt cele prevăzute la art. 2 lit. m), avocatul, notarul public, executorul judecătoresc, mediatorul autorizat ori de altă persoană cu atribuții oficiale, precum și de reprezentantul diplomatic, în cazul deținuților de cetățenie străină.(2) Numele și numărul de telefon al persoanelor prevăzute la alin. (1) se indică în cererea scrisă a deținutului, care se supune spre aprobare directorului penitenciarului.(2^1) Declararea în mod fals a identității sau a calității persoanelor prevăzute la alin. (1), consemnată în cuprinsul cererii formulate conform alin. (2), constituie abatere disciplinară gravă.
(la 20-09-2023, Articolul 133, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 20., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) În funcție de regimul de executare în care sunt incluși, deținuții pot efectua convorbiri telefonice, după cum urmează:
a) zilnic, deținuții cărora li se aplică regimul de executare deschis, semideschis și închis, precum și cei cărora nu li s-a stabilit încă regimul de executare, 10 apeluri telefonice, cu durata maximă cumulată de 60 de minute;
b) zilnic, deținuții cărora li se aplică regimul de maximă siguranță, precum și cei care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, 3 apeluri telefonice cu durata maximă cumulată de 30 de minute.(4) Procedura de selecție a operatorilor serviciilor de telefonie necesare exercitării dreptului deținuților la convorbiri telefonice, categoriile de servicii de telefonie și condițiile de furnizare a acestora se reglementează prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 134

Dreptul la comunicări online(1) În vederea menținerii unei legături constante și a creșterii șanselor de îmbunătățire a relațiilor cu mediul de suport, deținuții pot beneficia de comunicări online cu aprobarea directorului, pe baza unei programări prealabile.(2) Deținuții care nu au fost sancționați disciplinar în ultimele 3 luni anterioare solicitării și care participă activ la programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială recomandate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică ori la activități lucrative pot beneficia de dreptul la comunicări online. În cazul deținuților care nu au participat la activități educative, de asistență psihologică și asistență socială recomandate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică ori la activități lucrative din motive neimputabile acestora, dreptul la comunicări online se acordă în limitele prevăzute la alin. (4).(3) Prin excepție de la condițiile prevăzute la alin. (2), pot efectua comunicări online și deținuții ai căror membri de familie, aparținători sau alte persoane se află în situații de catastrofe, calamități, boală gravă, deces sau în alte cazuri justificate.(4) Deținuții pot comunica online de 4 ori pe lună, iar durata comunicării online este de până la 30 de minute.(5) Pentru deținuții aflați în situația prevăzută la alin. (3) durata maximă a comunicărilor online este de până la 1 oră zilnic.(6) La aprecierea acordării de comunicări online în cazul calamităților sunt avute în vedere documentele emise de autoritățile competente în declararea calamității. În cazul catastrofelor ori altor evenimente prevăzute la alin. (3) se ține cont de amplitudinea evenimentului cu urmări neașteptate, de natură a afecta în mod direct deținutul sau persoana cu care se solicită comunicarea online.(7) Prin excepție de la prevederile alin. (4), deținuții pot beneficia, în baza cererii aprobate de către directorul locului de deținere, de acordarea, suplimentar, a unui număr de comunicări online egal cu cel al vizitelor neefectuate în luna imediat anterioară solicitării, conform regimului de executare sau categoriei din care fac parte, în condițiile art. 138 alin. (2), durata comunicării fiind de până la 30 de minute.(8) Comunicările online între deținuți din locuri de deținere diferite se aprobă de către directorii penitenciarelor în care aceștia sunt cazați, în condițiile prezentului articol.(9) La solicitarea scrisă a deținuților, directorul penitenciarului poate aproba comunicări online cu deținuți din penitenciare din alte state care permit acest tip de comunicare, dacă aceștia sunt rude de gradul I și II, soț/soție sau au relații de parteneriat similare relațiilor stabilite între soți, dovedite prin declarație pe propria răspundere autentificată la notar.(10) Evaluarea participării active la activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă se face ținându-se seama de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
a) includerea într-o activitate sau program de reintegrare socială ori participarea la activități lucrative;
b) realizarea obiectivelor stabilite prin activități sau programe de reintegrare socială ori a sarcinilor de lucru.(11) În cazul deținuților care, din motive neimputabile acestora, nu mai participă la activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială ori la activități lucrative, verificarea îndeplinirii criteriului prevăzut la alin. (2) se realizează prin analiza perioadelor de activitate cu cele de inactivitate, în cuprinsul ultimelor 3 luni, anterioare solicitării.
(la 20-09-2023, Articolul 134, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 21., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 135

Amenajarea spațiului(1) Spațiul destinat instalării echipamentului pentru comunicări on-line este amenajat, de regulă, în incinta sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită.(2) Echipamentul prevăzut la alin. (1) cuprinde: calculatoare, camere web sau video, microfoane și surse neîntreruptibile de tensiune. Echipamentul trebuie securizat anti-vandalizare și împotriva accesului direct al deținutului la calculatoare și periferice.(3) Spațiul prevăzut la alin. (1) este dotat cu un sistem de protecție fizică a încăperilor din cadrul acestuia.(4) Legătura la internet nu poate fi accesată în alte scopuri, decât acela pentru care a fost înființată.(5) Serviciile de comunicații on-line se pun la dispoziție prin intermediul unui operator de comunicații speciale sau al unui operator public.(6) Manipularea aparaturii tehnice se face în mod exclusiv de către personalul penitenciarului.

Articolul 136

Modalitatea de acordare a dreptului la comunicări online(1) Deținuții beneficiază de dreptul la comunicări online în baza aprobării directorului penitenciarului, la cererea acestora.(2) Acordarea comunicărilor online are în vedere concluziile sau recomandările evaluării sociale realizate de către asistentul social sau alt reprezentant al sectorului reintegrare socială cu atribuții similare, menționate de aceștia pe cererea formulată de deținut.(3) În cazul prevăzut la art. 134 alin. (3), directorul stabilește numărul de zile pentru care se acordă comunicarea online, cu durata stabilită la art. 134 alin. (5). În cazul decesului unei persoane prevăzute la art. 2 lit. m), intervalul de timp în interiorul căruia este acordată comunicarea online este cuprins între data luării la cunoștință de către deținut și data înhumării.(4) Cererile aprobate în condițiile art. 134 alin. (2) se pun în aplicare începând cu prima zi a lunii următoare aprobării, inclusiv în situația transferării în alt penitenciar.(5) Directorul locului de deținere stabilește zilele și intervalele orare în care au loc comunicările online.(6) Comunicările online au caracter confidențial.(7) Administrația locului de deținere ține evidența acordării dreptului la comunicări online.
(la 20-09-2023, Articolul 136, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 22., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 137

Dreptul la plimbare zilnică(1) Prin durata plimbării zilnice se înțelege timpul petrecut în curțile de plimbare sau alte spații amenajate de către deținutul care poate să desfășoare această activitate.(2) Deținuților din regimul de maximă siguranță și închis li se asigură plimbarea în aer liber în condițiile art. 58 și 69.(3) Deținuților din regimul semideschis și deschis li se asigură accesul la curțile de plimbare, pe perioada în care ușile camerelor sunt deschise, conform programului aprobat de directorul penitenciarului.(4) Pe timpul transferului deținuților de la un penitenciar la altul, deținuții beneficiază de timp pentru fumat și necesități fiziologice și medicale în penitenciarele de tranzit, stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 138

Organizarea acordării dreptului la vizită(1) Pentru menținerea legăturii cu familia și pentru realizarea contactului cu diverse persoane și organizații, administrația penitenciarului asigură posibilitatea vizitării deținuților.(2) Deținuții au dreptul să primească vizite în spații amenajate, potrivit regulamentului prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege, sub supravegherea vizuală a personalului penitenciarului, directă sau prin intermediul sistemelor electronice.(2^1) În funcție de arhitectura locurilor de deținere și de spațiile disponibile, la nivelul locurilor de deținere se pot amenaja spații destinate acordării vizitelor mamei/tatălui cu copilul/copiii acesteia/acestuia cu vârsta de până la 14 ani. Prin excepție, limita de vârstă nu se aplică în cazul minorilor care beneficiază de măsuri de protecție socială și în cazul minorilor diagnosticați cu afecțiuni care determină o întârziere semnificativă în dezvoltare ori prezintă dizabilități de gradul I sau II certificate prin documente medicale. Vizitele acordate în aceste spații sunt asimilate vizitelor prevăzute la art. 139 alin. (1) lit. b).
(la 20-09-2023, Articolul 138, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 23., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2^2) Procedura de acordare a vizitelor în spațiile prevăzute la alin. (2^1) este reglementată prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(la 20-09-2023, Articolul 138, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 23., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) Deținuții pot fi vizitați de membrii de familie sau aparținători.(4) Cu consimțământul deținutului, acesta poate fi vizitat de membrii organizațiilor prevăzute la alin. (1) și de alte persoane față de care s-au stabilit relații de legătură prin vizite, telefon, corespondență ori comunicări online, cu aprobarea scrisă a directorului locului de deținere.
(la 20-09-2023, Alineatul (4), Articolul 138, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 24., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (5) Administrația locului de deținere este obligată să asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizită de către deținuți.(6) Acordarea dreptului la vizită pentru deținuți se efectuează pe baza unei programări prealabile. Programarea se face înainte de data prezentării în vederea acordării vizitei.(7) Solicitarea programării se face telefonic, prin e-mail sau direct la sediul penitenciarului, în timpul programului de lucru al sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită.(8) Procedura de lucru în ceea ce privește programarea prealabilă a vizitei se stabilește prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 139

Modalitatea de acordare a vizitei(1) În funcție de regimul de executare a pedepsei privative de libertate și de conduita adoptată pe durata detenției, deținuții pot primi vizite, astfel:
a) cu dispozitive de separare, tip cabină;
b) fără dispozitive de separare.(2) Vizita cu dispozitive de separare se acordă deținuților cărora li se aplică regimul de maximă siguranță, deținuților din regimul închis care nu au executat cel puțin 18 luni din pedeapsă, deținuților din regim închis sancționați disciplinar în ultimele 18 luni, dacă sancțiunea nu a fost ridicată, și deținuților din regim închis aflați în cursul procedurii de cercetare disciplinară pentru comiterea unor abateri disciplinare grave sau foarte grave.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), vizita cu copilul minor al persoanei private de libertate se acordă fără dispozitiv de separare, dacă deținutul nu se află în una dintre următoarele situații:
a) antecedentele penale, disciplinare sau comportamentale ale acestuia conduc la afectarea interesului superior al copilului;
b) există date și informații despre posibilitatea introducerii de obiecte ori substanțe interzise;
c) față de deținut s-a declanșat procedura disciplinară sau acesta a fost sancționat disciplinar în ultimele 6 luni pentru introducere, comercializare ori deținere de droguri, medicamente fără prescripție medicală sau obiecte interzise, pentru exercitarea de violențe ori pentru abateri disciplinare comise în cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită;
d) este inclus în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.(4) Vizita fără dispozitive de separare se acordă deținuților cărora li se aplică regimul deschis și regimul semideschis. De asemenea, beneficiază de vizită fără dispozitiv de separare și deținuții din regimul închis care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au executat cel puțin 18 luni;
b) în ultimele 18 luni nu li s-au aplicat sancțiuni disciplinare care nu au fost ridicate;
c) nu se află în cursul procedurii de cercetare disciplinară pentru comiterea unor abateri disciplinare grave sau foarte grave.(5) În mod excepțional, vizita fără dispozitive de separare se poate acorda și categoriilor de deținuți prevăzute la alin. (2), cu aprobarea directorului penitenciarului, în următoarele condiții:
a) pentru stimularea celor care au o conduită corespunzătoare, participă activ la activitățile lucrative, educative, de asistență psihologică și asistență socială și îndeplinesc obiectivele stabilite în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică și pentru stimularea deținuților care au contribuit la prevenirea unor situații de risc confirmate;
b) cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de naștere, căsătorie, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie;
c) la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, respectiv Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor ori Tratamentelor Inumane sau Degradante din cadrul Organizației Națiunilor Unite, cu ocazia vizitelor întreprinse de aceștia în penitenciare.(6) Directorul penitenciarului poate dispune ca vizitele prevăzute la alin. (4) să aibă loc în spații prevăzute cu dispozitive de separare, în situația în care:
a) există date și informații cu privire la posibilitatea producerii unui eveniment negativ care pune în pericol integritatea fizică a persoanelor ori siguranța locului de deținere;
b) în cazul deținuților cu privire la care s-a declanșat procedura disciplinară sau au fost sancționați disciplinar în ultimele 6 luni pentru introducere, comercializare ori deținere de droguri, medicamente fără prescripție medicală sau obiecte interzise, pentru exercitarea de violențe ori pentru abateri disciplinare comise în cadrul sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită.(7) Directorul penitenciarului poate aproba, în condițiile alin. (5) lit. a) sau b), vizite între deținuți, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la pachet și vizită din cadrul penitenciarului, după cum urmează:
a) cu dispozitive de separare, în situația în care cel puțin unul dintre deținuți este în situația prevăzută la alin. (2);
b) fără dispozitiv de separare, în situația în care toți deținuții se află în situația prevăzută la alin. (4).(8) Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate aproba desfășurarea vizitelor între deținuții din locuri de deținere diferite, dacă aceștia sunt rude de gradul I și II, soț/soție sau au relații similare de parteneriat celor stabilite între soți anterior datei primirii în penitenciar, prevederile alin. (7) aplicându-se în mod corespunzător.(9) Durata vizitei este de la 30 de minute până la două ore, în funcție de numărul solicitărilor de acordare a vizitelor și de spațiile existente. În cazul femeilor care au, în penitenciar, în creștere un copil cu vârsta de până la un an, durata vizitei este de la o oră până la patru ore.(10) Deținuții pot beneficia în cursul unei zile de o singură vizită.(11) Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan doi sau mai mulți deținuți. Prin excepție, doi sau mai mulți deținuți, soț ori soție sau care au stabilit relații similare de parteneriat celor stabilite între soți ori sunt rude până la gradul al II-lea, pot fi vizitați simultan de soț sau soție, persoane aflate în relații similare de parteneriat celor stabilite între soți ori rude până la gradul al II-lea, prevederile alin. (3) și (7) aplicându-se în mod corespunzător.(12) Numărul de persoane care pot vizita simultan unul sau mai mulți deținuți poate fi limitat prin decizia motivată a directorului penitenciarului, în cazul în care nu sunt condiții pentru desfășurarea normală a vizitei. Copiii în vârstă de până la 14 ani pot vizita deținuții numai însoțiți de o persoană majoră.(13) Deținuții cetățeni străini sau apatrizi pot fi vizitați în aceleași condiții precum persoanele cu cetățenie română.(14) Deținuții pot comunica în limba maternă atât între ei, cât și cu persoanele care le vizitează.(15) Despre efectuarea vizitei se fac mențiuni în documentele de evidență ale deținutului și în aplicația informatică de gestiune a datelor despre deținuți.(16) În situațiile prevăzute la alin. (3)-(5) și (7) deținutul sau persoana vizitatoare poate opta pentru acordarea vizitei cu dispozitiv de separare.
(la 20-09-2023, Articolul 139, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 25., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 140

Vizitarea persoanelor internate în spitale sau infirmerii(1) Deținuții internați în penitenciarele-spital, care sunt netransportabili, pot fi vizitați de membrii de familie, aparținători sau alte persoane, inclusiv în camerele de deținere, cu avizul medicului curant și cu aprobarea directorului locului de deținere.(2) Deținuții internați în unități spitalicești din afara locului de deținere pot fi vizitați, în prezența unui lucrător al sectorului vizită, cu avizul medicului curant și cu aprobarea directorului penitenciarului.

Articolul 141

Refuzul acordării vizitei și întreruperea vizitei(1) Directorul penitenciarului poate refuza, prin decizie motivată, efectuarea vizitei solicitate, în următoarele situații:
a) au fost descoperite armament, muniție, substanțe halucinogene, droguri, medicamente ori alte obiecte interzise asupra vizitatorilor, pe care nu le-au declarat înainte de începerea controlului;
b) vizitatorii pot avea o influență negativă asupra comportamentului deținuților;
c) vizitatorii se află în stare de ebrietate;
d) există date și informații potrivit cărora vizitatorii ar putea periclita siguranța, ordinea și disciplina în locul de deținere;
e) vizitatorii nu se supun controlului de specialitate.(2) În caz de refuz de efectuare a vizitei, prin decizia prevăzută la alin. (1) se stabilește perioada în care vizitatorilor nu li se permite accesul la vizită, care nu poate fi mai mare de 6 luni. Decizia se comunică în scris persoanei în cauză, cu precizarea motivului și a perioadei stabilite.(3) În cazul în care asupra vizitatorilor se descoperă bunuri a căror deținere este interzisă de lege oricărui cetățean, sunt informate organele competente sau, după caz, se face aplicarea art. 186 din Lege. Dispozițiile art. 19 și 20 se aplică în mod corespunzător.(4) Nerespectarea regulilor privind desfășurarea vizitei atrage încetarea acesteia, cu aprobarea directorului penitenciarului. Motivele încetării vizitei se consemnează într-un registru în care se menționează data și ora producerii incidentului, o scurtă descriere a acestuia și persoanele implicate.(5) În condițiile alin. (4), vizita se înregistrează ca fiind efectuată.

Articolul 142

Numărul și periodicitatea vizitelor(1) Numărul de vizite la care au dreptul deținuții este:
a) deținuții cărora li se aplică regimul deschis beneficiază lunar de 6 vizite;
b) deținuții cărora li se aplică regimul semideschis beneficiază lunar de 5 vizite;
c) deținuții pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei beneficiază lunar de 5 vizite;
d) deținuții cărora li se aplică regimul închis beneficiază lunar de 5 vizite;
e) deținuții cărora li se aplică regimul de maximă siguranță beneficiază lunar de 3 vizite;
f) femeile gravide ori care au născut, pentru perioada în care îngrijesc copilul în locul de deținere, beneficiază lunar de 8 vizite.(2) În situația nașterii copilului deținutului ori a decesului unui membru de familie, directorul penitenciarului poate aproba ca deținuții, în baza unei solicitări scrise, să beneficieze de o vizită, în afara celor prevăzute de alin. (1).(2^1) Vizita prevăzută la art. 138alin. (2^1) se acordă în limita numărului vizitelor prevăzute la alin. (1) pentru fiecare categorie și regim de executare în parte.
(la 20-09-2023, Articolul 142, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 26., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) Vizita prevăzută la alin. (2) se poate acorda fără dispozitiv de separare, cu respectarea prevederilor art. 139.(4) Deținuții care suferă de o afecțiune medicală în fază terminală, certificată prin înscrisuri medicale emise de către medicul curant, beneficiază lunar, cu aprobarea directorului penitenciarului, de suplimentarea numărului de vizite în funcție de nevoile specifice.
(la 20-09-2023, Articolul 142, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 27., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (5) Procedura de acordare a vizitelor cu deținuți care suferă de o afecțiune medicală în fază terminală se stabilește prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(la 20-09-2023, Articolul 142, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 27., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 143

Efectuarea controlului antiterorist și de specialitate(1) Persoanele sosite la vizită sunt obligate să își dovedească calitatea, precum și identitatea cu cartea sau buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie, cu pașaportul sau cu orice alt act cu fotografie, emis de o autoritate a statului ai cărui cetățeni sau rezidenți sunt.(2) În cazul în care nu se poate dovedi relația de rudenie, potrivit art. 138 alin. (3), sau nu poate fi efectuată o verificare corespunzătoare privind identitatea solicitantului, vizita nu se acordă.(3) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar de armament, muniție ori substanțe stupefiante, toxice sau explozive, precum și a altor bunuri și obiecte interzise a se afla în posesia deținuților, vizitatorii sunt supuși, în mod obligatoriu, controlului antiterorist ori de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare, inclusiv prin folosirea unităților canine, prevederile art. 17 aplicându-se în mod corespunzător.(4) Înainte de efectuarea controlului antiterorist și de specialitate, persoanele vizitatoare sunt informate, prin afișare în locuri accesibile acestora, cu privire la bunurile și obiecte care cad sub incidența art. 185 și 186 din Lege, precum și la bunurile și obiectele permise a se afla în posesia deținuților.(5) Bunurile și obiectele interzise, nedeclarate, descoperite cu prilejul controlului asupra persoanelor vizitatoare și bagajelor ori pachetelor acestora, se ridică și se conservă, întocmindu-se un proces-verbal în acest sens. În cazul bunurilor a căror deținere este interzisă prin lege oricărui cetățean, a celor care sunt prevăzute de art. 185 din Lege sau față de care există suspiciunea că au legătură cu săvârșirea unor infracțiuni, administrația penitenciarului anunță de îndată organele de cercetare penală.(6) Deținutul este supus măsurilor de control atât înainte de acordarea vizitei, cât și după efectuarea acesteia, în condițiile prevăzute de art. 18, după cum urmează:
a) percheziție corporală sumară, pentru vizita cu dispozitiv de separare;
b) percheziție corporală amănunțită, pentru vizita fără dispozitiv de separare;
c) alte măsuri de control necesare pentru asigurarea securității în penitenciare.(7) Refuzul acceptării măsurilor de control din partea vizitatorilor deținuților conduce la neacordarea vizitei.

Articolul 144

Dreptul de a fi informat cu privire la situațiile familiale deosebite(1) Deținuții sunt informați de către administrația penitenciarului cu privire la boala gravă sau decesul unui membru de familie, aparținător sau o altă persoană, în cel mai scurt timp de la luarea la cunoștință, despre evenimentul produs.(2) Deținuții sunt consiliați psihologic, în situația în care li se aduce la cunoștință unul din evenimentele prevăzute la alin. (1).(3) Administrația penitenciarului solicită deținutului datele de contact ale unui membru de familie, aparținător sau a unei alte persoane, pentru a fi încunoștințate despre deteriorarea stării sale de sănătate în penitenciar.

Articolul 145

Dreptul la vizită intimă(1) Deținuții au dreptul la vizită intimă cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 69 alin. (1)-(5) din Lege.(2) Condiția prevăzută la art. 69 alin. (1) lit. c) din Lege nu se aplică în cazul acordării permisiunii de ieșire din penitenciar conform art. 99 alin. (1) lit. a), b) și e) din Lege.(3) La aprecierea condiției prevăzute de art. 69 alin. (1) lit. d) din Lege se are în vedere momentul rămânerii definitive a sancțiunii disciplinare.(4) În cazul în care împotriva deținutului s-a declanșat procedura disciplinară pentru introducere, comercializare ori deținere de droguri, substanțe interzise, medicamente fără prescripție medicală sau obiecte interzise, pentru exercitarea de violențe ori pentru abateri disciplinare comise cu prilejul sau în timpul acordării vizitei intime, condiția prevăzută la art. 69 alin. (1) lit. e) din Lege se consideră îndeplinită numai după parcurgerea programelor sau activităților de reintegrare socială asociate unor riscuri identificate în urma evaluărilor de specialitate.(5) În cazul în care între momentul aprobării cererii și cel al acordării dreptului deținutul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de alin. (1), vizita intimă nu se acordă.(6) Evaluarea participării active la activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă se face ținându-se seama de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
a) includerea într-o activitate sau program de reintegrare socială ori participarea la activități lucrative;
b) realizarea obiectivelor stabilite prin activități sau programe de reintegrare socială ori a sarcinilor de lucru.(7) În cazul în care persoana, din motive neimputabile acesteia, nu mai participă la activitățile și programele educative, de asistență psihologică și asistență socială ori la muncă, verificarea îndeplinirii criteriului prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. e) din Lege se realizează prin analiza perioadelor de activitate cu cele de inactivitate, în cuprinsul celor 3 luni, respectiv 30 de zile de dinaintea formulării cererii.
(la 20-09-2023, Articolul 145, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 28., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 146

Periodicitatea și durata acordării vizitei intime(1) Persoanele condamnate definitiv, repartizate în regimul de executare maximă siguranță ori închis, respectiv persoanele arestate preventiv aflate în cursul judecății au dreptul la o vizită intimă o dată la 3 luni, cu durata de trei ore, iar persoanele repartizate în regimul de executare semideschis ori deschis au dreptul la o vizită intimă o dată la 2 luni, cu durata de trei ore, cu respectarea condițiilor legale.
(la 20-09-2023, Alineatul (1), Articolul 146, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 29., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2) În situația în care vizita intimă este determinată de încheierea căsătoriei potrivit dispozițiilor art. 75 din Lege, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se desfășoară cu acordul directorului penitenciarului, care stabilește data la care va avea loc vizita, informând în timp util persoana.(3) În mod excepțional, vizita prevăzută la alin. (2) poate fi întreruptă o singură dată, din motive ce țin de administrația locului de deținere pentru o perioadă de maximum 24 de ore, fără ca perioada de timp pentru care a avut loc întreruperea să se calculeze la durata totală a vizitei.(4) Pentru vizita prevăzută la alin. (2) nu este necesar să fie îndeplinite condițiile menționate la art. 69 din Lege.

Articolul 147

Procedura acordării vizitei intime(1) Vizita intimă se aprobă de directorul penitenciarului, la solicitarea scrisă a persoanei condamnate definitiv, respectiv arestată preventiv aflată în cursul judecății.(2) Persoana condamnată definitiv, respectiv arestată preventiv aflată în cursul judecății, soțul sau soția ori, după caz, partenerul sau partenera au obligația, sub sancțiunea prevederilor art. 353 și 354 din Codul penal, să se informeze reciproc, printr-o declarație pe propria răspundere, cu privire la existența unei boli cu transmitere sexuală sau a sindromului imunodeficitar dobândit - SIDA. Declarațiile se depun la dosarul individual.(3) Mențiuni despre acordarea vizitei intime se fac în documentele de evidență de la sectorul vizită și în modulul corespunzător al aplicației informatizate de gestiune a datelor.(4) Dispozițiile art. 141 și 143 se aplică în mod corespunzător.(5) Administrația penitenciarului pune la dispoziție mijloace de protecție și materiale de informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală.(6) Modul de desfășurare, măsurile de siguranță, amenajarea și dotarea spațiilor destinate acordării vizitei intime se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.

Articolul 148

Greutatea, numărul pachetelor și categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpărate, păstrate și folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate(1) Deținuții au dreptul de a primi, cumpăra, păstra și de a folosi pe perioada detenției bunuri de natura celor prevăzute în anexa nr. 1.(2) Modalitatea de intrare în posesia fiecăruia dintre bunurile care pot fi păstrate și folosite este prevăzută în anexa nr. 1.(3) Deținuților le sunt interzise primirea, cumpărarea, deținerea și portul bunurilor și obiectelor din metale prețioase și pietre prețioase.(4) Deținuții au dreptul de a primi, lunar, un pachet cu produse alimentare în greutate de maximum 10 kg, la care se poate adăuga o cantitate de maximum 6 kg de fructe și legume.(5) Pachetele prevăzute la alin. (4), precum și bunurile și obiectele prevăzute în anexa nr. 1 se primesc cu ocazia efectuării vizitelor.(6) Primirea, folosirea și păstrarea bunurilor, inclusiv a celor alimentare, se fac cu respectarea regulilor de igienă și a măsurilor de siguranță impuse de administrația penitenciarului.(7) Bunurile și obiectele prevăzute în anexa nr. 1, precum și produsele prevăzute la alin. (4) sunt supuse, în prezența deținuților, controlului specific executat de personalul anume desemnat de către directorul locului de deținere.(8) Deținuților le este interzisă:
a) primirea de produse alimentare care, în vederea consumului, necesită încălzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice;
b) cumpărarea de produse alimentare ușor alterabile ori care, în vederea consumului, necesită încălzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice, cu excepția cafelei, ceaiului, laptelui și a supelor instant;
c) primirea și cumpărarea de lămâi și derivate ale acestora.(9) Bunurile, obiectele, produsele alimentare și fructele a căror primire nu este permisă se restituie imediat persoanei care le-a adus, cu excepția bunurilor a căror deținere este interzisă de lege oricărui cetățean, care sunt reținute în vederea predării organului de urmărire penală competent.(10) Se interzice primirea bunurilor, obiectelor și produselor prevăzute de anexa nr. 3, precum și a celor a căror manipulare implică risc de deteriorare.(11) Mențiuni despre greutatea, numărul pachetelor și categoriile de bunuri primite, cumpărate, păstrate și folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se fac în documentele de evidență de la sectorul vizită și în modulul corespunzător al aplicației informatizate de gestiune a datelor.

Articolul 149

Primirea sumelor de bani(1) Sumele de bani, în lei și valută, se primesc de la membrii de familie, aparținători sau alte persoane prin mandat poștal ori prin depunere directă la sectorul de acordare a drepturilor la pachet și vizită, se consemnează în fișa contabilă nominală și pot fi folosite conform prevederilor art. 70 alin. (4) din Lege.(1^1) Sumele de bani în lei pot fi primite de la membrii de familie, aparținători sau alte persoane și prin virament bancar efectuat în contul penitenciarului în care se păstrează sumele de bani aparținând deținuților, deschis la Trezoreria Statului, și se consemnează în fișa contabilă nominală și pot fi folosite conform prevederilor art. 70 alin. (4) din Lege. În situația în care deținutul beneficiar al viramentului nu poate fi identificat, iar dacă în interval de 5 ani de la momentul încasării suma de bani nu poate fi restituită persoanei care a efectuat viramentul din motive care nu pot fi imputabile locului de deținere, această sumă se virează la bugetul de stat.
(la 20-09-2023, Articolul 149, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 30., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2) Sumele de bani introduse în penitenciar, în lei sau valută, pe alte căi decât cele prevăzute la alin. (1), precum și cele găsite asupra deținuților cu ocazia perchezițiilor se confiscă și se fac venit la bugetul de stat.(3) Pentru motive temeinic justificate, deținuții pot transfera sume de bani, în lei sau valută, membrilor de familie, conform art. 70 alin. (4) lit. g) din Lege, inclusiv celor aflați în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, cu aprobarea directorului penitenciarului.(4) Cererile deținuților care presupun cheltuirea anumitor sume de bani în lei sau valută sunt urmate imediat de indisponibilizarea sumei de bani necesare plății serviciului inclus, după aprobarea acestora.

Articolul 150

Primirea medicamentelor(1) Deținuții pot primi medicamente numai la recomandarea unui medic specialist/primar curant, cu acordul medicului unității, în baza unei prescripții medicale sau/și a unei scrisori medicale, care însoțește medicamentele primite.(2) Medicamentele trebuie să fie prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agenția Națională a Medicamentului, și să aibă cel puțin 6 luni până la expirarea termenului de valabilitate.(3) Medicamentele primite sunt înregistrate la cabinetul medical și se gestionează separat.(4) Condițiile de achiziționare a medicamentelor de către deținuți și de primire a acestora de la membrii de familie se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului justiției, respectiv prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne.

Articolul 151

Exercitarea dreptului de a efectua cumpărături(1) Deținuții au dreptul de a cumpăra, săptămânal, de la punctele comerciale din incinta penitenciarului ori în sistem de comandă online sau la distanță dacă este pus la dispoziție de către administrația penitenciarului, în limita a 3/4 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, fructe, legume, apă minerală, băuturi răcoritoare, țigări și alte bunuri de natura celor permise să fie primite, potrivit anexei nr. 1. Materialele necesare exercitării drepturilor de petiționare și la corespondență pot fi cumpărate de la punctele comerciale din incinta penitenciarului ori în sistem de comandă online sau la distanță fără a afecta limita de 3/4 din valoarea salariului minim brut pe economie.
(la 20-09-2023, Alineatul (1), Articolul 151, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 31., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2) În situația în care dreptul de a cumpăra bunuri nu se poate asigura prin modalitățile prevăzute la alin. (1), cumpărăturile pot fi făcute din afara locului de deținere de către personalul desemnat, în baza cererii deținuților și a ofertelor puse la dispoziție de către operatorii economici, fără a afecta limita de 3/4 din valoarea salariului minim brut pe economie, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (1).
(la 20-09-2023, Alineatul (2), Articolul 151, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 31., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) Prețurile practicate în cadrul punctelor comerciale din incinta penitenciarului nu pot fi mai mari decât media prețurilor practicate de magazine similare de pe piața locală. Atât modul de calcul și de respectare a mediei prețurilor în cadrul punctelor comerciale din incinta penitenciarului, cât și procedura privind închirierea spațiilor din sistemul administrației penitenciare se reglementează prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(4) Activitatea punctului comercial din incinta penitenciarului poate fi controlată de autoritățile competente.(5) Medicul curant poate restricționa cumpărarea de către deținuții bolnavi a unor alimente contraindicate în afecțiunile de care suferă ori a produselor din tutun.(6) În situația achiziționării unor bunuri de folosință îndelungată, permise a fi păstrate sau folosite pe perioada detenției, sau a medicamentelor, directorul penitenciarului poate aproba folosirea unei sume mai mari decât cea prevăzută de alin. (1), fără a afecta cuantumul săptămânal al sumelor din care deținuții pot efectua cumpărături.
(la 20-09-2023, Alineatul (6), Articolul 151, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 31., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (7) Pentru bunurile prevăzute la alin. (6), precum și pentru articolele de îmbrăcăminte, încălțăminte și cazarmament se întocmește bon de primire în păstrare.(8) Deținuții pot cumpăra, săptămânal, maximum 20 de pachete a câte cel mult 20 de țigarete fiecare, fără a putea deține asupra lor sau în bagajul personal o cantitate mai mare de 20 de astfel de pachete. Prevederile art. 19 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(la 20-09-2023, Articolul 151, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 32., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 152

Cadrul de realizare a asistenței medicale, a tratamentului și îngrijirilor(1) Dreptul deținuților la asistență medicală, tratament și îngrijiri este asigurat, cu personal specializat, în mod gratuit, potrivit legii.(2) Activitatea de acordare a asistenței medicale, a tratamentului și îngrijirilor deținuților se desfășoară cu respectarea actelor normative în vigoare, privind executarea pedepselor privative de libertate și ale Ministerului Sănătății, fiind stabilită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.(3) Activitatea de asistență medicală primară, dentară, spitalicească și de specialitate acordată în cabinetele medicale din penitenciare și penitenciare spital se asigură din subvenții acordate de la bugetul de stat, din venituri proprii și din alte surse, după cum urmează:
a) deținuții beneficiază gratuit de servicii de asistență medicală, tratament, îngrijiri și medicamente asigurate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, partea de contribuție personală fiind asigurată de la bugetul de stat, precum și de alte medicamente și materiale sanitare, necesare în funcție de patologia și adresabilitatea deținuților;
b) în situația în care, pentru cabinetele medicale din penitenciare, veniturile proprii constituite din fondurile obținute ca urmare a furnizării de servicii medicale, în baza contractului încheiat de penitenciarul spital la care sunt arondate, cu casa de asigurări sociale de sănătate, nu acoperă necesarul de medicamente și materiale sanitare stabilit în funcție de patologia și adresabilitatea deținuților, acestea se asigură în completare din subvenții acordate de la bugetul de stat, precum și din alte surse;
c) serviciile de asistență medicală, tratamentul, îngrijirile și medicamentele necesare desfășurării activității medicale în penitenciarele-spital se asigură potrivit Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, coroborate cu actele normative în vigoare privind executarea pedepselor privative de libertate.(4) Pentru asigurarea asistenței medicale, în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează o rețea sanitară proprie formată din:
a) cabinete de medicină de familie;
b) cabinete de medicină dentară;
c) farmacii și oficine locale de distribuție;
d) staționare;
e) cabinete și ambulatorii de specialitate;
f) penitenciare-spital.(5) Sectorul medical din cadrul unui loc de deținere cuprinde cel puțin următoarele spații și echipamente:
a) staționare pentru deținuți bolnavi cu afecțiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos sau aflați în refuz de hrană;
b) camere pentru izolare respiratorie;
c) camere pentru recoltarea sputei;
d) cabinete de consultații medicale și stomatologice;
e) săli de tratament;
f) punct farmaceutic.(6) Personalul medical se subordonează medicului penitenciarului, iar în cazul penitenciarelor-spital, directorului adjunct pe probleme medicale, subordonat, din punct de vedere administrativ, directorului locului de deținere.(7) Îndrumarea metodologică a cabinetelor medicale din penitenciare se realizează de către penitenciarul-spital arondat și componenta structurală de specialitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 153

Acordarea asistenței medicale primare(1) La nivelul fiecărui penitenciar, serviciile de asistență medicală primară sunt acordate de către medici de specialitate, din care cel puțin unul de medicină generală sau medicină de familie, precum și de un număr minim de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuității asistenței medicale. Servicii de asistență medicală pot fi acordate și de către asistenții medicali, la recomandarea medicului, în limita competențelor profesionale.(2) În penitenciarele unde își desfășoară activitatea cel puțin 2 medici, indiferent de specialitatea acestora, acordarea asistenței medicale se asigură în program alternativ, dimineața și după-amiaza.(3) Deținuților li se acordă servicii de asistență medicală primară la cererea acestora, la recomandarea medicului, în baza unei programări, precum și ori decât ori este necesar.(4) Deținuții cu afecțiuni medicale cronice sunt luați în evidența cabinetului medical, asigurându-li-se tratamentul și regimul alimentar corespunzător.(5) Serviciul sau biroul evidență deținuți din cadrul penitenciarului comunică, în scris, cabinetului medical datele de identitate ale deținutului față de care instanța a dispus măsura obligării la tratament medical.

Articolul 154

Asistența medicală de urgență(1) Urgențele medico-chirurgicale sunt prezentate la cabinetul medical de îndată, iar personalul medical asigură măsurile necesare conform competențelor profesionale.(2) Urgențele medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate la nivelul cabinetului medical din penitenciar se prezintă la unitatea spitalicească publică cea mai apropiată cu secție sau compartiment de primire urgențe, cu înștiințarea conducerii penitenciarului, în vederea asigurării mijlocului de transport și a escortei necesare sau, după caz, cu apelarea serviciului național unic pentru apeluri de urgență.

Articolul 155

Asistența medicală ambulatorie(1) Asistența medicală ambulatorie se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din penitenciare și în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital.(2) Asistența medicală ambulatorie poate fi acordată și în ambulatoriile de specialitate din unitățile sanitare de profil aflate în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate.(3) Serviciile de asistență medicală de specialitate din ambulatoriu se acordă la recomandarea medicului unității, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Articolul 156

Asistența medicală dentară(1) Serviciile de medicină dentară sunt acordate prin cabinetele de medicină dentară din locurile de deținere. În cazurile care depășesc competența medicului stomatolog sau dacă în cadrul penitenciarului nu poate fi asigurată asistența medicală dentară, se apelează la unități sanitare de profil, din afara sistemului penitenciar, aflate în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
(la 20-09-2023, Alineatul (1), Articolul 156, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 33., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2) În condițiile existenței unui contract de furnizare de servicii de medicină dentară cu casa de asigurări de sănătate, serviciile de medicină dentară preventivă și tratamentele dentare se acordă potrivit prevederilor Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(la 20-09-2023, Alineatul (2), Articolul 156, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 33., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) Tratamentele de medicină dentară care nu sunt decontate de casa de asigurări de sănătate, dar sunt menționate în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și în Normele metodologice de aplicare a acestuia, se vor asigura din fondurile unității.(4) Tratamentele protetice se asigură conform prevederilor Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, iar contravaloarea contribuției personale pentru lucrările protetice se suportă de către deținut.(5) Locurile de deținere pot organiza, pe lângă cabinetele de medicină dentară, laboratoare de tehnică dentară încadrate cu tehnician dentar sau pot încheia contracte sau protocoale de colaborare cu laboratoare de tehnică dentară, din rețeaua sanitară publică, cu respectarea legislației în vigoare. Finanțarea acestor activități este asigurată din bugetul locului de deținere, în limita fondurilor aprobate cu această destinație și, după caz, în condițiile existenței unui contract de furnizare de servicii medicale de medicină dentară cu casa de asigurări de sănătate, din veniturile proprii obținute ca urmare a furnizării de servicii medicale, în baza contractului încheiat de penitenciarul-spital la care este arondat locul de deținere cu casa de asigurări sociale de sănătate.
(la 20-09-2023, Alineatul (5), Articolul 156, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 33., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 157

Acordarea asistenței medicale deținuților aflați în infirmeria penitenciarului(1) În fiecare penitenciar funcționează o infirmerie în cadrul căreia sunt amenajate camere a căror destinație este stabilită de medicul penitenciarului, cu circuite funcționale distincte, având paturi la un singur rând, pentru:
a) internarea deținuților bolnavi cu afecțiuni cronice reacutizate, care necesită supraveghere medicală;
b) izolarea deținuților cu boli infecțioase acute cu transmitere enterală, boli infecțioase acute cu transmitere aerogenă, altele decât tuberculoza;
c) tratamentul direct observat al deținuților bolnavi de tuberculoză necontagioși, aflați în tranzit;
d) deținuții aflați în refuz de hrană.(2) Internarea deținuților bolnavi în infirmerie se face numai la indicația medicului, cu excepția refuzului de hrană.(3) Vizita medicală a deținuților internați în infirmerie se efectuează zilnic, iar evoluția stării de sănătate se menționează în fișa de internare în infirmerie.

Articolul 158

Asistența medicală spitalicească(1) Asistența medicală spitalicească se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum și în alte unități sanitare de profil aflate în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate.(2) Serviciile medicale spitalicești se acordă de către medici de specialitate.(3) Dacă medicul unității apreciază internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea deținutului, solicită transferul pacientului la un penitenciar-spital. Dispozițiile art. 40 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.(4) Internarea deținuților se face în baza biletului de internare, eliberat de către medicul locului de deținere, ca urmare a:
a) actului medical propriu;
b) recomandării medicului specialist;
c) dispoziției organului judiciar;
d) urgențelor medico-chirurgicale.(5) Internarea în penitenciarele-spital se face în baza unei solicitări semnate de directorul și medicul penitenciarului. Aprobarea internării este dată de către directorul penitenciarului-spital sau de către înlocuitorul acestuia.(6) În cursul spitalizării se acordă, după caz, servicii medicale preventive, curative, de recuperare, paliative, precum și îngrijiri terminale.(7) La externare deținuții pot primi, la cerere, o copie de pe scrisoarea medicală și se transferă la penitenciarele de unde au fost internați, cu excepția cazului când sunt citați de un organ judiciar deservit de alt penitenciar.

Articolul 159

Examenul medical(1) Examenul medical se realizează la primirea în penitenciar următoarelor categorii de deținuți:
a) primiți de la organele de poliție;
b) veniți din întreruperea executării pedepsei;
c) veniți prin transfer;
d) aflați în tranzit;
e) reprimiți de la organele de poliție;
f) prinși din evadare;
g) prezentați din permisiunea de ieșire din penitenciar.(2) Deținuții prevăzuți la alin. (1) sunt supuși unui examen clinic general, cu scopul depistării bolilor infectocontagioase și parazitare, semnelor evidente de agresiune, adicțiilor, tulburărilor psihice, riscului de suicid, stabilirii formulei dentare, luându-se măsurile medicale care se impun, inclusiv internarea într-o unitate sanitară.(3) În termen de 72 de ore de la primire, medicul penitenciarului efectuează examenul clinic complet și poate solicita suplimentar examene clinice de specialitate, investigații de laborator și paraclinice, astfel încât în cel mult 21 de zile de la primire, să stabilească:
a) un diagnostic prezumtiv;
b) un regim alimentar, după caz;
c) capacitatea de muncă.(4) Medicul penitenciarului consemnează în dosarul medical consultațiile efectuate în perioada de carantină și observare.(5) În perioada detenției, examenul medical al deținuților se realizează, în mod periodic, la cererea acestora sau în baza unei programări întocmite de medicul-șef, precum și ori de câte ori este necesar.(6) Examenul medical se realizează cu respectarea confidențialității și intimității deținutului în cauză.(7) Deținutul poate solicita să fie examinat contra cost, la locul de deținere, în cadrul sectorului medical, de un medic din afara sistemului administrației penitenciare. Constatările medicului din afara sistemului administrației penitenciare se consemnează în dosarul medical al deținutului.(8) Semnele evidente de agresiune se înscriu într-un registru special în care se consemnează anul, luna, ziua și ora examenului medical, datele de identificare ale deținutului, descrierea urmelor de violență, proveniența acestora conform afirmațiilor deținutului și recomandările medicale.

Articolul 160

Asistența medicală a femeii condamnate însărcinate(1) Personalul medical are obligația de a lua în evidență femeia condamnată care este însărcinată, încă de la primirea în penitenciar.(2) Urmărirea sarcinii se face potrivit recomandărilor medicului de familie și/sau din specialitatea obstetrică-ginecologie, cu respectarea ghidurilor și protocoalelor în vigoare.(3) Femeia condamnată cu evoluție normală a sarcinii este internată, cu 30 de zile anterior datei probabile a nașterii, într-o secție sau într-un compartiment de specialitate al unui penitenciar-spital. În cazul apariției unei complicații a sarcinii, femeia condamnată este internată de îndată în cea mai apropiată unitate spitalicească publică ce are un compartiment de specialitate.(4) Penitenciarul-spital în care se află femeia condamnată însărcinată ia măsuri pentru ca nașterea copilului să se realizeze într-un spital din rețeaua sanitară publică.(5) După naștere, femeia condamnată își poate îngriji copilul, până la împlinirea vârstei de un an, într-un penitenciar care asigură condițiile necesare în acest scop.(6) Femeile însărcinate sau cele care au născut în perioada detenției și au în îngrijire copii mai mici de un an beneficiază de un regim corespunzător de hrană pentru ele și pentru copii.(7) Copiilor aflați într-un penitenciar în îngrijirea mamelor condamnate li se efectuează vaccinările, conform Programului național de imunizări. Vaccinurile se asigură prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București.(8) Asistența medicală și urmărirea dezvoltării fizice și psihomotorii a copilului aflat într-un penitenciar, în îngrijirea femeii condamnate, se fac prin examene de bilanț de către un medic de familie sau medic pediatru.(9) Copilul poate fi dat în îngrijire sau încredințat și înainte de împlinirea vârstei de un an, în condițiile art. 73 alin. (3) și (4) din Lege. Încredințarea se realizează în baza hotărârii judecătorești, la sesizarea directorului locului de deținere și în situația în care mama nu este aptă să aibă grijă de el sau îl supune la rele tratamente.(10) Femeia condamnată, indiferent de regimul de executare în care este repartizată, însoțită de copilul aflat în penitenciar, poate primi vizite fără dispozitiv de separare în condițiile art. 138, art. 139 alin. (7) și (9)-(15), precum și art. 140-143, ținându-se seama de nevoile de dezvoltare fizică și psihologică, de sănătate, de securitate, stabilitate și apartenență la o familie ale copilului.
(la 20-09-2023, Alineatul (10), Articolul 160, Capitolul V, Titlul III a fost modificat de Punctul 34., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 161

Asistența medicală în secțiile speciale de psihiatrie(1) În secțiile speciale de psihiatrie prevăzute la art. 73 alin. (6) din Lege sunt internați deținuții cu tulburări psihice grave, inclusiv cele provocate de consumul de alcool ori alte substanțe psihoactive sau psihotrope, pentru stabilirea și administrarea tratamentului necesar și desfășurarea programelor de intervenție specifică, în vederea modificării pozitive a personalității și comportamentului.(2) Internarea în secțiile prevăzute la alin. (1) se face în baza biletului de trimitere emis de către medicul penitenciarului sau ca urmare a recomandării medicului specialist psihiatru.

Articolul 162

Măsuri ocazionate de constatarea urmelor de violență(1) În cazul în care la examenul medical se constată că un deținut prezintă semne de violență, medicul are obligația de a consemna cele constatate în fișa medicală, de a sesiza de îndată procurorul și de a înștiința directorul penitenciarului, dispozițiile art. 159 alin. (8) aplicându-se în mod corespunzător.(1^1) În cazurile prevăzute la alin. (1), administrația penitenciarului are obligația de a prezenta persoana privată de libertate pentru a fi examinată de către un medic legist, cu excepția situației în care deținutul refuză, în scris, această procedură.
(la 20-09-2023, Articolul 162, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 35., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), deținutul are dreptul de a cere, în scris, să fie examinat de către un medic legist sau de către un medic din afara sistemului administrației penitenciare.(3) Constatările medicului din afara sistemului administrației penitenciare sunt consemnate în fișa medicală a deținutului, iar certificatul medico-legal se anexează la fișa medicală, după ce acesta a luat cunoștință de conținutul său, sub semnătură.(4) Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevăzute la alin. (2) se suportă de către solicitant, cu excepția cazurilor în care se constată că acesta nu are mijloacele bănești necesare pentru plata contribuției personale, caz în care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unității. Dispozițiile art. 72 alin. (5) din Lege se aplică în mod corespunzător.

Articolul 163

Măsuri în caz de autovătămare corporală(1) În cazul în care medicul penitenciarului constată că deținutul a recurs la acțiuni de autovătămare corporală, care pentru vindecare necesită internarea într-o unitate sanitară, întocmește un proces-verbal care, după ce este avizat de către directorul penitenciarului, se aduce la cunoștința deținutului, sub semnătură și se atașează la dosarul individual.(2) Durata internării într-o unitate sanitară se menționează în procesul-verbal care se comunică instanței de executare, pentru a proceda conform dispozițiilor legale.(3) Cheltuielile ocazionate de îngrijirile medicale și tratamentul aplicat în situațiile prevăzute la alin. (1) sunt imputabile deținuților în cauză.(4) În cazul deținuților diagnosticați cu afecțiuni psihice de natură a determina comportamente autoagresive, aceștia vor fi exceptați de la plata cheltuielilor prevăzute la alin. (3).
(la 20-09-2023, Articolul 163, Capitolul V, Titlul III a fost completat de Punctul 36., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 164

Informarea deținuților despre evoluția stării de sănătate(1) Cu prilejul consultației, deținuții sunt informați cu privire la starea personală de sănătate, despre prognosticul evolutiv, investigațiile necesare, precum și despre condițiile terapeutice.(2) Deținuții au dreptul să refuze o intervenție medicală sau continuarea actului medical, asumându-și în scris răspunderea pentru această decizie. Deținutul este informat despre consecințele medicale ale refuzului intervenției sau întreruperii actului medical.(3) Situațiile prevăzute la alin. (2) nu pot face obiectul unui raport de incident și nu constituie abatere disciplinară.

Articolul 165

Interzicerea experimentelor științifice
Deținuții nu pot fi supuși, nici chiar cu consimțământul lor, experimentelor științifice.

Articolul 166

Confidențialitatea datelor privind starea de sănătate a deținuților(1) Cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege, informațiile cu privire la starea de sănătate nu pot fi furnizate altor persoane, decât în cazul în care deținuții sau reprezentanții legali ai acestora își dau consimțământul liber, informat, scris și prealabil.(2) Informațiile rezultate din examenul medical sunt arhivate în dosarul medical al deținutului. Deținutul are dreptul să își consulte dosarul medical sau să primească, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispozițiilor art. 60 alin. (2) din Lege, precum și să solicite și să primească, la externarea din spital, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului și îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 167

Dreptul la asistență diplomatică(1) Administrația penitenciarului informează deținuții de cetățenie străină despre posibilitatea de a lua legătura cu reprezentanții diplomatici și îi sprijină în vederea contactării acestora, în conformitate cu prevederile art. 74 din Lege.(2) Deținuții de cetățenie străină, precum și apatrizii pot fi vizitați, cu informarea directorului penitenciarului, de către funcționari ai reprezentanțelor diplomatice sau consulare, care le reprezintă interesele.(3) Administrația penitenciarului ține evidența cazurilor în care deținuții de cetățenie străină sau apatrizi au renunțat la dreptul lor de a lua legătura cu reprezentanții diplomatici și de a fi vizitați de aceștia.(4) Vizitele se desfășoară în timpul zilei, în condițiile prevăzute la art. 128 alin. (2)-(5).

Articolul 168

Dreptul la încheierea căsătoriei(1) Căsătoria persoanei condamnate definitiv, respectiv arestată preventiv aflată în cursul judecății se realizează în condițiile art. 75 din Lege.(2) În cazul în care viitorii soți nu se găsesc în același loc de deținere, Administrația Națională a Penitenciarelor, la solicitarea scrisă a acestora și cu avizul comisiei prevăzute de art. 32 din Lege, ia măsuri de transferare, astfel încât aceștia să se afle în același loc de deținere pe timpul necesar încheierii căsătoriei.(3) Analizele medicale necesare încheierii căsătoriei între persoane de sex diferit, condamnate definitiv, respectiv arestate preventiv aflate în cursul judecății se realizează prin grija administrației penitenciarului, cheltuielile fiind suportate de solicitanți.(4) La încheierea căsătoriei pot participa, cu aprobarea directorului penitenciarului, un număr de maximum 10 persoane, inclusiv deținuți, apropiate viitorilor soți.(5) După încheierea căsătoriei și aprobarea vizitei intime de 48 de ore, directorul penitenciarului poate aproba ca soții să primească un pachet cu alimente în greutate de până la 10 kg, la care se poate adăuga o cantitate de maximum 6 kg de fructe și legume, dacă nu există posibilitatea acordării permisiunii ieșirii din locul de deținere. În acest caz, pachetul suplimentar nu va afecta dreptul prevăzut la art. 148 alin. (4).

Articolul 169

Dreptul de a vota(1) Administrația penitenciarului, în colaborare cu birourile electorale și serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, asigură condițiile necesare exercitării dreptului de a vota deținuților cărora nu le-a fost interzis prin hotărârea de condamnare acest drept, potrivit legii.(2) Administrația penitenciarului ține evidența cazurilor în care deținuții au renunțat la dreptul de a vota.

Articolul 170

Dreptul la odihnă și repausul săptămânal(1) Deținuților li se asigură minimum 7 ore de somn pe zi.(2) Deținuții care muncesc au dreptul la repaus săptămânal, potrivit legislației muncii.(3) Zilele de sărbători legale sunt considerate zile de repaus.

Articolul 171

Dreptul la muncă
Dreptul la muncă al deținuților se exercită în conformitate cu art. 78 din Lege și art. 173-186.

Articolul 172

Dreptul la învățământ
Dreptul la învățământ al deținuților se exercită în conformitate cu art. 79 din Lege și art. 191-195.

Capitolul VI Munca prestată de către deținuți

Articolul 173

Dispoziții generale(1) Administrația locului de deținere întreprinde demersurile necesare pentru identificarea posibilităților de a asigura folosirea la muncă a unui număr cât mai mare de deținuți.(2) În raport cu tipul regimului de executare, deținuților li se poate cere să muncească. În acest sens se ține seama de calificarea, deprinderile și aptitudinile fiecăruia, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranță, precum și de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora.(3) Deținuții pot fi folosiți la activități lucrative, în regimurile de prestare a muncii prevăzute la art. 83 alin. (1) lit. a)-e) din Lege, în spații din interiorul sau exteriorul penitenciarului.(4) Folosirea la muncă a deținuților se face cu respectarea procedurii și criteriilor de selecționare și repartizare la muncă, asigurarea măsurilor de siguranță specifice fiecărui regim de executare, întocmirea documentelor de organizare și funcționare a punctelor de lucru, pregătirea și dotarea locurilor de muncă, asigurarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă, întocmirea documentelor de evidență a muncii și acordarea drepturilor cuvenite pentru munca prestată.(5) Munca prestată de deținuți urmărește menținerea și creșterea capacității acestora de a-și câștiga existența după liberare și realizarea unor venituri, care se pot folosi la îmbunătățirea condițiilor de detenție prevăzute în cap. IV din Lege, și pentru susținerea acțiunilor de reintegrare socială a persoanelor condamnate.(6) Prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se aprobă Instrucțiunile privind organizarea muncii deținuților.

Articolul 174

Selecționarea și repartizarea la muncă(1) Selecționarea la muncă a deținuților se face în funcție de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de deținere, la propunerea unei comisii formate din reprezentanții sectorului reintegrare socială, regim penitenciar, medical, evidență și organizarea muncii, sub coordonarea directorului adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, în calitate de președinte. Comisia poate fi completată cu personal de specialitate, în vederea verificării deprinderilor profesionale sau abilităților practice ale deținuților.(2) Procedura și criteriile de selecționare la muncă a deținuților se stabilesc prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor prevăzută la art. 173 alin. (6).(3) Deținuții selecționați la muncă semnează un angajament care cuprinde drepturile, obligațiile și interdicțiile prevăzute de Lege în perioada desfășurării activităților lucrative și care se păstrează la dosarul individual.(4) Angajamentul prevăzut la alin. (3) cuprinde și referiri cu privire la posibilitatea încheierii unui contract de asigurare privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Lege.(5) Participarea deținuților la activități lucrative într-un anumit regim de prestare a muncii nu exclude repartizarea acestora și la alte activități, în interiorul sau în exteriorul penitenciarului, cu condiția respectării programului de lucru și a dispozițiilor legale privind durata muncii prestate.(6) În măsura posibilităților, a cerințelor de disciplină din locurile de deținere și în limite rezonabile, deținuții pot opta pentru un anumit loc de muncă sau pot solicita schimbarea acestuia, dacă posedă calificarea sau deprinderile necesare noului loc de muncă.(7) Prestarea muncii se face individual sau în grupuri organizate în formațiuni de lucru, care nu depășesc 50 de persoane, în interiorul sau în exteriorul locului de deținere.(8) În situația refuzului de a munci, comisia prevăzută la alin. (1) întocmește un proces-verbal care se depune la dosarul individual, fiind avut în vedere la evaluarea conduitei deținutului și a eforturilor depuse în cadrul muncii prestate.(9) Procesul-verbal prevăzut la alin. (8) este avut în vedere la analiza efectuată în vederea schimbării regimului de executare de către comisia prevăzută de art. 32 din Lege, comisia prevăzută la art. 98 alin. (2) din Lege, precum și în cadrul comisiei pentru liberare condiționată.(10) Pe parcursul cercetării disciplinare, deținutul căruia i-a fost întocmit raport de incident poate fi suspendat temporar de la muncă în situațiile în care continuarea activității la locul de muncă ar putea afecta starea de ordine și disciplină ori siguranța locului de deținere.
(la 20-09-2023, Articolul 174, Capitolul VI, Titlul III a fost completat de Punctul 37., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (11) După încheierea cercetării disciplinare, deținutul care a fost suspendat temporar de la muncă, în condițiile alin. (10), este reanalizat în cadrul comisiei prevăzute la alin. (1).
(la 20-09-2023, Articolul 174, Capitolul VI, Titlul III a fost completat de Punctul 37., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 175

Munca în regim de prestări de servicii(1) Folosirea la muncă a deținuților conform art. 83 alin. (1) lit. a) din Lege se realizează în baza unui contract de prestări de servicii încheiat între directorul penitenciarului, în calitatea de prestator, și beneficiarul muncii prestate, denumit în continuare beneficiar.(2) În contractele de prestări servicii este interzisă nominalizarea deținuților care urmează să desfășoare activități lucrative sau menționarea unor date cu caracter personal ale acestora.(3) Tarifele referitoare la activitățile ce urmează a se desfășura se negociază între administrația penitenciarului și beneficiar și nu pot fi mai mici decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în raport cu programul de lucru stabilit prin contract. Prin contract, tarifele pot fi stabilite și în baza normelor de lucru determinate prin probe de lucru efectuate în prezența persoanelor delegate de ambele părți contractante.(4) În situația în care beneficiarul nu respectă dispozițiile legale ori contractuale privind condițiile de folosire la muncă a deținuților, directorul locului de deținere îi solicită ca în termen de 24 de ore să ia măsuri pentru respectarea acestora. Dacă în acest termen nu se iau măsurile necesare, directorul poate dispune retragerea parțială sau totală a deținuților pentru o perioadă de timp limitată sau definitiv.(5) Beneficiarul este obligat să asigure: baza tehnico-materială, conducerea lucrărilor, spații pentru servirea hranei, apă potabilă, asistența tehnică necesară, instructajul și condițiile de securitate a muncii, spații pentru grupuri sanitare și, dacă este cazul, amenajările impuse pentru executarea pazei și supravegherii la locul de muncă. În ceea ce privește comunicarea, cercetarea, înregistrarea și raportarea evenimentelor în care sunt implicați deținuți sunt aplicabile reglementările proprii elaborate de Administrația Națională a Penitenciarelor.(6) Directorul penitenciarului are obligația de a încheia contracte cât mai avantajoase, în măsura posibilităților, stabilind în sarcina beneficiarului obligația de a asigura cheltuielile determinate de luarea măsurilor de siguranță, transportul deținuților, al personalului de pază, escortare și supraveghere ori al hranei la locurile de muncă, precum și materialele igienico-sanitare.(7) Prevederile art. 174 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 176

Munca în regie proprie(1) Munca prestată în regie proprie, conform art. 83 alin. (1) lit. b) din Lege, se realizează în cadrul secțiilor și atelierelor de producție aparținând penitenciarelor, precum și în cadrul lucrărilor de investiții și reparațiilor capitale desfășurate în penitenciar.(2) Prevederile art. 174 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 177

Activități cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului(1) Munca prestată conform art. 83 alin. (1) lit. c) din Lege se realizează în cadrul următoarelor activități cu caracter gospodăresc, care nu se remunerează:
a) activități desfășurate pentru prepararea și distribuirea hranei, întreținerea și funcționarea instalațiilor și utilajelor, întreținerea și conservarea clădirilor, manipularea materialelor, îngrijirea animalelor de serviciu și întreținerea spațiilor destinate acestora, sprijinirea și suportul activităților religioase, educative, culturale, ocupaționale, sportive, medicale, precum și pentru menținerea stării de curățenie și igienă în interiorul și exteriorul locului de deținere, a camerelor de arest de la instanțele de judecată sau a altor unități aparținând sistemului administrației penitenciare;
b) activități lucrative prestate în cadrul gospodăriilor agrozootehnice;
c) activități de cizmărie, croitorie, tâmplărie, spălătorie, frizerie, tinichigerie, lăcătușărie și altele asemenea;
d) activități de întreținere a mijloacelor auto, precum și de întreținere și reparații curente a clădirilor, instalațiilor și utilajelor din dotarea penitenciarului;
e) activități de planton pe timp de noapte la nivelul camerei de deținere, de întărire a supravegherii la punctele de lucru și pe perimetrele locurilor de deținere, precum și de sprijinire și însoțire a deținuților cu afecțiuni invalidante sau aflați în stare de neputința din cauza vârstei sau a altor afecțiuni medicale;
f) activitățile prevăzute la lit. a)-e) desfășurate în penitenciarele-spital situate în interiorul perimetrului altor unități nominalizate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(2) Repartizarea deținuților la activitățile prevăzute la alin. (1) se efectuează în condițiile și în limita baremelor aprobate prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor prevăzută la art. 173 alin. (6).(3) Repartizarea deținuților la activitățile de menținere a stării de curățenie și igienă pentru alte unități din sistemul administrației penitenciare se realizează cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(4) Excedentul de produse realizate în gospodăriile agrozootehnice poate fi valorificat pe piața liberă, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Articolul 178

Munca deținuților în caz de calamitate(1) Organele administrației publice centrale sau locale pot solicita directorului penitenciarului, prin adresă scrisă, punerea la dispoziție a unor deținuți, pentru înlăturarea efectelor generate de calamități. La solicitarea formulată se anexează procesul-verbal de calamitate.(2) Folosirea deținuților la muncă în caz de calamitate, conform art. 83 alin. (1) lit. d) din Lege, se realizează în baza unor contracte, fără contraprestație materială, cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea motivată a directorului penitenciarului căruia i s-a adresat solicitarea.(3) Prevederile art. 174 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 179

Munca deținuților pe bază de voluntariat(1) Deținuții pot presta muncă pe bază de voluntariat, în condițiile stabilite de administrația locului de deținere, în temeiul unui contract de voluntariat, încheiat pe o perioadă determinată de până la 3 luni.(2) Cu ocazia selecționării deținuților la muncă pe bază de voluntariat, comisia prevăzută la art. 174 alin. (1) are în vedere și interdicțiile ce decurg din hotărârea de condamnare, astfel încât deținutul care face obiectul selecționării să nu fie incompatibil cu activitatea ce urmează a fi desfășurată.(3) Administrația penitenciarului ține evidența voluntarilor într-un registru anume destinat.(4) Directorul penitenciarului întreprinde demersurile necesare pe lângă persoanele juridice de drept public sau de drept privat, fără scop patrimonial cu care a fost încheiat contractul de voluntariat, în vederea eliberării certificatului nominal care atestă calitatea de voluntar a deținutului. Acesta se păstrează la dosarul individual și se înmânează la punerea în libertate sau, pe parcursul executării pedepsei, la cererea deținutului.(5) Prevederile art. 174 alin. (1)-(7) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 180

Condiții de desfășurare a muncii pe bază de voluntariat(1) Deținuții pot desfășura muncă pe bază de voluntariat, în campanii organizate cu alți parteneri sociali, în cadrul următoarelor activități de interes public:
a) strângerea deșeurilor din zonele situate de-a lungul șoselelor, căilor ferate, apelor curgătoare, pădurilor, parcurilor, lacurilor și din alte spații aparținând domeniului public;
b) plantarea și reîmpădurirea terenurilor aflate în domeniul public;
c) lucrări de apărare împotriva inundațiilor;
d) combaterea eroziunii solului și protecția împotriva excesului de apă și umiditate;
e) amenajarea și îmbunătățirea drumurilor publice de acces la exploatațiile agricole și forestiere, inclusiv lucrări de marcare, semnalizare și avertizare;
f) extinderea sistemelor de irigații și drenaj;
g) deszăpezirea spațiilor publice, în situația unor ninsori abundente;
h) curățenia și igienizarea organizate de autoritățile publice centrale și locale, de organizații neguvernamentale sau alte persoane juridice fără scop patrimonial ori direct de beneficiarul voluntariatului în instituții de stat, precum: spitale, policlinici, creșe, grădinițe, școli, centre de plasament, instituții de cercetare, poligoane de tragere, baze sportive, centre de îngrijire a bătrânilor, biblioteci, muzee, biserici, mânăstiri, precum și în alte instituții de cultură și cult;
i) amenajarea și îngrijirea adăposturilor pentru animale fără stăpân;
j) activități culturale, artistice, educative, sportive, religioase și de protecție a mediului, precum și acțiunile de promovare a unor astfel de demersuri, organizate de autoritățile publice centrale și locale, de organizații neguvernamentale sau alte persoane juridice fără scop patrimonial ori direct de beneficiarul voluntariatului, după cum urmează:1. acțiuni de valorificare a unor terenuri degradate și redarea acestora ca zone verzi și parcuri;2. acțiuni educative de prevenire a săvârșirii de infracțiuni și a consumului de droguri, alcool, tutun și de popularizare a consecințelor negative ale acestor fapte antisociale sau conduite atipice;3. acțiuni de prevenire a răspândirii bolilor cu transmitere sexuală;4. acțiuni specifice organizării unor expoziții și manifestări cultural-artistice, a unor întreceri sportive și a unor manifestări religioase;5. activități de îngrijire a persoanelor în vârstă, singure, bolnave, cu handicap sau alte dizabilități;6. activități de sprijinire a familiilor monoparentale, cu copii în întreținere, aflate în evidentă stare de paupertate.(2) Activitățile de interes public menționate la alin. (1) pot face obiectul contractelor de voluntariat numai dacă desfășurarea acestor activități nu intră în sarcina unor operatori economici privați, în baza contractelor cu titlu oneros încheiate de aceștia cu persoane juridice de drept public, fapt dovedit de beneficiarul voluntariatului printr-o declarație autentică notarială.

Articolul 181

Durata muncii prestate(1) Durata muncii este de 8 ore pe zi și nu mai mult de 40 de ore pe săptămână, cu excepțiile prevăzute de legislația muncii.(2) Femeile însărcinate sau cele care au născut și au în îngrijire copii cu vârsta de până la 1 an nu pot munci în mediu toxic sau vătămător și nu li se poate prelungi ziua de muncă peste 8 ore.(3) Deținuții care au împlinit vârsta de 60 de ani sau care au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă sau sunt pensionari pentru pierderea capacității de muncă gradul III de invaliditate pot presta muncă numai la cererea acestora.(4) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal nu poate fi efectuată fără acordul deținutului, cu excepțiile prevăzute de legislația muncii.

Articolul 182

Munca în timpul nopții(1) Munca în timpul nopții poate fi prestată cu acordul scris al deținuților. Se consideră muncă prestată în timpul nopții activitățile lucrative desfășurate între orele 22-06, indiferent de durata acestora.(2) Femeile însărcinate sau care au născut și au în îngrijire copii cu vârsta de până la 1 an nu pot presta muncă în timpul nopții.

Articolul 183

Venituri realizate din prestări de servicii și din activități de producție în regie proprie(1) Veniturile realizate din prestări de servicii sunt încasate în lei.(2) Veniturile realizate din prestări de servicii nu pot fi mai mici decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în raport cu programul de muncă și, după caz, gradul de realizare a normei de lucru determinate prin probele de lucru efectuate în prezența persoanelor delegate de ambele părți contractante. Prin contractul de prestări servicii se stabilește dacă activitatea se desfășoară în baza normelor de lucru.(3) Activitățile de producție în regie proprie, realizate în secții, ateliere, precum și munca prestată în cadrul lucrărilor de investiții și reparații capitale sunt remunerate pe bază de tarife diferențiate pe categorii de activități, dar nu mai puțin decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară, în raport cu programul de muncă și, după caz, gradul de realizare a normei de lucru.(4) Produsele realizate în secții și ateliere de producție pot fi redistribuite prin transfer fără plată între unitățile din sistemul administrației penitenciare sau pot fi valorificate pe piața liberă.

Articolul 184

Repartizarea veniturilor(1) Veniturile realizate de deținuți pentru munca prestată se încasează de către administrația penitenciarului în care se află persoana condamnată și se repartizează conform art. 87 alin. (1) din Lege.(2) Sumele de bani corespunzătoare cotei de 90% din venitul cuvenit deținuților se consemnează în fișa contabilă nominală și pot fi folosite pe durata executării pedepsei, conform prevederilor art. 70 alin. (4) din Lege.(3) Sumele de bani corespunzătoare cotei de 10% din venitul cuvenit deținuților se consemnează în fișa contabilă nominală și se păstrează, pe numele acestora, la Trezoreria Statului, urmând a fi încasate în momentul punerii în libertate.(4) În cazul în care deținutul a fost obligat la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, procentul de 50% din cota de 90% care îi revin acestuia conform art. 87 alin. (1) lit. a) din Lege se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părții civile, conform prevederilor Codului de procedură civilă.

Articolul 185

Munca în cadrul structurilor de economie socială(1) În sensul art. 83 alin. (1) lit. f) din Lege, prin alte activități se înțelege și munca prestată în cadrul structurilor de economie socială, în condițiile prevăzute de lege.(2) Programul și cerințele impuse de administrația penitenciarului, în cadrul muncii prestate în structurile de economie socială, sunt adaptate situațiilor specifice desfășurării fiecărui tip de activitate și statutului juridic al deținutului.(3) Normele privind condițiile generale de folosire la muncă se aplică în mod corespunzător.

Articolul 186

Evidența participării deținuților la activități
Evidența participării deținuților la activitățile prevăzute în prezentul capitol se ține de către personalul penitenciarului și, după caz, de către reprezentanții beneficiarului, în condițiile stabilite prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor prevăzută la art. 173 alin. (6).

Capitolul VI^1

Procedura privind elaborarea de lucrări științifice publicate sau de invenții brevetate de către persoanele private de libertate aflate în unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor
(la 31-08-2016, Capitolul VI^1 conținând articolele 186^1-186^4 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 593 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 664 din 30 august 2016. )

Articolul 186^1

Prevederi comune(1) Lucrările științifice sau invențiile ce urmează a fi brevetate pot fi elaborate de către deținuți în condițiile stabilite de Lege și de prezentul regulament.(2) Deținuților care doresc realizarea de lucrări științifice sau de invenții li se asigură formularele de cerere și de angajament referitoare la realizarea acestora, prin grija șefului secției de deținere.(3) Deținuții care desfășoară activități de elaborare a unei lucrări științifice sau a unei invenții pot participa și la activități lucrative, fără ca acestea să se suprapună și fără ca, însumată, durata desfășurării tuturor acestor activități să depășească durata prevăzută de legislația muncii.(4) Deținuții care desfășoară activități de elaborare a unei lucrări științifice sau a unei invenții pot participa și la activități specifice domeniului educație, asistență psihologică și asistență socială, fără ca programele activităților să se suprapună.(5) Demersurile deținuților, corespunzătoare activităților de elaborare și publicare a unei lucrări științifice ori de realizare și brevetare a unei invenții, se realizează pe cheltuială proprie, fără ca administrația locului de detenție să aibă obligația achitării de taxe ori a suportării unor cheltuieli.(6) Administrația locului de deținere facilitează, în măsura posibilităților, accesul la mijloace bibliografice și la echipament de tehnologie a informației, conform prevederilor legale.(7) În baza cererii deținutului și cu aprobarea scrisă a directorului locului de deținere, se pot primi bunuri dintre cele care pot fi primite, cumpărate, păstrate și folosite de către deținuți, potrivit anexei nr. 1, în măsura în care acestea au legătură cu activitatea de elaborare a lucrării științifice sau de realizare a invenției. Evidența acestora se ține separat, iar depozitarea lor se face în spații din afara camerei de deținere, până la finalizarea activităților în cauză.(8) Documentele care au stat la baza aprobării elaborării unei lucrări științifice sau invenții se arhivează în dosarul individual de către serviciul sau biroul evidență deținuți.(9) În situația în care deținutul săvârșește o infracțiune ori o abatere disciplinară gravă sau foarte gravă, aprobarea privind programul de lucru poate fi revocată, prin decizia directorului penitenciarului, la propunerea motivată a directorului adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar sau a persoanei care asigură supravegherea deținutului pe perioada elaborării lucrării științifice sau realizării unei invenții.
(la 31-08-2016, Art. 186^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 593 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 664 din 30 august 2016. )

Articolul 186^2

Procedura de elaborare a lucrărilor științifice(1) În vederea aprobării realizării unei lucrări științifice, a stabilirii programului de lucru și a ținerii evidenței activității zilnice de elaborare a unei lucrări științifice, deținutul are obligația de a completa o cerere, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4, și de a o înainta spre aprobare directorului penitenciarului.(2) La cererea prevăzută la alin. 1, solicitantul anexează și o recomandare scrisă privind relevanța tematicii pentru cercetarea științifică și argumentele privind includerea temei într-un domeniu și o specializare universitară stabilite de nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare, din partea unui profesor universitar sau a unui conferențiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea. Recomandarea va cuprinde și numărul de înregistrare atribuit de instituția de învățământ superior în cadrul căreia activează profesorul universitar sau conferențiarul universitar semnatar al acesteia. De asemenea, cererea va fi însoțită și de un angajament asumat de către solicitant, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5, în conținutul căruia să se regăsească și acordul scris cu privire la fotocopierea parțială sau totală a manuscrisului lucrării.(3) Comisia de selecționare și repartizare la muncă analizează cererea, verificând dacă aceasta este completată corespunzător, precum și dacă este însoțită de recomandare și dacă solicitantul și-a asumat prin semnătură angajamentul și face o propunere motivată cu privire la aprobarea sau respingerea solicitării. În cazul propunerii de aprobare, comisia face recomandări cu privire la programul de lucru și spațiile de desfășurare a activității, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6.(4) Directorul unității aprobă programul de lucru, locul destinat activității de elaborare și desemnează, din cadrul Comisiei de selecționare și repartizare la muncă, persoana care va asigura monitorizarea deținutului pe perioada elaborării lucrării științifice.(5) Evidența zilnică a activității se ține de către persoana desemnată cu monitorizarea activității. În acest sens, la sfârșitul fiecărei zile, deținutul prezintă materialele elaborate care vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de ambele persoane.(6) Persoana desemnată cu monitorizarea activității de elaborare a unor lucrări științifice completează rubricile corespunzătoare în tabelul nominal de pontaj, conform timpului efectiv lucrat.(7) Persoana desemnată cu monitorizarea activității va întocmi un dosar care cuprinde: copia cererii pentru aprobarea realizării lucrării științifice sau invenției, cu anexele care o însoțesc; procesele-verbale care reflectă activitatea zilnică a deținutului; copii ale tabelelor nominale de pontaj; copia manuscrisului lucrării. Dosarul însoțește deținutul în cazul transferului în alte unități și se păstrează în cadrul compartimentului organizarea muncii. După acordarea zilelor considerate executate ca urmare a elaborării de lucrări științifice publicate, dosarul se arhivează la compartimentul organizarea muncii din unitatea care a acordat zilele câștig.(8) Programul de lucru și locația destinată activității de elaborare a lucrării științifice pot fi modificate, dacă situația o impune, numai cu aprobarea directorului penitenciarului, la propunerea Comisiei de selecționare și repartizare la muncă.(9) În cazul transferării într-un alt penitenciar, realizat potrivit dispozițiilor art. 108, deținutul trebuie să formuleze cerere privind continuarea activității de elaborare a lucrării științifice, fără a fi reluată procedura de la alin. (1)-(3). Dispozițiile alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător.(10) Administrația penitenciarului de destinație analizează posibilitatea asigurării continuării activității de elaborare a lucrării științifice și existența aprobării anterioare, sens în care comisia de selecționare și repartizare la muncă înaintează directorului unității o propunere motivată cu privire la acceptarea sau respingerea solicitării. În cazul propunerii de aprobare, comisia face recomandări cu privire la programul de lucru și spațiile de desfășurare a activității, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6.(11) În cazul transferării într-un alt penitenciar, realizată potrivit dispozițiilor art. 109, activitatea de elaborare a lucrării științifice ori de realizare a unei invenții desfășurată de deținut se suspendă până la revenirea în penitenciar sau până la transferarea în alt penitenciar în condițiile art. 108.
(la 31-08-2016, Art. 186^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 593 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 664 din 30 august 2016. )

Articolul 186^3

Evaluarea caracterului științific(1) După finalizarea lucrării, deținutul formulează o cerere scrisă conducerii penitenciarului, în vederea efectuării demersurilor necesare pentru confirmarea caracterului științific al lucrării de către Consiliul Național al Cercetării Științifice, denumit în continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, denumită în continuare UEFISCDI, potrivit art. 96^1 alin. (1) din Lege. La cererea depusă deținutul anexează lucrarea științifică, în original, precum și declarația pe propria răspundere din care să rezulte că este autorul lucrării.(2) Directorul penitenciarului informează CNCS cu privire la existența unei lucrări elaborate, menționând domeniul și specializarea universitară stabilite de nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și numărul de pagini și solicită comunicarea costurilor evaluării acesteia, precum și detaliile modului de efectuare a plății.(3) După achitarea de către deținut a costurilor evaluării, transmise potrivit alin. (2), directorul penitenciarului transmite la CNCS lucrarea elaborată de către deținut, însoțită de un document care să ateste că este aceeași lucrare care a fost monitorizată conform prevederilor art. 186^2.(4) CNCS, cu sprijinul logistic al UEFISCDI, desemnează în mod aleatoriu 3 evaluatori din baza de date, care fac evaluarea lucrării și stabilesc dacă aceasta are sau nu caracter științific. Evaluatorilor nu li se comunică identitatea autorului lucrării, iar identitatea evaluatorilor desemnați rămâne confidențială.(5) CNCS transmite penitenciarului rezultatul evaluării privind caracterul științific al lucrării, care se comunică deținutului prin grija persoanei desemnate pentru monitorizarea activității de elaborare a unor lucrări științifice.(6) Publicarea lucrării științifice se realizează prin grija și pe cheltuiala deținutului, la edituri recunoscute la nivel academic, fără implicarea administrației penitenciarului.(7) În baza confirmării caracterului științific al lucrării și ca urmare a publicării acesteia, serviciul sau biroul evidență deținuți înscrie în evidențe acordarea celor 20 de zile considerate ca executate, conform Legii. Comisia pentru liberare condiționată are obligația de a verifica materialele prevăzute la art. 186^2 alin. (7), la termenul de analizare în comisia pentru liberarea condiționată. În cazul elaborării unei lucrări științifice în coautorat, dispozițiile art. 96^1 alin. (6) din Lege se aplică în mod corespunzător.(8) Acordarea creditelor pentru activitățile de elaborare a lucrărilor științifice se face potrivit Sistemului de creditare a participării la activități și programe educative, de asistență psihologică și asistență socială, activități lucrative, precum și la prevenirea situațiilor de risc, prevăzut la art. 208 alin. (9), prin intermediul aplicației informatice, potrivit regulilor stabilite activităților lucrative, ca urmare a introducerii în secțiunea specifică a zilelor considerate executate.(9) În cazul în care se constată că lucrarea elaborată nu are caracter științific sau că aceasta nu a fost publicată la o editură recunoscută la nivel academic, serviciul sau biroul evidență deținuți încheie un proces-verbal în acest sens, care se arhivează la dosarul individual.
(la 31-08-2016, Art. 186^3 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 593 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 664 din 30 august 2016. )

Articolul 186^4

Procedura de realizare a unei invenții(1) În vederea aprobării realizării unei invenții, a stabilirii programului de lucru și a ținerii evidenței activității zilnice de realizare a acesteia, deținutul are obligația de a completa o cerere, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4, și de a o înainta, spre aprobare, directorului penitenciarului. Dispozițiile art. 186^2 alin. (3)-(11) se aplică în mod corespunzător.(2) În aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, republicată, dezvăluirea datelor cuprinse în documentele elaborate în realizarea invenției nu poate fi făcută fără acordul deținutului.(3) Demersurile necesare obținerii brevetului de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci se realizează exclusiv de către deținut.(4) După obținerea brevetului de invenție eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, deținutul se adresează cu o cerere conducerii unității unde execută pedeapsa în vederea acordării zilelor considerate ca executate. La cererea depusă deținutul anexează brevetul de inventator în original, care, după realizarea de către penitenciar a unei copii, certificată conform cu originalul, se va restitui acestuia.(5) Directorul unității dispune serviciului sau biroului de evidență deținuți înscrierea în dosarul individual a acordării celor 20 de zile considerate ca executate. Prevederile art. 186^3 alin. (7)-(9) se aplică în mod corespunzător.
(la 31-08-2016, Art. 186^4 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 593 din 24 august 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 664 din 30 august 2016. )

Capitolul VII Activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială, instruire școlară, învățământul universitar și formarea profesională a deținuților

Articolul 187

Conținutul activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială(1) Activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială se desfășoară, în interiorul și în exteriorul penitenciarului, în baza planificării executării pedepsei și au drept scop creșterea șanselor de reintegrare socială a deținuților și a persoanelor internate. Acestea cuprind următoarele arii de intervenție:
a) adaptarea la condițiile privării de libertate;
b) instruire școlară și formare profesională;
c) activități educative și recreative;
d) asistență socială;
e) asistență psihologică;
f) asistență religioasă;
g) pregătirea pentru liberare.(2) Condițiile și metodologia privind organizarea și desfășurarea activităților educative, de asistență psihologică și asistență socială, instruire școlară, învățământ universitar și formare profesională a deținuților se stabilesc prin ordin al ministrului justiției prevăzut la art. 89 alin. (8) din Lege.(3) Demersurile educative, de asistență psihologică și asistență socială se desfășoară individual sau colectiv, fiind structurate în programe și activități de tip obligatoriu, opțional sau facultativ.(4) Programele și activitățile obligatorii desfășurate cu deținuții se aprobă de către comisia prevăzută la art. 32 din Lege.(5) Refuzul de participare la programele și activitățile prevăzute în Planul individualizat de evaluare și intervenție terapeutică se consemnează într-un proces-verbal care se depune la dosarul individual, fiind avut în vedere la evaluarea conduitei deținutului și a eforturilor depuse în cadrul activităților de reintegrare socială.(6) În situația prevăzută de alin. (5), dispozițiile art. 174 alin. (9) se aplică în mod corespunzător.(7) Activitățile prevăzute la alin. (1) sunt desfășurate de către personalul din sectorul reintegrare socială: educatori, preoți, agenți tehnici, monitori sportivi, psihologi și asistenți sociali, în condițiile Ordinului ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat și cantinelor sociale.(8) La activitățile prevăzute la alin. (1) pot participa, în calitate de colaboratori, consilieri de probațiune, voluntari și reprezentanți ai instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale.(9) La activitățile prevăzute la alin. (1) participă persoanele private de libertate repartizate în același regim de executare. În mod excepțional, directorul locului de deținere poate aproba participarea persoanelor private de libertate repartizate în regimuri de executare diferite, cu respectarea următoarelor condiții:
a) au o conduită corespunzătoare;
b) au fost luate măsurile de siguranță specifice regimului de executare superior ca grad de severitate, necesare menținerii ordinii și disciplinei pe perioada desfășurării activităților.
(la 20-09-2023, Articolul 187, Capitolul VII, Titlul III a fost completat de Punctul 38., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 188

Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică(1) Pentru fiecare deținut, în perioada de carantină și observare se realizează o evaluare din perspectivă educațională, psihologică și socială.(2) Administrația penitenciarului, în urma evaluării și identificării nevoilor individuale ale deținutului și în funcție de posibilitățile instituției, este obligată să organizeze activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, ținând cont de natura infracțiunii comise, durata pedepsei privative de libertate, regimul de executare, riscul pentru siguranța penitenciarului, vârsta, starea de sănătate fizică și mintală.(3) Pentru fiecare deținut, comisia prevăzută la art. 32 din Lege, la propunerea specialiștilor sectorului reintegrare socială, aprobă Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, ce este adus la cunoștință, sub semnătură.(4) Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică cuprinde datele de identificare, programele și activitățile recomandate deținutului, ținând cont de ariile de intervenție prioritare și oferta de programe și activități educative, de asistență psihologică și asistență socială existentă la nivelul unității.(5) Revizuirea Planului individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică pentru fiecare deținut se face periodic și la nevoie, în condițiile art. 92 alin. (5), în funcție de concluziile evaluărilor periodice, din perspectivă educațională, psihologică și socială.(6) Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică se adaptează la regimul de executare a pedepselor, acordându-se o atenție sporită categoriilor speciale de deținuți.

Articolul 189

Activități în perioada de carantină și observare
Deținuții aflați în perioada de carantină și observare sunt incluși într-un program multidisciplinar de adaptare la condițiile privării de libertate.

Articolul 190

Activități în perioada de pregătire pentru liberare
Deținuții aflați în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiționată sunt incluși într-un program multidisciplinar, care vizează informarea cu privire la pașii care trebuie urmați după liberarea din penitenciar, în scopul reintegrării sociale.

Articolul 191

Organizarea activităților de instruire școlară(1) Deținuții pot participa la cursuri de instruire școlară, în condițiile art. 79 din Lege.(2) Administrația penitenciarului asigură condițiile necesare instruirii școlare a persoanelor condamnate, pentru nivelurile de învățământ general obligatoriu, în concordanță cu normele cuprinse în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și condițiile stabilite în protocolul de colaborare dintre Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Ministerul Justiției privind școlarizarea și profesionalizarea deținuților.(3) Pentru deținuți se organizează cursuri de instruire școlară prin programul "A doua șansă".(4) Numărul orelor de cursuri se stabilește cu respectarea planurilor-cadru elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.(5) În fiecare penitenciar se organizează, cu sprijinul inspectoratelor școlare județene și al municipiului București, școli sau clase afiliate la instituțiile de învățământ din afara locului de deținere.(6) Cheltuielile legate de activitatea de instruire școlară sunt suportate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Administrația Națională a Penitenciarelor.(7) În conținutul documentelor școlare și al diplomelor nu se fac mențiuni cu privire la parcurgerea sau absolvirea cursurilor de școlarizare în perioada executării pedepsei privative de libertate.
(la 20-09-2023, Alineatul (7), Articolul 191, Capitolul VII, Titlul III a fost modificat de Punctul 39., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (8) Personalul didactic necesar pentru instruirea școlară a deținuților este asigurat de către inspectoratele școlare județene și salarizat în condițiile legii, selecționarea acestuia făcându-se cu avizul administrației penitenciarului.
(la 20-09-2023, Alineatul (8), Articolul 191, Capitolul VII, Titlul III a fost modificat de Punctul 39., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 192

Accesul la programe de studii universitare(1) Deținuții pot urma, cu aprobarea directorului penitenciarului, cursuri universitare în forma de învățământ la distanță sau în forma frecvenței reduse, suportând toate cheltuielile, inclusiv cele de deplasare. La cursurile cu frecvență redusă care presupun deplasări în exteriorul penitenciarului pot participa numai deținuții clasificați în regim deschis. Pentru înscrierea la cursuri în forma de învățământ la distanță au șanse egale toți deținuții, indiferent de regimul în care își execută pedeapsa.(2) În cazul în care deținutul urmează studii universitare în momentul intrării în penitenciar, acesta își poate continua studiile numai în forma cursurilor de învățământ universitar la distanță sau în forma frecvenței reduse, conform dispozițiilor alin. (1).

Articolul 193

Organizarea cursurilor de formare profesională(1) În penitenciar se pot organiza cursuri de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare și specializare a deținuților în diferite meserii, în funcție de opțiunile și de aptitudinile acestora.(2) Cursurile se desfășoară în spații existente în penitenciare, la furnizorii autorizați de formare profesională, precum și în alte spații special amenajate, în baza acordurilor încheiate cu colaboratori din comunitate.(3) Cheltuielile legate de formarea profesională sunt suportate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Administrația Națională a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.(3^1) Costurile aferente organizării unui curs de formare profesională pot fi suportate din resursele bugetare aparținând locurilor de deținere, cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții:
a) agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă și Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București din unitatea administrativ-teritorială în care este situat penitenciarul nu dispun de fonduri necesare organizării cursului de formare profesională, situație care trebuie confirmată de acestea printr-o comunicare scrisă;
b) analiza nevoilor de educație sau a celor instituționale a evidențiat necesitatea derulării cursului de formare profesională;
c) cursul de formare profesională reprezintă o prioritate, raportat la demersurile de reintegrare socială planificate la nivelul penitenciarului;
d) demersul răspunde priorităților strategice stabilite pentru sistemul penitenciar.
(la 20-09-2023, Articolul 193, Capitolul VII, Titlul III a fost completat de Punctul 40., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (4) În contractele de folosire la muncă a deținuților pot fi prevăzute clauze prin care operatorii economici să desfășoare sau să susțină material cursuri de formare profesională și de atestare pe meserii a acestora.(5) Directorul penitenciarului poate aproba, la cerere, participarea deținuților din regimul deschis la activități de formare profesională, în exteriorul penitenciarului, cheltuielile legate de formarea profesională fiind suportate de deținut sau de alte persoane fizice sau juridice.(6) Documentele care atestă tipul de formare profesională se eliberează de către organizatorul cursului, dispozițiile art. 191 alin. (7) aplicându-se în mod corespunzător.

Articolul 194

Deținuții care au prioritate la activități de instruire școlară și formare profesională
Persoanele analfabete și tinerii au prioritate la activități de instruire școlară. Tinerii au prioritate la activitatea de formare profesională.

Articolul 195

Atestarea școlară și profesională
Pentru a urma cursuri de instruire școlară sau de formare profesională, deținuții trebuie să prezinte documentele care atestă nivelul de pregătire școlară anterior obținut.

Articolul 196

Organizarea și funcționarea bibliotecilor în penitenciare(1) În fiecare penitenciar se organizează și funcționează o bibliotecă la care au acces deținuții. Fondul de carte cuprinde un număr suficient de mare și variat de volume, menit să răspundă diversității culturale a deținuților.(2) Fondul de carte se constituie prin cumpărare din subvenții sau venituri proprii, transfer între instituții, sponsorizări și donații. Persoanele private de libertate, membrii de familie sau aparținătorii acestora pot contribui prin donații la constituirea fondului de carte.(3) Modul de gestionare și utilizare a fondului de carte se face potrivit dispozițiilor legale aplicabile bibliotecilor publice.(4) Administrația penitenciarului asigură gratuit un număr de ziare sau de publicații, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului justiției.(5) Deținuții își pot procura din resurse financiare proprii, prin grija administrației penitenciarului, ziare, cărți, publicații periodice și reviste.(6) În penitenciare se pot edita reviste care conțin date informative despre activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială, inclusiv creații literare ale deținuților.

Articolul 197

Accesul la programele de radio și televiziune(1) Administrația penitenciarului asigură receptarea programelor de radio și ale televiziunii publice, în vederea asigurării dreptului la informare.(2) Aparatura radio-TV poate fi proprietatea penitenciarului sau a deținutului.(3) Administrația penitenciarului aprobă primirea aparaturii radio-TV de către deținuți, în condițiile ordinului ministrului justiției prevăzut la art. 89 alin. (8) din Lege.(4) În perioada detenției, aparatura radio-TV, aprobată potrivit alin. (3), nu poate fi înstrăinată altor deținuți sau folosită în scopul obținerii de avantaje patrimoniale.(5) Folosirea aparaturii radio-TV se face conform programului stabilit, astfel încât să nu perturbe programul zilnic al deținuților și să nu contravină regulilor de disciplină din penitenciare.(6) În penitenciare funcționează studiouri radio-TV cu circuit închis dotate corespunzător care asigură, după caz, receptarea, transmiterea și retransmiterea programelor televiziunii publice.(7) Prin studiourile radio-TV cu circuit închis pot fi realizate și transmise emisiuni proprii, cu caracter informativ și educativ, destinate deținuților.(8) Difuzarea emisiunilor radio-TV se realizează conform programului aprobat de directorul unității.

Articolul 198

Accesul la echipamente de tehnologie a informației
Administrația penitenciarului poate aproba primirea, cumpărarea, păstrarea și folosirea de echipamente de tehnologie a informației de către deținuți, în condițiile stabilite de ordinul ministrului justiției prevăzut la art. 89 alin. (8) din Lege.

Articolul 199

Accesul la activități interpenitenciare, manifestări cultural-artistice și acțiuni de sponsorizare(1) Administrația penitenciarului întreprinde demersurile necesare organizării de spectacole, expoziții și alte manifestări culturale și artistice, în care să fie implicați deținuții.(2) La activitățile prevăzute la alin. (1) organizate în exteriorul penitenciarului pot participa deținuți din regimurile deschis, semideschis și închis, cu respectarea măsurilor de siguranță corespunzătoare regimului de executare cel mai restrictiv.(3) În situații temeinic justificate, cu aprobarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau a directorului penitenciarului cu rol de coordonare zonală, se pot derula activități interpenitenciare cu participarea, în comun, a deținuților din regimurile deschis, semideschis și închis, în condițiile prevăzute la alin. (2).(4) Materialele necesare desfășurării activităților prevăzute la alin. (1) se asigură de administrația penitenciarului, de către deținuți, membri de familie, aparținători sau alte persoane, precum și de persoane juridice, în condițiile stabilite prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(5) Administrația penitenciarului încurajează și sprijină inițiativele instituțiilor publice și a organizațiilor neguvernamentale, precum și pe cele ale persoanelor fizice ori juridice din țară și din străinătate care doresc să contribuie la activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială destinate deținuților sau să sponsorizeze astfel de acțiuni, dacă acestea nu contravin prevederilor legale ori regulilor privind siguranța locurilor de deținere.

Articolul 200

Activități sportive și recreative(1) În funcție de posibilități, administrația penitenciarului asigură deținuților, în spații special amenajate, practicarea individuală sau colectivă a unor jocuri ori activități sportive și recreative, în vederea menținerii tonusului fizic și psihic, ținând cont de starea de sănătate, aptitudini, vârstă și preferințe.(2) Materialele și echipamentele necesare desfășurării activităților prevăzute la alin. (1) se asigură de administrația penitenciarului, iar cele ce depășesc posibilitățile financiare ale acesteia pot fi procurate, cu aprobarea directorului, în conformitate cu anexa nr. 1 și de către persoanele prevăzute la art. 199 alin. (4).(3) Activitățile sportive organizate în spații special amenajate, precum și întrecerile sportive se desfășoară sub îndrumarea unui monitor sportiv.(4) În penitenciare se pot constitui echipe sau grupe pe discipline sportive, în raport cu regimurile de executare și cu conduita deținuților selecționați. Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate aproba organizarea unor întreceri sportive între deținuții aflați în penitenciare diferite. Întreceri sportive se pot organiza și cu echipe sau grupe sportive din exteriorul penitenciarului, cu aprobarea directorului unității.(5) La activitățile prevăzute la alin. (4) desfășurate în exteriorul penitenciarului pot participa deținuți din regimurile deschis, semideschis și închis, în condițiile prevăzute la art. 199 alin. (2).

Articolul 201

Asistența religioasă(1) Deținuții au dreptul neîngrădit la asistență religioasă, în condițiile stabilite prin regulamentul privind asistența religioasă în locurile de deținere, aprobat prin ordin al ministrului justiției.(2) Reprezentanții organizațiilor, asociațiilor și cultelor religioase pot desfășura servicii și activități religioase și pot vizita deținuții, fără a afecta desfășurarea activităților din penitenciar, cu aprobarea directorului locului de deținere.(3) Dispozițiile art. 124 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 202

Activitățile de asistență psihologică și asistență socială(1) Asistența psihologică și asistența socială acordate deținuților au ca scop oferirea de sprijin calificat pentru soluționarea problemelor psihologice și sociale ale acestora pe timpul detenției, în vederea reintegrării sociale.(2) Asistența psihologică este asigurată de către psiholog, iar asistența socială, de către asistentul social, organizarea și desfășurarea acestora fiind fundamentate de principiile de etică profesională.(3) Activitățile de asistență psihologică și asistență socială pot fi desfășurate individual sau în grup, în cabinetul de psihologie, în cabinetul de asistență socială sau în alte spații special amenajate.(4) Pentru compensarea unor nevoi de asistență psihologică, în penitenciare pot funcționa comunități terapeutice, în condițiile stabilite prin ordinul ministrului justiției prevăzut la art. 89 alin. (8) din Lege.

Articolul 203

Dispoziții speciale(1) Femeilor și tinerilor condamnați li se asigură condiții pentru participarea la activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, adecvate nevoilor și personalității lor.(2) Administrația Națională a Penitenciarelor și administrația penitenciarului dispun măsuri specifice pentru protecția sănătății fizice și psihice a deținuților care prezintă dizabilități. Acestora li se asigură condiții pentru participarea la activități educative, de asistență psihologică și asistență socială adecvate nevoilor și personalității lor, în funcție de opțiuni și aptitudini.(3) Dispozițiile art. 36 alin. (1), ale art. 93 și art. 95 se aplică în mod corespunzător și deținuților cu nevoi speciale prevăzuți la alin. (1) și (2).

Capitolul VIII Liberarea condiționată

Articolul 204

Categorii de deținuți discutați în comisia pentru liberare condiționată(1) În comisia pentru liberare condiționată se analizează, în vederea propunerii pentru acordarea liberării condiționate, la împlinirea fracțiunilor de executat conform Codului penal, deținuții din regimul semideschis și deschis, care:
a) sunt condamnați la una sau mai multe pedepse privative de libertate;
b) sunt condamnați la una sau mai multe pedepse privative de libertate și sunt cercetați în altă cauză.(2) La solicitarea instanței de judecată, în comisia pentru liberare condiționată se analizează și deținuții condamnați la una sau mai multe pedepse privative de libertate, care nu au executat fracțiunile prevăzute de Codul penal.(3) În comisia pentru liberare condiționată se analizează și deținuții care, anterior, nu au îndeplinit condițiile pentru acordarea liberării condiționate, la termenele fixate de instanțele de judecată ori, după caz, de comisia pentru liberare condiționată.(4) Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și în cazul deținuților condamnați la detențiunea pe viață.

Articolul 205

Metodologia de lucru a comisiei pentru liberare condiționată(1) Comisia pentru liberare condiționată se întrunește, de regulă, săptămânal, în condițiile art. 97 alin. (5) din Lege.(2) Administrația penitenciarului ține evidența zilelor considerate ca executate pe baza muncii depuse și/sau a instruirii școlare și formării profesionale, a datelor de împlinire a fracțiunilor de executat conform Codului penal și a termenelor de analizare în comisia pentru liberare condiționată.(3) Prin grija serviciului sau biroului evidență deținuți se întocmește partea preconstituită a procesului-verbal prevăzut de art. 97 alin. (6) din Lege, care cuprinde următoarele mențiuni referitoare la deținut:
a) datele de stare civilă;
b) condamnarea și fapta;
c) descrierea pe scurt a faptei;
d) modul de calcul al fracțiunilor prevăzute de Codul penal;
e) antecedentele penale, făcându-se precizarea dacă este sau nu recidivist;
f) existența vreunui mandat de arestare preventivă sau a unei hotărâri de condamnare în primă instanță;
g) regimul de executare a pedepsei privative de libertate;
h) dacă a mai beneficiat sau nu de liberare condiționată;
i) recompensele acordate și sancțiunile disciplinare aplicate;
j) dacă a mai fost analizat în comisia pentru liberare condiționată.(4) Criteriile pe baza cărora comisia își formulează propunerile sunt cele prevăzute de art. 97 alin. (3) și (4) din Lege.(5) Propunerea de liberare condiționată este cuprinsă în procesul-verbal prevăzut la alin. (3), semnat și motivat. În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru liberarea condiționată, în procesul-verbal se menționează și termenul fixat pentru reexaminare, în condițiile art. 97 alin. (11) din Lege. Persoanei condamnate i se aduce la cunoștință, sub semnătură, propunerea comisiei.(6) Procesul-verbal cu propunerea de liberare condiționată, împreună cu documentele pe care aceasta se sprijină, și, după caz, cu recomandările consilierului de probațiune formulate în condițiile art. 97 alin. (7) din Lege sunt înaintate judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul.

Articolul 206

Informarea deținutului cu privire la neîndeplinirea condițiilor pentru liberare condiționată
În cazul în care comisia pentru liberare condiționată constată că deținutul nu întrunește condițiile pentru a fi liberat condiționat, i se pune în vedere acestuia, sub semnătură, că se poate adresa direct cu cerere instanței de judecată.

Articolul 207

Revocarea liberării condiționate
Persoanele care au fost încarcerate în vederea executării restului de pedeapsă, în urma revocării liberării condiționate pentru nerespectarea măsurilor de supraveghere ori neexecutarea obligațiilor, execută restul de pedeapsă conform art. 104 alin. (1) din Codul penal.

Capitolul IX Recompense, abateri și sancțiuni disciplinare

Articolul 208

Considerații generale(1) Recompensele constituie un mijloc de individualizare a regimului de executare a pedepsei privative de libertate ce se acordă deținuților care au o bună conduită și au dovedit stăruință în muncă sau în cadrul activităților educative, culturale sau terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială sau de instruire școlară și formare profesională, precum și celor care au prevenit producerea unor situații de risc pentru siguranța penitenciarului sau a personalului, pentru alți deținuți, sau alte persoane, în condițiile art. 98 și 99 din Lege.(2) O recompensă poate fi acordată unui deținut o singură dată în cursul unei luni calendaristice. În situațiile prevăzute de art. 99 alin. (1) lit. b) și e) din Lege, deținuții pot fi recompensați de mai multe ori în cursul unei luni calendaristice.(3) Propunerile formulate de personalul care desfășoară activități directe cu deținuții sunt consemnate în rapoarte de recompensare.(4) Rapoartele de recompensare, avizate de către șeful secției, se înaintează comisiei prevăzute la art. 98 alin. (2) din Lege, pentru acordarea recompenselor. Avizele negative se motivează.(5) Directorul penitenciarului desemnează prin decizie, la începutul fiecărui an, secretarul comisiei pentru acordarea recompenselor.(6) Analizarea rapoartelor de recompensare se realizează, lunar, în cadrul comisiei prevăzute la art. 98 alin. (2) din Lege, hotărârea fiind luată cu majoritatea simplă a voturilor membrilor acesteia.(7) Recompensele prevăzute la art. 98 alin. (1) din Lege se acordă, de regulă, în mod gradual, astfel încât să se asigure o creștere treptată a gradului de responsabilizare și libertate de mișcare a acestora, în context stimulativ, precum și punerea în valoare, în egală măsură, a tipurilor de recompense.(8) Deținuții împotriva cărora a fost declanșată procedura disciplinară care nu a fost finalizată, precum și cei care se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare nu pot fi recompensați.(9) Procedura de lucru a comisiei prevăzute la art. 98 alin. (2) din Lege are la bază Sistemul de creditare a participării deținuților la activități și programe de educație, asistență psihologică și socială, la activități lucrative, precum și în situații de risc, stabilit prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.(10) Sistemul de creditare prevăzut la alin. (9) este parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităților desfășurate de către deținuți, prevăzute de Lege.

Articolul 209

Recompensa cu ridicarea unei sancțiuni disciplinare aplicate anterior(1) Ridicarea unei sancțiuni disciplinare aplicate anterior se acordă deținuților care:
a) timp de minimum două luni de la data aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. a) din Lege nu au mai comis abateri disciplinare și au avut o conduită regulamentară;
b) timp de minimum 3 luni de la data aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. b) și c) din Lege nu au mai comis abateri disciplinare și au avut o conduită regulamentară;
c) timp de minimum 4 luni de la data aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. d) și e) din Lege nu au mai comis abateri disciplinare și au avut o conduită regulamentară;
d) timp de minimum 5 luni de la data aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. f) din Lege nu au mai comis abateri disciplinare și au manifestat o conduită regulamentară.(2) Deținuții sancționați disciplinar nu pot beneficia de un alt tip de recompensă înaintea ridicării sancțiunii disciplinare.(3) Luna în care un deținut sancționat disciplinar de mai multe ori poate fi recompensat cu ridicarea unei sancțiuni disciplinare aplicate anterior este luna imediat următoare datei celei mai îndepărtate la care se împlinește termenul prevăzut de alin. (1), raportat la data aplicării fiecărei sancțiuni în parte. Ordinea ridicării sancțiunilor disciplinare prin recompensare respectă ordinea gravității, începând cu abaterile ușoare.

Articolul 210

Recompensa cu suplimentarea numărului convorbirilor on-line(1) Prin recompensa cu suplimentarea numărului convorbirilor on-line se înțelege acordarea, în plus față de drepturile prevăzute la art. 134, a cel mult două convorbiri online în cursul unei luni.(2) Recompensa cu suplimentarea numărului convorbirilor online se acordă deținuților aflați în una dintre situațiile prevăzute de art. 134 alin. (2) și (3).
(la 20-09-2023, Alineatul (2), Articolul 210, Capitolul IX, Titlul III a fost modificat de Punctul 41., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) Deținuții beneficiază de recompensa prevăzută la alin. (1) în luna imediat următoare acordării acesteia.

Articolul 211

Recompensa cu suplimentarea drepturilor la pachete și/sau vizite(1) Prin recompensa cu suplimentarea drepturilor la pachete și/sau vizite se înțelege acordarea suplimentar, a unui pachet și a unei vizite, a unui pachet sau a unei vizite.(2) Deținuții beneficiază de recompensa prevăzută la alin. (1) în maximum 3 luni, calculate începând cu luna imediat următoare datei acordării acesteia.
(la 20-09-2023, Alineatul (2), Articolul 211, Capitolul IX, Titlul III a fost modificat de Punctul 42., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 212

Recompensa cu suplimentarea dreptului la vizită intimă(1) Prin recompensa cu suplimentarea dreptului la vizită intimă se înțelege acordarea, în condițiile art. 69 din Lege, cu excepția alin. (1) lit. c), a unei vizite intime în plus față de numărul stabilit la art. 146 alin. (1).(2) Deținuții beneficiază de recompensa prevăzută la alin. (1) în maximum 3 luni, calculate începând cu luna imediat următoare datei acordării acesteia.
(la 20-09-2023, Articolul 212, Capitolul IX, Titlul III a fost modificat de Punctul 43., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 213

Permisiunea de ieșire din penitenciar(1) La analizarea propunerilor, în vederea acordării recompensei cu permisiunea de ieșire din penitenciar, se are în vedere în ce măsură deținuții:
a) au o conduită constant pozitivă;
b) sunt stăruitori în muncă;
c) participă activ în cadrul activităților educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, de instruire școlară și formare profesională.(2) Permisiunea de ieșire din penitenciar nu se acordă în cazurile în care deținuții se află în una dintre următoarele situații:
a) nu prezintă suficientă încredere că nu mai comit alte infracțiuni;
b) abrogată;
(la 20-09-2023, Litera b), Alineatul (2), Articolul 213, Capitolul IX, Titlul III a fost abrogată de Punctul 44., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )
c) au pe rolul organelor judiciare cauze al căror obiect poate influența în mod negativ conduita și comportamentul pe perioada permisiunii de ieșire din penitenciar ori desfășurarea activității organelor judiciare. Administrația penitenciarului poate solicita, în scris, informații organelor judiciare competente;
(la 20-09-2023, Litera c), Alineatul (2), Articolul 213, Capitolul IX, Titlul III a fost modificată de Punctul 45., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )
d) sunt clasificați în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.(3) La verificarea întrunirii condițiilor de acordare a recompensei prevăzute la alin. (1) se au în vedere și următoarele aspecte:
a) natura infracțiunii săvârșite;
b) durata pedepsei;
c) regimul de executare;
d) numărul și tipul recompenselor acordate anterior;
e) perioada executată, raportat la durata din pedeapsă ce mai trebuie executată până la analizarea în comisia pentru liberare condiționată;
f) istoricul infracțional;
g) apartenența la grupări de criminalitate organizată;
h) conduita la revenirea în penitenciar, dintr-o permisiune de ieșire din penitenciar acordată anterior;
i) comportamentul avut înainte de arestare și modul în care deținutul este cunoscut în comunitate; vor fi avute în vedere, cu precădere, datele din dosarul individual al deținutului;
j) menținerea legăturilor cu membrii de familie, cu persoanele cu care au stabilite relații asemănătoare relațiilor de familie, precum și cu comunitatea;
k) existența suspiciunilor cu privire la deținere, consum sau trafic de obiecte și substanțe interzise.(4) De regulă, recompensa cu permisiunea de ieșire din penitenciar se acordă numai după o perioadă de cunoaștere și evaluare în cadrul aceluiași loc de deținere de cel puțin 4 luni înaintea analizării propunerii de recompensă.(5) Solicitarea deținutului pentru ieșirea din penitenciar pentru cazul prevăzut la art. 99 alin. (1) lit. e) din Lege este însoțită de o copie a certificatului de deces, asigurată, în mod gratuit, de administrația penitenciarului, precum și de precizarea locului unde urmează să se deplaseze, a itinerarului urmat și a mijloacelor financiare de care dispune pe durata permisiunii ieșirii din penitenciar. Administrația penitenciarului are obligația să solicite informații autorității competente cu privire la decesul invocat.
(la 20-09-2023, Articolul 213, Capitolul IX, Titlul III a fost completat de Punctul 46., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 214

Măsuri determinate de acordarea permisiunii de ieșire din penitenciar(1) Data punerii în aplicare a recompensei cu permisiunea de ieșire din penitenciar este stabilită de către directorul penitenciarului.(2) Înainte de punerea în aplicare a recompensei prevăzute la alin. (1), directorul penitenciarului sau persoana desemnată efectuează instruirea deținutului, cu privire la următoarele aspecte:
a) data și ora la care trebuie să revină în penitenciar;
b) regulile pe care trebuie să le respecte pe durata permisiunii de ieșire din penitenciar și consecințele nerespectării acestora;
c) obligativitatea prezentării la autoritățile publice locale sau la organele de poliție din localitatea în care se deplasează, pentru confirmarea prezenței în acea localitate, atât la sosire, cât și la plecare.(3) Permisiunea de ieșire din penitenciar acordată în cazul prevăzut la art. 99 alin. (1) lit. e) din Lege se acordă în baza solicitării prevăzute de art. 99 alin. (6) din Lege.(4) Deținutul semnează un angajament cu privire la instruirea prevăzută la alin. (2), la activitățile pe care intenționează să le desfășoare în stare de libertate, locul unde urmează să se deplaseze, itinerarul urmat, mijloacele financiare de care dispune pe durata permisiunii de ieșire din penitenciar, precum și la modalitățile de menținere a contactului cu administrația penitenciarului.
(la 20-09-2023, Alineatul (4), Articolul 214, Capitolul IX, Titlul III a fost modificat de Punctul 47., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (5) În cazul deținuților cu capacitate de exercițiu restrânsă ori al deținuților cu dizabilități, care pentru deplasare necesită însoțitor, administrația penitenciarului înștiințează în timp util reprezentanții legali ori, după caz, membrii de familie, aparținători sau alte persoane, care semnează alături de deținut angajamentul prevăzut la alin. (4).(6) La ieșirea din penitenciar, deținutului i se înmânează actul care face dovada identității și a intervalului de timp pentru care este acordată permisiunea.(7) O zi de permisiune de ieșire din penitenciar este echivalentă cu intervalul orar de 24 de ore.(8) Despre permisiunea de ieșire din penitenciar, serviciul sau biroul evidență deținuți informează, înainte de plecarea din locul de deținere, organele de poliție aflate în raza localității unde se deplasează deținutul, precum și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.(9) Cheltuielile efectuate pe timpul permisiunii de ieșire din penitenciar sunt suportate de către deținut.(10) La revenirea în penitenciar, deținuții sunt supuși în mod obligatoriu unui examen medical, unui control corporal amănunțit și unui control al bagajelor. Eventualele sume de bani sau bunuri cu care deținutul se prezintă la întoarcerea în penitenciar se supun acelorași reglementări ca în situația depunerii în penitenciar. Pachetele cu alimente nu sunt admise, decât în limita drepturilor și în condițiile stabilite de art. 148.(11) În situația neprezentării la timp din permisiunea de ieșire din penitenciar, sunt sesizate organele de poliție, în vederea declanșării procedurilor specifice pentru darea în urmărire a deținutului.(12) În situația în care, în intervalul de timp scurs de la aprobarea recompensei cu permisiunea de ieșire din penitenciar și până la punerea în aplicare, deținutul săvârșește o abatere disciplinară sau au apărut elemente noi, care nu mai justifică acordarea recompensei, comisia pentru acordarea recompenselor sau, după caz, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate dispune ca recompensa să nu se acorde, făcându-se mențiuni în acest sens pe raportul de recompensare.(13) Conducerea fiecărui penitenciar dispune măsuri de informare a Administrației Naționale a Penitenciarelor cu privire la numărul deținuților aflați în permisiunea de ieșire din penitenciar.

Articolul 214^1

Prezentarea deținutului la înhumarea soțului sau soției, unui copil, părinte, frate sau unei surori ori a unui bunic sau a unei bunici(1) În situația deținuților din regim de maximă siguranță sau a deținuților pentru care comisia prevăzută la art. 98 alin. (2) din Lege sau, după caz, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor respinge propunerea privind acordarea recompensei cu permisiunea de ieșire din penitenciar pentru cazul prevăzut la art. 99 alin. (1) lit. e) din Lege, directorul penitenciarului analizează posibilitatea prezentării deținutului, indiferent de regimul de executare a pedepsei în care este repartizat, la locul unde se desfășoară înhumarea.(2) La analizarea prezentării în locul unde se desfășoară înhumarea, directorul penitenciarului ține cont de:
a) categoria din care face parte deținutul;
b) durata misiunii și perioada de timp rămasă până la desfășurarea înhumării;
c) distanța până la destinație;
d) alte motive care pot pune în pericol desfășurarea misiunii în condiții de siguranță.
(la 20-09-2023, Capitolul IX, Titlul III a fost completat de Punctul 48., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 215

Reglementarea abaterilor disciplinare(1) Pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute la art. 100 din Lege se aplică sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 101 alin. (1) din Lege.(2) Constatarea săvârșirii abaterii disciplinare se consemnează într-un raport de incident.(2^1) Pentru nerespectarea dispozițiilor art. 82 lit. ț) din Lege, persoana desemnată cu cercetarea disciplinară obține și depune la dosarul de cercetare disciplinară un înscris eliberat de către personalul medical al penitenciarului, din care să rezulte dacă deținutul suferă ori nu suferă de afecțiuni psihice de natura celor prevăzute la art. 220 alin. (4).
(la 20-09-2023, Articolul 215, Capitolul IX, Titlul III a fost completat de Punctul 49., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) În baza unui raport de incident se poate aplica o singură sancțiune disciplinară.(4) În situația în care prin raportul de incident se constată abateri disciplinare comise prin mai multe acțiuni sau inacțiuni, se aplică sancțiunea disciplinară pentru abaterea cea mai gravă.

Articolul 216

Sancțiunea în cazul comiterii de abateri disciplinare ușoare(1) Pentru comiterea abaterilor prevăzute la art. 100 alin. (3) din Lege se poate aplica una dintre următoarele sancțiuni disciplinare:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activități culturale, artistice și sportive, pe o perioadă de cel mult o lună;
c) suspendarea dreptului de a presta o muncă, pe o perioadă de cel mult o lună.(2) În cazul comiterii, în mod repetat, de abateri disciplinare ușoare, sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate sunt cele prevăzute la art. 217.

Articolul 217

Sancțiunea în cazul comiterii de abateri disciplinare grave(1) Pentru comiterea abaterilor prevăzute la art. 100 alin. (2) din Lege, precum și în cazul prevăzut la art. 99 alin. (3) se poate aplica una dintre următoarele sancțiuni disciplinare:
(la 20-09-2023, Partea introductivă a alineatului (1), Articolul 217, Capitolul IX, Titlul III a fost modificată de Punctul 50., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )
a) suspendarea dreptului de a participa la activități culturale, artistice și sportive pe o perioadă de cel mult o lună;
b) suspendarea dreptului de a presta o muncă pe o perioadă de cel mult o lună;
c) suspendarea dreptului de a primi și de a cumpăra bunuri, cu excepția celor necesare pentru igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare petiționare, corespondență și asistență medicală pe o perioadă de cel mult o lună;
d) suspendarea dreptului de a primi vizite pe o perioadă de cel mult două luni.(2) În cazul comiterii, în mod repetat, de abateri disciplinare grave, sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate sunt cele prevăzute la art. 218.

Articolul 218

Sancțiunea în cazul comiterii de abateri disciplinare foarte grave
Pentru comiterea abaterilor prevăzute la art. 100 alin. (1) din Lege, precum și în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (4), art. 23 alin. (2), art. 33 alin. (6), art. 87 alin. (7) și art. 108 alin. (8) se poate aplica una dintre următoarele sancțiuni disciplinare:
(la 20-09-2023, Partea introductivă a articolului 218, Capitolul IX, Titlul III a fost modificată de Punctul 51., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )
a) suspendarea dreptului de a primi și de a cumpăra bunuri, cu excepția celor necesare pentru igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiționare, corespondență și asistență medicală, pe o perioadă de cel mult două luni;
b) suspendarea dreptului de a primi vizite pe o perioadă de cel mult 3 luni;
c) izolarea pentru maximum 10 zile.

Articolul 219

Obiectivele procedurii disciplinare(1) În penitenciare, ordinea și disciplina sunt stabilite și menținute riguros, în scopul asigurării securității colective și individuale, precum și a unei vieți în comun bine organizate.(2) Nu se poate adăuga vreo altă constrângere asupra niciunui deținut, decât acelea care decurg din prevederile legale.

Articolul 220

Interdicții referitoare la procedura disciplinară(1) Niciun deținut nu poate fi sancționat disciplinar decât în conformitate cu dispozițiile Legii și ale prezentului regulament și niciodată de două ori pentru aceeași faptă.(2) Deținuții pot fi sancționați disciplinar numai după verificarea completă a împrejurărilor în care s-au comis faptele care fac obiectul procedurii disciplinare. Audierea deținutului este obligatorie.(3) Nu se poate îngrădi dreptul unui deținut la apărare sau al folosirii căilor de atac împotriva sancțiunii disciplinare aplicate.(4) Persoanele private de libertate diagnosticate cu afecțiuni psihice de natură a determina comportamente autoagresive nu pot fi sancționate pentru nerespectarea interdicției prevăzute la art. 82 lit. ț) din Lege.
(la 20-09-2023, Articolul 220, Capitolul IX, Titlul III a fost completat de Punctul 52., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 )

Articolul 221

Interdicții referitoare la aplicarea unor măsuri coercitive asimilate sancțiunilor disciplinare(1) Sancțiunile colective, pedepsele corporale, izolarea în încăperi fără lumină și ventilație și orice tratament inuman sau degradant sunt interzise.(2) Este interzisă folosirea mijloacelor de constrângere sau imobilizare ca sancțiune. Mijloacele de constrângere sau de imobilizare se folosesc în situația în care deținutul se află într-o stare de criză sau există riscul iminent de autorănire ori de violență asupra altor persoane sau ca măsură de siguranță pe timpul escortării la organele judiciare, la unități sanitare sau în alte locuri, fiind însă înlăturate când autoritatea judiciară sau administrativă dispune în acest sens.(3) Este interzisă utilizarea forței fizice ca sancțiune împotriva deținuților.

Articolul 222

Declanșarea procedurii disciplinare(1) Constatarea abaterii disciplinare, procedura disciplinară și plângerea împotriva hotărârii comisiei de disciplină sunt prevăzute la art. 102-104 din Lege.(2) În zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, rapoartele de incident se depun la șeful de tură, care le predă în prima zi lucrătoare șefului secției unde este cazat deținutul.(3) În situația în care abaterea disciplinară este săvârșită pe perioada transferului între locurile de deținere subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, raportul de incident este întocmit de șeful escortei, acesta fiind remis șefului de tură din unitatea de destinație.(4) Comisia de disciplină funcționează în fiecare loc de deținere, în componența prevăzută la art. 103 alin. (2) din Lege, adaptată, după caz, funcțiilor existente în organigramă.(5) În situația în care după săvârșirea unei abateri disciplinare se impune transferarea de îndată a deținutului într-un alt loc de deținere subordonat Administrației Naționale a Penitenciarelor sau Ministerului Afacerilor Interne, raportul de incident se trimite, împreună cu celelalte documente întocmite, unității în care a fost transferat deținutul, în vederea continuării procedurii disciplinare.(6) În cazul în care, pentru motive de siguranță sau în scopul prevenirii actelor de împiedicare a aflării adevărului ori influențare a rezultatului cercetării disciplinare, se impune separarea preventivă a deținutului, directorul locului de deținere poate dispune această măsură pe timpul cercetărilor, dispozițiile art. 26 din Lege aplicându-se în mod corespunzător.

Articolul 223

Aplicarea sancțiunilor disciplinare(1) Autoritatea disciplinară este exercitată numai de comisia de disciplină.(2) Sancțiunea disciplinară sau clasarea dosarului de cercetare disciplinară se stabilește de comisia de disciplină, prin hotărâre scrisă și motivată.
(la 20-09-2023, Alineatul (2), Articolul 223, Capitolul IX, Titlul III a fost modificat de Punctul 53., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (3) Președintele comisiei de disciplină solicită medicului unității să facă recomandări, în condițiile art. 101 alin. (4) din Lege.

Articolul 224

Individualizarea sancțiunii disciplinare(1) Stabilirea sancțiunii disciplinare, în conformitate cu art. 216-218, se face în raport cu gravitatea abaterii disciplinare comise și cu persoana deținutului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările și modul de comitere a abaterii disciplinare, precum și mijloacele folosite;
b) gradul de afectare a conviețuirii normale din penitenciar ori a siguranței acestuia;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale abaterii disciplinare;
d) motivul săvârșirii abaterii disciplinare și scopul urmărit;
e) natura și frecvența abaterilor disciplinare comise anterior;
f) atitudinea deținutului după săvârșirea abaterii și în timpul procedurii disciplinare;
g) manifestarea unei evidente agresivități sau violențe care afectează în mod grav conviețuirea normală din penitenciar, precum și siguranța acestuia;
h) nivelul de educație, vârsta și starea de sănătate.(2) În cuprinsul hotărârii comisiei de disciplină se fac mențiuni cu privire la criteriile prevăzute la alin. (1), dispozițiile art. 103 alin. (7) din Lege aplicându-se în mod corespunzător.(3) În cazul în care se constată că se impune schimbarea regimului de executare ori evaluarea și stabilirea riscului pentru siguranța penitenciarului, la rămânerea definitivă a hotărârii de sancționare, secretarul comisiei de disciplină sesizează comisia prevăzută de art. 32 din Lege.

Articolul 225

Executarea sancțiunii disciplinare cu izolarea(1) Sancțiunea disciplinară cu izolarea se execută, de regulă, individual, în secțiile de maximă siguranță ale penitenciarelor sau în camere special amenajate, indiferent de regimul de executare a pedepsei în care se află persoana sancționată, și este pusă în executare de îndată, după rămânerea definitivă a sancțiunii disciplinare.
(la 20-09-2023, Alineatul (1), Articolul 225, Capitolul IX, Titlul III a fost modificat de Punctul 54., ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 850 din 14 septembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 849 din 20 septembrie 2023 ) (2) Camerele destinate executării sancțiunii disciplinare cu izolarea beneficiază de iluminat natural și de aerisire și sunt prevăzute cu sisteme de încălzire, alimentare cu apă și alte dotări necesare igienei.(3) Amenajarea și dotarea camerelor destinate executării sancțiunii disciplinare cu izolarea sunt stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.(4) Deținuții care execută sancțiunea disciplinară cu izolarea sunt examinați zilnic de medicul locului de deținere.(5) La propunerea medicului locului de deținere, sancțiunea disciplinară cu izolarea poate fi întreruptă din motive de sănătate.

Articolul 226

Drepturile, obligațiile și interdicțiile deținuților aflați în executarea sancțiunii disciplinare cu izolarea(1) Deținuții aflați în executarea sancțiunii disciplinare cu izolarea își pot exercita dreptul de petiționare, la corespondență și la informare prin presa scrisă și beneficiază de hrană conform normelor în vigoare, asistență medicală și plimbare zilnică de cel puțin o oră, în spații special amenajate, în aer liber, separat de ceilalți deținuți.(2) Dotarea și amenajarea spațiilor destinate plimbării persoanelor care execută sancțiunea disciplinară prevăzută la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(3) Fumatul este permis numai pe timpul efectuării activității de plimbare.(4) Pe timpul executării sancțiunii disciplinare cu izolarea, deținuții nu sunt scoși la muncă, nu participă la activitățile cultural-educative și sportive, sunt privați de posibilitatea de a păstra și de a folosi aparatura radio-tv și echipamente de tehnologie a informației.(5) Pe timpul executării sancțiunii disciplinare cu izolarea, deținuților li se suspendă dreptul de a primi bunuri, de a primi vizite, cu excepția vizitelor apărătorului, persoanelor cu calități oficiale sau ale reprezentanților diplomatici, de a efectua convorbiri telefonice, precum și de a efectua cumpărături, în afara articolelor necesare pentru petiționare, corespondență, fumat și igienă individuală.(6) Vizitele prevăzute la alin. (5) se desfășoară cu dispozitiv de separare, indiferent de regimul de executare în care este inclus deținutul.

Capitolul X Documente întocmite de administrația penitenciarului

Articolul 227

Dosarul individual al deținutului(1) Dosarul individual al deținutului, prevăzut la art. 105 din Lege, conține documentele și informațiile cu privire la situația sa juridică, medicală, demersurile de reintegrare socială, conduita adoptată pe toată perioada deținerii, inclusiv cele privind existența unor abateri și sancțiuni disciplinare și la cererile adresate administrației penitenciarului, formulate în perioada detenției.(2) Dosarul individual însoțește deținutul până la punerea sa în libertate.(3) Dosarul individual este confidențial și se păstrează în deplină siguranță, fiind accesibil personalului desemnat de directorul penitenciarului, precum și persoanelor și organelor autorizate conform legii.

Articolul 228

Gestionarea dosarului individual(1) Dosarul individual al deținutului este compus din 5 părți distincte, gestionate la nivelul fiecărui penitenciar, după cum urmează:
a) documentarul penal, gestionat de către serviciul sau biroul evidență deținuți;
b) fișa medicală, gestionată de către serviciul medical;
c) dosarul de educație și asistență psihosocială, gestionat de către sectorul reintegrare socială;
d) dosarul privind cererile formulate de deținut, a căror competență de soluționare aparține administrației penitenciarului, gestionat de către șeful secției de deținere unde este cazat deținutul;
e) dosarul disciplinar, gestionat de către persoana desemnată de director ca secretar al comisiei de disciplină.(2) La primirea deținutului în penitenciar, serviciul sau biroul evidență transmite personalului desemnat din cadrul sectorului reintegrare socială secretarului comisiei de disciplină și șefului secției, o fișă opis, care se include în partea interioară a coperții fiecărei părți componente și în care se înscriu toate documentele clasate în ordine cronologică.(3) Predarea-primirea părților componente ale dosarului individual se face în baza unei condici, după verificarea existenței tuturor documentelor constitutive.(4) Prin ordinul prevăzut la art. 229 alin. (3) se stabilesc categoriile de documente care se păstrează în fiecare parte componentă a dosarului individual și activitățile pentru punerea la dispoziție a acestuia, persoanelor și instituțiilor prevăzute de Lege și de prezentul regulament.(5) Tarifele pentru serviciile de fotocopiere a documentelor aflate în dosarul individual se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 229

Ținerea evidenței deținuților și protecția datelor cu caracter personal(1) În exercitarea atribuțiilor care îi revin, Administrația Națională a Penitenciarelor utilizează și poate crea, în condițiile legii, aplicații informatizate de gestiune a datelor referitoare la realizarea scopului pedepsei, precum și a datelor referitoare la activități conexe și auxiliare acesteia.(2) Administrația Națională a Penitenciarelor adoptă măsurile tehnice și organizatorice necesare protejării datelor cu caracter personal ale deținuților împotriva oricăror distrugeri, pierderi, modificări, dezvăluiri sau acces neautorizat.(3) Evidența nominală și statistică determinată de primire, punerea în executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate, stabilirea și schimbarea regimului de executare, punerea în libertate și comunicarea actelor de procedură este reglementată prin ordin al ministrului justiției.

Articolul 230

Realizarea materialelor audiovideo
Fotografierea și înregistrarea audiovizuală cu privire la activitățile din penitenciar sunt permise numai cu încuviințarea directorului locului de deținere.

Titlul IV Executarea măsurilor preventive privative de libertate

Capitolul I Executarea măsurilor preventive privative de libertate în centrele de reținere și arestare preventivă

Articolul 231

Organizarea centrelor de reținere și arestare preventivă(1) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se înființează centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.(2) Centrele de reținere și arestare preventivă sunt conduse de către un șef de centru.(3) Centrele de reținere și arestare preventivă se organizează și se amenajează astfel încât să asigure condițiile necesare aplicării regimului de executare a măsurilor preventive privative de libertate în cursul urmăririi penale, desfășurării activităților de muncă neremunerată, de cazare, hrănire, echipare, asigurării vizitei medicale, consultației și efectuării triajului epidemiologic, igienei individuale și colective, precum și realizării tuturor măsurilor de siguranță în raport cu prevederile legale aplicabile fiecărei categorii de persoane încarcerate.(4) Măsurile necesare pentru siguranța centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și amenajările, dispozitivele, personalul și dotarea acestuia, mijloacele tehnice pentru supravegherea și controlul perimetrelor, a spațiilor interioare și a căilor de acces sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 107 alin. (2) din Lege.(5) Activitatea centrelor de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne este supusă inspecțiilor, evaluărilor și controalelor efectuate de personal specializat din cadrul acestui minister, cu respectarea regulilor și procedurilor proprii.(6) În cadrul centrelor de reținere și arestare preventivă sunt organizate și clar delimitate sectorul de cazare a persoanelor private de libertate și sectorul administrativ.

Articolul 232

Organizarea sectorului de cazare a persoanelor private de libertate(1) Sectorul de cazare are, de regulă, un punct de primire, camere, birouri de lucru pentru personal, oficiu alimentar, grupuri sanitare, frizerie, magazii pentru păstrarea bunurilor personale, posturi telefonice, cutii poștale și bibliotecă.(2) Pot fi amenajate, după caz și în funcție de posibilități, spații destinate asigurării asistenței medicale, consultației și efectuării triajului epidemiologic, birouri de lucru pentru judecătorul de supraveghere a privării de libertate, cabinet de psihologie, spații pentru practicarea sportului și pentru desfășurarea activităților în aer liber, puncte de documentare și informare electronică, cluburi, locuri de practicare a religiei.(3) Sectorul de cazare este compartimentat astfel încât să asigure condițiile necesare separării diferitelor categorii de persoane încarcerate.

Articolul 233

Organizarea sectorului administrativ(1) Sectorul administrativ este situat în afara sectorului de cazare a persoanelor private de libertate și cuprinde, de regulă, birouri de lucru pentru personal și judecătorul de supraveghere a privării de libertate, spații destinate personalului care asigură paza și activitățile de escortă/transfer, spații destinate acordării asistenței medicale, spații special amenajate pentru armament și muniția de serviciu, precum și spații pentru exercitarea dreptului la apărare, la pachet, vizită și spații corespunzătoare pentru efectuarea comunicărilor on-line.(2) În sectorul administrativ pot fi amenajate, după caz, bucătărie și sală de mese pentru personal, spații pentru depozitare, precum și toate utilitățile necesare unei bune funcționări a centrului de reținere și arestare preventivă.

Articolul 234

Structura cu rol de coordonare a centrelor de reținere și arestare preventivă(1) Structura cu rol de coordonare a centrelor de reținere și arestare preventivă sprijină, îndrumă, coordonează și controlează activitățile specifice desfășurate la centrele de reținere și arestare preventivă ce funcționează la nivelul structurilor Poliției Române, modul de respectare a legislației în vigoare privind executarea măsurilor preventive privative de libertate, precum și implementarea unor noi prevederi normative.(2) În cazul în care capacitatea legală de cazare a unui centru este depășită, șeful centrului poate informa structura cu rol de coordonare a centrelor de reținere și arestare preventivă, în vederea redistribuirii persoanelor private de libertate în alte centre de reținere și arestare preventivă.(3) Șeful structurii specializate stabilește dacă transferul se impune, cu precizarea centrului unde se va efectua transferul, astfel încât să fie asigurată respectarea drepturilor fundamentale și să nu fie afectată buna desfășurare a procesului penal.

Articolul 235

Locul de executare a măsurilor preventive
Măsura reținerii și a arestării preventive în cursul urmăririi penale sau în cursul procedurii de cameră preliminară, până la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive de către judecătorul de cameră preliminară, potrivit prevederilor art. 348 alin. (2) coroborate cu dispozițiile art. 207 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală, se execută în centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Articolul 236

Primirea în centrele de reținere și arestare preventivă(1) Persoanele private de libertate sunt primite în centrele de reținere și arestare preventivă, în baza documentelor întocmite de organele de executare sau aflate asupra acestora, după cum urmează:
a) ordonanța prin care s-a dispus măsura reținerii sau, după caz, mandatul de arestare preventivă, în original sau în forma primită de la instanța de judecată prin fax, poștă electronică sau prin orice mijloc în măsură să permită stabilirea autenticității, în conformitate cu art. 230 alin. (4^1) din Codul de procedură penală, semnată, datată și ștampilată de organul de poliție care îl pune în executare;
b) actul de identitate sau procesul-verbal de stabilire a identității întocmit de organul de executare;
c) copia procesului-verbal privind data și ora la care a fost înmânată ordonanța prin care s-a dispus măsura reținerii sau, după caz, a mandatului de arestare preventivă;
d) notă de introducere în centrul de reținere și arestare preventivă;
e) procesul-verbal din care să reiasă dacă persoana privată de libertate a fost dată în urmărire, dacă se află sub efectul vreunei alte măsuri preventive și dacă s-a opus reținerii sau arestării, după caz, precum și comportamentul pe timpul escortării;
f) procesul-verbal întocmit de judecătorul care a emis mandatul de ares