HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005
privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-SeverinPublicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 5 august 2005
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul UNIC
(1) Se aprobă stemele comunelor Berlişte, Berzovia, Cornereva, Ezeriş, Lăpuşnicu Mare, Sacu, Vermeş, Zăvoi, judeţul Caraş-Severin, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.8. ...
(2) Descrierea elementelor stemelor şi semnificaţiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.8. ...
(3) Anexele nr. 1.1-1.8 şi 2.1-2.8 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. ...
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
---------------
p. Ministrul administraţiei
şi internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
Bucureşti, 28 iulie 2005.
Nr. 839.
Anexa 1.1
Anexa 2.1
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Berlişte,
judeţul Caraş-Severin
Descrierea stemei
Stema comunei Berlişte, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat orizontal.
În câmpul superior, pe fond verde, se află trei coroane de floarea-soarelui, de aur; cea din mijloc este orientată frontal, cea din dreapta este orientată semiprofil spre dreapta, iar cea din stânga, semiprofil spre stânga.
În câmpul inferior, pe fond verde, se află o vacă, orientată spre dreapta, de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Localitatea este supranumită Bărăganul Caraşului, având o importantă producţie de floarea-soarelui şi de grâu.
Vaca semnifică principala ocupaţie a locuitorilor, creşterea animalelor.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.2
Anexa 2.2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Berzovia,
judeţul Caraş-Severin
Descrierea stemei
Stema comunei Berzovia, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de trei fascii: una centrală lată, roşie; două înguste pe magini, de argint.
În câmpul superior, în partea dreaptă, pe fond albastru, se află un coif român, de argint.
În câmpul superior, în partea stângă, pe fond roşu, se află un clopot terminat cu o cruce treflată, totul de aur.
În câmpul inferior, pe fond albastru, este plasat un butoi de argint, văzut din faţă, pe care este desenat un strugure, însoţit de două frunze de viţă-de-vie, de culoare naturală.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Coiful face aluzie la efigiile române descoperite în zonă, unde au staţionat legiunile române a III-a Flavia Felix şi a XIII-a Gemina. Clopotul simbolizează lăcaşele de cult care se află în cele trei sate ale localităţii.
Butoiul face referire la ocupaţia tradiţională, cultivarea viţei-de-vie şi producerea vinului.
Fasciile, de argint şi roşie, sunt imaginea metaforică a ocupaţiei tradiţionale din antichitate, arderea minereului.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.3
Anexa 2.3
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Cornereva,
judeţul Caraş-Severin
Descrierea stemei
Stema comunei Cornereva, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
În câmp verde este reprezentat un copac dezrădăcinat, însoţit în dreapta şi în stânga de două oi păscând, totul de argint.
În vârful scutului se află un brâu undat, format din două fascii unite, de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Oile simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, creşterea animalelor.
Arborele reprezintă un pom fructifer şi simbolizează principala sursă economică a zonei.
Cele două fascii unite ale brâului undat simbolizează albia pârâurilor Ohaba şi Ramna, care prin confluenţa lor formează râul Belareca.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.4
Anexa 2.4
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Ezeriş,
judeţul Caraş-Severin
Descrierea stemei
Stema comunei Ezeriş, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp albastru, în centru, se află o cruce de aur treflată, având la bază o semilună de aur.
În dreapta şi în stânga se află câte o ramură cu frunze de stejar, cu câte două ghinde, de aur.
În partea inferioară, în câmp roşu, pe o terasă verde, se află plasat un miel privind spre dreapta, de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Crucea şi semiluna fac referire la luptele cu turcii, localitatea fiind plasată în mijlocul conflictelor duse între otomani şi habsburgi între secolele XVII-XVIII pe una dintre căile de acces ale trupelor otomane către Imperiul Habsburgic.
Crengile de stejar reprezintă pădurile de foioase din zonă, iar mielul, ocupaţia tradiţională, oieritul.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.5
Anexa 2.5
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei
comunei Lăpuşnicu Mare, judeţul Caraş-Severin
Descrierea stemei
Stema comunei Lăpuşnicu Mare, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, roşu, încărcat cu un căprior de argint.
În partea superioară, în dreapta şi în stânga căpriorului, se află câte o cruce de aur treflată.
În vârful scutului se află o căprioară păscând, orientată spre dreapta, de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Cele două cruci reprezintă cele două biserici ortodoxe din zonă, respectiv Lăpuşnicu Mare, construită în anul 1770, şi Moceriş, construită în anul 1880.
Căprioara reprezintă bogăţia cinegetică a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.6
Anexa 2.6
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Sacu,
judeţul Caraş-Severin
Descrierea stemei
Stema comunei Sacu, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut tripartit, în fascii.
Câmpul superior este încărcat cu un leu de aur pe fond albastru, cu privirea spre dreapta şi o labă din faţă ridicată.
Fascia din mijloc este de argint şi conţine şase monezi negre.
În vârful scutului, în câmp roşu, se află un sac de argint cu gura neagră, din care iese un mănunchi de spice de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Leul de aur semnifică independenţa, puterea.
Sacul (de la care provine şi numele comunei) şi spicele de grâu aurii semnifică bogăţia zonei.
Monezile reprezintă vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.7
Anexa 2.7
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Vermeş,
judeţul Caraş-Severin
Descrierea stemei
Stema comunei Vermeş, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, de argint.
În partea superioară, în câmp roşu, se află o cunună din patru spice de grâu, de aur.
În vârful scutului, în câmp verde, se află un cap de cerb, văzut din faţă.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Brâul undat simbolizează albia râului Pogonici şi vecinătatea cu râul Timiş.
Cununa cu spicele de grâu simbolizează activitatea de bază a locuitorilor zonei, agricultura.
Capul de cerb reprezintă bogăţia cinegetică a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.8
Anexa 2.8
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Zăvoi,
judeţul Caraş-Severin
Descrierea stemei
Stema comunei Zăvoi, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărţit în istiţiune.
În partiţia din dreapta, în câmp roşu, se află un măr de aur cu codiţa şi frunzuliţa spre stânga.
În partiţia din stânga, în câmp roşu, se află un brad dezrădăcinat, de argint.
În vârful scutului, în câmp verde, se află un zid semicircular din patru rânduri de cărămizi întreţesute, sub care se află o elice de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Bradul reprezintă bogăţia silvică a zonei.
Mărul semnifică bogăţia pomicolă a zonei.
Elicea simbolizează activitatea hidroenergetică, prin prezenţa barajului de la Poiana Mărului.
Zidul semnifică prezenţa efigiilor române şi trecutul istoric al localităţii.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
--------------