DECRET-LEGE nr. 118 din 30 martie 1990 (*republicat*)
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri
EMITENT
  • CONSILIUL PROVIZORIU DE UNIUNE NAŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 198 din 28 septembrie 1991



    Consiliul Provizoriu de Uniune Naţionala decretează:

    Articolul 1

    Constituie vechime în munca şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă, în functie de vechimea în munca, timpul cat o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:
    a) a executat o pedeapsă privativa de libertate în baza unei hotărîri judecătorești rămasă definitivă sau a fost lipsita de libertate în baza unui mandat de arestare preventiva pentru infractiuni politice;
    b) a fost privată de libertate în locuri de detinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetari de către organele de represiune;
    c) a fost internata în spitale de psihiatrie;
    d) a avut stabilit domiciliul obligatoriu;
    e) a fost stramutata intr-o alta localitate.
    De aceleasi drepturi beneficiaza şi persoana care:
    a) a fost deportata în strainatate după 23 august 1944;
    b) a fost constituita în prizonier de către partea sovietica după data de 23 august 1944 ori, fiind constituita ca atare, înainte de această dată, a fost retinuta în captivitate după incheierea armistitiului.
    Fiecare an de detentie sau internare pentru situaţiile de la alin. 1 şi 2 se considera ca vechime în munca un an şi şase luni.
    Perioadele prevăzute la alin. 1 lit. d) şi e) constituie vechime în munca dacă persoanele în cauza fac dovada că nu au putut să se incadreze în munca în functii pentru care aveau pregătirea profesionala.
    Se considera vechime în munca şi perioada în care o persoană aflata în una din situaţiile prevăzute la alin. 1 nu s-a putut incadra ca urmare a unei invaliditati de gradul I sau II survenite în timpul în care s-a aflat în acea situaţie sau ulterior, dacă dovedeste ca aceasta s-a produs din cauza ori în legătură cu persecutia la care a fost supusă.
    Perioadele prevăzute în prezentul articol constituie şi vechime neintrerupta în munca şi în aceeasi unitate şi intră în calculul acestor vechimi.


    Articolul 2

    De prevederile art. 1 beneficiaza şi persoanele care au decizii de pensionare.
    În cazul celor decedati, urmasii acestora au dreptul la pensie de urmas în condiţiile legii, cu luarea în calcul a vechimilor stabilite potrivit prezentului decret-lege.


    Articolul 3

    Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 au dreptul la o indemnizatie lunara de cate 200 lei, indiferent dacă sînt sau nu pensionate, pentru fiecare an de detentie, internare, domiciliu obligatoriu, stramutare, deportare sau prizonierat.
    Persoanele prevăzute la alin. 1 beneficiaza, în mod gratuit, de asistenţa medicală şi medicamente în unitatile sanitare de stat.


    Articolul 4

    Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 li se va asigura de către primarii, cu prioritate, un spatiu locativ corespunzător din fondul locativ de stat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.


    Articolul 5

    Pentru stabilirea situaţiilor prevăzute la art. 1 se infiinteaza în fiecare judet şi în municipiul Bucureşti cate o comisie alcatuita din presedinte şi cel mult 6 membri.
    Preşedintele trebuie să fie jurist. Din comisie fac parte 2 reprezentanti ai direcţiilor de muncă şi protecţie sociala şi cel mult 4 reprezentanti ai Asociaţiei fostilor detinuti politici şi victime ale dictaturii din România.
    Pentru coordonarea activităţii comisiilor judetene, se infiinteaza o comisie centrala alcatuita din cate un reprezentant al Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale şi 5 reprezentanti ai Asociaţiei fostilor detinuti politici şi victime ale dictaturii din România.
    Comisia centrala alege dintre membrii săi un presedinte.
    Comisia centrala avizeaza componenta comisiilor judetene şi acorda acestora asistenţa necesară pentru solutionarea cauzelor cu care sînt sesizate.
    Comisiile lucreaza în prezenta a două treimi din numărul total al persoanelor care le alcătuiesc şi adopta hotărîri cu acordul majorităţii membrilor prezenţi.


    Articolul 6

    Dovedirea situaţiilor prevăzute la art. 1 se face, de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care nu este posibil aceasta, prin orice mijloc de proba prevăzut de lege.
    Comisia este obligata să se pronunte asupra cererii, în termen de cel mult 30 de zile de la sesizare, printr-o hotărîre motivata.
    Împotriva hotărîrii, persoana interesata sau directiile de muncă şi protecţie sociala pot face contestaţie la tribunalul judetean sau al municipiului Bucureşti în termen de 15 zile de la comunicarea hotărîrii către acestia.
    Hotărîrea tribunalului este definitivă.


    Articolul 7

    Prevederile art. 1-4 se aplică, după caz, de conducerile unităţilor la care sînt incadrati cei în cauza, de directiile de muncă şi protecţie sociala sau de primarii, pe baza hotărîrilor prevăzute de art. 6.


    Articolul 8

    De prevederile art. 1 şi 2 beneficiaza şi persoanele care fac dovada, prin hotărîre judecătorească de constatare, că nu au putut să-şi exercite profesia sau, după caz, ocupatia pe perioada cat au fost urmarite de către organele de represiune din motive politice înainte de arestare.


    Articolul 9

    Beneficiaza de prevederile prezentului decret-lege şi persoanele care se repartizeaza şi îşi stabilesc domiciliul în tara, precum şi cetatenii români din straintate care îşi schimba domiciliul în tara, dacă s-au aflat în una din situaţiile prevăzute în art. 1.


    Articolul 10

    Drepturile prevăzute de art. 1-3 se acordă de la data adoptarii prezentului decret-lege, dar nu mai mult de un an în urma de la data cererii prevăzute în art. 6.


    Articolul 11

    Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infractiuni contra umanitatii sau celor care s-a dovedit ca au desfăşurat o activitate fascista în cadrul unei organizaţii sau miscari de acest fel, pe baza procedurii prevăzute la art. 5 şi 6.


    Articolul 12

    Activitatea de secretariat pentru comisiile prevăzute la art. 5 alin. 1 se asigura de directiile de muncă şi protecţie sociala, iar pentru comisia centrala, de către Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.


    Articolul 13

    Membrilor comisiei centrale, ai comisiilor judetene şi a municipiului Bucureşti, constituite în baza art. 5 din prezentul decret-lege, care fac parte din Asociaţia fostilor detinuti politici şi victime ale dictaturii din România, li se acordă o indemnizatie lunara de 2.000 lei.
    Indemnizatiile nu sînt impozabile şi nu afectează nivelul chiriilor.
    Plata indemnizatiilor pentru membrii comisiei centrale se va face începînd cu data constituirii acesteia, constatata prin procesul-verbal de înfiinţare, iar pentru membrii comisiilor judetene şi a municipiului Bucureşti, de la data avizarii acestora de către comisia centrala şi inceteaza în 90 de zile de la expirarea termenului de depunere a cererilor.
    Plata acestor indemnizatii se face de către directia de muncă şi protecţie sociala, modificandu-se corespunzător prevederile bugetare.


    Articolul 14

    Cheltuielile de deplasare ale membrilor comisiei centrale se suporta de Directia de muncă şi protecţie sociala a municipiului Bucureşti, în limita fondurilor bugetare prevăzute.


    Articolul 15

    Cererile pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezentul decret-lege se vor depune la comisiile: centrala, judetene sau a municipiului Bucureşti cel tarziu pînă la 31 decembrie 1991.


    Articolul 16

    Se autoriza Ministerul Economiei şi Finanţelor ca, pe baza documentatiilor prezentate de Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale, sa modifice în mod corespunzător indicatorii financiari prevăzuţi în bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 1990.
    ________________