HOTĂRÂRE nr. 856 din 13 august 2008
privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 27 august 2008



    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    Capitolul I Domeniul de aplicare


    Articolul 1

    Prezenta hotărâre stabileşte cadrul legal privind liniile directoare, măsurile şi procedurile şi pentru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a oricăror efecte negative asupra mediului, în special asupra apei, aerului, solului, faunei, florei şi peisajului, precum şi a oricăror riscuri asupra sănătăţii populaţiei, rezultate ca urmare a gestionării deşeurilor din industriile extractive.


    Articolul 2

    (1) Prezenta hotărâre reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive.
    (2) Prezenta hotărâre nu se aplică:
    a) deşeurilor care rezultă în mod indirect din activităţile de prospecţiune, explorare, extracţie şi tratare a resurselor minerale şi din activităţile din cariere;
    b) deşeurilor rezultate din activităţile marine de prospecţiune, explorare, extracţie şi tratare a resurselor minerale;
    c) injectării de apă şi reinjectării apei subterane pompate, aşa cum sunt definite în art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care sunt permise de articolul respectiv.
    (3) Deşeurile inerte şi solul nepoluat, rezultate din prospecţiunea, explorarea, extracţia, tratarea şi stocarea resurselor minerale, precum şi din exploatarea carierelor şi deşeurile rezultate din extracţia, tratarea şi stocarea turbei nu se supun prevederilor art. 21-30, 34, 36-43, 49 şi art. 50-56, cu excepţia celor depozitate în instalaţii de categoria A pentru deşeuri.
    (4) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile poate reduce sau renunţa la cerinţele pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase provenite din activitatea de prospecţiune pentru resurse minerale, cu excepţia petrolului şi a evaporitelor, altele decât ipsosul şi anhidritul, precum şi la cele pentru depozitarea solurilor nepoluate şi a deşeurilor rezultate din extracţia, tratarea şi stocarea turbei atât timp cât prevederile art. 5-7 sunt respectate.
    (5) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile poate reduce sau renunţa la cerinţele art. 36, 37, 42, 43, 49 şi art. 50-56 pentru deşeurile noninerte nepericuloase, cu excepţia celor depozitate în instalaţii de categoria A pentru deşeuri.


    Articolul 3

    Fără a aduce atingere altor prevederi ale legislaţiei comunitare, pentru deşeurile din domeniul de aplicare al prezentei hotărâri nu se aplică prevederile Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completările ulterioare.


    Articolul 4

    În sensul prezentei hotărâri termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    1. deşeu - conform anexei nr. 1A lit. b) la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
    2. deşeuri periculoase - conform anexei nr. 1A lit. g) la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
    3. deşeu inert - deşeul care nu suferă nicio transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în niciun fel fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Cantitatea totală de levigat şi conţinutul de poluanţi al deşeului, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apelor de suprafaţă şi/sau subterane;
    4. sol nepoluat - solul care este îndepărtat din stratul superior al unei suprafeţe de pământ în perioada activităţii extractive desfăşurate în suprafaţa respectivă şi care nu este considerat poluat conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare, sau legislaţiei comunitare incidente;
    5. resursă minerală sau mineral - depozit natural existent în scoarţa terestră, format din compuşi organici sau anorganici, cum ar fi combustibilii energetici, minereurile metalifere, mineralele industriale şi de construcţii, cu excepţia apei;
    6. industrii extractive - toate întreprinderile şi instalaţiile angajate în extracţia de suprafaţă sau subterană a resurselor minerale în scop comercial, inclusiv extracţia prin foraje ori pentru tratarea materialului extras;
    7. platou continental - suprafaţă a mării şi a fundului marin care se întinde de la limita apei la mareele ordinare sau medii spre larg;
    8. tratare - procesul mecanic, fizic, biologic, termic sau chimic ori o combinaţie de procese aplicate resurselor minerale, inclusiv pentru cele rezultate din exploatarea carierelor, în scopul extracţiei de mineral, inclusiv schimbarea granulaţiei, clasarea, separarea şi leşierea, precum şi reprocesarea deşeurilor înlăturate anterior, dar excluzând procesele de topire, prelucrare termică, alta decât calcinarea, şi procesele metalurgice;
    9. steril de procesare - deşeuri solide sau şlamuri care rămân după tratarea substanţelor minerale prin procese de separare (de exemplu: măcinare, zdrobire, sortare după mărime, flotaţie şi alte tehnici fizico-chimice) pentru recuperarea substanţelor minerale valoroase dintr-o rocă mai puţin valoroasă;
    10. haldă - amenajare tehnică pentru depozitarea deşeurilor solide la suprafaţă;
    11. baraj - structură tehnică proiectată să reţină sau să limiteze apa şi/sau deşeul într-un iaz de decantare;
    12. iaz de decantare - configuraţie naturală sau amenajare tehnică pentru depozitarea deşeurilor cu granulaţie fină, în principal steril de procesare, împreună cu cantităţi variabile de apă liberă, rezultate din tratarea resurselor minerale şi din limpezirea şi recircularea apei de proces;
    13. cianuri disociabile în mediu slab acid - cianuri şi compuşi cianurici care disociază în mediu slab acid la un pH definit;
    14. levigat - orice lichid care percolează deşeul depozitat şi care deversează din sau este conţinut în cadrul unei instalaţii pentru gestionarea deşeurilor, inclusiv scurgerile poluate, care poate dăuna mediului dacă nu este tratat corespunzător;
    15. instalaţie pentru deşeuri - orice zonă destinată acumulării ori depozitării deşeurilor extractive fie în stare solidă sau lichidă, fie în soluţie sau suspensie, pentru următoarele perioade de timp:
    a) o perioadă de timp nedeterminată pentru instalaţiile de categoria A pentru deşeuri şi instalaţiile pentru deşeurile caracterizate ca periculoase în planul de gestionare a deşeurilor extractive;
    b) o perioadă mai mare de 6 luni pentru instalaţiile pentru deşeuri periculoase rezultate în mod neprevăzut;
    c) o perioadă mai mare de un an pentru instalaţiile pentru deşeuri noninerte nepericuloase;
    d) o perioadă mai mare de 3 ani pentru instalaţii pentru soluri nepoluate, deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de prospecţiune şi explorare, deşeuri rezultate din extracţia, tratarea şi stocarea turbei şi pentru deşeuri inerte.
    Astfel de instalaţii includ orice baraj sau altă structură care conţine, reţine, limitează sau serveşte în orice alt mod o astfel de instalaţie şi care include, de asemenea, dar nu se limitează la halde şi iazuri de decantare, dar care exclude golurile de excavare în care deşeul este reamplasat, după extracţia substanţelor minerale, în scopuri de reabilitare şi construcţie;
    16. accident major - un eveniment apărut în zonă în cursul unei operaţiuni care implică gestionarea deşeurilor extractive în orice amplasament aflat sub incidenţa prezentei hotărâri, care conduce la apariţia, imediată sau întârziată, a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului în zonă ori în împrejurimi;
    17. substanţă periculoasă - substanţă, amestec sau preparat care este considerat periculos în conformitate cu prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările ulterioare, sau ale Hotărârii Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;
    18. cele mai bune tehnici disponibile - conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;
    19. corp de apă receptor - apele de suprafaţă, subterane, apele tranzitorii şi apele costiere, aşa cum sunt definite în anexa nr. 1 pct. 7, 8, 9 şi 10 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    20. reabilitare - tratarea terenului afectat de o instalaţie pentru deşeuri astfel încât starea acestuia să fie adusă la un nivel satisfăcător, în special în ceea ce priveşte calitatea solului, viaţa sălbatică, habitatele naturale, sistemele hidrologice, peisajul şi posibilităţile adecvate de utilizare;
    21. prospecţiune - căutarea zăcămintelor minerale cu valoare economică, inclusiv prelevarea de probe şi de probe în vrac, execuţia de foraje şi săpături, dar cu excluderea oricăror lucrări necesare pentru exploatarea unor asemenea zăcăminte şi a oricăror activităţi asociate direct cu o activitate de extracţie existentă;
    22. explorare - conform definiţiei din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
    23. public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice şi, în conformitate cu legislaţia sau practica naţională, organizaţiile, asociaţiile ori grupurile constituite de aceste persoane;
    24. public interesat - publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes în deciziile de mediu conform art. 13-24; în sensul acestei definiţii, organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului sunt considerate ca având un asemenea interes;
    25. operator - orice persoană fizică sau juridică responsabilă pentru gestionarea deşeurilor extractive, pentru stocarea temporară a deşeurilor extractive, precum şi pentru etapele de operare şi postînchidere;
    26. deţinător de deşeuri - generatorul de deşeuri extractive ori persoana fizică sau juridică care este în posesia acestora;
    27. persoană competentă - persoana fizică care are experienţa şi cunoştinţele tehnice necesare pentru realizarea sarcinilor ce rezultă din prezenta hotărâre;
    28. autorităţi competente - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Economiei şi Finanţelor;
    29. amplasament - întregul teren situat într-o anumită zonă geografică aflat sub controlul administrativ al unui operator;
    30. schimbare substanţială - modificare în structura ori în modul de operare al unei instalaţii pentru deşeuri, care, în opinia autorităţii competente, poate avea efecte negative semnificative asupra sănătăţii populaţiei sau mediului.


    Capitolul II Dispoziţii generale


    Articolul 5

    (1) Autorităţile competente iau măsurile necesare pentru a se asigura că deşeurile extractive sunt gestionate astfel încât sănătatea populaţiei să nu fie pusă în pericol şi fără să utilizeze procese tehnologice sau metode care pot pune în pericol mediul, în special fără a constitui un risc pentru apă, aer, sol, faună şi floră ori să dăuneze prin zgomot sau miros ori să aducă un prejudiciu peisajului sau locurilor de interes special.
    (2) Abandonarea, aruncarea sau depozitarea necontrolată a deşeurilor extractive este interzisă.


    Articolul 6

    Autorităţile competente se asigură că operatorii iau toate măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a oricăror efecte adverse asupra sănătăţii populaţiei şi mediului ca urmare a gestionării deşeurilor extractive. Aceasta include gestionarea oricărei instalaţii pentru deşeuri, inclusiv în etapa postînchidere, precum şi prevenirea accidentelor majore care implică instalaţia respectivă şi limitarea consecinţelor asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.


    Articolul 7

    Măsurile prevăzute la art. 6 se bazează, între altele, pe cele mai bune tehnici disponibile, fără impunerea utilizării unei tehnici sau tehnologii specifice, dar ţinând cont de caracteristicile tehnice ale instalaţiei pentru deşeuri, localizarea geografică şi condiţiile locale de mediu.


    Capitolul III Planul de gestionare a deşeurilor


    Articolul 8

    (1) Operatorii elaborează planul de gestionare a deşeurilor extractive pentru reducerea, tratarea, valorificarea şi eliminarea acestora, având în vedere principiul dezvoltării durabile.
    (2) Obiectivele planului de gestionare a deşeurilor extractive sunt:
    a) prevenirea sau reducerea generării de deşeuri şi a efectelor nocive ale acesteia, avându-se în vedere în special:
    (i) gestionarea deşeurilor din faza de proiectare şi în alegerea metodei utilizate pentru extracţia şi tratarea mineralului;
    (îi) modificările pe care deşeurile extractive le pot suferi ca urmare a extinderii suprafeţei de depozitare şi expunerii acestora la condiţiile de depozitare la suprafaţă;
    (iii) reamplasarea deşeurilor extractive în golurile de excavare după extracţia mineralului, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic şi cu respectarea deplină a cerinţelor de mediu, în conformitate cu standardele de mediu în vigoare la nivel comunitar şi cu prevederile prezentei hotărâri, acolo unde este relevant;
    (iv) punerea la loc a stratului de sol vegetal după închiderea instalaţiei pentru deşeuri sau, dacă acest lucru nu este fezabil din punct de vedere practic, reutilizarea stratului de sol în altă parte;
    (v) utilizarea unor substanţe mai puţin periculoase pentru tratarea resurselor minerale;
    b) încurajarea valorificării deşeurilor extractive prin reciclarea, reutilizarea sau recuperarea acestora, acolo unde această activitate este viabilă din punctul de vedere al mediului, în conformitate cu standardele de mediu în vigoare la nivel comunitar şi cu prevederile prezentei hotărâri, unde este relevant;
    c) asigurarea eliminării în siguranţă a deşeurilor extractive pe termen scurt şi lung, ţinându-se cont în mod special, încă din faza de proiectare, de gestionarea în timpul exploatării şi în perioada postînchidere a instalaţiei pentru deşeuri şi prin alegerea unui proiect care:
    (i) necesită condiţii minime de monitorizare, control şi management al instalaţiei pentru deşeuri în etapa postînchidere sau, în final, nu necesită astfel de condiţii;
    (îi) previne sau cel puţin minimizează orice efect negativ pe termen lung cauzat, de exemplu, de migrarea poluanţilor atmosferici sau acvatici care provin din instalaţiile pentru deşeuri; şi
    (iii) asigură, pe termen lung, stabilitatea geotehnică a oricăror baraje sau halde care sunt construite deasupra nivelului preexistent al terenului.


    Articolul 9

    Planul de gestionare a deşeurilor trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:
    a) clasificarea propusă pentru instalaţia pentru deşeuri în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 3, acolo unde este cazul:
    (i) în cazul în care se impune o instalaţie de categoria A pentru deşeuri, operatorul elaborează un document care demonstrează că o politică de prevenire a accidentelor majore, un sistem de management de securitate pentru aplicarea acesteia şi un plan de urgenţă intern sunt puse în aplicare în conformitate cu art. 15 şi 16;
    (îi) în cazul în care operatorul consideră că nu este necesară o instalaţie de categoria A pentru deşeuri, acesta furnizează informaţii suficiente pentru a justifica acest lucru, inclusiv identificarea unor posibile riscuri de accidente;
    b) caracterizarea deşeului în conformitate cu anexa nr. 2 şi o declaraţie privind cantitatea totală estimată de deşeuri extractive generată în faza de exploatare;
    c) o descriere a procesului care generează astfel de deşeuri şi a oricărei tratări ulterioare la care acestea sunt supuse;
    d) o descriere a modului în care depozitarea unor astfel de deşeuri poate afecta sănătatea populaţiei şi mediul şi măsurile preventive care trebuie luate pentru minimizarea impactului asupra mediului în timpul exploatării şi în etapa postînchidere a instalaţiei, inclusiv aspectele la care se face referire la art. 35 alin. (1) lit. a), b), d) şi e);
    e) procedurile de monitorizare şi control propuse în conformitate cu prevederile art. 32 şi 33, după caz, şi ale art. 35 alin. (1) lit. c);
    f) planul propus pentru închidere, inclusiv reabilitarea, procedurile postînchidere şi de monitorizare, conform prevederilor art. 38-43;
    g) măsurile pentru prevenirea deteriorării calităţii apelor, potrivit Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru prevenirea sau minimizarea gradului de deteriorare a aerului şi solului, conform art. 44-49;
    h) o evaluare a stării terenului ce poate fi afectat de instalaţia pentru deşeuri.


    Articolul 10

    (1) Planul de gestionare a deşeurilor trebuie să furnizeze informaţii suficiente pentru a permite Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale să evalueze capacitatea operatorului de a îndeplini obiectivele din planul de gestionare a deşeurilor, prevăzute la art. 8 alin. (2), şi obligaţiile sale conform prezentei hotărâri.
    (2) Planul de gestionare a deşeurilor trebuie să specifice în ce mod opţiunea şi metoda aleasă, conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. a) pct. (i) îndeplinesc obiectivele planului de gestionare a deşeurilor, prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a).
    (3) Planul de gestionare este revizuit la fiecare 5 ani şi/sau modificat corespunzător, în cazul în care sunt schimbări substanţiale în exploatarea instalaţiei pentru deşeuri ori ale caracteristicilor deşeurilor depozitate. Orice modificări se comunică Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.


    Articolul 11

    Planurile elaborate conform altor prevederi din legislaţia naţională sau legislaţia comunitară şi care conţin informaţiile prevăzute la art. 9 pot fi utilizate dacă astfel se înlătură orice suprapunere de informaţii şi repetarea activităţii operatorului, cu condiţia ca toate prevederile art. 8-10 să fie respectate.


    Articolul 12

    (1) Procedura pentru aprobarea planului de gestionare a deşeurilor se stabileşte prin ordin comun al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi al ministrului economiei şi finanţelor, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.
    (2) În baza procedurii prevăzute la alin. (1), Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, aprobă planurile de gestionare a deşeurilor, avizate în prealabil de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, şi monitorizează aplicarea acestora.


    Capitolul IV Prevenirea accidentelor majore şi informarea


    Articolul 13

    (1) Prevederile prezentului capitol se aplică instalaţiilor de categoria A pentru deşeuri.
    (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) instalaţiile pentru deşeuri care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.


    Articolul 14

    (1) Fără a aduce atingere prevederilor altei legislaţii comunitare sau legislaţiei naţionale armonizate şi, în special, Hotărârii Guvernului nr. 1.049/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran şi Hotărârii Guvernului nr. 1.050/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj, se identifică posibilele accidente majore şi se includ aspectele specifice în normativele de proiectare, construcţie, exploatare şi întreţinere, închidere şi postînchidere a instalaţiei pentru deşeuri, pentru a preveni asemenea accidente şi a limita consecinţele lor dăunătoare asupra sănătăţii populaţiei şi/sau mediului, inclusiv orice impact transfrontier.
    (2) Normativele prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei hotărâri.


    Articolul 15

    (1) Pentru conformarea la prevederile din normativele prevăzute la art. 14, fiecare operator, înainte de începerea exploatării, are următoarele obligaţii:
    a) elaborează un plan de prevenire a accidentelor majore pentru gestionarea deşeurilor extractive;
    b) implementează un sistem de management al securităţii pentru aplicarea planului prevăzut la lit. a), în concordanţă cu elementele prevăzute în pct. 1 al anexei nr. 1;
    c) implementează un plan de urgenţă intern care să includă măsurile ce trebuie luate pe amplasament în cazul unui accident.
    (2) Ca parte a planului prevăzut la alin (1) lit. a), operatorul numeşte un manager responsabil cu securitatea pentru aplicarea şi supervizarea periodică a planului de prevenire a accidentelor majore.


    Articolul 16

    (1) Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă elaborează un plan de urgenţă extern, specificând măsurile care se iau în afara amplasamentului în cazul unui accident.
    (2) Ca parte a documentaţiei prin care operatorul solicită obţinerea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, acesta are obligaţia să furnizeze inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă informaţiile necesare care să permită elaborarea planului prevăzut la alin. (1).


    Articolul 17

    Planurile de urgenţă prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. c) şi art. 16 au următoarele obiective:
    a) să controleze şi să limiteze accidentele majore şi alte incidente, astfel încât să se minimizeze efectele acestora şi, în special, să se limiteze daunele asupra sănătăţii populaţiei şi mediului;
    b) să pună în aplicare măsurile necesare pentru protecţia sănătăţii populaţiei şi mediului împotriva efectelor accidentelor majore sau a altor incidente;
    c) să comunice informaţiile necesare publicului, autorităţilor teritoriale de protecţie a mediului şi inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă;
    d) să includă prevederi cu privire la depoluarea, reabilitarea şi refacerea mediului după un accident major.


    Articolul 18

    În cazul unui accident major operatorul are obligaţia să furnizeze imediat inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului toate informaţiile necesare care conduc la minimizarea consecinţelor acestuia asupra sănătăţii populaţiei şi la evaluarea şi minimizarea extinderii, actuale sau potenţiale, a daunelor aduse mediului.


    Articolul 19

    (1) Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă asigură că publicului interesat i se oferă în timp util şi în mod efectiv posibilitatea de a participa la pregătirea sau revizuirea planului de urgenţă extern care trebuie să fie elaborat conform art. 16.
    (2) În acest scop, publicul interesat este informat asupra:
    a) oricărei propuneri de plan de urgenţă extern, informaţia relevantă fiindu-i pusă la dispoziţie;
    b) dreptului de a participa în procesul de luare a deciziei;
    c) coordonatelor inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă cărora le pot fi transmise comentarii şi întrebări.
    (3) Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă asigură cadrul pentru ca publicul interesat să îşi exprime comentariile într-o perioadă rezonabilă de timp, iar aceste comentarii să fie luate în considerare în luarea deciziei referitoare la planul de urgenţă extern.


    Articolul 20

    (1) Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă se asigură că informaţiile privind măsurile de siguranţă şi acţiunile necesare în cazul unui accident, conţinând cel puţin elementele prevăzute la pct. 2 al anexei nr. 1, sunt furnizate gratuit şi în cel mai scurt timp publicului interesat.
    (2) Aceste informaţii sunt revizuite la fiecare 3 ani şi actualizate ori de câte ori este necesar.


    Capitolul V Solicitarea şi emiterea autorizaţiei


    Articolul 21

    (1) Este interzisă funcţionarea instalaţiei pentru deşeuri fără autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu emisă de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului.
    (2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) conţine elementele specificate în alin. (4) şi stabileşte în mod clar categoria instalaţiei pentru deşeuri, în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 31.
    (3) Pentru conformarea cu prevederile alin. (1) şi (2), precum şi cu prevederile art. 22-24, orice autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu este completată cu cerinţele specifice instalaţiilor pentru deşeuri, prevăzute la alin. (4), înlăturându-se astfel orice suprapunere de informaţie, repetări ale activităţii operatorului şi repetarea autorizării acestuia de către autoritatea competentă.
    (4) Documentaţia prin care operatorul solicită autorizarea conţine cel puţin următoarele informaţii:
    a) identitatea operatorului;
    b) amplasamentul propus pentru instalaţia pentru deşeuri, inclusiv orice amplasamente alternative posibile;
    c) planul de gestionare a deşeurilor conform art. 8-12;
    d) modalităţile de constituire a garanţiei financiare sau a unui echivalent, conform prevederilor art. 50-53;
    e) informaţiile furnizate de operator în conformitate cu art. 11 alin. (1), (2) şi (4), art. 12 şi art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 1.213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private, dacă se solicită o evaluare a impactului asupra mediului conform acestei hotărâri.


    Articolul 22

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, emite autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu numai dacă sunt respectate următoarele cerinţe:
    a) conformarea operatorului la cerinţele relevante ale prezentei hotărâri;
    b) gestionarea deşeurilor nu este în conflict direct sau nu interferează cu implementarea planului ori planurilor de gestionare a deşeurilor elaborate conform prevederilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 23

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, revizuieşte periodic şi, acolo unde este necesar, reactualizează condiţiile de autorizare:
    a) atunci când sunt modificări substanţiale în exploatarea instalaţiei pentru deşeuri sau ale deşeurilor depozitate;
    b) în baza rezultatelor de monitorizare raportate de operator conform art. 36-37 sau a inspecţiilor realizate în conformitate cu art. 57 şi 58;
    c) pe baza schimbului de informaţii cu privire la schimbările substanţiale intervenite referitor la cele mai bune tehnici disponibile, al cărui rezultat este publicat de Comisia Europeană.


    Articolul 24

    Informaţiile conţinute în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu emisă în baza art. 21-23 sunt puse de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, la dispoziţia Institutului Naţional de Statistică şi a autorităţilor competente de statistică la nivel comunitar, atunci când acestea sunt solicitate în scop statistic. Informaţiile sensibile cu caracter pur comercial, cum ar fi informaţiile referitoare la relaţiile de afaceri, componentele de cost şi volumul rezervelor minerale economice nu sunt făcute publice.


    Capitolul VI Participarea publicului


    Articolul 25

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului asigură informarea publicului, încă de la începutul procedurii de acordare a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu sau cel mai târziu imediat ce informaţia poate fi furnizată în mod rezonabil, prin anunţuri publice sau alte mijloace corespunzătoare, cum ar fi prezentarea în mass-media în format electronic, acolo unde este posibil, cu privire la următoarele aspecte:
    a) solicitarea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu;
    b) faptul că o decizie privind solicitarea unei autorizaţii/ autorizaţii integrate de mediu este subiectul unei consultări între statele membre, conform art. 54-56, după caz;
    c) coordonatele autorităţilor competente responsabile cu luarea deciziei prevăzute la lit. b), ale autorităţilor competente care pot furniza informaţii relevante, ale celor către care pot fi transmise comentarii sau întrebări, precum şi informaţii referitoare la calendarul de transmitere a acestora;
    d) natura posibilelor decizii;
    e) detalii referitoare la propunerea de reactualizare a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu sau a condiţiilor de autorizare, după caz;
    f) indicarea datei, locului şi mijloacelor prin care informaţiile relevante sunt disponibile;
    g) detalii referitoare la modalităţile de participare a publicului la luarea deciziei, conform art. 30.


    Articolul 26

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, se asigură că, într-o perioadă de timp corespunzătoare, sunt puse la dispoziţia publicului interesat următoarele:
    a) în conformitate cu legislaţia naţională, principalele rapoarte şi recomandări transmise de acestea, de la data când publicul a fost informat potrivit art. 25;
    b) orice informaţie adiţională celei prevăzute la art. 25, care este relevantă pentru decizia care se ia conform art. 21-24 şi care devine disponibilă numai după ce publicul a fost informat potrivit art. 25, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul.


    Articolul 27

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că publicul este informat, potrivit art. 25, asupra actualizării condiţiilor de autorizare în conformitate cu art. 23.


    Articolul 28

    (1) Publicul interesat are dreptul să transmită comentariile şi opiniile Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, înainte de luarea deciziei.
    (2) Rezultatele consultărilor desfăşurate potrivit art. 25-30 sunt luate în considerare în mod corespunzător la luarea deciziei.


    Articolul 29

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, pune la dispoziţia publicului interesat decizia luată în conformitate cu procedurile corespunzătoare şi următoarele informaţii:
    a) conţinutul deciziei, inclusiv o copie a autorizaţiei;
    b) motivele şi considerentele care au stat la baza deciziei.


    Articolul 30

    Participarea publicului se realizează în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu.


    Capitolul VII Sistemul de clasificare a instalaţiilor pentru deşeuri


    Articolul 31

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, clasifică o instalaţie pentru deşeuri ca fiind de categoria A în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 3.


    Capitolul VIII Umplerea golurilor de excavare


    Articolul 32

    Când deşeurile extractive provenite din extracţia de suprafaţă sau subterană sunt puse la loc în golurile de excavare în vederea reabilitării ori reconstrucţiei acestora, operatorul ia măsurile corespunzătoare pentru:
    a) asigurarea stabilităţii deşeurilor extractive, conform art. 35, mutatis mutandi;
    b) prevenirea poluării solului, apei de suprafaţă şi subterane, conform art. 44, 46 şi 48, mutatis mutandi;
    c) asigurarea monitorizării deşeurilor extractive şi a golurilor de excavare, conform art. 41 şi 42, mutatis mutandi.


    Articolul 33

    Deşeurilor, altele decât cele extractive, utilizate pentru umplerea golurilor de excavare, le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, cu completările ulterioare.


    Capitolul IX Construcţia şi gestionarea instalaţiilor pentru deşeuri


    Articolul 34

    (1) Gestionarea instalaţiei pentru deşeuri se realizează numai de către persoane competente.
    (2) Operatorul este obligat să asigure instruirea şi perfecţionarea tehnică a angajaţilor din acest domeniu.


    Articolul 35

    (1) La construirea unei noi instalaţii pentru deşeuri sau la modificarea uneia existente, operatorul este obligat să asigure că:
    a) instalaţia pentru deşeuri este amplasată corespunzător, având în vedere obligaţiile naţionale şi comunitare cu privire la ariile protejate, factorii geologici, hidrologici, hidrogeologici, seismici şi geotehnici şi este proiectată astfel încât să respecte condiţiile necesare pe termen scurt şi lung de prevenire a poluării solului, aerului, apei subterane sau de suprafaţă, ţinând cont în special de Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, şi asigurând colectarea eficientă a apei contaminate şi a levigatului în condiţiile prevăzute în autorizaţie/autorizaţia integrată de mediu, precum şi reducerea eroziunii cauzate de apă sau vânt, pe cât este posibil din punct de vedere tehnic şi viabil din punct de vedere economic;
    b) instalaţia pentru deşeuri este corespunzător construită, administrată şi întreţinută pentru a-i asigura stabilitatea fizică şi a preveni poluarea ori contaminarea solului, aerului, apei de suprafaţă sau subterane pe termen scurt şi lung, precum şi pentru a minimiza pe cât posibil prejudiciul asupra peisajului;
    c) există planuri şi programe corespunzătoare pentru monitorizarea şi inspecţia periodică a instalaţiei pentru deşeuri de către persoane competente şi pentru a acţiona în cazul în care rezultatele indică instabilitatea ori contaminarea solului sau a apei;
    d) sunt întocmite programe corespunzătoare pentru reabilitarea terenului şi închiderea instalaţiei pentru deşeuri;
    e) sunt întocmite programe corespunzătoare pentru faza postînchidere a instalaţiei pentru deşeuri.
    (2) Înregistrările cu privire la monitorizare şi inspecţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) sunt păstrate, împreună cu documentaţia de autorizare, pentru a asigura transmiterea corespunzătoare a informaţiilor, în special în cazul schimbării operatorului.


    Articolul 36

    (1) Operatorul notifică în termen de 3 ore de la un eveniment inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale asupra oricărui eveniment care poate să afecteze stabilitatea instalaţiei pentru deşeuri sau în cazul unor efecte negative semnificative asupra mediului, constatate ca urmare a procedurilor de monitorizare şi inspecţie ale instalaţiei pentru deşeuri.
    (2) Operatorul pune în aplicare planul de urgenţă intern, acolo unde este cazul, şi urmează orice alte instrucţiuni ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi ale Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, pentru luarea măsurilor corective.
    (3) Operatorii cu capital de stat notifică evenimentele prevăzute la alin. (1) şi Ministerului Economiei şi Finanţelor şi urmează inclusiv instrucţiunile acestuia pentru luarea măsurilor corective.
    (4) Operatorul suportă costurile măsurilor care sunt luate.


    Articolul 37

    (1) Operatorul raportează, conform prevederilor autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, dar cel puţin o dată pe an, către autoritatea competentă emitentă a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, pe baza unor date cumulate, toate rezultatele monitorizării pentru a demonstra conformarea cu condiţiile din autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu şi creşterea gradului de cunoaştere cu privire la deşeuri şi la comportamentul instalaţiei pentru deşeuri.
    (2) În baza raportului prevăzut la alin. (1), Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, poate decide dacă este necesară validarea acestuia de către un expert independent.


    Capitolul X Proceduri de închidere şi postînchidere ale instalaţiilor pentru deşeuri


    Articolul 38

    Pentru conformarea cu prevederile art. 39-42, procedurile de închidere şi postînchidere pentru instalaţiile pentru deşeuri, avizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, se aprobă de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi se aplică de către operatori.


    Articolul 39

    Procedura de închidere a unei instalaţii pentru deşeuri poate începe numai dacă una dintre condiţiile următoare este realizată:
    a) sunt întrunite cerinţele relevante cuprinse în autorizaţie/ autorizaţia integrată de mediu;
    b) operatorul solicită şi obţine în acest scop decizia Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale;
    c) Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale emite o decizie motivată în acest scop.


    Articolul 40

    (1) O instalaţie pentru deşeuri poate fi considerată ca închisă definitiv numai după ce Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale au realizat fără întârziere o inspecţie finală a amplasamentului, au evaluat toate rapoartele transmise de operator, au certificat că amplasamentul afectat de instalaţia pentru deşeuri a fost reabilitat şi au comunicat operatorului aprobarea închiderii. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale comunică operatorului aprobarea închiderii.
    (2) Aprobarea prevăzută la alin. (1) nu reduce în niciun fel obligaţiile operatorului prevăzute în autorizaţie/autorizaţia integrată de mediu sau în legislaţia în vigoare.


    Articolul 41

    (1) Operatorul este responsabil pentru întreţinerea, monitorizarea, inspecţia şi măsurile corective pentru faza postînchidere pe toată perioada stabilită de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, ţinând cont de natura şi durata pericolului.
    (2) Ministerul Economiei şi Finanţelor poate decide să preia responsabilităţile prevăzute la alin. (1) de la operator după ce instalaţia pentru deşeuri a fost închisă definitiv şi fără să prejudicieze legislaţia naţională sau legislaţia comunitară care guvernează responsabilitatea deţinătorului de deşeuri.


    Articolul 42

    Când se consideră necesar de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, pentru a îndeplini cerinţele relevante de mediu prevăzute de legislaţia naţională, în special în Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, după închiderea unei instalaţii pentru deşeuri, operatorul are obligaţia, printre altele, de a verifica stabilitatea fizică şi chimică a instalaţiei şi de a minimiza orice efect negativ asupra mediului, în special în ceea ce priveşte apa de suprafaţă şi subterană, asigurând următoarele:
    a) monitorizarea şi conservarea tuturor structurilor instalaţiei, cu aparatura de măsurare şi control permanent pregătită pentru utilizare;
    b) menţinerea canalelor de descărcare şi a deversoarelor curate şi libere, acolo unde este cazul.


    Articolul 43

    (1) După închiderea instalaţiei pentru deşeuri, operatorul:
    a) notifică fără întârziere inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, asupra oricărui eveniment sau oricărei împrejurări care poate afecta stabilitatea instalaţiei pentru gestionarea deşeurilor şi oricăror efecte adverse semnificative asupra mediului care apar în cursul procedurilor relevante de inspecţie şi monitorizare;
    b) pune în aplicare, acolo unde este cazul, planul de urgenţă intern;
    c) urmează orice alte instrucţiuni ale autorităţilor competente cu privire la măsurile corective ce trebuie luate.
    (2) Operatorul suportă costurile măsurilor ce trebuie luate.
    (3) În cazurile şi cu frecvenţele stabilite de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, operatorul raportează, în baza unor date cumulate, toate rezultatele monitorizării pentru a demonstra conformarea cu condiţiile din autorizaţie/autorizaţia integrată de mediu şi creşterea gradului de cunoaştere cu privire la deşeuri şi la comportamentul instalaţiei pentru deşeuri.


    Capitolul XI Prevenirea deteriorării calităţii apei, poluării aerului şi solului


    Articolul 44

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, se asigură că operatorul ia măsurile necesare pentru a respecta standardele de mediu comunitare, în special pentru a preveni deteriorarea calităţii apei, în conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, printre altele, prin:
    a) evaluarea potenţialului de generare a levigatului, inclusiv conţinutul contaminant al acestuia, a deşeurilor depozitate atât în faza de exploatare, cât şi în faza postînchidere a instalaţiei pentru gestionarea deşeurilor şi determinarea bilanţului apei pentru instalaţia pentru deşeuri;
    b) prevenirea ori minimizarea generării levigatului şi a contaminării cu deşeuri a apelor de suprafaţă sau subterane şi a solului;
    c) colectarea şi tratarea apei contaminate şi a levigatului provenite din instalaţia pentru deşeuri la nivelul corespunzător normativului tehnic privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA 001, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 45

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, se asigură că operatorul a luat măsurile adecvate pentru prevenirea sau reducerea pulberilor şi a emisiilor de gaz.


    Articolul 46

    Acolo unde, în baza unei evaluări a riscurilor asupra mediului, ţinând cont în special de prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, decide că nu sunt necesare colectarea şi tratarea levigatului sau stabileşte că instalaţia pentru gestionarea deşeurilor nu prezintă pericol potenţial asupra solului, apei subterane ori de suprafaţă, atunci cerinţele stabilite la art. 44 lit. b) şi c) pot fi reduse sau eliminate.


    Articolul 47

    Se interzice operatorului să depoziteze deşeurile extractive, în stare solidă, lichidă sau şlam, în orice corp de apă receptor, altul decât cel construit în scopul eliminării acestor deşeuri, dacă operatorul nu asigură conformarea cu prevederile relevante din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 48

    (1) În cazul în care deşeurile extractive sunt reamplasate în golurile de excavaţie create fie prin exploatare de suprafaţă sau subteran, care pot fi inundate după închidere, operatorul trebuie să ia măsurile necesare de prevenire sau de reducere a contaminării apei şi poluării solului, în conformitate cu art. 44 şi 46.
    (2) Operatorul furnizează Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, informaţiile necesare pentru asigurarea conformării cu cerinţele de mediu şi, în special, cu cele prevăzute în Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 49

    (1) În cazul unui iaz de decantare care implică prezenţa cianurilor, operatorul asigură reducerea concentraţiei de cianuri disociabile în mediu slab acid la cel mai mic nivel posibil prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.
    (2) La instalaţiile pentru deşeuri prevăzute la alin. (1), care au obţinut autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu anterior datei de intrare în vigoare a prezentei hotărâri sau care sunt deja în funcţiune la data de 1 mai 2008, concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid la punctul de descărcare a sterilului de la uzina de preparare a minereurilor în iaz nu trebuie să depăşească:
    a) 50 ppm, începând cu 1 mai 2008;
    b) 25 ppm, începând cu 1 mai 2013;
    c) 10 ppm, începând cu 1 mai 2018.
    (3) La instalaţiile pentru deşeuri prevăzute la alin. (1), care obţin autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu după data de 1 mai 2008, concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid la punctul de descărcare în iaz a sterilului de la uzina de preparare a minereurilor nu trebuie să depăşească 10 ppm.
    (4) Dacă Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, solicită, operatorul are obligaţia să demonstreze, printr-o evaluare de risc care ia în considerare condiţiile specifice ale amplasamentului, că nu este necesară reducerea în continuare a limitelor de concentraţie prevăzute la alin. (1).


    Capitolul XII Garanţia financiară


    Articolul 50

    (1) Înainte de începerea oricărei operaţii care implică acumularea sau depozitarea deşeurilor extractive într-o instalaţie pentru deşeuri, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale solicită dovada constituirii unei garanţii financiare.
    (2) Procedura privind constituirea garanţiei financiare este elaborată, astfel încât:
    a) toate obligaţiile din autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu emisă în baza prezentei hotărâri, inclusiv prevederile postînchidere, să fie acoperite financiar;
    b) să existe fonduri disponibile în orice moment pentru reabilitarea amplasamentului afectat de instalaţiile pentru deşeuri, aşa cum apare în planul de gestionare a deşeurilor elaborat potrivit prevederilor art. 8-12 şi 21-24.
    (3) Procedura prevăzută la alin. (2) se aprobă prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului economiei şi finanţelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei hotărâri.


    Articolul 51

    Calcularea garanţiei prevăzute la art. 50 alin. (1) se realizează avându-se în vedere:
    a) posibilul impact al instalaţiei pentru deşeuri asupra mediului, ţinându-se cont în special de categoria instalaţiei pentru deşeuri, caracteristicile deşeului şi de viitoarea utilizare a terenului reabilitat;
    b) prezumţia că terţe părţi independente şi cu calificare corespunzătoare evaluează şi realizează orice lucrare de reabilitare necesară.


    Articolul 52

    Periodic, cuantumul garanţiei se modifică în conformitate cu orice lucrare de reabilitare necesar a fi realizată pe terenul afectat de instalaţia pentru deşeuri, astfel cum este prevăzut în planul de gestionare a deşeurilor, potrivit art. 8-12, şi cum este solicitat prin autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu prevăzută la art. 21-24.


    Articolul 53

    Acolo unde a fost aprobată închiderea instalaţiei pentru deşeuri conform art. 40 şi pe baza unor rapoarte de situaţie elaborate de celelalte autorităţi, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale furnizează operatorului o declaraţie scrisă prin care acesta este absolvit de obligaţia garanţiei financiare prevăzute la art. 50 alin. (1) şi (2), cu excepţia obligaţiilor postînchidere, aşa cum se prevede la art. 41.


    Capitolul XIII Efecte transfrontiere


    Articolul 54

    (1) În situaţia în care există informaţii că exploatarea unei instalaţii de categoria A pentru deşeuri poate afecta semnificativ mediul sau prezintă riscuri pentru sănătatea populaţiei altui stat membru sau la cererea autorităţii competente din statul membru potenţial afectat, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile transmite acelui stat membru informaţiile conţinute în solicitarea de autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu, emisă conform art. 21-24, în momentul în care informaţiile respective sunt disponibile publicului interesat pe plan naţional.
    (2) Aceste informaţii servesc ca bază pentru orice consultări necesare în contextul relaţiilor bilaterale dintre România şi alt stat membru, pe bază de reciprocitate şi echivalenţă.


    Articolul 55

    În cadrul relaţiilor bilaterale, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile asigură că, în cazurile în care se face referire la art. 54, solicitările de autorizare sunt disponibile într-o perioadă de timp care să permită publicului interesat al statului membru potenţial afectat să formuleze comentarii mai înainte ca autoritatea competentă să ia o decizie.


    Articolul 56

    În eventualitatea unui accident care implică instalaţia pentru deşeuri la care se face referire în art. 54, informaţiile furnizate de operator Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin inspectoratele judeţene de urgenţă, Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în baza art. 17 şi 18, sunt imediat transmise de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă către autoritatea competentă a celuilalt stat membru, pentru a minimiza consecinţele accidentului asupra sănătăţii populaţiei şi pentru evaluarea şi reducerea la minimum a daunei de mediu efective sau potenţiale.


    Capitolul XIV Controalele autorităţii competente


    Articolul 57

    (1) Înainte de începerea operaţiilor de depozitare şi apoi la intervale de 6 luni, inclusiv în faza postînchidere, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin Garda Naţională de Mediu, controlează orice instalaţie pentru deşeuri aflată sub incidenţa art. 21-24 pentru a asigura conformarea cu condiţiile relevante din autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu.
    (2) O evaluare pozitivă nu reduce în niciun fel responsabilitatea operatorului referitoare la respectarea condiţiilor din autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu.
    (3) Inspectoratele judeţene de urgenţă controlează cel puţin o dată pe an instalaţiile pentru deşeuri prevăzute la art. 31.


    Articolul 58

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, solicită operatorului prin autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu să ţină evidenţa la zi a înregistrărilor referitoare la gestionarea tuturor deşeurilor, să le pună la dispoziţia controlului autorităţii competente şi să asigure că, în cazul unei schimbări a operatorului în timpul administrării instalaţiei pentru deşeuri, există un transfer corespunzător al datelor şi informaţiilor la zi referitoare la instalaţia pentru deşeuri.


    Capitolul XV Obligaţia de raportare


    Articolul 59

    (1) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, la interval de 3 ani, elaborează şi transmite Comisiei Europene un raport privind aplicarea prezentei hotărâri.
    (2) Raportul se elaborează în baza unui chestionar sau a unei scheme adoptate de Comisia Europeană. Raportul se transmite Comisiei Europene în termen de 9 luni de la sfârşitul perioadei de 3 ani pentru care se face raportarea.


    Articolul 60

    Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă transmite anual Comisiei Europene informarea asupra evenimentelor notificate de operatori în conformitate cu prevederile art. 36, 37 şi 43. La cerere, Comisia Europeană pune la dispoziţie această informaţie celorlalte state membre. Fără a aduce atingere legislaţiei naţionale privind accesul publicului la informaţia de mediu, autorităţile competente, la cererea publicului interesat, fac cunoscută informaţia.


    Capitolul XVI Sancţiuni contravenţionale


    Articolul 61

    (1) Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
    (2) Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
    a) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (2), art. 15 alin. (1), art. 35 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 37 alin. (1), art. 42, art. 48 alin. (2), cu amendă contravenţională de la 10.000 lei la 30.000 lei;
    b) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (1), art. 10 alin. (3), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 18, art. 21 alin. (1), art. 32, art. 35 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 39 lit. a) şi b), art. 43 alin. (1) şi (3), art. 47, art. 48 alin. (1) şi ale art. 49, cu amendă contravenţională de la 30.000 lei la 50.000 lei.
    (3) Constatarea şi aplicarea contravenţiilor prevăzute la alin. (2) se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, conform competenţelor stabilite de legislaţia naţională.
    (4) Contravenţiilor prevăzute la art. 61 alin. (2) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.


    Capitolul XVII Inventarul instalaţiilor pentru deşeuri care au fost închise


    Articolul 62

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează şi actualizează periodic inventarul instalaţiilor pentru deşeuri care au fost închise, inclusiv cele abandonate, care cauzează impact negativ grav asupra mediului sau au potenţialul de a deveni pe termen scurt ori mediu o ameninţare gravă asupra sănătăţii populaţiei şi mediului. Acest inventar este făcut public şi se realizează până la data de 1 mai 2012, pe baza metodologiilor elaborate de Comisia Europeană, dacă sunt disponibile.


    Articolul 63

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Ministerul Economiei şi Finanţelor se informează în permanenţă asupra evoluţiei celor mai bune tehnici disponibile şi fac publice rezultatele schimbului de informaţii publicate de Comisia Europeană cu privire la cele mai bune tehnici disponibile.


    Capitolul XVIII Dispoziţii tranzitorii


    Articolul 64

    (1) Orice instalaţie pentru deşeuri care a primit o autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu sau este în exploatare la 1 mai 2008 se conformează cu prevederile prezentei hotărâri până la data de 1 mai 2012.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), termenul pentru conformarea instalaţiilor pentru deşeuri este:
    a) 1 mai 2014, pentru instalaţiile prevăzute la art. 50;
    b) conform calendarului prevăzut la art. 49 alin. (2), pentru instalaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1).
    (3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică instalaţiilor pentru deşeuri închise până la data de 1 mai 2008.


    Articolul 65

    Prevederile art. 8-12, art. 15-19, art. 21-30, art. 38, 39 şi ale art. 50-52 nu se aplică acelor instalaţii pentru deşeuri care:
    a) au oprit depozitarea de deşeuri înainte de 1 mai 2006,
    b) sunt în curs de finalizare a procedurilor de închidere în conformitate cu legislaţia naţională sau legislaţia comunitară aplicabilă ori cu programele aprobate de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile; şi
    c) vor fi închise efectiv până la data de 31 decembrie 2010.


    Articolul 66

    (1) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, notifică Comisiei Europene, până la 1 august 2008, lista instalaţiilor pentru deşeuri prevăzute la art. 65.
    (2) Autorităţile competente, după caz, se asigură că aceste instalaţii sunt gestionate într-un mod care nu aduce atingere îndeplinirii obiectivelor prezentei hotărâri, în special prevederilor art. 5, şi celor prevăzute în legislaţia naţională armonizată, inclusiv ale Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.


    Articolul 67

    Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile comunică Comisiei Europene textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta hotărâre.


    Articolul 68

    Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre şi se pot actualiza prin ordin comun al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, al ministrului economiei şi finanţelor şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în funcţie de evoluţia acquis-ului comunitar.
    Prezenta hotărâre transpune în legislaţia naţională Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE , publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene nr. L102 din 11 aprilie 2006.
    PRIM-MINISTRU
    CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
    Contrasemnează:
    ---------------
    Ministrul economiei şi finanţelor,
    Varujan Vosganian
    p. Ministrul mediului şi dezvoltării durabile,
    Lucia Ana Varga,
    secretar de stat
    Ministrul internelor şi reformei administrative,
    Cristian David
    Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,
    Bogdan Găbudeanu
    p. Secretarul de stat al Departamentului pentru Afaceri
    Europene,
    Aurel Ciobanu-Dordea
    Bucureşti, 13 august 2008.
    Nr. 856.


    Anexa 1
    PLANUL
    de prevenire a accidentelor majore şi
    informaţiile care trebuie comunicate publicului interesat
    1. Planul de prevenire a accidentelor majore
    Planul de prevenire a accidentelor majore şi sistemul de management al securităţii ale operatorului trebuie să fie proporţionale cu pericolul de accident major prezentat de instalaţia pentru deşeuri. În scopul implementării acestora, se iau în considerare următoarele elemente:
    1. planul de prevenire a accidentelor majore include toate obiectivele şi principiile de acţiune pentru controlul pericolelor de accident major;
    2. sistemul de management al securităţii integrează partea sistemului de management general, care include structura organizatorică, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru determinarea şi implementarea planului de prevenire a accidentelor majore;
    3. următoarele probleme sunt abordate de sistemul de management al securităţii:
    a) organizarea şi personalul - rolul şi responsabilităţile personalului implicat în managementul pericolelor majore la toate nivelurile organizaţiei; identificarea necesităţilor de instruire a acestui personal şi asigurarea instruirii astfel identificate, implicarea angajaţilor, iar acolo unde este cazul, a subcontractorilor;
    b) identificarea şi evaluarea pericolelor majore - adoptarea şi implementarea de proceduri pentru identificarea sistematică a pericolelor majore care pot apărea în operaţiuni obişnuite şi anormale şi evaluarea probabilităţii de apariţie şi a gravităţii acestora;
    c) controlul operaţional - adoptarea şi implementarea procedurilor şi instrucţiunilor pentru funcţionarea în condiţii de securitate, inclusiv a celor referitoare la întreţinerea instalaţiei, procese, echipament şi opriri temporare;
    d) managementul schimbării - adoptarea şi implementarea procedurilor pentru planificarea modificărilor ce urmează a fi aduse noilor instalaţii pentru deşeuri sau pentru proiectarea acestora;
    e) planificarea pentru situaţii de urgenţă - adoptarea şi implementarea procedurilor de identificare a urgenţelor previzibile prin analize sistematice şi pregătirea, testarea şi revizuirea planurilor de urgenţă pentru a răspunde unor astfel de situaţii de urgenţă;
    f) performanţa monitorizării - adoptarea şi implementarea procedurilor pentru evaluarea permanentă a conformării cu obiectivele stabilite de operator în planul de prevenire a accidentelor majore şi în sistemul de management al securităţii şi a mecanismelor pentru investigarea şi luarea de măsuri corective în caz de neconformare. Procedurile acoperă sistemul operatorului pentru raportarea accidentelor majore sau a celor evitate la limită, în special atunci când se constată eşecul măsurilor de protecţie, investigarea acestora şi urmărirea lor pe baza experienţelor acumulate;
    g) audit şi revizuire - adoptarea şi implementarea procedurilor pentru evaluarea periodică, sistematică a planului de prevenire a accidentelor majore, a eficacităţii şi a gradului de adecvare a sistemului de management al securităţii; revizuirea documentată a performanţei planului şi sistemului de management al securităţii şi actualizarea acestora de către conducere.
    2. Informaţiile care trebuie comunicate publicului interesat:
    1. numele operatorului şi adresa instalaţiei pentru deşeuri;
    2. identificarea, prin poziţia deţinută, a persoanei care furnizează informaţii;
    3. confirmarea că instalaţia pentru deşeuri este subiectul reglementărilor şi/sau prevederilor administrative care pun în aplicare prezenta hotărâre şi, acolo unde este cazul, că informaţia privind elementele la care se face referire la art. 14 din hotărâre a fost transmisă autorităţii competente;
    4. o explicaţie în termeni clari şi simpli a activităţii sau activităţilor desfăşurate pe amplasament;
    5. denumirea comună sau generică ori clasificarea generală a substanţelor şi preparatelor periculoase implicate în instalaţia pentru deşeuri, precum şi deşeul care poate conduce la apariţia unui accident major, cu indicarea principalelor caracteristici de periculozitate ale acestora;
    6. informaţii generale privind natura pericolelor de accidente majore, inclusiv efectele lor potenţiale asupra populaţiei şi mediului din împrejurimi;
    7. informaţia adecvată asupra modului în care populaţia interesată din împrejurimi este avertizată şi informată în cazul unui accident major;
    8. informaţia adecvată asupra acţiunilor pe care populaţia interesată trebuie să le întreprindă şi asupra comportamentului pe care trebuie să îl adopte în cazul unui accident major;
    9. confirmarea că operatorul este solicitat să realizeze aranjamentele adecvate pe amplasament, în special în legătură cu serviciile de urgenţă, pentru a putea face faţă accidentelor majore şi a minimiza efectele acestora;
    10. o referinţă la planul de urgenţă extern elaborat pentru a se face faţă oricăror efecte ale accidentului în afara amplasamentului. Aceasta trebuie să includă o recomandare de a coopera în cazul oricăror instrucţiuni sau solicitări primite din partea inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă în timpul accidentului;
    11. detalii despre cum pot fi obţinute informaţii suplimentare, cu condiţia respectării regimului de confidenţialitate, prevăzut în legislaţia naţională.


    Anexa 2
    CARACTERIZAREA DEŞEURILOR
    Deşeurile depozitate într-o instalaţie sunt caracterizate în asemenea mod, încât să garanteze stabilitatea fizică şi chimică pe termen lung a structurii instalaţiei şi să prevină accidentele majore. Caracterizarea deşeurilor include, unde este necesar şi în conformitate cu categoria de instalaţie pentru deşeuri, următoarele aspecte:
    a) descrierea caracteristicilor fizice şi chimice aşteptate ale deşeurilor care sunt depozitate pe termen scurt şi lung, în special cu privire la stabilitatea acestora în condiţiile meteorologice/atmosferice de suprafaţă, ţinându-se cont de tipul mineralului sau mineralelor care urmează a fi extrase şi de natura materialului de descopertare şi/sau steril care vor fi dizlocate pe perioada extracţiilor;
    b) clasificarea deşeurilor conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare, avându-se în vedere caracteristicile care determină gradul de periculozitate;
    c) descrierea substanţelor chimice care trebuie utilizate în timpul tratării resurselor minerale şi stabilitatea acestora;
    d) descrierea metodei de depozitare;
    e) sistemul utilizat pentru transportul deşeurilor.


    Anexa 3
    CRITERII
    privind determinarea clasificării instalaţiilor pentru deşeuri
    în categoria A
    O instalaţie pentru deşeuri este clasificată ca fiind în categoria A, dacă:
    a) un eşec sau o operare incorectă, cum ar fi prăbuşirea unei halde sau fisurarea unui baraj, ar putea conduce la apariţia unui accident major, aşa cum rezultă în baza unei evaluări de risc, care ţine cont de factori, cum ar fi mărimea actuală sau viitoare a instalaţiei pentru deşeuri, amplasamentul şi impactul acesteia asupra mediului; sau
    b) conţine deşeuri clasificate ca periculoase conform Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare, deasupra unor anumite praguri; sau
    c) conţine substanţe ori preparate clasificate ca periculoase conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sau Hotărârii Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, deasupra unor anumite praguri.
    ----