ORDIN nr. 184 din 21 septembrie 1997
pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu
| EMITENT | MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI |
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997
O R D I N
pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu
Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,
în temeiul art. 9, art. 10 alin. 4, art. 14 şi art. 64 lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 457/1994*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu modificările ulterioare,
în baza Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996, secţiunea 5 pct. 5.4, 5.5 şi 5.6 şi secţiunea 8 pct. 8.1. şi 8.2.,
emite următorul ordin:
1. Se aprobă Procedura de realizare a bilanţurilor de mediu, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Anexele la procedură fac parte integrantă din aceasta.
2. Se abrogă anexa nr. 10 la Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996 şi oricare alte prevederi contrare din ordinele anterioare ale ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
3. Direcţia strategii şi reglementări pentru protecţia mediului răspunde de instruirea periodică şi în mod unitar a personalului din cadrul unităţilor teritoriale care îşi des- făşoară activitatea în domeniul emiterii actelor de regle- mentare.
4. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.
Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,
Ioan Oltean
Bucureşti, 21 septembrie 1997.
Nr. 184.
*) Hotărârea Guvernului nr. 457/1994 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 568/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 6 octombrie 1997.
P R O C E D U R A
de realizare a bilanţurilor de mediu
ANEXA A
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta reglementare detaliază procedura de realizare, tipurile, domeniile şi conţinutul bilanţurilor de mediu cerute în procesul de autorizare, precum şi la schimbarea proprietarului, destinaţiei sau la încetarea activi- tăţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător, conform prevederilor art. 10 şi 14 din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, şi ale art 65 din Legea privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991, cu modifică- rile şi completările ulterioare.
Art.2 În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles:
• Amplasament - loc, activitate sau obiectiv supuse prevederilor art. 8-14 din Legea nr. 137/1995 sau ale celor din cap. IX din Legea nr. 58/1991, cu modificările şi
completările ulterioare.
• Autoritate de mediu competentă - autoritatea centrală sau locală de protecţie a mediului care funcţionează în concordanţă cu legislaţia în vigoare ce reglementează pro- tecţia mediului.
• Bilanţ de mediu nivel O - fişă de verificare conţinând elemente caracteristice activităţii şi care permite autorităţii de mediu competente să identifice şi să stabilească nece- sitatea efectuării unui bilanţ de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluări a riscului, înainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societăţii comerciale.
• Bilanţ de mediu nivel I - studiu de mediu constând din culegere de date şi documentare (fără prelevare de probe şi fără analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potenţial sau efectiv de pe un ampla- sament.
• Bilanţ de mediu nivel II - investigaţii asupra unui amplasament, efectuate în cadrul unui bilanţ de mediu, pen- tru a cuantifica dimensiunea poluării prin prelevări de probe şi analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu.
• Executant de bilanţ de mediu - unitate specializată, persoană fizică sau juridică, atestată conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 şi altor prevederi legale, emise în baza acesteia.
• Evaluare a riscului - analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui impact de mediu.
• Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale compo- nentelor mediului natural; diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosiste- melor naturale şi antropizate; deteriorarea echilibrului ecolo- gic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora. Un astfel de impact poate să apară în prezent sau să aibă o probabilitate ridicată de
manifestare în viitor, inacceptabilă de autorităţile de mediu competente.
• Impact potenţial de mediu - impactul generat de un amplasament, dacă există probabilitatea ca un bilanţ de mediu nivel I să arate că amplasamentul prezintă un impact de mediu.
• Obiective de mediu minim acceptate - set de obiec- tive stabilite de autoritatea de mediu competentă, în baza unui bilanţ de mediu realizat în procesul de privatizare anterior formulării ofertei de vânzare; acestea cuprind obiectivele calitative şi cantitative minime de mediu şi durata maximă admisibilă pentru conformare cu cerinţele de mediu, precum şi cu orice alte cerinţe ce pot fi identifi- cate de autoritatea de mediu competentă.
• Poluare - concentraţii de poluanţi în mediu ce depăşesc valorile naturale.
• Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de polu- anţi în mediu ce depăşesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc pragul poluării la care autorităţile compe- tente consideră că un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii supli- mentare.
• Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu ce depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
• Program pentru conformare - plan de măsuri propus de titularul activităţii, cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu de către autoritatea competentă, în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului.
• Tip de bilanţ de mediu - variantă de bilanţ de mediu, reprezentată de unul dintre nivelurile 0, I sau II, definite în prezentul ordin.
• Titular (al amplasamentului/activităţii) - persoană fizică sau juridică care propune, deţine şi/sau gospodăreşte o activitate economică sau socială.
Art. 3. - În conformitate cu prevederile Legii nr.137/1995:
a) bilanţurile de mediu nivel I sau II şi evaluările de risc, inclusiv când sunt executate ca părţi din evaluarea impactului asupra mediului, vor fi executate doar de unităţi specializate, persoane fizice şi juridice, atestate conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 şi altor regle- mentări relevante în acest domeniu;
b) analizele de probe prelevate pentru executarea bilan- ţurilor de mediu vor fi efectuate numai de laboratoare specializate, care utilizează aparatură adecvată şi metodo- logii în conformitate cu normele şi reglementările în vigoare.
Art. 4. - Răspunderea pentru concluziile şi informaţiile prezentate într-un bilanţ de mediu sau de evaluare a ris- cului va fi asumată după cum urmează:
a) răspunderea pentru acurateţea şi corectitudinea unui bilanţ de mediu (nivel 0, I sau II) sau a unei evaluări a riscului revine autorului;
b) titularul răspunde pentru exactitatea datelor pe care le furnizează pentru executarea bilanţului de mediu sau a evaluării riscului;
c) răspunderea pentru precizia rezultatelor privind con- centraţiile de poluanţi în probele de mediu analizate revine părţii care prelevează probele şi laboratorului care efectu- ează analizele.
Art. 5. - Obligaţiile legate de expedierea şi evidenţa documentelor privind bilanţul de mediu şi evaluarea riscului sunt următoarele:
a) documentele emise în temeiul prezentului ordin vor fi expediate cu confirmare de primire prin poştă sau prin curier, păstrându-se dovada expedierii;
b) autoritatea de mediu competentă va înregistra primi- rea tuturor documentelor elaborate în temeiul prezentului ordin într-un sistem de evidenţă a bilanţurilor de mediu.
CAPITOLUL II
Stabilirea domeniului bilanţurilor de mediu solicitate în procedura de autorizare
Art. 6. - La stabilirea domeniului bilanţurilor de mediu, ce urmează a fi efectuate, se vor avea în vedere următoarele:
a) cele trei tipuri de bilanţuri de mediu (nivel 0, I şi II) nu se exclud reciproc şi pot fi efectuate consecutiv sau concomitent, conform prevederilor prezentului ordin;
b) când prevederile Legii nr.137/1995 impun solicitarea unui bilanţ de mediu, iar autoritatea de mediu competentă consideră puţin probabilă existenţa unui impact de mediu al amplasamentului, se va solicita efectuarea unui bilanţ de mediu nivel 0;
c) dacă un bilanţ de mediu nivel 0 confirmă că nu există nici un impact de mediu de la amplasament, nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I sau II) de bilanţ de mediu sau a unei evaluări a riscului pe acest amplasament;
d) dacă bilanţul de mediu nivel 0 relevă existenţa unui impact potenţial de mediu pe amplasament, autoritatea de mediu competentă trebuie să solicite continuarea evaluării prin efectuarea cel puţin a bilanţului de mediu nivel I;
e) dacă autoritatea de mediu competentă consideră că un bilanţ de mediu nivel I prezintă informaţii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu sau dacă la analiza unei solicitări de autorizare se consideră că un amplasa- ment are un impact potenţial de mediu, autoritatea de mediu competentă trebuie să solicite efectuarea bilanţului de mediu nivel II. În situaţiile când această decizie a fost luată înainte de executarea nivelului I al bilanţului de mediu, trebuie executate atât bilanţul de mediu nivel I, cât şi bilanţul de mediu nivel II;
f) la constatarea poluării provenite de la un amplasa- ment şi caracterizată prin depăşirea unuia sau mai multor praguri de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului, autoritatea de mediu compe- tentă trebuie să solicite executarea unei evaluări a riscului. Evaluarea riscului se bazează pe gradul de poluare măsu- rat pe amplasament şi va cuantifica semnificaţia acestuia relativă la impactul asupra mediului;
g) rezultatele analizelor obţinute se vor compara cu pre- vederile reglementărilor şi normelor relevante; în lipsa unor astfel de reglementări sau norme, se vor folosi spre com- parare normele sau instrucţiunile internaţionale corespunză- toare, opţiunea folosită urmând a fi justificată de executantul bilanţului de mediu;
h) o dată cu cererea de autorizare, titularul unui ampla- sament poate înainta autorităţii de mediu competente orice nivel de bilanţ de mediu, dacă consideră necesar. În urma analizei documentelor prezentate, autoritatea de mediu competentă poate stabili necesitatea unui nivel adiţional de bilanţ de mediu, în conformitate cu prevederile prezentului ordin.
CAPITOLUL III
Bilanţul de mediu nivel O pentru procedura de autorizare
Art. 7. - Bilanţul de mediu nivel 0 reprezintă cerinţa minimă pentru situaţiile în care prin lege este prevăzută necesitatea prezentării unui bilanţ de mediu; acesta va fi înaintat autorităţii de mediu competente.
Art. 8. - Realizarea bilanţului de mediu nivel 0 va avea în vedere următoarele:
a) un bilanţ de mediu nivel 0 trebuie să corespundă ca formă şi conţinut anexei A.1, iar informaţiile prezentate vor fi susţinute cu documente;
b) autorul bilanţului de mediu nivel 0 trebuie să constate starea amplasamentului şi a împrejurimilor lui şi să pre- zinte, la cererea autorităţilor de mediu competente, dovezi fotografice privind constatările menţionate;
c) bilanţul de mediu nivel 0 trebuie să analizeze atât folosinţa actuală, cât şi folosinţa trecută a terenurilor din zona amplasamentului.
Art. 9. - Procesul de analizare a bilanţului de mediu nivel 0 implică următoarele aspecte:
a) autoritatea de mediu competentă va executa o ana- liză preliminară a bilanţului de mediu nivel 0 şi se va asi- gura că s-au completat corespunzător toate punctele. Când nu este satisfăcută această condiţie, bilanţul de mediu nivel 0 va fi respins, iar respingerea, însoţită de motivaţia acesteia, va fi comunicată în scris titularului;
b) dacă un bilanţ de mediu nivel 0 este acceptat la analiza preliminară, autoritatea de mediu competentă va analiza dacă materialul furnizat include suficiente informaţii pentru a confirma absenţa impactului de mediu de pe amplasament. Dacă bilanţul de mediu nivel 0 este satisfă- cător şi autoritatea de mediu competentă nu consideră necesară continuarea evaluării impactului cu un bilanţ de mediu nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului, se va considera satisfăcută cerinţa pentru un bilanţ de mediu. Când bilanţul de mediu nivel 0 a fost executat în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerinţele specificate la cap. VII;
c) dacă bilanţul de mediu nivel 0 arată că un amplasa-
ment are un impact potenţial de mediu, autoritatea de mediu competentă trebuie să solicite titularului prezentarea unui bilanţ de mediu nivel I sau nivel I şi II, în vederea continuării evaluării.
CAPITOLUL IV
Bilanţul de mediu nivel I
Art. 10. - Bilanţul de mediu nivel I trebuie solicitat de autoritatea de mediu competentă în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. 4 sau la art. 14 din Legea nr. 137/1995, dacă un amplasament are un impact potenţial. Nivelul I al bilanţului de mediu poate face excepţie de la aceste cerinţe atunci când este cerut în procesul de privatizare; în aceste situaţii se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin.
Art. 11. - Bilanţul de mediu nivel I trebuie să includă o analiză tehnică a impactului de mediu, după cum se preci- zează în anexa A.2. Raportul bilanţului de mediu nivel I va respecta formatul din anexa A.2.1 şi va specifica toate sursele de informaţii folosite.
Art. 12. - Prezentarea şi analizarea bilanţurilor de mediu nivel I vor respecta prevederile descrise în continuare:
a) bilanţul de mediu nivel I se înaintează autorităţii de mediu competente, de către titular, conform procedurii pre- zentate la art. 5 lit. a) din prezentul ordin;
b) procesul de analizare a bilanţurilor de mediu nivel I se efectuează de către autoritatea de mediu competentă care va face evaluarea tehnică pentru a se asigura că toate aspectele au fost tratate într-o manieră satisfăcătoare. Când nu se constată acest lucru, bilanţul de mediu nivel I se respinge, iar respingerea, însoţită de motivaţia acesteia, va fi comunicată în scris titularului;
c) când într-un bilanţ de mediu nivel I se prezintă dovada unei poluări potenţial semnificative, autoritatea de mediu competentă trebuie să ceară executarea unui bilanţ de mediu nivel II şi/sau a unei evaluări a riscului, conform cap. V şi, respectiv, VI; această decizie a autorităţii de mediu competente va fi comunicată în scris titularului. Poate face excepţie de la aceste cerinţe bilanţul de mediu nivel I cerut în procesul de privatizare; în aceste situaţii se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin;
d) dacă bilanţul de mediu nivel I este satisfăcător şi autoritatea de mediu competentă nu consideră necesar un bilanţ de mediu nivel II sau o evaluare a riscului, se va considera satisfăcută cerinţa pentru un bilanţ de mediu.
CAPITOLUL V
Bilanţul de mediu nivel II
Art. 13. - Angajarea bilanţului de mediu nivel II se face în oricare dintre următoarele situaţii:
a) dacă un bilanţ de mediu nivel I relevă o poluare potenţial semnificativă a unui amplasament, autorităţile de mediu competente trebuie să solicite executarea unui bilanţ de mediu nivel II; face excepţie de la aceste cerinţe bilan- ţul de mediu nivel II cerut în procesul de privatizare; în aceste situaţii se vor aplica prevederile cap. VII din pre- zentul ordin;
b) bilanţul de mediu nivel II se poate executa în acelaşi timp cu bilanţul de mediu nivel I, dacă autoritatea de mediu competentă stabileşte de la început că un amplasa- ment prezintă o poluare potenţial semnificativă.
Art. 14. - Realizarea bilanţului de mediu nivel II se face prin:
a) prelevarea şi analizarea probelor necesare în bilanţu- rile de mediu nivel II, care trebuie să respecte prevederile din anexa A.3 referitoare la procedurile de prelevare de probe pentru diferiţi factori de mediu şi la laboratoarele de specialitate pentru analiza probelor;
b) compararea rezultatelor analizelor probelor prelevate în cadrul bilanţului de mediu nivel II cu prevederile reglementărilor privind evaluarea poluării mediului şi prezentarea acestor comparaţii în raportul bilanţului de mediu nivel II;
c) furnizarea recomandărilor privind oportunitatea unei evaluări a riscului, conform prevederilor cap. VI, dacă această evaluare nu a fost deja solicitată de autoritatea de mediu competentă.
Art. 15. - Prezentarea şi analizarea bilanţurilor de mediu nivel II vor respecta prevederile descrise în continuare:
a) titularul va înainta autorităţii de mediu competente, conform prevederilor art. 5 lit. a) din prezenta procedură, raportul la bilanţul de mediu nivel II, care va respecta for- matul din anexa A.3 secţiunea 4 şi va specifica toate sur- sele de informaţii folosite;
b) procesul de analizare a bilanţului de mediu nivel II se realizează de către autoritatea de mediu competentă, care va face evaluarea tehnică pentru a se asigura că lucrarea efectuată este conformă prevederilor din anexa A.3 referitoare la prelevarea şi analizarea probelor. Când nu este satisfăcută această condiţie, bilanţul de mediu nivel II va fi respins, iar respingerea, însoţită de motivaţia aces- teia, va fi comunicată în scris titularului;
c) dacă bilanţul de mediu nivel II relevă o poluare sem- nificativă, autoritatea de mediu competentă trebuie să soli- cite executarea unei evaluări a riscului, conform prevederilor cap. VI. Autoritatea de mediu competentă va informa în scris titularul atunci când se consideră necesară efectuarea evaluării riscului. Când bilanţul de mediu nivel II a fost executat in cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerinţele specificate la cap. VII;
d) când un bilanţ de mediu nivel II este satisfăcător şi autoritatea de mediu competentă nu solicită o evaluare a riscului, se va considera satisfăcută cerinţa pentru un bilanţ de mediu. Când bilanţul de mediu nivel II a fost executat în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerinţele specificate la cap. VII.
CAPITOLUL VI
Evaluarea riscului
Art. 16. - Angajarea evaluării riscului se face în urmă- toarele condiţii:
a) evaluarea riscului va fi solicitată de către autoritatea de mediu competentă atunci când s-a dovedit că există o poluare semnificativă pe un amplasament;
b) când este necesară o evaluare a riscului, autoritatea de mediu competentă va informa în scris titularul asupra acestei necesităţi şi va stabili domeniul specific şi detaliile evaluării riscului.
Art. 17. - Realizarea evaluării riscului trebuie să satis- facă următoarele condiţii:
a) evaluarea riscului va implica cuantificarea riscului de impact de mediu apărut ca urmare a poluării identificate pe un amplasament; instrucţiunile privind evaluarea riscului sunt prezentate în anexa A.4;
b) autoritatea de mediu competentă poate solicita prele- vări de probe şi analize suplimentare ale factorilor de mediu în timpul unei evaluări a riscului; acestea pot să se refere la amplasamentul supus bilanţului de mediu, dar se pot extinde şi la alte zone, dacă acestea ar putea fi supuse impactului de mediu al acestui amplasament;
c) orice prelevare de probe sau analize de laborator efectuate în cadrul unei evaluări a riscului trebuie să res- pecte prevederile din anexa A.3.
Art. 18. - Prezentarea şi analizarea evaluării riscului vor respecta prevederile descrise în continuare:
a) titularul va transmite autorităţii de mediu competente evaluarea riscului, conform art. 5 lit. a) din prezentul ordin;
b) procesul analizării evaluării riscului se realizează de către autoritatea de mediu competentă, care va face ana- liza tehnică pentru a se asigura că lucrarea efectuată s-a conformat prevederilor referitoare la prelevări de probe şi analize din anexa A.3 şi metodologia generală din anexa
A.4 ale acestui ordin; în caz de neconformare, evaluarea riscului va fi respinsă, iar respingerea, însoţită de motiva- ţia acesteia, va fi comunicată în scris titularului;
c) dacă autoritatea de mediu competentă consideră eva- luarea riscului ca fiind satisfăcătoare şi identificând adec- vat riscurile datorate impactului de mediu al amplasamentului, se va considera satisfăcută cerinţa pentru bilanţul de mediu. Când evaluarea riscului a fost executată în cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerinţele specificate în cap. VII.
Art. 19. - Când rezultatele evaluării riscului arată că un amplasament, a cărui poluare este semnificativă, exer- cită un impact de mediu negativ şi acesta este considerat inacceptabil de către autoritatea de mediu competentă, se va solicita remedierea. Această remediere trebuie să fie în conformitate cu instrucţiunile emise de autoritatea centrală de mediu.
CAPITOLUL VII
Bilanţuri de mediu în procesul de privatizare
Art. 20. - Vânzarea activelor, acţiunilor şi a părţilor sociale în cadrul procesului de privatizare poate să fie însoţită de necesitatea unui bilanţ de mediu. Condiţiile de declanşare a bilanţului de mediu în procesul de privatizare sunt descrise în Normele metodologice privind procedurile de privatizare şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a vânzărilor de acţiuni, părţi sociale şi active, emise în apli- carea Legii nr. 58/1991, cu modificările şi completările ulte- rioare.
Art. 21. - Bilanţul de mediu nivel 0 pentru privatizare este prezentat în anexele A.5.1 şi A.5.2 ale prezentei proceduri. Anexa A.5.1 va fi completată de către societa- tea comercială ale cărei acţiuni/părţi sociale sau active sunt supuse vânzării şi înaintate autorităţii de mediu competente. Pe baza datelor din anexa A.5.1, precum şi a informaţiilor proprii, autoritatea de mediu competentă va completa anexa
A.5.2 şi o va înainta, împreună cu anexa A.5.1, Fondului Proprietăţii de Stat, în conformitate cu procedura descrisă în titlul V al Normelor metodologice privind procedurile de privatizare şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a vân- zărilor de acţiuni, părţi sociale şi active, emise în aplicarea Legii nr. 58/1991, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 22. - Ca şi pentru autorizarea activităţilor, bilanţu- rile de mediu nivel I şi II, realizate în cadrul procesului de privatizare, vor acoperi acele aspecte enunţate în anexele
A.2 şi A.3, după caz, ale prezentei proceduri. Bilanţurile de mediu vor identifica răspunderile legate de impactul asupra mediului şi de procesul de autorizare de mediu, care vor fi menţionate separat ca obligaţii de mediu de tip A şi ca obligaţii de mediu de tip B, conform definiţiilor din Hotărârea Guvernului nr. 457/1997.
Art. 23. - Pentru răspunderile incluse ca obligaţii de mediu tip A, raportul la bilanţul de mediu va propune
„obiective de mediu minim acceptate". Conţinutul „obiective- lor de mediu minim acceptate" se va conforma normelor referitoare la acestea, emise de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Agenţia Naţională pentru Privatizare.
Art. 24. - Pentru răspunderile incluse ca obligaţii de mediu tip B, raportul la bilanţul de mediu va conţine:
a) lista obligaţiilor de mediu tip B, în conformitate cu anexa nr. 31 din Normele metodologice privind procedurile de privatizare şi condiţiile de organizare şi desfăşurare a vânzărilor de acţiuni, părţi sociale şi active, emise în apli- carea Legii nr. 58/1991, cu modificările şi completările ulte- rioare;
b) când este necesar, propuneri de metode ce pot fi folosite pentru identificarea şi cuantificarea răspunderilor actuale legate de conformarea de mediu pentru activul şi/sau activităţile supuse bilanţului de mediu;
c) descrierea evenimentelor sau a situaţiilor care ar declanşa obligaţiile de mediu tip B.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale
Art. 25. - Secţiunea 9.2 a Procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediu- lui, aprobată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi pro- tecţiei mediului nr. 125/1996, se înlocuieşte cu:
„9.2 Studiile de impact, bilanţurile de mediu nivel I şi nivel II şi evaluările riscului vor fi executate numai de uni- tăţi specializate, persoane fizice sau juridice atestate în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 137/1995 şi ale altor reglementări emise în acest domeniu în baza legii".
Art. 26. - Autoritatea centrală de mediu va emite, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, reglementările privind evaluarea poluării mediului.
ANEXA A.1
BILANŢUL DE MEDIU NIVEL O
Pentru procedura de autorizare
Autorul | Numele: ....................................................................... Adresa: ........................................................................ Societatea Comercială: .............................................. ...................................................................................... Nr. tel.: .......................... Nr. fax: .............................. |
Titularul activităţii (societatea comercială) (dacă este diferită de societatea comercială reprezentată de autor) | Numele: ....................................................................... Adresa: ........................................................................ ...................................................................................... ...................................................................................... Nr. tel.: .......................... Nr. fax: .............................. |
Scopul cererii: a) Schimbarea proprietarului c) Încetarea activităţii b) Schimbarea activităţii d) Activitate neautorizată anterior
e) Altele Rugăm specificaţi: ................................ |
Mărimea amplasamentului | Suprafaţa totală (m2) | Suprafaţa construită (m2) |
Activitatea pe amplasament (i) Prezentă: .............................................................. .............................................................. (ii) Anterioară: .............................................................. .............................................................. (iii) Viitoare:
.............................................................. .............................................................. Anexaţi dovada folosinţei trecute a terenului amplasamentului, dacă există. Bifaţi dacă este anexată |
Categoria activităţii: (i) Categoria conform anexei nr. II la Legea nr. 137/1995 (ii) Altele, rugăm specificaţi:
|
Număr de personal | Normă întreagă | Normă parţială |
Orice investigaţie anterioară a amplasamentului privind poluarea terenului: | Da Nu Dacă „Da", detaliaţi: .......................................... |
Orice emisii în: A Apă (i) Ape reziduale (ii) Canalizare menajeră (iii) Apă pluvială
|
B Aer (i) Gaze de combustie (din surse fixe) (ii) Emisii tehnologice (iii) Altele
Rugăm specificaţi: ..................................... ................................................... |
Provenienţa deşeurilor solide | (tone/lună; separate pe categorii, cu descrierea generală a compoziţiei si a amenajărilor exis- tente pentru depozitare) |
Rezervoare si conducte subterane | (substanţa depozitată/transportată; volum/debit) |
Transformatoare si condensatoare electrice în proprietate | Da Nu Dacă „Da", ce capacitate şi ce vechime? |
Prezenţa azbestului | Da Nu Dacă „Da", ce tip; dacă este în clădiri, ce supra- faţă acoperă (m2): ............. ............................. |
Folosinţa terenului înconjurător pe o distanţă de 150 m (rezidenţială, comercială, recreaţio- nală, industrială etc.) Nord: 
Vest: Est:  
 
Sud: 
|
Autorul Titularul
(semnătura şi ştampila) (semnătura şi ştampila)
.................................................... ....................................................
ANEXA A.2
BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I
Scopul şi domeniul bilanţului de mediu nivel I Introducere
Bilanţul de mediu nivel I reprezintă procedura de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului şi constă în identificarea surselor de informaţii, culegerea, analizarea şi interpretarea prin studii teoretice a informaţiilor disponibile şi elaborarea raportului la bilanţul de mediu nivel I, conform modelului anexat.
Studiile teoretice ale bilanţului de mediu nivel I se solicită, în toate evaluările, prin bilanţul de mediu, ale impac- tului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau instalaţii, cu excepţia cazurilor în care autoritatea de mediu com- petentă decide încetarea evaluării prin bilanţ după executarea bilanţului de mediu nivel 0. Este indicată efectuarea acestor investigaţii preliminare pentru orice zone/instalaţii cu impact negativ asupra mediului, precum şi la schimbarea proprieta- rului, încetarea sau modificarea profilului unei activităţi. Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea mediului în zona de impact a activităţii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea unor com- pensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului.
În termeni generali, secţiunile bilanţului de mediu nivel I trebuie să identifice domeniile în care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele şi instalaţiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrările se vor concentra asupra modu- lui de conformare cu prevederile legislaţiei existente sau în curs de adoptare, precum şi asupra investigării potenţialelor poluări ale solului prin activităţi desfăşurate anterior în zona analizată sau în vecinătatea acesteia.
Domenii de analiză
Utilizarea terenului În zona amplasamentului obiectivului şi În vecinătatea acestuia
Va fi prezentată descrierea generală a amplasamentului analizat, conţinând detalii privind: cele mai apropiate oraşe, cursuri de apă, arii de interes pentru conservarea naturii, şosele importante, precum şi descrierea structurii geologice şi a topografiei locale ale amplasamentului şi ale vecină- tăţilor acestuia.
Se va identifica şi orice obiectiv protejat aflat la mai puţin de 500 m de amplasamentul analizat, funcţie de poziţia acestuia. Zonele rezidenţiale, de uz comercial sau industrial, spaţiile de recreere şi cele fără construcţii vor fi indicate specificându-se distanţa şi direcţia faţă de ampla- samentul obiectivului analizat.
Funcţie de disponibilităţi, se vor prezenta detalii referi- toare la apele de suprafaţă şi subterane, aflate în vecină- tatea obiectivului, sau informaţii generale care să permită identificarea localizării, a debitului, a sursei şi utilizării aces- tora.
Istoricul zonei
Dacă sunt accesibile hărţi istorice, acestea vor fi pre- zentate şi descrise în ordine cronologică, identificând evo- luţia caracteristicilor importante ale amplasamentului şi ale vecinătăţilor.
Dacă nu este posibilă folosirea hărţilor istorice, vor fi prezentate probe documentate despre istoricul zonei, speci- ficându-se sursa acestora. Mărturiile foştilor angajaţi ai uni- tăţii pot constitui adesea o sursă bună de documentare.
Posibilitatea poluării solului
Se vor descrie activităţile desfăşurate în prezent în zona analizată. Aceste descrieri, precum şi istoricul privind utili- zarea zonei, prezentat anterior, trebuie să asigure posibili- tatea identificării ariilor poluate şi a potenţialelor poluări, care trebuie descrise cât mai detaliat posibil.
Depozitarea deşeurilor
Vor fi identificate deşeurile provenite din activitatea evaluată, apreciindu-se cantitatea şi compoziţia. Se vor descrie şi se vor localiza metoda şi amplasamentul depozi- tului temporar ca şi al celui definitiv.
CondensatoriUtransformatori electrici
Se vor prezenta detalii despre orice condensator sau transformator electric, existent în zonă sau în apropiere, în special dacă acesta va rămâne în posesia titularului acti- vităţii evaluate. În funcţie de vechimea acestor echipa- mente, se va investiga posibilitatea existenţei bifenililor policlorinaţi în uleiul de transformator (BPC). În caz de incendiu, arderea acestor uleiuri reprezintă un risc serios pentru sănătatea umană. De asemenea, se va evalua inte- gritatea acestor transformatoare, pentru a identifica dacă există scurgeri care au putut contamina solul.
Securitatea zonei
Securitatea zonei trebuie, de asemenea, evaluată în bilanţul de mediu nivel I, deoarece o zonă care nu este asigurată corespunzător cu pază poate determina poluări accidentale prin efracţii sau acte de vandalism.
Este necesară o descriere a sistemului de pază şi pro- tecţie al zonei. Aceasta trebuie să includă o descriere a ariilor înconjurătoare, a împrejmuirilor existente, a iluminării amplasamentului, a sistemelor de alarmă sau a paznicilor cu care a fost asigurată zona în ultimii ani*).
Măsuri de pază Împotriva incendiilor
Vor fi prezentate toate măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor, care există pentru obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde marcarea ieşirilor de incendiu, asigurarea accesului în aceste zone, dotarea cu mijloace de interven- ţie supuse întreţinerii şi verificărilor periodice, conform reglementărilor în vigoare**).
*) A se vedea Legea nr. 124/1995 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor.
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 51/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, republicată în anul 1996.
Protecţia muncii şi igiena locului de muncă
Respectarea normelor de protecţie şi igienă a muncii reprezintă un domeniu important în care relevanţa subiec- telor depinde de activităţile desfăşurate în zonă. Responsabilitatea în acest domeniu va fi asigurată de per- sonal calificat, cu atribuţii clar specificate prin fişa postului. La fiecare loc de muncă se va păstra un registru de evi- denţă a accidentelor, care să permită identificarea cauzelor şi a măsurilor luate în fiecare caz în parte.
Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru va fi menţinută în ordine şi curăţenie. În funcţie de mărimea amplasamentului şi de activitatea desfăşurată, poate fi necesară întocmirea unui plan de urgenţă, care să descrie măsurile de intervenţie în diferite cazuri de necesitate.
Funcţie de necesităţile specifice activităţii, personalul tre- buie să fie dotat cu echipament individual de protecţie şi materiale igienico-sanitare, care vor fi acordate periodic de către beneficiarul activităţii, conform reglementărilor în vigoare*). Acolo unde se utilizează echipamente tehnice, acestea trebuie să îndeplinească condiţiile de protecţie a muncii, certificate de organele competente potrivit legii*), asigurându-se paza celor mobile.
Mecanismele de ridicat vor fi întreţinute corespunzător şi verificate periodic, asigurând regulamente de exploatare speciale pentru a evita rănirea în timpul manipulării mate- rialelor.
Evacuarea apelor uzate
Este necesară descrierea generală a sistemelor de eva- cuare a apelor uzate de pe amplasament. Această des- criere trebuie să cuprindă evacuarea apelor tehnologice, când acestea sunt descărcate în ape de suprafaţă sau canalizări; evacuarea apelor menajere provenind de pe amplasament; evacuarea apelor pluviale cu descărcare în ape de suprafaţă sau în canalizări.
Este important să se analizeze prevederile autorizaţiilor de gospodărire a apelor privind descărcarea apelor uzate în receptori naturali sau acceptul de descărcare a apelor uzate în canalizări, pentru a asigura respectarea condiţiilor impuse şi pentru a include orice cerinţă suplimentară pri- vind epurarea sau preepurarea apelor uzate înainte de eva- cuare. Trebuie obţinute copii de pe autorizaţiile sau acceptele de evacuare a apelor uzate din care se vor iden- tifica cantităţile şi calitatea efluenţilor, precum şi modificările acestora de-a lungul timpului.
Vor fi consultate autorităţile locale care administrează receptorul natural sau sistemul de canalizare folosit pentru evacuarea apelor uzate, pentru a identifica eventualele reclamaţii privind evacuarea apelor uzate de la obiectivul analizat. Bilanţul trebuie să identifice staţia de epurare orăşenească (sau a altui administrator), care primeşte eflu- enţii tehnologici sau menajeri din zona analizată, tipul de epurare şi punctul de descărcare a acesteia în receptori naturali (ape interioare sau maritime).
Se vor prezenta detalii referitoare la canalizări. Trebuie identificată destinaţia acestor canalizări şi tipul sistemului de canalizare (divizor sau unitar), detalii care prezintă o impor- tanţă deosebită în cazul unui incident de poluare. Pe planul zonei se vor indica orice posibilităţi de interceptare a apelor de suprafaţă, a scurgerilor accidentale de uleiuri, a canali- zărilor din zonele de depozitare, precum şi localizarea şi capacitatea de transport a canalizărilor interceptate.
De asemenea, trebuie prezentate observaţii privind inte- gritatea sistemului de drenaj de pe întregul amplasament.
*) A se vedea Legea protecţiei muncii nr. 90/1996.
Emisii atmosferice
Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe amplasament. Această identificare trebuie să cuprindă toate aspectele privind: emisiile din procese de combustie, emisi- ile directe din procese tehnologice şi emisiile din instalaţiile de purificare a aerului, până la sistemele de aer condiţionat (dacă există). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii pri- vind direcţia predominantă a vântului.
Cantitatea şi natura emisiilor atmosferice vor fi prezen- tate detaliat, ca şi condiţiile impuse prin autorizaţii, anali- zând respectarea acestora. Se vor detalia datele privind natura generală a emisiilor, incluzând date despre pulberi în suspensie (fum), emisii toxice, mirosuri etc.
La locul de muncă emisiile vor fi monitorizate conform activităţii desfăşurate pentru a asigura îndeplinirea normelor de protecţie şi igienă a muncii. Acest lucru este important pentru personalul care lucrează în spaţii închise şi/sau cu substanţe periculoase. Vor fi descrise sistemele locale de ventilaţie, acolo unde există.
De asemenea, vor fi examinate şi prezentate sistemele de aer condiţionat şi agentul de răcire utilizat pentru aces- tea. Trebuie menţionată orice înregistrare de Legionella pneumophilae, constatată de sistemul de observare.
Impactul zgomotului
Trebuie descrise nivelurile de zgomot generate pe amplasamentul obiectivului şi în zonele învecinate. Se vor consulta autorităţile locale pentru a se depista dacă au existat plângeri legate de disconfortul produs de zgomotul activităţilor din zonă sau din împrejurimi.
Dacă nivelurile de zgomot din zonă sunt ridicate, se vor prezenta datele din măsurători pentru a dovedi că discon- fortul nu afectează auzul personalului şi/sau că impactul zgomotului în afara amplasamentului se încadrează în valo- rile standard.
Dacă nivelurile de zgomot produse de activitatea anali- zată provoacă disconfort, vor fi reanalizate amenajările exis- tente, asigurând măsurile necesare pentru a atenua zgomotul de la utilaje sau de la alte activităţi generatoare de zgomot, din zonă.
Proximitatea cablurilor de tensiune
O examinare succintă trebuie să identifice şi să locali- zeze cablurile de înaltă tensiune din vecinătatea zonei atât pe cele subterane, cât şi pe cele de suprafaţă. Acest aspect este important pentru că se consideră că pot apă- rea tulburări fiziologice ale personalului care lucrează în vecinătatea cablurilor de înaltă tensiune, prin expunere îndelungată.
Surse de informare
Fiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi rele- vant pentru răspunderile privind calitatea mediului, legate de o zonă sau o instalaţie, iar bilanţul de mediu trebuie să identifice şi să cuantifice aceste răspunderi. Informaţiile necesare se pot obţine din surse diferite, inclusiv din urmă- toarele:
• examinarea informaţiilor de arhivă;
• consultarea actualului şi, dacă este necesar, a fostului manager al activităţii desfăşurate pe amplasamentul anali- zat;
• consultarea, dacă este necesar, a persoanelor care pot furniza informaţii relevante, ca, de exemplu, angajaţi ai unităţii sau membri ai comunităţii locale;
• verificarea documentaţiilor relevante asupra amplasa- mentului, deţinute de organizaţii locale, judeţene şi/sau naţionale.
Pentru fiecare componentă a studiului este necesar ca prezentarea datelor asupra amplasamentului să fie interpre- tate în raport cu caracteristicile generale ale zonei. Astfel, de exemplu, bilanţul de mediu trebuie să ia în considerare aspecte ca: poziţia amplasamentului analizat faţă de cursuri de apă de suprafaţă şi tipul receptorului natural implicat în
evacuarea apelor; structura geologică; importanţa şi calita- tea apei subterane în zona amplasamentului analizat; pozi- ţia faţă de zonele protejate. Aceasta va asigura interpretarea concluziilor nivelului specific amplasamentului în contextul zonal în care este integrat şi va permite o evaluare minuţioasă pentru orice răspundere potenţială, dacă există ca atare.
Conţinutul-cadru al raportului la bilanţul de mediu nivel I este prezentat în anexa A.2.1.
1. Introducere
R A P O R T
cu privire la bilanţul de mediu nivel I
CONŢINUTUL-CADRU CUPRINS:
ANEXA A.2.1
2. Identificarea amplasamentului şi localizarea
2.1 Localizare şi topografie
2.2 Geologie şi hidrogeologie
3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare
3.1 Istoricul amplasamentului
3.2 Dezvoltări viitoare
4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului
4.1 Generalităţi - angajaţi/schimb; procese tehnologice
4.2 Materiale de construcţii
4.3 Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane
4.4 Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă
4.5 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale
4.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor
4.7 Alimentarea cu energie electrică
4.8 Protecţia şi igiena muncii
4.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor
4.10 Zgomotul şi vibraţiile
4.11 Securitatea zonei
4.12 Administraţie
5. Calitatea solului
5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat
5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate
6. Concluzii si recomandări
6.1 Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de confor- mare.
6.2 Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un eve- niment viitor şi incert; în cazul privatizării, se include şi lista obligaţiilor de mediu de tip B identificate.
6.3 Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert (dacă este necesar).
ANEXA A.3
B I L A N Ţ U L D E M E D I U N I V E L I I
1. Introducere
SCOPUL ŞI DOMENIUL BILANŢULUI DE MEDIU NIVEL II
Investigaţiile bilanţului de mediu nivel II sunt cerute atunci când se identifică anticipat poluarea unei zone sau când rezultatele bilanţului de mediu nivel II indică o poten- ţială poluare a zonei şi sunt necesare clarificări privind natura şi intensitatea poluării identificate. Trebuie între- prinse investigaţii aprofundate pentru a se realiza o evalu- are cantitativă a nivelurilor de poluare din zona analizată. Metodele de prelevare a probelor din diferite medii vor res- pecta reglementările, normele metodologice şi standardele existente. Acolo unde este posibil, se recomandă recolta- rea unei probe-etalon dintr-o zonă învecinată neafectată de poluare, pentru a stabili o valoare-cadru cu care să fie comparat rezultatul probelor din zona poluată.
2. Recomandări privind prelevarea probelor
2.1 Probe de sol
2.1.1 Prevederi generale privind probele de sol
Natura şi gradul de poluare a solului se vor stabili pe baza rezultatelor analizelor fizice, chimice şi biologice ale probelor de sol recoltate din arealul poluat. Amplasarea punctelor de prelevare a probelor se face ţinând seama de natura surselor de poluare şi a poluanţilor, de gradul de uniformitate al reliefului şi de caracteristicile tipurilor de sol dominante.
Numărul de probe ce urmează a fi prelevate depinde de mărimea suprafeţei potenţial poluate, care se stabileşte în funcţie de sursele de poluare. În unele situaţii, sursa predominantă poate fi reprezentată de părţi distincte de instalaţii/echipamente sau de anumite zone ale unei unităţi industriale. Astfel de exemple sunt rezervoarele subterane sau locurile unde au fost depozitate sau împrăştiate acci- dental materiale periculoase. În astfel de situaţii, raza de colectare a probelor va porni de la sursa suspectată de poluare, mărind distanţele dintre punctele de colectare spre zonele presupuse a fi necontaminate.
În alte situaţii, când surse de poluare atmosferică con- tribuie la poluarea solului, arealul potenţial poluat se stabi- leşte pe baza modelării dispersiei poluanţilor atmosferici specifici ce pot avea impact asupra solului din jurul sursei. În lipsa datelor pentru modelarea dispersiei poluanţilor, se recomandă ca raza suprafeţei analizate în jurul sursei să fie de cel puţin 10-15 ori mai mare decât înălţimea coşu- rilor de dispersie.
La amplasarea punctelor de prelevare a probelor se vor lua în considerare următoarele:
• să fie amplasate pe toate direcţiile cardinale, în jurul unor surse de poluanţi atmosferici, având grijă ca distan- ţele faţă de surse, până la care se prelevează probe de sol, să fie mai mari pe direcţia vânturilor dominante;
• să se amplaseze, pe fiecare direcţie în jurul surselor de poluare atmosferică, cel puţin câte un punct de prele- vare a probelor pe fiecare categorie de folosinţă a solului (arabil, păşune, fâneaţă, vii şi livezi etc.);
• să se aprecieze posibilitatea contribuţiei mai multor surse la poluarea potenţială a solului;
• să se analizeze influenţa reliefului la distribuţia polu- anţilor în sol;
feţele ce au servit la depozitarea temporară a materiilor prime conţinând substanţe periculoase şi/sau a deşeurilor periculoase.
Acolo unde este relevant, vor fi investigate asimilarea şi concentrarea poluanţilor în plantele de cultură.
2.1.2 Probe de la suprafaţa şi de sub suprafaţa solului
Pentru prelevarea probelor de sol se vor marca în prealabil punctele de prelevare pe planul de situaţie al zonei. Vegetaţia va fi complet îndepărtată de pe aria de prelevare a probei şi se va utiliza un instrument de prele- vare care să asigure prelevarea unui volum de mostră suficient analizei. Acesta trebuie transferat într-un container adecvat, care a fost pregătit în prealabil pentru a cores- punde probei analitice şi care va fi marcat în mod clar, identificându-se numărul probei cu sistemul de evidenţă din registrul prelevărilor. În mod normal, probele de sol vor fi prelevate de la două adâncimi diferite (reprezentând adân- cimile situate la 5 cm şi, respectiv, 30 cm de suprafaţa solului). Când se presupune că o poluare atmosferică poate constitui o sursă majoră a poluării solului, vor fi ana- lizate adâncimi adiţionale, iar suprafaţa solului trebuie ana- lizată în mod independent de straturile de adâncime.
În registrul de evidenţă a prelevărilor vor fi consemnate informaţii şi observaţii pertinente despre locul de prelevare. Acestea trebuie să includă: numărul probei, adâncimea de prelevare, tipul şi culoarea solului, existenţa oricărui miros, prezenţa sau absenţa apelor subterane şi orice alte infor- maţii considerate relevante.
După fiecare probă, instrumentul utilizat pentru prelevare va fi curăţat cu atenţie pentru a preveni contactul acciden- tal al substanţelor conţinute în probe şi alte influenţe care pot modifica rezultatul analizelor.
Numărul punctelor de prelevare a probelor depinde de mărimea zonei analizate. În general, numărul minim al punctelor de prelevare a probelor de sol pe o suprafaţă potenţial poluată trebuie să fie:
Suprafaţa
Numărul punctelor de prelevare
1.000 m2 4
5.000 m2 8
10.000 m2 15
Identificarea parametrilor care trebuie analizaţi este pre- zentată în anexa A.3.1.
În zone în care există poluare semnificativă este nece- sară efectuarea unui profil de sol pentru aprecierea: adân- cimii de pătrundere a poluantului, limitărilor datorate straturilor de sol ce influenţează circulaţia poluantului şi intensitatea poluării.
Atunci când este necesară prelevarea de probe din straturi mai adânci se vor practica, respectând prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se va face controlat, menţionând în fişa forajului straturile litologice întâlnite şi orice parametri ca: mirosuri, tipuri şi culori de sol, adâncimile la care s-au întâlnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje sunt prezentate în secţiunea următoare.
2.2. Prelevarea probelor din ape subterane
Forajele vor fi executate cu utilaje mecanice rotative, acţionate manual sau electric, în funcţie de structura geologică şi de adâncimea necesară de forare.
Forajele trebuie executate înecat pentru a menţine neperturbată oglinda apei stratului acvifer din foraj înainte de orice prelevare de probe. De asemenea, forajele trebuie purificate înainte de prelevare pentru a recolta „adevărata" apă subterană şi nu apa stocată în puţ şi alterată chimic datorită contactului cu aerul. Cantitatea de apă ce trebuie extrasă pentru a asigura purificarea puţului depinde de volumul acestuia şi reprezintă, în general, triplul acestui volum. Purificarea şi prelevarea de probe vor fi efectuate folosindu-se dispozitive speciale, ca de exemplu, prelevato- rul Waterra. Acest prelevator cuprinde un tub de teflon de unică folosinţă, racordat la o vană unidirecţională din oţel inoxidabil. Tehnica de prelevare asigură menţinerea con- stantă a presiunii, evitând orice inadvertenţe datorate posi- bilei volatilizări prin vacuum a compuşilor organici care pot fi prezenţi în probă. După prelevare, proba va fi transferată în recipiente adecvate şi transportată imediat la laborator, în vederea efectuării analizei.
2.3. Studiul gazelor şi al vaporilor din sol
Aceste studii oferă date despre concentraţiile compuşilor volatili şi gazoşi din sol. Se folosesc pentru a identifica sursa poluanţilor volatili (de exemplu: rezervor sau conductă subterană care prezintă scurgeri) sau pentru a monitoriza generarea, emisia sau migrarea gazului din halde de deşe- uri.
Monitorizarea in situ implică aspirarea gazelor şi vapori- lor din sol printr-un dispozitiv de măsurare fix sau portabil. De obicei se foloseşte în acest scop un dispozitiv de aspi- raţie cu pară acţionată manual sau cu pompă acţionată electric. Pe durata măsurătorilor se vor înregistra în siste- mul de evidenţe:
• locul şi adâncimea punctelor de monitorizare (la insta- lare);
• prezenţa şi adâncimea apei freatice, dacă este depis- tată;
• citiri de vârf şi stabile obţinute la instrumentele porta- bile;
• condiţiile atmosferice, inclusiv presiunea atmosferică în momentul măsurătorilor.
2.4. Colectare de probe din apele de suprafaţă
La analiza apelor de suprafaţă se va avea în vedere obţinerea de probe pentru comparaţie, situate în amonte şi în aval de zona de interes. Probele de apă, ca şi cele de sediment pot fi de interes în evaluare şi pot fi obţinute în diferite moduri.
Se vor evita atât cursurile turbulente, cât şi apele stătă- toare care nu asigură probe reprezentative. Trebuie evi- tate, de asemenea, zonele cursurilor de apă care prezintă un grad redus de omogenizare, situate în aval de gurile de vărsare sau lângă maluri, cu excepţia cazurilor de un inte- res specific.
Când parametrii chimici necesari a fi determinaţi pot trece în atmosferă (compuşii organici volatili sau gaze, de exemplu), proba nu trebuie luată în general de la supra- faţă. Sunt preferate, în acest caz, probele luate sub oglinda apei (până la 50 cm sub nivelul liber al apei). Înainte de prelevarea probei, vasul trebuie clătit, având grijă să se golească conţinutul în aval de punctul de prelevare. Proba se prelevează prin imersarea în apă a unui vas cu deschi- derea orientată înspre amonte, asigurând umplerea acestuia astfel încât în vas să nu rămână aer.
Cea mai simplă metodă de a obţine o probă de sedi- mente (dacă adâncimea apei permite acest lucru) constă din prelevarea manuală a sedimentului. Trebuie avut grijă la scoaterea probei prin interfaţa dintre apă şi sediment, îndeosebi în cursurile rapide, unde există tendinţa dislocării probei. Probele de sediment din cursuri rapide sau adânci se recoltează cel mai bine cu prelevatoare Grab sau Core, de pe o platformă staţionară, cum ar fi un pod, sau dintr-o barcă.
2.5. Materiale de construcţie
Materialele de construcţie sunt prelevate de obicei pen- tru a identifica azbestul, dacă este prezent. Este suficientă o cantitate mică de probă (aproximativ 50 g). Pentru a obţine o probă de material de construcţie, este necesar să se disloce cu grijă o bucată de material şi să se pună într-un container curat, special pregătit pentru probă. Se va înregistra locul de unde a fost prelevată proba. Punctul de prelevare trebuie astfel ales încât să nu afecteze structura. În timpul prelevării se vor purta mănuşi de protecţie. Dacă materialul este fibros se vor lua măsuri suplimentare de protecţie pentru a nu se inhala fibre în timpul colectării.
2.6. Poluarea atmosferică
Determinarea poluării atmosferice presupune o gamă largă de măsurători, de la monitorizarea concentraţiilor scă- zute de poluanţi în aer la concentraţiile ridicate ale poluan- ţilor din emisiile atmosferice ale surselor. Monitorizarea emisiilor de la surse poate implica atât măsurători momen- tane, cât şi monitorizare continuă.
Monitorizarea surselor de emisii atmosferice are o meto- dologie complexă, al cărei cadru este prezentat în normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădu- rilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993. La măsurători se va urmări respectarea strictă a condiţiilor de prelevare indi- cate în continuare:
• Este important să se identifice o secţiune (izocine- tică) adecvată pentru prelevare, aleasă în funcţie de profilul de curgere a gazelor prin coşul de evacuare sau con- ductă. Pentru aceasta se va explora conducta cu un tub Pitot în vederea determinării profilului presiunii dinamice a gazului prin conductă pe toată întinderea secţiunii alese pentru prelevare.
• După identificarea secţiunii adecvate pentru prelevare, fiecare acces la liniile de prelevare trebuie să fie racordat la un orificiu dreptunghiular din conductă. Când nu sunt folosite pentru prelevare, orificiile vor fi sigilate.
• Prin conductele circulare se recomandă să fie prele- vate cel puţin patru probe din puncte situate pe diametre perpendiculare, folosind sonde de monitorizare.
• Pentru efectuarea prelevărilor din conducte inaccesi- bile direct datorită înălţimii, este recomandat să se constru- iască o platformă de prelevare.
• Pentru monitorizarea parametrilor ceruţi se va utiliza echipamentul potrivit acestor determinări.
Pentru monitorizarea aerului ambiental este disponibilă o gamă variată de echipamente, în funcţie de parametrii ce se monitorizează şi de localizarea sistemului, de exemplu pentru monitorizarea igienii locului de muncă sau a condiţi- ilor exterioare.
3. Laboratoare de analiză
După prelevarea probelor, exceptând situaţiile monitori- zării in situ, este necesar ca acestea să fie analizate de un laborator competent, care trebuie să dispună de dotare teh- nică corespunzătoare şi acreditare pentru a efectua tipul de analiză cerut.
4. Raportul la bilanţul de mediu nivel II
După prelevarea probelor şi analizarea acestora, va fi redactat raportul care va cuprinde două părţi: una cu des- crierea şi rezultatele investigaţiilor prezentate individual pen- tru fiecare dintre secţiunile 2.1.1-2.1.6, folosite, şi cealaltă cu concluzii şi recomandări privind acţiunile necesare de realizat. Cuprinsul raportului va fi următorul:
I. Descrierea şi rezultatele investigaţiilor
A. Probe de sol:
1. Descrierea precisă a tuturor investigaţiilor realizate, cu justificarea acestora
2. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate, cu structura geologică şi tehnicile de lucru
3. Toate rezultatele analizelor efectuate şi compara- rea acestora cu valorile pragurilor din Reglementarea pri- vind evaluarea poluării mediului
B. Probe de ... 1.
2.
3.
(se continuă pentru fiecare dintre secţiunile 2.1-2.6, folosită)
II. Concluzii şi recomandări
A. Rezumatul neconformării cuantificate
B. Rezumatul obligaţiilor necuantificate şi al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert, inclusiv recomandări pentru studii de urmărire, pentru cuan- tificarea acestora, când este posibil
C. Recomandări pentru elementele programului de con- formare sau pentru obiectivele de mediu minim acceptate, în cazul privatizării
Anexe (analize de laborator şi alte documente rele- vante).
A N A L I Z E L E
minime ce trebuie incluse în investigaţii, în funcţie de istoricul zonei
ANEXA A.3.1.
Risc1) | Utilizări finale ale zonelor contaminate | Minimum de analize |
Ingerarea directă de către copii a solului poluat | Curţi, zone de recreere şi agrement | arsen, total cianuri libere cadmiu, total fenoli plumb, total sulfaţi fluor hidrocarburi aromatice polinucleare |
Asimilarea şi concentrarea poluanţilor în plantele de cultură2) | Curţi, loturi şi terenuri agricole | metale grele, în special: cadmiu, total3) plumb, total3) |
Fitotoxicitate2), 3) | Orice folosinţă pentru cultura plantelor | cupru, total pesticide nichel, total bor zinc, total |
Atac asupra materialelor de construcţii şi a folosinţelor2) | Dezvoltări ale spaţiilor de locuit, clădiri comerciale şi industriale | sulfaţi; sulfiţi fenoli sulfuri uleiuri minerale cloruri azotaţi, azotiţi gudroane substanţe uleioase |
Incendii şi explozii | Orice folosinţă care implică construcţia de clădiri | metan sulf materiale potenţial combustibile (ex. praf de cărbune, ulei, gudron) |
Contactul direct cu poluanţii pe timpul operaţiunilor de demolare, de curăţare sau de construcţie | Riscuri în special pe termen scurt (pentru personalul sau investigatorii care lucrează în zonă) | fenoli azbest hidrocarburi aromatice polinucleare substanţe uleioase şi gudroane materiale radioactive |
Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă2) | Orice folosinţă unde este posibil să apară poluarea apei | fenoli cianuri sulfaţi metale solubile compuşi organici uşori |
1) Riscurile enumerate nu se exclud reciproc. Se poate lua în considerare combinaţia mai multor riscuri.
2) Trebuie măsurat şi pH-ul solului, deoarece influenţează importanţa acestor riscuri.
3) Asimilarea prin admisie capilară a metalelor dăunătoare sau fitotoxice în plante depinde de forma chimică în care aceste elemente se găsesc în sol. Când concentraţia totală prezentă în sol indică un risc potenţial, este necesar să se determine formele particulare şi toate analizele necesare pentru interpretarea corectă a circulaţiei poluanţilor în sistemul sol-apă-floră-faună.
E V A L U A R E A R I S C U L U I
Scopul evaluării riscului
ANEXA A. 4
Introducere
Necesitatea unor informaţii suplimentare privind riscurile poluării identificate sau ale activităţilor poluante, desfăşurate pe un amplasament, poate determina autoritatea compe- tentă de mediu să solicite realizarea evaluării riscului pen- tru a determina probabilitatea unei daune şi posibilii păgubiţi prin acea daună. Nu toate amplasamentele afec- tate de un anumit poluant vor prezenta acelaşi risc sau vor necesita acelaşi nivel de remediere.
Există o gamă largă de metodologii diferite pentru eva- luarea riscului, atât cantitative, cât şi calitative. În continuare este prezentată o metodă generală a unei evaluări de risc.
Definiţia evaluării riscului
Riscul este probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de timp specificată şi este adesea descris sub forma ecuaţiei:
Risc = Pericol x Expunere
Evaluarea riscului este definită „ca un proces pentru identificarea, analizarea de către Banca Mondială şi contro- larea pericolelor datorate prezenţei unei substanţe pericu- loase dintr-o instalaţie". Raportul din 1992 al Societăţii Regale a U.K. explicitează sensul definiţiei prezentate în Directiva Comisiei Europene 93/67/EEC, prezentând distinct componentele evaluării riscului: estimarea şi calcularea. În consecinţă, evaluarea riscului implică o estimare (incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi pro- babilitatea unei manifestări) şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi consecinţele pentru
persoane şi/sau pentru mediul afectat).
Obiectivele evaluării riscului
Obiectivul general al evaluării riscului este de a controla riscurile provenite de la un amplasament, prin identificarea:
• agenţilor poluanţi sau a pericolelor cele mai impor- tante;
• resurselor şi receptorilor expuşi riscului;
• mecanismelor prin care se realizează riscul;
• riscurilor importante care apar pe amplasament;
• măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un „nivel acceptabil".
Tipuri de evaluare a riscului
Multe forme şi întrebuinţări ale evaluării riscului de mediu au fost deja propuse sau sunt în curs de elaborare. Exemple dintre acestea includ:
Evaluări ale sănătăţii
Este cea mai importantă dintre evaluările de risc. Dezvoltări recente au avut în vedere protecţia şi igiena muncii, cu praguri limită stabilite la nivel internaţional pen- tru a determina expunerea în siguranţă la diferite substanţe chimice pe anumite perioade de timp. Standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de exemplu, au fost dez- voltate pentru nivelurile concentraţiilor acceptate ale poluan- ţilor în atmosferă şi pentru limite orientative pentru sănătatea umană (şi recent pentru sănătatea mediului), pen- tru diferiţi parametri.
Evaluări ecologice
Aceste evaluări compară concentraţiile preconizate ale poluanţilor în mediu cu pragurile toxice estimate, în scopul
evaluării securităţii unei emisii propuse. Evaluarea ecologică a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveni- ment care are loc, folosind diferite instrumente sofisticate cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor.
Următoarele elemente caracteristice ale riscului sunt integrate în evaluările de risc privind:
• riscul chimic;
• riscul carcinogen;
• riscul epidemiologic;
• riscul contaminării nucleare;
• riscul apariţiei fenomenelor naturale.
Metodologia generală pentru evaluarea calitativă a riscului
Evaluarea calitativă a riscului va lua în considerare următorii factori:
(1) Pericol/sursă - se referă la poluanţii specifici care sunt identificaţi sau presupuşi a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate şi efectele particulare ale acestora.
(2) Calea de acţionare - reprezintă calea pe care substanţele toxice ajung la punctul la care au efecte dău- nătoare, fie prin ingerare directă sau contact direct cu pie- lea, sau prin migrare prin sol, aer sau apă.
(3) Ţintă/Receptor - reprezintă obiectivele asupra cărora acţionează efectele dăunătoare ale anumitor sub- stanţe toxice de pe amplasament, care pot include fiinţe umane, animale, plante, resurse de apă şi clădiri (sau fun- daţiile şi folosinţele acestora). Acestea sunt numite în ter- meni legali obiective protejate.
Gradul riscului depinde atât de natura impactului asupra receptorului, cât şi de probabilitatea manifestării acestui impact.
Identificarea factorilor critici care influenţează relaţia sursă-cale-receptor presupune caracterizarea detaliată a amplasamentului din punct de vedere fizic şi chimic. În general, evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape:
c: descrierea intenţiei;
c: identificarea pericolului;
c: identificarea consecinţelor;
c: estimarea mărimii consecinţelor;
c: estimarea probabilităţii consecinţelor.
O parte dintre informaţiile necesare pentru a răspunde la aceste întrebări se identifică în bilanţul de mediu nivelul I şi nivelul II. Principalele considerente referitoare la fiecare dintre aceşti factori şi principalele măsuri pentru executarea evaluării sunt descrise în tabelul anexei A.4.1.
Adesea este util să se reprezinte rezumatul analizei sursă-cale-receptor sub forma unei diagrame arbore, înainte de a încerca evaluarea riscului, deoarece aceasta identifică clar acţiunea, pericolul şi consecinţele.
Pe baza informaţiilor prezentate în tabel se va analiza sistematic fiecare agent poluant în raport cu căile sale potenţiale de acţiune asupra receptorilor specificaţi şi se va decide dacă există o relaţie cauzală sau este posibil să existe. Importanţa riscului fiecărui receptor poate fi apoi evaluată, identificând acele riscuri la care se impune o formă de remediere - aceasta reprezintă estimarea riscului. Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare unde probabilitatea şi gravita- tea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribu-
indu--le un punctaj aleatoriu.
Model simplificat
Clasificarea Clasificarea
probabilităţii gravităţii
3 = mare 3 = majoră
2 = medie 2 = medie
1 = mică 1 = uşoară
Riscul se poate calcula apoi prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate, pentru a obţine o cifră comparativă, cum ar fi, 3 (mare) x 2 (serioasă) = 6. Aceasta va permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri. Cu cât rezultatul este mai mare, cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea ris- cului. Această tehnică de bază poate fi dezvoltată pentru a permite analize mai serioase prin mărirea gamei punctajelor de clasificare şi includerea mai multor definiţii perfecţionate a ceea ce ar trebui considerat a fi de gravitate majoră, probabilitate mare etc.
Când în evaluare există un număr mare de poluanţi importanţi, trebuie să se acorde atenţie unei modalităţi mai clare de prezentare. Adesea este util să se facă un rezu- mat al informaţiilor sub forma unei liste de verificare sau matrice. Un exemplu de matrice este dat în tabelul-anexă A.4.2.
Analiza relaţiei sursă-cale-receptor
Scopul principal al evaluării riscului este de a ajuta la stabilirea priorităţilor controlului riscului. Acest lucru se poate realiza prin evaluarea fie calitativă, fie cantitativă a riscului.
Evaluarea riscului implică identificarea pericolelor şi apoi aprecierea riscului pe care acestea îl prezintă, prin exami- narea probabilităţii şi consecinţelor (gravităţii) pagubelor care pot să apară din aceste pericole. Această abordare, prin înmulţirea frecvenţei cu consecinţele, a fost folosită atât în evaluarea calitativă, cât şi în cea cantitativă. Diferenţa dintre cele două este că evaluarea calitativă a riscului con- sideră frecvenţele şi consecinţele în termeni „mici" până la
„mari", în timp ce evaluarea cantitativă a riscului atribuie date de probabilitate statistică părţilor de frecvenţă şi con- secinţe ale ecuaţiei.
Managementul riscului
Ca rezultat al evaluării riscului este posibil să se identi- fice şi să se prioritizeze acele riscuri care nu se pot accepta. În aceste cazuri, atunci când este posibil, pot fi propuse măsuri de remediere şi/sau de implementare a monitorizării adecvate. Managementul riscului se referă la procesul de luare a deciziilor şi implementarea acestuia pri- vitor la riscurile acceptabile sau tolerabile, şi minimizarea sau modificarea acestora ca parte a unui ciclu repetitiv. Poluarea industrială poate fi definită ca prezenţa sub- stanţelor toxice în aer, apă sau sol, fiind adesea rezultatul unor deficienţe în procesele de producţie. Aceste sub- stanţe pot prezenta un risc pentru sănătatea oamenilor sau a sistemelor ecologice. Riscuri diferite pot fi estimate şi comparate folosind evaluarea riscului. În consecinţă, evalu- area riscului poate servi la stabilirea clasificării după priori- tate a problemelor de poluare, pe baza mărimii riscului pe care îl prezintă fie pentru fiinţele umane, fie pentru siste- mele ecologice. Acest proces poate fi apoi folosit ca bază
pentru managementul riscului.
I D E N T I F I C A R E A F A C T O R I L O R S U R S Ă - C A L E - R E C E P T O R
pe un amplasament contaminat
ANEXA A.4.1
Criterii de apreciere
Sursa şi natura poluantului
• solidă, lichidă, gazoasă, organică, anorganică
• concentraţia agenţilor poluanţi şi mobilitatea, solubilitatea lor, disponibilitatea şi retenţia în plante:
- în matrice de sol, apă subterană, apă de suprafaţă
- în depozite generale, bidoane, containere sau structuri îngropate
• distribuţie spaţială şi volumul total al materialului poluat
Natura pericolului
• corosiv sau alte forme de atac asupra materialelor
• toxic, carcinogen, iritant dermatologic sau respirator, asfixiant
• inflamabil, exploziv
• fitotoxic
Ţinte/Receptori
Includ următoarele categorii principale:
• sisteme de apă subterană
• cursuri de apă de suprafaţă: - în afara amplasamentului şi pe amplasament
• receptori umani: - ocupanţi/utilizatori/vecini existenţi şi viitori ai amplasamentului
• sol şi culturi agricole: - existente şi viitoare
• ecosisteme naturale: - faună şi floră
• contact direct sau ingerarea unor materiale contaminate
• migrarea agenţilor poluanţi prin: - straturi permeabile sau fisurate
- apă subterană, apă de suprafaţă şi deversare
- puţ de mină/galerii de acces
- transport în afara amplasamentului prin vehi- cule, ex. nămol/praf de pe drum
- generare de praf în aer
- servicii şi infrastructură
Existenţa barierelor împotriva acestor căi (de exemplu, straturi de permeabilitate mică) Date asupra efectelor riscului/pericolului
Sunt necesare informaţii privind efectele, apariţia şi acceptabilitatea diferitelor pericole pre- zentate de agenţii poluanţi:
• atunci când nivelurile stabilite de declanşarea acţiunii nu sunt disponibile pentru agentul poluant în cauză, de exemplu azbestul
• pentru a suplimenta nivelurile de declanşare a acţiunii, când acestea nu sunt strict aplicabile situaţiei, de exemplu importanţa cuprului, acolo unde peisajul nu este important
Pot fi necesare informaţii privind:
• efectele poluanţilor şi calea de expunere prin care se produc aceste efecte
• efectele specifice asupra oamenilor, materialelor de construcţie şi altor factori de mediu naturali sau antropici
• date despre reacţia la doza de expunere, aspecte toxicologice, concentraţii acceptabile şi durate de expunere.
ANEXA A.4.2.
M A T R I C E
pentru analiza relaţiei sursă-cale-receptor
Atingerea Necesitatea
Agent poluant | Pericol(e) | Sursă(e) | Cale(căi) | Ţinte | sursei, căii, ţintei | Importanţa riscului | lucrărilor de remediere |
Agent | Fitotoxic | Haldă | Dizolvare | Ape | Da | Mică/medie | Nu |
poluant 1, | | de | | subterane | | | |
ex. zinc | | depozitare | Dizolvare | Ape de | Da | Mică/medie | Nu |
| | | | suprafaţă | | | |
| | | Nici una | Sănătate | Nu | Mică | Nu |
| | | | umană | | | |
| | | Extras | Floră | Da | Medie | Da |
| | | prin | | | | |
| | | rădăcini | | | | |
| | | Nici una | Faună | Nu | Mică | Nu |
| | | Nici una | Clădiri/ | Nu | Mică | Nu |
| | | | folosinţe | | | |
Agent | | | | | | | |
poluant 2 | | | | | | | |
Agent | | | | | | | |
poluant 3 | | | | | | | |
Combinaţii | | | | | | | |
de agenţi | | | | | | | |
poluanţi | | | | | | | |
X + Y | | | | | | | |
ANEXA A.5.1
B I L A N Ţ U L D E M E D I U N I V E L O
pentru procesul de privatizare
I. Autorul | Denumirea societăţii comerciale: .......................................... Adresa: ................................................................................... Nr. tel.: ...................... Nr.fax: ...................................... Numele autorului:..................... |
II. Societatea Comercială supusă bilanţului | Denumirea societăţii comerciale: .......................................... Adresa: ................................................................................... Nr. tel.: ...................... Nr.fax: ...................................... Numele/funcţiile .1) ............................................... reprezentanţilor legali: 2) ............................................... |
III. Situaţia conformării cu procedura de autorizare de mediu: (1) Cu autorizaţie de mediu DA NU in vigoare (2) Cu bilanţ de mediu DA NU (3) Cu program de conformare DA NU (4) Cu autorizaţie de DA NU
gospodărirea apelor |
IV. Autorizaţii sau avize legale de funcţionare în vigoare, eliberate de alte autorităţi (sani- tară, protecţia muncii, PSI etc.): DA NU Dacă „Da", rugăm specificaţi şi anexaţi documentele doveditoare............................................ ......................................................................................................................................................... |
V. Mărimea amplasamentului | Suprafaţa totală (m2): | Suprafaţa construită (m2): |
VI. Activităţi desfăşurate pe amplasament Specificaţi: numărul curent conform „Clasificarea activităţilor cu impact asupra mediului" din anexa A.6 şi/sau, după caz, alte activităţi decât cele din listă, identificate pentru perioada: (i) Prezentă: ................................................... ......................................................... (ii) Anterioară: ................................................... ........................................................ (iii) Viitoare: ........................................................
........................................................ Anexaţi dovada folosinţei trecute a terenului amplasamentului, dacă există. Bifaţi dacă este anexată |
VII. Categoria de folosinţă a terenului şi calitatea legală a utilizatorului (proprietar, chiriaş etc.): (i) Prezentă ............ (ii) Anterioară ............ (iii) Viitoare ............... |
VIII. Număr de personal | Normă întreagă: | Normă parţială: |
IX. Orice investigaţie anterioară a amplasamentului privind poluarea terenului: | DA NU Dacă „Da", detaliaţi poluanţii identificaţi si concentraţiile maxime determinate în soluri şi ape subterane ................... |
X. Situaţia conformării emisiilor de poluanţi cu reglementările în vigoare: A Apă (i) Ape reziduale Conformarea cu reglementările în vigoare: DA NU (ii) Canalizare menajeră Conformarea cu reglementările în vigoare: DA NU (iii) Ape pluviale
Conformarea cu reglementările în vigoare: DA NU |
B Aer (i) Emisii de combustie (surse fixe) Conformarea cu reglementările în vigoare: DA NU (ii) Emisii tehnologice Conformarea cu prevederile în vigoare: DA NU (iii) Altele
Rugăm specificaţi ........................................ ..................................................... |
XI. Apa de suprafaţă | (numele celui mai apropiat curs de apă, direcţia şi distanta faţă de amplasament) |
XII. Apa subterana | (adâncimea apelor subterane pe amplasament, folosinţa curentă şi folosinţa pentru necesităţile activităţii) |
XIII. Producerea deşeurilor solide | (toneUlună; separate pe categorii, cu descrierea generală a com- poziţiei şi a amenajărilor existente pentru depozitare; anexaţi eviden- ţele, dacă este cazul) |
XIV. Rezervoare şi conducte subterane | (substanţa depozitatăUtransportată; volumUdebit) |
XV. Poluări accidentale semnificative | DA NU Dacă „Da", specificaţi poluantul şi măsurile de intervenţie între- prinse: .............................................. ............................................................................................................ |
XVI. Penalităţi si sancţiuni | (Lista penalităţilor si sancţiunilor pe ultimii doi ani, inclusiv cele ne- achitate) |
XVII. Transformatoare in proprietate | DA NU Dacă „Da", ce capacitate, ce vechime, dacă conţin PCB? |
XVIII. Prezenţa azbestului | DA NU Dacă „Da", ce tip; dacă este în clădiri, ce suprafaţă acoperă (m2)? ........................................ ............................................. |
XIX. Folosinţa terenului înconjurător pe o distanţă de 150 m (rezidenţială, comercială, recreaţională, industrială etc.)
Nord:
Vest:
Est:
Sud:
Autorul Titularul
(semnătura şi, după caz, (semnăturile reprezentanţilor legali ştampila unităţii) şi ştampila unităţii)
1. ....................
2. ....................
ANEXA A.5.2
(Se completează de către autoritatea de mediu competentă)
AUTORIZAŢII DE FUNCŢIONARE SITUAŢIA CONFORMĂRII | (1) Autorizaţie de mediu: Numărul de identificare şi durata de valabilitate......... .............................................. |
(2) Autorizaţie de gospodărirea apelor Numărul de identificare şi durata de valabilitate.......... .............................................. |
(3) Accept de descărcare a apelor uzate în canalizarea altei unităţi (dacă este cazul) Numărul de identificare şi durata de valabilitate........ .............................................. |
(4) Autorizaţie PSI Numărul de identificare şi durata de valabilitate......... .............................................. |
(5) Autorizaţie sanitară Numărul de identificare şi durata de valabilitate........ .............................................. |
(6) Autorizaţie de protecţia muncii Numărul de identificare şi durata de valabilitate........ .............................................. |
(7) Plan de apărare împotriva dezastrelor (după caz) Numărul de identificare şi durata de valabilitate........ .............................................. |
(8) Acte de proprietate sau drept de folosire a terenului, clădirilor şi utilităţilor ............................................ .............................................. |
Calitatea solului................................ .............................................. |
Calitatea apelor subterane........................... .............................................. |
| Emisii atmosferice............................... |
.............................................. |
Alimentarea cu apă............................... |
.............................................. |
Evacuarea apelor uzate.......................... |
.............................................. |
Gospodărirea deşeurilor ......................... |
.............................................. |
Încadrarea în nivelul de zgomot şi vibraţii admis ................ |
.............................................. |
Igiena si protecţia muncii ..................................................... |
.............................................. |
Penalităţi şi sancţiuni în ultimii 2 ani, altele decât cele |
declarate de societatea comercială în Anexa A.5.1, |
poz. XVI......................................................................................... |
.............................................. |
Datorii către autoritatea de mediu (pe categorii de tarife şi |
taxe) ............................................................ |
.............................................. |
STABILIREA OBIECTIVELOR DE MEDIU MINIM ACCEPTATE
I. Pe baza informaţiilor prezentate în bilanţul de mediu nivel 0, autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte:
obiectivele de mediu minim acceptate conform tabelului de mai jos (folosiţi pagini suplimentare, dacă este cazul),
sau
un singur obiectiv de mediu minim acceptat, constând în reînnoirea autorizaţiei de mediu la schimbarea titularului activităţii în termen de ......... luni de la data vânzării (se completează numai dacă activitatea se conformează cerinţelor legale în vigoare),
sau
că informaţiile nu sunt suficiente pentru stabilirea pe domenii a obiectivelor de mediu minim acceptate şi stabileşte ca obiectiv de mediu minim acceptat obţinerea autoriza- ţiei de mediu în termen de ......... luni de la data vânzării.
Domeniul conformării | Obiective de mediu minim acceptate | Termenul realizării |
Poluarea solului şi a apelor subterane | | |
Descărcarea apelor uzate | | |
Emisii atmosferice | | |
Gospodărirea deşeurilor | | |
Igiena si protecţia muncii | | |
Planuri de apărare împotriva dezastrelor si de prevenire a incendiilor | | |
Altele Autorizaţie de mediu ...... ...... | Obţinerea autorizaţiei de mediu | ...... luni de la data vânzării (se completează întotdeauna) |
II. Recomandări justificate privind investigaţii suplimentare .......................................................
............................................................................... (folosiţi pagini suplimentare, dacă este cazul)
Şeful compartimentului „Reglementări" Director
(semnătura şi ştampila A.P.M.)
Întocmit,
| | ANEXA A. 6 |
C L A S I F I C A R E A A C T I V I T Ă Ţ I L O R | |
cu impact negativ asupra mediului | |
Nr. crt. al categoriei | Nr. crt. al activităţii | Categoria Activitatea | Observaţii |
I. | 1. 2. | Agricultură Puţuri seci; locuri de depozitare a cadavrelor de animale bolnave Depozite de pesticide, fungicide şi | |
| | alte substanţe similare | |
II. | 1. | Extracţie de Extracţie, manipulare şi depozitare combustibili a substanţelor combustibile fosile | |
III. | 1. | Extracţia Extracţia, manipularea şi depozitarea minereurilor minereurilor şi a constituenţilor acestora | |
IV. | 1. 2. | Producere de Producerea gazului din combustibili energie fosili Reformare, rafinare, purificare sau | (Inclusiv conducte şi alte feluri de transport) (Inclusiv conducte |
| 3. | odorizare a gazelor naturale sau a altor gaze provenind din combustibili fosili Piroliză, cocsare, distilare, lichefiere, | şi alte feluri de transport) (Altele decât pentru |
| 4. | oxidare, tratamente termice, conversie, purificare sau rafinare a combustibililor fosili, (inclusiv conducte şi alte feluri de transport) Centrale termoelectrice, altele decât | gazeificare sau producere de cocs) |
| 5. | cele nucleare Centrale nucleare şi producerea, | |
| 6. | îmbogăţirea şi reprocesarea combusti- bililor nucleari Staţii de transformare şi substaţii | |
V. | 1. 2. | Producerea şi Producerea, recuperarea, rafinarea sau folosirea depozitarea produselor petroliere, petro- chimicalelor chimice sau a derivatelor acestora Producerea, rafinarea sau stocarea | (Inclusiv bitum, asfalt) (Inclusiv îngrăşă- |
| 3. | substanţelor chimice organice sau anorganice legate de folosinţe agricole Producerea, rafinarea sau stocarea | minte, pesticide, ierbicide, fungicide etc.) (Inclusiv vopsele, |
| 4. | altor substanţe chimice organice sau anorganice Producerea, rafinarea sau stocarea | lacuri, coloranţi, cerneluri, substanţe cosmetice, plastice, farmaceutice şi alte chimicale) |
| | gazelor industriale care nu sunt incluse în alte secţiuni ale listei | |
VI. | 1. 2. | Industrie metaliferă Producere, rafinare sau recuperare a (inclusiv şpan şi metalelor prin procese fizice, chimice, rebuturi) termice, electrolitice sau alte procese de extracţie Procese de încălzire, topire sau tur- | (Inclusiv toate zonele de minerit pentru producţia de metale) (Inclusiv tratamente |
| 3. | nare a metalelor reprezentând ca parte sau întreg procesul de prelucrare Procese de formare la rece, inclusiv | de oţelire şi călire) |
| 4. | ambutisare, laminare, extrudare, con- casare, formare Finisarea metalelor, inclusiv prin pro- | |
| | cese anodice, de conservare, acope- rire, laminare şi alte procese similare | |
Nr. Nr.
crt. al crt. al Categoria Activitatea Observaţii categoriei activităţii
VII. 1. Industrie Producerea sau rafinarea nemetalife- nemetaliferă relor prin tratarea minereurilor
2. Producerea sau procesarea fibrelor minerale
3. Producerea cimentului, varului şi a ghipsului, inclusiv fabricarea cărămizilor şi alte procese similare
VIII 1. Producerea sticlei Producerea sticlei sau a produselor (Inclusiv lămpile
pe bază de sticlă fluorescente)
IX. 1. Producerea Producerea ceramicii şi a produselor (Inclusiv glazuri şi ceramicii pe bază de ceramică emailuri vitroase)
X. 1. Inginerie şi procese Producerea bunurilor din metal,
de producţie inclusiv inginerie mecanică care pre-
supune metale şi lucrări metalice
2. Producerea, stocarea sau testarea explozibililor, agenţilor explozivi sau a altor produse similare
3. Producerea şi repararea echipamen- (Inclusiv transfor- telor electrice, electronice şi a compo- matoare şi conden- nentelor acestora satoare)
XI. 1. Cherestea şi Tratamente chimice şi acoperire a (Inclusiv tratamente produse de cherestelei şi a produselor din de conservare a cherestea cherestea lemnului)
XII. 1. Textile Argăsirea, confecţionarea sau alte procese pentru pregătirea, tratamentul sau tăbăcirea pieilor
2. Ţesutul, înălbirea, colorarea sau finisa- rea ţesăturilor sau fibrelor
3. Producerea covoarelor sau a altor textile (Inclusiv linoleumul) pentru acoperirea pardoselilor
XIII. 1. Producerea pastei Producerea pastei de hârtie, a hârtiei, (Inclusiv imprimarea de hârtie şi tipărire a cartonului sau a produselor derivate şi tipărirea)
din acestea
XIV. 1. Producerea de Producerea alimentelor şi a hranei alimente pentru animale
2. Procesarea produselor animaliere (Exclusiv unităţi de preparare cu capa- citate mai mare de
5 000t/an)
XV. 1. Producerea Producerea cauciucului natural sau (Include confecţio- cauciucului sintetic narea şi reşaparea
cauciucurilor)
XVI. 1. Infrastructură Trierea, demontarea, repararea sau
întreţinerea stocului de rulare al căilor ferate
2. Demontarea, repararea sau întreţine- (Inclusiv ambarca- rea navelor marine, fluviale sau de pe ţiuni fără motor) cursurile interioare
3. Demontarea, repararea sau întreţine- (Inclusiv garaje şi rea căilor de transport rutier şi a ve- staţii de încărcare) hiculelor utilizate în aceste operaţiuni
4. Demontarea, repararea sau întreţine- (Inclusiv aparatele rea sistemului de transport aerian de zbor)
XVII. 1. Neutralizarea Tratarea apelor de canalizare şi a deşeurilor altor categorii de ape uzate
2. Stocarea, tratarea sau neutralizarea (Inclusiv nămolurile nămolurilor din tratarea apelor
uzate)
Nr. | Nr. | |
crt. al | crt. al | Categoria | Activitatea | Observaţii |
categoriei | activităţii | | | |
| 3. | | Tratarea, stocarea, depozitarea sau | (Inclusiv rebuturile |
| | | neutralizarea deşeurilor, inclusiv a | şi activităţile de |
| | | celor orăşeneşti şi de la alte folosinţe | demolare) |
| 4. | | Depozitarea sau neutralizarea materia- | |
| | | lelor radioactive | |
XVIII. | 1. | Diverse | Operaţii de curăţare uscată | |
| 2. | | Folosinţe fotografice şi de procesare a | |
| | | materialelor fotografice | |
| 3. | | Laboratoare pentru scopuri educaţionale | |
| | | sau de cercetare | |
| 4. | | Curăţarea rezervoarelor şi a cilindrilor | |
| 5. | | Ariile cu câmp electromagnetic puternic | |
| 6. | | Demolarea clădirilor, uzinelor sau echipa- | |
| | | mentelor uzate, provenind din oricare | |
| | | din activităţile din această listă | |
| 7. | | Terenuri refăcute prin utilizarea umplutu- | |
| | | rilor din materiale poluante | |
MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI
O R D I N
pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului
Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,
în temeiul prevederilor art. 9, art. 10 alin. 4, art. 14 şi art. 64 lit. d) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, Ordinului nr. 125/1996 secţiunea 5 pct. 5.4., 5.5. şi 5.6. şi secţiunea 8 pct. 8.1. şi 8.2. al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, care a aprobat Procedura de reglementare a activităţilor economico-sociale cu impact asu-
pra mediului,
Hotărârii Guvernului nr. 568/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu modificările ulterioare,
emite următorul ordin:
1. Se aprobă Reglementarea privind evaluarea poluării mediului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
2. Departamentul protecţiei mediului prin Direcţia strategii şi reglementări pentru protecţia mediului răspunde de aplicarea prevederilor prezentului ordin şi de instruirea
periodică în mod unitar a personalului din cadrul unităţilor teritoriale, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul emiterii actelor de reglementare.
3. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.
Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,
Ioan Oltean
Bucureşti, 3 noiembrie 1997.
Nr. 756.
Reglementare privind evaluarea poluării mediului
ANEXĂ
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta reglementare stabileşte procedurile şi normele tehnice privind identificarea prejudiciilor aduse mediului, în scopul determinării responsabilităţilor pentru remedierea acestora şi se emite în baza prevederilor
art. 36, 42 şi 48 din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, precum şi a prevederilor articolului 15 alin. (5) din Legea apelor nr. 107/1996.
Prevederile prezentei reglementări nu se referă la con- taminările cu microorganisme şi/sau substanţe radioactive care sunt supuse altor prevederi legale.
Art. 2. - În înţelesul prezentului ordin, se vor utiliza definiţiile următoarelor noţiuni:
• Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile materiale, în spaţii deschise
din afara perimetrului uzinal.
• Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicită potrivit competen- ţelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.
• Emisie de poluanţiUemisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţi din surse staţionare sau mobile.
• Evacuare de ape uzateUevacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate.
• Evaluare a riscului - analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente ale unui impact asupra mediului.
• Folosinţă sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care implică o anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor.
• Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice şi structurale ale elemente- lor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii bio- logice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate; deteriorarea echilibru- lui ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o pro- babilitate de manifestare în viitor, considerată inacceptabilă de către autorităţile competente.
• Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competentă, privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alertă sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi reco- mandările studiului de evaluare a riscului.
• Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de polu- anţi în mediu, ce depăşesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile compe- tente consideră că un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii supli- mentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.
• Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
• Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza auto- rităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
• Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile compe- tente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
• Probă de referinţă - probă materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizată pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiză chimică a solurilor.
• Preceptori acvatici - ape de suprafaţă interioare, de frontieră sau costiere, precum şi ape subterane, în care sunt evacuate ape uzate, exceptând zonele de influenţă directă sau de amestec ale acestor evacuări.
CAPITOLUL II
Praguri de alertă şi praguri de intervenţie
Art. 3. - Prezenta reglementare defineşte semnificaţia şi stabileşte dispoziţiile referitoare la pragurile de alertă şi la pragurile de intervenţie pentru poluanţii din: aer, apă şi sol.
Art. 4. - Dispoziţiile referitoare la pragurile de alertă sunt următoarele:
a) pragurile de alertă avertizează autorităţile competente asupra existenţei, într-o anumită situaţie, a unei poluări potenţiale în aer, apă sau sol;
b) când concentraţia unuia sau mai multor poluanţi depăşeşte un prag de alertă, autorităţile competente pot dispune, dacă se consideră necesar, o monitorizare supli- mentară asigurată de către titularii activităţilor potenţial res- ponsabile de poluare, fie prin sisteme proprii, fie prin unităţi specializate. În acelaşi timp, autorităţile competente vor soli- cita şi vor urmări introducerea unor măsuri de reducere a concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
Art. 5. - Pragurile de intervenţie sunt pragurile de polu- are la care autorităţile competente:
a) apreciază oportunitatea şi solicită, dacă este necesar, executarea studiilor de evaluare a riscului;
b) investighează consecinţele poluării asupra mediului;
c) impun reducerea poluării, astfel încât concentraţiile de poluanţi în emisii/evacuări să scadă la valorile prevăzute de reglementările în vigoare.
CAPITOLUL III
Reglementări privind poluarea solurilor
Art. 6. - Pragurile de alertă şi pragurile de intervenţie pentru concentraţiile agenţilor poluanţi în soluri sunt cuprinse în anexa la prezentele reglementări. Aceste valori vor înlocui toate celelalte norme utilizate anterior în România, referitoare la poluarea solurilor.
Art. 7. - Importanţa poluării solurilor cu substanţe chi- mice şi alţi agenţi poluanţi care nu sunt incluşi în anexa la prezentele reglementări va fi apreciată de către autorităţile competente pe baza unor studii efectuate de unităţi specia- lizate.
Art. 8. - Prezentele reglementări privind poluarea solu- rilor se referă atât la folosinţa sensibilă, cât şi la cea mai puţin sensibilă a terenurilor, identificate după cum urmează:
a) folosinţa sensibilă a terenurilor este reprezentată de utilizarea acestora pentru zone rezidenţiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii, precum şi suprafeţele de terenuri prevă- zute pentru astfel de utilizări în viitor;
b) folosinţa mai puţin sensibilă a terenurilor include toate utilizările industriale şi comerciale existente, precum şi
suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor;
c) în cazul în care există incertitudini asupra încadrării unei folosinţe de teren, se vor considera concentraţiile pra- gurilor de alertă şi de intervenţie pentru folosinţele sensi- bile ale terenurilor.
Art. 9. - Relevanţa pragurilor de alertă şi de intervenţie va determina următoarele măsuri:
a) în situaţiile în care concentraţiile de poluanţi în sol se situează sub valorile de alertă pentru folosinţa sensibilă a terenurilor, autorităţile competente nu vor stabili măsuri speciale;
b) când concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi din soluri depăşesc pragurile de alertă, dar se situează sub pragurile de intervenţie pentru folosinţa corespunzătoare a terenului, se consideră că există impact potenţial asupra solului. În aceste situaţii, autorităţile competente vor dis- pune măsuri de prevenire a poluării în continuare a solului şi de monitorizare suplimentară a surselor potenţiale de poluare;
c) când concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi din soluri depăşesc pragurile de intervenţie pentru folosinţa existentă a terenului, se consideră că există impact asupra solului. În aceste situaţii, utilizarea zonei afectate pentru folosinţe sensibile nu este permisă şi vor fi realizate preve- derile art. 10. Dezvoltarea acestor zone pentru folosinţe mai puţin sensibile ale terenurilor poate fi permisă, dacă concentraţiile acestor poluanţi nu depăşesc valorile de inter- venţie ale folosinţei mai puţin sensibile a terenurilor. Dacă sunt depăşite valorile de intervenţie pentru categoria de folosinţă mai puţin sensibilă a terenurilor, nu se va permite nici o folosinţă a terenurilor şi vor fi aplicate prevederile art. 10 şi, după caz, ale art. 11;
d) pentru situaţia în care este necesar pentru o anumită utilizare ca un teren de folosinţă mai puţin sensibilă să treacă în categoria de folosinţă sensibilă, trebuie satisfăcute cerinţe speciale. În astfel de situaţii, utilizarea terenurilor pentru folosinţe sensibile este posibilă, numai dacă concen- traţiile de poluanţi din sol se încadrează sub nivelul de alertă al folosinţei sensibile a terenurilor şi dacă sunt satis- făcute prevederile art. 10 şi, după caz, ale art. 11 ;
e) când pragurile de intervenţie sunt depăşite la unul sau mai mulţi poluanţi din sol pentru terenuri cu folosinţă sensibilă sau mai puţin sensibilă, autorităţile competente vor dispune executarea unui studiu de evaluare a riscului. Obligaţia executării studiului de evaluare a riscului va fi a titularilor de activităţi desfăşurate pe zona de teren afec- tată, cu excepţia cazurilor în care s-au identificat alţi res- ponsabili pentru poluarea înregistrată;
f) atunci când sunt implicaţi mai mulţi titulari de activităţi desfăşurate pe un teren afectat de poluare, autorităţile competente vor solicita un singur studiu de evaluare a ris- cului pentru zona în cauză, iar costul acestuia va fi împăr- ţit între titulari, corespunzător ariei geografice deţinute în zona afectată. În anumite situaţii, când autorităţile compe- tente pot identifica un titular considerat ca posibil răspun- zător de poluare, acestuia i se poate solicita să suporte costul total al studiului de evaluare a riscului.
Art. 10. - Pentru stabilirea obiectivelor de remediere pe
baza interpretării studiilor de evaluare a riscului, autorităţile competente trebuie să decidă dacă:
a) pot fi dezvoltate în viitor obiective care implică utili- zarea terenurilor pentru folosinţa sensibilă sau mai puţin sensibilă a terenurilor;
b) terenul poate rămâne în continuare în folosinţa curentă, dar folosinţa nu mai poate fi extinsă;
c) trebuie luate măsuri de remediere.
Art. 11. - În situaţiile când sunt necesare lucrări de remediere, autorităţile competente vor stabili obiectivele de remediere, luând în considerare următoarele:
a) aceste obiective de remediere, reprezentând concen- traţiile finale de poluanţi din soluri după realizarea lucrărilor de depoluare, se vor situa fie sub pragurile de alertă fie sub pragurile de intervenţie. Autorităţile competente vor sta- bili, pentru fiecare caz în parte, dacă obiectivele de reme- diere vor fi valorile de alertă sau valorile de intervenţie, pe baza rezultatelor studiului de evaluare a riscului şi a esti- mării costurilor şi beneficiilor remedierii;
b) când se execută activităţi de remediere, titularul va răspunde de lucrările implicate şi va prezenta autorităţilor competente dovada că prin lucrările de remediere s-au atins concentraţiile de poluanţi stabilite ca obiective de remediere de către autoritatea competentă.
Art. 12. - Prelevarea şi analizarea probelor de sol se va face în conformitate cu următoarele prevederi:
a) prelevarea de probe de soluri în scopul estimării nivelului de poluare se va face în conformitate cu prevede- rile Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediu- lui nr. 184/1997 privind Procedura de realizare a bilanţurilor de mediu;
b) laboratoarele care execută analize de poluanţi din soluri vor utiliza probe de referinţă pentru a confirma acurateţea şi precizia tehnicilor analitice folosite. Aceste probe de referinţă trebuie analizate împreună cu probe pre- levate din fiecare zonă a terenului şi toate probele vor fi analizate cu metodologia adecvată, conform standardelor în vigoare;
c) în situaţiile în care pentru anumiţi poluanţi nu există metode standard de analiză, se vor folosi metodele anali- tice agreate la nivel internaţional, care vor fi difuzate auto- rităţilor competente de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului;
d) răspunderea pentru acurateţea şi precizia rezultatelor analizelor privind concentraţiile agenţilor poluanţi în soluri va reveni părţii care execută prelevarea probelor şi labora- toarelor care execută analizele.
CAPITOLUL IV
Reglementări privind evaluarea poluării aerului
Art. 13. - Pragurile de alertă şi de intervenţie privind poluarea atmosferei se definesc în felul următor:
a) depăşirea concentraţiilor maxime admise de poluanţi, înscrise în reglementările legale, se consideră praguri de intervenţie pentru poluarea atmosferică;
b) pragurile de alertă pentru concentraţiile de poluanţi în emisiile atmosferice şi în aerul ambiental sunt stabilite la 70% din pragurile de intervenţie ale aceloraşi poluanţi, luând în considerare perioada de timp relevantă în care trebuie să se măsoare aceste concentraţii.
Art. 14. - Importanţa existenţei în emisiile atmosferice şi în aerul ambiental a unor substanţe chimice şi a altor agenţi care nu sunt înscrişi în reglementările legale existente va fi estimată prin studii efectuate de instituţii specializate,
iar costul acestora va fi suportat de către unitatea care produce emisiile conţinând aceste substanţe.
Art. 15. - Relevanţa pragurilor de alertă şi de interven- ţie în procesul de interpretare şi decizie al autorităţii com- petente determină următoarele situaţii:
a) când concentraţiile de poluanţi în emisiile atmosferice sau în aerul ambiental se situează sub pragurile de alertă, nu este necesară stabilirea unor măsuri speciale de către autoritatea competentă;
b) când concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi depăşesc pragurile de alertă, dar se situează sub nivelurile de intervenţie, pentru emisiile atmosferice sau pentru aerul ambiental, se consideră că există impact potenţial asupra aerului. În aceste situaţii, autorităţile competente vor cere reducerea concentraţiilor de poluanţi în emisii şi monitoriza- rea suplimentară a surselor identificate sau potenţiale de poluare;
c) când concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi din emisiile atmosferice sau din aerul ambiental depăşesc pra- gurile de intervenţie, se consideră că există impact asupra aerului. Când această situaţie se datorează emisiilor atmo- sferice provenind de la o singură sursă, autorităţile compe- tente vor dispune reducerea concentraţiilor de poluanţi, astfel încât să nu se depăşească nivelurile de intervenţie. Când emisiile atmosferice provin de la mai multe surse sau când aerul ambiental este poluat peste pragul de interven- ţie şi nu este imediat posibilă identificarea principalei cauze a poluării, autorităţile competente vor dispune monitorizarea suplimentară pentru identificarea surselor poluării. După identificarea acestor surse, autorităţile competente vor dis- pune reducerea concentraţiilor de poluanţi în emisii, astfel încât să nu se depăşească pragurile de intervenţie. Dacă este necesar, autorităţile competente vor stabili obiective de remediere pentru concentraţiile de poluanţi în emisii atmo- sferice sau în aerul ambiental, care să se situeze sub valo- rile pragului de intervenţie.
Art. 16. - Prelevarea probelor de aer trebuie să ţină seama de următoarele:
a) laboratoarele care execută analizarea poluanţilor în emisii atmosferice sau în aerul ambiental trebuie să utili- zeze metodologii adecvate, aşa cum sunt stabilite prin standardele şi reglementările în vigoare;
b) în situaţiile în care nu există metodologii de prelevare şi analiză pentru anumiţi poluanţi, acestea vor fi stabilite, la cererea autorităţilor competente, prin studii efectuate de institute specializate. Costul acestor studii va fi suportat de titularul activităţii care generează aceşti poluanţi;
c) răspunderea pentru acurateţea şi precizia rezultatelor analitice asupra concentraţiilor de poluanţi în emisiile atmosferice sau în aerul ambiental revine părţii care prele- vează probele şi laboratorului care execută analizele.
CAPITOLUL V
Reglementări privind evaluarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane
Art. 17. - Pragurile de alertă şi pragurile de intervenţie privind poluarea apelor se definesc în modul următor:
a) depăşirile concentraţiilor maxime admise de poluanţi, prevăzute de reglementările în vigoare, reprezintă pragurile de intervenţie pentru poluarea apelor de suprafaţă şi subte- rane, precum şi pentru evacuările de ape uzate;
b) pragurile de alertă pentru concentraţiile de poluanţi în apele de suprafaţă sau subterane, precum şi evacuările de
ape uzate reprezintă 70% din pragurile de intervenţie ale aceloraşi poluanţi;
c) importanţa poluării apelor de suprafaţă si subterane, precum şi a evacuărilor de ape uzate cu substanţe chimice şi alţi agenţi poluanţi, care nu sunt înscrişi în reglementările legale existente, vor fi estimate prin studii efectuate de insti- tuţii specializate şi costul acestora va fi suportat de către unitatea poluatoare.
Art. 18. - Relevanţa pragurilor de alertă şi de interven- ţie în procesul de interpretare şi decizie al autorităţii com- petente determină următoarele situaţii:
a) când concentraţiile de poluanţi în apele de suprafaţă sau subterane, precum şi în evacuările de ape uzate, se situează sub nivelurile de alertă, nu este necesară stabili- rea unor masuri speciale de către autoritatea competentă;
b) când concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi depăşesc pragul de alertă, dar se situează sub pragul de intervenţie pentru apele de suprafaţă şi subterane, precum şi pentru evacuările de ape uzate, se consideră că există impact potenţial asupra apelor. În aceste situaţii autorităţile competente pot dispune reducerea concentraţiilor de polu- anţi în evacuările de ape uzate şi efectuarea unei monitori- zări suplimentare a surselor identificate sau potenţiale de poluare;
c) când concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi din apele de suprafaţă sau subterane sau din evacuările de ape uzate depăşesc pragul de intervenţie, se consideră că există impact asupra apelor. Când poluarea provine dintr-o singură sursă, autoritatea competentă va dispune reducerea concentraţiilor de poluanţi din evacuările de ape uzate, ast- fel încât acestea să nu depăşească valorile pragului de intervenţie. Când poluarea provine din contribuţia mai mul- tor surse şi/sau nu este posibilă identificarea imediată a principalei cauze a poluării, autoritatea competentă va dis- pune monitorizarea suplimentară, pentru a identifica contri- buţia fiecărei surse la poluarea identificată şi efectele cumulative ale acestora. În funcţie de evaluarea efectelor cumulative, autoritatea competentă poate stabili reducerea concentraţiilor de poluanţi în evacuările de ape uzate, fixând ca obiective de remediere concentraţii de poluanţi în evacuări situate sub valorile concentraţiilor maxime admise, stabilite anterior prin actul de reglementare.
Art. 19. - Prelevarea şi analizarea probelor de apă tre- buie să ţină seama de următoarele:
a) analiza concentraţiilor de poluanţi în apele de supra- faţă sau subterane, precum şi în evacuările de ape uzate se va executa prin laboratoare de specialitate care utili- zează metodologii adecvate, în conformitate cu standardele şi reglementările în vigoare;
b) în situaţiile în care nu există metodologii de prelevare şi analiză pentru anumiţi poluanţi, acestea vor fi stabilite, la cererea autorităţilor competente, prin studii efectuate de institute specializate. Costul acestor studii va fi suportat de titularul activităţii care generează aceşti poluanţi;
c) răspunderea pentru acurateţea şi precizia rezultatelor analitice privind concentraţiile de poluanţi în apele de suprafaţă şi subterane, precum şi în evacuările de ape uzate revin părţii care prelevează probele şi laboratorului care execută analizele.
Compuşi anorganici
V A L O R I D E R E F E R I N Ţ Ă
pentru urme de elemente chimice în sol
ANEXĂ
la reglementare Tabelul nr. 1
(mg/kg substanţă uscată)
Praguri de alertă/ Praguri de intervenţie/
Urme de Valori Tipuri de folosinţe Tipuri de folosinţe
element | normale | Sensibile Mai puţin Sensibile Mai puţin sensibile sensibile |
I. Metale: | | |
Antimoniu (Sb) | 5 | 12,5 20 20 40 |
Argint (Ag) | 2 | 10 | 20 | 20 | 40 |
Arsen (As) | 5 | 15 | 25 | 25 | 50 |
Bariu (Ba) | 200 | 400 | 1.000 | 625 | 2.000 |
Beriliu (Be) | 1 | 2 | 7,5 | 5 | 15 |
Bor solubil (B) | 1 | 2 | 5 | 3 | 10 |
Cadmiu (Cd) | 1 | 3 | 5 | 5 | 10 |
Cobalt (Co) | 15 | 30 | 100 | 50 | 250 |
Crom (Cr): Crom total | 30 | 100 | 300 | 300 | 600 |
Crom hexavalent | 1 | 4 | 10 | 10 | 20 |
Cupru (Cu) | 20 | 100 | 250 | 200 | 500 |
Mangan (Mn) | 900 | 1.500 | 2.000 | 2.500 | 4.000 |
Mercur (Hg) | 0,1 | 1 | 4 | 2 | 10 |
Molibden (Mo) | 2 | 5 | 15 | 10 | 40 |
Nichel (Ni) | 20 | 75 | 200 | 150 | 500 |
Plumb (Pb) | 20 | 50 | 250 | 100 | 1.000 |
Seleniu (Se) | 1 | 3 | 10 | 5 | 20 |
Staniu (Sn) | 20 | 35 | 100 | 50 | 300 |
Taliu (Tl) | 0,1 | 0,5 | 2 | 2 | 5 |
Vanadiu (V) | 50 | 100 | 200 | 200 | 400 |
Zinc (Zn) | 100 | 300 | 700 | 600 | 1.500 |
II. Alte elemente: | | | | | |
Cianuri (libere) | <1 | 5 | 10 | 10 | 20 |
Cianuri (complexe) | <5 | 100 | 200 | 250 | 500 |
Sulfocianaţi | <0,1 | 10 | 20 | 20 | 40 |
| | | | | |
Fluor (F) | - | 150 | 500 | 300 | 1000 |
Brom (Br) | - | 50 | 100 | 100 | 300 |
| | | | | |
Sulf (elementar) | - | 400 | 5.000 | 1.000 | 20.000 |
Sulfuri | - | 200 | 400 | 1.000 | 2.000 |
Sulfaţi | - | 2.000 | 5.000 | 10.000 | 50.000 |
V A L O R I D E R E F E R I N Ţ Ă
pentru urme de elemente chimice în soluri
Hidrocarburi aromatice şi poliaromatice, hidrocarburi din petrol
Tabelul nr. 2
(mg/kg substanţă uscată)
Praguri de alertă/ Praguri de intervenţie/
poluant | normale | Sensib | ile Mai puţin | Sensibile | Mai puţin sensibile |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
I. Hidrocarburi aromatice mononucleare: |
Benzen | <0,01 | 0,25 | 0,5 | 0,5 | 2 |
Etilbenzen | <0,05 | 5 | 10 | 10 | 50 |
Urme de Valori Tipuri de folosinţe Tipuri de folosinţe sensibile
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
Toluen | | <0,05 | 15 | 30 | 30 | 100 |
Xilen | <0,05 | 7,5 | 15 | 15 | 25 |
II. Hidroxilbenzeni: | | | | | |
Fenol | <0,02 | 5 | 10 | 10 | 40 |
Catechol | <0,05 | 5 | 10 | 10 | 20 |
Resorcină | <0,05 | 2,5 | 5 | 5 | 10 |
Hidrochinonă | <0,05 | 2,5 | 5 | 5 | 10 |
Cresol | <0,05 | 2,5 | 5 | 5 | 10 |
Total hidrocarburi |
aromatice (HA) | <0,5 | 25 | 50 | 50 | 150 |
III. Hidrocarburi | | | | | |
aromatice polinucleare | | | | | |
(HAP): | | | | | |
Antracene | <0,05 | 5 | 10 | 10 | 100 |
Benzoantracen | <0,02 | 2 | 5 | 5 | 50 |
Benzofluoranten | <0,02 | 2 | 5 | 5 | 50 |
Benzoperilen | <0,02 | 5 | 10 | 10 | 100 |
Benzopiren | <0,02 | 2 | 5 | 5 | 10 |
Chrisen | <0,02 | 2 | 5 | 5 | 50 |
Fluoranten | <0,02 | 5 | 10 | 10 | 100 |
Indeno (1,2,3) piren | <0,02 | 2 | 5 | 5 | 50 |
Naftalină | <0,02 | 2 | 5 | 5 | 50 |
Fenantren | <0,05 | 2 | 5 | 5 | 50 |
Piren | <0,5 | 5 | 10 | 10 | 100 |
Total HAP: | <0,1 | 7,5 | 25 | 15 | 150 |
IV. Hidrocarburi din petrol: | | | | | |
Total hidrocarburi din petrol | <100 | 200 | 1.000 | 500 | 2.000 |
V A L O R I D E R E F E R I N Ţ Ă
pentru urme de elemente chimice în soluri
Compuşi organici organocloruraţi
Tabelul nr. 3
(mg/kg substanţă uscată)
Praguri de alertă/ Praguri de intervenţie/
Urme de Valori Tipuri de folosinţe Tipuri de folosinţe
poluant normale Sensibile Mai puţin sensibile
Sensibile
Mai puţin sensibile
Total clorbenzeni | <0,1 | 5 | 10 | 10 | 30 |
Total clorfenoli | <0,02 | 2,5 | 5 | 5 | 10 |
II. Bifenili policloruraţi: | | | | | |
PCB 28 | <0,0001 | 0,002 | 0,01 | 0,01 | 0,05 |
PCB 52 | <0,0001 | 0,002 | 0,01 | 0,01 | 0,05 |
PCB 101 | <0,0004 | 0,01 | 0,04 | 0,04 | 0,20 |
PCB 118 | <0,0004 | 0,01 | 0,04 | 0,04 | 0,20 |
PCB 138 | <0,0004 | 0,01 | 0,04 | 0,04 | 0,20 |
PCB 153 | <0,0004 | 0,01 | 0,04 | 0,04 | 0,20 |
PCB 180 | <0,0004 | 0,01 | 0,04 | 0,04 | 0,20 |
Total bifenili policloruraţi | <0,01 | 0,25 | 1 | 1 | 5 |
III. Policlordibenzdione furani (PCDF): | | | | | |
Total PCDD | <0,0001 | 0,0001 | 0,0001 | 0,001 | 0,001 |
Total PCDF | <0,0001 | 0,0001 | 0,0001 | 0,001 | 0,001 |
I. Clorbenzeni, clorfenoli:
(PCDD), policlordibenz-
V A L O R I D E R E F E R I N Ţ Ă
pentru urme de elemente chimice în soluri
Pesticide organoclorurate şi triazinice
Tabelul nr. 4
(mg/kg substanţă uscată)
Praguri de alertă/ Praguri de intervenţie/
Urme de Valori Tipuri de folosinţe Tipuri de folosinţe
poluant normale Sensibile Mai puţin sensibile
Sensibile
Mai puţin sensibile
I. Pesticide | | | | | |
LDDT | <0,15 | 0,5 | 1,5 | 1 | 4 |
DDT | <0,05 | 0,25 | 0,75 | 0,5 | 2 |
DDE | <0,05 | 0,25 | 0,75 | 0,5 | 2 |
DDD | <0,05 | 0,25 | 0,75 | 0,5 | 2 |
HCH | <0,005 | 0,25 | 0,75 | 0,5 | 2 |
-HCH | <0,002 | 0,1 | 0,3 | 0,2 | 0,8 |
-HCH | <0,001 | 0,05 | 0,15 | 0,1 | 0,4 |
-HCH | <0,001 | 0,02 | 0,05 | 0,05 | 0,2 |
-HCH | <0,001 | 0,05 | 0,15 | 0,1 | 0,4 |
Total pesticide organoclorurate: | <0,2 | 1 | 2 | 2 | 5 |
II. Triazinice: | | | | | |
Total triazină | <0,1 | 1 | 2 | 2 | 5 |
organoclorurate:
MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI
Nr. 645/I.O./30 octombrie 1997 Nr. 5.029/N.N./16 septembrie 1997 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Nr. 7.190/S.D./22 septembrie 1997
O R D I N
pentru aprobarea Normativului privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor
Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, şi ministrul sănătăţii,
în temeiul prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 şi ale Legii protecţiei mediului nr. 137/1995,
în scopul alinierii legislaţiei la prevederile Directivei Comisiei Comunităţii Europene 91/271/EEC - Epurarea ape- lor uzate orăşeneşti,
în temeiul dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 568/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu modificările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 456/1994, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, republicată şi ale Hotărârii Guvernului nr. 244/1997 de organizare şi funcţionare a Ministerului Sănătăţii,
emit următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale loca- lităţilor, cuprins în anexa care face parte integrantă din pre- zentul ordin.
Art. 2. - Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului vor elabora, în termen de 1 an de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentului ordin, un pro- gram de realizare a lucrărilor de construcţii şi instalaţii, eta- pizat, pentru conectarea la reţelele publice de canalizare
ale localităţilor, în funcţie de numărul de locuitori, de amploarea şi intensitatea activităţii industriale locale pre- zente şi viitoare şi de posibilităţile financiare.
Art. 3. - Direcţia serviciilor de gospodărie comunală din Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi Direcţia strategii şi reglementarea resurselor de apă din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, împreună cu Regia Autonomă „Apele Române", precum şi Direcţia generală a medicinii preventive şi a promovării sănătăţii din
Ministerul Sănătăţii vor urmări aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Art. 4. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul Consiliului Naţional al Apelor şi al
Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare nr. 14/14 din 10 martie 1983.
Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României.
Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,
Ioan Oltean
Ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, Nicolae Noica
Ministrul sănătăţii,
Ştefan Drăgulescu
N O R M A T I V
privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor NTPA - OO2/1997
ANEXĂ
I. Scopul şi domeniul de aplicare
Art. 1. - (1) Dispoziţiile prezentului normativ se referă la calitatea apelor uzate, provenite din activităţi sociale sau economice, ce urmează a fi evacuate în reţelele de canali- zare ale localităţilor. Normativul se referă şi la apele uzate, evacuate direct în staţiile de epurare.
Normativul are ca scop stabilirea condiţiilor în care se acceptă evacuarea apelor uzate în canalizările publice ale localităţilor, astfel încât să se asigure protecţia şi funcţio- narea normală a acestora, precum şi protejarea mediului de efectele descărcărilor de ape uzate.
Art. 2. - (1) Prezentul normativ se aplică la:
a) proiectarea, avizarea şi autorizarea unor noi lucrări de folosire a apelor, precum şi la extinderea sau retehno- logizarea obiectivelor existente, care evacuează ape uzate, epurate sau neepurate, în reţelele de canalizare ale loca- lităţilor;
b) stabilirea gradului de preepurare necesar şi a tehno- logiei de preepurare, precum şi a construcţiilor şi instalaţi- ilor de preepurare aferente, necesare obiectivelor economico-sociale, înainte ca apele uzate să fie descărcate în reţelele de canalizare ale localităţilor;
c) la proiectarea, avizarea şi autorizarea, din punct de vedere al gospodăririi apelor şi al protecţiei mediului, a reţelelor de canalizare noi sau a celor existente, care fac obiectul unor completări ori extinderi;
d) la elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea acor- dului de racordare la reţelele de canalizare ale localităţilor;
e) la eliberarea acordului de racordare şi la încheierea contractelor-abonament pentru serviciul de preluare a ape- lor uzate la canalizarea publică a localităţilor, între unita- tea de gospodărie comunală, care are în administrare şi exploatare sistemul de canalizare, şi utilizatori;
f) la verificarea respectării prevederilor contractuale cu privire la condiţiile de evacuare, calitative şi cantitative, de încărcare cu substanţe poluante a apelor uzate, în canali- zarea localităţilor.
(2) Termenii tehnici utilizaţi în prezentul normativ au definiţiile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996.
II. Condiţii de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor
Art. 3. - Principalii indicatori de calitate pe care trebuie să îi îndeplinească apa uzată, în secţiunea de control, sunt prevăzuţi în tabelul alăturat, ce face parte integrantă din prezentul normativ. Aceste valori reprezintă limite maxime admisibile. Alţi indicatori de calitate, pe care trebuie să îi îndeplinească, în secţiunea de control, apa uzată care pro- vine din anumite activităţi specifice, pot fi stabiliţi pe bază de studii de specialitate, studii ce vor cuprinde, de aseme- nea, metode de analiză cantitativă şi calitativă a substanţe- lor în cauză, precum şi tehnologiile de epurare adecvate.
Utilizatorul de apă are obligaţia preepurării locale a apelor uzate, astfel încât, în secţiunea de control, să fie asigurată respectarea acestor condiţii, în funcţie de condiţiile concrete ale canalizării. Potrivit prezentului normativ prin secţiune de control se înţelege locul de unde se prelevează probe de apă în vederea analizelor de laborator, acest loc fiind ultimul cămin al canalizării interioare a utilizatorului de apă, înainte de debuşarea în reţeaua de canalizare a localităţii. Art. 4. - Evacuarea apelor uzate în reţelele de canali- zare ale localităţilor este permisă numai dacă prin aceasta:
a) nu se degradează construcţiile şi instalaţiile reţelelor de canalizare şi ale staţiilor de epurare;
b) nu se diminuează capacitatea de transport a canale- lor prin depuneri sau obturări;
c) nu se aduc prejudicii igienei şi sănătăţii publice sau personalului de exploatare;
d) nu se perturbă procesele de epurare din staţiile de epurare sau nu se diminuează capacitatea acestora;
e) nu se creează pericol de explozie.
III. Restricţii privind evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor
Art. 5. - Apele uzate care se evacuează în reţelele de canalizare ale localităţilor nu trebuie să conţină în secţiu- nea de control:
(1) Materii în suspensie, ale căror cantitate, mărime şi natură constituie un factor activ de erodare a canalelor, provoacă depuneri sau stânjenesc curgerea normală, cum sunt:
a) materiale care, la vitezele realizate în colectoarele de canalizare ale localităţilor corespunzătoare debitelor minime de calcul ale acestora, pot genera depuneri în colectoare;
b) diferite substanţe care se pot solidifica şi pot obtura secţiunea canalelor;
c) corpuri/solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin grătarul cu spaţiu liber de 20 mm între bare, iar în cazul fibrelor şi firelor textile sau al materialelor similare (pene, fire de păr de animale), care nu trece prin sita cu latura ochiului de 2 mm;
d) suspensii dure şi abrazive (pulberi metalice şi granule de roci, precum şi altele asemenea), care, prin antrenare, pot provoca erodarea canalelor;
e) păcură, uleiuri, grăsimi sau alte materiale, care, prin formă, cantitate sau aderenţă, pot duce la crearea de zone de acumulări de depuneri pe pereţii canalului colector;
f) substanţe care, singure sau în amestec cu alte sub- stanţe conţinute în apa din reţelele de canalizare, coagu- lează, creând riscul depunerii lor pe pereţii canalelor, sau care duc la apariţia de substanţe agresive noi.
(2) Substanţe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate reţelele de canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi.
(3) Substanţe de orice natură, care, plutitoare sau dizol- vate, în stare coloidală sau de suspensie, pot stânjeni exploatarea normală a canalelor şi staţiilor de epurare a apelor uzate, sau care, împreună cu aerul, pot forma amestecuri explozive, cum sunt: benzina, benzenul, eterii, cloroformul, acetilena, sulfura de carbon şi alţi solvenţi, dicloretilena şi alte hidrocarburi clorurate, apa sau nămolul din generatoarele de acetilenă.
(4) Substanţe toxice sau nocive, care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în pericol perso- nalul de exploatare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare.
(5) Substanţe cu grad ridicat de periculozitate, cum sunt:
a) metale grele şi compuşii lor (ex.: Hg, Bi, Sb);
b) compuşi organici halogenaţi;
c) compuşi organici cu fosfor şi/sau staniu;
d) agenţi de protecţie a plantelor, pesticide (fungicide, erbicide, insecticide, algicide) şi substanţe chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos (celuloză, hârtie), a pieilor sau a materialelor textile;
e) substanţe chimice toxice, carcinogene, mutagene sau teratogene, ca: acrilonitril, benzpiren, benzantracen, hidro- carburi policiclice aromatice, cianuri şi altele;
f) substanţe radioactive, inclusiv reziduuri.
(6) Substanţe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri care să contribuie la polua- rea mediului înconjurător.
(7) Substanţe colorante, ale căror cantitate şi natură, în condiţiile diluării realizate în reţeaua de canalizare şi în staţia de epurare, determină modificarea culorii apei din resursele de apă în care se evacuează apele epurate.
(8) Substanţe inhibitoare ale procesului de epurare a apelor uzate sau de tratare a nămolului.
(9) Substanţe organice greu biodegradabile în cantităţi ce pot influenţa negativ procesul de epurare al treptei biologice.
Art. 6. - Apele uzate, provenite de la unităţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoarele şi institutele de cercetare medicală şi veterinară, întreprin- deri de ecarisaj, precum şi de la orice fel de întreprinderi şi instituţii care prin specificul activităţii lor produc conta- minare cu agenţi patogeni (microbi, virusuri, ouă de para- ziţi), pot fi evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor, numai cu respectarea următoarelor masuri:
(1) la unităţile medicale şi veterinare curativ-profilactice, realizarea măsurilor de dezinfecţie a tuturor produselor patologice provenite de la bolnavi se va face conform legislaţiei sanitare în vigoare;
(2) la laboratoarele unităţilor şi institutelor, care lucrează cu produse patologice, şi la celelalte unităţi menţionate, realizarea măsurilor de dezinfecţie/sterilizare a tuturor pro- duselor patologice se va face conform legislaţiei sanitare in vigoare.
Realizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se va certifica periodic prin buletine de analiză, eliberate de către inspectoratele de sănătate publică teritoriale, ce vor fi comunicate unităţilor de gospodărie comunală care au în administrare şi exploatare reţeaua publică de canalizare şi staţia de epurare a localităţii.
IV. Acceptul de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor
Art. 7. - Evacuarea apelor uzate în reţelele de cana- lizare ale localităţilor se poate face numai în baza acordu- lui de racordare scris, dat de unitatea de gospodărie comunală care administrează şi exploatează sistemul de canalizare, şi al contractului-abonament de preluare la cana- lizarea localităţii, încheiat cu aceasta, cerându-se şi avizul inspectoratelor de sănătate publică. După obţinerea acordu- lui de racordare este obligatorie obţinerea avizului şi autori- zaţiei de gospodărire a apelor, conform prevederilor Legii apelor nr.107/1996.
Art. 8. - Prin acordul de racordare, unitatea de gospo- dărie comunală care administrează şi exploatează sistemul de canalizare al localităţii poate stabili, ca valori admisibile, valori mai mici decât cele prevăzute în tabel, pe baza încărcării cu poluanţi, deja existentă în canalizare.
Art. 9. - Stabilirea condiţiilor de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor care nu au staţie de epurare se face de către unitatea locală de gos- podărie comunală, prin calculul încărcării maxim admisibile faţă de condiţiile reglementate pentru calitatea apei uzate, înainte de evacuarea în resursele de apă, şi de standardul pentru calitatea apelor de suprafaţă. Calculul se face pen- tru debitul mediu lunar minim anual al resursei de apă cu asigurarea de 95%. Valoarea încărcării nu va putea depăşi, în nici un caz, valoarea limită maximă admisibilă pentru indicatorii respectivi, stabilită conform Normativului privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate, evacuate în resursele de apă.
Art. 10. - La solicitarea acordului de racordare, în vederea evacuării apelor uzate provenite de la o nouă uti- lizare a apei, utilizatorul va pune la dispoziţie unităţii de gospodărie comunală date asigurate de proiectant, respectiv estimări ale debitelor şi compoziţiei apelor uzate care urmează a fi evacuate în canalizările localităţilor; în cazul retehnologizării sau extinderii capacităţilor de producţie, abonatul va prezenta buletine de analiză a compoziţiei şi cronograma debitelor de ape uzate, evacuate de la folosinţa aflată în funcţiune.
Art. 11. - Acordul de racordare şi contractul-abona- ment pentru serviciul de preluare la canalizarea localităţilor a apelor uzate vor specifica:
a) debitele şi concentraţiile maxim admisibile ale impuri- ficatorilor apelor uzate, evacuate în secţiunea de control;
b) eventualele restricţii de evacuare la anumite ore;
c) măsuri de uniformizare a debitelor şi concentraţiilor substanţelor poluante conţinute;
d) obligaţia montării de debitmetre pe canalul de evacu- are a apelor uzate şi menţinerii lor în stare de funcţionare;
e) obligaţia abonatului de a semnala unităţii de gospo- dărie comunală toate accidentele sau anomaliile din instala- ţiile proprii, care pot perturba buna funcţionare a sistemului de canalizare.
Art. 12. - Pentru orice modificări privind debitul şi/sau calitatea apelor uzate, evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor, ca urmare a extinderii capacităţilor de producţie, a modificării tehnologiilor de fabricaţie sau a altor cauze, uti- lizatorul de apă are obligaţia de a cere acceptul unităţii de gospodărie comunală, de a încheia un nou contract-abona- ment cu acesta, de a obţine avizul inspectoratului de sănă- tate publică şi un nou aviz de gospodărire a apelor.
Art. 13. - Acceptarea evacuării în reţelele de canali- zare ale localităţilor a unor ape uzate ce implică modifica- rea tehnologiei sau a parametrilor de funcţionare a staţiei de epurare aferente poate fi luată în considerare numai după realizarea, în staţia de epurare, a tuturor lucrărilor necesare asigurării respectării condiţiilor de evacuare în resursele de apă.
Art. 14. - La acceptarea evacuării apelor uzate în reţe- lele de canalizare ale localităţilor, unităţile de gospodărie comunală vor ţine seama de obligaţiile ce le revin pentru respectarea normelor legale privind calitatea apelor uzate, înainte de evacuarea lor în resursele de apă.
Art. 15. - Nerespectarea condiţiilor de evacuare a ape- lor uzate, stabilite prin prezentul normativ şi precizate prin acordul de racordare şi prin contractul-abonament de prelu- are a apelor uzate în reţelele de canalizare, atrage, potrivit legii, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contraven- ţională sau penală.
INDICATORI DE CALITATE A APELOR UZATE, EVACUATE ÎN REŢELELE DE CANALIZARE ALE LOCALITĂŢILOR
Nr. Indicatorul
crt. de calitate
U.M.
Valorile limită Metoda admisibile de analiză***)
1. Temperatura oC 40 -
2. Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) unit pH 6,5-8,5 STAS 8619/3-90
3. Materii în suspensie mg/dm3 300 STAS 6953-81
4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile
(CBO5) mg/dm3 300 STAS 6560-82
5. Consum chimic de oxigen - metoda
cu bicromat de potasiu (CCO-Cr)*) mg/dm3 500 SR ISO 6060/96
6. Azot amoniacal (NH +) mg/dm3 30 STAS 8683-70
7. Fosfor total (P) 4
mg/dm3 5,0 STAS 10064-75
8. Cianuri (CN-) mg/dm3 0,5 STAS 7685-79
9. Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 0,5 STAS 7510-66
10. Sulfiţi (SO32-) mg/dm3 10 STAS 7661-89
4
11. Sulfaţi (SO 2-) mg/dm3 400 STAS 8601-70
12. Fenoli antrenabili cu vapori de apă
(C6H5OH) mg/dm3 30 STAS 7167-92
13. Substanţe extractibile cu eter de petrol mg/dm3 20 STAS 7587-96
14. Detergenţi sintetici anion activi
biodegradabili mg/dm3 30 SR ISO 7875/96
15. Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5 STAS 8637-79
16. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,1 SR ISO 5961/93
17. Crom trivalent (Cr3+) mg/dm3 1 STAS 7884-91
18. Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,1 STAS 7884-91
19. Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,1 STAS 7795-80
20. Nichel (Ni2+) mg/dm3 1 STAS 7987-67
21. Zinc (Zn2+)**) mg/dm3 1 STAS 8314-87
22. Mangan (Mn2+) mg/dm3 1 STAS 8662-70
23. Clor liber (Cl2) mg/dm3 1 STAS 6364-78
*) Valoarea concentraţiei CCO-Cr este condiţionată de respectarea raportului CBO5/CCO mai mare sau egal cu 0,4. Pentru verificarea acestei condiţii, vor putea fi utilizate şi rezultatele deter- minării consumului chimic de oxigen, prin metoda cu permanganat de potasiu, urmărind cunoaşte- rea raportului CCO-Mn/CCO-Cr, caracteristic apei uzate.
**) Pentru localităţile a căror apă de alimentare din reţeaua de distribuţie conţine zinc în con- centraţie mai mare de 1 mg/dm3, se va accepta aceeaşi valoare şi la evacuare.
***) Metoda de analiză va fi una corespunzătoare standardului în vigoare.
Observaţii:
- în cazul în care, pe colectorul reţelei de canalizare a localităţii, în punctul de racord al folo- sinţei, curge în permanenţă un debit care asigură diluarea corespunzătoare a apelor uzate, evacu- ate de aceasta, unitatea care exploatează şi administrează reţele de canalizare a localităţilor va putea stabili, de la caz la caz, condiţiile de evacuare care să ţină seama de diluţia realizată. În aceste cazuri, utilizatorii de apă, care se racordează la reţeaua de canalizare din localitate, sunt obligaţi să amenajeze căminul de racord, corespunzător cu necesităţile de protejare a construcţiei şi cu respectarea condiţiilor de salubritate şi igienă pentru spaţiul înconjurător;
- în cazul în care în apa uzată se găsesc mai multe metale grele din cele menţionate în tabel, suma concentraţiilor lor nu trebuie să depăşească valoarea de 1,0 mg/dm3; dacă se găsesc doar metale grele, precum nichel, zinc şi/sau mangan, suma concentraţiilor acestora nu va depăşi valoarea de 2,0 mg/dm3;
- enumerarea din tabel nu este limitativă; unităţile care exploatează şi administrează reţele de canalizare şi staţii de epurare, împreună cu proiectantul care deţine răspunderea realizării para- metrilor proiectaţi şi avizaţi şi, după caz, prin implicarea cercetării tehnologice care a fundamentat soluţia de proiectare vor stabili, în funcţie de condiţiile specifice locale, limite şi pentru alţi indica- tori, ţinând seama de prescripţiile generale de evacuare şi, când este cazul, şi de efectul cumulat al unor agenţi corosivi şi toxici, asupra reţelei de canalizare şi instalaţiilor de epurare.