HOTĂRÂRE nr. 1.578 din 18 decembrie 2002 privind condițiile în baza cărora politistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii și invoiri platite, concedii fără plata, bilete de odihnă, tratament și recuperare
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 20 ianuarie 2003
    În temeiul art. 107 din Constitutie și al art. 28 alin. (1) lit. e) și g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului,
    Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

    Capitolul I


    Articolul 1
    (1) Polițiștii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, a cărui durata se stabilește în raport cu vechimea lor în serviciu, după cum urmează:
    a) 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de până la 10 ani;
    b) 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de peste 10 ani.
    (2) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este aceea pe care polițiștii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul și se stabilește potrivit legislației pensiilor, aplicabilă acestei categorii profesionale.(3) Durata concediului de odihnă al polițiștilor încadrați în cursul anului se stabilește proporțional cu perioada lucrată de la data încadrării până la finele anului calendaristic respectiv și în raport cu vechimea în serviciu stabilită potrivit alin. (2).


    Articolul 2
    (1) Concediul de odihnă se efectueaza până la finele anului calendaristic respectiv, integral sau fracționat.(2) Concediul de odihnă poate fi fracționat la cererea polițistilor, cu condiția ca una din fracțiuni să nu fie mai mică de 21 de zile calendaristice.


    Articolul 3
    (1) Polițiștii care au absentat de la program întregul an calendaristic, fiind în concedii medicale, concediu de maternitate, concedii pentru îngrijirea copilului, acordate în condițiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, ori în concedii fără plată, nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an.(2) În cazul în care perioadele de concedii prevăzute la alin. (1), insumate, au fost de 12 luni sau mai mari și s-au întins pe doi ori mai mulți ani calendaristici consecutivi, polițiștii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reluării activității, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care a intervenit absența de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin. (1).


    Articolul 4
    (1) Conducerea unității este obligată să ia masurile necesare pentru ca politistii să efectueze în fiecare an calendaristic concediul de odihnă la care au dreptul.(2) Dacă, din motive întemeiate, unii polițiști nu au putut efectua concediul de odihnă la care aveau dreptul într-un an calendaristic, la cerere, unitatea este obligată să le acorde concediul până la sfârșitul anului calendaristic următor, iar în situații cu totul deosebite, poate fi compensat în bani, în limita fondurilor bugetare alocate, cu aprobarea șefului eșalonului imediat superior, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.
    (la 09-03-2006, Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 292 din 2 martie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 217 din 9 martie 2006. )


    Articolul 5
    (1) Programarea de principiu a concediilor de odihnă pentru anul următor se face până la data de 15 decembrie a anului în curs, cu consultarea polițiștilor, și se aprobă de șeful structurii respective.(2) Concediile de odihnă se programează eșalonat în tot cursul anului, ținându-se seama de activitățile specifice desfășurate și de nevoile personale ale politiștilor, fără ca numărul celor aflați în același timp în concediu de odihnă să depășească o treime din efectivul unității.(3) La programarea concediilor de odihnă, conducerea unității va ține seama, în măsura în care este posibil, și de specificul activității soției/soțului polițistului.


    Articolul 6
    (1) Reprogramarea sau amânarea efectuării concediului de odihnă va putea fi efectuată când polițistul se afla în una dintre următoarele situații:
    a) concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;
    b) urmează să îndeplinească misiuni în afara teritoriului național, în cadrul fortelor internaționale de poliție;
    c) polițistul-femeie solicită concediul de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate ori i s-a acordat concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau a celui bolnav în vârstă de până la 3 ani;
    d) are recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o stațiune balneoclimaterică, caz în care data începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală;
    e) urmeaza sau este planificat să urmeze un curs de perfectionare sau specializare în țară ori în străinatate.
    (2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) și e) reprogramarea este condiționată de cererea prealabilă a polițistului.


    Articolul 7
    (1) Concediul de odihnă se întrerupe în următoarele situații:
    a) a intervenit unul dintre cazurile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau e);
    b) când polițistul-femeie intră în concediu de maternitate;
    c) pentru nevoi de serviciu neprevăzute.
    (2) Pentru cazurile de întrerupere a concediului de odihnă prevăzute la alin. (1) polițiștii au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au incetat situațiile respective sau, când acest lucru nu este posibil, la data stabilită printr-o nouă programare în cadrul aceluiași an calendaristic.(3) Întreruperea concediului de odihnă se dispune, în scris, în cazurile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) și e) și în cazul prevăzut la lit. c) a alin. (1) al prezentului articol de către șeful care are competențe pe linia gestionării resurselor umane.


    Articolul 8

    În cazul în care concediul de odihnă este întrerupt, drepturile bănești primite pentru situațiile prevăzute la art. 3 nu se restituie, urmând ca diferența de concediu în zile să fie efectuată la o dată ulterioară, în cadrul aceluiași an calendaristic sau, după caz, în funcție de situațiile în care concediul de odihnă este întrerupt, în anul reluării activității, în condițiile prevăzute la art. 3, iar plățile să fie regularizate în raport de situația intervenită.


    Articolul 9

    Concediul de odihnă cuvenit politistilor detasati la alte unități se acordă de către conducătorii unităților la care acestia își desfășoară activitatea.


    Articolul 10

    Politistii incadrati în posturi cu fractiuni de norma, 4 sau 6 ore pe zi, au dreptul la concediu de odihnă cu durata stabilita potrivit art. 1.


    Articolul 11

    Polițiștii care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcția de bază, cu o normă întreagă, o altă funcție au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcția de bază.


    Articolul 12
    (1) În cazul în care, după ce polițistul a efectuat concediul de odihnă, raportul sau de serviciu cu unitatea a încetat din motivele prevăzute la art. 69 lit. c), e), f), g), h) și j) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, acesta este obligat să restituie unității partea din indemnizația și prima de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică polițiștilor pentru care, după încetarea raporturilor de serviciu cu unitatea în temeiul art. 69 lit. h) din Legea nr. 360/2002, în urma exercitării uneia dintre caile extraordinare de atac, a intervenit achitarea, scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale sau a procesului penal.


    Capitolul II Concediul de odihnă suplimentar

    Articolul 13
    (1) În afara concediului de odihnă prevăzut la art. 1, politistii care își desfășoară activitatea în condiții deosebite - vatamatoare, grele sau periculoase - ori în locuri de muncă în care exista astfel de condiții, stabilite potrivit legii, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsa între 3 și 14 zile calendaristice.(2) Concediile de odihnă suplimentare se cumuleaza cu concediile de odihnă prevăzute la art. 1.


    Articolul 14
    (1) Stabilirea categoriilor de polițiști, a activităților și a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu de odihnă suplimentar, precum și a existentei condițiilor de muncă vătămătoare, grele sau periculoase se face potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariații care lucrează în condiții deosebite - vătămâătoare, grele sau periculoase.(2) Pe baza criteriilor și a determinărilor facute în condițiile prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne locurile de muncă cu condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - și durata concediului de odihnă suplimentar.


    Articolul 15

    Pentru polițiștii care nu lucrează un an întreg în condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) ori lucrează în condiții ce dau dreptul la un număr diferit de zile, durata concediului de odihnă suplimentar se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiții în cursul anului calendaristic respectiv.


    Articolul 16
    (1) În cazul în care polițistul, potrivit programării, a efectuat integral concediul de odihnă suplimentar cuvenit și, ulterior, în cursul aceluiași an calendaristic, nu mai lucrează în condițiile respective, cota-parte din indemnizația primită, aferenta timpului nelucrat din acel an calendaristic, nu se restituie unității.(2) De regulă, concediul de odihnă suplimentar se acordă în cea de-a doua parte a anului în curs și nu poate fi reeșalonat în anul următor.


    Articolul 16^1
    (1) Polițiștii care participă în afara granițelor țării, potrivit legii, acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte, la acțiuni specifice, pentru combaterea terorismului internațional, în sprijinul păcii sau în scopuri umanitare, au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar de 2,5 zile pentru fiecare lună de prezență în zona de acțiune internațională, care se cumulează cu concediul de odihnă prevăzut la art. 1.(2) Polițiștii pot efectua integral sau o parte din concediul de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1), gratuit, la centrele de refacere a capacității de muncă și întărire a sănătății sau în stațiuni balneoclimaterice din țară ori din străinătate, pe baza protocoalelor sau acordurilor bilaterale, cu aprobarea ministrului administrației și internelor.(3) Dacă, din motive întemeiate, concediul de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) nu a putut fi efectuat în cursul anului calendaristic pentru care se cuvine, la revenirea din acțiunea internațională, acesta va fi acordat în anul următor, cu toate drepturile aferente.(4) Cheltuielile necesare efectuării concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul Ministerului Administrației și Internelor.
    (la 27-08-2003, Art. 16^1 a fost introdus de articolul unic din HOTĂRÂREA nr. 965 din 22 august 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 27 august 2003. )


    Capitolul III Concediul de studii

    Articolul 17
    (1) Polițiștii beneficiază de concedii de studii numai pentru frecventarea primei instituții de învățământ superior de la dobândirea statutului de personal al Ministerului de Interne.(2) Polițiștii care urmează cursuri ale unor instituții de învățământ superior de stat sau particulare acreditate ori autorizate, de lungă sau scurtă durata, cursuri serale, cu frecvență redusă și la distanță, în condițiile alin. (1), au dreptul la un concediu de studii plătit de 30 de zile calendaristice, acordat la cerere, integral sau fracționat, în fiecare an universitar.(3) De aceleași drepturi beneficiază și polițiștii absolvenți cu diplomă ai colegiilor universitare de scurtă durată care își continuă studiile în învățământul superior de lungă durată, în instituții de învățământ superior de stat sau particulare autorizate ori acreditate.(4) Concediul prevăzut la alin. (2) se acordă polițiștilor pentru frecventarea unei singure instituții de învățământ superior, în situația în care urmează simultan cursurile mai multor facultăți/colegii.(5) Polițiștii care în ultimul an de învățământ superior nu și-au finalizat studiile prin examen de licență/absolvire și nu au beneficiat de concediu de studii îl pot solicita ulterior, o singură dată.(6) Polițiștilor aflați în situația prevăzută la alin. (5), dar care au beneficiat parțial de concediu de studii în ultimul an de învățământ superior li se poate aproba efectuarea diferenței de concediu de studii pentru susținerea ulterioară a examenului de licență/absolvire.(7) Nu au dreptul la concediu de studii polițiștii înmatriculați la instituții de învățământ superior de stat sau particulare, autorizate ori acreditate, de lungă sau scurtă durată, pentru repetarea anului de studii.(8) Concediul de studii neefectuat nu se poate efectua în anul universitar următor, cu excepția situației prevăzute la alin. (6).


    Articolul 18
    (1) De prevederile art. 17 alin. (1) și (2) beneficiază și polițistul înscris la doctorat.(2) Nu se consideră concediu de studii participarea, cu aprobare, a polițiștilor la cursuri sau alte forme de pregătire cu scoatere de la locul de muncă.


    Articolul 19
    (1) Polițiștilor li se acordă concediu de studii dacă obțin aprobarea șefilor de unități pentru a urma cursurile unor instituții de învățământ superior, studii aprofundate și doctorat.(2) Aprobarea pentru frecventarea formelor de pregătire prevăzute la alin. (1) se acordă numai dacă acestea asigură specializarea/pregătirea potrivit nevoilor unității.


    Capitolul IV Învoirile plătite și concediile fără plată

    Articolul 20
    (1) Polițiștii au dreptul, potrivit legii, la învoiri plătite cu durate de 5 zile calendaristice în cazul următoarelor evenimente familiale:
    a) căsătoria politistului;
    b) nașterea sau căsătoria unui copil;
    c) decesul soțului sau al unei rude de până la gradul al II-lea a polițistului sau a soțului/soției polițistului.
    (2) De asemenea, polițiștii pot beneficia de învoiri plătite cu durata de cel mult 5 zile calendaristice, în urmatoarele situații:
    a) în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei;
    b) în situația unor dezastre care au afectat domiciliul polițistului, al părinților, socrilor sau copiilor acestuia;
    c) pentru alte situații sau evenimente excepționale, de natură să justifice învoirea solicitată.
    (3) Învoirile plătite se aprobă de conducerea unității, la cererea polițistului.


    Articolul 21
    (1) Polițiștii au dreptul la concediu fără plată, a cărui durată însumată poate fi de 30 de zile calendaristice anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale:
    a) pregătirea și/sau susținerea examenelor de admitere, de finalizare a anilor de studii sau de absolvire a celei de-a doua/treia facultăți;
    b) susținerea examenelor nepromovate de admitere la doctorat sau în instituții de învățământ superior, a celor de an universitar ori de licență (diplomă) pentru pregătirea cărora au beneficiat de concediu de studii;
    c) prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.
    (2) Concedii fără plată cu durată de până la 30 de zile calendaristice anual pot fi acordate și pentru rezolvarea altor probleme personale ale polițiștilor.(3) În mod excepțional, polițiștii au dreptul la concedii fără plată, cu durata însumată între 30 și 90 de zile calendaristice anual, în următoarele situații:
    a) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, fără a depăși însă 90 de zile, dacă cel în cauză nu beneficiază, potrivit legii, de concediu medical și de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, părinte - pe timpul cât aceștia se află la tratament în străinatate;
    b) pentru alte motive temeinic fundamentate.
    (4) Concediile fără plată se aprobă de conducerea unității, la cererea polițistului, și se comunică compartimentelor financiar-contabilitate și resurse umane.


    Articolul 22
    (1) Pe perioada concediilor fără plată polițiștii își păstrează calitatea avută.(2) Perioadele concediilor fără plată acordate în condițiile art. 21 nu constituie vechime în serviciu și nu se iau în calcul la stabilirea stagiului minim în gradul profesional.


    Capitolul V Acordarea biletelor de odihnă, tratament și recuperare

    Articolul 23
    (1) Acordarea biletelor de odihnă, tratament și recuperare pentru polițiști se face în limita disponibilităților bugetare alocate cu această destinație și a numărului de locuri aprobate.(2) Polițiștii pot beneficia de bilete de odihnă, tratament și recuperare numai pe perioada concediilor de odihnă, o singură dată pe an.(3) De aceste bilete de odihnă, tratament și recuperare pot beneficia și soțul/soția polițistului, copiii acestuia cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, care urmează cursurile unei unități de învățământ preuniversitar, acreditată conform legii, precum și copiii cu handicap aflați în îngrijirea familiei polițistului.


    Articolul 24
    (1) Contractarea biletelor de odihnă, tratament și recuperare și decontarea contravalorii acestora cu prestatorii de servicii se fac de către Ministerul de Interne prin Direcția de gospodărie.(2) Biletele de odihnă, tratament și recuperare se repartizeaza pe judete prin grija Directiei management resurse umane, conform estimarilor realizate în baza solicitarilor formulate de potentialii beneficiari până la data de 15 decembrie a anului respectiv, pentru anul următor.


    Articolul 25
    (1) Contribuția care trebuie să fie plătită de polițist pentru biletele prevăzute la art. 23 se stabilește după cum urmează:
    a) 50% din prețul integral al biletului de odihnă, când beneficiar al acestuia este polițistul și soțul/soția acestuia;
    b) prețul integral al biletului de odihnă, tratament și recuperare, în cazul soțului/soției polițistului care nu face parte din categoria persoanelor care, potrivit legii, pot beneficia de aceste bilete prin sistemul organizat și administrat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;
    c) 50% din contribuția părintelui polițist, când beneficiar al biletului de odihnă este copilul acestuia.
    (2) Diferența de preț al biletelor de odihnă, tratament și recuperare până la acoperirea integrală a contravalorii acestora se suportă din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului de Interne.


    Articolul 26

    Contribuția plătită de polițist se poate restitui acestuia în următoarele cazuri:
    a) din motive medicale sau personale - deces în familie, internare în unități sanitare - atestate cu documente, când titularul nu mai poate ajunge în statiune;
    b) din motive personale titularul renunta la bilet, anuntand Directia management resurse umane, cu cel puțin 10 zile înainte de data înscrisă pe bilet pentru prezentarea în statiune;
    c) contribuția se restituie integral beneficiarului și în situația în care acesta, desi s-a prezentat în statiune la data înscrisă pe bilet, nu a fost cazat, prezentand Directiei de gospodarie motivatia scrisa a unității prestatoare de servicii balneare.


    Articolul 27
    (1) Politisții și familiile acestora beneficiază, ca măsură de protecție socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului de interne în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoană și a altor amenajări recreative și sportive.(2) Cheltuielile ce decurg din aplicarea măsurilor de la alin. (1) se suportă din bugetul Ministerului de Interne.


    Articolul 28

    Durata unei serii de odihnă, tratament și recuperare este de 10 sau 18 zile, după caz, perioadele pentru care se contractează bilete de odihnă fiind, de regulă, în lunile iunie-decembrie.


    Articolul 29

    Biletele de odihnă, tratament și recuperare se distribuie efectiv polițiștilor prin structurile teritoriale ale Ministerului de Interne, conform procedurilor stabilite prin ordin al ministrului de interne.


    Articolul 30

    La acordarea biletelor de odihnă, tratament și recuperare va fi avută în vedere îndeplinirea unuia dintre următoarele criterii esențiale:
    a) periculozitatea, nocivitatea și dificultățile condițiilor concrete de muncă ale solicitanților;
    b) rezultate deosebite obținute în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și în pregătirea de specialitate;
    c) evidențierea prin acte exemplare de devotament și curaj;
    d) înaltă probitate profesională și morală.


    Articolul 31

    În situația în care polițiștii nu pot utiliza biletele de odihnă, pot renunța la acestea, dar, în situația în care nu găsesc alt polițist care să beneficieze de ele ori nu le returnează Direcției management resurse umane din cadrul Ministerului de Interne, sumele cheltuite pentru procurarea lor se vor recupera, conform procedurilor legale, de la aceștia.


    Articolul 32
    (1) Polițiștii care fac parte din personalul aeronavigant, polițiștii scafandri, parașutiști și cei care execută nemijlocit măsuri de protecție antiteroristă au dreptul să efectueze gratuit 15 zile calendaristice din concediul de odihnă anual cuvenit la centrele de odihnă și recuperare a sănătății din sistemul de aparare, ordine publică și siguranța națională sau la alte centre de sănătate.(2) Contravaloarea biletelor de trimitere la centrele de odihnă și recuperare a sănătății se va suporta din bugetul instituției și, după caz, din fondul asigurărilor sociale de sănătate, în situația în care aceste centre se află în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, pentru servicii de recuperare-reabilitare a sănătății.


    Capitolul VI Dispoziții finale

    Articolul 33

    Pe durata concediilor sau învoirilor plătite, precum și a concediilor fără plată, funcțiile polițiștilor nu pot fi încadrate cu alte persoane, urmând ca sarcinile de serviciu ale acestora să fie redistribuite.


    Articolul 34

    În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ, prin ordin al ministrului de interne se vor aproba normele pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri.

    PRIM-MINISTRU
    ADRIAN NASTASE
    Contrasemnează:
    Ministru de interne,
    Ioan Rus
    Ministrul muncii și
    solidaritatii sociale,
    Marian Sarbu
    Ministrul finanțelor publice,
    Mihai Nicolae Tanasescu

    București, 18 decembrie 2002.
    Nr. 1.578.
    -------