LEGE 49 11/03/2022

LEGE nr. 49 din 11 martie 2022privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

EMITENT

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 11 martie 2022
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul 1
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se desființează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția.(2) Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluționarea acestora.(3) Cauzele soluționate ale căror dosare se află în arhiva Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit art. 3.(4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.(5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 318, art. 328, art. 335 și art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și art. 336-339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) și (3), precum și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziții se aplică și în ceea ce privește cauzele referitoare la infracțiunile prevăzute la art. 3 care se aflau pe rolul instanțelor de judecată la data operaționalizării Secției și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.(8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Articolul 2
(1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se preiau de către Secția de urmărire penală și criminalistică.(2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condițiile legii, pe perioada desfășurării activității în cadrul Secției. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condițiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secției își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, pe perioada desfășurării activității în cadrul Secției.(3) Detașările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) se mențin în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la împlinirea termenului pentru care acestea au fost dispuse.

Articolul 3
(1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt de competența Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și infracțiunile săvârșite de judecătorii și procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, precum și de judecătorii Curții Constituționale a României.(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt de competența parchetului de pe lângă curtea de apel și infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe.(3) Pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 4 ani, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege, denumiți în continuare procurori anume desemnați.(4) Procurorii anume desemnați efectuează urmărirea penală și în alte cauze decât cele prevăzute la alin. (1) și (2) de competența Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv a parchetelor de pe lângă curțile de apel.(5) Procurorii anume desemnați efectuează urmărirea penală și în situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1) și (2), sunt cercetate și alte persoane, dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă.(6) În situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (2), sunt cercetate și alte persoane pentru care, potrivit legii, competența de efectuare a urmăririi penale aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnați potrivit prezentei legi din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(7) În cauzele privind infracțiunile prevăzute la alin. (2) preluate în condițiile art. 325 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnați.(8) În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile.

Articolul 4
(1) Pot fi desemnați să efectueze urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (1) procurori care îndeplinesc următoarele condiții:
a) au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
b) au o vechime de cel puțin 15 ani în funcția de procuror;
c) au calificativul „foarte bine“ la ultimele două evaluări profesionale și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani;
d) au o conduită morală ireproșabilă;
e) au o experiență profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.(2) Experiența profesională semnificativă a procurorilor ce urmează a fi propuși în vederea desemnării se evaluează inclusiv prin raportare la specificul și complexitatea cauzelor instrumentate de respectivii procurori, pe baza informațiilor sau documentelor relevante pentru activitatea acestora, solicitate parchetelor în cadrul cărora au funcționat.(3) În vederea desemnării, procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își depun opțiunea la Consiliul Superior al Magistraturii.(4) Direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și, în vederea verificării îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), solicită unităților de parchet la care aceștia au funcționat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate și soluțiile date la acestea, precum și orice alte aspecte relevante.(5) În vederea verificării îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (1) lit. d), direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii solicită parchetelor la care procurorul a funcționat în ultimii 5 ani, instanțelor de pe lângă acestea și baroului opinia cu privire la conduita în exercitarea atribuțiilor profesionale, relațiile cu procurorii, judecătorii, celălalt personal al parchetului și al instanței, avocații, justițiabilii, experții și interpreții, conduita în societate, integritatea, evitarea conflictelor de interese de orice natură și imparțialitatea, precum și orice alte aspecte relevante. De asemenea, direcția de specialitate solicită Inspecției Judiciare să comunice datele și informațiile privind integritatea și imparțialitatea procurorului existente în evidențele acesteia și atașează datele și informațiile de aceeași natură aflate în evidențele Consiliului Superior al Magistraturii. Inspecția Judiciară pune la dispoziția Plenului Consiliului Superior al Magistraturii rezoluțiile de clasare care privesc activitatea procurorului.(6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție procurorii care vor efectua urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 3 alin. (1) dintre cei care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1). Dacă apreciază necesar, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invita procurorii în vederea susținerii unui interviu.(7) În termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra acestora. Refuzul desemnării se motivează.(8) De la data desemnării, procurorii funcționează în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe posturi anume alocate în acest scop.(9) La încetarea calității de procuror anume desemnat, procurorii anume desemnați sunt reîncadrați pe posturile deținute anterior.

Articolul 5
(1) Pot fi desemnați să efectueze urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (2) procurori care funcționează în cadrul secțiilor de urmărire penală ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și care îndeplinesc următoarele condiții:
a) au o vechime de cel puțin 12 ani în funcția de procuror;
b) au calificativul „foarte bine“ la ultimele două evaluări profesionale și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani;
c) au o conduită morală ireproșabilă;
d) au o experiență profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.(2) Direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește lista tuturor procurorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) și, în vederea verificării îndeplinirii condiției prevăzute la alin. (1) lit. d), solicită unităților de parchet la care aceștia au funcționat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate și soluțiile date la acestea, precum și orice alte aspecte relevante.(3) Dispozițiile art. 4 alin. (2), (3) și (5)-(7) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 6

Desemnarea procurorilor pentru a efectua urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (1) sau (2) poate fi reînnoită, pentru o nouă perioadă de 4 ani, dispozițiile art. 4 și 5 fiind aplicabile în mod corespunzător.

Articolul 7

Procurorii anume desemnați potrivit prezentei legi nu pot fi mutați într-o altă secție a parchetului fără acordul acestora.

Articolul 8
(1) Încetarea calității de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale a infracțiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) poate fi dispusă în următoarele cazuri:
a) pentru ineficiență profesională apreciată în funcție de eficiența și calitatea activității;
b) la cererea procurorului anume desemnat, pentru motive temeinic justificate;
c) în situația aplicării unei sancțiuni disciplinare;
d) imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni de către procurorul anume desemnat;
e) mutarea procurorului într-o altă secție a parchetului, delegarea, detașarea sau transferul acestuia;
f) expirarea perioadei de 4 ani, dacă desemnarea nu a fost reînnoită.(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, analizează existența unuia dintre cazurile prevăzute la alin. (1) și, dacă este cazul, formulează propuneri de încetare a calității de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dispune încetarea calității prevăzute la alin. (1) în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(4) Încetarea desemnării nu are efectul unei revocări din funcție și nu afectează gradul profesional al procurorului dobândit potrivit legii.

Articolul 9

Pentru procurorii cu funcții de conducere care îndeplinesc atribuțiile de procuror ierarhic superior ai procurorilor anume desemnați nu este necesară desemnarea potrivit dispozițiilor art. 4 sau, după caz, ale art. 5, pentru exercitarea controlului ierarhic.

Articolul 10
(1) Numărul maxim de procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică desemnați în condițiile art. 4 este de 14, iar numărul maxim al procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel desemnați în condițiile art. 5 este de 3 pentru fiecare dintre acestea. (2) Evaluarea necesarului de procurori desemnați în vederea efectuării urmăririi penale a infracțiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) se realizează o dată la 6 luni, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formulând propuneri corespunzătoare de modificare a numărului de procurori prevăzut la alin. (1).

Articolul 11
(1) În vederea efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2), în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel funcționează, prin detașare, ofițeri și agenți de poliție judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.(2) Dispozițiile art. 120^2 alin. (2), (4) și (5), art. 120^3 și art. 120^4 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în cazul ofițerilor și agenților de poliție prevăzuți la alin. (1).

Articolul 12

Procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1), precum și procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 3 alin. (2), efectuează activitatea de urmărire penală, fără a fi necesară desemnarea potrivit art. 4 sau, după caz, art. 5:
a) în situația în care procurorul anume desemnat se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile pe o perioadă mai mare de 3 luni sau în caz de incompatibilitate, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi;
b) în situația în care procurorul anume desemnat se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile pe o perioadă mai mică de 3 luni, efectuarea actelor de urmărire penală nu suferă amânare, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi;
c) până la desemnarea procurorilor, în condițiile prezentei legi, pentru efectuarea actelor de urmărire penală care nu suferă amânare.

Articolul 13

La judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii anume desemnați potrivit art. 3 alin. (3), precum și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în respectivele cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele competente pe rolul cărora se află acestea.

Articolul 14

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție procurorii ce urmează a fi desemnați în condițiile art. 4 și 5 în maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 15

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) secțiunea a 2^1-a „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție“, cuprinzând art. 88^1-88^11, din capitolul II al titlului III din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare;
b) art. II și III din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018;
c) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 10 octombrie 2018.

Articolul 16

Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. La articolul 38 alineatul (1), litera f) va avea următorul cuprins:
f) infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție;2. La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Articolul 40
(1) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe.

Articolul 17
(1) Cauzele privind infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, aflate în curs de judecată în primă instanță la data intrării în vigoare a prezentei legi și în care nu s-a început cercetarea judecătorească, se soluționează de către instanța competentă conform prezentei legi.(2) Cauzele privind infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, aflate în curs de judecată în primă instanță la data intrării în vigoare a prezentei legi și în care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a acesteia, rămân în competența aceleiași instanțe.

Articolul 18
(1) Termenele de prescripție a răspunderii penale nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă se suspendă de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi până în prima zi lucrătoare după expirarea perioadei prevăzute la art. 1 alin. (2).(2) Termenele prevăzute de Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru efectuarea actelor de procedură, pentru formularea plângerilor, căilor de atac de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă acestea se întrerup de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi. Noi termene, de aceeași durată, vor începe să curgă din prima zi lucrătoare după expirarea perioadei prevăzute la art. 1 alin. (2).(3) În cauzele în care au fost luate măsuri preventive, măsuri asigurătorii sau alte măsuri la care urgența se justifică, procurorul general va trimite dosarele către unitățile competente de îndată de la publicarea prezentei legi.(4) Procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel vor analiza și decide asupra măsurilor menționate la alin. (3), aflate în curs, putând sesiza instanța cu cereri referitoare la acestea.

Articolul 19
(1) Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.(2) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
București, 11 martie 2022.
Nr. 49.
----