REGLEMENTARE TEHNICĂ din 29 noiembrie 2017"Normativ privind mixturile asfaltice executate la cald. Condiții tehnice de proiectare, preparare și punere în operă a mixturilor asfaltice", Indicativ AND 605-2016
EMITENT
  • MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE
  • MINISTERUL TRANSPORTURILOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 9 februarie 2018 Notă
    Aprobată prin Ordinul nr. 6.970/1.779/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 9 februarie 2018.


    Capitolul I Generalități

    Secţiunea 1 Obiect și domeniu de aplicare

    Articolul 1
    (1) Prezentul normativ stabilește condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare a acestora, controlul calității materialelor componente, prepararea, transportul, punerea în operă, precum și straturile rutiere executate din aceste mixturi. (2) Prezentul normativ se adresează tuturor factorilor implicați în procesul investițional: producători de materiale pentru construcții, proiectanți, executanți de lucrări, specialiști cu activitate în domeniul construcțiilor atestați/autorizați în condițiile legii, investitori, proprietari, administratori, laboratoare de încercări în construcții autorizate/acreditate, precum și organisme de verificare/control etc.


    Articolul 2
    (1) Prezentul normativ se aplică la proiectarea, construcția, modernizarea, reabilitarea, repararea și întreținerea tuturor claselor tehnice ale drumurilor/categoriilor tehnice ale străzilor și a altor zone realizate cu mixturi asfaltice la cald.(2) Cerințele din prezentul normativ se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componența structurii rutiere. (3) Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabilă a podurilor, pasajelor și viaductelor se vor executa în conformitate cu prevederile tehnice privind execuția la cald a îmbrăcăminților bituminoase pentru calea pe pod.


    Articolul 3

    Modul de abordare a acestor specificații tehnice pentru mixturile asfaltice realizate este cel menționat în seria SR EN 13108, primordială fiind realizarea performanțelor menționate în prezentul normativ.


    Articolul 4

    Mixturile asfaltice utilizate la execuția straturilor rutiere vor îndeplini condițiile de calitate din prezentul normativ. Tipul mixturii se va stabili în funcție de clasele tehnice ale drumurilor/categoriile tehnice ale străzilor și zona climatică.


    Articolul 5

    Compoziția și performanțele mixturilor asfaltice se stabilesc, se studiază, se evaluează și se verifică în laboratoare autorizate/acreditate.


    Articolul 6

    La execuția structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi asfaltice ce respectă cerințele din prezentul normativ și sunt în concordanță cu cerințele standardelor din seria SR EN 13108 în vigoare.


    Secţiunea a 2-a Definiții și terminologie

    Articolul 7

    Mixtura asfaltică preparată la cald este un material de construcție realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale și a bitumului, malaxarea amestecului, transportul și punerea în operă, prin compactare la cald.


    Articolul 8

    Mixturile asfaltice prezentate în acest normativ se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum și pentru stratul de bază.


    Articolul 9
    (1) Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:– stratul superior, denumit strat de uzură (rulare);– stratul inferior, denumit strat de legătură (binder).(2) Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate pot fi executate întrun singur strat, respectiv stratul de uzură (rulare), în cazuri justificate tehnic.


    Articolul 10

    Stratul de bază din mixturi asfaltice este un strat ce intră în componența structurilor rutiere și peste care se aplică îmbrăcămințile bituminoase.


    Articolul 11

    Denumirea, simbolul și notarea mixturilor asfaltice prezentate în tabelul 1 sunt în conformitate cu cerințele seriei de standarde SR EN 13108.
    Tabelul 1 - Sinteza mixturilor asfaltice fabricate în România

    Nr. crt.

    Denumire și simbol

    Notare*)

    Notare conform seriei de standarde SR EN 13108 - versiunea engleză (franceză)*)

    Utilizare

    Clasa tehnică a drumului/ categoria tehnică a străzii

    Tipul de mixtură în funcție de dimensiunea maximă a granulei, Φ

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    1

    Beton asfaltic cu criblură BA Φ

    BA Φ rul. liant

    AC (EB) Φ rul. liant

    Strat de rulare/uzură

    III, IV, V/ III, IV

    8**)
    11,2
    16

    2

    Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC Φ

    BAPC Φ rul. liant

    AC (EB) Φ rul. liant

    Strat de rulare/uzură

    IV, V/IV

    8**)
    11,2
    16

    3

    Mixtură asfaltică stabilizată MAS Φ

    MAS Φ rul. liant

    SMA Φ rul. liant

    Strat de rulare/uzură

    I, II, III, IV/ I, II, III, IV

    11,2
    16

    4

    Mixtură asfaltică poroasă MAP Φ

    MAP Φ rul. liant

    PA (ED, BBD) Φ rul. liant

    Strat de rulare/uzură

    I, II, III/ I, II, III

    16

    5

    Beton asfaltic deschis cu criblură BAD Φ

    BAD Φ leg. liant

    AC (EB) Φ leg. liant

    Strat de legătură

    I, II, III, IV, V/ I, II, III, IV

    22,4

    6

    Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat BADPC Φ

    BADPC Φ leg. liant

    AC (EB) Φ leg. liant

    Strat de legătură

    III, IV, V/ II, III, IV

    22,4

    7

    Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat BADPS Φ

    BADPS Φ leg. liant

    AC (EB) Φ leg. liant

    Strat de legătură

    V/IV

    22,4

    8

    Anrobat bituminos cu criblură pentru strat de bază
    AB Φ

    AB Φ bază liant

    AC (EB) Φ bază liant

    Strat de bază

    I, II, III, IV, V/ I, II, III, IV

    22,4
    31,5

    9

    Anrobat bituminos cu pietriș concasat ABPC Φ

    ABPC Φ bază liant

    AC (EB) Φ bază liant

    Strat de bază

    III, IV, V/ II, III, IV

    22,4
    31,5

    10

    Anrobat bituminos cu pietriș sortat ABPS Φ

    ABPS Φ bază liant

    AC (EB) Φ bază liant

    Strat de bază

    V/IV

    31,5
    Notă
    *) Notarea va fi urmată de date referitoare la eventuali aditivi.
    **) BA Ф nu se utilizează ca strat de rulare/uzură în zona carosabilă a drumurilor naționale.

    Exemple de notare a mixturilor asfaltice:
    Simbol: BADPS 22,4
    Notare: BADPS 22,4 leg. 50/70 cu aditiv de adezivitate - beton asfaltic deschis cu pietriș sortat cu granula maximă de 22,4 mm, pentru strat de legătură, cu bitum 50/70 și cu aditiv pentru adezivitate
    Simbol: MAS 11,2
    Notare: MAS 11,2 rul. 50/70 cu aditivi de adezivitate, fibre și granule polimer - mixtură asfaltică stabilizată cu granula maximă de 11,2, pentru strat de uzură cu bitum 50/70 și cu aditivi pentru adezivitate, fibre și granule polimer
    Simbol: MAP 16
    Notare: MAP 16 rul. PMB 45/80 - mixtură asfaltică poroasă cu granula maximă de 16 pentru strat de uzură cu bitum modificat 45/80


    Articolul 12

    Pentru execuția straturilor de uzură (rulare), conform tabelului 2, se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcție de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii:– beton asfaltic cu criblură, beton asfaltic cu pietriș concasat, conform SR EN 13108-1;– mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust, cu conținut ridicat de bitum și aditivi de stabilizare - conform SR EN 13108-5; – mixturi asfaltice poroase, cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei și reducerea nivelului de zgomot - conform SR EN 13108-7.
    Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură (rulare)

    Nr. crt.

    Clasa tehnică a drumului

    Categoria tehnică a străzii

    Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de cel mult 16 mm

    1

    I, II

    I, II

    Mixtură asfaltică stabilizată

    Mixtură asfaltică poroasă

    2

    III

    III

    Mixtură asfaltică stabilizată

    Beton asfaltic cu criblură

    Mixtură asfaltică poroasă

    3

    IV

    IV

    Mixtură asfaltică stabilizată

    Beton asfaltic cu criblură

    Beton asfaltic cu pietriș concasat

    4

    V

    -

    Beton asfaltic cu criblură

    Beton asfaltic cu pietriș concasat


    Articolul 13

    Pentru execuția straturilor de legătură (binder) se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, conform SR EN 13108-1, în funcție de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii (tabelul 3):
    Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură

    Nr. crt.

    Clasa tehnică a drumului

    Categoria tehnică a străzii

    Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de cel mult 22,4 mm

    1

    I, II

    I

    Beton asfaltic deschis cu criblură

    2

    III, IV

    II, III

    Beton asfaltic deschis cu criblură

    Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat

    3

    V

    IV

    Beton asfaltic deschis cu criblură

    Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat

    Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat


    Articolul 14

    Pentru execuția stratului de bază se vor avea în vedere următoarele tipuri de betoane asfaltice (anrobate bituminoase), conform SR EN 13108-1, în funcție de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii (tabelul 4).
    Tabelul 4 - Mixturi asfaltice pentru stratul de bază

    Nr. crt.

    Clasa tehnică a drumului

    Categoria tehnică a străzii

    Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de cel mult 31,5 mm

    1

    I, II

    I

    Anrobat bituminos cu criblură

    2

    III, IV

    II, III

    Anrobat bituminos cu criblură

    Anrobat bituminos cu pietriș concasat

    3

    V

    IV

    Anrobat bituminos cu criblură

    Anrobat bituminos cu pietriș concasat

    Anrobat bituminos cu pietriș sortat


    Articolul 15
    (1) Mixturile asfaltice se aplică pe:– straturi de fundație;– straturi de bază;– îmbrăcăminți rutiere existente.(2) În cazul îmbrăcăminților bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul-suport.


    Articolul 16

    Mixturile asfaltice poroase se aplică pe un strat- suport impermeabil (etanș).


    Articolul 17

    Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează termenii și definițiile corespunzătoare din: SR 4032-1, SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 și SR EN 13108-20, SR EN 13043/2003+AC/2004, dintre care, în principal:– criblura: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obținut prin concasarea, granularea și selecționarea în sorturi (clase de granulozitate) a rocilor dure, de regulă magmatice, bazice și semibazice;– pietriș concasat: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obținut prin concasarea, granularea și selecționarea în sorturi (clase de granulozitate) a agregatelor din balastieră;– pietriș sortat: agregat natural de balastieră sortat în clase de granulozitate;– nisip natural: agregat natural de balastieră, neprelucrat sau prelucrat prin sortare și spălare, cu dimensiunile 0 ... 2 mm;– nisip de concasaj: agregat natural de carieră/balastieră sfărâmat artificial cu dimensiunile 0 ... 2 mm.


    Secţiunea a 3-a Referințe normative

    Articolul 18

    La utilizarea prezentului normativ se aplică prevederile următoarelor documente de referință:

    SR EN 13043:2003

    Agregate pentru amestecuri bituminoase și pentru finisarea suprafețelor, utilizate la construcția șoselelor, a aeroporturilor și a altor zone cu trafic;

    SR EN 13043:2003/AC:2004

    Agregate pentru amestecuri bituminoase și pentru finisarea suprafețelor utilizate în construcția șoselelor, a aeroporturilor și a altor zone cu trafic;

    SR EN 13808:2013

    Bitum și lianți bituminoși. Cadrul specificațiilor pentru emulsiile bituminoase cationice;

    SR EN 14023:2010

    Bitum și lianți bituminoși. Cadru pentru specificațiile bitumurilor modificate cu polimeri;

    SR EN 1428:2012

    Bitum și lianți bituminoși. Determinarea conținutului de apă din emulsiile bituminoase. Metoda distilării azeotrope;

    SR 61:1997

    Bitum. Determinarea ductilității;

    SR EN 1429:2013

    Bitum și lianți bituminoși. Determinarea reziduului pe sită al emulsiilor bituminoase și determinarea stabilității la depozitare prin cernere;

    SR EN 12607-1:2015

    Bitum și lianți bituminoși. Determinarea rezistenței la întărire sub efectul căldurii și aerului. Partea 1: Metoda RTFOT;

    SR EN 12607-2:2015

    Bitum și lianți bituminoși. Determinarea rezistenței la întărire sub efectul căldurii și aerului. Partea 2: Metoda TFOT;

    SR EN 12591:2009

    Bitum și lianți bituminoși. Specificații pentru bitumuri rutiere;

    SR EN 13036-1:2010

    Caracteristici ale suprafeței drumurilor și aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeței îmbrăcămintei, prin tehnica volumetrică a petei;

    SR EN 13036-4:2012

    Caracteristici ale suprafețelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenței unei suprafețe. Încercarea cu pendul;

    SR EN 13036-7:2004

    Caracteristici ale suprafețelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de rulare ale drumurilor: încercarea cu dreptar;

    SR EN 13036-8:2008

    Caracteristici ale suprafeței drumurilor și pistelor aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea indicilor de planeitate transversală;

    SR EN ISO 13473-1:2004

    Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere plecând de la releveele de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii;

    SR EN 933-1:2012

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozității. Analiza granulometrică prin cernere;

    SR EN 933-2:1998

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor;

    SR EN 933-3:2012

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare;

    SR EN 933-4:2008

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă;

    SR EN 933-5:2001

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafețe concasate și sfărâmate din agregate grosiere;

    SR EN 933-5:2001/A1:2005

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafețe sparte în agregate;

    SR EN 933-7:2001

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea conținutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate;

    SR EN 933-8+A1:2015

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea părților fine. Determinarea echivalentului de nisip;

    SR EN 933-9 + A1:2013

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9 - Evaluarea părților fine. Încercare cu albastru de metilen;

    SR EN 1097-1:2011

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenței la uzură (micro-Deval);

    SR EN 1097-2:2010

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenței la sfărâmare;

    SR EN 1097-5:2008

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea conținutului de apă prin uscare în etuva ventilată;

    SR EN 1097-6:2013

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea densității și a absorbției de apă a granulelor;

    SR EN 1367-1:2007

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenței la îngheț-dezgheț;

    SR EN 1367-2:2010

    Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu;

    SR EN 1744-1+A1:2013

    Încercări pentru determinarea proprietăților chimice ale agregatelor. Partea 1: Analiza chimică;

    SR 10969:2007

    Lucrări de drumuri. Determinarea adezivității bitumurilor rutiere și a emulsiilor cationice bituminoase față de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică;

    STAS 863:1985

    Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripții de proiectare;

    STAS 10144/3-1991

    Elemente geometrice ale străzilor. Prescripții de proiectare;

    SR 4032-1:2001

    Lucrări de drumuri. Terminologie;

    SR EN 196-2:2013

    Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimentului;

    SR EN 12697-1:2012

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Conținut de liant solubil;

    SR EN 12697-2:2016

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea granulozității;

    SR EN 12697-6:2012

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 6: Determinarea densității aparente a epruvetelor bituminoase;

    SR EN 12697-8:2004

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase;

    SR EN 12697-11:2012

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinității dintre agregate și bitum;

    SR EN 12697-12:2008

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epruvetelor bituminoase;

    SR EN 12697-12:2008/C91:2009

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epruvetelor bituminoase;

    SR EN 12697-13:2002

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii;

    SR EN 12697-17+A1:2007

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă;

    SR EN 12697-18:004

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului;

    SR EN 12697-22+A1:2007

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj;

    SR EN 12697-23:2004

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistenței la tracțiune indirectă a epruvetelor bituminoase;

    SR EN 12697-24:2012

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 24: Rezistența la oboseală;

    SR EN 12697-25:2006

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică;

    SR EN 12697-26:2012

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 26: Rigiditate;

    SR EN 12697-27:2002

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor;

    SR EN 12697-29:2003

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor bituminoase;

    SR EN 12697-30:2012

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu impact;

    SR EN 12697-31:2007

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31: Confecționarea epruvetelor cu presa cu compactare giratorie;

    SR EN 12697-33+A1:2007

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 33: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu placă;

    SR EN 12697-34:2012

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 34: Încercarea Marshall;

    SR EN 12697-36:2004

    Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimilor îmbrăcăminții asfaltice;

    SR EN 13108-1:2006

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice;

    SR EN 13108-1:2006/C91:2014

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice;

    SR EN 13108-5:2006

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu conținut ridicat de mastic;

    SR EN 13108-5:2006/AC:2008

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu conținut ridicat de mastic;

    SR EN 13108-7:2006

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 7: Betoane asfaltice drenante;

    SR EN 13108-7:2006/AC:2008

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 7: Betoane asfaltice drenante;

    SR EN 13108-20:2006

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 20: Procedură pentru încercarea de tip;

    SR EN 13108-20:2006/AC:2009

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 20: Procedură pentru încercarea de tip;

    SR EN 13108-21:2006

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 21: Controlul producției în fabrică;

    SR EN 13108-21:2006/AC:2009/C91:2014

    Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 21: Controlul producției în fabrică.

    CD 155-2001

    Reglementarea tehnică „Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne“, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 625/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 7 noiembrie 2003;

    PD 162-2002

    Reglementarea tehnică „Normativ privind proiectarea autostrăzilor extraurbane“, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 622/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 7 noiembrie 2003;

    PCC 022-2015

    Reglementarea tehnică „Procedură pentru inspecția tehnică a echipamentelor pentru punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri și aeroporturi“, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 821/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 19 mai 2015;

    PCC 019-2015

    Reglementarea tehnică „Procedură pentru inspecția tehnică a stațiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri și aeroporturi“, indicativ PCC 019-2015, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 91/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 și 485 bis din 2 iulie 2015.


    Capitolul II Materiale. Condiții tehnice

    Secţiunea 1 Agregate

    Articolul 19
    (1) Agregatele naturale care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt conform cerințelor standardului SR EN 13043.(2) Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheț-dezgheț și să nu conțină corpuri străine.


    Articolul 20

    Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie să fie conform cerințelor prezentate în tabelele 5, 6, 7 și 8.
    Tabelul 5 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

    Nr. crt.

    Caracteristica

    Condiții de calitate

    Metoda de încercare

    1.

    Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
    - rest pe sita superioară (d_max),% , max.
    - trecere pe sita inferioară (d_min),% , max.

    1-10 (G_c 90/10) 10

    SR EN 933-1

    2.^(1)

    Coeficient de aplatizare,% max.

    25 (A_25)

    SR EN 933-3

    3.^(1)

    Indice de formă,% , max.

    25 (SI_25)

    SR EN 933-4

    4.

    Conținut de impurități - corpuri străine

    nu se admit

    vizual

    5.

    Conținut în particule fine sub 0,063 mm,% , max.

    1,0 (f_1,0)*/0,5 (f_0,5)

    SR EN 933-1

    6.

    Rezistența la fragmentare, coeficient LA,% , max.

    cls. th. dr. I-III

    cat. th. str. I-III

    20 (LA_20)

    SR EN 1097-2

    cls. th. dr. IV-V

    cat. th. str. IV

    25 (LA_25)

    7.

    Rezistența la uzură (coeficient micro-Deval),% , max.

    cls. th. dr. I-III

    cat. th. str. I-III

    15 (M_DE 15)

    SR EN 1097-1

    cls. th. dr. IV-V

    cat. th. str. IV

    20 (M_DE 20)

    8.^(2)

    Sensibilitatea la îngheț-dezgheț la 10 cicluri de îngheț-dezgheț
    - pierderea de masă (F),% , max.
    - pierderea de rezistență (ΔS_LA),% , max.

    2 (F_2) 20

    SR EN 1367-1

    9.^(2)

    Rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu,% max.

    6

    SR EN 1367-2

    10.

    Conținut de particule total sparte,% , min.
    (pentru cribluri provenind din roci detritice)

    95 (C95/1)

    SR EN 933-5
    Notă
    * Agregate cu granula de maximum 8 mm.
    ^(1) Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă.
    ^(2) Rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2.

    Tabelul 6 - Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice

    Nr. crt.

    Caracteristica

    Condiții de calitate

    Metoda de încercare

    1.

    Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
    - rest pe sita superioară (d_max),% , max.

    10

    SR EN 933-1

    2.

    Granulozitate

    continuă

    SR EN 933-1

    3.

    Conținut de impurități: - corpuri străine

    nu se admit

    vizual

    4.

    Conținut de particule fine sub 0,063 mm,% , max.

    10 (f_10)

    SR EN 933-1

    5.

    Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.*

    2

    SR EN 933 -9
    Notă
    * Determinarea valorii de albastru se va efectua numai în cazul nisipurilor sau sorturilor 0-4 a căror fracțiune 0-2 mm prezintă un conținut de granule fine mai mare sau egal cu 3%.

    Tabelul 7 - Pietrișuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

    Nr. crt.

    Caracteristica

    Pietriș sortat

    Pietriș concasat

    Metoda de încercare

    1.

    Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
    - rest pe sita superioară (d_max),% , max.
    - trecere pe sita inferioară (d_min),% , max.

    1-10 10(G_c 90/10)

    1-10 10(G_c 90/10)

    SR EN 933-1

    2.

    Conținut de particule sparte,% , min.

    -

    90 (C90/1)

    SR EN 933-5

    3^(1)

    Coeficient de aplatizare,% max.

    25 (A_25)

    25 (A_25)

    SR EN 933-3

    4^(1)

    Indice de formă,% , max.

    25 (SI_25)

    25 (SI_25)

    SR EN 933-4

    5.

    Conținut de impurități
    - corpuri străine

    nu se admit

    nu se admit

    SR EN 933-7 și vizual

    6.

    Conținut în particule fine, sub 0,063 mm,% , max.

    1,0 (f_1,0)*/0,5 (f_0,5)

    1,0 (f_1,0)*/0,5 (f_0,5)

    SR EN 933-1

    7.

    Rezistența la fragmentare coeficient LA,% , max.

    cls. th. dr. I-III cat. th. str. I-III

    -

    20 (LA_20)

    SR EN 1097-2

    cls. th. dr. IV-V cat. th. str. IV

    25(LA_25)

    25(LA_25)

    8.

    Rezistența la uzură (coeficient micro-Deval),% , max.

    cls. th. dr. I-III cat. th. str. I-III

    -

    15 (M_DE 15)

    SR EN 1097-1

    cls. th. dr. IV-V cat. th. str. IV

    20 (M_DE 20)

    20 (M_DE 20)

    9^(2)

    Sensibilitatea la îngheț-dezgheț
    - pierderea de masă (F),% , max.

    2 (F_2)

    2 (F_2)

    SR EN 1367-1

    10^(2)

    Rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu, max.,%

    6

    6

    SR EN 1367-2
    Notă
    * Agregate cu granula de max. 8 mm.
    ^(1) Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă.
    ^(2) Rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2.

    Tabelul 8 - Nisip natural sau sort 0-4 natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice

    Nr. crt.

    Caracteristica

    Condiții de calitate

    Metoda de încercare

    1.

    Conținut de granule în afara clasei de granulozitate
    - rest pe sita superioară (d_max),% , max.

    10

    SR EN 933-1

    2.

    Granulozitate

    continuă

    SR EN 933-1

    3.

    Coeficient de neuniformitate, min.

    8

    *

    4.

    Conținut de impurități:
    - corpuri străine
    - conținut de humus (culoarea soluției de NaHO), max.

    nu se admit galben

    SR EN 933-7 și vizual SR EN 1744

    5.

    Echivalent de nisip pe sort 0-2 mm,% , min.

    85

    SR EN 933-8

    6.

    Conținut de particule fine sub 0,063 mm,% max.

    10 (f_10)

    SR EN 933-1

    7.

    Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.

    2

    SR EN 933-9

    * Coeficientul de neuniformitate se determină cu relația: U_n = d_60/d_10, unde:
    d_60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității;
    d_10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității.

    Pietrișurile concasate utilizate la execuția stratului de uzură vor îndeplini cerințele de calitate din tabelul 5.


    Articolul 21

    Fiecare tip și sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri/padocuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori, pentru evitarea amestecării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripționat cu tipul și sursa de material pe care îl conține.


    Articolul 22

    Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozității agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie să aparțină seriei de bază plus seria 1, conform SR EN 13043, la care se adaugă sitele 0,063 mm și 0,125 mm.


    Articolul 23

    Fiecare lot de materiale aprovizionat va fi însoțit, după caz, de:– declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și certificat de conformitate a controlului producției în fabrică; sau– declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului.


    Articolul 24
    (1) În șantier se vor efectua verificări pentru caracteristicile prevăzute în tabelele 5, 6, 7 și 8, la fiecare lot de material aprovizionat sau pentru maximum: – 1.000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm;– 500 t pentru agregate cu dimensiunea ≤ 4 mm.(2) În cazul criblurilor, verificarea rezistenței la îngheț-dezgheț se va efectua pe loturi de max. 3.000 t.


    Secţiunea a 2-a Filer

    Articolul 25

    Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretă sau filerul de var stins, conform cerințelor standardului SR EN 13043. Este interzisă utilizarea, ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi.


    Articolul 26

    Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie să fie conform cerințelor prezentate în tabelul 9.
    Tabelul 9 - Filer utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

    Nr. crt.

    Caracteristica

    Condiții de calitate

    Metoda de încercare

    1

    Conținut de carbonat de calciu

    ≥ 90% categorie cc_90

    SR EN 196-2

    2

    Granulometrie

    sita (mm) treceri (%)
    2 ........................................................ 100
    0,125 ............................................ min. 85
    0,063 .............................................. min. 70

    SR EN 933-1-2

    3

    Conținut de apă

    max. 1%

    SR EN 1097-5

    4

    Particule fine nocive

    valoarea vb_f g/kg
    categorie ≤ 10
    vb_f10

    SR EN 933-9


    Articolul 27

    Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.


    Articolul 28

    Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoțit, după caz, de:– declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și certificat de conformitate a controlului producției în fabrică; sau– declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului.


    Articolul 29

    În șantier se vor efectua verificări privind granulometria și conținutul de apă la fiecare max. 100 t aprovizionate.


    Secţiunea a 3-a Lianți

    Articolul 30
    (1) Lianții care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt:– bitum clasa de penetrație 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591 și art. 31, respectiv art. 32 din prezentul normativ; – bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetrație 25/55), clasa 4 (penetrație 45/80) sau clasa 5 (penetrație 40/100), conform SR EN 14023 și art. 32 din prezentul normativ.(2) Lianții se selectează în funcție de penetrație, în concordanță cu zonele climatice prevăzute în anexa A, care face parte integrantă din prezentul normativ, și anume:– pentru zonele calde se utilizează bitumurile clasa de penetrație 35/50 sau clasa de penetrație 50/70 și bitumurile modificate clasa 3 sau clasa 4;– pentru zonele reci se utilizează bitumurile clasa de penetrație 50/70 sau clasa de penetrație 70/100 și bitumurile modificate clasa 4 sau bitumul modificat clasa 5, dar cu penetrație mai mare de 70 (1/10 mm);– pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zonă, se utilizează bitumurile clasa de penetrație 50/70 sau bitumuri modificate clasa 4.


    Articolul 31

    Față de cerințele specificate în SR EN 12591 și SR EN 14023 bitumul trebuie să prezinte condiția suplimentară de ductilitate la 25°C (determinată conform SR 61):– mai mare de 100 cm pentru bitumul clasa de penetrație 50/70 și 70/100;– mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetrație 35/50;– mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetrație 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1;– mai mare de 75 cm pentru bitumul clasa de penetrație 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1;– mai mare de 25 cm pentru bitumul clasa de penetrație 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1.


    Articolul 32

    Bitumul și bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minimum 80% față de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar, se va aditiva cu agenți de adezivitate.


    Articolul 33

    Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) și/sau prin una dintre metodele calitative, conform SR EN 12697-11. În etapa inițială de stabilire a amestecului se va utiliza obligatoriu metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) și se va adopta soluția de ameliorare a adezivității atunci când este cazul (tipul și dozajul de aditiv).


    Articolul 34

    Bitumul, bitumul modificat cu polimeri și bitumul aditivat se vor depozita separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificațiile producătorului de bitum, respectiv specificațiile tehnice de depozitare ale stațiilor de mixturi asfaltice. Perioada și temperatura de stocare vor fi alese în funcție de specificațiile producătorului, astfel încât caracteristicile inițiale ale bitumului să nu sufere modificări până la momentul preparării mixturii.


    Articolul 35

    Pentru amorsare se vor utiliza emulsiile bituminoase cationice cu rupere rapidă realizate cu bitum sau bitum modificat.


    Articolul 36

    Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoțit de declarația de performanță sau de alte documente (marcaj de conformitate CE și certificat de conformitate a controlului producției în fabrică).


    Articolul 37

    La aprovizionare se vor efectua verificări ale caracteristicilor bitumului sau bitumului modificat, conform art. 30, la fiecare 500 t de liant aprovizionat. Pentru emulsiile bituminoase aprovizionate sau fabricate în șantier se vor efectua determinările din tabelul 10 la fiecare 100 t de emulsie. Verificarea adezivității, conform art. 33, se va efectua la fiecare lot de bitum aprovizionat după aditivare atunci când se utilizează aditiv pentru îmbunătățirea adezivității.
    Tabelul 10 - Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase

    Nr. crt.

    Caracteristica

    Condiții de calitate

    Metoda de încercare

    1.

    Conținutul de liant rezidual

    min. 58%

    SR EN 1428

    2.

    Omogenitate, rest pe sită de 0,5 mm

    ≤ 0,5%

    SR EN 1429


    Secţiunea a 4-a Aditivi

    Articolul 38

    Pentru atingerea performanțelor mixturilor asfaltice la nivelul cerințelor din prezentul normativ se pot utiliza aditivi cu caracteristici declarate evaluați în conformitate cu legislația în vigoare. Acești aditivi pot fi adăugați fie direct în bitum, fie în mixtura asfaltică.


    Articolul 39
    (1) Conform SR EN 13108-1 paragraful 3.1.12, aditivul este „un material component care poate fi adăugat în cantități mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice“.(2) În acest normativ au fost considerate aditivi și produsele (agenți de adezivitate) care se adaugă direct în bitum pentru îmbunătățirea adezivității acestuia la agregate.


    Articolul 40

    Tipul și dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat/acreditat, pentru îndeplinirea cerințelor de performanță specificate.


    Articolul 41

    Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi însoțit de documente de conformitate potrivit legislației de punere pe piață în vigoare.


    Capitolul III Proiectarea mixturilor asfaltice. Condiții tehnice

    Secţiunea 1 Compoziția mixturilor asfaltice

    Articolul 42

    Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt cele precizate la cap. II.


    Articolul 43

    Materialele granulare (agregate naturale și filer) care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în tabelul 11.
    Tabelul 11 - Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

    Nr. crt.

    Tipul mixturii asfaltice

    Materiale utilizate

    1.

    Mixtură asfaltică stabilizată

    Criblură
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Filer

    2.

    Mixtură asfaltică poroasă

    Criblură
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Filer

    3.

    Beton asfaltic cu criblură

    Criblură
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Nisip natural sau sort 0-4 natural
    Filer

    4.

    Beton asfaltic cu pietriș concasat

    Pietriș concasat
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Nisip natural sau sort 0-4 natural
    Filer

    5.

    Beton asfaltic deschis cu criblură

    Criblură
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Nisip natural sau sort 0-4 natural
    Filer

    6.

    Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat

    Pietriș concasat
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Nisip natural sau sort 0-4 natural
    Filer

    7.

    Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat

    Pietriș sortat
    Nisip natural sau sort 0-4 natural
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Filer

    8.

    Anrobat bituminos cu criblură

    Criblură
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Nisip natural sau sort 0-4 natural
    Filer

    9.

    Anrobat bituminos cu pietriș concasat

    Pietriș concasat
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Nisip natural sau sort 0-4 natural
    Filer

    10.

    Anrobat bituminos cu pietriș sortat

    Pietriș sortat
    Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj
    Nisip natural sau sort 0-4 natural
    Filer


    Articolul 44
    (1) La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură și la mixturile asfaltice deschise destinate stratului de legătură și de bază se folosește nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj sau amestec de nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural. Din amestecul total de nisipuri sau sorturi 0-4, nisipul natural sau sortul 0-4 natural este în proporție de maximum:– 25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzură;– 50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legătură și de bază.(2) Pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos cu pietriș sortat, destinate stratului de bază, se folosește nisip natural sau sort 0-4 natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 natural cu nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj în proporție variabilă, după caz.


    Articolul 45

    Limitele conținutului de agregate naturale și filer din cantitatea totală de agregate sunt conform:– tabelului 12 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare și legătură și pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază;– tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate.
    Tabelul 12 - Limitele procentelor de agregate naturale și filer

    Nr. crt.

    Fracțiuni de agregate naturale din amestecul total

    Strat de uzură

    Strat de legătură

    Strat de bază

    BA 8 BAPC 8

    BA 11,2 BAPC 11,2

    BA16 BAPC 16

    BAD 22,4 BADPC 22,4 BADPS 22,4

    AB 22,4 ABPC 22,4

    AB 31,5 ABPC 31,5 ABPS 31,5

    1.

    Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,125 mm,%

    9…18

    8…16

    8…15

    5…10

    3…8

    3…12

    2.

    Filer și fracțiunea (0,125 …4 mm),%

    Diferența până la 100

    3.

    Agregate naturale cu dimensiunea peste 4 mm, %

    22…44

    34…48

    36…61

    55…72

    57…73

    40…63

    Tabelul 13 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip betoane asfaltice și anrobate bituminoase

    Mărimea ochiului sitei conform SR EN 933-2, mm

    BA 8 BAPC 8

    BA 11,2 BAPC 11,2

    BA 16 BAPC 16

    BAD 22,4 BADPC 22,4 BADPS 22,4

    AB 22,4 ABPC 22,4

    AB 31,5 ABPC 31,5 ABPS 31,5

    45

    -

    -

    -

    -

    -

    100

    31,5

    -

    -

    -

    100

    100

    90…100

    22,4

    -

    -

    100

    90…100

    90…100

    82…94

    16

    -

    100

    90…100

    73…90

    70…86

    72…88

    11,2

    100

    90…100

    -

    -

    -

    -

    8

    90…100

    75…85

    61…82

    42…61

    38…58

    54…74

    4

    56…78

    52…66

    39…64

    28…45

    27…43

    37…60

    2

    38…55

    35…50

    27…48

    20…35

    19…34

    22…47

    0,125

    9…18

    8…16

    8…15

    5…10

    3…8

    3…12

    0,063

    7…11

    5…10

    7…11

    3…7

    2…5

    2…7


    Articolul 46

    Zonele granulometrice reprezentând limitele impuse pentru curbele granulometrice ale amestecurilor de agregate naturale și filer sunt conform: – tabelului 13 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare și legătură și pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază;– tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate;– tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice poroase.
    Tabelul 14 - Limitele procentuale și zona granulometrică pentru mixturile asfaltice stabilizate

    Nr. crt.

    Caracteristica

    Strat de uzură

    MAS 11,2

    MAS 16

    1.

    Fracțiuni de agregate naturale din amestecul total

    1.1.

    Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,125 mm,%

    9…13

    10…14

    1.2.

    Filer și fracțiunea 0,125 …4 mm,%

    Diferența până la 100

    1.3.

    Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,%

    58…70

    63…75

    2.

    Granulometrie

    Mărimea ochiului sitei

    treceri,%

    22,4

    -

    100

    16

    100

    90…100

    11,2

    90…100

    71…81

    8

    50…65

    44…59

    4

    30…42

    25…37

    2

    20…30

    17…25

    0,125

    9…13

    10…14

    0,063

    8…12

    9…12

    Tabelul 15 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP16 * Notă
    * Limitele sunt orientative; se va urmări respectarea condițiilor din tabelele 18 și 22.


    Site cu ochiuri pătrate, mm

    Treceri, %

    22.4

    100

    16

    90…100

    2

    8…12

    0,063

    2…4


    Articolul 47

    Conținutul optim de liant se stabilește prin studii preliminare de laborator de către un laborator de specialitate autorizat/acreditat, ținând cont de valorile precizate în tabelul 16. În cazul în care din studiul de dozaj rezultă un procent optim de liant în afara limitei din tabelul 16, acesta va putea fi acceptat cu aprobarea proiectantului și a beneficiarului.
    Tabelul 16 - Conținutul optim de liant

    Tipul stratului

    Tipul mixturii asfaltice

    Conținut de liant min. % în mixtură

    Uzură (rulare)

    MAS 11,2

    6,0

    MAS 16

    5,9

    BA 8
    BAPC 8

    6,3

    BA 11,2
    BAPC 11,2

    6,0

    BA 16

    5,7

    BAPC 16

    5,7

    MAP 16

    4

    Legătură (binder)

    BAD 22,4
    BADPC 22,4
    BADPS 22,4

    4,2

    Bază

    AB 22,4
    ABPC 22,4
    AB 31,5 ,
    ABPC 31,5
    ABPS 31,5

    4,0


    Articolul 48
    (1) Valorile minime pentru conținutul de liant prezentate în tabelul 16 au în vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/mc.(2) Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conținutului de bitum se calculează prin corecția cu un coeficient a = 2.650/d, unde d este masa volumică reală (declarată de producător și verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor, inclusiv filerul (media ponderată conform fracțiunilor utilizate la compoziție), în kg/mc, și se determină conform SR EN 1097-6.


    Articolul 49

    În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiți aditivi, aceștia se utilizează conform legislației și reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.


    Articolul 50

    Studiul preliminar pentru stabilirea compoziției optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include rezultatele încercărilor efectuate conform art. 51, pentru cinci conținuturi diferite de liant.


    Articolul 51
    (1) Stabilirea compoziției mixturilor asfaltice în vederea elaborării dozajului de fabricație se va efectua pe baza prevederilor acestui normativ. Studiul de dozaj va cuprinde obligatoriu:– verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de încercare);– procentul de participare al fiecărui component în amestecul total; – stabilirea dozajului de liant în funcție de curba granulometrică aleasă;– validarea dozajului optim pe baza testelor inițiale de tip conform tabelului 30 nr. crt. 1.(2) Un nou studiu de dozaj se va realiza obligatoriu de fiecare dată când apare cel puțin una dintre situațiile următoare: – schimbarea sursei de liant sau a tipului de liant/calității liantului;– schimbarea sursei de agregate;– schimbarea tipului mineralogic al filerului;– schimbarea aditivilor.


    Articolul 52

    Validarea în producție a mixturii asfaltice în șantier se va efectua, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe stație și verificarea cerințelor acesteia conform tabelului 30 nr. crt. 2.


    Articolul 53

    Mixtura asfaltică va fi însoțită, după caz, de:– declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și certificat de conformitate a controlului producției în fabrică;– declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului, inclusiv documentele privind dozajele și conformitatea pentru materialele componente care vor respecta cerințele din prezentul normativ.


    Secţiunea a 2-a Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

    Articolul 54

    Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor determina pe corpuri de probă confecționate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări inițiale de tip) și pe probe prelevate de la malaxor sau de la așternere pe parcursul execuției, precum și din straturile îmbrăcăminților gata executate.


    Articolul 55

    Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuției lucrărilor, precum și din stratul gata executat se va efectua conform SR EN 12697-27.


    Articolul 56

    Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic și anrobat bituminos și mixtură asfaltică poroasă trebuie să se încadreze între limitele din tabelele 17, 18, 19 și 20.


    Articolul 57
    (1) Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 și SR EN 12697-34 și vor respecta condițiile din tabelul 17.(2) Absorbția de apă se va determina conform metodei din anexa B, care face parte integrantă din prezentul normativ.(3) Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A, și SR EN 12697-23, conform condițiilor din tabelul 17.
    Tabelul 17 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall

    Nr. crt.

    Tipul mixturii asfaltice

    Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

    Stabilitate la 60°C, KN

    Indice de curgere, mm,

    Raport S/I, min. KN/mm

    Absorbția de apă, % vol.

    Sensibilitate la apă, %

    1.

    Beton asfaltic

    6,5...13

    1,5...4,0

    1,6

    1,5...5,0

    min. 80

    2.

    Mixtură asfaltică poroasă

    5,0...15

    1,5...4,0

    2,1

    -

    min. 60

    3.

    Beton asfaltic deschis

    5,0...13

    1,5...4,0

    1,2

    1,5...6,0

    min. 80

    4.

    Anrobat bituminos

    6,5...13

    1,5...4,0

    1,6

    1,5...6,0

    min. 80


    Articolul 58
    (1) Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, în funcție de strat (stratul de uzură, de legătură și de bază), se vor încadra în valorile-limită din tabelele 18, 19, 20, 21 și 22.(2) Încercările dinamice, care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ, sunt următoarele:
    a) rezistența la deformații permanente (încercarea la compresiune ciclică și încercarea la ornieraj) reprezentată prin: – viteza de fluaj și fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B;– viteza de deformație și adâncimea făgașului, determinate prin încercarea de ornieraj, se realizează pe epruvete confecționate în laborator conform SR EN 12697-33 sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;
    b) rezistența la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E sau prin una dintre celelalte metode precizate de SR EN 12697-24;
    c) modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform anexei C la SR EN 12697-26;
    d) volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecționate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.

    Tabelul 18 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice

    Nr. crt.

    Caracteristică

    Mixtură asfaltică pentru stratul de uzură

    Clasă tehnică drum

    I-II

    III-IV

    Categorie tehnică stradă

    I

    II-III

    1.

    Caracteristici pe cilindrii confecționați la presa giratorie

    1.1.

    Volum de goluri la 80 girații,% max.

    5,0

    6,0

    1.2.

    Rezistența la deformații permanente (fluaj dinamic)
    - deformația la 50°C, 300 KPa și 10.000 impulsuri, μm/m, max.
    - viteza de deformație la 50°C, 300 KPa și 10.000 impulsuri, μm/m/ciclu, max.

    20.000
    1,0

    30.000
    2,0

    1.3.

    Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, min.

    4.200

    4.000

    2.

    Caracteristici pe plăci confecționate în laborator sau pe carote din îmbrăcăminte

    2.1.

    Rezistența la deformații permanente, 60°C (ornieraj)
    - viteza de deformație la ornieraj, mm/1.000 cicluri, max.
    - adâncimea făgașului,% din grosimea inițială a probei, max.

    0,3
    5,0

    0,5
    7,0

    Tabelul 19 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice

    Nr. crt.

    Caracteristică

    Mixtură asfaltică pentru stratul de legătură

    Clasă tehnică drum

    I-II

    III-IV

    Categorie tehnică stradă

    I

    II-III

    1.

    Caracteristici pe cilindrii confecționați la presa giratorie

    1.1.

    Volum de goluri, la 120 girații,% maxim

    9,5

    10,5

    1.2.

    Rezistența la deformații permanente (fluaj dinamic)
    - deformația la 40°C, 200 KPa și 10.000 impulsuri, μm/m, max.
    - viteza de deformație la 40°C, 200 KPa și 10.000 impulsuri, μm/m/ciclu, max.

    20.000
    2,0

    30.000
    3,0

    1.3.

    Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, min.

    5.000

    4.500

    1.4.

    Rezistența la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă: număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C

    400.000

    300.000

    2.

    Rezistența la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice, ε^6 10^– 6, minim

    150

    100

    Tabelul 20 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice

    Nr. crt.

    Caracteristică

    Mixtură asfaltică pentru stratul de bază

    Clasă tehnică drum

    I-II

    III-IV

    Categorie tehnică stradă

    I

    II-III

    1.

    Caracteristici pe cilindrii confecționați la presa giratorie

    1.1.

    Volum de goluri, la 120 girații, % maxim

    9

    10

    1.2.

    Rezistența la deformații permanente (fluaj dinamic)
    - deformația la 40°C, 200 KPa și 10.000 impulsuri, μm/m, maxim
    - viteza de deformație la 40°C, 200 KPa și 10.000 impulsuri, μm/m/ciclu, maxim

    20.000
    2,0

    30.000
    3,0

    1.3.

    Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim

    6.000

    5.600

    1.4.

    Rezistența la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă: Număr minim de cicluri până la fisurare la 15°C

    500.000

    400.000

    2.

    Rezistența la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice ε^6 10^– 6, minim

    150

    100

    NOTE:1. Valorile modulilor de rigiditate determinați în laborator, precizați în tabelele 18, 19 și 20, sunt stabilite ca nivel de performanță minimală pentru mixturile asfaltice analizate în condiții de laborator. 2. La proiectarea structurilor rutiere se utilizează valorile modulilor de elasticitate dinamică din reglementările tehnice în vigoare, privind dimensionarea structurilor rutiere suple și semirigide.


    Articolul 59

    În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură stabilizată, aceasta va îndeplini condițiile din tabelele 18 și 21, volumul de goluri se va determina prin metoda densităților aparente și maxime, astfel cum sunt precizate în SR EN 12697-8.


    Articolul 60
    (1) Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice stabilizate se vor confecționa conform specificațiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.(2) Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se va determina conform SR EN 12697-8.(3) Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A.(4) Testul Shellenberg se va efectua conform SR EN 1269718.
    Tabelul 21 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate

    Nr. crt.

    Caracteristica

    1.

    Volum de goluri pe cilindri Marshall, %

    3...4

    2.

    Volum de goluri umplut cu bitum, %

    77...83

    3.

    Test Shellenberg, % max.

    0,2

    4.

    Sensibilitate la apă, % min.

    80


    Articolul 61

    În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură poroasă, aceasta va îndeplini condițiile din tabelele 17 și 22.
    Tabelul 22 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase

    Nr. crt.

    Caracteristica

    1.

    Volum de goluri pe cilindri Marshall, % , min.

    12-20

    2.

    Pierdere de material, SR EN 12697-17, %, max.

    30


    Secţiunea a 3-a Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice

    Articolul 62

    Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:– gradul de compactare și absorbția de apă;– rezistența la deformații permanente;– elementele geometrice ale stratului executat;– caracteristicile suprafeței îmbrăcăminților bituminoase executate.

    Gradul de compactare. Absorbția de apă

    Articolul 63
    (1) Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat și densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeași mixtură asfaltică prelevată de la așternere sau din aceeași mixtură provenită din carote. (2) Epruvetele Marshall se vor confecționa conform specificațiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul normativ, cu excepția mixturilor asfaltice stabilizate pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.


    Articolul 64

    Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate.
    NOTĂ:
    Densitatea maximă se va determina conform SR EN 12697-5, iar densitatea aparentă se va determina conform SR EN 12697-6.


    Articolul 65

    Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă pe plăcuțe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate (media a trei determinări).


    Articolul 66

    Condițiile tehnice pentru absorbția de apă și gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 23.
    Tabelul 23 - Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

    Nr. crt.

    Tipul stratului

    Absorbția de apă, % vol.

    Gradul de compactare, % , min.

    1.

    Mixtură asfaltică stabilizată

    2…6

    97

    2.

    Mixtură asfaltică poroasă

    -

    97

    3.

    Beton asfaltic

    2…5

    97

    4.

    Beton asfaltic deschis

    3…8

    96

    5.

    Anrobat bituminos

    2…8

    97

    Rezistența la deformații permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

    Articolul 67

    Rezistența la deformații permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se va verifica pe minimum două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puțin două zile după așternere.


    Articolul 68

    Rezistența la deformații permanente pe carote se va determina prin măsurarea vitezei de deformație la ornieraj și adâncimii făgașului, la temperatura de 60°C, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile pentru aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul 18.

    Elemente geometrice

    Articolul 69

    Condițiile de admisibilitate și abaterile-limită locale admise la elementele geometrice sunt cele prevăzute în tabelul 24.


    Articolul 70

    La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea în vedere asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maximă a granulei de agregat utilizată. Nu se admit abateri în minus față de grosimea prevăzută în proiect pentru fiecare strat.
    Tabelul 24 - Elementele geometrice și abaterile-limită pentru straturile bituminoase executate

    Nr. crt.

    Elemente geometrice

    Condiții de admisibilitate*

    Abateri-limită locale admise la elementele geometrice

    1

    Grosimea minimă a stratului compactat, conform SR EN 12697-36
    - strat de uzură
    - strat de legătură
    - strat de bază 22,4
    - strat de bază 31,5

    4,0 cm
    5,0 cm
    6,0 cm
    8,0 cm

    Nu se admit abateri în minus față de grosimea prevăzută în proiect pentru fiecare strat.

    2

    Lățimea părții carosabile

    Profil transversal proiectat

    ± 20 mm

    3

    Profilul transversal
    - în aliniament
    - în curbe și zone aferente
    - cazuri speciale

    - sub formă acoperiș
    - conform STAS 863
    - pantă unică

    ± 5,0 mm față de cotele profilului adoptat

    4

    Profil longitudinal, în cazul drumurilor noi, declivitatea,% maxim
    - autostrăzi
    - DN
    - drumuri/străzi

    - conform PD 162
    - conform STAS 863
    - conform STAS 10144/3

    ± 5,0 mm față de cotele profilului proiectat, cu condiția respectării pasului de proiectare adoptat
    Notă
    * Condițiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor străzilor se corelează conform prevederilor pct. 2.3 din Normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017.


    Articolul 71

    Caracteristicile suprafeței straturilor executate din mixturi asfaltice și condițiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 25.


    Articolul 72
    (1) Determinarea caracteristicilor suprafeței straturilor executate din mixturi asfaltice se efectuează pentru:– strat uzură (rulare) - cu maximum 15 zile înainte de recepția la terminarea lucrărilor și la sfârșitul perioadei de garanție; – strat de legătură și strat bază - înainte de așternerea stratului următor (superior).
    Tabelul 25 - Caracteristicile suprafeței straturilor bituminoase executate

    Nr. crt.

    Caracteristica

    Condiții de admisibilitate*

    Metoda de încercare

    Strat

    Uzură (rulare)

    Legătură, bază

    1.

    Planeitatea în profil longitudinal, prin măsurarea cu echipamente omologate
    Indice de planeitate, IRI, m/km:
    - drumuri de clasă tehnică I…II
    - drumuri de clasă tehnică III
    - drumuri de clasă tehnică IV
    - drumuri de clasă tehnică V

    ≤ 1,5
    ≤ 2,0
    ≤ 2,5
    ≤ 3,0

    ≤ 2,5

    Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate.
    Măsurătorile se vor efectua din 10 în 10 m, iar în cazul sectoarelor cu denivelări mari se vor determina punctele de maxim.

    2.

    Planeitatea în profil longitudinal, sub dreptarul de 3 m Denivelări admisibile, mm:
    - drumuri de clasă tehnică I și II
    - drumuri de clasă tehnică III
    - drumuri de clasă tehnică IV…V

    ≤ 3,0
    ≤ 4,0
    ≤ 5,0

    ≤ 4,0

    SR EN 13036-7

    3.

    Planeitatea în profil transversal, mm/m

    ± 1,0

    ± 1,0

    SR EN 13036-8

    4.1.

    Aderența suprafeței – unități PTV
    - drumuri de clasă tehnică I…II
    - drumuri de clasă tehnică III
    - drumuri de clasă tehnică IV...V

    ≥ 80
    ≥ 75
    ≥ 70

    -

    Încercarea cu pendul (SRT)
    SR EN 13036-4

    4.2.

    Adâncimea medie a macrotexturii, adâncime textură, mm
    - drumuri de clasă tehnică I…II
    - drumuri de clasă tehnică III
    - drumuri de clasă tehnică IV...V

    ≥ 1,2
    ≥ 0,8
    ≥ 0,6

    -

    Metoda volumetrică
    MTD
    SR EN 13036-1

    4.3.

    Coeficient de frecare (μGT):
    - drumuri de clasă tehnică I…II
    - drumuri de clasă tehnică III
    - drumuri de clasă tehnică IV-V

    ≥ 0,67 ≥ 0,62 ≥ 0,57

    -

    AND 606

    5.

    Omogenitate. Aspectul suprafeței

    Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, șlefuite
    Notă
    * Condițiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor străzilor se corelează conform prevederilor pct. 2.3 din Normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017.
    (2) Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.(3) Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal, apariția făgașelor și se va determina cu echipamente electronice omologate sau metoda șablonului.(4) Pentru verificarea rugozității se vor determina atât aderența prin metoda cu pendulul SRT, cât și adâncimea medie a macrotexturii.(5) Aderența suprafeței se determină cu aparatul cu pendul, alegând minimum 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secțiuni situate la distanța de 5...10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea părții carosabile (pe urma roții) și la o jumătate de metru de ax (pe urma roții). Determinarea adâncimii macrotexturii se va efectua în aceleași puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.


    Capitolul IV Prepararea, transportul și punerea în operă a mixturilor asfaltice

    Secţiunea 1 Prepararea și transportul mixturilor asfaltice

    Articolul 73
    (1) Mixturile asfaltice se prepară în instalații prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului și filerului, precum și dispozitiv de malaxare forțată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcționării instalațiilor de producere a mixturii asfaltice se va efectua în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreținere specificat de producătorul echipamentelor și programului de verificare metrologic a dispozitivelor de măsură și control. (2) Certificarea conformității instalației privind calitatea fabricației și condițiile de securitate se va efectua cu respectarea procedurii PCC 019. (3) Controlul producției în fabrică se va efectua conform cerințelor standardului SR 13108-21.


    Articolul 74
    (1) Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului și ale mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor se stabilesc în funcție de tipul liantului, conform tabelului 26 (sau conform specificațiilor producătorului), cu observația că temperaturile maxime se aplică în toate punctele instalației de preparare mixturi asfaltice și temperaturile minime se aplică la livrare.
    Tabelul 26 - Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

    Tip bitum

    Bitum

    Agregate

    Betoane asfaltice

    Mixturi asfaltice stabilizate

    Mixturi asfaltice poroase

    Mixtura asfaltică la ieșirea din malaxor

    Temperatura, °C

    35/50

    150-170

    140-190

    150-190

    160-200

    150-180

    50/70

    150-170

    140-190

    140-180

    150-190

    140-175

    70/100

    150-170

    140-190

    140-180

    140-180

    140-170
    (2) În cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor pot fi aplicate temperaturi diferite. În acest caz, temperatura trebuie să fie documentată și declarată pe marcajul reglementat.


    Articolul 75

    Temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condițiile concrete de transport (distanță și mijloace de transport) și în condițiile climatice la punerea în operă să fie asigurate temperaturile de așternere și compactare, conform tabelului 27.


    Articolul 76

    Se interzice încălzirea agregatelor naturale și a bitumului peste valorile specificate în tabelul 26, cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.


    Articolul 77

    Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiași cantități de bitum. Dacă totuși din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară verificarea penetrației acestuia. Dacă penetrația bitumului nu este corespunzătoare, se renunță la utilizarea lui.


    Articolul 78

    Durata de malaxare, în funcție de tipul instalației, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete și uniforme a agregatelor naturale și a filerului cu liantul bituminos.


    Articolul 79

    Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate, imediat după încărcare, urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate și uscate.


    Articolul 80

    Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena acoperită cu prelată.


    Secţiunea a 2-a Lucrări pregătitoare
    Pregătirea stratului-suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice

    Articolul 81
    (1) Înainte de așternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curățat, iar dacă este cazul se remediază și se reprofilează. Materialele neaderente, praful și orice poate afecta legătura dintre stratul-suport și stratul nou-executat trebuie îndepărtat.(2) În cazul stratului-suport din macadam, acesta se curăță și se mătură.(3) În cazul stratului-suport din mixturi asfaltice degradate, reparațiile se realizează conform prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind prevenirea și remedierea defecțiunilor la îmbrăcămințile bituminoase.(4) Când stratul-suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeței acestuia cu impurități datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curățarea prin periere mecanică și spălare. (5) După curățare se vor verifica cotele stratului-suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuție.(6) În cazul în care stratul-suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuție se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuție. (7) Stratul de reprofilare/egalizare va fi realizat din același tip de mixtură ca și stratul superior. Grosimea acestuia va fi determinată în funcție de preluarea denivelărilor existente.

    Amorsarea

    Articolul 82
    (1) La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul-suport și rosturile de lucru. (2) Amorsarea se realizează uniform, cu un dispozitiv special care poarte regla cantitatea de liant. (3) În funcție de natura stratului-suport, cantitatea de bitum rămasă după aplicarea amorsajului trebuie să fie de 0,3...0,5 kg/mp.


    Secţiunea a 3-a Așternerea mixturilor asfaltice

    Articolul 83

    Așternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport și la temperatura exterioară de minimum 10°C, pe o suprafață uscată.


    Articolul 84

    În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri, așternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport și la temperatura exterioară de minimum 15°C, pe o suprafață uscată.


    Articolul 85

    Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie și se reiau numai după uscarea stratului-suport.


    Articolul 86
    (1) Așternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare încălzit care asigură o precompactare, cu excepția lucrărilor în spații înguste în care repartizatoarele-finisoare nu pot efectua această operație. Mixtura asfaltică trebuie așternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat și pe toată lungimea unei benzi programate a se executa în ziua respectivă.(2) Certificarea conformității echipamentelor de așternere a mixturilor asfaltice la cald se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.


    Articolul 87

    În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii asfaltice rămase necompactată, aceasta va fi îndepărtată. Această operație se va executa în afara zonelor pe care există sau urmează a se așterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se va trata ca rost de lucru transversal, conform prevederilor art. 94.


    Articolul 88
    (1) Mixturile asfaltice trebuie să aibă la așternere și compactare, în funcție de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 27. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.(2) În cazul utilizării aditivilor pentru mărirea lucrabilității mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute, aceștia vor avea la bază specificații tehnice conform legislației și reglementărilor tehnice în vigoare.


    Articolul 89

    Pentru mixtura asfaltică stabilizată se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele prevăzute în tabelul 27.
    Tabelul 27 - Temperaturile mixturii asfaltice la așternere și compactare

    Liant

    Temperatura mixturii asfaltice la așternere °C, min.

    Temperatura mixturii asfaltice la compactare °C, min.

    început

    sfârșit

    Bitum rutier
    35/50
    50/70
    70/100

    150 140 140

    145 140 135

    110 110 100

    Bitum modificat cu polimeri
    25/55
    45/80
    40/100

    165 160 155

    160 155 150

    120 120 120


    Articolul 90

    Așternerea se va executa pe întreaga lățime a căii de rulare, ceea ce impune echiparea repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare și precompactare de lungime corespunzătoare.


    Articolul 91

    Grosimea maximă a mixturii așternute printr-o singură trecere nu poate depăși 10 cm.


    Articolul 92
    (1) Viteza optimă de așternere se va corela cu distanța de transport și cu capacitatea de fabricație a stației, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuției stratului și apariția crăpăturilor/fisurilor la suprafața stratului proaspăt așternut. (2) În funcție de performanțele finisorului, viteza la așternere poate fi de 2,5...4 m/min.


    Articolul 93

    În buncărul utilajului de așternere trebuie să existe în permanență suficientă mixtură, necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.


    Articolul 94
    (1) La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice o atenție deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale și transversale, care trebuie să fie foarte regulate și etanșe.(2) La reluarea lucrului pe aceeași bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal și/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală.(3) În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeași zi, tăierea nu mai este necesară, cu excepția stratului de uzură (rulare).(4) Rosturile de lucru longitudinale și transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm față de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. (5) Atunci când există și strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întrețesut.


    Articolul 95
    (1) Legătura transversală dintre un strat rutier nou și un strat rutier existent al drumului se va executa după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcție de grosimea noului strat, astfel încât să se obțină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%.(2) În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va efectua prin amorsarea suprafeței, urmată de așternerea și compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou și existent).
    Fig. 1 Racordarea stratului rutier nou cu stratul rutier existent*)


    Articolul 96

    Stratul de bază va fi acoperit cu straturile îmbrăcămintei bituminoase, nefiind lăsat neprotejat sub trafic.


    Articolul 97

    Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va lăsa neprotejat. Stratul de binder va fi acoperit înainte de sezonul rece, pentru evitarea apariției unor degradări structurale.


    Secţiunea a 4-a Compactarea mixturilor asfaltice

    Articolul 98
    (1) Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii care să asigure caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică și fiecare strat în parte.(2) Operația de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu rulouri netede, cu sau fără dispozitive de vibrare, și/sau cu compactoare cu pneuri, astfel încât să se obțină gradul de compactare conform tabelului 23.(3) Certificarea conformității compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.


    Articolul 99
    (1) Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, se va executa un sector de probă și se va determina numărul optim de treceri ale compactoarelor, în funcție de performanțele acestora, tipul și grosimea straturilor executate.(2) Sectorul de probă se va realiza înainte de începerea așternerii stratului în lucrare, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiții similare cu cele stabilite pentru producția curentă.


    Articolul 100

    Alegerea numărului de treceri optim și a atelierului de compactare are la bază rezultatele încercărilor efectuate pe stratul executat în sectorul de probă de către un laborator autorizat/acreditat, în conformitate cu prevederile prezentului normativ.


    Articolul 101

    Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă pe sectorul de probă se obține gradul de compactare minim menționat în tabelul 23.


    Articolul 102

    Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat pentru compactoarele uzuale este cel menționat în tabelul 28. La compactoarele dotate cu sisteme de măsurare a gradului de compactare în timpul lucrului se va ține seama de valorile afișate la postul de comandă. Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte.
    Tabelul 28 - Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri

    Tipul stratului

    Ateliere de compactare

    A

    B

    Compactor cu pneuri de 160 kN

    Compactor cu rulouri netede de 120 kN

    Compactor cu rulouri netede de 120 kN

    Număr de treceri minime

    Uzură

    10

    4

    12

    Legătură

    12

    4

    14

    Bază

    12

    4

    14


    Articolul 103
    (1) Compactarea se va executa în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. (2) Pe sectoarele în rampă, prima trecere se va executa cu utilajul de compactare în urcare.(3) Compactoarele trebuie să lucreze fără șocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică, și nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau al căminelor de vizitare, se vor compacta cu compactoare mai mici, cu plăci vibrante sau cu maiul mecanic.


    Articolul 104

    Suprafața stratului se va controla în permanență, iar micile denivelări care apar pe suprafața stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lățimea benzii.


    Capitolul V Controlul calității lucrărilor executate
    Controlul calității lucrărilor de execuție a straturilor de uzură, de legătură și de bază din mixturi asfaltice se efectuează în etapele prevăzute în secțiunile 1-4.

    Secţiunea 1 Controlul calității materialelor

    Articolul 105

    Controlul calității materialelor din care se compune mixtura asfaltică se va efectua conform prevederilor prezentului normativ, atât în etapa inițială, cât și pe parcursul execuției, conform cap. II și art. 51, din capitolul III, și vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac cerințele prevăzute în acest normativ.


    Secţiunea a 2-a Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice

    Articolul 106

    Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice constă în următoarele operații:1. Controlul reglajului instalației de preparare a mixturii asfaltice:– funcționarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau de dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru;– funcționarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. 2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:– temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;– temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieșirea din uscător: permanent;– temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor: permanent.3. Controlul procesului tehnologic de execuție a stratului bituminos:– pregătirea stratului-suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;– temperatura exterioară: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;– temperatura mixturii asfaltice la așternere și compactare: cel puțin de două ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13; – modul de execuție a rosturilor: zilnic;– tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.4. Verificarea respectării compoziției mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de referință) se va efectua după cum urmează:– granulozitatea amestecului de agregate naturale și filer la ieșirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (șarja albă), conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;– conținutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;– compoziția mixturii asfaltice (compoziția granulometrică - conform SR EN 12697-2 și conținutul de bitum - conform SR EN 12697-1) prin extracții, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor sau așternere: zilnic.5. Verificarea calității mixturii asfaltice se va realiza prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică, astfel:– compoziția mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziției stabilite prin studiul preliminar de laborator;– caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze între limitele din prezentul normativ (vezi tabelul 30).
    Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuției pe epruvete Marshall și se va raporta la limitele din tabelele 21 și 22, în funcție de tipul mixturii asfaltice preparate.
    Abaterile compoziției mixturilor asfaltice față de amestecul de referință prestabilit (dozaj) sunt indicate în tabelul 29.
    Tabelul 29 - Abateri față de dozajul optim

    Abateri admise față de dozajul optim, în valoare absolută

    Agregate
    Treceri pe sita de: (mm)

    31,5

    ± 5

    22,4

    ± 5

    16

    ± 5

    11,2

    ± 5

    8

    ± 5

    4

    ± 4

    2

    ± 3

    0,125

    ± 1,5

    0,063

    ± 1,0

    Bitum

    ± 0,2


    Articolul 107

    Tipurile de încercări și frecvența acestora, în funcție de tipul de mixtură și clasa tehnică a drumului, sunt prezentate în tabelul 30, în corelare cu SR EN 13108-20.
    Tabelul 30 - Tipul și frecvența încercărilor realizate pe mixturi asfaltice

    Nr. crt.

    Natura controlului/încercării și frecvența încercării

    Caracteristici verificate și limite de încadrare

    Tipul mixturii asfaltice

    1.

    Încercări inițiale de tip (validarea în laborator)

    conform tabelului 17

    Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură și de bază, cu excepția mixturilor asfaltice stabilizate

    conform tabelului 18

    Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, cu excepția mixturilor poroase, pentru clasele tehnice ale drumului I, II, III, IV și categoriile tehnice ale străzii I, II, III

    conform tabelelor 19 și 20

    Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de legătură și de bază, conform prevederilor din acest normativ, pentru clasele tehnice ale drumului I, II, III, IV și categoriile tehnice ale străzii I, II, III

    conform tabelului 21

    Mixturile asfaltice stabilizate, indiferent de clasa tehnică a drumului

    conform tabelului 22

    Mixturile asfaltice poroase, indiferent de clasa tehnică a drumului

    2.

    Încercări inițiale de tip (validarea în producție)

    idem punctul 1

    La transpunerea pe stația de asfalt a dozajelor proiectate în laborator vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la pct. 1 din acest tabel.

    compoziția mixturii conform art. 106 pct. 4 și 5

    La transpunerea pe stația de asfalt a dozajelor proiectate în laborator se va verifica respectarea dozajului de referință.

    3.

    Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuției:
    - frecvența 1/400 tone mixtură asfaltică fabricată sau 1/700 tone mixtură fabricată în cazul stațiilor cu productivitate mai mare de 80 tone/oră, dar cel puțin o dată pe zi

    compoziția mixturii conform art. 106 pct. 4 și 5

    Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură și de bază

    caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabelului 17

    Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură și de bază, cu excepția mixturilor asfaltice stabilizate

    conform tabelului 21

    Mixturi asfaltice stabilizate

    caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabelului 17 și volum de goluri pe cilindri Marshall conform tabelului 22

    Mixturi asfaltice poroase

    4.

    Verificarea calității stratului executat:
    - o verificare pentru fiecare 10.000 mp executați;
    - min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafață mai mică de 10.000 mp

    conform tabelului 23

    Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură și de bază

    5.

    Verificarea rezistenței stratului la deformații permanente pentru stratul executat:
    - o verificare pentru fiecare 20.000 mp executați, în cazul drumurilor/străzilor cu mai mult de două benzi pe sens;
    - o verificare pentru fiecare 10.000 mp executați, în cazul drumurilor/străzilor cu cel mult două benzi pe sens;
    - min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafața mai mică de 10.000 mp.

    conform tabelului 18 pentru rata de ornieraj și/sau adâncime făgaș, cu respectarea art. 67 și 68

    Toate tipurile de mixtură asfaltică destinate stratului de uzură, pentru drumurile de clasele tehnice I, II și III, IV și categoriile tehnice ale străzii I, II, III

    6.

    Verificarea modulului de rigiditate:
    - o verificare pentru fiecare 20.000 mp executați, în cazul drumurilor/străzilor cu mai mult de două benzi pe sens;
    - o verificare pentru fiecare 10.000 mp executați, în cazul drumurilor/străzilor cu cel mult două benzi pe sens;
    - min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafața mai mică de 10.000 mp.

    conform tabelului 20

    Stratul de bază

    7.

    Verificarea elementelor geometrice ale stratului executat

    conform tabelului 24

    Toate straturile executate

    8.

    Verificarea caracteristicilor suprafeței stratului executat

    conform tabelului 25

    Toate straturile executate

    9.

    Verificări suplimentare în situații cerute de comisia de recepție (beneficiar):
    - frecvența: 1 set carote pentru fiecare solicitare

    conform solicitării comisiei de recepție


    Secţiunea a 3-a Controlul calității straturilor executate din mixturi asfaltice

    Articolul 108
    (1) Verificarea calității straturilor se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29, astfel:– carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistenței la ornieraj;– carote Φ 100 mm sau plăci de min. (400 x 400 mm) sau carote de Φ 200 mm (în suprafață echivalentă cu a plăcii menționate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare și absorbției de apă, precum și - la cererea beneficiarului, a compoziției.(2) Epruvetele se prelevă în prezența delegaților antreprenorului, beneficiarului și consultantului/dirigintelui de șantier, la aproximativ 1 m de la marginea părții carosabile, încheindu-se un proces-verbal în care se va nota, informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată. Grosimea straturilor, măsurată în laborator, conform SR EN 12697-29, se va înscrie în raportul de încercare.(3) Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de către delegații antreprenorului, beneficiarului și consultantului/dirigintelui de șantier din sectoarele cele mai defavorabile.


    Articolul 109
    (1) Verificarea compactării stratului se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.(2) Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă, pe plăcuțe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.(3) Rezultatele obținute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 23.


    Articolul 110

    Alte verificări, în caz de litigiu, constau în măsurarea grosimii stratului și a compoziției (granulometrie SR EN 12697-2 și conținut de bitum solubil conform SR EN 12697-1).


    Articolul 111

    Controlul pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de mixturi asfaltice realizate se va efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 272/1994, și conform Procedurii privind efectuarea controlului de stat în faze de execuție determinante pentru rezistența mecanică și stabilitatea construcțiilor - indicativ PCF 002, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1.370/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014.


    Secţiunea a 4-a Verificarea elementelor geometrice

    Articolul 112
    (1) Verificarea elementelor geometrice ale stratului și a uniformității suprafeței constă în:– verificarea îndeplinirii condițiilor de calitate pentru stratul-suport și fundație, conform prevederilor STAS 6400;– verificarea grosimii stratului, în funcție de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepție, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va efectua pe probe recoltate pentru verificarea calității îmbrăcăminții, conform tabelului 23 și conform tabelului 24;– verificarea profilului transversal: se va efectua cu echipamente adecvate, omologate;– verificarea cotelor profilului longitudinal: se va efectua în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.(2) Nu se admit abateri în minus față de grosimea stratului prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal tip, condiție obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepție. În situația în care grosimea proiectată nu este respectată, stratul se reface conform proiectului.


    Capitolul VI Recepția lucrărilor

    Secţiunea 1 Recepția la terminarea lucrărilor

    Articolul 113
    (1) Recepția la terminarea lucrărilor se efectuează de către beneficiar conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare. (2) Comisia de recepție examinează lucrările executate în conformitate cu documentația tehnică aprobată, proiect de execuție, caiet de sarcini, precum și determinări necesare în vederea realizării recepției la terminarea lucrării, după cum urmează:
    a) verificarea elementelor geometrice - conform tabelului 24:– grosimea;– lățimea părții carosabile;– profil transversal și longitudinal;
    b) planeitatea suprafeței de rulare - conform tabelului 25;
    c) rugozitate - conform tabelului 25;
    d) capacitate portantă - conform normativului CD 155;
    e) rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabelului 30.


    Secţiunea a 2-a Recepția finală

    Articolul 114

    Recepția finală se va efectua conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare, după expirarea perioadei de garanție.


    Articolul 115

    Antreprenorul are obligația finalizării tuturor lucrărilor cuprinse în anexa nr. 2, precum și a remedierii neconformităților cuprinse în anexa nr. 3 la Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, în termenele prevăzute în acestea.


    Articolul 116

    În perioada de garanție, toate eventualele defecțiuni vor fi remediate corespunzător de către antreprenor.


    Articolul 117

    În vederea efectuării recepției finale, pentru lucrări de ranforsare, reabilitare, precum și construcții noi de drumuri, autostrăzi și străzi, se vor prezenta măsurători de planeitate, rugozitate și capacitate portantă efectuate la sfârșitul perioadei de garanție.


    Articolul 118

    În vederea efectuării recepției finale, pentru lucrări de întreținere periodică, se vor prezenta măsurători de planeitate și rugozitate efectuate la sfârșitul perioadei de garanție.


    ANEXA A

    (normativă)
    Harta cu zonele climatice


    ANEXA B

    (normativă)
    Determinarea absorbției de apă
    Absorbția de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtură asfaltică, la menținerea în apă sub vid, și se exprimă în procente din masa sau volumul inițial al epruvetei.

    B1 Aparatură:
    a) etuvă;
    b) balanță hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;
    c) aparat pentru determinarea absorbției de apă, alcătuit dintr-un vas de absorbție (exsicator de vid); pompă de vid (trompă de apă); vacuummetru cu mercur; vas de siguranță și tuburi de legătură din cauciuc între părțile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în așa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15...20 mm Hg după circa 30 minute.

    B2 Modul de lucru
    Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecționate în laborator, precum și pe plăcuțe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Confecționarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maximum 20°C până la masă constantă.
    NOTĂ:
    Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minimum 4 ore diferă între ele cu mai puțin de 0,1%.

    Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (m_u), după care se mențin timp de 1 oră în apă, la temperatura de 20°C ± 1°C, se scot din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (m_1) și apoi în apă (m_2).
    Diferența dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul inițial al epruvetei:
    Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbție (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20°C ± 1 °C, se așază capacul de etanșare și se pune în funcțiune evacuarea aerului, astfel ca după circa 30 de minute să se obțină un vid între 15...20 mm Hg. Vidul se întrerupe după 3 ore, dar epruvetele se mențin în continuare în apă la temperatura de 20°C ± 1°C timp de 2 ore la presiune atmosferică.
    m_1 – m_2
    Epruvetele se scot apoi din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (m_3) și în apă (m_4).
    Diferența între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor:

    B3 Calcul
    Absorbția de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele relații de calcul:
    a) În cazul în care volumul inițial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V_1):– absorbția de apă (A_m) raportată la masa epruvetei:– absorbția de apă (A_v) raportată la volumul epruvetei:
    b) În cazul în care volumul final (V_1) este mai mare decât volumul inițial (V):– absorbția de apă (A_m) raportată la masa epruvetei:– absorbția de apă (A_v) raportată la volumul epruvetei:
    în care:
    m_u - masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame;
    m_1 - masa epruvetei după 1 oră de menținere în apă, cântărită în aer, în grame;
    m_2 - masa epruvetei după 1 oră de menținere în apă, cântărită în apă, în grame;
    m_3 - masa epruvetei, după 3 ore în vid și alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer, în grame;
    m_4 - masa epruvetei după 3 ore în vid și alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în apă, în grame;
    ρ_w - densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula:
    unde t este temperatura apei.

    Abaterea valorilor individuale față de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5% (procente în valoare absolută).

    ----