HOTĂRÂRE nr. 891 din 3 iunie 2004
privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 620 din 8 iulie 2004



    În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată,
    Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

    Capitolul I Dispoziţii generale


    Articolul 1

    (1) Supravegherea pieţei este activitatea prin care autorităţile competente asigura ca sunt respectate prevederile reglementărilor tehnice prevăzute de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Activităţile de supraveghere a pieţei se realizează de către structuri nominalizate, cu respectarea prevederilor art. 27-29 din Legea nr. 608/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Structura nominalizată pentru supravegherea pieţei, denumita în continuare organ de control, trebuie să îndeplinească sarcinile privind supravegherea pieţei, cu respectarea principiului proportionalitatii. Potrivit acestui principiu, măsurile stabilite de către organul de control trebuie să fie corelate cu gradul de risc sau de neconformitate al produsului, iar impactul asupra liberei circulatii a mărfurilor nu trebuie să fie mai mare decât este necesar pentru atingerea obiectivelor supravegherii pieţei, prevăzute în prezenta hotărâre.
    (4) Prin activitatea de supraveghere a pieţei se urmăreşte a se controla dacă:
    a) produsele din domeniile reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare produse, îndeplinesc cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile;
    b) cei responsabili de introducerea pe piaţa şi de punerea în funcţiune a produselor acţionează pentru ca produsele neconforme să fie aduse în conformitate cu cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile şi pun în aplicare măsurile dispuse de organele de control, atunci când este cazul.
    (5) În situaţiile în care, conform prevederilor reglementărilor tehnice, se impune aplicarea de sancţiuni, organele de control dispun măsurile necesare, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
    (6) Obiectivele supravegherii pieţei privesc asigurarea protecţiei sănătăţii şi securităţii persoanelor, protecţiei mediului, a animalelor domestice şi proprietăţii sau a altor interese acoperite de reglementările tehnice, indiferent de originea produsului, precum şi protejarea intereselor agenţilor economici prin eliminarea concurentei neloiale.
    (7) Supravegherea pieţei acoperă întregul teritoriu al României.


    Articolul 2

    (1) Termenii folosiţi în prezenta hotărâre se definesc în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 608/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Definiţiile prevăzute la alin. (1), utilizate în prezenta hotărâre, se completează cu definiţiile termenilor "consumator" şi "agent economic", conform prevederilor art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu definiţiile termenilor "incident" şi "scop propus", potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale.
    (3) În sensul prevederilor prezentei hotărâri, termenul supraveghere în utilizare se defineste ca fiind ansamblul de măsuri prin care se asigura şi se confirma siguranţa în funcţionare şi performanţele, conform scopului propus, pe toată durata de exploatare a produsului, precum şi detectarea incidentelor în utilizare.


    Articolul 3

    Organul de control poate subcontracta activităţi tehnice, cum ar fi, de exemplu, încercări şi inspecţii, cu condiţia ca organul de control să îşi asume responsabilitatea luării deciziei privind rezultatul supravegherii şi numai dacă nu exista nici un conflict de interese între sarcinile sale de supraveghere a pieţei şi activităţile de evaluare a conformitatii ale organismului subcontractant.


    Articolul 4

    (1) În scopul evitării conflictelor de interese, organismele notificate trebuie excluse de la responsabilităţile privind supravegherea pieţei.
    (2) În situaţia în care nu poate fi evitata subcontractarea unor activităţi tehnice cu un organism notificat, organul de control trebuie să asigure că nu exista conflicte de natura celor prevăzute la art. 3.
    (3) În situaţia în care un laborator sau un organism responsabil pentru evaluarea conformitatii produselor în vederea introducerii pe piaţa sau a punerii în funcţiune şi un organ de control funcţionează sub aceeaşi autoritate, autoritatea în cauza trebuie să asigure ca domeniile de responsabilitate ale celor două structuri sunt astfel organizate încât sa nu existe conflicte de interese între activităţile desfăşurate de către acestea.


    Articolul 5

    (1) Informaţiile obţinute de către organul de control în timpul activităţii de supraveghere a pieţei sunt confidenţiale. Organul de control trebuie să asigure respectarea cerinței privind păstrarea secretului profesional şi comercial, în principal:
    a) în cazul în care o autoritate competentă sau un alt organ de control, care transmite informaţia, precizează caracterul secret al informatiei;
    b) în situaţia în care informaţia priveşte conţinutul documentaţiei tehnice;
    c) pe tot parcursul evaluării unui caz pentru care s-a invocat clauza de salvgardare prevăzută de prezenta hotărâre.
    (2) Deciziile şi măsurile luate pe baza informaţiilor obţinute de către organul de control pot fi făcute publice în cazul în care se protejeaza interese de ordin public.


    Capitolul II Monitorizare şi măsuri pentru îndeplinirea conformitatii


    Articolul 6

    În cadrul activităţii de supraveghere a pieţei, organul de control trebuie să parcurga, în principal, următoarele etape:
    a) monitorizarea produselor introduse pe piaţa sau puse în funcţiune;
    b) stabilirea măsurilor ce trebuie luate de către producător, de către reprezentantul autorizat al acestuia sau de către importator pentru îndeplinirea conformitatii, după caz.


    Articolul 7

    Obiectivul monitorizarii produselor, prevăzută la art. 6 lit. a), este acela de a verifica dacă produsele corespund reglementărilor tehnice aplicabile, la introducerea pe piaţa sau la punerea lor în funcţiune, după caz.


    Articolul 8

    (1) Monitorizarea produselor introduse pe piaţa sau puse în funcţiune se realizează, după caz, prin:
    a) vizitarea regulată a locurilor unde se comercializează şi se depozitează de către distribuitor produsele;
    b) vizitarea regulată a locurilor unde produsele sunt puse în funcţiune;
    c) organizarea de controale inopinate şi verificări punctuale;
    d) prelevarea de mostre de produse şi verificarea prin examinare şi încercare a acestora.
    (2) Organul de control are dreptul de a solicita orice informaţie necesară pentru realizarea sarcinilor ce îi revin.
    (3) În cazul în care au fost descoperite neconformităţi, pentru a verifica dacă erorile apar în mod constant, organul de control poate verifica produsele în conformitate cu modulele utilizate de către producător pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerinţele esenţiale prevăzute în reglementările tehnice aplicabile acelor produse.
    (4) Organul de control monitorizează produsele prezentate la târguri, expoziţii, demonstratii şi altele asemenea şi verifica dacă pentru produsele care nu corespund cerinţelor esenţiale prevăzute în reglementările tehnice aplicabile sunt furnizate indicaţii vizibile care să precizeze clar ca astfel de produse nu pot fi comercializate sau puse în funcţiune înainte de a fi realizate conform cerinţelor reglementărilor tehnice aplicabile.


    Articolul 9

    Verificările realizate de către organul de control pot fi:
    a) verificări formale;
    b) verificări de fond.


    Articolul 10

    Verificările formale privesc, după caz, prezenta şi modul de aplicare a marcajului CE, disponibilitatea declaraţiei de conformitate EC, informaţiile ce însoţesc produsul şi/sau corecta alegere a procedurilor de evaluare a conformitatii.


    Articolul 11

    (1) În situaţia în care reglementarea tehnica prevede obligaţia întocmirii declaraţiei de conformitate EC, aceasta trebuie să fie pusă la dispoziţie organului de control imediat ce este solicitată de către acesta.
    (2) Neprezentarea, la cerere, a declaraţiei de conformitate EC poate constitui un motiv suficient pentru organul de control pentru a pune la indoiala prezumţia de conformitate a produsului cu cerinţele reglementării tehnice aplicabile.


    Articolul 12

    Verificările de fond privesc verificarea conformitatii produsului cu cerinţele esenţiale, a conţinutului declaraţiei de conformitate EC şi corecta aplicare a procedurilor de evaluare a conformitatii. Aceste verificări, după caz, pot fi axate numai pe anumite aspecte ale cerinţelor prevăzute de reglementările tehnice aplicabile produsului.


    Articolul 13

    (1) În situaţia în care reglementarea tehnica prevede obligaţia întocmirii documentaţiei tehnice, aceasta trebuie să fie pusă la dispoziţie organului de control, la cerere, într-o perioadă rezonabila, stabilită de către organul de control, în funcţie de importanţa şi riscul în cauza, bazat pe principiul proportionalitatii şi pe asigurarea protecţiei agenţilor economici împotriva sarcinilor inutile.
    (2) Neprezentarea documentaţiei tehnice în condiţiile prevăzute la alin. (1) poate constitui un motiv suficient pentru a pune la indoiala prezumţia de conformitate a produsului cu cerinţele din reglementarea tehnica aplicabilă.
    (3) Documentaţia tehnica poate fi păstrată în orice format, inclusiv sub forma tiparita sau CD-ROM, cu condiţia să fie disponibilă pe perioada şi în condiţiile prevăzute de reglementările tehnice aplicabile produsului.


    Articolul 14

    (1) Declaraţia de conformitate EC şi documentaţia tehnica trebuie să fie puse la dispoziţie organului de control de către producător, de către reprezentantul autorizat al acestuia sau de către importator, conform prevederilor reglementărilor tehnice.
    (2) Organul de control poate cere organismului notificat care a realizat evaluarea conformitatii produsului informaţii relevante pentru scopul supravegherii pieţei.
    (3) Un organ de control poate solicita traducerea în limba română a documentaţiei tehnice. În situaţia în care organul de control considera traducerea necesară, acesta trebuie să definească clar acea parte a documentaţiei ce se impune a fi tradusa şi să permită realizarea acesteia într-un timp rezonabil, luând în considerare proportionalitatea cererii. Traducerea nu este necesar a se realiza de către un translator atestat sau autorizat.
    (4) Cerinţa privind traducerea în limba română se poate aplica şi declaraţiei de conformitate EC dacă traducerea în limba română a acestui document nu este prevăzută de reglementarea tehnica aplicabilă produsului.


    Articolul 15

    În situaţia în care organul de control descoperă ca un produs nu este în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, acesta trebuie să ia măsurile necesare şi sa acţioneze pentru îndeplinirea conformitatii. Acţiunile corective depind de gradul de neconformitate, care trebuie stabilit, de la caz la caz, în concordanta cu principiul proportionalitatii, după cum urmează:
    a) pentru îndeplinirea conformitatii, organul de control poate solicita producătorului, reprezentantului autorizat al acestuia sau importatorului, după caz, sa realizeze conformitatea cu prevederile din reglementările tehnice aplicabile produsului introdus pe piaţa sau care a fost pus în funcţiune;
    b) în situaţia în care măsurile iniţiale nu au condus la rezultatele asteptate sau rezultatele obţinute sunt considerate insuficiente, organul de control va lua măsurile potrivite pentru a restrictiona sau a interzice introducerea pe piaţa ori punerea în funcţiune a produsului în cauza şi pentru a asigura retragerea lui de pe piaţa. Retragerea efectivă a produsului neconform de pe piaţa se realizează, după caz, de către producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul care a introdus acel produs pe piaţa.


    Articolul 16

    (1) În cadrul acţiunilor de supraveghere a pieţei, organul de control trebuie să analizeze şi sa decidă, de la caz la caz, dacă neconformităţile constatate sunt nesubstantiale sau substanţiale.
    (2) În legătură cu neconformităţile constatate, înaintea oricărei decizii, organul de control va anunta partea implicata, dând posibilitatea acesteia de a fi consultata. Dacă problema ce se impune a fi rezolvată este urgenta, dat fiind pericolul grav şi iminent, organul de control dispune măsurile necesare fără a consulta partea implicata.
    (3) Lipsa unei reactii din partea părţii implicate, în intervalul de timp stabilit de către organul de control, indreptateste organul de control sa ia decizia pe care o considera necesară.
    (4) Orice decizie luată privind restrictionarea sau interzicerea introducerii pe piaţa, punerii în funcţiune sau retragerii de pe piaţa a unor produse trebuie să fie motivată, producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul, după caz, trebuind să fie informat în scris în acest sens. Aceasta comunicare va conţine, de asemenea, informaţii în legătură cu dreptul celui în cauza de a contesta decizia, precum şi cu termenul în care contestaţia poate fi facuta, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.


    Articolul 17

    Pot fi considerate neconformităţi nesubstantiale, după caz, fapte ca de exemplu:
    a) folosirea şi aplicarea incorectă a marcajului CE în ceea ce priveşte, de exemplu, forma, mărimea, vizibilitatea, lizibilitatea, caracteristica marcajului de conformitate CE de a nu putea fi sters;
    b) aplicarea incorectă a altor marcaje de conformitate şi mărci suplimentare;
    c) neprezentarea imediata a declaraţiei de conformitate EC sau neinsotirea produsului de acest document, atunci când este obligatoriu;
    d) neinsotirea sau insotirea incompleta a produsului de alte informaţii prevăzute în reglementarea tehnica aplicabilă;
    e) neînscrierea numărului de identificare al organismului notificat alături de marcajul CE.


    Articolul 18

    Sunt considerate neconformităţi substanţiale neconformităţile produselor cu cerinţele esenţiale din reglementările aplicabile.


    Articolul 19

    Persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de comercializare ulterior introducerii pe piaţa a produselor, denumite în continuare distribuitori, trebuie să fie capabile sa identifice, după caz, producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia, importatorul sau persoana care i-a furnizat produsul.


    Articolul 20

    (1) În cazul identificarii de neconformităţi substanţiale, organul de control trebuie să aibă măsurile necesare pentru a se îndeplini conformitatea, urmărind principiul proportionalitatii. În aceste situaţii, organul de control trebuie să restrictioneze sau sa interzică introducerea pe piaţa şi punerea în funcţiune a unui produs şi sa dispună retragerea acestuia de pe piaţa. Organul de control trebuie să se asigure ca aceste măsuri sunt respectate şi îndeplinite.
    (2) Acţiunea de interzicere sau de restrictionare a introducerii pe piaţa ori a punerii în funcţiune a unui produs, prevăzută la alin. (1), poate fi la început temporară, pentru a permite organului de control să obţină dovezi suficiente cu privire la periculozitatea sau la alta neconformitate substantiala a produsului.


    Articolul 21

    În situaţia în care producătorul este stabilit în afară teritoriului României sau a statelor membre ale Uniunii Europene, măsurile ce trebuie întreprinse de autorităţile vamale şi de organul de control în legătură cu produsele care trebuie să respecte cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile se realizează cu respectarea legislaţiei naţionale care preia Regulamentul Consiliului nr. 339/93/CEE din 8 februarie 1993 privind verificarea conformitatii cu regulile de siguranţă a produsului în cazul produselor importate din ţările terţe, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L040 din 17 februarie 1993.


    Articolul 22

    În plus faţă de activităţile ce fac obiectul etapelor prevăzute la art. 6, organul de control, atunci când este cazul, trebuie:
    a) sa acţioneze, în colaborare cu producătorii, reprezentanţii autorizaţi ai acestora, importatorii şi distribuitorii, pentru prevenirea introducerii pe piaţa şi punerii în funcţiune a produselor necorespunzătoare şi sporirea constientizarii utilizatorilor asupra aspectelor privind sănătatea şi securitatea;
    b) sa prevină sau să solicite prevenirea de către producători, reprezentanţii autorizaţi ai acestora, importatori sau distribuitori a persoanelor care ar putea fi supuse riscurilor ca urmare a introducerii pe piaţa sau a punerii în funcţiune a produselor neconforme;
    c) sa dispună interzicerea folosirii produselor neconforme şi, dacă este cazul, distrugerea acestora, să solicite retragerea certificatelor emise de către organismele notificate, cu respectarea principiului proportionalitatii, şi sa verifice dacă aceste decizii şi măsuri sunt respectate.


    Capitolul III Schimbul de informaţii


    Articolul 23

    (1) Măsura privind restrictionarea sau interzicerea introducerii pe piaţa şi punerii în funcţiune a unui produs sau retragerea acestuia de pe piaţa, prevăzută la art. 20 alin. (1), în cazul în care neconformitatea este stabilită cu referire la un esec sistematic de proiectare sau la întreaga serie de produse fabricate, oricât de limitată ar fi seria, conduce la invocarea clauzei de salvgardare, în situaţia în care reglementarea tehnica aplicabilă produsului prevede aceasta cerinţa.
    (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), clauza de salvgardare se limitează numai la produsele considerate neconforme cu cerinţele aplicabile pentru a face obiectul liberei circulatii a mărfurilor, inclusiv cu prevederile referitoare la marcajul CE, şi care sunt stabilite de către organul de control ca prezintă un pericol substanţial, chiar dacă produsele sunt corect fabricate, instalate sau întreţinute şi sunt utilizate conform destinaţiei.
    (3) Măsura naţionala de restrictionare sau de interzicere a introducerii pe piaţa şi punerii în funcţiune a unui produs ori retragerii unui produs de pe piaţa trebuie să fie bazată pe dovezi care să constituie mijloace suficiente pentru demonstrarea erorilor privind proiectarea produsului sau fabricarea acestuia şi care să indice un pericol previzibil, potenţial sau actual ori alta neconformitate substantiala, chiar şi în situaţia în care produsele sunt corect fabricate, instalate, întreţinute şi folosite conform scopului propus sau rezonabil prevăzut.


    Articolul 24

    (1) Autorităţile competente informează Comisia Europeană ca invoca clauza de salvgardare imediat după începerea acţiunii ce implica restrictionarea sau interzicerea introducerii pe piaţa şi punerii în funcţiune a produselor periculoase sau neconforme ori retragerii de pe piaţa a acestora. În condiţiile în care reglementarea tehnica impune, autorităţile competente vor informa şi statele membre ale Uniunii Europene în legătură cu aceasta decizie.
    (2) În situaţia în care motivele care au determinat invocarea clauzei de salvgardare au fost eliminate ori în cazul în care motivele ce au generat această măsură s-au dovedit nejustificate, autorităţile competente retrag comunicarea prevăzută la alin. (1).
    (3) Autorităţile competente informează potrivit prevederilor alin. (1) şi, după caz, retrag comunicarea în condiţiile prevăzute la alin. (2) şi primesc informaţii în legătură cu comunicările făcute de statele membre ale Uniunii Europene, prin Ministerul Economiei şi Comerţului, care asigura relaţia cu Comisia Europeană şi cu statele membre ale Uniunii Europene în legătură cu invocarea clauzei de salvgardare.
    (4) Excepţie de la prevederile alin. (3) face Ministerul Sănătăţii, responsabil în domeniile sale de competenţa pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) şi (2). Ministerul Sănătăţii va informa Ministerul Economiei şi Comerţului cu privire la orice acţiune întreprinsă în legătură cu invocarea clauzei de salvgardare.


    Articolul 25

    Comunicarea prevăzută la art. 24 alin. (1) trebuie să cuprindă, în principal:
    a) o referinţa la directivele şi, în special, la cerinţele esenţiale faţă de care a fost stabilită neconformitatea;
    b) numele şi adresa producătorului, reprezentantului autorizat al acestuia şi, suplimentar, dacă este necesar, numele şi adresa importatorului, după caz;
    c) o copie a declaraţiei de conformitate EC;
    d) numele şi numărul de identificare ale organismului notificat care a intervenit în procedura de evaluare a conformitatii, dacă este cazul;
    e) informaţii asupra procedurii care a fost folosită de către autoritate pentru verificarea conformitatii produsului;
    f) o evaluare cuprinzatoare şi dovezi pentru justificarea măsurii, ca de exemplu standardele armonizate sau alte specificaţii tehnice folosite de către organele de control, rapoartele de încercare şi identificarea laboratoarelor de încercări, orice alte informaţii şi probe necesare pentru justificarea acţiunii.


    Articolul 26

    Organul de control este obligat să aplice orice decizie a Comisiei Europene luată la nivel european, care priveşte restrictionarea liberei circulatii a mărfurilor.


    Articolul 27

    (1) Pentru produsele destinate consumatorilor sau care ar putea să fie utilizate de către consumatori şi care, în condiţii de utilizare normale sau rezonabile, prezintă, indiferent de cauza, un risc imediat şi serios pentru sănătatea şi securitatea consumatorilor, organul de control trebuie să informeze Comisia Europeană atunci când adopta sau decide sa adopte măsuri de urgenta pentru prevenirea, restrictionarea sau impunerea unor condiţii specifice pentru comercializarea ori utilizarea unor asemenea produse.
    (2) Schimbul de informaţii prevăzut la alin. (1) se realizează prin utilizarea sistemului de furnizare rapida a informaţiilor, denumit RAPEX, conform prevederilor din legislaţia naţionala care transpune Directiva Parlamentului European şi Consiliului nr. 2001/95/EC din 3 decembrie 2001 privind securitatea generală a produselor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L011 din 15 ianuarie 2002, şi se invoca independent de clauza de salvgardare, o dată cu aceasta.


    Articolul 28

    (1) În cazul dispozitivelor medicale implantabile active, dispozitivelor medicale şi dispozitivelor medicale de diagnosticare în vitro, denumite în continuare dispozitive medicale, care au generat un incident ce poate conduce sau a condus la moartea unui pacient ori a unui utilizator sau care au determinat deteriorarea severă a stării de sănătate a acestuia, ca rezultat din:
    a) orice funcţionare necorespunzătoare sau deteriorare a caracteristicilor ori performantelor dispozitivelor medicale;
    b) etichetare sau instrucţiuni de utilizare inadecvate;
    c) orice motiv tehnic sau medical legat de caracteristicile ori de performanţele dispozitivelor medicale şi care conduce producătorul la retragerea sistematica a tuturor dispozitivelor medicale de acelaşi tip, se aplică procedura de vigilenta pentru dispozitivele medicale, conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile acestor dispozitive.
    (2) În situaţia în care se aplică procedura de vigilenta pentru dispozitivele medicale, dacă exista condiţii pentru invocarea clauzei de salvgardare, autorităţile competente şi organul de control vor acţiona conform prevederilor art. 24-26.


    Articolul 29

    (1) În situaţia în care producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul nu îşi are sediul pe teritoriul României, în scopul de a obţine informaţii privind declaraţia de conformitate EC sau detalii în legătură cu documentaţia tehnica ori pentru a primi informaţii referitoare la lantul de distribuţie a produsului, în vederea luării de măsuri justificate împotriva tuturor acelora care sunt responsabili pentru introducerea pe piaţa sau punerea în funcţiune a unui produs care nu respecta cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile, organul de control va contacta autoritatea de supraveghere a pieţei din statul membru în care este înregistrat producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul respectiv, după caz. Dacă se constata implicarea unui organism notificat, organul de control va contacta, de asemenea, şi autoritatea de supraveghere a pieţei din statul membru în a cărui jurisdicţie se afla acel organism notificat.
    (2) În cazul produselor neconforme realizate de către producătorii prevăzuţi la art. 21, precum şi pentru produsele considerate de către organele de control ca potenţial periculoase pentru sănătatea şi securitatea persoanelor sau pentru protecţia mediului, în scopul de a întreprinde măsurile necesare pentru eliminarea neconformitatilor, organul de control şi autorităţile vamale vor colabora şi vor asigură realizarea schimbului de informaţii necesar, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
    (3) Referitor la neconformităţile substanţiale şi nesubstantiale constatate şi la măsurile luate pentru îndeplinirea conformitatii unui produs, cu respectarea prevederilor art. 5, organul de control va asigura, la nivel naţional, schimbul de informaţii cu celelalte organe de control cu responsabilităţi în realizarea supravegherii pieţei pentru acelaşi produs. În măsura în care considera necesar, organul de control va asigura schimbul de informaţii şi cu autorităţile de supraveghere a pieţei din statele membre ale Uniunii Europene.


    Articolul 30

    (1) Entitatile cu responsabilităţi privind supravegherea în utilizare a produselor, în situaţia în care obligaţia privind supravegherea pieţei nu le revine conform prevederilor reglementărilor tehnice, informează organele de control cu privire la neconformităţile constatate în timpul exercitării funcţiei lor, dacă aceste neconformităţi privesc proiectarea sau fabricarea produselor ori dacă, din analiza factorilor ce au generat un incident, rezultă ca produsul nu era conform cerinţelor reglementărilor tehnice aplicabile, în momentul introducerii pe piaţa sau punerii în funcţiune.
    (2) Organul de control este obligat sa primească şi sa analizeze reclamaţiile consumatorilor sau ale altor utilizatori ai produsului ori ale producătorilor, reprezentanţilor autorizaţi ai acestora, importatorilor sau distribuitorilor referitor la concurenta neloială şi sa acţioneze în sensul întreprinderii măsurilor ce se impun. În toate situaţiile organul de control va comunică celor care au formulat reclamaţiile informaţii privind rezultatele obţinute în mod direct în urma investigarii subiectului ce a făcut obiectul reclamaţiei, cu respectarea prevederilor art. 5.


    Capitolul IV Dispoziţii tranzitorii şi finale


    Articolul 31

    Contravaloarea mărfurilor şi a esantioanelor prelevate pentru verificarea conformitatii produselor cu cerinţele esenţiale, precum şi cheltuielile ocazionate de examinarea şi încercarea produselor în laboratoare se suporta de către organul de control. Dacă în urma testarii se stabileşte ca producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau importatorul a introdus pe piaţa sau a pus în funcţiune un produs care nu respecta cerinţele esenţiale din reglementările tehnice aplicabile, organul de control recuperează cheltuielile efectuate de la cel care a introdus pe piaţa sau a pus în funcţiune produsul neconform, după caz.


    Articolul 32

    (1) Orice persoană fizica sau juridică care în mod premeditat împiedica, se opune, ameninta ori furnizează informaţii false sau care nu acorda asistenţa ori sprijin sau nu pune în aplicare deciziile organului de control aflat în exercitarea sarcinilor ce îi revin conform prevederilor prezentei hotărâri şi ale reglementărilor tehnice va fi deferita autorităţilor judiciare competente pentru obstructionarea activităţii organului de control, conform prevederilor legale.
    (2) Punerea la dispoziţie contra cost sau gratuit a produselor dovedite neconforme, precum şi a celor interzise sau restrictionate temporar de la introducere pe piaţa şi punere în funcţiune, conform prevederilor art. 20, determina organul de control să solicite organelor îndreptăţite ale statului aplicarea sancţiunilor complementare: sa confiste aceste produse sau sa impună reţinerea produselor în locatii stabilite de către acestea, pe cheltuiala producătorului, reprezentantului autorizat al acestuia sau a importatorului care a introdus pe piaţa ori a pus în funcţiune produsele respective, după caz.


    Articolul 33

    În exercitarea atribuţiilor ce îi revin în legătură cu supravegherea pieţei, personalul organelor de control are dreptul sa sigileze produsele care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în reglementările tehnice.


    Articolul 34

    În situaţia în care organul de control considera necesar pentru realizarea sarcinilor ce îi revin, acesta are dreptul să solicite şi sa primească sprijin şi asistenţa din partea organelor de poliţie.


    Articolul 35

    În scopul realizării sarcinilor ce îi revin, organul de control trebuie:
    a) sa stabilească şi sa actualizeze periodic programe de supraveghere a pieţei pentru categoriile de produse aflate în responsabilitatea sa de control, cu luarea în considerare a riscurilor pe care acestea le au pentru protecţia sănătăţii, securitatea utilizatorilor, protecţia proprietăţii şi mediului;
    b) sa urmărească şi sa acţioneze pentru actualizarea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice ale personalului sau angajat şi colaborator, privind securitatea produselor;
    c) sa întocmească rapoarte semestriale şi ori de câte ori este necesar, conform prevederilor reglementărilor tehnice, în legătură cu rezultatele activităţilor de supraveghere a pieţei, pe care să le prezinte autorităţii competente responsabile, pentru reglementarea domeniului în care organul de control acţionează;
    d) să îşi revizuiasca ori de câte ori este necesar procedurile, modul de organizare şi funcţionare, în scopul desfăşurării unei activităţi de control eficiente;
    e) să asigure realizarea schimbului de informaţii şi respectarea condiţiilor în legătură cu acesta, conform prevederilor prezentei hotărâri;
    f) sa emita declaraţii publice în care să specifice:
    (i) produsele care sunt sau pot fi nesigure, producătorii şi distribuitorii unor astfel de produse;
    (îi) acei producători sau reprezentanţi autorizaţi ai acestora, acei importatori sau distribuitori ori alte persoane ale căror practici sau activităţi privind anumite produse pot afecta negativ interesele şi siguranţa utilizatorilor;
    (iii) orice alte probleme care pot afecta negativ siguranţa utilizatorilor.


    Articolul 36

    În termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri, organele de control vor lua măsurile necesare pentru alinierea procedurilor proprii privind supravegherea pieţei la prevederile prezentei hotărâri.


    Articolul 37

    Ministerul Economiei şi Comerţului asigura coordonarea la nivel naţional a activităţilor de supraveghere a pieţei şi colaborează în acest sens cu celelalte autorităţi competente.


    Articolul 38

    Organele de control asigura şi controlul respectării măsurilor tranzitorii stabilite în conformitate cu prevederile cap. V^1 din Legea nr. 608/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale reglementărilor tehnice aplicabile produselor.


    Articolul 39

    Prezenta hotărâre intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 23-28 şi ale art. 29 alin. (1) şi (2) care se aplică de la data aderării României la Uniunea Europeană.
    PRIM-MINISTRU
    ADRIAN NASTASE
    Contrasemnează:
    --------------
    p. Ministrul de stat, ministrul economiei şi comerţului,
    Iulian Iancu,
    secretar de stat
    Ministrul sănătăţii,
    Ovidiu Brinzan
    Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
    Elena Dumitru
    Bucureşti, 3 iunie 2004.
    Nr. 891.
    -----