STRATEGIA NAȚIONALĂ din 20 octombrie 2023pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 964 bis din 25 octombrie 2023 Notă
    Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 1.005 din 20 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 25 octombrie 2023.

    CUPRINS
    ABREVIERI
    GLOSAR DE TERMENII. INTRODUCEREII. VIZIUNEAIII. PRIORITĂȚILE, POLITICILE ȘI CADRUL LEGAL EXISTENTEIV. ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELORV. OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICEVI. DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA OBIECTIVELORVII. REZULTATELE AȘTEPTATEVIII. INDICATORIIIX. PROCEDURILE DE MONITORIZARE ȘI EVALUAREX. INSTITUȚIILE RESPONSABILEXI. IMPLICAȚIILE BUGETARE ȘI SURSELE DE FINANȚAREXII. IMPLICAȚIILE ASUPRA CADRULUI JURIDIC
    ANEXA PLAN DE ACȚIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI PENTRU PREVENIREA ȘI LIMITAREA INFECȚIILOR ASOCIATE ASISTENȚEI MEDICALE ȘI COMBATEREA FENOMENULUI DE REZISTENȚĂ LA ANTIMICROBIENE ÎN ROMÂNIA 2023-2030

    ABREVIERI
    AMR - Rezistența la Antimicrobiene
    ANMCS - Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate
    ANMDMR - Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România
    ANSVSA - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
    CMR - Colegiul Medicilor din România
    CMVR - Colegiul Medicilor Veterinari din România
    EARS.Net - Rețeaua Europeană de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice
    IAAM - Infecții asociate asistenței medicale
    ICD - infecții cu Clostridioides difficile
    ICPBMUV - Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar
    IDSA - Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală
    IISPV - Institutul de Igienă și Sănătate Publică
    INCDMM Cantacuzino - Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino"
    INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
    LNR - Laborator Național de Referință
    MDR - Microorganisme multirezistente
    MRSA - Stafilococul Auriu Meticilino - Rezistent
    MS - Ministerul Sănătății
    NCLAR - Comitetul Național pentru Limitarea Rezistenței Microbiene
    OMS - Organizația Mondială a Sănătății
    PNV - Programul Național de Vaccinare
    Glosar de termeni
    În înțelesul prezentei strategii, se definesc termenii de specialitate după cum urmează:
    Infecții asociate asistenței medicale (IAAM) - infecții ce apar la pacienții care primesc îngrijiri în unități medicale sau în centre rezidențiale sau care au primit recent asemenea îngrijiri și care nu erau manifeste sau în incubație la momentul internării.
    Rezistența la antibiotice - capacitatea unor germeni patogeni, microorganisme, de a supraviețui și a se multiplica în prezența antibioticelor.
    Microorganisme multirezistente (MDR) - microorganisme care au rezistență la antibiotice din cel puțin trei clase care sunt de regulă active împotriva speciei din care fac parte sau stafilococii rezistenți la meticilină.
    Germeni cu risc epidemiologic major - microorganisme MDR cu potențial de a produce IAAM severe și Clostridioides difficile.
    Siguranța pacientului - măsurile luate pentru a preveni adăugarea unei condiții patologice suplimentare față de cele existente la internare sau care erau în incubație - în cazul infecțiilor. Conceptul "One Health"- o abordare integrată și unificatoare prin care se urmărește echilibrarea și optimizarea durabilă a sănătății oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor.

    Strategia pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România 2023-2030I. Introducere
    Un domeniu al sănătății publice cu un impact foarte important asupra calității serviciilor de sănătate, dar și asupra eficientizării serviciilor prin scăderea cheltuielilor evitabile (mai ales la nivelul serviciilor spitalicești) și al îmbunătățirii stării de sănătate a populației îl reprezintă domeniul infecțiilor asociate asistenței medicale, care sunt un element major de influență asupra siguranței pacientului.
    Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) sunt evenimente nefavorabile reprezentate de infecții ce apar la pacienții care primesc îngrijiri în unități medicale sau în centre rezidențiale, sau care au primit recent asemenea îngrijiri, infecții care nu erau manifeste sau erau în incubație la momentul internării pacientului.
    Pentru furnizorii de servicii de sănătate, monitorizarea calității îngrijirilor și, implicit, a IAAM necesită o preocupare sistematică pentru identificarea, analiza, controlul și monitorizarea riscului infecțios intra-spitalicesc, preocupare care include raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale și a incidentelor/accidentelor cu risc infecțios ocupațional, toate aceste procese având ca scop final asigurarea siguranței pacientului și reducerea la minim al riscului IAAM.
    În strânsă conexiune cu IAAM, rezistența la antimicrobiene (AMR) a atins în ultimii 15-20 de ani nivelul unei amenințări extrem de serioase la adresa sănătății populației la nivel global; fenomenul a apărut ca urmare a utilizării pe scară largă a antibioticelor (în mod mai mult sau mai puțin justificat), precum și a transmiterii interumane a microorganismelor rezistente, dezvoltați ca urmare a folosirii antibioticelor. O consecință nedorită a rezistenței la antimicrobiene este reprezentată de apariția IAAM cu microorganisme multirezistente, care necesită tratamente complexe cu antibiotice sau asocieri de antibiotice puternice, cu rată variabilă de succes, situație care periclitează siguranța pacienților. Pentru soluționarea acestor probleme au fost elaborate la nivel internațional documente cadru de strategii și planuri de acțiune (Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European pentru Controlul Bolilor), iar majoritatea statelor și-au dezvoltat strategii naționale, pe baza documentelor cadru și a situației naționale.
    IAAM a fost abordată și de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, abordare care s-a concretizat în anul 2016 printr-o declarație politică a liderilor mondiali în sensul atenuării impactului iminent al rezistenței la antimicrobiene.
    Organizația Mondială a Sănătății a publicat în anul 2016 Planul de acțiune global pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene*1 și Ghidul privind componentele de bază ale programelor de prevenire și limitare ale IAAM*2, încurajând statele membre să elaboreze și să implementeze planuri naționale.
    *1 Plan de acțiune global pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene (Global action plan on antimicrobial resistance), 1 ianuarie 2016 https://www.who.int/publications/i/item/9789241509763
    *2 Ghidul privind componentele de bază ale programelor de prevenire și limitare ale IAAM (Guidelines on core components of infection prevention and control programmes at the național and acute health care facility level), 1 ianuarie 2016 https://www.who.int/publications/i/item/9789241549929

    În strânsă legătură cu tendințele și documentele strategice de la nivel internațional și din Uniunea Europeană, este necesar și în România un cadru de acțiune coordonat și sustenabil pentru controlul IAAM și al AMR, scop în care a fost elaborată prezenta strategie.
    II. Viziunea
    Viziunea prezentei strategii este aceea de a crea premize sustenabile de îmbunătățire a stării de sănătate a populației României pe termen mediu și lung, prin prevenirea și limitarea apariției IAAM, reducerea riscului asociat AMR și încurajarea utilizării judicioase a antibioticelor atât în medicina umană cât și în medicina veterinară.
    Contextul național actual susține nevoia unor intervenții adecvate de îmbunătățire a performanței sistemului de sănătate prin acțiuni energice de prevenire și limitare a IAAM și de control al AMR. Conform recomandărilor Consiliului Europei, România ar trebui să întreprindă pași rapizi pentru dezvoltarea și implementarea unei Strategii Naționale și a unui Plan Național de Acțiune în vederea reducerii riscul asociat AMR și al încurajării utilizării judicioase a antibioticelor atât în medicina umană cât și în medicina veterinară. Totodată, recomandările prevăd elaborarea de ghiduri naționale corelate cu cele europene în vederea îmbunătățirii practicilor de prescriere a antibioticelor în ambele sectoare medicale - uman și veterinar.
    Abordarea sistemică propusă aduce cele mai multe beneficii pentru îmbunătățirea și operaționalizarea cadrului național de funcționare, pentru instruirea specialiștilor și pentru dezvoltarea și utilizarea de instrumente naționale pentru prevenirea și limitarea IAAM și AMR, având ca rezultat final consolidarea capacității României de a răspunde acestor probleme stringente ale sănătății publice. Abordarea comună a IAAM și AMR la nivel național va îmbunătăți, pe termen lung, indicatorii de sănătate corespunzători și, nu în ultimul rând, va duce la scăderea costurilor asociate îngrijirilor medicale (scădere care ar permite o alocare ulterioară mai bună a resurselor sistemului de sănătate), impactul benefic fiind atât social cât și economic.
    III. Prioritățile, politicile și cadrul legal
    În anul 1998 Comisia Europeană a convocat prima întâlnire majoră pe tema AMR care s- a concretizat prin Decizia Nr. 2119/98/EC a Parlamentului European și Comisiei Europene, care a stipulat nevoia creării unei rețele pentru supravegherea epidemiologică și controlul bolilor transmisibile în Uniunea Europeană, incluzând infecțiile asociate asistenței medicale și rezistența la antimicrobiene în lista problemelor de sănătate publică prioritare.
    În anul 2001 s-a elaborat, la nivelul Comisiei Europene, o strategie comunitară pentru controlul rezistenței microorganismelor și s-au adoptat recomandările privind utilizarea prudentă a agenților antimicrobieni în patologia umană (2002/77/EC), document care a subliniat importanța prevenirii și controlului AMR.
    În aprilie 2011, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a introdus un pachet de politici privind lupta împotriva rezistenței la antimicrobiene, care detaliază acțiunile necesar a fi aplicate de către fiecare organism decizional, inclusiv directive cheie, țintite pe acțiuni aplicabile sectorului uman. În noiembrie 2011, Comisia Europeană a completat recomandările și orientările din strategia comunitară pentru combaterea rezistenței la antibiotice, printr-o comunicare către Parlamentul European și către Consiliul Europei privind adoptarea unui plan de măsuri împotriva amenințărilor tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene (C0M/2011/748), care a propus o abordare comună coordonată a tuturor sectoarelor implicate (uman, veterinar-și mediu, etc) și întărirea și dezvoltarea inițiativelor statelor membre EU împotriva AMR și IAAM (infecțiile asociate asistenței medicale). Aceasta nouă abordare multisectorială a fost concretizată prin publicarea de către OMS a "Planului global de acțiune asupra rezistenței la antimicrobiene" în anul 2015 și ulterior a "Planului european de acțiune "One Health", de către Comisia Europeană în anul 2017.
    "Planul global de acțiune asupra rezistenței la antimicrobiene" propune 5 obiective strategice care pot fi atinse de către Statele Membre prin implementarea unor acțiuni pentru optimizarea folosirii substanțelor antimicrobiene, investiții în cercetare și dezvoltare și asigurarea accesului echitabil la substanțele antimicrobiene , respectiv:1. Îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la substanțe antimicrobiene (AMR);2. Îmbunătățirea cunoașterii AMR prin supraveghere și cercetare;3. Scăderea incidenței infecțiilor prin măsuri eficace de sanitație, igienă și de prevenire a infecțiilor;4. Optimizarea utilizării agenților antimicrobieni;5. Realizarea de investiții sustenabile în combaterea AMR
    Obiectivul 1, îmbunătățirea conștientizării și înțelegerii rezistenței la antimicrobiene (AMR) prin comunicare eficientă, educație, instruire, vizează: a) elaborarea de programe de comunicare dedicate, în domeniul sănătății publice; b) includerea de noțiuni-cheie privind agenții antimicrobieni și AMR în curriculum și educația profesională medicală.
    Obiectivul 2, îmbunătățirea cunoașterii AMR prin supraveghere și cercetare, vizează, între altele, cunoașterea incidenței, prevalenței și a pattern-ul distribuției geografice a AMR pe categorii de microorganisme, înțelegerea mecanismelor de dezvoltare și de răspândire a rezistenței și capacitatea de a caracteriza rapid mecanismele de rezistență emergente. În acest sens, recomandările OMS privind activitatea de laborator subliniază faptul că laboratoarele de microbiologie trebuie să aibă capacitatea de detecție și caracterizare rapidă a rezistenței microorganismelor și respectiv capacitatea de identificare a mecanismelor implicate în dezvoltarea rezistenței. În vederea îndeplinirii acestor recomandări, este necesară actualizarea metodelor și instrumentelor de diagnostic microbiologic și molecular.
    Pentru îndeplinirea obiectivului, OMS recomandă:
    ● dezvoltarea unui Sistem Național de Supraveghere a rezistenței la substanțe antimicrobiene care să includă un centru național de referință, responsabil de colectarea sistematică și analiza datelor privind rezistența unui grup selectat de microorganisme din mediul comunitar și din cel spitalicesc. Datele colectate vor fi utilizate pentru informarea decidenților și pentru dezvoltarea și adaptarea politicilor naționale la contextul existent.
    ● dezvoltarea unui laborator național de referință pentru testarea și caracterizarea microorganismelor multirezistente, conform standardelor în vigoare, și care să ofere datele necesare centrului național de referință.
    ● Pe domeniul veterinar exista două laboratoare de referință desemnate la nivel național pe AMR:– Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) - LNR Sănătate Animală– Institutul de Igienă și Sănătate Publică (IISPV) - LNR Sănătate Publică
    precum și un număr variabil de laboratoare regionale selectate anual în funcție de rezultatele la testele de intercomparare, în cadrul cărora se analizează probele de conținut cecal prelevate în cadrul programului de monitorizare a rezistenței la antimicrobiene precum și testarea comportamentului la antimicrobiene a tulpinilor de Salmonella spp, Campylobacter jejuni, Campylobacter coli, Escherichia coli indicator comensal, Escherichia coli sintetizatoare de ESBL, AmpC și carbapenemaze. Laboratoarele sunt validate și acreditate în conformitate cu standardele în vigoare.

    Sistemul Național de Supraveghere al RAM trebuie să îndeplinească următoarele roluri:
    ● să participe la rețelele regionale și globale din domeniu și să disemineze informațiile, permițând detecția și monitorizarea tendințelor evolutive la nivel local, regional și național;
    ● să dețină capacitatea de a detecta și de a raporta emergența rezistenței anumitor agenți patogeni, care poate constitui o urgență de sănătate publică de interes internațional conform cerințelor IHR (Internațional Health Regulations).

    Obiectivul 3, reducea incidenței infecțiilor asociate asistenței medicale, în special a celor cu microorganisme multi-rezistente necesită următoarele acțiuni:
    ● Implementarea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor și dezvoltarea de politici naționale pentru prevenirea infecțiilor;
    ● Includerea în Sistemul Național de Supraveghere a AMR, colectarea de date în format standardizat și raportarea de informații asupra rezistenței microorganismelor cauzatoare de infecții asociate asistenței medicale (IAAM);
    ● Implementarea de măsuri de igienă și de educație, instruire în igiena și prevenire a infecțiilor atât pentru personalul medical cât și pentru pacienți/populație
    ● Implementarea măsurilor de prevenire și control a infecțiilor asociate asistenței medicale în centrele rezidențiale pentru persoane adulte aflate în dificultate
    ● Implementarea protocoalelor de nursing și tratament antibiotic pentru persoanele adulte aflate în dificultate din centrele rezidențiale

    Obiectivul 4, optimizarea utilizării agenților antimicrobieni, se poate realiza, între altele, prin ghidarea utilizării optime a antibioticelor în practica medicală, prin creșterea calității și capacității laboratorului de microbiologie de a identifica agenții etiologici și profilul de rezistență la antibiotice.
    Obiectivul 5, finanțare și investiții sustenabile în combaterea RAM, presupune:
    ● Evaluarea nevoilor de investiții necesare pentru implementarea planului național de acțiune;
    ● Finanțarea constantă a activităților de diagnostic de referință și de supraveghere a AMR;
    ● Introducerea secvențierii întregului genom (WGS) pentru supravegherea epidemiologică, depistarea și controlul AMR în România în sistem holistic (One Health) ;
    ● Dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie în spitale;
    ● Organizarea de sesiuni de pregătire, inclusiv de educație medicală continuă pentru personalul implicat în supravegherea și controlul AMR (specialiști în microbiologie medicală/medici de medicină de laborator, epidemiologi, infecționiști, alți medici clinicieni, asistenți medicali);
    ● Participarea în programe de cercetare și colaborare internațională.
    Necesitatea întăririi capacității de diagnostic microbiologic este justificată de rolul esențial pe care îl joacă în actul medical, de el depinzând diagnosticul de certitudine în bolile infecțioase și instituirea terapiei antimicrobiene țintite. În vederea întăririi capacității de diagnostic microbiologic sunt necesare următoarele acțiuni:
    ● Actualizarea cadrului legislativ privind organizarea și funcționarea laboratoarelor, în concordanță cu nevoile sistemului de sănătate și cu evoluția tehnologiei, cu accent pe metodele rapide de diagnostic care permit ghidarea antibioticoterapiei.
    ● Întărirea rolului microbiologului/medicului de medicină de laborator prin implicarea acestuia în managementul cazurilor de infecții la pacienții spitalizați în cadrul unor echipe multidisciplinare cu rol decizional în administrarea antibioticoterapiei.
    ● Întărirea rețelei de laboratoare ale INSP prin investiții în infrastructură și echipamente, ele putând prelua rolul de laboratoare naționale/regionale de referință.
    ● Actualizarea ghidurilor și a protocoalelor conform necesităților și standardelor internaționale/europene - aderarea laboratoarelor la ghidul EUCAST.

    La data de 30 noiembrie 2022 Comisia Europeană a lansat Strategia privind sănătatea globală, cu titlul "O sănătate mai bună pentru toți într-o lume care se transformă", care are următoarele priorități: să ofere o sănătate mai bună și bunăstare pentru oameni de-a lungul vieții, să îmbunătățească sistemele de sănătate și să avanseze în acoperirea universală cu servicii de sănătate, să prevină și să combată amenințările la adresa sănătății, inclusiv pandemiile, prin aplicarea abordării "One health", cu intensificarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene la nivel național, regional și global.

    Baza legală
    Prezenta strategie pentru prevenirea și limitarea IAAM și combaterea fenomenului de rezistență AMR la antimicrobiene a fost elaborată având în vedere cadrul legislativ în vigoare:
    ONE HEALTH
    ● Hotărârea Guvernului nr.879/2018 privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene, cu modificările ulterioare.

    Domeniul Sănătate Umană
    ● Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Legea nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România;
    ● Hotărârea Guvernului nr. 926/2022 privind înființarea Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale;
    ● Ordinul ministrului sănătății nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare;
    ● Ordinul ministrului sănătății nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Ordinul ministrului sănătății nr. 1091/2010 privind centralizarea consumului de medicamente din unitățile sanitare cu paturi;
    ● Ordinul ministrului sănătății nr. 919/2006 privind aprobarea normelor metodologice de înregistrare, stocare, prelucrare și transmitere a informațiilor legate de activitatea spitalului;
    ● Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1301/2007 pentru aprobarea Normelor privind funcționarea laboratoarelor de analize medicale, cu modificările și completările ulterioare.

    Domeniul veterinar
    ● Legea nr.160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.215/2004, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 21/2018 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile comerciale de păsări, precum și condițiile privind mișcarea păsărilor vii și a subproduselor provenite de la acestea, cu modificările ulterioare;
    ● Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 34/2009 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate în exploatațiile de creștere a bovinelor;
    ● Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 20/195/2018 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de suine;
    ● Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 83/2014 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de organizare și funcționare a unităților farmaceutice veterinare, precum și procedura de înregistrare sanitară veterinară/autorizare sanitară veterinară a unităților și activităților din domeniul farmaceutic veterinar;
    ● Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr.64/2012 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind formularele de prescripție medicală cu regim special și a normelor metodologice referitoare la utilizarea acestora, cu modificările și completările ulterioare;
    ● Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE;
    ● Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor ("Legea privind sănătatea animală");
    ● Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1646 al Comisiei din 23 septembrie 2022 privind modalitățile practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale în ceea ce privește utilizarea substanțelor farmacologic active autorizate ca medicamente de uz veterinar sau ca aditivi pentru hrana animalelor și a substanțelor farmacologic active interzise sau neautorizate și reziduurile acestora, conținutul specific al planurilor de control naționale multianuale și modalitățile specifice de elaborare a acestora;
    ● Regulamentul delegat (UE) 2022/1644 al Comisiei din 7 iulie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului cu cerințe specifice pentru efectuarea controalelor oficiale vizând utilizarea substanțelor farmacologic active autorizate ca medicamente de uz veterinar sau ca aditivi furajeri și a substanțelor farmacologic active interzise sau neautorizate și a reziduurilor acestora;
    ● Regulamentului delegat (UE) 2021/578 al Comisiei din 29 ianuarie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele pentru colectarea datelor privind volumul vânzărilor și utilizarea produselor medicinale la animale;
    ● Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/209 al Comisiei din 16 februarie 2022 de stabilire a formatului datelor care trebuie colectate și raportate pentru a determina volumul vânzărilor și utilizarea medicamentelor antimicrobiene la animale în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului;
    ● Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare a Comisiei 2013/652/UE;
    ● Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1017 a Comisiei din 23 mai 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1729 în ceea ce privește monitorizarea Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porcii pentru îngrășare;
    IV. Analiza contextului și definirea problemelor
    Rezistența la antimicrobiene este cunoscută fragmentar în prezent în România, dintr-un complex de cauze, care necesită o abordare coerentă pe termen lung. Deși la începutul anilor 90 România avea un avantaj generat de accesul la un număr limitat de antibiotice (peniciline, cicline, aminoglicozide, cloramfenicol, sulfamide), care a determinat și un nivel scăzut al rezistenței la antimicrobiene, restrâns la câteva clase de antibiotice, din păcate această situație nu mai este de actualitate, din cauza utilizării excesive a antibioticelor, dublată de lipsa unor mecanisme de monitorizare eficace a acestui domeniu. În prezent, România se distinge printr-o poziție fruntașă, la nivelul Uniunii Europene, în domeniul rezistenței la antimicrobiene și al consumului de antibiotice în medicina umană.
    Din datele furnizate către ECDC, în cadrul Rețelei Europene de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice (EARS.Net), de Institutul Național de Sănătate Publică - Centrul Național pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile și de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino", România prezintă caracteristici asemănătoare țărilor din sudul Europei, înregistrând procente ridicate ale rezistenței la antibiotice pentru bacteriile izolate din infecții invazive: Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, Klebsiella pneumoniae rezistentă la cefalosporine de generația a treia și carbapeneme, Escherichia coli rezistentă la aminoglicozide, quinolone, cefalosporine de generația a treia etc.
    Pe de altă parte, IAAM sunt profund subraportate în România. Numărul extrem de redus de IAAM raportate la nivel național reprezintă o barieră importantă atât în cunoașterea dimensiunilor și caracteristicilor reale ale acestui fenomen, precum și în analiza consecințelor sale asupra siguranței pacientului și a calității actului medical. Un exemplu pozitiv a fost creat prin introducerea sistemului național de supraveghere al infecțiilor determinat de Clostridioides difficile în anul 2014, ceea ce a determinat o mai bună raportare a IAAM.
    Provocările actuale ce impun elaborarea unei strategii sunt:1. Supravegherea consumului de antibiotice și a rezistenței antimicrobiene (AMR)
    Domeniul Sănătate Umană
    Consumul de antibiotice este principalul determinant al selectării de noi mecanisme de rezistență microbiană, inclusiv în contextul multirezistenței, dar și unul dintre factorii declanșatori ai unor infecții asociate asistenței medicale (IAAM), cum sunt cele determinate de Clostridioides difficile. Consumul de antibiotice este în continuare ridicat și s-a reluat tendința de creștere existentă în perioada 2011-2015; volumul consumului din 2019 este cu 6,5%-6,7% peste cele din 2016-2017. Cu 27,26 DDD/1000loc/zi, avem în 2019 al 3-lea cel mai ridicat consum între statele europene, tendințe care se mențin în continuare.
    Inversarea tendinței pozitive din 2016-2017 este cel mai probabil corelată cu absența aproape completă a campaniilor de informare pentru public și pentru medicii prescriptori.

    Domeniul Veterinar
    În perioada 2014-2021 în România consumul de antibiotice în medicina veterinară a fost sub media europeană, însă acesta trebuie să scadă pentru a răspunde Strategiei Comisiei "Farm to Fork" (2020) de a reducere cu 50 % vânzările de substanțe antimicrobiene pentru animale de fermă și pentru acvacultură până în 2030.
    Datele privind supravegherea rezistenței antimicrobiene (RAM) în bacteriile zoonotice și indicatori de la animale și alimente sunt colectate anual de către ANSVSA, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1729 (în perioada 2021-2027). Monitorizarea anuală a RAM la animale și la alimente în cadrul UE vizează speciile de animale selectate corespunzătoare anului de raportare și vizează următoarele populații de animale de la care se obțin produse alimentare și următoarele produse alimentare, respectiv puii de carne, găini ouătoare, curcani pentru îngrășare, bovine cu vârsta mai mică de un an, porcii pentru îngrășare, carnea proaspătă de pui de carne și de curcan, carnea proaspătă de porc și de bovine și vizează următoarele bacterii, respectiv Salmonella spp., Campylobacter coli (C. coli), Campylobacter jejuni (C. jejuni), Escherichia coli (E. coli), bacterie comensală indicatoare, Salmonella spp. și E. coli care produc următoarele enzime: (β-lactamaze cu spectru larg (ESBL), β-lactamaze de tip AmpC (AmpC) și carbapenemaze (CP). Începând cu data de 1 ianuarie 2025, Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1017 a Comisiei din 23 mai 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1729 în cea ce privește monitorizarea Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porcii pentru îngrășare va intra în vigoare.
    Datele sunt analizate în comun de către EFSA și ECDC și sunt raportate într-un raport anual de sinteză al UE, disponibil la adresa web:
    https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/antimicrobial-resistance

    Datele privind apariția rezistenței antimicrobiene pentru România sunt disponibile la următoarea adresă web:
    http://www.ansvsa.ro/sănătate-bunăstare-și-nutriție-animala/sănătatea-animalelor/sănătatea- animalelor-de-interes-econom ic/

    În general, datele AMR înregistrate în medicina veterinară (animale și produse alimentare) se încadrează sub media europeană în conformitate cu indicatorii de rezultat al susceptibilității complete a bacteriilor în populațiile de animale de la care se obțin produse alimentare.
    Totodată ANSVSA supraveghează în permanență, prin teste de laborator, animalele și produsele de origine animală prin derularea anuală a Planului Național pentru Controlul Reziduurilor (PNCR). Acest Plan este transmis pentru verificare și aprobare Comisiei Europene pentru fiecare an în parte, iar rezultatele sunt comunicate la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).
    În cadrul planului sunt testate pe toată perioada anului reziduurile de substanțe farmacologic active, substanțe neautorizate, pesticide, metale grele, micotoxine, inclusiv antibiotice de la animalele vii și din produsele de origine animală obținute de la speciile producătoare de alimente.
    În perioada 2017-2019 au fost confiscate: 0,5 tone de carne cu reziduuri de antibiotic, iar în perioada 2020-2021 nu au fost identificate situații care să impună confiscarea.
    2. Prescrierea este orientată preponderent către antibiotice cu spectru larg
    Deși de câțiva ani a fost tras un semnal de alarmă în privința îmbolnăvirilor determinate de Clostridioides difficile, iar infecțiile cu microorganisme multirezistente sunt frecvent semnalate, s-a accentuat utilizarea preferențială a categoriilor de antibiotice cu spectru larg, a celor puternic inductoare de ICD și s-a redus utilizarea celor cu spectru îngust și/sau de primă linie: indicele consumului preferențial de antibiotice cu spectru larg a atins cea mai ridicată valoare pentru perioada 2011-2019, nu a scăzut consumul de chinolone, ponderea antibioticelor de primă linie a scăzut la un minim pentru perioada 2011-2019, ceea ce ne îndepărtează de obiectivul propus de OMS, de a reprezenta 60% din totalul antibioticelor utilizate în 2023.
    În medicina veterinară sunt prescrise preponderent antibiotice din categoria D ("Prudența") ce prezintă riscul cel mai scăzut pentru AMR. Astfel, în 2020 și 2021, cele mai vândute clase de antimicrobiene pentru animalele de la care se obțin alimente, exprimate în mg/PCU au fost tetraciclinele și penicilinele.
    3. Datele disponibile indică un nivel extrem de ridicat al rezistenței bacteriene.
    Pentru mai multe bacterii patogene în medicina umană, nivelul rezistenței la antibiotice în România este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa (ex: Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp., Klebsiella pneumoniae, MRSA). S-au menținut/au apărut scăderi ușoare ale nivelurilor de rezistență pentru bacterii implicate în infecții comunitare (E. coli, S. pneumoniae) și pentru procentul de MRSA; aceste evoluții pot fi o consecință a reducerii consumului de antibiotice în perioada 2016-2017 și sunt în concordanță cu scăderea ponderii MRSA la nivel european. Validitatea datelor de rezistență bacteriană comunicate către EARS-Net este susținută de rezultatele raportate de spitalele participante la sistemul de supraveghere a IAAM.
    IAAM reprezintă zona cea mai vizibilă a manifestării rezistenței la antimicrobiene; ele sunt de multe ori determinate de microorganisme cu rezistență la antibiotice, inclusiv la antibiotice de rezervă sau de salvare.
    Rezistența bacteriană reduce alternativele terapeutice ale infecțiilor, în primul rând în cazul infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM), ceea ce face tratamentul lor mai dificil și cu un risc de evoluție nefavorabilă mai ridicat.
    4. Numărul de infecții determinate de Clostridioides difficile și numărul de IAAM comunicate este în creștere, dar rămâne subraportat.
    Cu toate că s-au înregistrat creșteri ale numărului de infecții raportate, atât în privința ICD, cât și a IAAM (număr total de infecții, pneumonii, infecții de părți moi), fenomenul subraportării rămâne unul important, ceea ce împiedică recunoașterea dimensiunilor acestor situații clinice, stabilirea unui răspuns adecvat și evaluarea eficienței măsurilor de prevenire și control.
    5. Educarea personalului medical și a publicului nespecialist rămâne un deziderat permanent
    Formarea personalului medical poate crește calitatea prescrierii antibioticelor (incluzând reducerea excesului de antibiotice) și contribuie la limitarea transmiterii bacteriene; educarea publicului nespecialist poate contribui la atingerea acelorași obiective, prin reducerea utilizării de antibiotice fără prescripție medicală și evitarea gesturilor care cresc riscul de transmitere bacteriană.
    V. Obiectivele generale și specifice
    Prezenta Strategie își propune să promoveze următoarele obiective generale și specifice:
    Obiectiv General nr. 1: Îmbunătățirea cadrului legislativ privind prevenirea, supravegherea și limitarea IAAM și AMR.
    Obiectiv Specific nr. 1.1: Operaționalizarea cadrului legislativ pentru implementarea conceptului "One Health"
    Obiectiv Specific nr. 1.2: Dezvoltarea de mecanisme pentru o comunicare interinstituțională sistematică și continuă pentru implementarea cadrului legal
    Obiectiv Specific nr. 1.3: Adoptarea cadrului legal pentru implementarea activităților de supraveghere, prevenire și limitare a IAAM și AMR
    Obiectiv Specific nr. 1.4: Reglementarea modalităților de promovare a utilizării antibioticelor și a interacțiunilor dintre personalul medical și producătorii/ distribuitorii de antibiotice
    Obiectiv General 2: Îmbunătățirea cunoștințelor și a atitudinii personalului medical privind IAAM, AMR și utilizarea judicioasă a antibioticelor
    Obiectiv Specific nr. 2.1: Elaborarea ghidurilor și protocoalelor specifice pentru utilizarea judicioasă a antibioticelor
    Obiectiv Specific nr. 2.2: Dezvoltarea și furnizarea de module de instruire specifice pentru diferite specialități medicale
    Obiectiv Specific nr. 2.3: Susținerea cercetării operaționale și a studiilor pe date reale privind IAAM și AMR
    Obiectiv General 3: Asigurarea unui cadru coerent de supraveghere și raportare a datelor de IAAM și AMR și antibiotice la nivel național, în linie cu documentele strategice și cu indicatorii UE și OMS
    Obiectiv Specific nr. 3.1: Revizuirea sistemelor de supraveghere și raportare existente pentru IAAM și AMR în vederea standardizării acestora
    Obiectiv Specific nr. 3.2: Stabilirea unui sistem electronic integrat pentru rezistența la antimicrobiene, utilizarea antibioticelor și date despre IAAM
    Obiectiv Specific nr. 3.3: Creșterea calității management-ului AMR și IAAM
    Obiectiv Specific nr. 3.4: Implementarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare a Comisiei 2013/652/UE și a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/1017 a Comisiei din 23 mai 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1729 în ceea ce privește monitorizarea Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la porcii pentru îngrășare,
    Obiectiv Specific nr. 3.5 Implementarea prevederilor:– art. 57 și 58 alin. 11 și 12 din Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului,– Regulamentului delegat (UE) 2021/578 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele pentru colectarea datelor privind volumul vânzărilor și utilizarea produselor medicinale la animale,– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/209 al Comisiei de stabilire a formatului datelor care trebuie colectate și raportate pentru a determina volumul vânzărilor și utilizarea medicamentelor antimicrobiene la animale în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului.
    Obiectiv General 4: Comunicarea informațiilor către public, în mod transparent, ca modalitate de combatere a IAAM și AMR.
    Obiectiv Specific nr. 4.1: Implementarea de campanii de informare și conștientizare a publicului asupra riscului IAAM și asupra rolului pacienților și vizitatorilor în prevenție
    Obiectiv Specific nr. 4.2: Implementarea unei campanii de informare și conștientizare a publicului privind bunele practici referitoare la utilizarea antibioticelor
    Obiectiv Specific nr. 4.3: Implementarea unei campanii de informare și conștientizare a publicului publicului cu privire la importanța vaccinării
    Obiectiv General 5: Asigurarea resurselor umane suficiente numeric și ca pregătire și a resurselor tehnice adecvate monitorizării IAAM și AMR la nivel național
    Obiectiv Specific nr. 5.1: Asigurarea de resurse umane suficiente numeric și ca pregătire în microbiologie clinică, epidemiologie, controlul infecțiilor în vederea management-ului numărului de paturi și adresabilității
    Obiectiv Specific nr. 5.2: Asigurarea fondurilor necesare pentru dotarea spitalelor/labora-toarelor de microbiologie, în conformitate cu standardele minime de dotare
    Obiectiv Specific nr. 5.3: Asigurarea unui număr suficient de personal calificat și dedicat în domenii cheie din afara sistemului de sănătate, cum ar fi sectoarele veterinar, agricol și de mediu
    Obiectiv Specific nr. 5.4: Asigurarea fondurilor necesare pentru dotarea laboratorului de referință național cu echipament, personal suficient și calificat în vederea introducerii oficiale a secvențierii întregului genom (WGS) în România
    Obiectiv General 6: Optimizarea utilizării antibioticelor și vaccinării în medicina umană și veterinară, în sectoarele de agricultură și mediu
    Obiectiv Specific nr. 6.1: Limitarea utilizării antibioticelor restricționate și de urgență pentru uzul curent, sub abordarea "One Health" în linie cu documentele strategice și cu indicatorii UE și OMS
    Obiectiv Specific nr. 6.2: Limitarea circulației bacteriilor rezistente la antibiotice în mediu (apă, salubritate, igiena - WASH, utilități)
    Obiectiv Specific nr. 6.3: Implementarea de campanii de conștientizare a industriei și populației generale cu privire la importanța vaccinării la animale în România
    Obiectiv General 7: Prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale prin aplicarea unor măsuri eficiente de prevenire a infecțiilor
    Obiectiv Specific nr.7.1: Îmbunătățirea implementării măsurilor de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale
    Obiectiv Specific nr.7.2: Îmbunătățirea activităților de igienă, dezinfecție și sterilizare, în vederea prevenirii și limitării infecțiilor asociate asistenței medicale
    VI. Direcții de acțiune pentru implementarea obiectivelor
    Direcțiile de acțiune incluse în prezenta strategie sunt etape concrete care au menirea de a asigura atingerea obiectivelor generale și specifice ale Strategiei.
    AP 1.1.1. Armonizarea cadrului legislativ privind structurile de coordonare - Comitetul Național pentru limitarea Rezistenței Microbiene (CNLRM), respectiv Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (CNPLIAAM) (identificarea experțiilor din CNLRA, definirea clară a responsabilităților fiecăruia și a rolului de coordonator al MS, astfel încât să se treacă de la concept la operaționalizarea conceptului One Health;)
    AP 1.1.2. Asigurarea funcționalității noului Comitet Național;
    AP 1.2.1. Inventarierea datelor colectate pentru fiecare entitate responsabilă în domeniul medicinei umane, veterinare, al agriculturii și mediului;
    AP 1.2.2. Stabilirea datelor de interes comun și dezvoltarea unei platforme digitale;
    AP 1.2.3. Adoptarea normelor legale de implementare a digitalizării raportării;
    AP 1.3.1. Revizuirea legislației privind finanțarea unitățile medicale și centrelor de îngrijire în vederea asigurării unui buget dedicat serviciilor de prevenire și limitare a IAAM și AMR;
    AP 1.3.2. Revizuirea legislației privind supravegherea IAAM și AMR în unitățile sanitare și în centrele de îngrijire;
    AP 1.3.3. Adoptarea legislației privind obligativitatea raportării standardizate a consumului și comercializării de antibiotice;
    AP 1.3.4. Definirea responsabilităților instituționale pentru integrarea datelor privind RAM în medicina umană, veterinară, mediu (abordarea One Health);
    AP 1.3.5. Definirea responsabilităților instituționale pentru adoptarea politicilor de sănătate pentru limitarea IAAM și AMR;
    AP 1.3.6. Revizuirea condițiilor minimale de funcționare a laboratoarelor de analize medicale, inclusiv stabilirea standardului minim de echipamente pentru compartimentele/laboratoarele de microbiologie și implementarea sistemului European de interpretare a rezultatelor testării sensibilității la antimicrobiene;
    AP 1.3.7. Înființarea gradual în spitale, în funcție de categorie, a compartimentelor/laboratoarelor de microbiologie cu funcționare permanentă;
    AP 1.3.8. Implementarea recomandărilor UE în domeniul prescripției de antibiotice, inclusiv în privința utilizării judicioase a antibioticelor la toate nivelurile de servicii medicale/unități sanitare;
    AP 1.3.9. Stabilirea sistemelor de supraveghere pentru microorganisme cu risc epidemiologic major;
    AP 1.3.10. Definirea responsabilităților instituționale și a mecanismelor pentru supravegherea circulației bacteriilor rezistente la antibiotice, în mediu;
    AP 1.4.1. Îmbunătățirea cadrului legislativ cu privire la definirea de limite clare în relaționarea personalul medical cu producătorii și distribuitorii de medicamente, inclusiv cu transparentizarea completă a acesteia;
    AP 2.1.1. Dezvoltarea de ghiduri și protocoale de supraveghere IAAM, AMR și utilizarea judicioasă a antibioticelor;
    AP 2.1.2. Dezvoltarea de ghiduri privind diagnosticul microbiologic;
    AP 2.1.3. Standardizarea protocoalelor pentru controlul infecțiilor la nivel național;
    AP 2.1.4. Elaborarea ghidurilor și protocoalelor pentru utilizarea antibioticelor în principalele sindroame infecțioase;
    AP 2.1.5. Utilizarea ghidurilor pentru monitorizarea și controlul circulației în mediu a bacteriilor rezistente, cu relevanță clinică, din punct de vedere microbiologic;
    AP 2.2.1. Instruirea medicilor și asistentelor medicale privind supravegherea și controlul IAAM, AMR și utilizarea judicioasă a antibioticelor;
    AP 2.2.2. Instruire privind diagnosticul microbiologic;
    AP 2.2.3. Instruirea personalului medical asupra prescrierii și utilizării judicioase a antibioticelor; AP 2.2.4. Instruirea personalului medical asupra importanței vaccinării;
    AP 2.2.5. Asigurarea fluxului de informații pentru personalul medical prin utilizarea platformelor electronice;
    AP 2.3.1. Desfășurarea de studii de cercetare operațională relevante pentru prioritățile de sănătate publică;
    AP 3.1.1. Analiza obligațiilor actuale de supraveghere și raportare a IAAM și AMR din perspectiva nevoilor de informație, a indicatorilor utilizați și a corelării cu sistemele actuale de supraveghere și raportare statistică;
    AP 3.1.2. Analiza gradului de raportare la sistemele actuale de raportare și a calității raportărilor efectuate;
    AP 3.1.3. Dezvoltarea și implementarea unui sistem adecvat de supraveghere și raportare IAAM, AMR și a consumului de antibiotice pentru toate spitalele și centrele de îngrijiri;
    AP 3.2.1. Identificarea datelor necesare sistemului de supraveghere și raportare;
    AP 3.2.2. Stabilirea formatului de raportare și a tipului de rapoarte generate electronic;
    AP 3.2.3. Crearea unui program IT de raportare și a unui serviciu web;
    AP 3.2.4. Crearea unui sistem de alertă rapidă pentru tulpinile multidrog rezistente emergente;
    AP 3.2.5. Instruire pentru utilizatorii acestui sistem;
    AP 3.3.1. Revizuirea indicatorilor de management ai instituțiilor medicale, pe baza gradului și modului de raportare, în vederea creșterii calității datelor/raportării;
    AP 3.3.2. Revizuirea indicatorilor de calitate pentru serviciile medicale legate de utilizarea antibioticelor, AMR și IAAM;
    AP 4.1.1. Implementarea de campanii de conștientizare a populației generale cu privire la IAAM;
    AP 4.2.1. Implementarea de campanii de de conștientizare a populației generale privind bunele practici referitoare la utilizarea antibioticelor;
    AP 4.3.1. Implementarea de campanii de conștientizare a populației generale cu privire la importanța vaccinării, ca una dintre cele mai eficiente intervenții de sănătate publică, al cărei rol este esențial și în reducerea rezistenței la antimicrobiene;
    AP 5.1.1 Evaluarea resurselor umane implicate în identificarea și în raportarea IAAM, a utilizării antibioticelor și a AMR;
    AP 5.1.2. Estimarea nevoii de resurse umane în unitățile sanitare și în centrele de îngrijire;
    AP 5.1.3. Identificarea soluțiilor pentru atragerea și implicarea resurselor umane;
    AP 5.2.1. Evaluarea echipamentului existent în laboratoarele de microbiologie;
    AP 5.2.2. Estimarea nevoilor comparativ cu standardele minime de dotare;
    AP 5.2.3. Reabilitarea și dotarea laboratoarelor conform standardelor definite;
    AP 5.2.4. Reabilitarea circuitelor în spitalele noi/modernizate;
    AP 5.3.1. Evaluarea resurselor umane implicate în domeniile cheie din afara sistemului de sănătate (veterinar, agricol, mediu);
    AP 5.3.2. Estimarea nevoii de resurse umane;
    AP 5.3.3. Identificarea soluțiilor pentru atragerea și implicarea resursei umane;
    AP 5.3.4. Estimarea nevoilor tehnice și financiare în vederea introducerii secvențierii întregului genom (WGS) în Laboratorul Național de referință conform standardelor definite;
    AP 5.3.5 Implementarea secvențierii întregului genom (WGS) în Laboratorul Național de referință conform standardelor definite
    AP 6.1.1. Implementarea reglementărilor pentru utilizarea antibioticelor în cele mai cunoscute infecții, în conformitate cu ghidurile și protocoalele existente;
    AP 6.1.2. Implementarea programului de comunicare secvențială a rapoartelor de antibiogramă, pentru a evita utilizarea antibioticelor restrucționate ca prima intenție;
    AP 6.1.3. Implementarea de liste de antibiotice de importanță majoră/critică/de rezervă;
    AP 6.1.4. Aplicarea controlului oficial privind comercializarea antibioticelor în farmaciile umane și veterinare;
    AP 6.1.5. Reorganizarea sub-comitetelor pentru controlul și utilizarea antibioticelor în cadrul comisiilor de utilizare a antibioticelor din fiecare spital;
    AP 6.2.1. Aplicarea ghidurilor pentru monitorizare și control, din perspectiva microbiologică și a circulației bacteriilor în mediu;
    AP 6.2.2. Implementarea sistemului de supraveghere a circulației bacteriilor rezistente la antibiotice în mediu;
    AP 6.3.1. Implementarea de campanii de conștientizare a industriei și populației generale cu privire la importanța vaccinării la animale în România;
    AP 7.1.1 Monitorizare a aplicării normelor privind igiena mâinilor, utilizarea echipamentelor de protecție adecvate tipului de risc și de activitate;
    AP 7.1.2. Monitorizarea și controlul microbiologic al circulației bacteriilor în spitale și în centrele de îngrijiri;
    AP 7.1.3. Screening pentru purtători de bacterii MDR, inclusiv pentru persoanele asistate și îngrijite în centre rezidențiale și pentru persoanele adulte în dificultate;
    AP 7.2.1. Evaluarea personalului responsabil privind respectarea procedurilor de igienă, dezinfecție și sterilizare;
    AP 7.2.2. Monitorizarea activităților de decontaminare în unitățile sanitare și în centrele de îngrijiri;
    AP 7.2.3. Evaluarea activității de control al calității de decontaminare în unitățile sanitare și centrele de îngrijiri.
    VII. Rezultatele așteptate
    Prin implementarea prezentei strategii se urmărește consolidarea capacității naționale de prevenire, limitare și control al IAAM și al AMR și de implementare a conceptului "One Health", o mai bună cunoaștere a contextului național privind IAAM și AMR și o îmbunătățire a implementării sistemelor de supraveghere a IAAM și AMR, o mai bună conștientizare a riscurilor pe care le implică AMR pentru sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului. Toate aceste măsuri care vor avea ca rezultate creșterea calității actului medical, creșterea siguranței pacientului, eficientizarea utilizării resurselor în sistemul de sănătate și creșterea performanței acestuia.
    Totodată, strategia va avea ca efect consolidarea capacității tuturor sectoarelor implicate în implementarea conceptului "One health", îmbunătățirea cooperării între sectoare, iar pe termen mediu și lung se vor asigura implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și îmbunătățirea sănătății umane și animale.
    VIII. Indicatorii
    Măsurarea evoluției implementării strategiei va avea în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă. Indicatorii pe baza cărora se va măsura reușita implementării Strategiei vor urmări atât trăsături calitative, cât și aspecte cantitative. Printre principalii indicatori folosiți se află următorii:
    ● Rapoarte de activitate ale grupurilor de lucru înființate pe baza prezentei Strategii;
    ● Rapoarte epidemiologice integrate (WGS) privind circulației bacteriilor rezistente la antibiotice la om-animal-mediu,
    ● Număr de ghiduri și protocoale elaborate;
    ● Număr de campanii de informare și conștientizare a publicului privind prevenirea și limitarea IAAM și AMR;
    ● Număr de acțiuni implementate pentru optimizarea utilizării antibioticelor și vaccinării în medicina umană și veterinară, în sectoarele de agricultură și mediu;
    ● Număr de acțiuni pentru îmbunătățirea implementării măsurilor de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile medicale și centrele de îngrijiri;
    ● Număr de profesioniști formați;
    ● Număr spitale/laboratoare reabilitate/modernizate.
    IX. Procedurile de monitorizare și evaluare
    Monitorizarea și evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate și cu Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și respectiv cu Comitetul Național pentru limitarea Rezistenței Microbiene. INSP împreună cu toate instituțiile implicate vor dezvolta strategia privind digitalizarea procesului de monitorizare și evaluare a strategiei naționale de colectare și raportare a datelor în timp real de la responsabilii instituționali.
    Cadrul de monitorizare și evaluare a strategiei va fi validat de Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și respectiv de Comitetul Național pentru limitarea Rezistenței Microbiene.
    Principiile care stau la baza procesului de monitorizare și de evaluare a strategiei sunt:– principiul responsabilității - instituțiile care coordonează obiective/direcții de acțiune în cadrul strategiei au responsabilitatea implementării obiectivelor/măsurilor respective pe domeniul de competenta;– principiul de condiționalitate și măsuri complementare de transparență prin care instituțiile semnatare la raportul public se angajează să respecte principiul condiționalității, pe care îl pun în aplicare prin intermediul unor decizii individuale pe baza competențelor lor de organizare internă,– principiul cooperării - instituțiile implicate vor coopera cu instituții/organizații internaționale (ONU, UE, OECD etc) și naționale (autorități publice centrale și locale, cu societatea civilă, mass- media ș.a. în activitățile de monitorizare, evaluare și comunicare;– principiul eficienței - instituțiile implicate vor colabora pentru facilitarea implementării strategiei.
    Ca urmare a procesului de monitorizare, rezultatele anuale ale strategiei vor fi dezbătute la finele anului într-o plenară de către toate instituțiile implicate, eventual cu implicarea ulterioară a industriei și a Asociațiilor profesionale, după care îmbunătățirile propuse strategiei vor fi supuse validării Comitetul Național pentru limitarea Rezistenței Microbiene.
    În această fază se vor adopta acțiunile necesare de îmbunătățire a strategiei, schimbările fiind adoptate sau respinse în funcție de rezultatele dezbaterilor interinstituționale.
    X. Instituțiile responsabile
    Instituțiile implicate sunt enumerate mai jos și sunt răspunzătoare de sarcinile care le revin în conformitate cu prevederile de la punctul VI și cu atribuțiile legale specifice:
    Ministerul Sănătății
    Ministerului Muncii și Solidarității Sociale
    Ministerul Afacerilor Interne
    Ministerul Apărării Naționale
    Serviciul Român de Informații
    Serviciul de Informații Externe
    Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
    Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
    Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
    Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală
    Institutul de Igienă și Sănătate Publică
    Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar
    Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România
    Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate
    Casa Națională de Asigurări de Sănătate
    Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale
    Comitetul Național pentru limitarea Rezistenței Microbiene
    Institutul Național de Sănătate Publică
    Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș"
    Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino"
    Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a municipiului București
    Colegiul Medicilor din România
    Colegiul Medicilor Veterinari din România
    Autoritățile administrației publice locale
    XI. Implicațiile bugetare și sursele de finanțare
    Măsurile pentru implementarea strategiei pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România 20232030 se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetele alocate fiecărui minister și fiecărei instituții cu competențe în implementarea Strategiei naționale, programate multianual, de la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în limita fondurilor aprobate anual prin legile bugetare anuale, fonduri stabilite la nivelul Uniunii Europene prin programul One Health, fonduri externe nerambursabile puse la dispoziție de finanțatori europeni sau internaționali, donații și sponsorizări oferite/acceptate în condițiile legii precum și din alte surse legal constituite, potrivit legii.
    Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta Strategie, include estimări bugetare și surse de finanțare detaliate pe activități.
    Pentru implementarea durabilă a strategiei se impun diferite categorii de acțiuni pe domeniul RAM și IAAM, finanțarea / bugetarea activităților descrise în strategie, vor necesita modificări de acte normative și dezvoltarea/coordonarea unor scheme de finanțare interinstituționale, dezvoltarea de instrumente de finanțare (din fondurile europene - One Health destinate acestui scop, Horison Europe etc), sens, în care va fi necesar un efort din partea MS în calitate de coordonator și a tuturor instituțiilor publice și autorităților implicate.
    XII. Implicațiile asupra cadrului juridic
    Prezenta strategie stabilește cadrul de intervenție pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România, fiind un instrument necesar pentru aplicarea legislației primare din domeniul sănătății, respectiv Legea privind reforma în sănătate nr 95/2006 cu modificările și completările ulterioare și Legea privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale și din centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România nr.3/2021.
    Strategia națională trebuie să aibă în vedere în primul rând revizuirea și adaptarea cadrului legislativ actual, care să permită implementarea planului național de acțiune și atingerea obiectivelor definite în strategie, precum și monitorizarea progresului implementării.
    În acest sens, se impune modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 879/2018 privind înființarea Comitetului Național pentru limitarea Rezistenței Microbiene, cu referire în special la dispozițiile privind structura și atribuțiile comitetului.


    ANEXĂ

    la Strategie
    Plan de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale
    pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale
    și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene
    în România pentru perioada 2023-2030

    ABREVIERI
    ANMCS - Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate
    ANMDMR - Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România
    ANSVSA - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
    CMR - Colegiul Medicilor din România
    CMVR - Colegiul Medicilor Veterinari din România
    IDSA - Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală
    IISPV - Institutul de Igienă și Sănătate Publică
    ICPBMUV - Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar
    EARS. Net - Rețeaua Europeană de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice
    IAAM - Infecții asociate asistenței medicale
    ICD - infecții cu Clostridioides difficile
    INCDMM Cantacuzino - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico- Militară "Cantacuzino"
    INSP - Institutul Național de Sănătate Publică
    MDR - Microorganisme multirezistente
    MRSA - Stafilococul Auriu Meticilino - Rezistent
    MS - Ministerul Sănătății
    NCLAR - Comitetul Național pentru Limitarea Rezistenței Microbiene
    OMS - Organizația Mondială a Sănătății
    PNV - Programul Național de Vaccinare
    RAM - Rezistența la Antimicrobiene

    Obiectiv general 1: Îmbunătățirea cadrului legislativ privind prevenirea, supravegherea și limitarea IAAM și RAM.

    Obiective

    Activități

    Sub-activități

    Instituții
    responsabile

    Rezultat

    Indicatori

    Termen de realizare

    Buget estimat

    Sursa de finanțare

    1.1.
    Operaționalizarea cadrului legislativ referitor la abordarea “One health” a UE

    1.1.1.
    Armonizarea
    cadrului
    legislativ
    privind
    structurile de
    coordonare -
    Comitetul
    Național
    pentru
    limitarea
    Rezistenței
    Microbiene
    (CNLRM),
    respectiv
    Comitetul
    Național
    pentru
    Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (CNPLIAAM )

    1.1.1.1.
    Stabilirea și aprobarea componenței, responsabilității și mandatului

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Mini stenii Agriculturii, Ministerul Mediului și alte ministere cu rețea sanitară proprie

    Comitet
    național
    definit

    HG de aprobare comitet și mandat

    Trimestrul IV 2023

    nu necesită bugetare

    Nu e cazul

    1.1.1.2.
    Stabilirea și aprobarea agendei de lucru

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și
    pentru Siguranța
    Alimentelor,
    Ministerul
    Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului

    Comitet
    național
    funcțional

    Agenda
    definită

    Trimestrul IV 2023

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.1.2.
    Asigurarea funcționalității noului Comitet Național

    1.1.2.1.
    Nominalizarea
    noilor
    reprezentanți
    instituționali

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului,
    MApN și alte ministere cu rețea sanitară proprie

    Comitet
    național
    funcțional

    Ordin
    componența
    comitet
    aprobat

    Trimestrul IV 2023

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

     

     

    1.1.2.2.
    Implementarea agendei de lucru pe perioada mandatului

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, alte ministere cu rețea sanitară proprie

    Comitet național proactiv in coordonarea măsurilor de limitare a IAAM și RAM

    Rapoarte
    anuale

    continuu

    5 mii EUR

    Proiecte
    europene

    1.2. Dezvoltarea de mecanisme pentru o comunicare interinstituțională sistematică și continuă pentru implementarea cadrului legal

    1.2.1.
    Inventarierea datelor colectate pentru fiecare entitate responsabilă in domeniul medicinei umane, veterinare, al agriculturii și mediului.

    1.2.1.1.
    Solicitarea listei datelor de la partenerii instituționali

    Ministerul
    Sănătății/Secre tariat Comitet
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și
    pentru Siguranța
    Alimentelor,
    Ministerul
    Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului

    Elaborarea unei Liste de date
    consolidate, care include toate
    sectoarele

    Lista de date

    Trimestrul IV 2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

     

    1.2.2. Stabilirea datelor de interes
    comun, și dezvoltarea
    unei
    platforme
    digitale

    1.2.2.1.
    Revizuirea și aprobarea listei datelor

    Ministerul
    Sănătății/Secretariat Comitet
    Autoritatea
    Națională Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul

    Formalizarea Listei de date consolidate, care include toate
    sectoarele

    Lista de date revizuită

    2025

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul
     
    1.2.2.2. Dezvoltarea unei platforme digitale comune

    Ministerul
    Sănătății/Secretariat Comitet
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și
    pentru Siguranța
    Alimentelor,
    Ministerul
    Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului

    Platforma
    integrată
    funcțională

    Rapoarte de supraveghere

    2027

    20 mii EUR POS
    Alte proiecte One Health

    Nu e cazul

    1.2.3.
    Adoptarea normelor legale de implementare a
    mecanismului de raportare

    1.2.3.1.
    Elaborarea unei propuneri pentru un act normativ pentru
    implementarea listei de date și a mecanismului de raportare

    Ministerul
    Sănătății/Secretariat Comitet
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și
    pentru Siguranța
    Alimentelor,
    Ministerul
    Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului,

    Mecanismul de colectare a datelor este implementat de către toate instituțiile implicate

    Proiect de Ordin comun pentru aprobarea listei de date și a
    mecanismului de raportare

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul
     
    1.2.3.2. Aprobarea actelor normative

    Ministerul
    Sănătății/Secretariat Comitet
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară si pentru Siguranța
    Alimentelor,
    Ministerul
    Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului.

    Mecanismul de colectare a datelor este cunoscut de toate
    instituțiile
    implicate

    Ordin comun pentru aprobarea listei de date și a circuitului informațional

    2025

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3. Adoptarea cadrului legal pentru
    implementarea activităților de supraveghere, prevenire și limitare a IAAM și RAM

    1.3.1.
    Revizuirea legislației privind finanțarea unitățile medicale și centrelor de îngrijire în vederea asigurării unui buget dedicat serviciilor de prevenire și limitare a IAAM și RAM

    1.3.1.1. Constituirea unui grup de lucru pentru analiza
    opțiunilor de finanțare a spitalelor cu asigurea unui buget optim dedicat
    activităților de prevenire și limitare IAAM si RAM

    Ministerul
    Sănătății,
    Casa Națională de Asigurări de Sănătate

    Îmbunătățirea condițiilor de limitare și prevenire IAAM și RAM în spitale

    Grup de lucru constituit

    Trimestrul IV 2023

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.1.2. Revizuirea legislației privind finanțarea spitalelor cu scopul asigurării unui buget optim dedicat
    activităților de prevenire și limitare IAAM si RAM

    Ministerul
    Sănătății,
    Casa Națională de Asigurări de Sănătate

    Îmbunătățirea condițiilor de limitare și prevenire IAAM și RAM în spitale

    Act normativ elaborat
    Act normativ aprobat

    Trimestrul IV
    2023
    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.2.
    Revizuirea legislației privind supraveghere a IAAM si RAM în unitățile sanitare și în centrele de îngrijire.

    1.3.2.1.
    Inventarierea și
    analiza
    legislației
    privind
    supravegherea infecțiilor asociate asistenței medicale în spitale

    Ministerul
    Sănătății,
    Casa Națională de Asigurări de Sănătate

    Îmbunătățirea condițiilor de limitare și prevenire IAAM și RAM în spitale

    Lista de
    modificări
    necesare

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.2.2.
    Revizuirea
    legislației
    privind
    supravegherea
    infecțiilor
    asociate
    asistenței
    medicale în
    spitale

    Ministerul
    Sănătății,
    Casa Națională de Asigurări de Sănătate

    Îmbunătățirea condițiilor de limitare și prevenire IAAM și RAM în spitale

    Acte
    normative revizuite și aprobate

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.3.
    Adoptarea legislației privind obligativitate a raportării standardizate a consumului si
    comercializar ii de antibiotice

    1.3.3.1.
    Elaborarea unui mecanism și a unui format standardizat de raportare a consumului și comercializării antibioticelor

    Ministerul
    Sănătății,
    Casa Națională de Asigurări de Sănătate

    Îmbunătățirea raportării consumului de antibiotice

    Mecanism și format standard definite

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.3.2. Elaborarea legislației pentru aprobarea mecanismului și a formatului standard de raportare

    Ministerul
    Sănătății,
    Casa Națională de Asigurări de Sănătate

    Îmbunătățirea raportării consumului de antibiotice

    Act normativ elaborat

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.3.3. Aprobarea legislației privind
    mecanismul și formatul standard de raportare

    Ministerul
    Sănătății,
    Casa Națională de Asigurări de Sănătate

    îmbunătățirea raportării consumului de antibiotice

    Act normativ aprobat

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

     

    1.3.4.
    Definirea
    responsabilităților
    instituționale
    pentru
    integrarea
    datelor
    privind RAM
    în medicina
    umană,
    veterinară,
    mediu
    (abordarea
    One Health)

    1.3.4.1.
    Revederea
    responsabilităților instituționale
    pentru
    raportarea
    datelor privind
    RAM în
    medicina
    umană,
    veterinară,
    mediu (One
    Health).

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, alte ministere cu rețea sanitară proprie.

    Realizarea
    raportării
    integrate

    Act normativ aprobat

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

     

     

    1.3.4.2.
    Elaborarea unui act normativ cu nominalizarea instituțiilor responsabile pentru integrarea datelor RAM.

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, alte ministere cu rețea sanitară proprie.

    Realizarea
    raportării
    integrate

    Act normativ aprobat

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

     

    1.3.5.
    Definirea
    responsabilită
    ților
    instituționale pentru adoptarea politicilor de sănătate pentru limitarea IAAM și RAM

    1.3.5.1. Revederea responsabilităților instituționale pentru adoptarea politicilor de sănătate pentru limitarea IAAM si RAM

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului,

    Adoptarea de politici
    integrate One Health

    Protocol interinstituțion al semnat

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul
     
    1.3.6.
    Revizuirea
    condițiilor
    minimale de
    funcționare a
    laboratoarelor de analize medicale,
    inclusive stabilirea
    standardului minim de
    echipamente pentru
    compartimentele/laboratoarele de microbiologie și implementare a sistemului European de interpretare a rezultatelor testării sensibilității la
    antimicrohiene

    1.3.6.1. Revizuirea legislației specifice cu privire la funcționarea laboratoarelor medicale

    Ministerul
    Sănătății

    Funcționarea optimă a laboratoarelor de analize medicale

    Act normativ - proiect

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.6.2. Stabilirea echipamentului standard minim pentru
    Compartimentele de
    Microbiologie/
    laboratoare

    Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor din România

    Funcționarea optimă a laboratoarelor de analize medicale

    Act normativ - proiect

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.6.3.
    Implementarea Sistemului European pentru interpretarea testelor de sensibilitate la antimicrobiene

    Compartimente
    de
    Microbiologie / laboratoare

    Funcționarea optimă a laboratoarelor de analize medicale

    Plan de implementare a sistemului European pentru interpretarea testelor de sensibilitate la antimicrobiene

    2025

    2 mii EUR

    PS-
    Prioritate: 3. Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice, de importanță strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale și asupra stării de sănătate

     

     

    1.3.6.4. Aprobarea cadrului normativ

    Ministerul
    Sănătății

    Funcționarea optimă a laboratoarelor de analize medicale

    Act normativ aprobat

    2025

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.7. Înființarea gradual în spitale, în funcție de categorie, a compartiment elor/laboratoarelor de microbiologie cu funcționare permanentă

    1.3.7.1.
    Elaborarea listei cu spitale care au în componență Compartimente/ laboratoare de Microbiologie

    Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor din România

    Funcționarea optimă a laboratoarelor de analize medicale

    Lista
    compartimente /laboratoare de microbiologie elaborată

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.7.2. Aprobarea cadrului normativ

    Ministerul
    Sănătății

    Funcționarea optimă a laboratoarelor de analize medicale

    Act normativ aprobat

    2025

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    1.3.8.
    Implementare a recomandărilor UE în domeniul prescripției de
    antibiotice, inclusiv în privința utilizării judicioase a antibioticelor la toate nivelurile de servicii medicale /unități sanitare

    1.3.8.1. Elaborarea ghiduri de practică în domeniul prescripției de antibiotice, inclusiv în privința utilizării judicioase a antibioticelor pentru furnizorii de servicii medicale

    Ministerul Sănătății/comisii de specialitate
    INSP
    INBIMB
    Societățile
    profesionale
    Organizațiile
    profesionale

    Utilizarea judicioasă a antibioticelor

    Ghiduri de practică avizate/aprobate

    2025

    6 mii EUR

    Proiecte
    europene

    1.3.8.2. Formarea medicilor și asistentelor medicale pentru implementarea ghidului de practică în domeniul prescripției și utilizării
    judicioase a antibioticelor

    Ministerul Sănătății/comisii de specialitate INSP INBIMB Universitățile de
    medicină și
    farmacie
    Societățile
    profesionale
    Organizațiile
    profesionale

    Utilizarea judicioasă a antibioticelor

    Profesioniști
    formați

    2026

    10 mii EUR

    Proiecte
    europene

    1.3.8.3.
    Monitorizarea
    practicii
    medicale privind utilizarea judicioasă a antibioticelor

    MS, INSP
    Direcțiile de sănătate publică
    Compartimente SPIAM din spitale

    Utilizarea judicioasă a antibioticelor

    Rapoarte de calitate

    permanent

    10 mii EUR (inclus în activitatea 1.3.8.2)

    Proiecte
    europene

    1.3.9. Stabilirea sistemelor de supraveghere pentru
    microorganisme cu risc epidemiologic major

    1.3.9.1.
    Stabilirea principalelor tipuri de microorganisme care vor fi incluse în rapoartele sistemelor de supraveghere

    Institutul Național de Sănătate Publică

    Identificare precoce a microorganis melor cu risc epidemiologie major

    Lista de microorganis me definită

    2024

    nu necesită
    bugetare
    specifică

    nu e cazul

    1.3.9.2.
    Stabilirea unor sisteme de supraveghere pentru
    microorganisme i selectate

    Institutul Național de Sănătate Publică

    Identificare precoce a microorganismelor cu risc epidemiologie major

    Programul național de supraveghere actualizat

    2025

    10 mii EUR/an

    Buget de stat, proiecte europene

    1.3.9.3.
    Implementarea unor sisteme de supraveghere pentru
    microorganisme i selectate

    Triști tutui Național de Sănătate Publică, spitale,

    Identificare precoce a microorganis melor cu risc epidemiologie major

    Programul național de supraveghere implementat

    Din 2025, permanent

    Buget inclus în
    acțiunea
    anterioară

    Buget de stat, proiecte europene

     

    1.3.10.
    Definirea
    responsabilită
    ților
    instituționale și a mecanismelor pentru supraveghere a circulației bacteriilor rezistente la antibiotice, în mediu.

    1.3.10.1.
    Analiza
    responsabilităților legale și a mecanismelor de supraveghere a circulației bacteriilor rezistente la antibiotic, în mediu

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și
    pentru Siguranța
    Alimentelor,
    Ministerul
    Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului
    alte ministere cu
    rețea sanitară
    proprie

    Supraveghere optima a circulației bacteriilor rezistente la antibiotice, în mediu.

    Raport privind responsabilităț i și mecanisme revizuite

    2024

    Buget inclus în acțiunea 1.1.2.

    Proiecte
    europene

     

    1.3.10.2.
    Desemnarea
    instituțiilor
    responsabile cu
    supravegherea
    circulației
    bacteriilor
    rezistente la
    antibiotic, în
    mediu

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și
    pentru Siguranța
    Alimentelor,
    Ministerul
    Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului
    alte ministere cu
    rețea sanitară
    proprie

    Supraveghere optima a circulației bacteriilor rezistente la antibiotice, în mediu.

    Acord de parteneriat / act normativ aprobat

    2025

    nu necesită bugetare

    nu e cazul

    1.4.
    Reglementarea modalităților de promovare a utilizării
    antibioticelor și a interacțiunilor dintre personalul medical și producătorii/ distribuitorii de antibiotice

    1.4.1.
    Îmbunătățirea cadrului legal cu privire la definirea de limite clare în relaționarea personalul medical cu
    producătorii
    și
    distribuitorii
    de
    medicamente , inclusiv cu transparentiz area completă a acesteia.

    1.4.1.1. Revizuirea legislației existente

    Ministerul
    Sănătății,
    INBIMB, INSP,
    ANMDM,
    Organizații
    profesionale

    Relaționare pe baze etice personalul medical și producătorii/ distribuitorii de antibiotice

    Raport de analiză

    2024

    nu necesită bugetare

    nu e cazul

    1.4.1.2. Elaborarea legislației
    îmbunătățite

    Ministerul Sănătății, INBIMB, INSP, ANMDM,
    Organizații
    profesionale

    Relaționare pe baze etice personalul medical și producătorii/ distribuitorii de antibiotice

    Proiecte
    legislative
    elaborate

    2024

    nu necesită bugetare

    nu e cazul

    1.4.1.3. Aprobarea legislației îmbunătățite

    Ministerul
    Sănătății

    Relaționare pe baze etice personalul medical și producătorii/ distribuitorii de antibiotice

    Acte
    normative
    aprobate

    2024

    nu necesită bugetare

    nu e cazul

    Obiectiv general 2: Îmbunătățirea cunoștințelor și a atitudinii personalului medical asupra IAAM, RAM și privind utilizarea corectă a antibioticelor

    Obiective

    Activități

    Sub-activități

    Instituții
    responsabile

    Rezultat

    Indicatori

    Termen de realizare

    Buget estimat

    Sursa de finanțare

    2.1. Elaborarea
    ghidurilor și
    protocoalelor
    specifice pentru
    utilizarea
    judicioasă
    antibioticelor

    2.1.1.
    Dezvoltarea de ghiduri și protocoale pentru
    supraveghere a IAAM, RAM și utilizarea judicioasă a antibioticelor

    2.1.1.1. Dezvoltarea ghidurilor și protocoalelor pentru
    supravegherea IAAM, RAM și utilizarea judicioasă a antibioticelor

    Ministerul
    Sănătății,
    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB,
    Organizații
    profesionale

    Supravegherea optimă a IAAM, RAM și utilizarea judicioasă a antibioticelor In sinergie cu activ. 1.3.8.

    Ghiduri și protocoale elaborate, avizate

    2025

    6 mii EUR* (*buget inclus în activitatea 1.3.8.1)

    Proiecte
    europene

    2.1.1.2. Formarea medicilor și asistentelor medicale pe baza ghidurilor și protocoalelor pentru
    diagnosticarea IAAM, RAM și utilizarea judicioasă a antibioticelor

    Ministerul
    Sănătății,
    INBIMB,
    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    organizații
    profesionale,
    universități de
    medicină

    Supravegherea optima a IAAM, RAM și utilizarea judicioasă a antibioticelor In sinergie cu activ. 1.3.8.

    Profesioniști
    formați

    2026

    10 mii EUR* (*buget inclus în activitatea 1.3.8.2)

    Proiecte
    europene

     

     

    2.1.1.3. Crearea unei baze materiale de ghiduri și protocoale naționale și internaționale pentru IAAM, RAM și utilizarea antibioticelor

    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB
    MApN,
    INCDMM
    Cantacuzino

    Supravegherea optima a IAAM, RAM și utilizarea judicioasă a antibioticelor In sinergie cu activ. 1.3.8.

    Bază materială de ghiduri și protocoale

    2026

    Nu necesită finanțare

    Nu e cazul

    2.1.2..
    Dezvoltarea
    ghidurilor
    privind
    diagnosticul
    microbiologic,

    2.1.2.1.
    Dezvoltarea
    ghidurilor
    pentru
    diagnosticul
    microbiologic

    Ministerul
    Sănătății,
    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB,
    Societăți
    profesionale
    MApN,
    INCDMM
    Cantacuzino

    Diagnostic
    microbiologic
    optim

    Ghiduri
    naționale
    pentru
    diagnosticul
    microbiologic
    elaborate și
    avizate

    2025

    2 mii EUR

    Proiecte
    europene

     

    2.1.2.2.
    Formarea
    profesioniștilor
    pentru
    diagnosticul
    microbiologic și
    testarea
    susceptibilității
    la antibiotice

    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB,
    societăți
    profesionale
    MApN,
    INCDMM
    Cantacuzino

    Diagnostic
    microbiologic
    optim

    Profesioniști
    formați

    2026

    6 mii EUR

    Proiecte
    europene

    2.1.3.
    Standardizare a protcoalelor pentru controlul infecțiilor, la nivel național

    2.1.3.1. Dezvoltarea ghidurilor pentru controlul infecțiilor

    Ministerul
    Sănătății,
    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB, Societăți
    profesionale
    MApN,
    INCDMM
    Cantacuzino

    Control optim al infecțiilor la nivel național

    Ghiduri dezvoltate și avizate

    2025

    2 mii EUR

    Proiecte
    europene
     
    2.1.3.2. Dezvoltarea protcoalelor pentru controlul infecțiilor

    Ministerul
    Sănătății,
    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB,
    Societăți
    profesionale

    Control optim al infecțiilor la nivel național

    Protocoale
    aprobate

    2026

    2 mii EUR

    Proiecte
    europene

    2.1.3.3. Crearea unei baze material/biblioteci cu ghiduri și protocoale naționale și internaționale pentru controlul infecțiilor

    Institutul Național de Sănătate Publică

    Control optim al infecțiilor la nivel național

    Bază materială existentă

    2026

    Nu necesită finanțare

    Nu e cazul

    2.1.3.4.
    Diseminarea
    datelor
    naționale/region ale cu privire la controlul infecțiilor

    Institutul Național de Sănătate Publică

    Control optim al infecțiilor la nivel național

    Rapoarte
    trimestriale/an
    uale

    Din 2026, trimestrial și anual

    Nu necesită
    finanțare
    specifică

    buget de stat prin
    programul
    național

    2.1.3.5. Evaluarea implementării ghiduri și protocoale

    Institutul Național de Sănătate Publică

    Control optim al infecțiilor la nivel național

    Rapoarte
    trimestriale/an
    uale

    Din 2026, trimestrial și anual

    Nu necesită finanțare, fiind în legătură cu activitatea anterioară

    Nu e cazul

    2.1.4. Elaborarea ghidurilor și protcoalelor pentru utilizarea
    antibioticelor
    in
    principalele
    sindroame
    infecțioase

    2.1.4.1. Dezvoltarea ghidurilor pentru utilizarea antibioticelor în principalele
    sindroame
    infecțioase

    Ministerul Sănătății, INBIMB, INSP

    In sinergie cu
    activitatea
    1.3.8.

    Ghiduri pentru utilizarea antibioticelor în principalele sindroame infecțioase elaborate și avizate

    2025

    Nu necesită finanțare, fiind în legătură cu activitatea 1.3.8.

    Nu e cazul
     
    2.1.4.2. Dezvoltarea protcoalelor pentru utilizarea antibioticelor în principalele sindroame infecțioase

    Ministerul Sănătății, INBIMB, Institutul Național de Sănătate Publică

    In sinergie cu
    activitatea
    1.3.8.

    Protocoale
    pentru
    utilizarea
    antibioticelor
    în principalele
    sindroame
    infecțioase
    elaborate și
    avizate

    2025

    Nu necesită finanțare, fiind în legătură cu activitatea 1.3.8.

    Nu e cazul

    2.1.4.3. Actualizarea obligatorie periodică și la nevoie a ghidurilor și protocoalelor de practică, în funcție de datele privind rezistența bacteriană în România

    Ministerul Sănătății, INBIMB, Institutul Național de Sănătate Publică

    In sinergie cu
    activitatea
    1.3.8.

    Ghiduri și
    protocoale
    actualizate

    2025

    Nu necesită finanțare, fiind în legătură cu activitatea 1.3.8.

    Nu e cazul

    2.2. Module de
    instruire
    specifice pentru
    diferite
    specialități
    medicale

    2.2.1.
    Instruire pe supraveghere a și controlul IAAM, RAM și utilizarea antibioticelor

    2.2.1.1.
    Elaborarea și utilizarea chestionarului on-line pentru identificarea nevoilor de instruire pentru fiecare categorie profesională (medici, asistente medicale, farmaciști,
    microbiologi)

    Ministerul Sănătății Institutul Național de Sănătate Publică

    Utilizarea judicioasă a antibioticelor, limitare IAAM și RAM

    Raport asupra nevoilor de instruire - în sinergie cu activitățile 1.3.8.2. și 2.1.1.2

    2026

    Buget inclus în activitatea 1.3.8.2.

    Proiecte
    europene
      
    2.2.1.2. Dezvoltare curriculum de
    instruire

    Ministerul
    Sănătății/Institut
    ul Național de
    Sănătate Publică
    Universitățile de
    medicină
    Societățile
    profesionale
    Organizațiile
    profesionale

    Utilizarea judicioasă a antibioticelor, limitare IAAM și RAM

    Curriculum de instruire dezvoltat - în sinergie cu activitățile 1.3.8.2. și 2.1.1.2

    2026

    Buget inclus in activitatea 1.3.8.2.

    Proiecte
    europene

    2.2.1.3. Dezvoltarea sesiunilor de instruire

    Ministerul
    Sănătății/Institut
    ul Național de
    Sănătate Publică
    Universitățile de
    medicină
    Societățile
    profesionale
    Organizațiile
    profesionale

    Utilizarea judicioasă a antibioticelor, limitare IAAM și RAM

    Profesioniști formați - în sinergie cu activitățile 1.3.8.2. și 2.1.1.2

    2026

    Buget inclus in activitatea 1.3.8.2.

    Proiecte
    europene

    2.2.1.4. Actualizarea, prin activități creditate CME, a cunoștințelor despre utilizarea antibioticelor ale prescriptorilor

    Ministerul
    Sănătății/Institut
    ul Național de
    Sănătate Publică
    Universitățile de
    medicină
    Societățile
    profesionale
    Organizațiile
    profesionale

    Utilizarea judicioasă a antibioticelor, limitare IAAM și RAM

    Profesioniști formați - în sinergie cu activitatea 2.1.3.4.

    permanent

    Buget inclus in activitatea 2.1.3.4

    Buget de stat

    2.2.2.
    Instaúre
    privind
    diagnosticul
    microbiologic

    2.2.2.1.
    Realizarea de instruiri privind comunicarea selectivă și secvențială a rapoartelor de antibiogramă pentru a evita utilizarea antibioticelor restricționate de primă intenție

    Ministerul
    Sănătății,
    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB, Universitățile de
    medicină
    Societățile
    profesionale
    Organizațiile
    profesionale
    MApN,
    INCDMM
    Cantacuzino

    Utilizarea judicioasă a antibioticelor, limitare IAAM și RAM

    Profesioniști
    instruiți

    Din 2026 permanent

    Buget inclus in activitatea 2.1.2.3.

    Proiecte
    europene

    2.2.3.
    Instruirea
    personalului
    medical
    asupra
    prescrierii și
    utilizării
    judicioase a
    antibioticelor

    2.2.3.1. Dezvoltarea programelor privind
    prescrierea și utilizarea judicioasă a antibioticelor

    Ministerul
    Sănătății,
    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB,
    Universitățile de
    medicină
    Societățile
    profesionale
    Organizațiile
    profesionale

    Utilizarea judicioasă a antibioticelor, limitare IAAM și RAM

    Profesioniști
    instruiți

    Din 2026 permanent

    Buget inclus in activitatea 1.3.8.2.

    Proiecte
    europene

    2.2.4.
    Instruirea
    personalului
    medical
    asupra
    importanței
    vaccinării

    2.2.4.1 Dezvoltarea curriculum de instruire, inclusiv pe componenta comportamentală

    Institutul Național de Sănătate Publică,
    Universități de
    medicină,
    Societăți
    profesionale,
    Organizații
    profesionale
    MApN,
    INCDMM
    Cantacuzino

    Abordarea activă a vaccinării in special pentru grupuri la risc

    Curriculum
    dezvoltat

    2024

    10 mii. EUR

    Proiecte
    europene

    2.2.4.2. Dezvoltarea sesiunilor de instruire a formatorilor

    Institutul Național de Sănătate Publică, Universități de
    medicină,
    Societăți
    profesionale,
    Organizații
    profesionale

    Abordarea activă a vaccinării in special pentru grupuri la risc

    Materiale de
    instruire
    dezvoltate

    2024

    Buget inclus în activitatea 2.2.4.1.

    Proiecte
    europene

    2.2.4.3. Realizarea sesiunilor de instruire la nivel județean și regional

    Institutul Național de Sănătate Publică,
    Universități de
    medicină,
    Societăți
    profesionale,
    Organizații
    profesionale

    Abordarea activă a vaccinării in special pentru grupuri la risc

    Profesioniști
    instruiți

    2024

    Buget inclus în activitatea 2.2.4.1.

    Proiecte
    europene

    2.2.5.
    Asigurarea
    fluxului de
    informații
    pentru
    personalul
    medical prin
    utilizarea
    platformelor
    electronice

    2.2.5.1. Crearea unei platforme on-line care permite accesul specialiștilor la nivel național, la ghiduri și protocoale privind RAM și IAAM, inclusiv utilizarea judicioasă a antibioticelor și importanța vaccinării

    Mini stenii Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Practică
    medicală
    îmbunătățită

    Platformă
    națională
    funcțională

    2026

    Buget inclus în activitatea 2.2.4.1.

    Proiecte
    europene

    2.3. Susținerea cercetării operaționale și a studiilor pe date reale privind IAAM și RAM

    2.3.1.
    Desfășurarea de studii de
    cercetare
    operațională
    relevante
    pentru
    prioritățile de sănătate publică

    2.3.1.1. Identificarea obiectivelor de cercetare operațională relevante pentru sănătatea publică și definirea protocoalelor de cercetare

    Ministerul
    Sănătății
    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB,
    ANMDM
    Mediul
    academic

    Practică
    medicală
    îmbunătățită

    Priorități de cercetare definite în programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a
    antibiotico-
    rezistenței

    2026

    Buget inclus în
    programul
    național

    Buget de stat, alte surse
      
    2.3.1.2.
    Realizarea de studii pe date reale și utilizarea rezultatelor pentru practica medicală

    Ministerul
    Sănătății
    Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    INBIMB,
    ANMDM
    Mediul
    academic
    Furnizori de
    servicii
    medicale
    MApN,
    INCDMM
    Cantacuzino

    Practică
    medicală
    îmbunătățită

    Rapoarte de studii

    2026

    Buget inclus în
    programul
    național

    Buget de stat, alte surse

    Obiectiv general 3: Asigurarea unui cadru coerent de Supraveghere și raportare a datelor de IAAM, RAM și consumul de antibiotice la nivel național, în linie cu documentele strategice și cu indicatorii UE și OMS

    Obiective

    Activități

    Sub-activități

    Instituții
    responsabile

    Rezultat

    Indicatori

    Termen de realizare

    Buget estimat

    Sursa de finanțare

    3.1.
    Supraveghere și raportare pentru IAAM și RAM și consumul de antibiotice

    3.1.1. Analiza obligațiilor actuale de raportare a IAAM și RAM din perspectiva nevoilor de informație, a indicatorilor utilizați și a corelării cu sistemele actuale de supraveghere și raportare statistică

    3.1.1.1. Evaluarea sistemelor actuale de supraveghere și raportare statistică pentru RAM și IAAM

    Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Raport privind sistemele actuale de supraveghere și raportare statistică pentru RAM și IAAM

    2024

    10 mii EUR

    PS - P6 digitalizare

    3.1.1.2.
    Stabilirea unui sistem unic de raportare pentru IAAM și RAM în acord cu
    prevederile
    legale

    Ministerul Sănătății, Tnst.it.uti.il Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Sistem de supraveghere și raportare statistică pentru RAM și IAAM definit

    2025

    Nu necesită bugetare, inclus în activitatea anterioară

    PS - P6 digitalizare

     

    3.1.2. Analiza gradului de raportare in sistemele actuale și a calității raportărilor efectuate

    3.1.2.1.
    Elaborarea unui raport de analiză despre
    conformitatea cu sistemul de raportare actual

    Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Raport de analiză

    2025

    Nu necesită bugetare, inclus în activitatea anterioară

    PS - P6 digitalizare

     

    3.1.2.2. Stabilirea mecanismelor de feedback

    Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Mecanisme de
    feed-back
    stabilite

    2026

    Nu necesită bugetare, inclus în activitatea anterioară

    PS - P6 digitalizare

     

    3.1.3.
    Dezvoltarea
    Și
    implementare a unui sistem adecvat de raportare IAAM, RAM și a consumului de antibiotice pentru toate spitalele și centrele de îngrijiri

    3.1.3.1.
    Definirea sistemului de raportare a IAAM, RAM și consum de antibiotice în toate toate spitalele și centrele de îngrijiri

    Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Sistem de raportare statistică pentru RAM, IAAM și consum de antibiotice definit

    2024

    Nu necesită bugetare, inclus în activitatea anterioară

    PS - P6 digitalizare

     

    3.1.3.2.
    Aprobarea unui act normativ pentru definirea
    și
    implementarea sistemului de raportare a IAAM, RAM și consum de antibiotice în toate toate spitalele și centrele de îngrijiri

    Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Act normativ aprobat

    2025

    Nu necesită bugetare

    Nu e cazul

     

    3.1.4
    Monitorizare a și raportarea rezistenței la antimicrobien e a bacteriilor zoonotice și comensale (Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1729 a Comisiei din 17 noiembrie 2020)

    Planificarea,
    monitorizarea,
    raportarea la
    CE/HADEA/EF
    SA si măsuri în
    funcție de anul
    precedent
    (Proiect de
    obținere
    finanțare
    europeană)

    ANSVSA
    IDSA
    IISPV

    Raportul de supraveghere RAM tehnic transmis la EFSA
    Raportul tehnico financiar transmis la HADEA

    Prevalente
    RAM
    Indicatori
    financiari

    Continuu în
    perioada
    2023-2027

    Necesită bugetare UE/RO
    sau
    buget național

    Proiect European / Bugetul de stat

     

    3.1.5
    Colectarea datelor privind consumul de antibiotice în sectorul veterinar ( în conformitate cu
    Regulamentel e UE)

    3.1.5.1. Stabilire a procedurilor administrative în vederea punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului, Regulamentului delegat (UE) 2021/578 al Comisiei și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/209 al Comisiei, în ceea ce privește colectarea datelor privind volumul
    vânzărilor și utilizarea produselor medicinale la animale.
    3.1.5.2. Dezvolta rea sistemului electronic național de colectare continuă a datelor
    privind volumul
    vânzărilor și
    utilizarea
    produselor
    medicinale
    antimicrobiene
    la animale
    3.1.5.3. Centralizarea, validarea si raportarea datelor la ESVAC - EMA

    ANSVSA
    ICPBMUV
    CMVR

    Rapoartele
    anuale
    privind
    volumul
    vânzărilor și
    utilizarea
    produselor
    medicinale
    antimicrobien
    e la animale

    Trendul vânzărilor și a utilizării antimicrobiene lor la animale exprimat în
    mg/PCU
    (indicatorul aplicat în raportarea ESVAC pentru a exprima consumul de antimicrobiene veterinare în mg de substanță activă
    normalizată pe unitatea de corecție a populației de animale)

    Datele privind
    volumul
    vânzărilor
    continuu în
    perioada
    2023-2027
    Datele privind utilizarea la animale Continuu începând cu 2024

    Necesită bugetare UE/RO
    sau
    buget național

    Buget de stat/ Proiecte europene

    3.2. Stabilirea unui sistem electronic și integrat pentru rezistența la antimicrobiene, utilizarea antibioticelor și date despre IAAM

    3.2.1.
    Identificarea
    datelor
    necesare
    pentru
    sistemul de raportare

    3.2.1.1. Inventarierea raportărilor necesare a fi transferate în format electronic

    Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Listă date și raportări transferabile în sistemul electronic

    2025

    Nu necesită bugetare, inclus în activitatea anterioară

    PS - P6 digitalizare
     
    3.2.2. Stabilirea formatului de raportare și a tipului de rapoarte generate electronic

    3.2.2.1. Stabilirea formatului de raportare și a tipului de rapoarte generate

    Ministerul Sănătății, Institutul
    Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Format
    rapoarte
    electronice
    definit

    2025

    Nu necesită bugetare, inclus în activitatea anterioară

    PS - P6 digitalizare

    3.2.3. Crearea unui program IT de raportare și a unui serviciu web

    3.2.3.1. Crearea unui program IT de raportare și a unui serviciu web

    Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Program IT de raportare creat

    2026

    Nu necesită bugetare, inclus în activitatea anterioară

    PS - P6 digitalizare

    3.2.4. Crearea unui sistem de alertă rapidă pentru tulpinile multidrog rezistente emergente

    3.2.4.1. Crearea unui sistem de alertă rapidă pentru tulpinile multidrog rezistente emergente

    Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Sistem de alertă creat

    2026

    Nu necesită bugetare, inclus în activitatea anterioară

    PS - P6 digitalizare

    3.2.5.
    Instruire pentru viitorii utilizatori

    3.2.5.1. Realizarea instruirii pentru viitorii utilizatori

    Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică

    Raportare a datelor de IAAM, RAM și utilizare antibiotice îmbunătățită la nivel național

    Profesioniști
    pregătiți

    2026

    Nu necesită bugetare, inclus în activitatea anterioară

    PS - P6 digitalizare

    3.3. Creșterea calității managementului RAM și IAAM

    3.3.1.
    Revizuirea
    indicatorilor
    de
    management ai instituțiilor medicale, pe baza gradului și modului de raportare, în vederea creșterii calității datelor/raport ării

    3.3.1.1. Analiza indicatorilor de management ai instituțiilor medicale, pe baza gradului și modului de raportare

    Ministerul
    Sănătății

    Raportare a datelor de IAAM și RAM
    îmbunătătită la nivel național

    Listă
    indicatori de management

    Trimestrul IV 2023

    Nu necesită bugetare

    Nu e cazul

    3.3.1.2. Redefinirea indicatorilor de management ai instituțiilor medicale

    Ministerul Sănătății

    Raportare a datelor de IAAM și RAM
    îmbunătățită la nivel național

    Listă
    indicatori de
    management
    agreată

    Trimestrul IV 2023

    Nu necesită bugetare

    Nu e cazul

    3.3.1.3. Aprobarea legislației revizuite privind indicatorii de management ai instituțiilor medicale

    Ministerul Sănătății

    Raportare a datelor de IAAM și RAM
    îmbunătățită la nivel național

    Legislație
    modificată

    Trimestrul IV 2023

    Nu necesită bugetare

    Nu e cazul

    3.3.2.
    Revizuirea
    indicatorilor
    de calitate
    pentru
    serviciile
    medicale
    legate de
    utilizarea
    antibioticelor
    , RAM și
    IAAM

    3.3.2.1. Analiza indicatorilor de management ai instituțiilor medicale, pe baza gradului și modului de raportare

    Ministerul Sănătății

    Raportare a datelor de IAAM și RAM
    îmbunătățită la nivel național

    Listă
    indicatori de calitate agreată

    2024

    Nu necesită bugetare

    Nu e cazul

    3.3.2.2. Aprobarea legislației revizuite privind indicatorii de management ai instituțiilor medicale

    Ministerul Sănătății

    Raportare a datelor de IAAM și RAM
    îmbunătățită la nivel național

    Legislație
    modificată

    2024

    Nu necesită bugetare

    Nu e cazul

    Obiectiv general 4: Comunicarea informațiilor către public, în mod transparent, ca modalitate de combatere a IAAM și RAM

    Obiective

    Activități

    Sub-activități

    Instituții
    responsabile

    Rezultat

    Indicatori

    Termen de realizare

    Buget estimat

    Sursa de finanțare

    4.1.
    Implementarea de campanii de informare și conștientizare a publicului asupra riscului IAAM și asupra rolului
    pacienților și vizitatorilor în prevenție

    4.1.1.Implementarea de campanii de conștientizare a populației generale cu privire la IAAM

    4.1.1.1.
    Pregatirea si derularea campaniilor de conștientizare a populației generale cu privire la IAAM

    Institutul Național de Sănătate Publică Ministerul Sănătății, Direcțiile Județene de Sănătate Publică,

    Conștientizare a populației privind IAAM

    Campanie
    implementată

    2027

    10 mii. EUR

    Proiecte
    europene

    4.2.
    Implementarea unei campanii de informare și conștientizare a publicului privind bunele practici
    referitoare la
    utilizarea
    antibioticelor

    4.2.1
    Implementarea de campanii de de
    conștientizare
    a populației
    generale privind
    bunele practici
    referitoare la utilizarea
    antibioticelor

    4.2.1.2.
    Pregatirea si derularea la nivelul
    direcțiilor de sănătate publică și al unităților sanitare a unui set de materiale pentru public

    Ministerul Sănătății, Direcțiile de Sănătate Publică Județene, Institutul
    Național de
    Sănătate
    Publică,
    Unitățile
    sanitare

    Conștientizare a populației privind utilizarea antibioticelor

    Campanie
    implementată

    2027

    Nu necesită bugetare suplimentară, inclusă in activitatea 4.1.

    Proiecte
    europene

    4.3.
    Implementarea unei campanii de informare și conștientizare a publicului publicului cu privire la importanța vaccinării

    4.3.1.
    Implementarea de campanii de
    conștientizare a populației generale cu privire la importanța vaccinării ca una dintre cele mai eficiente intervenții de sănătate publică, al cărei rol este esențial și în reducerea rezistenței la antimicrobiene

    4.3.1.1. Pregatir ea si derularea campaniilor de conștientizare a populației generale cu privire la importanța vaccinării

    Ministerul Sănătății, Direcțiile de Sănătate Publică Județene, Institutul
    Național de Sănătate Publică

    Conștientizare a populației privind importanța vaccinării

    Campanie
    implementată

    2027

    Nu necesită bugetare suplimentară, inclusă in activitatea 4.1.

    Proiecte
    europene

    Obiectiv general 5: Asigurarea resurselor umane suficiente numeric și ca pregătire și a resurselor tehnice adecvate monitorizării IAAM și RAM, la nivel național

    Obiective

    Activități

    Sub-activități

    Instituții
    responsabile

    Rezultat

    Indicatori

    Termen de realizare

    Buget estimat

    Sursa de finanțare

    5.1. Asigurarea resurselor umane suficiente numeric și ca pregătire în microbiologie clinică,
    epidemiologie, controlul infecțiilor in vederea managementului numărului de paturi si adresabilitatii

    5.1.1
    Evaluarea
    resurselor
    umane
    implicate în identificarea și în raportarea IAAM, a utilizării antibioticelor și a RAM

    5.1.1.1. Evaluarea resurselor umane existente în unitățile sanitare publice, în raport cu profilul de adresabilitate și cu mediul de muncă

    Ministerul Sănătății

    Asigurarea
    resurselor
    umane
    suficiente
    numeric și ca
    pregătire
    pentru
    limitarea
    IAAM și
    control RAM

    Inventar resurse umane existente

    2024

    Nu necesită bugetare specifică, inclus în planul național de resurse umane

    Nu e cazul

    5.1.2. Estimarea nevoii de resurse umane în unitățile sanitare și în centrele de îngrijire

    5.1.2.1. Estimarea resurselor umane necesare pentru limitarea IAAM și RAM

    Ministerul Sănătății

    Asigurarea
    resurselor
    umane
    suficiente
    numeric și ca
    pregătire
    pentru
    limitarea
    IAAM și
    control RAM

    Plan resurse
    umane
    necesare

    2024

    Nu necesită bugetare specifică, inclus în planul național de resurse umane

    Nu e cazul

    5.1.3.
    Identificarea
    soluțiilor
    pentru atragerea și implicarea resurselor umane

    5.1.3.1. Planificarea organizării concursurilor la toate nivelurile (nr. locuri rezidențiat, rezidențiat pe post, concursuri ocupare post medici
    specialiști/primari

    Ministerul Sănătății

    Asigurarea
    resurselor
    umane
    suficiente numeric și ca pregătire pentru limitarea IAAM și control RAM

    Plan resurse umane IAAM și RAM

    2025

    Nu necesită bugetare specifică, inclus în planul național de resurse umane

    Nu e cazul

    5.2. Asigurarea fondurilor necesare pentru dotarea
    spitalelor/labor a-toarelor de microbiologie, în conformitate cu standardele minime de dotare

    5.2.1.
    Evaluarea
    echipamentului existent în
    laboratoarele
    de
    microbiologie

    5.2.1.1.
    Asistență tehnică pentru evaluarea laboratoarelor de
    microbiologie

    Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică, autoritățile publice care au în administrare spitalele

    Dotarea adecvată a laboratoarelor de
    microbiologie

    Plan de dotare, fise proiecte

    2024

    22 mii. EUR

    Proiect PS -
    Prioritatea
    3C
    Extindere/
    modernizare/
    reabilitare/d
    otare 22
    laboratoare
    de
    microbiologi
    e

    5.2.2.
    Estimarea
    nevoilor
    comparativ
    cu
    standardele minime de dotare

    5.2.2.1.
    Realizarea unui plan de dotare a laboratoarelor de
    microbiologie

    Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică, autoritățile publice care au în administrare spitalele

    Dotarea adecvată a laboratoarelor de
    microbiologie

    Plan de dotare, fise proiecte

    2025

    Inclusă în bugetul
    activității 5.2.1.

    Proiect PS -
    Prioritatea
    3C
    Extindere/
    modernizare/
    reabilitare/d
    otare 22
    laboratoare
    de
    microbiologi
    e

    5.2.3.
    Reabilitarea și dotarea laboratoarelo r

    5.2.3.1.
    Implementarea reabilitării și dotării
    laboratoarelor

    Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică, autoritățile publice care au în administrare spitalele

    Dotarea adecvată a laboratoarelor de
    microbiologie

    Laboratoare
    dotate

    2030

    Inclusă în bugetul
    activității 5.2.1.

    Proiect PS -
    Prioritatea
    3C
    Extindere/
    modernizare/
    reabilitare/d
    otare 22
    laboratoare
    de microbiologi
    e

     

     

     

    5.2.3.2.
    Extindere/modernizare/reabilitar
    e/dotare laboratoare
    naționale de referință

    Funcționarea adecvată a laboratoarelor la nivel național

    Laboratoare naționale de referință funcționale

    2030

    21 mii EUR

    Fonduri europene - PS
    prioritatea 3

     

     

     

    5.2.3.3.
    Extindere/modernizare/reabilitare/dotare laboratoare din centrele regionale de sănătate publică

    Funcționarea adecvată a laboratoarelor de sănătate publică

    5 laboratoare regionale de sănătate publică îmbunătățite

    2030

    15 mii. EUR

    Fonduri europene - PS
    prioritatea 3

     

    5.2.4.
    Reabilitarea circuitelor in spitalele noi/modemiz ate

    5.2.4.1.
    Achiziția de pe echipamente și materiale destinate reducerii riscului IAAM

    Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică, autoritățile publice care au în administrare spitalele

    Optimizarea circuitelor funcționale în spitalele reabilitate

    1500 saloane cu un pat 500 de spații de izolare 450 stații sterilizare

    2024

    150 mii. EUR

    PNRR C12,1.2.4.

     

     

    5.2.4.2.
    Reabilitare și construcție de spitale

    Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică, autoritățile publice care au în administrare spitalele

    Optimizarea circuitelor funcționale în spitalele noi/reabilitate

    3 spitale
    regionale de
    urgență
    22 spitale
    reabilitate în
    PNRR
    Spitale
    județene,
    orășenești,
    reabilitate
    Alte spitale noi

    2026

    Buget inclus în intervențiile de construcții/mode mizări spitale

    Nu e cazul

    5.3. Asigurarea unui număr suficient de personal calificat și dedicat în domenii cheie din afara sistemului de sănătate, cum ar fi sectoarele veterinar, agricol și de mediu

    5.3.1.
    Evaluarea
    resurselor
    umane
    implicate în IAAM și RAM din sectoarele veterinar, agricol și de mediu

    idem

    Autoritatea Națională
    Sanitară Veterinară și
    pentru Siguranța Alimentelor,
    Ministerul Agriculturii,
    Ministerul Mediului

    Funcționare îmbunătățită a altor domenii cheie pentru abordarea One Health

    Specialiști
    angajați
    Specialiști
    formați

    2024 Trim I

    Nu necesită
    bugetare
    specifică

    Buget de stat, Fonduri europene

    5.3.2. Estimarea nevoii de resurse umane

    idem

    Autoritatea Națională
    Sanitară Veterinară și
    pentru Siguranța Alimentelor,
    Ministerul Agriculturii,
    Ministerul Mediului

    Funcționare îmbunătățită a altor domenii cheie pentru abordarea One Health

    Specialiști
    angajați
    Specialiști
    formați

    2024
    TrimI

    Nu necesită
    bugetare
    specifică

    Buget de stat, Fonduri europene

    5.3.3.
    Identificarea
    soluțiilor
    pentru
    atragerea și implicarea resursei umane

    idem

    Autoritatea Națională
    Sanitară Veterinară și
    pentru Siguranța Alimentelor,
    Ministerul Agriculturii,
    Ministerul Mediului

    Funcționare îmbunătățită a altor domenii cheie pentru abordarea One Health

    Specialiști
    angajați
    Specialiști
    formați

    2024
    TrimI

    Nu necesită
    bugetare
    specifică

    Buget de stat, Fonduri europene

    5.4.Asigurarea fondurilor necesare pentru dotarea
    laboratorului de referință național cu echipament, personal suficient și calificat în vederea introducerii oficiale a secvențierii întregului genom (WGS) în România

    5.4.1
    Estimarea nevoilor tehnice și financiare în vederea
    introducerii
    secvențierii
    întregului
    genom
    (WGS) în
    Laboratorul
    Național de
    referință
    conform
    standardelor
    definite;

    Estimarea
    fondurilor
    necesare
    Estimarea
    resurselor necesare
    echipamnete
    Estimarea necesarului de personal

    Ministerul Sănătății,
    Autoritatea Națională
    Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,
    Ministerul Mediului
    Institutul Național de
    Cercetare-Dezvoltare
    Medico-Militară
    "Cantacuzino"

    Identificare
    RAM-
    MS-
    ANSVSA-ME
    (ONE-
    HEALTH)

    Raport de fezabilitate

    2030

    10 mii EUR Proiecte One- Health

    One
    HEALTH si buget
     
    5.4.2.
    Implementarea secvențierii întregului genom
    (WGS) în
    Laboratorul
    Național de
    referință
    conform
    standardelor
    definite

    Achiziția
    Echipamente
    Instruire personal în EURL-uri

    Ministerul Sănătății,
    Autoritatea Națională
    Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,
    Ministerul Mediului
    Institutul Național de
    Cercetar-Dezvoltare
    Medico-Militară
    "Cantacuzino"

    implementarea estimării cantitative a riscurilor și permițând astfel
    identificarea hotspot-urilor și a căilor de transmitere a RAM
    animal/aliment, e - mediu - om

    Rapoarte
    epidemiologice
    WGS
    animal/aliment.
    /mediu/om

    2026-2028

    Necesita
    bugetare

    Fonduri program One Health

    Obiectiv general 6. Optimizarea utilizării antibioticelor și vaccinării în medicina umană și veterinară, în sectoarele de agricultură și mediu

    Obiective

    Activități

    Sub-activități

    Instituții
    responsabile

    Rezultat

    Indicatori

    Termen de realizare

    Buget estimat

    Sursa de finanțare

    6.1. Limitarea utilizării antibioticelor restricționate și de urgență pentru uz current, sub abordarea "One Health"

    6.1.1.
    Implementare
    a
    reglementăriilor pentru utilizarea antibioticelor în cele mai cunoscute infecții, în conformitate cu ghidurile Și
    protocoalele
    existente

    6.1.1.1. Elaborarea de ghiduri/protocoale unitare privind utilizarea antibioticelor restricționate și de urgență pentru uz current, sub abordarea "One Health

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și
    pentru Siguranța
    Alimentelor
    Ministerul
    Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului

    Optimizarea utilizării antibioticelor conform One Health

    Ghiduri/protocoale unitare implementate

    2030

    15 mii. EUR

    Fonduri
    europene

    6.1.2.
    Implementare
    a
    programului
    de
    comunicare secvențială a rapoartelor de antibiogramă pentru a evita utilizarea antibioticelor restricționate ca primă intenție

    idem

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și
    pentru Siguranța
    Alimentelor
    Ministerul
    Agriculturii,
    Ministerul
    Mediului

    Optimizarea utilizării antibioticelor conform One Health

    Program de comunicare secvențială a rapoartelor de antibiogramă funcțional

    2026

    Buget prevăzut la 6.1.1.

    Nu e cazul

    6.1.3.
    Implementare a de liste de antibiotice de importanță majoră/critică /de rezervă

    6.1.3.1.
    Implementarea listei OMS a antimicrobienel or de importanță critică

    Ministerul
    Sănătății,

    Optimizarea utilizării antibioticelor conform One Health

    Lista OMS agreată și implementată

    2026

    Buget prevăzut la 6.1.1.

    Nu e cazul

    6.1.3.2.
    Implementarea listei AMEG cu antibioticele utilizate la animale

    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

    Optimizarea
    utilizării
    antibioticelor conform One Health

    Lista AMEG agreată și implementată

    2026

    Buget prevăzut la 6.1.1.

    Nu e cazul

     

     

    6.1.3.3.
    Implementarea listei CE privind antimicrobienele de rezervă pentru tratamentul anumitor infecții la om

    Mini stenii Sănătății

    Optimizarea utilizării antibioticelor conform One Health

    Lista CE privind antimicrobienele de rezervă

    2026

    Buget prevăzut la 6.1.1.

    Nu e cazul

     

    6.1.4.
    Controlul aplicării cadrului
    normativ privind
    comercializarea
    antibioticelor în farmaciile umane și veterinare

    6.1.4.1.
    Derularea de acțiuni de control

    Ministerul
    Sănătății,
    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

    Optimizarea utilizării antibioticelor conform One Health

    Nr. controale

    Din 2024 permanent

    Nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

     

    6.1.5.
    Reorganizare a subcomitetelor pentru
    controlul și utilizarea antibioticelor in cadrul comisiilor de utilizare a antibioticelor din fiecare spital

    6.1.5.1.
    Revizuirea
    legislației
    privind controlul
    utilizării
    antibioticelor în
    spitale

    Ministerul
    Sănătății

    Optimizarea utilizării antibioticelor conform One Health

    Comitete reorganizate și funcționale

    Din 2024 permanent

    Nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    6.2. Limitarea circulației bacteriilor resistente la antibiotic în mediu (apa, salubritate, igiena - WASH, utilitati)

    6.2.1.
    Aplicarea
    ghidurilor
    pentru
    monitorizare
    și control, din
    perspectiva
    microbiologică și a circulației
    bacteriilor în
    mediu

    6.2.1.1. Aplicarea ghidurilor pentru
    monitorizare și control, din perspectiva microbiologică și a circulației bacteriilor în mediu

    Ministerul
    Mediului,
    Ministerul
    Sănătății

    Optimizarea utilizării antibioticelor conform One Health

    Ghiduri
    implementate

    Din 2026 permanent

    Nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    6.2.2.
    Implementare a sistemului de
    supraveghere circulației bacteriilor rezistente la antibiotice în mediu

    6.2.2.1. Dezvolt area ghidurilor pentru
    monitorizarea și controlul circulației bacteriilor rezistente, cu relevanță clinică, în mediu, din punct de vedere microbiologic

    Ministerul
    Mediului,
    Ministerul
    Sănătății,
    INSP

    Optimizarea utilizării antibioticelor conform One Health

    Sistem
    implementat

    Din 2026 permanent

    Nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    6.2.2.2. Monito rizarea și controlul circulației în mediu a bacteriilor cu relevanță clinică,
    rezistente la medicamente

    Ministerul
    Mediului,
    Ministerul
    Sănătății

    Optimizarea utilizării antibioticelor conform One Health

    Sistem
    implementat

    Din 2026 permanent

    Nu necesită
    bugetare
    specifică

    Nu e cazul

    6.3.
    Implementarea de campanii de conștientizare a industriei si populației generale cu privire la importanța vaccinării la animale

    6.3.1
    Implementare a de campanii de
    conștientizare a industriei și populației generale cu privire la importanța vaccinării la animale în România

    6.3.1.1.Pregătire a si derularea campaniilor de conștientizare a industriei si populației generale cu privire la importanța vaccinării

    Autoritatea
    Națională
    Sanitară
    Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
    Ministerul
    Sanatatii
    Ministerul
    Mediului
    MADR

    Conștientizare a industriei și a populației privind importanța vaccinării
    animalelor

    Campanie
    implementată

    2025

    5 mii EUR

    Proiecte
    Europene

    Obiectiv general 7. Prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale prin aplicarea unor măsuri eficiente de prevenire a infecțiilor

    Obiective

    Activități

    Sub-activități

    Instituții
    responsabile

    Rezultat

    Indicatori

    Termen de realizare

    Buget estimat

    Sursa de finanțare

    7.1.
    Îmbunătățirea implementării măsurilor de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale
     
     

    7.1.1.
    Implementare a normelor privind igiena mâinilor, utilizarea echipamentel or de protecție adecvate tipului de risc si activitate

    7.1.1.1. Monitorizarea aplicarii normelor privind igiena mâinilor, utilizarea echipamentelor de protecție adecvate tipului de risc și activitate

    Ministerul Sănătății, Furnizori de servicii
    medicale, centre de îngrijiri

    Siguranța
    pacientului
    îmbunătățită

    Rapoarte de calitate

    permanent

    1% din FNUASS cu atingerea pragului de 3% la sfarsitul anului 2030
    componenta pentru asistență medical spitalicească

    FNUASS

    7.1.2.
    Monitorizare a și controlul microbiologi c al
    circulației bacteriilor în spitale și în centrele de îngrijiri

    7.1.2.1.
    Monitorizarea și controlul microbiologic al circulației bacteriilor în spitale și în centrele de îngrijiri

    Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Consilii județene / locale Furnizori de servicii
    medicale, centre de îngrijiri

    Siguranța
    pacientului
    îmbunătățită

    Rapoarte de calitate

    permanent

    Cheltuieli curente de funcționare a furnizorilor de servicii

    FNUASS/
    bugete
    autorități
    publice
    județene,
    locale

    7.1.3. Screening pentru purtători de bacterii MDR (nazal si faringian, rectal)

    7.1.3.1. idem

    Furnizori de servicii medicale, centre de îngrijiri

    Siguranța
    pacientului
    îmbunătățită

    Rapoarte de screening

    permanent

    Cheltuieli curente de funcționare a furnizorilor de servicii

    FNUASS/
    bugete
    autorități
    publice
    județene,
    locale

    7.2:
    Îmbunătățirea activităților de igienizare, dezinfecție și sterilizare în vederea prevenirii și limitării infecțiilor asociate
    asistenței
    medicale
     

    7.2.1.
    Evaluarea
    personalului
    responsabil
    privind
    respectarea
    procedurilor
    de igienă,
    dezinfecție și
    sterilizare

    7.2.1.1.
    Realizarea de inspecții /evaluări interne și externe

    Ministerul
    Sănătății
    Furnizori de
    servicii
    medicale,
    centre de
    îngrijiri

    Siguranța
    pacientului
    îmbunătățită

    Plan național de control implementat

    permanent

    Nu necesită
    bugetare
    specifică,
    finanțare
    asigurată cf.
    activităților
    curente

    Nu e cazul

    7.2.2.
    Monitorizare a activităților de
    decontaminare în unitățile sanitare și centrele de îngrijiri

    7.2.2.2. Implementare metodologii /proceduri de monitorizare a decontaminării

    Ministerul
    Sănătății
    Furnizori de
    servicii
    medicale,
    centre de
    îngrijiri

    Siguranța
    pacientului
    îmbunătățită

    Nr unități cu
    proceduri
    implementate

    anual

    Nu necesită
    bugetare
    specifică,
    finanțare
    asigurată cf.
    activităților
    curente

    Nu e cazul

    7.2.3. Evaluarea activitații de control al calității de decontaminare în unitățile sanitare și centrele de îngrijiri

    7.2.3.1.
    Implementare metodologii /proceduri de evaluare a decontaminării

    Ministerul
    Sănătății
    Furnizori de
    servicii
    medicale,
    centre de
    îngrijiri

    Siguranța
    pacientului
    îmbunătățită

    Rapoarte de calitate

    anual

    Nu necesită
    bugetare
    specifică,
    finanțare
    asigurată cf.
    activităților
    curente

    Nu e cazul

    -----