ORDIN nr. 32 din 18 februarie 2021pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului internelor și reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne
EMITENT
  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 24 februarie 2021
    În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,
    ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

    Articolul I

    Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 1, după punctul 205 se introduce un nou punct, punctul 206, cu următorul cuprins:206. Direcția control intern din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 2

    Elementele de compoziție descrise și forma grafică a coroanei de pe capul acvilei, a scutului sau câmpului heraldic, a pieselor și figurilor heraldice, cromatica, hampa și flamura drapelelor distinctive și, după caz, devizele care individualizează structurile menționate sunt prevăzute în planșele cuprinse în anexele nr. 1-206.
    3. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

    Articolul 3

    Anexele nr. 1-206 fac parte integrantă din prezentul ordin.
    4. Anexele nr. 49, 127, 161 și 205 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.5. După anexa nr. 205 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 206, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 5*), care face parte integrantă din prezentul ordin.
    *) Însemnele heraldice și drapelele distinctive din anexele nr. 1-5 sunt reproduse în facsimil.


    Articolul II

    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Ministrul afacerilor interne,
    Lucian Nicolae Bode

    București, 18 februarie 2021.
    Nr. 32.

    Anexa nr. 1

    (Anexa nr. 49 la Ordinul nr. 490/2008)
    DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAȚIONAL

    Însemnul heraldic al Direcției generale management operațional va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut roșu, încărcat cu un stejar natural, cu ghinde de aur, smuls, acostat de două chei afrontate, de același metal; cu un șef albastru, încărcat cu un bezant de argint, acostat de patru ace de ceasornic, de același metal, acolate două la dreapta și două la stânga. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAȚIONAL.
    Drapelul distinctiv al Direcției generale management operațional va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri și lățimea de 90 de centimetri și ornamentație identică pe ambele fețe. Compoziția heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers și pe revers, simetric față de marginile superioară și inferioară, la o distanță de câte 18 centimetri, respectiv stânga și dreapta ale drapelului, la o distanță de câte 40,5 centimetri.
    Flamura are atașați, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colțurile libere are prinse, cu șnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.
    Hampa drapelului este confecționată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri și cu lungimea de 240 de centimetri.
    La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
    Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAȚIONAL, iar la partea superioară de un manșon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lățimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri și distanța dintre ele de 0,75 centimetri.
    Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălțimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită și plasat peste ultimul inel al cilindrului.
    La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecție, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri și înălțimea, de asemenea, de 4 centimetri.
    Semnificația elementelor însumate:
    a) stejar smuls: putere, soliditate; merit obținut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea cu alte structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acțiune; ramurile - punerea în practică a acțiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;
    b) chei afrontate - prudență, putere interioară;
    c) ace de ceasornic - executarea de mari planuri militare cu mijloace lente;
    d) bezant - resursele financiare și materiale folosite în acțiunile întreprinse de unitate; activitatea de evidență, păstrare, confecționare și distribuire a matricelor sigilare în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne;
    e) șef albastru - superioritate; capacitatea de a coordona structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.


    Anexa nr. 2

    (Anexa nr. 127 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEȚULUI VRANCEA

    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Anghel Saligny“ al Județului Vrancea din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaștri, poziționați în stea, intercalați de cinci frunze verzi.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEȚULUI VRANCEA.
    Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Anghel Saligny“ al Județului Vrancea va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri și lățimea de 90 de centimetri și ornamentație identică pe ambele fețe. Compoziția heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers și pe revers, simetric față de marginile superioară și inferioară, la o distanță de câte 18 centimetri, respectiv stânga și dreapta ale drapelului, la o distanță de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colțuri, așezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze și fructe, aurii, cu înălțimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.
    Flamura are atașați, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colțurile libere are prinse, cu șnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.
    Hampa drapelului este confecționată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri și cu lungimea de 240 de centimetri.
    La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
    Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEȚULUI VRANCEA, iar la partea superioară de un manșon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lățimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri și distanța dintre ele de 0,75 centimetri.
    Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălțimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită și plasat peste ultimul inel al cilindrului.
    La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecție, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri și înălțimea, de asemenea, de 4 centimetri.
    Semnificația elementelor însumate:
    a) casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă;
    e) butoiul și ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a județului Vrancea pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 3

    (Anexa nr. 161 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „BASARAB I“ AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA

    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Basarab I“ al Județului Dâmbovița din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o căprioară de argint, redată din profil, spre dextra.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „BASARAB I“ AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA.
    Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Basarab I“ al Județului Dâmbovița va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri și lățimea de 90 de centimetri și ornamentație identică pe ambele fețe. Compoziția heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers și pe revers, simetric față de marginile superioară și inferioară, la o distanță de câte 18 centimetri, respectiv stânga și dreapta ale drapelului, la o distanță de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colțuri, așezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze și fructe, aurii, cu înălțimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.
    Flamura are atașați, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colțurile libere are prinse, cu șnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.
    Hampa drapelului este confecționată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri și cu lungimea de 240 de centimetri.
    La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
    Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „BASARAB I“ AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA, iar la partea superioară de un manșon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lățimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri și distanța dintre ele de 0,75 centimetri.
    Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălțimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită și plasat peste ultimul inel al cilindrului.
    La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecție, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri și înălțimea, de asemenea, de 4 centimetri.
    Semnificația elementelor însumate:
    a) casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă;
    e) căprioara - element preluat de la stema județului Dâmbovița pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea.


    Anexa nr. 4

    (Anexa nr. 205 la Ordinul nr. 490/2008)
    DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT RESURSE UMANE

    Însemnul heraldic al Direcției generale management resurse umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut despicat și semităiat la dextra, având în cartierul din partea dreaptă superioară, pe roșu, o carte deschisă, aurie, în cartierul din partea dreaptă inferioară, pe argint, trei stele roșii poziționate 2:1, iar în cartierul din senestra, pe albastru, un stejar natural, fructat și smuls.
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT RESURSE UMANE * M.A.I.
    Drapelul distinctiv al Direcției generale management resurse umane va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri și lățimea de 90 de centimetri și ornamentație identică pe ambele fețe. Compoziția heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers și pe revers, simetric față de marginile superioară și inferioară, la o distanță de câte 18 centimetri, respectiv stânga și dreapta ale drapelului, la o distanță de câte 40,5 centimetri.
    Flamura are atașați, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colțurile libere are prinse, cu șnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.
    Hampa drapelului este confecționată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri și cu lungimea de 240 de centimetri.
    La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
    Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT RESURSE UMANE, iar la partea superioară de un manșon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lățimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri și distanța dintre ele de 0,75 centimetri.
    Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălțimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită și plasat peste ultimul inel al cilindrului.
    La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecție, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri și înălțimea, de asemenea, de 4 centimetri.
    Semnificația elementelor însumate:
    a) cartea deschisă - atribuțiile unității în domeniul formării profesionale a personalului;
    b) stelele roșii - oamenii;
    c) stejar smuls: putere, soliditate; merit obținut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea cu structurile și unitățile din Ministerul Afacerilor Interne; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acțiune; ramurile - punerea în practică a acțiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;
    d) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.


    Anexa nr. 5

    (Anexa nr. 206 la Ordinul nr. 490/2008)
    DIRECȚIA CONTROL INTERN

    Însemnul heraldic al Direcției control intern din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: scut scartelat, cuprinzând în primul cartier, pe albastru, un soare de aur, cu 14 raze, în 2, pe roșu, o carte deschisă de argint, în 3, pe roșu, o acvilă naturală, neagră, cu gâtul și capul alb, cu ciocul, limba și picioarele portocalii, cu ghearele negre, cu zborul în sus, conturnată, în 4, pe albastru, un leu auriu, limbat, aprins și armat de argint.
    În partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: VINCIT OMNIA VERITAS (ADEVĂRUL ÎNVINGE TOTUL).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA CONTROL INTERN * INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE.
    Semnificația elementelor însumate:
    a) soarele - lumină, cunoaștere;
    b) cartea de argint - învățământ, știință;
    c) acvila - comunicare, forță, tenacitate, curaj;
    d) leul de aur - putere, autoritate, înțelepciune, energie în serviciul binelui;
    e) deviza îmbogățește mesajul compoziției heraldice și evidențiază aspirațiile lucrătorilor din această unitate.

    -----