DECIZIE 10 05/06/2018

DECIZIA nr. 10 din 19 februarie 2018referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii

EMITENT

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 464 din 5 iunie 2018
Dosar nr. 2.657/1/2017

Iulia Cristina Tarcea	- președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
Lavinia Curelea	- președintele delegat al Secției I civile
Eugenia Voicheci	- președintele Secției a II-a civile
Ionel Barbă	- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
Paula C. Pantea	- judecător la Secția I civilă
Simona Gina Pietreanu	- judecător la Secția I civilă
Viorica Cosma	- judecător la Secția I civilă
Crețu Dragu	- judecător la Secția I civilă
Bianca Elena Țăndărescu	- judecător la Secția I civilă
Mărioara Isailă	- judecător la Secția a II-a civilă
Ruxandra Monica Duță	- judecător la Secția a II-a civilă
Mirela Polițeanu	- judecător la Secția a II-a civilă
Petronela Iulia Nițu	- judecător la Secția a II-a civilă
Cosmin Horia Mihăianu	- judecător la Secția a II-a civilă
Adriana Elena Gherasim	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Emilia Claudia Vișoiu	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Decebal Constantin Vlad	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Maria Hrudei	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
Andreea Marchidan	- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul Î.C.C.J.).
Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulamentul Î.C.C.J.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în Dosarul nr. 984/109/2016* privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la următoarea chestiune de drept:
Modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, în sensul dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepțiunea acestei prevederi legale) intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare) sau nu
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, a fost comunicat părților, ale căror puncte de vedere sunt atașate la dosar; se arată, de asemenea, că au fost depuse la dosar jurisprudența în materie și opiniile judecătorilor din cadrul instanțelor de judecată, precum și răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că nu s-a verificat și nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul sesizării.
În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării1. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, prin Încheierea din 20 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 984/109/2016*, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:
Modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, în sensul dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepțiunea acestei prevederi legale) intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare) sau nuII. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina
A. Hotărârea instanței de fond2. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale (prin declinarea competenței Secției civile, completul specializat în contencios administrativ), reclamantul persoană fizică a chemato în judecată pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, solicitând anularea Deciziei nr. 62.767 din 5.01.2016 emise de aceasta și repararea pagubei cauzate, prin repunerea în drepturile avute anterior emiterii deciziei contestate.3. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin Decizia nr. 62.767 din 17.07.2012 a primit o indemnizație lunară ca pensionar al sistemului public de pensii, membru al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, însă prin decizia contestată în cauză s-a dispus încetarea plății indemnizației, apreciindu-se că nu mai are calitatea de pensionar al sistemului public de pensii odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015).4. Prin Sentința civilă nr. 757 din 28 februarie 2017, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea reclamantului ca neîntemeiată.5. Instanța de fond a reținut că, prin Decizia nr. 62.767 din 17.07.2012 emisă de pârâtă, reclamantului i s-a acordat o indemnizație lunară, în baza art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată (Legea nr. 8/2006), începând cu data de 1.08.2012, menționându-se în act calitatea acestuia de pensionar pentru limită de vârstă.6. Potrivit temeiului de drept invocat, pensionarii sistemului public de pensii care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, beneficiază de o indemnizație lunară în condițiile legii. Prin Decizia nr. 62.767 din 5.01.2016, contestată în cauză, s-a dispus încetarea plății acestei indemnizații lunare, începând cu data de 1.01.2016, cu motivarea că, de la această dată, a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015, reclamantul nemaiavând calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, ci - astfel cum dispun dispozițiile art. 109 alin. (1),art. 110 alin. (1) și art. 123 din această lege – de pensionar militar.7. Instanța de fond a apreciat că problema litigioasă constă în stabilirea beneficiarilor Legii nr. 8/2006, la data emiterii deciziei contestate, esențial fiind a stabili definiția noțiunii de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat; problema care se pune este, deci, dacă reclamantul mai este destinatarul Legii nr. 8/2006 și după data de 1.01.2016.8. S-a arătat că, prin art. 1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), se definește sistemul public de pensii ca fiind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale prin care se exercită dreptul la asigurări sociale în condițiile acestei legi, drept garantat de stat. La rândul său, art. 131 din aceeași lege stabilește că sistemul public de pensii se administrează de Casa Națională de Pensii Publice, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, iar art. 132 se referă la casele de pensii sectoriale, care se înființează în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, după caz, ca structuri cu personalitate juridică, succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituțiile menționate.9. Totodată, s-a arătat de către instanța de fond, art. 171 din Legea nr. 263/2010 prevede expres că pensiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare (Legea nr. 119/2010), printre care se află pensiile militare de stat și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, devin, începând cu data de 1.01.2011, pensii în înțelesul Legii nr. 263/2010, respectiv pensii din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.10. Prin urmare, a reținut instanța de fond, în anul 2012, când a fost emisă prima decizie, reclamantul avea calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, în înțelesul Legii nr. 263/2010, însă, începând cu data de 1.01.2016, a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015, al cărei beneficiar este și reclamantul, aspect necontestat de nicio parte.11. Prin art. 1 din această din urmă lege se definește sistemul pensiilor militare de stat ca fiind sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, prin care se exercită dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în condițiile acestei legi, drept garantat de stat.12. De asemenea, art. 6 din Legea nr. 223/2015 prevede că administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.13. Din coroborarea prevederilor legale sus-menționate, instanța de fond a reținut că legiuitorul distinge între noțiunea de sistem public de pensii și cea de sistem al pensiilor militare de stat, concluzie confirmată și de prevederile art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, care stabilesc că pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, stabilite în baza Legii nr. 263/2010, devin pensii militare de stat.14. Instanța de fond a invocat, în același sens, și dispozițiile art. 109 alin. (1) dinLegea nr. 223/2015, arătând că sunt avute în vedere pensiile militare de stat și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, ce au fost recalculate în temeiul art. 1 din Legea nr. 119/2010.15. S-a arătat că distincția dintre cele două sisteme de pensii nu este doar formală, fiind relevată și de faptul că aceste sisteme sunt administrate de instituții diferite, ce gestionează bugete distincte, astfel cum rezultă din prevederile art. 20 din Legea nr. 263/2010, respectiv ale art. 5 din Legea nr. 223/2015.16. A apreciat prima instanță că Legea nr. 8/2006 se adresează exclusiv pensionarilor sistemului public de pensii, pârâta în mod legal constatând, prin decizia contestată în cauză, că reclamantul nu mai îndeplinea, începând cu data de 1.01.2016, condițiile legale de acordare a indemnizației lunare.17. Acest aspect este confirmat, în opinia tribunalului, și de adoptarea de către legiuitor a Legii nr. 83/2016^1, prin care a fost completată Legea nr. 8/2006, în sensul menționării exprese a dreptului pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, de a beneficia de prevederile Legii nr. 8/2006, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de această lege.
^1 Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.18. Or, în măsura în care acest drept era deja prevăzut de art. 1 din Legea nr. 8/2006, nu ar mai fi fost necesar ca acesta să fie reglementat expres prin Legea nr. 83/2016. 19. A concluzionat instanța de fond că dreptul reclamantului, în calitate de pensionar militar, de a primi indemnizația prevăzută de Legea nr. 8/2006 a fost stabilit doar începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 83/2016, respectiv din 7.05.2016, și, întrucât nu a fost întemeiată pe prevederile acestei legi, cererea reclamantului a fost respinsă.
B. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de fond20. Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat apel reclamantul, din cuprinsul sesizării nerezultând motivele invocate de acesta.21. Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a arătat că, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, reclamantul nu mai era beneficiarul unei pensii din sistemul public de pensii, ci a revenit în categoria pensiilor speciale, respectiv beneficia de o pensie militară de stat; în consecință nu se mai încadra în prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, respectiv nu era beneficiarul unei pensii din sistemul public de pensii, începând cu data de 1.01.2016.III. Dispozițiile legale supuse interpretării22. Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată:

Articolul 1
(1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică (...).IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept23. Părțile nu au formulat un punct de vedere propriu-zis cu privire la dezlegarea chestiunii de drept, altul decât cel care rezultă din motivele și apărările formulate în cadrul litigiului de fond, care au fost expuse mai sus.V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea
A. Cu privire la admisibilitatea sesizării24. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reținând următoarele: este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; soluționarea cauzei depinde de lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor legale ce constituie obiectul sesizării; chestiunea de drept este nouă și asupra ei Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei alte sesizări, în condițiile art. 519 din Codul de procedură civilă.
B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării25. Invocând practica judiciară majoritară a Curții de Apel Pitești, instanța de trimitere a apreciat că, începând cu data de 1.01.2016, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, pensionarii sistemului de pensii militare de stat nu au mai făcut parte din sistemul public de pensii, ci din sistemul instituit de Legea nr. 223/2015, respectiv un sistem special de pensii. În consecință, nu le-ar mai fi aplicabile dispozițiile art. 1 din Legea nr. 8/2006, deoarece acest act normativ condiționa plata respectivei indemnizații de apartenența la sistemul public de pensii.26. Doar prin Legea nr. 83/2016 s-a reglementat că vor beneficia de indemnizația prevăzută de Legea nr. 8/2006 și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, sens în care legiuitorul a prevăzut expres modificarea acestei din urmă legi (art. 9^1), ulterior republicării dreptul respectiv fiind menționat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 8/2006.27. Astfel, dacă s-ar fi apreciat că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepțiunea Legii nr. 8/2006, ar fi intrat și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, nu ar mai fi fost necesară o intervenție legislativă ulterioară.28. În consecință, odată cu pierderea calității de pensionari ai sistemului public de pensii, prin incidența Legii nr. 223/2015, pensionarii sistemului pensiilor militare de stat nu mai beneficiau de indemnizația acordată conform Legii nr. 8/2006.29. Instanța de trimitere a menționat și punctul de vedere opus, minoritar, exprimat în cuprinsul Deciziei nr. 731 din 20.03.2017 a Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, potrivit căruia, la data de 1.01.2016, contestatorului i se recunoscuse și i se stabilise dreptul la plata indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006, încă din data de 1.08.2012, astfel încât dreptul acestuia este unul câștigat, fiind recunoscut și garantat ca veritabil drept de proprietate de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului; plata indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006, începând cu data de 1.08.2012, îl îndreptățește pe contestator să invoce protejarea, conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, a bunului acestuia, înțelegând aici și creanța în virtutea căruia solicitantul poate pretinde că are cel puțin o speranță legitimă de a obține dreptul de a se bucura efectiv de un drept de proprietate.30. Făcând referire la jurisprudența altor instanțe, instanța de trimitere a menționat Decizia nr. 36 din 30.01.2017 a Curții de Apel Iași, ca încadrându-se în orientarea majoritară a Curții de Apel Pitești, precum și deciziile nr. 1.562 din 11.05.2016 și nr. 3.327 din 1.11.2016 ale Curții de Apel București, ca fiind contrare acestei orientări.31. S-a apreciat, prin aceste din urmă hotărâri ale Curții de Apel București, că sunt îndrituiți să primească, ulterior datei de 1.01.2016, indemnizația prevăzută de Legea nr. 8/2006 și pensionarii sistemului de pensii militare de stat, pensii care fac parte din sistemul public de pensii, esențială nefiind problema contributivității, ci faptul că și aceste pensii sunt suportate din bugetul de stat, opozabilă noțiunii de sistem public de pensii fiind numai pensia privată facultativă, ceea ce nu face parte din sfera de interes a Legii nr. 8/2006.VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie32. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele de judecată, în majoritate, au comunicat hotărâri și/sau puncte de vedere referitoare la chestiunea de drept supusă dezlegării, din analiza cărora se desprind următoarele orientări jurisprudențiale și de opinie:
A) Într-o orientare, majoritară, s-a considerat că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 nu sunt apte, prin ele însele, să conducă la acordarea dreptului prevăzut de acest act normativ pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat. Doar ulterior, prin modificările aduse Legii nr. 8/2006 (Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 4 mai 2016), acest drept a fost recunoscut și în favoarea pensionarilor beneficiari ai unor pensii militare de stat, conform art. 9^1, devenit ulterior art. 10.33. Prin urmare, până la data la care a intervenit modificarea legislativă care recunoaște acest drept și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat, nu a existat temei legal pentru acordarea indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 altor categorii de pensionari decât cei din sistemul public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.34. În sprijinul acestei orientări s-a arătat că, începând cu data de 1.01.2016, pensionarii din sistemul pensiilor militare de stat nu mai îndeplineau condiția impusă de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2016 - cea a calității de pensionar în sistemul public de pensii, ca efect al transformării de drept a pensiei publice într-o pensie militară de stat, conform dispozițiilor art. 109 alin. (1) și art. 123 din Legea nr. 223/2015, pensie care reprezintă o pensie specială, de serviciu, necalculată în baza principiului contributivității și care nu se plătește din bugetul de pensii publice [art. 28-30 și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 223/2015].35. Mai mult, potrivit prevederilor art. 117, raportat la cele ale art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, coroborate cu cele ale art. 9 din Legea nr. 8/2006, plata indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 încetează în cazul în care titularul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora ia fost acordată indemnizația, printre aceste condiții aflându-se și cea de pensionar în sistemul public de pensii (în care pensiile se calculează în baza principiului contributivității și se plătesc din bugetul de pensii publice - art. 94-96 și art. 20 și 21 din Legea nr. 263/2010).36. S-au pronunțat, respectiv au opinat în acest sens următoarele instanțe:– tribunalele Mureș (Secția civilă - Sentința nr. 1.195 din 24 noiembrie 2016^2), București (Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale - Sentința nr. 4.882 din 26 iunie 2017), Hunedoara (Secția I civilă - Sentința nr. 1.122 din 6 iulie 2017), Cluj (Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale - Sentința nr. 1.938 din 15 iunie 2016), Constanța (Secția I civilă - sentințele nr. 1.726 din 6 iulie 2016, nr. 2.553 din 18 octombrie 2016, nr. 1.136 din 18 mai 2016 și nr. 71 din 18 ianuarie 2017), Galați, Bihor (Secția I civilă - Sentința nr. 570 din 22 septembrie 2016), Argeș (Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale - sentințele nr. 270 din 25 ianuarie 2017^3, nr. 62 din 11 ianuarie 2017^4 și nr. 2.250 din 10 octombrie 2016^5) și Timiș (Secția civilă - Sentințele nr. 2.863 din 17 noiembrie 2016^6, nr. 2.887 din 17 noiembrie 2016^7 și nr. 487 din 21 iunie 2016^8);
^2 Definitivă prin Decizia nr. 118 din 9 martie 2017 a Curții de Apel Târgu Mureș.
^3 Desființată prin Decizia nr. 1.557 din 22 mai 2017 a Curții de apel Pitești - Secția I civilă.
^4 Definitivă prin Decizia nr. 2.058 din 21 iunie 2017 a Curții de apel Pitești - Secția I civilă.
^5 Definitivă prin decizia nr. 596 din 8 martie 2017 a Curții de apel Pitești - Secția I civilă.
^6 Desființată prin Decizia nr. 496 din 30 mai 2017 a Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
^7 Desființată prin Decizia nr. 714 din 25 septembrie 2017 a Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.
^8 Definitivă prin Decizia nr. 1.354 din 25 octombrie 2016 a Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.– curțile de apel Brașov (Secția civilă), Târgu Mureș (Decizia nr. 118 din 9 martie 2017), București (Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale – deciziile nr. 293 din 20 ianuarie 2016, nr. 1.528 din 9 martie 2016, nr. 192 din 17 ianuarie 2017, nr. 2.782 din 5 mai 2017, nr. 2.730 din 4 mai 2017, nr. 3.353 din 30 mai 2017, nr. 2.730 din 4 mai 2017 și nr. 2.068 din 30 martie 2017), Bacău - majoritar (Secția I civilă - deciziile nr. 85 din 23 ianuarie 2017, nr. 216 din 8 martie 2017 și nr. 309 din 3 aprilie 2017), Cluj (Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale - deciziile nr. 2.582 din 8 decembrie 2016 și nr. 1.050 din 20 septembrie 2017), Constanța (Secția I civilă - deciziile nr. 368 din 19 septembrie 2017, nr. 366 din 19 septembrie 2017, nr. 64 din 14 februarie 2017, nr. 126 din 14 martie 2017, nr. 116 din 14 martie 2017 și nr. 251 din 23 mai 2017), Iași (Secția litigii de muncă și asigurări sociale - Decizia nr. 870 din 6 decembrie 2016), Oradea (Secția I civilă - Decizia nr. 75 din 9 februarie 2017) și Suceava (Secția I civilă - Decizia nr. 557 din 13 septembrie 2017).
B) Într-o altă orientare s-a apreciat că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 se aplică și pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat, începând de la data intrării în vigoare a legii.37. S-a arătat că este greșită interpretarea dispozițiilor Legii nr. 223/2015 și Legii nr. 8/2006 în sensul că pensionarii din sistemul de pensii militare de stat sunt excluși de la beneficiul indemnizației prevăzute de acest din urmă act normativ, pentru neîndeplinirea condiției privind calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, începând cu data de 1.01.2016.38. S-a susținut că, și după această dată, beneficiarii unor drepturi de pensie plătite de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și ai unei indemnizații acordate în temeiul Legii nr. 8/2006, fiind membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, sunt îndreptățiți la plata indemnizației prevăzute de art. 1 din Legea nr. 8/2006, întrucât pensia militară de stat face parte din sistemul public de pensii, esențială nefiind problema contributivității, ci faptul că aceste pensii sunt suportate din bugetul de stat.39. Mai mult decât atât, Legea nr. 83/2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016, prevede că, în continuare, competența de acordare a indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006 rămâne un atribut al caselor sectoriale de pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale sau Serviciului Român de Informații, motiv pentru care casa de pensii sectorială a și reluat plata acestei indemnizații, începând cu data de 1.06.2016, refuzând însă plata pentru perioada 1.01.2016-1.06.2016.40. Temeiul acordării indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006 și pensionarilor din sistemul de pensii militare de stat, inclusiv pentru perioada 1.01.2016-31.05.2016, îl constituie nu dispozițiile Legii nr. 83/2016, care a intrat în vigoare la 7.05.2016, ci înseși dispozițiile Legii nr. 8/2006. Apariția Legii nr. 83/2016 nu a modificat situația juridică reglementată de Legea nr. 8/2006, ci doar a clarificat modul de aplicare a dispozițiilor acesteia, pe fondul apariției Legii nr. 223/2015.41. Așadar, acordarea indemnizației prevăzute de Legea nr. 8/2006 pensionarilor din sistemul de pensii militare de stat și după data de 1.01.2016 se justifică prin aceea că, și în această perioadă, persoanele respective au îndeplinit condițiile legale, respectiv de a fi beneficiarul unei pensii plătite din bugetul de stat - pensia militară de stat făcând parte din sistemul public de pensii, esențială nefiind problema contributivității, ci faptul că aceste pensii sunt suportate din bugetul de stat - și de a fi membru al unei uniuni de creatori în sensul prevăzut de lege.42. S-au pronunțat, respectiv au opinat în acest sens următoarele instanțe:– tribunalele Ialomița, Ilfov și Dolj (Secția conflicte de muncă și asigurări sociale - Sentința nr. 475 din 15 februarie 2017);– curțile de apel Alba Iulia (Secția I civilă - deciziile nr. 177 din 8 februarie 2017 și nr. 1.970 din 21 decembrie 2016), Bacău - minoritar (Secția I civilă - Decizia nr. 523 din 11 aprilie 2017), București - minoritar (Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale - Decizia nr. 192 din 19 ianuarie 2017), Craiova (Secția I civilă - Decizia nr. 1.861 din 29 august 2017) și Pitești (Secția I civilă - Decizia nr. 1.557 din 22 mai 2017).VII. Jurisprudența Curții Constituționale43. Instanța de contencios constituțional s-a pronunțat cu privire la dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 prin deciziile nr. 139 din 5 februarie 2009^9 și nr. 332 din 23 martie 2010^10, respingând, ca inadmisibile, excepțiile de neconstituționalitate invocate.
^9 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 6 mai 2009.
^10 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010.44. În considerentele acestor decizii, Curtea Constituțională a reținut că „(…) autorul acesteia (excepției - n.r.) solicită practic modificarea soluției legislative criticate, în sensul ca de indemnizația prevăzută de textul de lege să beneficieze, în afară de pensionarii din sistemul public de pensii, și celelalte categorii de creatori, pensionari ai altor sisteme de pensii. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție.“ (Decizia nr. 139 din 5 februarie 2009).45. De asemenea, Curtea Constituțională a reținut că „(…) prin inițierea Legii nr. 8/2006, legiuitorul a urmărit instituirea unui beneficiu pentru membrii pensionari ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, având în vedere atât importanța socială a activității de creație, cât și necesitatea creării unor condiții de viață mai bune pentru creatorii de valori spirituale aflați, în majoritatea lor, întro situație materială precară.
Deși inițial proiectul de act normativ se referea la toți membrii uniunilor amintite având calitatea de pensionari, cu excepția celor care primeau și indemnizație de merit potrivit Legii nr. 118/2002, ulterior, în procesul de legiferare, aria de aplicare a Legii nr. 8/2006 a fost restrânsă doar la persoanele care au dobândit dreptul la pensie în sistemul public de pensii.
Așa fiind, alături de condițiile prevăzute inițial pentru ca o persoană să se bucure de beneficiul instituit de Legea nr. 8/2006, condiții ce apăreau ca justificate în raport cu obiectivele actului normativ și care se refereau la calitatea de pensionar și calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute de lege, este introdusă o nouă condiție, privind dobândirea dreptului la pensie în sistemul public de pensii.
Această condiție, care creează o diferențiere între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori în funcție de sistemul de pensii la care aparțin, ar fi justificată în măsura în care s-ar putea stabili existența unei legături strânse între acordarea indemnizației lunare prevăzute de Legea nr. 8/2006 și calitatea de pensionar în sistemul public. Curtea observă, însă, că, potrivit art. 8 din Legea nr. 8/2006, beneficiul la care face referire textul de lege criticat este asigurat din bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, iar nu din bugetul asigurărilor sociale de stat, la care contribuie asigurații acestui sistem. De asemenea, din conținutul Legii nr. 8/2006 nu pot fi desprinse alte rațiuni evidente care să justifice diferența de tratament instituită între persoanele pensionate în sistemul public de pensii și persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale.
Cu toate acestea, având în vedere ansamblul Legii nr. 8/2006, care, așa cum se arată încă din titlu, circumscrie acordarea indemnizației doar pentru pensionarii sistemului public de pensii, Curtea apreciază că, în realitate, problema pusă în discuție vizează o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenția legiuitorului o poate complini. Astfel, așa cum reiese și din motivarea Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, textul de lege criticat nu este neconstituțional pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv pentru faptul că nu se referă și la alte categorii sociale. În acest context, trebuie amintit că instanța de contencios constituțional nu poate, potrivit competenței sale stabilite prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să completeze textele de lege deduse controlului.“ (Decizia nr. 332 din 23 martie 2010).VIII. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție46. Prin Adresa nr. 2.424/C/4.523/III-5/2017 din 25.10.2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.IX. Raportul asupra chestiunii de drept47. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, au fost propuse două variante de soluție - una de inadmisibilitate a sesizării și alta, în subsidiar, pe fondul problemei supuse dezbaterii, potrivit căreia dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării se interpretează în sensul că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepțiunea acestei prevederi legale) nu intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr. 223/2015.X. Înalta Curte de Casație și Justiție48. Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele:
A. Cu privire la admisibilitatea sesizării49. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, ce constituie temeiul sesizării, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.50. Reglementând, în cuprinsul textului anterior citat, procedura pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept, ca mijloc de asigurare a unei practici judiciare unitare în interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, alături de mecanismul recursului în interesul legii, legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează:– existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță;– cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;– existența unui raport de dependență între lămurirea chestiunii de drept invocate și soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;– chestiunea de drept să fie nouă;– asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.51. Aceste condiții sunt îndeplinite, întrucât:– sesizarea a fost formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, aflată în faza apelului;– instanța de trimitere este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, conform dispozițiilor art. 96 pct. 2 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă;– soluționarea pe fond a cauzei depinde de interpretarea dispozițiilor legale ce formează obiectul sesizării, din perspectiva determinării sferei subiecților de drept îndreptățiți la plata indemnizației stabilite prin acest act normativ; – problema de drept prezintă caracter de noutate, în considerarea faptului că, deși dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării sunt în vigoare încă din anul 2006, doar ulterior, prin modificările și completările aduse Legii nr. 8/2006 prin Legea nr. 83/2016, au devenit susceptibile de interpretări diferite, așa cum rezultă și din hotărârile judecătorești transmise de instanțele naționale la solicitarea instanței supreme, care sunt de dată recentă, fiind pronunțate exclusiv după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor aduse Legii nr. 8/2006; – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării52. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, supuse interpretării, „Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică“. 53. Așadar, din conținutul dispozițiilor legale citate, care reglementează domeniul de aplicare al Legii nr. 8/2006, se deduc condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să se bucure de beneficiul instituit de acest act normativ, și anume: calitatea de pensionar, calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute de lege, dar, mai ales, calitatea de pensionar în sistemul public de pensii.54. Această din urmă condiție creează o diferențiere clară între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori legal constituite în funcție de sistemul de pensii la care aparțin, respectiv, persoanele pensionate în sistemul public de pensii și persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale.55. În acest caz, titularul sesizării întreabă dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepțiunea Legii nr. 8/2006, intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, sau nu.56. Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie privit, în ansamblu, contextul legislativ care vizează chestiunea de drept supusă analizei pendinte, și anume Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoașterea ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2006, modificată prin Legea nr. 4/2007 pentru modificarea art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007. 57. Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 8/2006:

Articolul 1
(1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.(2) Cuantumul indemnizației reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăși două salarii minime brute pe țară, garantate în plată.(2^1) Cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie. (…)58. De asemenea, conform art. 9 din Legea nr. 8/2006, „Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică și jurisdicția din domeniul pensiilor din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător și indemnizației stabilite în condițiile prezentei legi“.59. La data de 1.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care prevede, în cuprinsul art. 109 alin. (1) și art. 110 alin. (1), că pensiile militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit legii.60. La data de 29.04.2016 a fost adoptată Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 4 mai 2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016 și prin care au fost introduse următoarele modificări și completări ale Legii nr. 8/2006 cu relevanță pentru chestiunea de drept supusă dezlegării:1. După alineatul (1) al articolului 1 se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) În înțelesul legii, prin uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înțelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creației muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice și al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică.2. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 9^1, cu următorul cuprins:

Articolul 9^1
(1) Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege.(2) În situația persoanelor prevăzute la alin. (1), cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a indexării/actualizării.(…)61. În cazul de speță, contestatorul, membru al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, a fost beneficiarul unei pensii din sistemul public de pensii, calitate în care, prin Decizia nr. 62.767 din 17.07.2012, emisă de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, i sa acordat o indemnizație lunară, în baza art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, începând cu data de 1.08.2012, menționându-se în act calitatea acestuia de pensionar pentru limită de vârstă (în sistemul public de pensii).62. Prin Decizia nr. 62.767 din 5.01.2016, emisă de pârâtă, s-a dispus încetarea plății acestei indemnizații lunare, începând cu data de 1.01.2016, cu motivarea că de la această dată a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), contestatorul nemaiavând calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, ci - astfel cum dispun dispozițiile art. 109 alin. (1),art. 110 alin. (1) și art. 123 din această lege - de pensionar militar.63. Instanța de fond a apreciat că problema de drept litigioasă constă în stabilirea categoriei beneficiarilor Legii nr. 8/2006, la data emiterii deciziei contestate (5.01.2016), esențial fiind a defini noțiunea de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat.64. În contextul legislativ mai sus arătat, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că indemnizația lunară prevăzută de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 a fost recunoscută, inițial, până la intervenirea modificării legislative, doar în beneficiul persoanelor pensionate în sistemul public de pensii, membre ale uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.65. Prin Legea nr. 83/2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016, Legea nr. 8/2006 a fost completată cu un nou articol (art. 9^1), prin care s-a recunoscut dreptul la acordarea indemnizației lunare prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 și beneficiarilor pensiilor militare de stat.66. Având în vedere că la data de 1.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), care prevede, în cadrul art. 109 alin. (1), că pensiile militarilor devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit legii, înseamnă că, începând cu această dată și până la data la care a intervenit modificarea legislativă care recunoaște acest drept și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat (7.05.2016 - prin Legea nr. 83/2016), nu a existat temei legal pentru acordarea indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 acestei categorii de pensionari.67. Așadar, prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 nu erau apte, prin ele însele, să conducă la acordarea acestor drepturi în favoarea persoanelor pensionate în alte sisteme de asigurări sociale, cum ar fi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, până la intervenirea modificării legislative.68. În caz contrar, dacă reglementarea existentă era completă și ar fi acoperit toți pensionarii membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, indiferent de calitatea lor de pensionari din sistemul public de pensii sau din afara acestui sistem, nu ar mai fi fost necesară modificarea expresă a legii, operată nu prin completarea enumerării, ci chiar prin introducerea unui nou articol, prin care se stipulează că de prevederile legii beneficiază și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de această lege.69. De altfel, în sensul inexistenței reglementării dreptului în discuție și în cazul pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat, până la data de 7.05.2016, sunt și considerentele Deciziei nr. 332 din 23 martie 2010 a Curții Constituționale.70. Astfel, prin decizia sus-menționată Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 și a reținut că, „(…) având în vedere ansamblul Legii nr. 8/2006, care, așa cum se arată încă din titlu, circumscrie acordarea indemnizației doar pentru pensionarii sistemului public de pensii, în realitate, problema pusă în discuție vizează o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenția legiuitorului o poate complini. Astfel, (...) textul de lege criticat nu este neconstituțional pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv pentru faptul că nu se referă și la alte categorii sociale“.71. Așadar, fiind în discuție o omisiune de legiferare, este evident că intervenția legislativă efectuată prin Legea nr. 83/2016 a avut în vedere complinirea acestei omisiuni, care însă nu poate produce efecte retroactive.72. Este, de asemenea, evident că textul actului normativ care recunoaște pentru viitor dreptul în cauză și beneficiarilor pensiilor militare de stat care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică nu s-a aflat în vigoare pe toată perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), la 1.01.2016, și data intrării în vigoare a Legii nr. 83/2016 (pentru completarea Legii nr. 8/2006), la 7.05.2016, astfel că, în cauză, situația juridică creată prin adoptarea normei modificatoare nu poate fi recunoscută retroactiv.73. În sprijinul acestei interpretări vine și împrejurarea potrivit căreia Legea nr. 83/2016 cuprinde dispoziții finale care prevăd că, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice va elabora și va supune Guvernului spre aprobare modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.650/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.74. Rezultă așadar că prevederile art. 9^1 din Legea nr. 8/2006, introduse prin Legea nr. 83/2016, nu pot constitui temei legal pentru recunoașterea retroactivă a drepturilor, fiind deplin aplicabil principiul constituțional al neretroactivității legii, deoarece norma modificatoare nu face parte din categoriile care constituie excepția, respectiv nu intră în sfera legii penale sau contravenționale mai favorabile.75. Revenind la chestiunea de drept supusă dezlegării, respectiv dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepțiunea Legii nr. 8/2006, intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015) sau nu, este esențial a defini noțiunea de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat. 76. În România sunt reglementate două sisteme de pensii: sistemul public de pensii și sistemul pensiilor de serviciu sau sistemul pensiilor ocupaționale, așa cum a fost încadrat de către experții Comisiei Europene, concluzie desprinsă din raportul Reuniunii de consultare privind încadrarea sistemelor specifice de pensii din România în „sisteme de securitate socială legate de profesie“, de care beneficiază parlamentarii, magistrații, militarii, polițiștii, personalul auxiliar din justiție, personalul civil navigant, funcționarii publici parlamentari și diplomații.77. Confundarea celor două categorii de pensii, prin asimilarea principiilor și cumularea prevederilor și drepturilor pe care le conferă, este însă imposibilă.78. Că prevederile actului normativ pe perioada de referință se aplică numai pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, rezultă neîndoielnic din dispozițiile alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 8/2006, care fac trimitere, atunci când reglementează cuantumul indemnizației, la valoarea punctului de pensie - „(4) Cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie“.79. Noțiunea de „valoare a punctului de pensie“ are aplicabilitate doar în sistemul public de pensii. Doar calculul drepturilor de pensie din sistemul public de pensii, instituit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare [art. 2 lit. e)], și Legea nr. 263/2010 [art. 2 lit. c)], este construit în jurul principiului contributivității, și anume ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei, ce se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.80. Spre deosebire de pensia din sistemul public de pensii, calculul pensiei militare de stat are în vedere, în esență, media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea pensionarului, la care se adaugă un spor de până la 15%, astfel că, indiferent de contribuția asiguratului, pensia militară de stat reprezintă o medie a unor venituri obținute de titular anterior pensionării, fără a avea relevanță punctajul obținut de asigurat, și, pe cale de consecință, nici valoarea unui punct de pensie nu are aplicabilitate în sistemul pensiilor militare de stat.81. În acest context este indiscutabil că legea a avut în vedere, în calitate de beneficiari ai indemnizației lunare reprezentând echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului, pensionarii sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, întrucât numai în cazul acestora cuantumul indemnizației se modifică în funcție de valoarea punctului de pensie, pensionarii sistemelor speciale de pensii fiind exceptați de la aplicarea acestor prevederi, prin lege, indiferent de calitatea acestora de membri ai uniunilor de creatori legal constituite.82. În concluzie, norma legală în forma aplicabilă până la data de 7.05.2016 nu recunoștea un drept la indemnizația lunară în cuantumul prevăzut de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006, în favoarea pensionarilor din afara sistemului public de pensii.83. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în Dosarul nr. 984/109/2016*, și, în consecință, stabilește că:
Dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, se interpretează în sensul că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepțiunea acestei prevederi legale) nu intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare).
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2018.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent,
Aurel Segărceanu
-----