DECIZIA nr. 408 din 13 iunie 2017referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ și în special ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 848 din 26 octombrie 2017

    Valer Dorneanu

    - președinte

    Marian Enache

    - judecător

    Petre Lăzăroiu

    - judecător

    Mircea Ștefan Minea

    - judecător

    Daniel-Marius Morar

    - judecător

    Mona-Maria Pivniceru

    - judecător

    Livia Doina Stanciu

    - judecător

    Simona-Maya Teodoroiu

    - judecător

    Varga Attila

    - judecător

    Patricia Marilena Ionea

    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor anexelor nr. 2 și nr. 3b la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, excepție ridicată de Alina Elena Tomescu și Ioan Petrescu, prin Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean Muntenia în Dosarul nr. 822/109/2015 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.267D/2016.2. La apelul nominal lipsesc autorii excepției și partea Liceul Tehnologic nr. 1 Mărăcineni și Comuna Mărăcineni. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.268D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011, excepție ridicată de Alina Cristina Floroiu, prin Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean Muntenia, în Dosarul nr. 1.542/109/2015 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă.4. La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Colegiul Tehnic „Dimitrie Dima“ și municipiul Pitești, prin primar. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.267D/2016 și 1.268D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.268D/2016 la Dosarul nr. 1.267D/2016, care este primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
    CURTEA,

    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 31 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 822/109/2015, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor anexelor nr. 2 și nr. 3b la Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ. Excepția a fost ridicată de Alina Elena Tomescu și Ioan Petrescu, prin Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean Muntenia, cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.906 din 1 octombrie 2015, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 822/109/2015.8. Prin Încheierea din 31 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.542/109/2015, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011. Excepția a fost ridicată de Alina Cristina Floroiu, prin Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean Muntenia, cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.913 din 1 octombrie 2015, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 1.542/109/2015.9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că dispozițiile Legii nr. 63/2011 și în special cele ale anexelor nr. 2 și nr. 3b sunt neconstituționale, întrucât încalcă un drept salarial obținut prin Legea nr. 221/2008, și anume valoarea de 400,00 lei corespunzătoare coeficientului de multiplicare 1,000. Acest drept are un caracter peren și constituie o valoare de referință pentru creșterile salariale ulterioare Legii nr. 221/2008. Cu toate acestea, valoarea de referință folosită la calculul salariilor menționate în cele două anexe ale Legii nr. 63/2011 criticate raportează coeficientul de multiplicare de 1,000 la valoarea de 259,25 lei, adică valoarea de referință anterioară Legii nr. 221/2008. Dispozițiile de lege criticate stipulează valori aleatoare pentru salariile de încadrare ale cadrelor didactice și didactic auxiliare din învățământul preuniversitar, diminuând esențial, netemeinic, nelegal și neconstituțional salariile de încadrare ale acestor categorii de personal, în condițiile în care Legea nr. 63/2011 nu este o lege cu prevederi coercitive privind diminuarea salariilor personalului din învățământul preuniversitar. Aceste diminuări salariale au fost posibile și din cauza faptului că s-a trecut de la o serie de acte normative în materie, care nu prevedeau salariile în cifre absolute, la Legea nr. 63/2011. În această situație, ținându-se cont de diversitatea factorilor care au concurat la salarizarea din învățământul preuniversitar, s-a ajuns la o situație atipică a salarizării acestei categorii de personal, cu implicații pe măsură în aplicarea unitară a legilor în materie. Prin urmare, autorii excepției consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și (5), art. 11 alin. (1) și (2), art. 16 alin. (1) și (2) și art. 44 alin. (1) din Constituție, precum și dispozițiile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.10. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale și arată că, în raport cu aceasta, autorii excepției nu au invocat aspecte noi.11. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.12. Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.13. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,

    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, și în special dispozițiile anexelor nr. 2 și nr. 3b la Legea nr. 63/2011.17. Curtea constată că Legea nr. 63/2011 a fost abrogată prin dispozițiile art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 21 decembrie 2016, cu modificările ulterioare. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea va analiza dispozițiile Legii nr. 63/2011, care sunt aplicabile în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate.18. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul român, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată din Constituție. De asemenea susțin că sunt încălcate dispozițiile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la proprietate.19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse analizei Curții Constituționale în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 369 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 22 august 2016, Decizia nr. 202 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 18 mai 2015, Decizia nr. 212 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 13 mai 2015, Decizia nr. 415 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 10 august 2015, sau Decizia nr. 526 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 18 august 2015, Curtea a respins criticile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, reținând că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens a amintit și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.20. Referitor la succesiunea reglementărilor în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, prin aceleași decizii Curtea a arătat că a existat, într-adevăr, o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar, dar că, în acest context specific, Legea nr. 63/2011 dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ.21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alina Elena Tomescu și Ioan Petrescu, prin Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean Muntenia în Dosarul nr. 822/109/2015 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și de Alina Cristina Floroiu, prin Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean Muntenia, în Dosarul nr. 1.542/109/2015 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și constată că dispozițiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ și în special ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la această lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 13 iunie 2017.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Patricia Marilena Ionea

    -----