ANEXE din 19 decembrie 2017privind programe școlare pentru învățământul liceal
EMITENT
  • MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
  • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 172 bis din 23 februarie 2018 Notă
    Aprobate prin Ordinul nr. 5.677 din 19 decembrie 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 23 februarie 2018


    Anexa nr. 1

    MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
    LISTA PROGRAMELOR ȘCOLARE
    pentru discipline de trunchi comun din învățământul liceal

    Nr.
    crt.

     
    Disciplina

    1.

    Limba modernă 1 (chineză) - clasele a IX-a - a XII-a

    2.

    Limba modernă 2 (chineză) - clasele a IX-a - a XII-a


    Anexa nr. 2

    MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
    Programa școlară pentru disciplina
    Limba chineză (Limba modernă 1)
    Clasele a IX-a - XII-a
    LICEU
    București, 2017

    Notă de prezentare
    Programa școlară pentru predarea limbii chineze ca limba modernă 1 a fost elaborată pentru a permite elevilor interesați să studieze această disciplină și pentru a menține vii tradițiile lingvistice și culturale ale comunității chineze din România.
    Obiectivul fundamental al studierii limbii chineze în învățământul preuniversitar este achiziționarea de către toți elevii a competențelor de comunicare într-o limbă străină de circulație internațională, prin însușirea de cunoștințe, deprinderi și atitudini specifice, necesare pentru o comunicare adecvată situațional/acceptată social în contexte inter- și multiculturale, precum și pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (LLL), determinate de accentuarea fenomenului de globalizare și de exigențele impuse de dinamica societății mileniului III.
    Având în vedere că dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacțiunile cu ceilalți, organizarea mediului și activitățile/situațiile de învățare, programa pentru disciplina limba chineză este structurată de așa natură astfel încât să-i ofere elevului continuitate în învățare, dar și diversitate pentru o dezvoltare intelectuală armonioasă.
    Disciplina Limba Chineză are un rol deosebit de important în formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități necesare "pentru a face față cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere și pentru a le facilita accesul post școlar la învățarea pe toată durata vieții "(Memorandumul asupra învățării permanente, 2002).
    Programa pentru disciplina Limba modernă 1, clasele a IX-a - a XII-a, care conform planului cadru de învățământ are alocate 2 ore TC/săptămână și se studiază în clasa a IX-a ca an 1 de studiu, în clasa a X-a ca an 2 de studiu, în clasa a XI-a ca an 3 de studiu, în clasa a XII-a ca an 4 de studiu, propune dezvoltarea unor competențe de comunicare care sunt compatibile cu nivelul A 2 conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL), la finalul ciclului liceal. Aceasta presupune ca, la sfârșitul clasei a XII-a, elevii care studiază limba modernă 1 vor avea structurate competențe de comunicare de nivel A2 și vor fi început structurarea unor achiziții incipiente specifice nivelului B1 din CECRL.
    Prezentul curriculum a fost elaborat urmărindu-se:
    A. Practica rațională a limbii. Prin dezvoltarea competențelor de receptare și producere, elevul va putea, în limitele cunoștințelor dobândite, să decodifice și să producă, atât oral cât și înscris, mesaje corecte și adecvate funcțional și comunicativ.
    B. Formarea și dezvoltarea de competențe de comunicare și interacțiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conștient și adecvat funcțional modalități și tehnici de interacțiune (orală și în scris) în diverse contexte comunicative.
    C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăța să utilizeze strategii și tehnici de studiu prin care să valorifice cunoștințe și deprinderi achiziționate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informații din tabele, scheme, să folosească dicționare și alte tipuri de lucrări de referință, alte surse de informare, inclusive Internetul.

    Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziționarea și dezvoltarea de către elevi a competențelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situațional.
    Din punct de vedere structural, programa pentru limba chineză - L1 cuprinde:1. COMPETENȚE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoștințe și deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);2. VALORI ȘI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învățământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene);3. COMPETENȚE SPECIFICE (derivate din competențele generale și care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învață, dar mai ales pentru ce anume se învață anumite conținuturi.4. SUGESTII METODOLOGICE:
    ● Conținuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă în:
    - Teme (prezintă domeniile și temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităților de învățare pe parcursul orelor de limba chineză și vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.).
    - Elemente de construcție a comunicării (conțin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare).
    - Funcții comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcțională a comunicării).

    ● Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea și realizarea demersului didactic).

    CLASA A IX-A1. COMPETENȚE GENERALE
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de │
    │comunicare. │
    │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de │
    │comunicare. │
    │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
    │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de │
    │comunicare. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. VALORI ȘI ATITUDINI
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, │
    │spiritual, intelectual și fizic. │
    │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine │
    │și respectul față de cei din jur. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul │
    │culturii asiatice. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și│
    │la mediul de afaceri. │
    │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
    │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului │
    │sinic. │
    │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice│
    │prin receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la│
    │civilizația spațiului cultural sinic. │
    │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a │
    │stereotipurilor culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │
    │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și │
    │tinerilor din spațiul cultural chinez. │
    │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul │
    │lucrului în echipă în diferite situații de comunicare. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    3. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    1.1. Oferirea unei reacții non verbale adecvate, la salut/
    o întrebare/ instrucțiune simplă rostită clar și rar.
    1.2. Recunoașterea unor repere spațiale (stânga, dreapta,
    aici, acolo, pe, sub, în, în fața, în spatele).
    1.3. Identificarea unor aspecte culturale simple.
    1.4. Asocierea de informații factuale dintr-un text citit
    /auzit cu o imagine/un set de imagini.

    ● Texte (publicitare) orale/scrise
    ● Conversații
    ● Dialoguri simple
    ● Prezentări orale/scrise pe teme de
    interes
    ● Vizionarea de generice ale emisiunilor
    pentru tineret
    ● Pantomima
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    2.1. Reproducerea unor formule/unor mesaje simple și
    scurte, respectând pronunția și intonația specifice.
    2.2. Participarea la dialoguri simple în contexte de
    necesitate imediată.
    2.2. Redactarea unui text scurt despre evenimente,
    persoane din mediul familial, după un plan dat.

    ● Dialoguri simple
    ● Paragrafe scurte
    ● Descriere simplă orală sau scrisă
    ● Pregătirea unei activități extrașcolare
    (petrecere, serbare)
     
    3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    3.1. Comunicare interactivă într-un schimb de informații
    simple.
    3.2 Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare în
    situații în care nu poate avea loc o interacțiune verbală
    orală directă.
    3.3. Îndeplinirea de instrucțiuni simple, orale sau
    scrise, în contexte funcționale, când acestea sunt
    completate și de imagini sau scheme.
    3.4. Orientarea în spațiu pe baza unui set de instrucțiuni
    simple articulate clar și rar.

    ● Dialoguri situaționale
    ● Conversații simple
    ● Mesaje scurte
    ● Instrucțiuni simple
    ● Planșe cu ideograme
    ● Exerciții de tip adevărat/fals cu alegere
    multiplă.
    ● Completare de texte lacunare.
     
     
    4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    4.1 Reformularea unei replici
    4.2 Traducerea unor texte funcționale scurte din limba
    chineză în limba romană cu ajutorul dicționarului/a
    aplicațiilor.
    4.3 Sintetizarea sub forma de schemă conținutului unui
    text scris sau mesaj oral.
     

    ● Mesaje orale (înregistrate sau emise de
    profesor sau elevi)
    ● Prospecte, intrucțiuni
    ● Texte de informare generală
    ● Notițe
    ● Tehnici de utilizare a dicționarului/a
    aplicațiilor
    4. SUGESTII METODOLOGICE
    CONȚINUTURI RECOMANDATE
    TEME
    Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme:
    ● Relații interumane
    ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber)
    ● Universul tinerilor (cultura, sport)
    ● Obiective turistice în China
    ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc)
    ● Mass-media
    ● Obiceiuri chinezești
    ● Aspecte legate de profesie
    ● Activități din viața cotidiană
    ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții)
    ● Repere de cultură și civilizație ale spațiului cultural sinic

    ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:
    Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparțin metalimbajului de specialitate.
    Terminologia elementelor de construcție a comunicării nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul activității didactice nu se va apela la conceptualizarea unităților lingvistice utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcții comunicative, nu vor fi tratate izolat și analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultății lor și nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.
    Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării:
    ● Normele de pronunție, sunetele specifice limbii chineze standard(Putonghua), ordinea scrierii caracterelor.
    ● Tonurile limbii chineze
    ● Interogația cu particulele ma și ne, interogația cu pronumele interogativ, interogația alternativă
    ● Pronumele personal - forma de singular și cea de plural, pronumele de politețe, pronumele demonstrative, pronumele interogativ
    ● Predicatul adjectival
    ● Exprimarea posesiei cu sau fără ajutorul particulei de
    ● CCL - exprimarea locului cu ajutorul prepoziției zai
    ● CCT - topica unităților de timp în propoziția în limba chineză/

    Exprimarea orei/exprimarea datei
    ● Numeralul de la 1 la 99
    ● Clasificatorii

    FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII
    Pe parcursul clasei a IX-a se vor exersa următoarele funcții comunicative ale limbii:– A saluta;– A (se) prezenta (pe cineva);– A identifica un obiect;– A localiza elementar;– A descrie simplu ceva/pe cineva (1-2 calități);– A felicita– A mulțumi– A număra

    SCURT GHID METODOLOGIC
    Procesul de formare/învățare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:– proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare;– transpunerea proiectului în activități didactice concrete;– evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feed-back-ului obținut.I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ - este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situația concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul școlar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.
    Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a programei și a manualului.2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile/lecțiile din manual în care se regăsesc.3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră/ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă.5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate.
    Structura planificării calendaristice

    Nr.
    U.Î
     
     
     
     
     
     

    Conținuturi ale U.Î.
     
    ● detalieri tematice
    ● elemente de
    construcție a
    comunicării
    ● funcții
    comunicative

    Competențe specifice
    vizate
     
     
     
     
     
     

    Număr de ore
    alocate
     
     
     
     
     
     

    Săptămâna
     
     
     
     
     
     
     

    Observații
     
     
     
     
     
     
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     
    II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
    Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice.
    Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

    Detalieri ale
    conținuturilor
    unității de
    învățare

    Competențe
    specifice
    vizate
     

    Activități de
    învățare
     
     

    Resurse
     
     
     

    Evaluare
     
     
     

    Ce?
     

    De ce?
     

    Cum?
     

    Cu ce?
     

    Cât? (În ce
    măsură?)

    - tema (detaliată
    pe lecții)
    - text/tip de text
    - elemente de
    construcție a
    comunicării
    - funcții
    comunicative

     
     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     
     
    III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare– exerciții de identificare– exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris– exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)– exerciții de desprindere/înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire)– exerciții de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente,– proiecte2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare– exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri– exerciții de completare de formulare, text lacunar– exerciții de construire a paragrafului– exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan– exerciții de prezentare, relatare/repovestire, rezumare– dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere– discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming– expunere/prezentare sub formă de monolog– exerciții de formulare de corespondență personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)– exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat– exerciții de rezumare/expansiune (oral și în scris)– proiecte3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă– exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns,– joc de rol, discuție, dezbatere– prezentare– exerciții de grup: formulare/ordonare/esențializare a unor idei/enunțuri– exerciții de formulare/construire a unei argumentări– exerciții de redactare a unor texte/scrisori ghidate– exerciții de luare de notițe– proiecte4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare– exerciții de transfer și transformare– exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)– exerciții de traducere și retroversiune– exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe– exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers– proiecteIV. EVALUAREA
    Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului:– să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor– să identifice lacunele și cauzele lor– să regleze procesul de predare/învățare
    Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare.
    Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente:
    ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare)
    ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
    ● Proiectul
    ● Portofoliul
    ● Autoevaluarea

    CLASA A X-A1. COMPETENȚE GENERALE
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare. │
    │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
    │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
    │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. VALORI ȘI ATITUDINI
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, spiritual, │
    │intelectual și fizic. │
    │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și respectul│
    │față de cei din jur. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
    │asiatice. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la mediul │
    │de afaceri. │
    │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
    │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic. │
    │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │
    │receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la civilizația │
    │spațiului cultural sinic. │
    │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
    │culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │
    │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor din │
    │spațiul cultural chinez. │
    │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │
    │echipă în diferite situații de comunicare. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    1.1 Identificarea semnificației globale a unui mesaj oral
    clar articulat în contexte familiare.
    1.2 Explorarea unor aspecte culturale simple
    1.3 Desprinderea sensului global/ideii principale ale unui
    mesaj scurt articulat clar și rar/dintr-un text scurt pe
    teme familiar
    1.4 Selectarea unor informații relevante din texte
    informative scurte.

    ● prezentare orală
    ● fragmente din articole de presă
    ● imagini publicitare
    ● conversații
    ● dialoguri simple
    ● texte scurte, autentice sau adaptate
     
     
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    2.1. Formularea unui mesaj simplu în situații uzuale, cu
    sprijin din partea interlocutorului
    2.2. Cererea și oferirea de informații referitoare la
    numere, la prețuri, la exprimarea orei
    2.3. Descrierea simplă a unei persoane/ unui personaj
    2.4. Manifestarea deschiderii pentru a participa la scurte
    interacțiuni sociale

    ● Paragrafe simple
    ● Descriere simplă orală sau scrisă
     
     
     
     
     
    3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    3.1. Identificarea informațiilor din panouri și semne
    aflate în locuri publice pentru facilitarea orientării.
    3.2. Identificarea unor elemente importante de reperare a
    unui eveniment pe un afiș (inclusiv afiș digital) sau pe
    un alt suport.
    3.3. Identificarea datelor cuprinse într-un formular
    simplu (nume, prenume, data nașterii, adresa)
    3.4 Orientarea în spațiu pe baza unui set de instrucțiuni
    simple articulate clar și rar

    ● Conversații simple
     
    ● Instrucțiuni simple
     
     
    ● Funcțiile comunicative ale limbii
    necesare exercitării acestor competențe
     
     
    4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    4.1. Completarea de date personale (nume, prenume, adresă,
    vârstă, pasiuni, etc.)
    4.2. Redactarea de mesaje simple despre sine/ despre alții
    4.3. Înregistrarea informațiilor receptate oral sau în
    scris sub formă de notițe ca suport dat.
    4.4 Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei
    replici în cadrul unei conversații pe teme familiare.

    ● Fragmente de texte de informare generală
    ● Fișe și instrucțiuni de lucru
    ● Dialogul și conversația
    ● Înregistrări audio/video din dotarea
    școlii sau realizate de profesor.
     
     

    SUGESTII METODOLOGICE
    Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte ușoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

    CONȚINUTURI RECOMANDATE
    TEME
    Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme:
    ● Relații interumane
    ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber)
    ● Universul tinerilor (cultura, sport)
    ● Obiective turistice în China
    ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc)
    ● Mass-media
    ● Obiceiuri chinezești
    ● Aspecte legate de profesie
    ● Activități din viața cotidiană
    ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții)
    ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic

    ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:
    Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării:
    ● Interogația cu haishi
    ● Substantivele post-poziții
    ● Exprimarea locului cu ajutorul verbelor zai, you și shi
    ● Reduplicarea verbelor
    ● Acțiunea în curs de desfășurare (folosirea lui zheng/zhengzai/zhengzai...ne)
    ● Aspectul perfectiv al verbelor particula modală le, viitorul proxim
    ● Verbele optative
    ● Elementul complementar de grad

    FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII:1. A da și a solicita informații:– a oferi și a solicita informații privind locul de unde vin diverse persoane;– a oferi informații despre programul zilnic/săptămânal (orar școlar, materii școlare etc.);– a oferi informații despre vreme;– a solicita/oferi informații despre diverse evenimente;– a oferi și a solicita informații despre prețuri, alimente etc.2. A descoperi și a exprima atitudini– a refuza o ofertă/invitație;– a exprima obligația de a face ceva.3. A descoperi și a exprima atitudini morale:– a da sfaturi;– a cere scuze.4. A comunica în societate:– a saluta;– a face prezentări;– a oferi un obiect în mod politicos.

    SCURT GHID METODOLOGIC
    Procesul de formare/învățare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:– proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare;– evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut.I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
    Elaborarea planificărilor pentru clasa a X-a presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat.2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile/lecțiile din manual în care se regăsesc.3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră/ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă.5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate.
    Structura planificării calendaristice

    Nr.
    U.Î
     
     
     
     
     
     

    Conținuturi ale U.Î.
     
    ● detalieri tematice
    ● elemente de
    construcție a
    comunicării
    ● funcții
    comunicative

    Competențe specifice
    vizate
     
     
     
     
     
     

    Număr de ore
    alocate
     
     
     
     
     
     

    Săptămâna
     
     
     
     
     
     
     

    Observații
     
     
     
     
     
     
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     
    II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
    Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturi lor, în vederea formării competențelor specifice.
    Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

    Detalieri ale
    conținuturilor
    unității de
    învățare

    Competențe
    specifice
    vizate
     

    Activități de
    învățare
     
     

    Resurse
     
     
     

    Evaluare
     
     
     

    Ce?
     

    De ce?
     

    Cum?
     

    Cu ce?
     

    Cât? (În ce
    măsură?)

    - tema (detaliată
    pe lecții)
    - text/tip de text
    - elemente de
    construcție a
    comunicării
    - funcții
    comunicative

     
     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     
     
    III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare– exerciții de identificare– exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris– exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)– exerciții de desprindere/înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire)– exerciții de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente,– proiecte2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare– exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri– exerciții de completare de formulare, text lacunar– exerciții de construire a paragrafului– exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan– exerciții de prezentare, relatare/repovestire, rezumare– dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere– discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming– expunere/prezentare sub formă de monolog– exerciții de formulare de corespondență personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)– exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat– exerciții de rezumare/expansiune (oral și în scris)– proiecte3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă– exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns,– joc de rol, discuție, dezbatere– prezentare– exerciții de grup: formulare/ordonare/esențializare a unor idei/enunțuri– exerciții de formulare/construire a unei argumentări– exerciții de redactare a unor texte/scrisori ghidate– exerciții de luare de notițe– proiecte4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare– exerciții de transfer și transformare– exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)– exerciții de traducere și retroversiune– exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe– exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers– proiecteIV. EVALUAREA
    Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului:– să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor– să identifice lacunele și cauzele lor– să regleze procesul de predare/învățare
    Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare.
    Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente:
    ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare)
    ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
    ● Proiectul
    ● Portofoliul
    ● Autoevaluarea

    CLASELE A XI-A ȘI A XII-A1. COMPETENȚE GENERALE
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare. │
    │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
    │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
    │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. VALORI ȘI ATITUDINI
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, spiritual, │
    │ intelectual și fizic. │
    │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și respectul│
    │ față de cei din jur. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
    │ asiatice. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la mediul │
    │ de afaceri. │
    │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
    │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic. │
    │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │
    │ receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la civilizația │
    │ spațiului cultural sinic. │
    │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
    │ culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │
    │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor din │
    │ spațiul cultural chinez. │
    │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │
    │ echipă în diferite situații de comunicare. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    CLASA A XI-A
    COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    1.1 Identificarea unor detalii din mesaje simple
    articulate clar și rar în contexte cunoscute/previzibile
    1.2 Urmărirea unor instrucțiuni simple de orientare, în
    vederea atingerii unui obiectiv
    1.3 Identificarea și selectarea informației esențiale/
    ideilor principale dintr-un text de informare
    1.4 Desprinderea semnificației generale a unui mesaj
    rostit cu viteză normală în limba standard.
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    Tipuri de mesaje orale și scrise:
    - texte de lungime variabilă care conțin și
    elemente de vocabular nefamiliare.
    Oral:
    - mesaje emise de cei din jur
    - conferințe, discursuri, prezentări orale,
    interviuri, rapoarte orale;
    - transmisiuni radio și TV, talk-showuri,
    publicitate, anunțuri publice.
    Scris:
    - texte/fragmente autentice de informare
    generală, pagini de internet, texte de
    popularizare: știri/articole, texte
    publicitare
    texte/paragrafe descriptive și narative cu
    conținut operațional: cereri, corespondență,
    formulare, prospecte.
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    2.1 Povestirea/relatarea oral și/sau în scris a unor
    experiențe/întâmplări personale, în termeni simpli cu
    întrebări de sprijin/pe baza unui plan dat
    2.2 Formularea de întrebări și răspunsuri și de opinii
    argumentate despre ceea ce îi place/nu îi place, pe o
    temă dată
    2.3 Completarea de documente de uz curent și specifice
    domeniului de specializare

    ● Povestire/Prezentare orală/scrisă
    ● Paragrafe/texte scurte pe diverse arii
    tematice
    ● Dialoguri
    ● Formulare, chestionare și alte documente
    specifice domeniului de specializare
    ● Plan de idei, schema de prezentare
    ● Eseuri și texte funcționale.
    3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    3.1 Formularea de opinii/sugestii, solicitarea și
    formularea de instrucțiuni în cadrul unei activități în
    grup
    3.2 Oferirea de răspunsuri și informații la întrebări
    simple în cadrul unui interviu/chestionar
    3.3 Exprimarea acordului și dezacordului într-o discuție
    formală sau informată pe teme cunoscute.
    3.4. Manifestarea interesului pentru lectura de orientare
     
     

    ● Discuții, dialoguri
    ● Opinii, sugestii, sfaturi
    ● Interviuri, chestionare
    ● Scrisoare, mesaj e-mail
    Moduri de interacțiune: față în față, în
    perechi/grup mic; la telefon,corespondență
    ● jocuri de orientare pe hartă
    ● prospecte de produse din spațiul de
    cultură chinez; instrucțiuni de jocuri
    în limba chineză.
    4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    4.1. Manifestarea interesului pentru participarea la
    schimbul de mesaje scrise
    4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire
    indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viața
    cotidiană
    4.3. Descrierea unor aspecte ale vieții cotidiene (oameni,
    locuri, școală, familie, hobby-uri), folosind fraze simple
    4.4. Redactarea unui text simplu explicativ prin
    transferarea informațiilor dintr-o schemă/diagramă/tabel/
    desen

    ● Dialoguri simple (înregistrate sau
    interpretate)
    ● Opinii, comentarii simple
    ● Tehnici de utilizare a dicționarului.
    ● Redactarea unei invitații/ unui mesaj
    de mulțumire
    ● Realizarea unui album cu hobby-urile
    clasei
     
     

    SUGESTII METODOLOGICE
    Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte ușoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

    CONȚINUTURI RECOMANDATE
    TEME
    Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme:
    ● Relații interumane
    ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber)
    ● Universul tinerilor (cultura, sport)
    ● Obiective turistice în China
    ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc)
    ● Mass-media
    ● Obiceiuri chinezești
    ● Aspecte legate de profesie
    ● Activități din viața cotidiană
    ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții)
    ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic

    ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:
    Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării:
    ● Elementul complementar de măsură a acțiunii verbale
    ● Indicarea experienței trecute cu ajutorul particulei aspectuale guo
    ● Propozițiile impersonale (fără S)
    ● Particula modală le pentru schimbarea de situație
    ● Construcția cong...dao, structura yu...jiu
    ● Aspectul continuu al unei acțiuni verbale
    ● Particula structurală de pentru formarea adverbelor
    ● Comparația cu ajutorul prepoziției bi, a verbului you și a structurii gen...yiyang
    ● Elementul complementar de rezultat, elementul complementar de direcție simplu, elementul complementar de posibilitate

    FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII:– A relata la prezent, trecut– A exprima intenții/planuri de viitor– A descrie obiecte, activități– A prezenta activități generale/obișnuite– A iniția și a menține un schimb verbal– A urma indicații de orientare– A compara– A solicita și a oferi informații despre evenimente, experiențe prezente și trecute– A exprima preferințe, gusturi– A exprima obligația, interdicția, necesitatea

    SCURT GHID METODOLOGIC
    Procesul de formare/învățare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:– proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală la proiectarea unităților de învățare;– evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut.I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
    Elaborarea planificărilor pentru clasa a XI-a presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat.2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile/lecțiile din manual în care se regăsesc.3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră/ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă.5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate.
    Structura planificării calendaristice

    Nr.
    U.Î
     
     
     
     
     
     

    Conținuturi ale U.Î.
     
    ● detalieri tematice
    ● elemente de
    construcție a
    comunicării
    ● funcții
    comunicative

    Competențe specifice
    vizate
     
     
     
     
     
     

    Număr de ore
    alocate
     
     
     
     
     
     

    Săptămâna
     
     
     
     
     
     
     

    Observații
     
     
     
     
     
     
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     
    II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
    Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice.
    Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

    Detalieri ale
    conținuturilor
    unității de
    învățare

    Competențe
    specifice
    vizate
     

    Activități de
    învățare
     
     

    Resurse
     
     
     

    Evaluare
     
     
     

    Ce?
     

    De ce?
     

    Cum?
     

    Cu ce?
     

    Cât? (În ce
    măsură?)

    - tema (detaliată
    pe lecții)
    - text/tip de text
    - elemente de
    construcție a
    comunicării
    - funcții
    comunicative

     
     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
     
     
     
    III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare– exerciții de identificare– exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris– exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)– exerciții de desprindere/înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire)– exerciții de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente,– proiecte2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare– exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri– exerciții de completare de formulare, text lacunar– exerciții de construire a paragrafului– exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan– exerciții de prezentare, relatare/repovestire, rezumare– dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere– discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming– expunere/prezentare sub formă de monolog– exerciții de formulare de corespondență personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)– exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat– exerciții de rezumare/expansiune (oral și în scris)– proiecte3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă– exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns,– joc de rol, discuție, dezbatere– prezentare– exerciții de grup: formulare/ordonare/esențializare a unor idei/enunțuri– exerciții de formulare/construire a unei argumentări– exerciții de redactare a unor texte/scrisori ghidate– exerciții de luare de notițe– proiecte4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare– exerciții de transfer și transformare– exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)– exerciții de traducere și retroversiune– exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe– exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers– proiecteIV. EVALUAREA
    Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului:– să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor– să identifice lacunele și cauzele lor– să regleze procesul de predare/învățare
    Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare.
    Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente:
    ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare)
    ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
    ● Proiectul
    ● Portofoliul
    ● Autoevaluarea

    CLASA A XII-A
    COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    1.1 Identificarea semnificației unor schimburi verbale pe
    teme familiare, clar articulate.
    1.2 Desprinderea semnificației globale, a ideilor generale
    și a unor detalii din scurte discuții între vorbitori
    nativi /înregistrări radio/TV pe subiecte de interes.
    1.3 Extragerea ideilor principale și a unor detalii din
    texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini
    de lucru.
    1.4 Selectarea informațiilor relevante din diferite
    fragmente/texte în vederea îndeplinirii unei sarcini de
    lucru.

    - fragmente/texte de informare generală și
    de specialitate
    - rapoarte/prezentări orale/scrise de
    dificultate medie
    - dialoguri, conversații, interviuri
    - articole de presă publicitate
    - emisiuni radio/TV, înregistrări
    audiovideo
    - mesaje scrise, cereri, reclamații.
     
     
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    2.1 Relatarea, oral și/sau în scris unei activități
    desfășurate în grup/a unui fapt divers/eveniment/film, pe
    baza unui plan dat
    2.2 Explicarea folosirii unui produs/a aplicării unei
    proceduri și răspunsul la întrebări de clarificare
    2.3 Completarea de formulare de uz curent (CV, vize)
    2.4 Prezentarea unui monolog pe o tema dată, structurat,
    susținut de exemple din viața personală sau din alte
    surse.
    2.5 Redactarea de texte funcționale variate, structurate
    după model, aducând argumente și exemple în sprijinul
    opiniilor exprimate.

    ● povestire/prezentare orală/scrisă
    ● descrieri/comparări de obiecte, persoane
    ● texte pe diverse arii tematice, inclusiv
    de specialitate
    ● formulare
    ● eseuri și texte funcționale.
     
     
     
     
     
     
    3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    3.1 Preluarea și transmiterea unui mesaj audiat, când este
    permisă cererea pentru repetarea unor cuvinte în scopul
    clarificării
    3.2 Reformularea unui mesaj/unor instrucțiuni, la cererea
    interlocutorului
    3.3 Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la anunțuri
    din mass-media/la o scrisoare oficială
    3.4 Identificarea intenției vorbitorului/a tipului de
    relație instituită de acesta în interacțiunea verbal

    - mesaje orale (față în față/telefonic)
     
    - dialog, discuție, dezbatere
     
    - instrucțiuni
     
    - texte funcționale: reclamă, anunț, cerere,
    invitație
     
    4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    4.1 Transferarea informațiilor dintr-un text în scheme,
    tabele, diagrame, utilizând la nevoie dicționarul
    4.2 Rezumarea, oral și/sau în scris, a unui text cunoscut,
    pe baza unui plan dat
    4.3 Traducerea unor mesaje simple, din limba chineză în
    limba maternă și invers, în situații de comunicare
    familiare

    - fragmente/texte de informare generală
    - dialoguri simple (înregistrate sau
    interpretate)
    - rezumat
    - instrucțiuni
    - discuții pe teme profesionale
    - tehnici de utilizare a dicționarului

    SUGESTII METODOLOGICE GENERALE
    În clasele a IX-a - a XII-a, proiectarea didactică va avea în vedere situații de învățare compatibile cu dezvoltarea de competențe de comunicare corespunzătoare nivelului A2.1 (A1), cu precădere la clasa a XII-a fiind incluse achiziții incipiente de nivel A2.
    Pentru un demers eficient sugerăm:
    ● Folosirea cât mai frecventă a limbii țintă în fraze simple pentru orice situație de comunicare din clasă: se va evita, pe cât posibil, traducerea sau folosirea variantei familiare elevului;
    ● utilizarea non-verbalului pentru a sprijini învățarea intuitivă, profesorul recurgând la mimă, desen, filmulețe pentru a oferi puncte de acces relevante sau pentru a explica un concept;
    ● organizarea de activități pe grupe pentru a stimula interacțiunea în limba țintă; acest context de lucru este și un context de comunicare securizant în care elementele specifice limbii țintă (de la acte de vorbire la aspecte fonetice, de tonalitate) capătă funcționalitate fără niciun efort;
    ● monitorizarea activităților pe grupe în vederea folosirii limbii țintă;
    ● oferirea de exemple și analogii reprezentative pentru intuirea unor regularități ale limbii (articularea atentă și eventuala scriere pe tablă a unor cuvinte pentru a-i sprijini pe elevi în a observa anumite mărci gramaticale, elevii structurându-și astfel progresiv regula); asemenea exemple nu ar trebui să facă obiectul unor lecții sau secvențe de lecții separate, ci să apară în mod firesc pe parcursul diverselor activități de comunicare (profesorul poate propune un "stop-cadru" pentru observarea regularității și poate oferi mai multe exemple, eventual solicitând elevilor să găsească și ei ceva similar; profesorul și clasa pot dezvolta împreună un set de semne/gesturi convenționale care să le amintească elevilor anumite regularități);
    ● recurgerea la un context autentic de comunicare, creat în clasă pentru a practica actele de vorbire recomandate și pentru a dezvolta competențele stipulate în prezenta programă;
    ● realizarea unei lecturi de comprehensiune: accentele formative trebuie să fie puse pe semnificații și pe explorarea acestora la nivelul textului; lectura este un scop explicit al învățării, de maximă importanță pentru cunoaștere și pentru dezvoltarea personală a elevului; lectura nu trebuie să fie utilizată ca mijloc pentru practicarea vocabularului și a gramaticii; totodată, lectura cu voce tare, ca activitate în sine, poate fi contraproductivă pentru comprehensiune; pronunția și intonația vor fi exersate prin activități de tipul: recitare de poezii, jocuri amuzante (de pronunție), cântece;
    ● recomandăm folosirea unei varietăți de texte care să cuprindă și elemente iconice - afiș, plan, tabel, bandă desenată, pliante bogat ilustrate etc.;
    ● stimularea exprimării orale și scrise simple, care se dezvoltă progresiv - de exemplu, în cadrul descrierii vom începe cu o singură trăsătură simplă (mic, mare, culori), apoi vom trece la două trăsături (de exemplu dimensiune + culoare) și așa mai departe;
    ● propunerea de teme motivante de lucru - teme simple pentru care se oferă sprijin în clasă sau prin intermediul TIC;
    ● propunerea de sarcini de lucru la alegere pentru a stimula implicarea tuturor elevilor; diversificarea sarcinilor de lucru se poate face în funcție de:– profilul cognitiv al elevului (de exemplu, ca răspuns la o solicitare de lectură elevii pot desena/ mima/ explica pentru a indica ceea ce au înțeles din text);– nivelul de achiziție (de exemplu, relatarea unei acțiuni sau a mai multora);– interese (de exemplu, modalități de lucru Ia proiecte sau de prezentare a acestora);
    ● centrarea probelor de evaluare pe măsurarea nivelului de performanță în cadrul diverselor competențe specifice avute în vedere (de ex., sarcini de producere a unui mesaj scris, înțelegerea unui text scris sau audiat).

    CONȚINUTURI RECOMANDATE
    TEME
    Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme:
    ● Relații interumane
    ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber)
    ● Universul tinerilor (cultura, sport)
    ● Obiective turistice în China
    ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc)
    ● Mass-media
    ● Obiceiuri chinezești
    ● Aspecte legate de profesie
    ● Activități din viața cotidiană
    ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții)
    ● Repere de cultură și civilizație ale spațiului cultural sinic
    ● Stiluri de viață în lumea est-asiatică

    ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:
    Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării:
    ● Elementul complementar de direcție complex
    ● Interogația retorică
    ● Construcția de întărire shi...de
    ● Prepoziția ba
    ● Propoziția pasivă marcată și pasivă nemarcată
    ● Folosirea conjuncțiilor

    FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII:– A solicita și a oferi informații legate de completarea unui formular– A solicita și a oferi informații despre produse și servicii (inclusiv despre costuri, prețuri, etc.)– A solicita și a oferi informații despre fenomene, evenimente, experiențe, acțiuni și activități profesionale– A formula comparații între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activități, evenimente, procese– A exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune– A solicita și acorda/refuza permisiunea de face ceva– A utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei conversații (inclusiv telefonice)– A întrerupe în mod politicos– A solicita și a da instrucțiuni– A solicita și a da sfaturi– A solicita și a formula propuneri, sugestii– A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul– A corecta/încuraja/avertiza pe cineva– A exprima acordul/dezacordul cu un curs de acțiune– A caracteriza persoane, fapte, acțiuni– A formula concluzii– A exprima obligația/necesitatea/interdicția de a face ceva– A exprima diverse grade de certitudine/incertitudine– A exprima condiții– A exprima cauze și consecințe– A exprima intenții, dorințe, preferințe– A exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere– A exprima o hotărâre sau o promisiune– A solicita opinii/puncte de vedere personale– A exprima și a motiva acordul/dezacordul față de opiniile altora– A cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj– A cere și a da detalii și explicații– A solicita repetarea și reformularea

    SCURT GHID METODOLOGIC
    Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:– proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare;– evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut.I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
    Elaborarea planificărilor pentru clasa a XII-a presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat.2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc.3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă.5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate.
    Structura planificării calendaristice

    Nr.
    U.Î.
     
     
     
     

     
    Conținuturi ale U.Î.
    ● detalieri tematice
    ● elemente de construcție
    a comunicării
    ● funcții comunicative

    Competențe
    specifice
    vizate
     
     
     

    Număr
    de ore
    alocate
     
     
     

    Săptămâna
     
     
     
     
     

    Observații
     
     
     
     
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     
    II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
    Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice.
    Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

    Detalieri ale conținuturilor
    unității de învățare
     

    Competențe
    specifice
    vizate

    Activități
    de învățare
     

    Resurse
     
     

    Evaluare
     
     

    Ce?
     

    De ce?
     

    Cum?
     

    Cu ce?
     

    Cât? (În ce
    măsură?)

    - tema (detaliată pe lecții)
    - text / tip de text
    - elemente de construcție a
    comunicării
    - funcții comunicative

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
    III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare– exerciții de identificare– exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris– exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)– exerciții de desprindere/înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire)– exerciții de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente,– proiecte2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare– exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri– exerciții de completare de formulare, text lacunar– exerciții de construire a paragrafului– exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan– exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare– dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere– discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming– expunere / prezentare sub formă de monolog– exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)– exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat– exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris)– proiecte3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă– exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns,– joc de rol, discuție, dezbatere– prezentare– exerciții de grup: formulare / ordonare / esențializare a unor idei / enunțuri– exerciții de formulare / construire a unei argumentări– exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate– exerciții de luare de notițe– proiecte4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare– exerciții de transfer și transformare– exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)– exerciții de traducere și retroversiune– exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe– exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers– proiecteIV. EVALUAREA
    Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului:– să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor– să identifice lacunele și cauzele lor– să regleze procesul de predare / învățare
    Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare.
    Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente:
    ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare)
    ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
    ● Proiectul
    ● Portofoliul
    ● Autoevaluarea

    CONDIȚII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ȘI DE EVALUARE
    ● Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul școlar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul.
    ● Stabilirea competențelor care vor fi vizate și a conținuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligația acestora fiind să asigure achiziționarea de către elevi a tuturor competențelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător.
    ● Corelarea competențelor cu conținuturile tematice, lingvistice și funcționale recomandate în programa școlară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.
    ● Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra și a funcțiilor comunicative care se vor achiziționa și exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.
    ● În activitatea de învățare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive și activități centrate pe elev.
    ● Temele pentru acasă vor fi stabilite astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depășească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs
    ● Instrumentele și probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competențele din programe și în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.


    Anexa nr. 3

    MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
    Programa școlară pentru disciplina
    Limba chineză (Limba modernă 2)
    Clasele a IX-a - XII-a
    LICEU

    Notă de prezentare
    Programa școlară pentru predarea limbii chineze ca limba modernă 2 a fost elaborată pentru a permite elevilor interesați să studieze această disciplină și pentru a menține vii tradițiile lingvistice și culturale ale comunității chineze din România.
    Obiectivul fundamental al studierii limbii chineze în învățământul preuniversitar este achiziționarea de către toți elevii a competențelor de comunicare într-o limbă străină de circulație internațională, prin însușirea de cunoștințe, deprinderi și atitudini specifice, necesare pentru o comunicare adecvată situațional / acceptată social în contexte inter- și multiculturale, precum și pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (LLL), determinate de accentuarea fenomenului de globalizare și de exigențele impuse de dinamica societății mileniului III.
    Având în vedere că dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacțiunile cu ceilalți, organizarea mediului și activitățile / situațiile de învățare, programa pentru disciplina limba chineză este structurată de așa natură astfel încât să-i ofere elevului continuitate în învățare, dar și diversitate pentru o dezvoltare intelectuală armonioasă.
    Disciplina Limba Chineză are un rol deosebit de important în formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități necesare "pentru a face față cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere și pentru a le facilita accesul post școlar la învățarea pe toată durata vieții" (Memorandumul asupra învățării permanente, 2002).
    Programa pentru disciplina Limba modernă 2, clasele a IX-a - a XII-a, care conform planului cadru de învățământ are alocate 2 ore TC/ săptămână și care se studiază în clasa a IX-a ca an 1 de studiu, în clasa a X-a ca an 2 de studiu, în clasa a XI-a ca an 3 de studiu, în clasa a XII-a ca an 4 de studiu, propune dezvoltarea unor competențe de comunicare care sunt compatibile cu nivelul A 2.1 conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL), la finalul ciclului liceal. Aceasta presupune ca, la sfârșitul clasei a XII-a, elevii care studiază limba modernă 2 vor avea structurate competențe de comunicare de nivel A1 și vor fi început structurarea unor achiziții incipiente specifice nivelului A2 din CECRL.
    Prezentul curriculum a fost elaborat urmărindu-se:
    A. Practica raționala a limbii. Prin dezvoltarea competențelor de receptare și producere, elevul va putea, în limitele cunoștințelor dobândite, să decodifice și să producă, atât oral cât și înscris, mesaje corecte și adecvate funcțional și comunicativ.
    B. Formarea și dezvoltarea de competente de comunicare și interacțiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conștient și adecvat funcțional modalități și tehnici de interacțiune (orală și în scris) în diverse contexte comunicative.
    C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăța să utilizeze strategii și tehnici de studiu prin care să valorifice cunoștințe și deprinderi achiziționate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informații din tabele, scheme, să folosească dicționare și alte tipuri de lucrări de referință, alte surse de informare, inclusive Internetul.

    Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziționarea și dezvoltarea de către elevi a competențelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situațional.

    Din punct de vedere structural, programa pentru limba chineza - L2 cuprinde:1. COMPETENȚE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoștințe și deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);2. VALORI ȘI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învățământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene);3. COMPETENȚE SPECIFICE (derivate din competențele generale și care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învață, dar mai ales pentru ce anume se învață anumite conținuturi.4. SUGESTII METODOLOGICE:
    ● Conținuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în:– Teme (prezintă domeniile și temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităților de învățare pe parcursul orelor de limba chineză și vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare).– Elemente de construcție a comunicării (conțin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare).– Funcții comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcțională a comunicării).
    ● Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea și realizarea demersului didactic).

    CLASA A IX-A1. COMPETENȚE GENERALE
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.│
    │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
    │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
    │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare.│
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. VALORI ȘI ATITUDINI
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, spiritual,│
    │ intelectual și fizic. │
    │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și │
    │ respectul față de cei din jur. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
    │ asiatice. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la │
    │ mediul de afaceri. │
    │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
    │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic. │
    │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │
    │ receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la civilizația│
    │ spațiului cultural sinic. │
    │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
    │ culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │
    │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor din │
    │ spațiul cultural chinez. │
    │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │
    │ echipă în diferite situații de comunicare. │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    3. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    1.1. Oferirea unei reacții non verbale adecvate,
    la salut/o întrebare/instrucțiune simplă rostită
    clar și rar.
    1.2. Recunoașterea unor repere spațiale (stânga,
    dreapta, aici, acolo, pe, sub, în, în fața, în
    spatele).
    1.3. Identificarea unor aspecte culturale simple.
    1.4 Asocierea de informații factuale dintr-un text
    citit/auzit cu o imagine/un set de imagini.

    ● [] Texte (publicitare) orale/
    scrise
    ● [] Conversații
     
    ● [] Dialoguri simple
     
    ● Prezentări orale/scrise pe teme de
    interes
    ● Pantomimă
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    2.1. Reproducerea unor formule/unor mesaje simple
    și scurte, respectând pronunția și intonația
    specifice.
    2.2. Participarea la dialoguri simple în contexte
    de necesitate imediată.
     

    ● Dialoguri simple
     
    ● Descriere simplă orală sau scrisă
     
    ● Pregătirea unei activități
    extrașcolare (petrecere, serbare)
    3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    3.1 Comunicare interactivă într-un schimb de
    informații simple.
    3.2 îndeplinirea de instrucțiuni simple, orale sau
    scrise, în contexte funcționale, când acestea sunt
    completate și de imagini sau scheme.
    3.3 Orientarea în spațiu pe baza unui set de
    instrucțiuni simple articulate clar și rar.

    ● Dialoguri situaționale
    ● Conversații simple
    ● Instrucțiuni simple
    ● Planșe cu ideograme
    ● Exerciții de tip adevărat/fals cu
    alegere multiplă.
    ● Completare de texte lacunare.
    4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    4.1 Reformularea unei replici
    4.2 Traducerea unor texte funcționale scurte din
    limba chineză în limba romană cu ajutorul
    dicționarului/a aplicațiilor.
    4.3 Sintetizarea sub forma de schemă conținutului
    unui text scris sau mesaj oral.

    ● Mesaje orale (înregistrate sau
    emise de profesor sau elevi)
    ● Texte de informare generală
    ● Notițe
    ● Tehnici de utilizare a
    dicționarului/a aplicațiilor
    4. SUGESTII METODOLOGICE
    CONȚINUTURI RECOMANDATE
    TEME
    Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme:
    ● Relații interumane
    ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber)
    ● Universul tinerilor (cultura, sport)
    ● Obiective turistice în China
    ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc)
    ● Mass-media
    ● Obiceiuri chinezești
    ● Aspecte legate de profesie
    ● Activități din viața cotidiană
    ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic

    ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:
    Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparțin metalimbajului de specialitate.
    Terminologia elementelor de construcție a comunicării nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul activității didactice nu se va apela la conceptualizarea unităților lingvistice utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcții comunicative, nu vor fi tratate izolat și analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultății lor și nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.
    Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării:
    ● Normele de pronunție, sunetele specifice limbii chineze standard (Putonghua), ordinea scrierii caracterelor.
    ● Tonurile limbii chineze
    ● Interogația cu particulele ma și ne, interogația cu pronumele interogativ, interogația alternativă
    ● Pronumele personal - forma de singular și cea de plural, pronumele de politețe, pronumele demonstrative, pronumele interogativ
    ● Predicatul adjectival
    ● Exprimarea posesiei cu sau fără ajutorul particulei de
    ● CCL - exprimarea locului cu ajutorul prepoziției zai
    ● CCT - topica unităților de timp în propoziția în limba chineză/Exprimarea orei/exprimarea datei
    ● Numeralul de la 1 la 99
    ● Clasificatorii

    FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII:
    Pe parcursul clasei a IX-a se vor exersa următoarele funcții comunicative ale limbii:– A saluta;– A (se) prezenta (pe cineva);– A identifica un obiect;– A localiza elementar;– A descrie simplu ceva/pe cineva (1-2 calități);– A felicita– A mulțumi– A număra

    SCURT GHID METODOLOGIC
    Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:– proiectarea de la Curriculum-ul Național la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare;– transpunerea proiectului în activități didactice concrete;– evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feed-back-ului obținut.I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ - este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situația concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul școlar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.
    Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a programei și a manualului.2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc.3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă.5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate.
    Structura planificării calendaristice

    Nr.
    U.Î.
     
     
     
     

     
    Conținuturi ale U.Î.
    ● detalieri tematice
    ● elemente de construcție
    a comunicării
    ● funcții comunicative

    Competențe
    specifice
    vizate
     
     
     

    Număr
    de ore
    alocate
     
     
     

    Săptămâna
     
     
     
     
     

    Observații
     
     
     
     
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     
    II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
    Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice.
    Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

    Detalieri ale conținuturilor
    unității de învățare
     

    Competențe
    specifice
    vizate

    Activități
    de învățare
     

    Resurse
     
     

    Evaluare
     
     

    Ce?
     

    De ce?
     

    Cum?
     

    Cu ce?
     

    Cât? (În ce
    măsură?)

    - tema (detaliată pe lecții)
    - text / tip de text
    - elemente de construcție a
    comunicării
    - funcții comunicative

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
    III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare– exerciții de identificare– exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris– exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)– exerciții de desprindere / înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire)– exerciții de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente,– proiecte2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare– exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri– exerciții de completare de formulare, text lacunar– exerciții de construire a paragrafului– exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan– exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare– dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere– discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming– expunere / prezentare sub formă de monolog– exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)– exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat– exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris)– proiecte3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă– exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns,– joc de rol, discuție, dezbatere– prezentare– exerciții de grup: formulare / ordonare / esențializare a unor idei / enunțuri– exerciții de formulare / construire a unei argumentări– exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate– exerciții de luare de notițe– proiecte4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare– exerciții de transfer și transformare– exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)– exerciții de traducere și retroversiune– exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe– exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers– proiecteIV. EVALUAREA
    Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului:– să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor– să identifice lacunele și cauzele lor– să regleze procesul de predare / învățare
    Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare.
    Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competentelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente:
    ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare)
    ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
    ● Proiectul
    ● Portofoliul
    ● Autoevaluarea

    CLASA A X-A1. COMPETENTE GENERALE
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.│
    │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
    │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
    │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare.│
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. VALORI ȘI ATITUDINI
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, spiritual,│
    │ intelectual și fizic. │
    │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și │
    │ respectul față de cei din jur. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
    │ asiatice. │
    │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la │
    │ mediul de afaceri. │
    │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
    │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic. │
    │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │
    │ receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la civilizația│
    │ spațiului cultural sinic. │
    │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
    │ culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │
    │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor din │
    │ spațiul cultural chinez. │
    │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │
    │ echipă în diferite situații de comunicare. │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    1.1. Identificarea semnificației globale a unui
    mesaj oral clar articulat în contexte familiare.
    1.2. Explorarea unor aspecte culturale simple
    1.3. Selectarea unor informații relevante din
    texte informative scurte.

    ● prezentare orală
    ● imagini publicitare
    ● conversații
    ● dialoguri simple
     
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    2.1. Formularea unui mesaj simplu în situații
    uzuale, cu sprijin din partea interlocutorului
    2.2. Cererea și oferirea de informații referitoare
    la numere, la prețuri, la exprimarea orei
    2.3. Descrierea simplă a unei persoane/unui
    personaj

    ● Paragrafe simple
     
    ● Descriere simplă orală sau scrisă
     
     
     
    3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    3.1 Identificarea informațiilor din panouri și
    semne aflate în locuri publice pentru facilitarea
    orientării.
    3.2 Identificarea datelor cuprinse într-un
    formular simplu (nume, prenume, data nașterii,
    adresa)
    3.3 Orientarea în spațiu pe baza unui set de
    instrucțiuni simple articulate clar și rar

    ● Conversații simple
     
    ● Instrucțiuni simple
     
     
     
     
     
    4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    4.1. Completarea de date personale (nume, prenume,
    adresă, vârstă, pasiuni, etc.)
    4.2. Redactarea de mesaje simple despre sine/
    despre alții

    ● Fragmente de texte de informare
    generală
    ● Fișe și instrucțiuni de lucru
    ● Dialogul și conversația

    SUGESTII METODOLOGICE
    Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte ușoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

    CONȚINUTURI RECOMANDATE
    TEME
    Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme:
    ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber)
    ● Universul tinerilor (cultura, sport)
    ● Obiective turistice în China
    ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc)
    ● Mass-media
    ● Obiceiuri chinezești
    ● Aspecte legate de profesie
    ● Activități din viața cotidiană
    ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții)
    ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic

    ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:
    Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării:
    ● Interogația cu haishi
    ● Substantivele post-poziții
    ● Exprimarea locului cu ajutorul verbelor zai, you și shi
    ● Acțiunea în curs de desfășurare (folosirea lui zheng/zhengzai/zhengzai...ne)
    ● Aspectul perfectiv al verbelor particula modală le, viitorul proxim
    ● Verbele optative
    ● Elementul complementar de grad

    FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII:1. A da și a solicita informații:– a oferi și a solicita informații privind locul de unde vin diverse persoane;– a oferi informații despre programul zilnic/săptămânal (orar școlar, materii școlare etc.);– a oferi informații despre vreme;– a solicita/oferi informații despre diverse evenimente;– a oferi și a solicita informații despre prețuri, alimente etc.2. A descoperi și a exprima atitudini– a refuza o ofertă/invitație;– a exprima obligația de a face ceva.3. A descoperi și a exprima atitudini morale:– a da sfaturi;– a cere scuze.4. A comunica în societate:– a saluta;– a face prezentări;– a oferi un obiect în mod politicos.

    SCURT GHID METODOLOGIC
    Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:– proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare;– evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut.I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
    Elaborarea planificărilor pentru clasa a X-a presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat.2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc.3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă.5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate.
    Structura planificării calendaristice

    Nr.
    U.Î.
     
     
     
     

     
    Conținuturi ale U.Î.
    ● detalieri tematice
    ● elemente de construcție
    a comunicării
    ● funcții comunicative

    Competențe
    specifice
    vizate
     
     
     

    Număr
    de ore
    alocate
     
     
     

    Săptămâna
     
     
     
     
     

    Observații
     
     
     
     
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     
    II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
    Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturi lor, în vederea formării competențelor specifice.
    Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

    Detalieri ale conținuturilor
    unității de învățare
     

    Competențe
    specifice
    vizate

    Activități
    de învățare
     

    Resurse
     
     

    Evaluare
     
     

    Ce?
     

    De ce?
     

    Cum?
     

    Cu ce?
     

    Cât? (În ce
    măsură?)

    - tema (detaliată pe lecții)
    - text / tip de text
    - elemente de construcție a
    comunicării
    - funcții comunicative

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
    III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare– exerciții de identificare– exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris– exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)– exerciții de desprindere / înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire)– exerciții de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente,– proiecte2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare– exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri– exerciții de completare de formulare, text lacunar– exerciții de construire a paragrafului– exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan– exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare– dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere– discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming– expunere / prezentare sub formă de monolog– exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)– exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat– exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris)– proiecte3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă– exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns,– joc de rol, discuție, dezbatere– prezentare– exerciții de grup: formulare / ordonare / esențializare a unor idei / enunțuri– exerciții de formulare / construire a unei argumentări– exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate– exerciții de luare de notițe– proiecte4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare– exerciții de transfer și transformare– exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)– exerciții de traducere și retroversiune– exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe– exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers– proiecteIV. EVALUAREA
    Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului:– să stabilească nivelul de achiziție a competentelor și a cunoștințelor– să identifice lacunele și cauzele lor– să regleze procesul de predare / învățare
    Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare.
    Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente:
    ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare)
    ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
    ● Proiectul
    ● Portofoliul
    ● Autoevaluarea

    CLASELE A XI-A ȘI A XII-A1. COMPETENȚE GENERALE
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.│
    │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
    │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
    │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare.│
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. VALORI ȘI ATITUDINI
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ ● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, │
    │spiritual, intelectual și fizic. │
    │ ● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și │
    │respectul față de cei din jur. │
    │ ● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
    │asiatice. │
    │ ● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la │
    │mediul de afaceri. │
    │ ● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
    │ ● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic.│
    │ ● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, │
    │prin receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la │
    │civilizația spațiului cultural sinic. │
    │ ● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
    │culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │
    │ ● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor │
    │din spațiul cultural chinez. │
    │ ● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │
    │echipă în diferite situații de comunicare. │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    CLASA A XI-A
    COMPETENTE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    1.1 Identificarea unor detalii din mesaje simple
    articulate clar și rar în contexte cunoscute/
    previzibile
    1.2 Urmărirea unor instrucțiuni simple de
    orientare, în vederea atingerii unui obiectiv
    1.3 Desprinderea semnificației generale a unui
    mesaj rostit cu viteză normală în limba standard.
     
     
     
     

    Tipuri de mesaje orale și scrise:
    - texte de lungime variabilă care
    conțin și elemente de vocabular
    nefamiliare.
    Oral:
    - mesaje emise de cei din jur
    Scris:
    - texte / fragmente autentice de
    informare generală, pagini de
    internet, texte de popularizare:
    știri / articole, texte publicitare
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    2.1 Povestirea / relatarea oral și/sau în scris a
    unor experiențe / întâmplări personale, în termeni
    simpli cu întrebări de sprijin / pe baza unui plan
    dat
    2.2 Formularea de întrebări și răspunsuri și de
    opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu
    îi place, pe o temă dată

    ● Povestire/Prezentare orală/scrisă
    ● Paragrafe/texte scurte pe diverse
    arii tematice
    ● Dialoguri
    ● Formulare, chestionare și alte
    documente specifice domeniului de
    specializare
    3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    3.1 Formularea de opinii / sugestii, solicitarea
    și formularea de instrucțiuni în cadrul unei
    activități în grup
    3.2 Exprimarea acordului și dezacordului într-o
    discuție formală sau informală pe teme cunoscute.
     

    ● Discuții, dialoguri
    ● Opinii, sugestii, sfaturi
    ● Scrisoare, mesaj e-mail
    Moduri de interacțiune: față în
    față, în perechi / grup mic; la
    telefon, corespondență
    4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    4.1. Manifestarea interesului pentru participarea
    la schimbul de mesaje scrise
    4.2. Descrierea unor aspecte ale vieții cotidiene
    (oameni, locuri, școală, familie, hobby-uri),
    folosind fraze simple

    ● Dialoguri simple (înregistrate sau
    interpretate)
    ● Opinii, comentarii simple
    ● Tehnici de utilizare a
    dicționarului.

    SUGESTII METODOLOGICE
    Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte ușoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

    CONȚINUTURI RECOMANDATE
    TEME
    Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme:
    ● Relații interumane
    ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber)
    ● Universul tinerilor (cultura, sport)
    ● Obiective turistice în China
    ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc)
    ● Mass-media
    ● Obiceiuri chinezești
    ● Aspecte legate de profesie
    ● Activități din viața cotidiană
    ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții)
    ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic

    ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:
    Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării:
    ● Indicarea experienței trecute cu ajutorul particulei aspectuale guo
    ● Propozițiile impersonale (fără S)
    ● Particula modală te pentru schimbarea de situație
    ● Construcția cong...dao, structura yi...jiu
    ● Aspectul continuu al unei acțiuni verbale
    ● Comparația cu ajutorul prepoziției bi, a verbului you și a structurii gen...yiyang
    ● Elementul complementar de rezultat, elementul complementar de direcție simplu

    FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII:– A relata la prezent, trecut– A exprima intenții/planuri de viitor– A descrie obiecte, activități– A prezenta activități generale/ obișnuite– A compara– A solicita și a oferi informații despre evenimente, experiențe prezente și trecute– A exprima preferițe, gusturi– A exprima obligația, interdicția, necesitatea

    SCURT GHID METODOLOGIC
    Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:– proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare;– evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut.I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
    Elaborarea planificărilor pentru clasa a XI-a presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat.2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc.3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturi lor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă.5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate.
    Structura planificării calendaristice

    Nr.
    U.Î.
     
     
     
     

     
    Conținuturi ale U.Î.
    ● detalieri tematice
    ● elemente de construcție
    a comunicării
    ● funcții comunicative

    Competențe
    specifice
    vizate
     
     
     

    Număr
    de ore
    alocate
     
     
     

    Săptămâna
     
     
     
     
     

    Observații
     
     
     
     
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     
    II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
    Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturi lor, în vederea formării competențelor specifice.
    Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

    Detalieri ale conținuturilor
    unității de învățare
     

    Competențe
    specifice
    vizate

    Activități
    de învățare
     

    Resurse
     
     

    Evaluare
     
     

    Ce?
     

    De ce?
     

    Cum?
     

    Cu ce?
     

    Cât? (În ce
    măsură?)

    - tema (detaliată pe lecții)
    - text / tip de text
    - elemente de construcție a
    comunicării
    - funcții comunicative

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
    III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare– exerciții de identificare– exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris– exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)– exerciții de desprindere / înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire)– exerciții de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente,– proiecte2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare– exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri– exerciții de completare de formulare, text lacunar– exerciții de construire a paragrafului– exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan– exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare– dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere– discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming– expunere / prezentare sub formă de monolog– exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)– exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat– exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris)– proiecte3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă– exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns,– joc de rol, discuție, dezbatere– prezentare– exerciții de grup: formulare / ordonare / esențializare a unor idei / enunțuri– exerciții de formulare / construire a unei argumentări– exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate– exerciții de luare de notițe– proiecte4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare– exerciții de transfer și transformare– exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)– exerciții de traducere și retroversiune– exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe– exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers– proiecteIV. EVALUAREA
    Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului:– să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor– să identifice lacunele și cauzele lor– să regleze procesul de predare / învățare
    Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare.
    Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente:
    ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare)
    ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
    ● Proiectul
    ● Portofoliul
    ● Autoevaluarea

    CLASA A XII-A
    COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    1.1 Identificarea semnificației unor schimburi
    verbale pe teme familiare, clar articulate.
    1.2 Desprinderea semnificației globale, a ideilor
    generale și a unor detalii din scurte discuții
    între vorbitori nativi /înregistrări radio / TV
    pe subiecte de interes.
    1.3 Selectarea informațiilor relevante din
    diferite fragmente / texte în vederea îndeplinirii
    unei sarcini de lucru.

    - fragmente / texte de informare
    generală și de specialitate
    - prezentări orale / scrise de
    dificultate medie
    - dialoguri, conversații, interviuri
    - emisiuni radio / TV, înregistrări
    audio video
    - mesaje scrise, cereri
     
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    2.1 Relatarea, oral și/sau în scris unei
    activități desfășurate în grup/a unui fapt divers/
    eveniment/film, pe baza unui plan dat
    2.2 Prezentarea unui monolog pe o tema dată,
    structurat, susținut de exemple din viața
    personală sau din alte surse.
    2.3 Redactarea de texte funcționale variate,
    structurate după model, aducând argumente și
    exemple în sprijinul opiniilor exprimate.

    ● povestire/prezentare orală/scrisă
     
    ● descrieri/comparări de obiecte,
    persoane
     
    ● formulare
     
    ● texte funcționale.
     
    3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    3.1 Preluarea și transmiterea unui mesaj audiat,
    când este permisă cererea pentru repetarea unor
    cuvinte în scopul clarificării
    3.2 Reformularea unui mesaj / unor instrucțiuni,
    la cererea interlocutorului
    3.3 Identificarea intenției vorbitorului /a
    tipului de relație instituită de acesta în
    interacțiunea verbală
     

    - mesaje orale (față în față /
    telefonic)
     
    - dialog, discuție
     
    - instrucțiuni
     
    - texte funcționale: reclamă, anunț,
    cerere, invitație
    4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

    Competențe specifice

    Forme de prezentare a conținuturilor

    4.1 Transferarea informațiilor dintr-un text în
    scheme, tabele, utilizând la nevoie dicționarul
    4.2 Rezumarea, oral și / sau în scris, a unui text
    cunoscut, pe baza unui plan dat
    4.3 Traducerea unor mesaje simple, din limba
    chineză în limba maternă și invers, în situații
    de comunicare familiar

    - fragmente / texte de informare
    generală
    - dialoguri simple (înregistrate sau
    interpretate)
    - rezumat
    - tehnici de utilizare a
    dicționarului

    SUGESTII METODOLOGICE GENERALE
    În clasele a IX-a a XII-a, proiectarea didactică va avea în vedere situații de învățare compatibile cu dezvoltarea de competențe de comunicare corespunzătoare nivelului A2.1 (A1), cu precădere la clasa a XII-a fiind incluse achiziții incipiente de nivel A2.
    Pentru un demers eficient sugerăm:
    ● Folosirea cât mai frecventa a limbii țintă în fraze simple pentru orice situație de comunicare din clasă; se va evita, pe cât posibil, traducerea sau folosirea variantei familiare elevului;
    ● utilizarea non-verbalului pentru a sprijini învățarea intuitivă, profesorul recurgând la mimă, desen, filmulețe pentru a oferi puncte de acces relevante sau pentru a explica un concept;
    ● organizarea de activități pe grupe pentru a stimula interacțiunea în limba țintă; acest context de lucru este și un context de comunicare securizant în care elementele specifice limbii țintă (de la acte de vorbire la aspecte fonetice, de tonalitate) capătă funcționalitate fără niciun efort;
    ● monitorizarea activităților pe grupe în vederea folosirii limbii țintă;
    ● oferirea de exemple și analogii reprezentative pentru intuirea unor regularități ale limbii (articularea atentă și eventuala scriere pe tablă a unor cuvinte pentru a-i sprijini pe elevi în a observa anumite mărci gramaticale, elevii structurându-și astfel progresiv regula); asemenea exemple nu ar trebui să facă obiectul unor lecții sau secvențe de lecții separate, ci să apară în mod firesc pe parcursul diverselor activități de comunicare (profesorul poate propune un "stop-cadru" pentru observarea regularității și poate oferi mai multe exemple, eventual solicitând elevilor să găsească și ci ceva similar; profesorul și clasa pot dezvolta împreună un set de semne / gesturi convenționale care să le amintească elevilor anumite regularități);
    ● recurgerea la un context autentic de comunicare, creat în clasă pentru a practica actele de vorbire recomandate și pentru a dezvolta competențele stipulate în prezenta programă;
    ● realizarea unei lecturi de comprehensiune: accentele formative trebuie să fie puse pe semnificații și pe explorarea acestora la nivelul textului; lectura este un scop explicit al învățării, de maximă importanță pentru cunoaștere și pentru dezvoltarea personală a elevului; lectura nu trebuie să fie utilizată ca mijloc pentru practicarea vocabularului și a gramaticii; totodată, lectura cu voce tare, ca activitate în sine, poate fi contraproductivă pentru comprehensiune; pronunția și intonația vor fi exersate prin activități de tipul: recitare de poezii, jocuri amuzante (de pronunție), cântece;
    ● recomandăm folosirea unei varietăți de texte care să cuprindă și elemente iconice - afiș, plan, tabel, bandă desenată, pliante bogat ilustrate etc.;
    ● stimularea exprimării orale și scrise simple, care se dezvoltă progresiv - de exemplu, în cadrul descrierii vom începe cu o singură trăsătură simplă (mic, mare, culori), apoi vom trece la două trăsături (de exemplu dimensiune + culoare) și așa mai departe;
    ● propunerea de teme motivante de lucru - teme simple pentru care se oferă sprijin în clasă sau prin intermediul TIC;
    ● propunerea de sarcini de lucru la alegere pentru a stimula implicarea tuturor elevilor; diversificarea sarcinilor de lucru se poate face în funcție de:– profilul cognitiv al elevului (de exemplu, ca răspuns la o solicitare de lectură elevii pot desena/ mima/ explica pentru a indica ceea ce au înțeles din text);– nivelul de achiziție (de exemplu, relatarea unei acțiuni sau a mai multora);– interese (de exemplu, modalități de luciu la proiecte sau de prezentare a acestora);
    ● centrarea probelor de evaluare pe măsurarea nivelului de performanță în cadrul diverselor competențe specifice avute în vedere (de ex., sarcini de producere a unui mesaj scris, înțelegerea unui text scris sau audiat).

    CONȚINUTURI RECOMANDATE
    TEME
    Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme:
    ● Relații interumane
    ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber)
    ● Universul tinerilor (cultura, sport)
    ● Obiective turistice în China
    ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc)
    ● Mass-media
    ● Obiceiuri chinezești
    ● Aspecte legate de profesie
    ● Activități din viața cotidiană
    ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții)
    ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic
    ● Stiluri de viață în lumea est-asiatică

    ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII:
    Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării:
    ● Elementul complementar de direcție complex
    ● Prepoziția ba
    ● Propoziția pasivă marcată și pasivă nemarcată
    ● Folosirea conjuncțiilor

    FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII:– A solicita și a oferi informații legate de completarea unui formular– A solicita și a oferi informații despre produse și servicii (inclusiv despre costuri, prețuri, etc.)– A solicita și a oferi informații despre fenomene, evenimente, experiențe, acțiuni și activități profesionale– A formula comparații între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activități, evenimente, procese– A exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune– A solicita și acorda/refuza permisiunea de face ceva– A utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei conversații (inclusiv telefonice)– A întrerupe în mod politicos– A solicita și a da instrucțiuni– A solicita și a da sfaturi– A solicita și a formula propuneri, sugestii– A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul– A corecta/încuraja/avertiza pe cineva– A exprima acordul/dezacordul cu un curs de acțiune– A caracteriza persoane, fapte, acțiuni– A formula concluzii– A exprima obligația / necesitatea / interdicția de a face ceva– A exprima diverse grade de certitudine/ incertitudine– A exprima condiții– A exprima cauze și consecințe– A exprima intenții, dorințe, preferințe– A exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere– A exprima o hotărâre sau o promisiune– A solicita opinii / puncte de vedere personale– A exprima și a motiva acordul / dezacordul față de opiniile altora– A cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj– A cere și a da detalii și explicații– A solicita repetarea și reformularea

    SCURT GHID METODOLOGIC
    Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:– proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare;– evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut.I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
    Elaborarea planificărilor pentru clasa a XII-a presupune următoarele etape:1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat.2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc.3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă.5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate.
    Structura planificării calendaristice

    Nr.
    U.Î.
     
     
     
     

     
    Conținuturi ale U.Î.
    ● detalieri tematice
    ● elemente de construcție
    a comunicării
    ● funcții comunicative

    Competențe
    specifice
    vizate
     
     
     

    Număr
    de ore
    alocate
     
     
     

    Săptămâna
     
     
     
     
     

    Observații
     
     
     
     
     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     
    II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
    Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice.
    Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată.

    Detalieri ale conținuturilor
    unității de învățare
     

    Competențe
    specifice
    vizate

    Activități
    de învățare
     

    Resurse
     
     

    Evaluare
     
     

    Ce?
     

    De ce?
     

    Cum?
     

    Cu ce?
     

    Cât? (În ce
    măsură?)

    - tema (detaliată pe lecții)
    - text / tip de text
    - elemente de construcție a
    comunicării
    - funcții comunicative

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     

     
     
     
     
     
    III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare– exerciții de identificare– exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris– exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)– exerciții de desprindere / înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire)– proiecte2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare– exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri– exerciții de completare de formulare, text lacunar– exerciții de construire a paragrafului– exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan– exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare– dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere– discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming– expunere / prezentare sub formă de monolog– exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)– exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat– exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris)– proiecte3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă– exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns,– joc de rol, discuție, dezbatere– prezentare– exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate– exerciții de luare de notițe– proiecte4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare– exerciții de transfer și transformare– exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)– exerciții de traducere și retroversiune– proiecteIV. EVALUAREA
    Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului:– să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor– să identifice lacunele și cauzele lor– să regleze procesul de predare / învățare
    Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare.
    Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente:
    ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare)
    ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
    ● Proiectul
    ● Portofoliul
    ● Autoevaluarea

    CONDIȚII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ȘI DE EVALUARE
    ● Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul școlar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul.
    ● Stabilirea competențelor care vor fi vizate și a conținuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligația acestora fiind să asigure achiziționarea de către elevi a tuturor competențelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător.
    ● Corelarea competențelor cu conținuturile tematice, lingvistice și funcționale recomandate în programa școlară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.
    ● Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra și a funcțiilor comunicative care se vor achiziționa și exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.
    ● În activitatea de învățare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive și activități centrate pe elev.
    ● Temele pentru acasă vor fi stabilite astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depășească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs
    ● Instrumentele și probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competențele din programe și în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.

    -------