DECIZIE nr. 54 din 25 ianuarie 2011
referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 90 din 3 februarie 2011



    Cu Adresa nr. 4.931 din 23 decembrie 2010, secretarul general al Senatului României a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată de un grup de 30 de senatori, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. l) din Constituţie şi art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru exercitarea controlului de constituţionalitate cu privire la Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii.
    Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 17.966 din 23 decembrie 2010 şi constituie obiectul Dosarului nr. 4.808L/2/2010.
    La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile celor 30 de senatori. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituţionalitate sunt următorii: Dorel-Constantin-Vasile Borza, Petru Başa, Mircea-Marius Banias, Vasile Nistor, Mihai Niţă, Ion Ruşeţ, Ioan Sbîrciu, Marian-Iulian Rasaliu, Tudor Udriştoiu, Nicolae Dobra, Sorina-Luminiţa Plăcintă, Toader Mocanu, Vasile Pintilie, Fillip Petru, Gheorghe Bîrlea, Viorel-Riceard Badea, Şerban Rădulescu, Gabriel Berca, Alexandru Pereş, Tudor Panţuru, Ion Bara, Dorin Păran, Gheorghe David, Ovidiu Marian, Iulian Urban, Dumitru-Florian Staicu, Orest Onofrei, Feldman Radu Alexandru, Radu Mircea Berceanu şi Dorel Jurcan.
    Autorii sesizării consideră neconstituţională Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 133 alin. (2) lit. b) şi (4), precum şi ale art. 148 alin. (4), dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
    În acest sens, autorii contestaţiei arată că prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 au fost aleşi Corina Adriana Dumitrescu şi Teodor Victor Alistar ca reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii.
    Validarea de către Senat a lui Teodor Victor Alistar în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fără a ţine cont de efectele pe care le implică actul de constatare a stării sale de incompatibilitate, determină neconstituţionalitatea hotărârii menţionate. Astfel, pe 20 iulie 2009, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că Teodor Victor Alistar s-a aflat, în perioada 23 ianuarie 2007-1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, întrucât a deţinut concomitent calităţile de funcţionar public - purtător de cuvânt în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, director executiv în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă, începând cu anul 2004, şi avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual de avocatură "Alistar Teodor Victor", începând cu 23 ianuarie 2007 şi până în prezent. Constatarea stării de incompatibilitate a lui Teodor Victor Alistar a rămas definitivă şi irevocabilă, după ce acesta nu a contestat decizia Agenţiei Naţionale de Integritate în termenul prevăzut de lege la instanţa corespunzătoare. De asemenea, numele lui Victor Alistar se regăseşte, din iulie 2009, într-un dosar de cercetare a infracţiunii de fals în declaraţii.
    În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 24 decembrie 2010, Curtea Constituţională a solicitat punctul de vedere al preşedintelui Senatului asupra sesizării de neconstituţionalitate.
    La data de 14 ianuarie 2011, preşedintele Senatului a comunicat punctul de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate în care apreciază că aceasta este neîntemeiată.
    În acest sens, arată că, în temeiul art. 19 din Legea nr. 317/2004, Biroul permanent al Senatului a hotărât declanşarea procedurilor privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, stabilind un calendar.
    În şedinţa din 14 decembrie 2010, Comisia juridică a examinat toate documentele transmise de Biroul permanent pentru cele patru candidaturi depuse şi a constatat, pe de o parte, că toţi cei patru candidaţi îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi aleşi în funcţia de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar pe de altă parte, că nu a fost depusă, în termenul legal, nicio contestaţie împotriva candidaturilor depuse.
    Pe baza raportului favorabil întocmit de Comisia juridică, Plenul Senatului a hotărât, prin vot, alegerea Corinei Adriana Dumitrescu şi a lui Teodor Victor Alistar în această funcţie, pentru un mandat de 6 ani, sens în care a fost adoptată Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010.
    La data de 21 decembrie 2010, deci ulterior publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 17 decembrie 2010, Agenţia Naţională de Integritate a transmis preşedintelui Senatului Actul de constatare nr. A/1.130/I.I/2009 al Inspecţiei de Integritate cu privire la starea de incompatibilitate în care s-ar afla Teodor Victor Alistar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, datorită exercitării profesiei de avocat simultan cu deţinerea calităţii de funcţionar public, act care ar fi rămas definitiv prin necontestare.
    În legătură cu acest aspect, Teodor Victor Alistar a depus la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului certificatul de grefă eliberat, la cererea sa, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, din care rezultă că acesta a declarat recurs împotriva Încheierii de şedinţă din data de 22 septembrie 2010, prin care s-a suspendat judecata cauzei ce are ca obiect cererea formulată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici de anulare a unor ordine ale preşedintelui acestei agenţii şi de anulare a actului de constatare a incompatibilităţii nr. A/1.130/I.I/2009 emis de Agenţia Naţională de Integritate.
    Acest certificat a fost depus, în copie, la dosarul cauzei, la data de 13 ianuarie 2011. De aceea, "Comisia juridică nu se poate pronunţa cu privire la litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată, urmând să propună o soluţie după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Până atunci nu poate fi îngrădit dreptul unei persoane de a candida la funcţiile şi demnităţile publice, garantat de art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală."
    La data de 24 decembrie 2010, Curtea Constituţională a solicitat secretarului general al Senatului stenograma şedinţei de validare, respectiv raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, pe baza căruia au fost aleşi, prin Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010, cei doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii.
    Secretarul General al Senatului a comunicat Curţii Constituţionale documentele solicitate cu adresa nr. 48 din 12 ianuarie 2011, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 229 din 12 ianuarie 2011.
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
    examinând sesizarea, punctul de vedere al preşedintelui Senatului, lucrările şi documentele depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010, prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională este o autoritate independentă de toate celelalte autorităţi publice sau puteri, care îşi găseşte reglementarea în cuprinsul Legii fundamentale, având ca scop garantarea supremaţiei acesteia.
    Prevederile constituţionale ale art. 146 lit. l) stabilesc că instanţa constituţională îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea sa organică.
    În sensul acestor prevederi constituţionale, au fost completate dispoziţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, stabilindu-se o nouă competenţă, anume controlul constituţionalităţii hotărârilor Plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor Plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului.
    Curtea constată că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional.
    Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate fundamentală a statului, reglementată de prevederile art. 133 şi art. 134 din Constituţie, cuprinse în secţiunea a 3-a din cap. VI Autoritatea judecătorească al titlului III - Autorităţile publice.
    În acest sens, Hotărârea Plenului Senatului de alegere a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.
    În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie, precum şi ale art. 1, art. 3 alin. (2), art. 10, art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 47/1992 Curtea Constituţională, fiind legal sesizată, este competentă să se pronunţe asupra sesizării de neconstituţionalitate.
    Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii.
    Autorii sesizării susţin că această hotărâre contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 133 alin. (2) lit. b) şi alin. (4), precum şi ale art. 148 alin. (4), dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
    Examinând obiectul şi temeiurile sesizării, Curtea reţine că potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţie şi art. 1 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, acesta "este garantul independenţei justiţiei".
    Consiliul Superior al Magistraturii, în componenţa sa, reflectă structura autorităţii judecătoreşti şi asigură legătura cu societatea civilă.
    Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit, conform art. 3 din Legea nr. 317/2004, din 19 membri, din care doi sunt "reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat".
    Autorii sesizării solicită Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea Hotărârii Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010, în principal, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.", deoarece Teodor Victor Alistar a fost ales de către Senat în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fără să ţină cont de efectele pe care le implică actul de constatare a stării sale de incompatibilitate emis de Agenţia Naţională de Integritate pe data de 20 iulie 2009.
    Cu privire la acest aspect, Curtea reţine că Agenţia Naţională de Integritate a constatat că Teodor Victor Alistar s-a aflat, în perioada 23 ianuarie 2007-1 martie 2009, în stare de incompatibilitate, întrucât a deţinut concomitent calităţile de funcţionar public - purtător de cuvânt în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, director executiv în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă, începând cu anul 2004, şi avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual de avocatură "Alistar Teodor Victor", începând cu 23 ianuarie 2007 şi până în prezent.
    Constatarea stării de incompatibilitate a lui Teodor Victor Alistar a rămas definitivă la data de 7 august 2009, acesta necontestând actul Agenţiei Naţionale de Integritate în termenul prevăzut de lege, la instanţa competentă.
    Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 25 alin. (2) ultima teză din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, "În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate."
    Curtea precizează că alegerea reprezentanţilor societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a îndeplinirii cerinţelor legale pentru ocuparea respectivei demnităţi, a competenţelor profesionale, a reputaţiei morale şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor izvorâte fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.
    Curtea constată că toate aceste aspecte reliefează faptul că Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea lui Teodor Victor Alistar ca reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de lege sus-citate, ceea ce atrage neconstituţionalitatea acesteia în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie." şi ale art. 16 alin. (2), conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege."
    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie, al art. 1, art. 3, art. 10 şi art. 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea şi constată că Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii este neconstituţională.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Deliberarea a avut loc la data de 25 ianuarie 2011 şi la ea au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan şi Tudorel Toader, judecători.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
    AUGUSTIN ZEGREAN
    Magistrat-asistent-şef,
    Doina Suliman
    -------