REGULAMENT din 15 noiembrie 2012 privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară
EMITENT
  • CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII - PLENUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 802 din 29 noiembrie 2012

    Capitolul I Dispoziții generale

    Articolul 1

    Prezentele norme stabilesc cadrul metodologic de desfășurare a activităților de analiză, verificare și control efectuate de Inspecția Judiciară, în scopul definirii și aplicării unitare a procedurilor privind efectuarea lucrărilor de inspecție.


    Secţiunea 1 Atribuțiile Inspecției Judiciare

    Articolul 2
    (1) Inspecția Judiciară este o structură cu personalitate juridică, care funcționează în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și îndeplinește, prin inspectorii judiciari numiți în condițiile legii, atribuții de analiză, verificare și control, în domeniile specifice de activitate.(2) În exercitarea acestor atribuții Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale.


    Articolul 3
    (1) Atribuțiile de analiză, verificare și control exercitate de inspectorii judiciari, conform dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, sunt structurate în două categorii:
    a) atribuții privind activitatea și conduita judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, precum și a magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție;
    b) atribuții de control privind activitatea instanțelor/parchetelor.
    (2) Atribuțiile inspectorilor judiciari în legătură cu activitatea și conduita magistraților constau în:
    a) verificarea sesizărilor adresate Inspecției Judiciare sau a sesizărilor din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, precum și a magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. e) și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    b) în materie disciplinară, dispunerea și efectuarea cercetării disciplinare, în vederea exercitării acțiunii disciplinare față de judecători, procurori, inclusiv față de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, și magistrați-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    c) efectuarea verificărilor privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, conform dispozițiilor art. 36 1 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu modificările și completările ulterioare;
    d) efectuarea verificărilor privind condiția bunei reputații pentru judecătorii și procurorii în funcție, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    e) efectuarea verificărilor privind conduita, deontologia și integritatea candidaților la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, conform prevederilor art. 9 pct. 16 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012, cu modificările ulterioare;
    f) efectuarea verificărilor pentru soluționarea cererilor privind apărarea reputației profesionale și a independenței judecătorilor și procurorilor, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. g) și art. 30 din Legea nr. 317/2004, republicată;
    g) efectuarea verificărilor privind îndeplinirea condiției de bună reputație a candidaților la funcția de inspector judiciar, conform prevederilor Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari.
    (3) Atribuțiile de control ale inspectorilor judiciari privind activitatea instanțelor și parchetelor constau în:
    a) efectuarea de verificări la instanțele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente, punerea în executare a hotărârilor penale și civile, conform dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    b) efectuarea de verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea și înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate și independența procurorilor, respectarea termenelor, redactarea și comunicarea actelor procedurale, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    c) efectuarea de verificări privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente, pentru asigurarea bunei funcționări a instanței și a parchetului, a calității corespunzătoare a serviciului, conform prevederilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 317/2004, republicată;
    d) efectuarea verificărilor prevăzute de art. 21^1 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru revocarea din funcțiile de conducere a judecătorilor și procurorilor, pentru motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.


    Secţiunea a 2-a Scopul activității Inspecției Judiciare

    Articolul 4

    Activitatea Inspecției Judiciare are drept scop:
    a) îmbunătățirea performanței organizaționale a instanțelor și parchetelor și aplicarea unitară a normelor procedurale, prin formularea de propuneri adecvate, pe baza datelor rezultate din verificările efectuate, și furnizarea unor informații obiective instituțiilor implicate în gestionarea sistemului judiciar;
    b) responsabilizarea magistraților, prin identificarea situațiilor sau cazurilor care atrag răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor care au calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, și a magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție ori care constituie încălcări ale normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005;
    c) propunerea măsurilor adecvate, ca urmare a verificării situațiilor în care se invocă încălcarea reputației profesionale, a imparțialității și independenței judecătorilor și procurorilor, precum și a independenței sistemului judiciar;
    d) identificarea vulnerabilităților din sistemul judiciar, înlăturarea disfuncționalităților și prevenirea riscurilor în activitatea instanțelor și parchetelor.


    Secţiunea a 3-a Principiile care guvernează activitatea Inspecției Judiciare
    § 3.1. Principiul legalității

    Articolul 5

    Activitatea Inspecției Judiciare se desfășoară în conformitate cu legea.

    § 3.2. Principiul respectării independenței judecătorului și procurorului și al autorității de lucru judecat

    Articolul 6
    (1) Verificările efectuate de Inspecția Judiciară se desfășoară conform dispozițiilor art. 46 alin. (2), art. 64 alin. (2) și art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea principiilor independenței judecătorilor și procurorilor, supunerii lor numai legii, precum și autorității de lucru judecat.(2) Controlul exercitat de Inspecția Judiciară nu poate pune în discuție soluția pronunțată prin hotărârile judecătorești supuse căilor de atac prevăzute de lege și nici soluțiile adoptate de procurori, care pot fi verificate numai în cadrul și limitele date de principiul controlului ierarhic sau de instanțele de judecată.

    § 3.3. Principiul imparțialității și independenței inspectorilor

    Articolul 7
    (1) În exercitarea atribuțiilor specifice, inspectorii judiciari sunt obligați să adopte o atitudine obiectivă, echidistantă și neutră, de natură a înlătura orice suspiciuni privind lipsa de imparțialitate.(2) Pentru asigurarea caracterului imparțial și independent al activității, inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanțelor ori parchetelor unde inspectorul a funcționat.(3) Prin sintagma instanțele și parchetele unde inspectorul a funcționat se înțelege ultima instanță sau ultimul parchet la care inspectorul judiciar și-a desfășurat activitatea anterior numirii.(4) Imparțialitatea și independența exercitării atribuțiilor de către inspectorii judiciari sunt asigurate prin repartizarea aleatorie a lucrărilor.(5) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu poate avea loc numai în cazurile limitativ prevăzute de lege și de Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

    § 3.4. Principiul confidențialității

    Articolul 8
    (1) Verificările și întocmirea lucrărilor de inspecție se realizează cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.(2) Actele, documentele sau orice informații referitoare la lucrările aflate pe rolul Inspecției Judiciare au caracter confidențial, cu excepția celor care constituie, potrivit legii, informații de interes public.

    § 3.5. Principiul transparenței

    Articolul 9

    Activitatea Inspecției Judiciare se desfășoară cu respectarea principiului transparenței, potrivit căruia atât aspectele semnalate și tematica controalelor, cât și rezultatul verificărilor efectuate de inspectorii judiciari sunt aduse la cunoștință magistratului vizat sau, după caz, conducerii instanțelor/parchetelor.


    Capitolul II Procedura de soluționare a sesizărilor privind activitatea și conduita judecătorilor, procurorilor și a magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție

    Secţiunea 1 Procedura efectuării verificărilor prealabile
    § 1.1. Modalitățile de sesizare

    Articolul 10
    (1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată de ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de către orice persoană interesată, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători, procurori și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.(2) Petițiile înaintate Inspecției Judiciare de către ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără menționarea expresă a exercitării atribuțiilor de titular al acțiunii disciplinare, prevăzute de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, se înregistrează și se soluționează conform procedurii prevăzute pentru cazurile în care Inspecția Judiciară este sesizată din oficiu sau de o persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii.(3) Sesizările care nu sunt semnate de petenți, nu conțin datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, după înregistrarea în registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare, se clasează de către inspectorul-șef, prin rezoluție definitivă.(4) Prin adresa de comunicare către petent a rezoluției de clasare se precizează posibilitatea de a formula o nouă sesizare, cu îndeplinirea condițiilor legale.(5) În cazul în care aspectele semnalate în sesizările adresate Inspecției Judiciare excedează atribuțiilor sau competenței acesteia, petițiile se înaintează instituțiilor competente, prin adresă semnată de inspectorul-șef; măsura se comunică persoanei care a formulat petiția.(6) Sesizarea din oficiu a Inspecției Judiciare se realizează pe baza procesului-verbal întocmit de inspectorul-șef sau a procesului-verbal întocmit de inspectorul judiciar și avizat de șeful direcției corespunzătoare și de inspectorul-șef.

    § 1.2. Desemnarea inspectorilor judiciari

    Articolul 11
    (1) După înregistrare, în raport cu calitatea persoanei vizate, sesizările se repartizează de inspectorul-șef spre soluționare uneia dintre cele două direcții de inspecție judiciară.(2) În cazul în care sesizarea privește atât un judecător/magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și un procuror, lucrarea se înregistrează distinct la ambele direcții de inspecție.(3) Prin repartizare aleatorie, șefii direcțiilor de inspecție desemnează inspectorul judiciar sau, în cauzele complexe, echipa de inspectori judiciari care urmează să efectueze verificările și stabilesc termenul de soluționare a lucrărilor.(4) Termenul de 45 de zile prevăzut de art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, poate fi prelungit cu încă 45 de zile, la solicitarea motivată a inspectorului judiciar sau a echipei de inspectori judiciari, în funcție de complexitatea sesizării, de volumul de lucru al inspectorului/echipei de inspectori desemnați sau de existența altor motive întemeiate.(5) În funcție de natura sesizării și de urgența acesteia, șeful de direcție poate stabili un termen de soluționare mai scurt decât cel de 45 de zile.(6) În cazul de conexitate prevăzut de art. 45 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, republicată, sesizările se conexează la prima lucrare înregistrată la Inspecția Judiciară, pe baza referatului întocmit de inspectorii judiciari învestiți cu soluționarea sesizărilor ulterioare, avizat de șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare.(7) Procedura de soluționare a lucrărilor conexate este aceea corespunzătoare primei sesizări înregistrate la Inspecția Judiciară, indiferent de titularul acțiunii disciplinare.(8) În cazul sesizării din oficiu prin proces-verbal întocmit de inspectorul judiciar, pentru respectarea principiului continuității, dosarul nou-format se soluționează de către inspectorul judiciar care a dispus sesizarea.

    § 1.3. Desfășurarea verificărilor prealabile

    Articolul 12
    (1) După primirea dosarului, în funcție de aspectele sesizate, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari solicită instanțelor sau parchetelor vizate, prin adresă semnată de unul dintre inspectorii desemnați, relațiile necesare soluționării lucrării și prevăzute de dispozițiile art. 73 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată.(2) Verificările efectuate de conducerea instanțelor/parchetelor în vederea comunicării relațiilor solicitate se derulează cu respectarea dispozițiilor art. 46 alin. (2), art. 64 alin. (2) și art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(3) Rezultatul verificărilor și înscrisurile solicitate de inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari, precum și înscrisurile considerate relevante de către conducerea instanței/parchetului se transmit direct Inspecției Judiciare, prin curier, fax ori prin poșta specială, precum și prin poșta electronică, pe adresa de e-mail a inspectorului judiciar semnatar al adresei, situație în care documentele se scanează.(4) În raport cu aspectele sesizate, inspectorii judiciari pot utiliza, în completarea relațiilor comunicate de instanță/parchet, și următoarele surse de documentare:
    a) informații din baza de date din sistemul informatic ECRIS al instanțelor/parchetelor;
    b) date și informații din evidențele Inspecției Judiciare sau ale Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv actele de control anterioare, lucrările efectuate pentru soluționarea unor sesizări ce au legătură cu cele supuse verificărilor;
    c) acte, relații de la alte instituții sau autorități, precum și de la orice alte persoane fizice sau juridice;
    d) orice alte date, informații sau relații pe care le consideră necesare pentru soluționarea sesizării.


    Articolul 13
    (1) În cazul în care pentru lămurirea aspectelor sesizate este necesară și efectuarea de verificări directe, inspectorii judiciari, de regulă, anunță, în prealabil, conducerea instanței/parchetului cu privire la data prezentării și obiectul verificărilor.(2) În situațiile în care se impune efectuarea unor verificări inopinate, prin excepție, comunicarea prezenței inspectorilor judiciari la sediul instanței/parchetului și a obiectului verificărilor se realizează după finalizarea acestora.(3) Verificările prealabile directe, de regulă, se efectuează în timpul programului de lucru al instanței sau parchetului; cu acordul conducerii instanței/parchetului, verificările pot fi efectuate și după orele de program.


    Articolul 14
    (1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari pot desfășura următoarele activități:
    a) accesarea bazei de date a sistemului informatic ECRIS al instanței/parchetului;
    b) examinarea registrelor, mapelor de hotărâri și a altor evidențe ale instanței/parchetului unde își desfășoară activitatea judecătorul/procurorul verificat;
    c) examinarea lucrărilor care au legătură cu aspectele sesizate;
    d) solicitarea copiilor de pe documentele apreciate ca fiind relevante pentru soluționarea lucrării;
    e) solicitarea relațiilor sau actelor pe care le consideră necesare de la alte autorități și instituții, precum și de la persoane fizice sau juridice care au cunoștință despre aspectele sesizate;
    f) solicitarea unui punct de vedere judecătorului/procurorului sau magistratului asistent a cărui activitate este vizată sau de la ceilalți judecători/procurori/magistrați asistenți și de la personalul instanței/parchetului, cu acordul acestora; în situația în care persoana de la care se solicită un punct de vedere nu este de acord să poarte discuții cu inspectorii judiciari sau să își exprime în scris poziția, se încheie un proces-verbal în care se consemnează această împrejurare;
    g) orice alte activități sau verificări necesare lămuririi aspectelor sesizate.
    (2) Verificările prealabile efectuate de inspectorii judiciari, ca urmare a unei sesizări, sunt, de regulă, limitate la aspectele semnalate. Inspectorii judiciari pot însă constata, cu ocazia efectuării verificărilor, orice alte încălcări ale normelor legale sau regulamentare, situație în care întocmesc un proces-verbal de sesizare din oficiu în condițiile art. 10 alin. (6).

    § 1.4. Finalizarea verificărilor prealabile. Dispoziții generale

    Articolul 15

    Finalizarea verificărilor prealabile se constată printr-un proces-verbal întocmit de către inspectorii judiciari, care au efectuat verificările.


    Articolul 16
    (1) Dacă în urma verificărilor prealabile efectuate se constată disfuncționalități în activitatea instanțelor sau parchetelor ori elemente de practică neunitară, inspectorii judiciari întocmesc, alături de rezoluția de clasare sau propunere de clasare, o notă în care sunt evidențiate aspectele constatate și propunerile formulate.(2) În cazurile în care soluționarea sau reglementarea aspectelor semnalate sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, nota, avizată de inspectorul-șef, se înaintează secției corespunzătoare sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 17
    (1) În situația în care Inspecția Judiciară este sesizată cu aspecte care au făcut obiectulunor verificări anterioare, pentru care, după caz, s-a formulat răspuns sau s-a dispus clasarea, respingerea sesizării, cercetarea disciplinară sau exercitarea acțiunii disciplinare de către Inspecția Judiciară, noua sesizare primește același număr de înregistrare cu cel al sesizării anterioare.(2) În cazul prevăzut de alin. (1), inspectorul judiciar desemnat întocmește un referat cu propunere de arhivare a lucrării, care se avizează de către șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare.(3) Măsura dispusă, conform alin. (2), se comunică petentului, iar, în cazul sesizării Inspecției Judiciare în temeiul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, titularului acțiunii disciplinare i se transmite rezultatul verificărilor anterioare, prin adresă semnată de inspectorul-șef.(4) Sesizările ulterioare cu același conținut se arhivează, fără răspuns către petent, pe baza referatului întocmit de inspectorul judiciar desemnat.(5) Dacă noua sesizare cuprinde și aspecte noi, care nu au făcut obiectul verificărilor anterioare, aceasta se înregistrează sub număr nou și se efectuează verificări prealabile cu privire la aspectele nou-sesizate, conform dispozițiilor art. 11-14.(6) În cazul prevăzut la alin. (5), după soluționarea lucrării, titularului acțiunii disciplinare i se comunică și rezultatul verificărilor anterioare.

    § 1.5. Finalizarea verificărilor prealabile în cazul sesizării Inspecției Judiciare în condițiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată

    Articolul 18
    (1) În situația în care se constată, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari dispun, prin rezoluție, clasarea sesizării.(2) Rezoluția de clasare se întocmește, de regulă, în termen de 10 zile de la finalizarea verificărilor prealabile și cuprinde date referitoare la: data și modalitatea de sesizare, aspectele sesizate, conținutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, situația de fapt reținută și argumentarea soluției, raportat la aspectele sesizate și la rezultatul verificărilor, precum și dispozițiile legale aplicabile în speță.(3) Rezoluția de clasare, semnată de inspectorii judiciari, este supusă verificării și avizării de către șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef.(4) După avizare, rezoluția de clasare se comunică petiționarului, persoanei vizate prin sesizare și, după caz, instituțiilor care au transmis sesizarea, prin adresă semnată de inspectorul-șef.


    Articolul 19
    (1) În situația în care, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, se constată că există indicii cu privire la săvârșirea unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari dispun, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare, de regulă, în termen de 7 zile de la data finalizării verificărilor prealabile.(2) Rezoluția prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, situația de fapt reținută, fundamentarea soluției de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate, rezultatul verificărilor și dispozițiile legale aplicabile în speță.

    § 1.6. Finalizarea verificărilor prealabile în cazul sesizării Inspecției Judiciare în condițiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată

    Articolul 20
    (1) În situația în care, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile unei abateri disciplinare, în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării verificărilor prealabile inspectorii judiciari întocmesc rezoluția cu propunere de clasare, care se comunică titularilor acțiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-șef.(2) Dispozițiile referitoare la conținutul rezoluției, prevăzute de art. 18 alin. (2), se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 21
    (1) În cazul în care, primind rezoluția cu propunerea de clasare, ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție dispune motivat completarea verificărilor prealabile, acestea se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării la Inspecția Judiciară, de regulă, de către inspectorii judiciari care au întocmit rezoluția.(2) Finalizarea completării verificărilor prealabile se constată de inspectorii judiciari, prin proces-verbal.(3) În situația în care, ca urmare a completării verificărilor, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc o nouă rezoluție cu propunere de clasare.(4) În conținutul acestei rezoluții se includ, alături de datele prevăzute de art. 18 alin. (2), următoarele mențiuni: data finalizării completării verificărilor prealabile, aspectele noi rezultate din completarea verificărilor și fundamentarea propunerii de clasare prin raportare și la aceste aspecte.


    Articolul 22
    (1) Dacă în urma completării verificărilor se constată existența indiciilor privind săvârșirea unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc rezoluție cu propunere de începere a cercetării disciplinare.(2) Dispozițiile art. 19 alin. (2) referitoare la conținutul rezoluției se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 23

    Rezoluția cu propunere de începere a cercetării disciplinare se înaintează titularului acțiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-șef, în termen de 7 zile de la data finalizării verificărilor prealabile.


    Secţiunea a 2-a Cercetarea disciplinară
    § 2.1. Dispoziții generale

    Articolul 24
    (1) În vederea exercitării acțiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecția Judiciară, prin inspectorii judiciari.(2) Cercetarea disciplinară se efectuează, în raport cu calitatea persoanei vizate, de către inspectorii din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori, care, după caz, au dispus ori au propus începerea cercetării disciplinare. În caz de imposibilitate a persoanelor menționate anterior, precum și în situația în care inspectorul judiciar care a efectuat verificările prealabile a propus clasarea sesizării potrivit dispozițiilor art. 45 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 317/2004, republicată, cercetarea disciplinară se efectuează de către un alt inspector judiciar desemnat de inspectorul-șef, ca urmare a repartizării aleatorii.(3) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data începerii acesteia, cu excepția situației în care intervine suspendarea.(4) Pentru motive întemeiate cercetarea disciplinară poate fi prelungită cu maximum 30 de zile.(5) Prelungirea cercetării disciplinare se dispune prin rezoluție de către inspectorul-șef, în temeiul solicitării motivate formulate de inspectorul judiciar sau de echipa de inspectori judiciari.(6) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia existența sau inexistența vinovăției.(7) Cercetarea disciplinară se desfășoară cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la informațiile clasificate și la protecția datelor cu caracter personal.


    Articolul 25
    (1) Pe durata cercetării disciplinare, în cazul în care inspectorul sau echipa de inspectori judiciari apreciază că exercitarea în continuare a funcției de către judecătorul/procurorul cercetat ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurii disciplinare sau că această procedură este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției, formulează o notă cu propunere de suspendare din funcție a magistratului până la finalizarea procedurii.(2) Nota cu propunerea de suspendare din funcție a magistratului conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele semnalate prin sesizare, argumentarea propunerii de suspendare din funcție.(3) Nota se înaintează, prin adresă semnată de inspectorul-șef, secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

    § 2.2. Procedura cercetării disciplinare

    Articolul 26
    (1) În vederea efectuării cercetării disciplinare, inspectorul judiciar comunică magistratului, față de care s-a dispus începerea cercetării disciplinare, invitația de participare la cercetarea disciplinară și o copie a rezoluției prin care s-a început cercetarea disciplinară.(2) Actele prevăzute la alin. (1) și adresa de înaintare, semnate de inspectorul judiciar, se înmânează persoanei cercetate, prin intermediul președintelui instanței/secției sau al prim-procurorului/șefului secției parchetului unde funcționează magistratul vizat, sub semnătură de primire, pe dovada de comunicare.(3) După semnarea dovezii de comunicare, aceasta este remisă Inspecției Judiciare prin fax și, în original, inspectorului judiciar sau echipei de inspectori judiciari care efectuează cercetarea disciplinară, în momentul prezentării la instanță/parchet.(4) În cazul în care se refuză primirea actelor prevăzute la alin. (1) sau semnarea dovezii de comunicare a acestora, se întocmește de către președintele instanței/secției sau prim-procurorul/șeful secției parchetului un proces-verbal în care se consemnează această împrejurare; procesul-verbal se transmite Inspecției Judiciare, conform dispozițiilor alin. (3).(5) Dacă persoana cercetată este plecată din țară sau lipsește de la sediul instanței/parchetului pentru o perioadă mai lungă de timp, aceasta este înștiințată despre începerea cercetării disciplinare în modalitatea stabilită de inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari; modalitatea de ducere la îndeplinire a înștiințării se consemnează într-un proces-verbal.(6) În cazul în care s-au făcut toate demersurile necesare și nu s-a putut lua legătura cu persoana cercetată disciplinar, această situație se menționează într-un proces-verbal.(7) Nerealizarea procedurii de comunicare, din motive obiective, nu împiedică efectuarea cercetării disciplinare și nu afectează valabilitatea acesteia.


    Articolul 27
    (1) La data stabilită pentru efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari se prezintă la sediul instanței/parchetului, unde funcționează persoana cercetată disciplinar.(2) În cursul cercetării disciplinare, având în vedere caracterul administrativ al procedurii, nu se poate recuza inspectorul judiciar care efectuează cercetarea disciplinară. Ori de câte ori, față de calitatea persoanei cercetate, imparțialitatea cercetării disciplinare ar putea fi afectată, inspectorul-șef poate dispune, în condițiile legii, redistribuirea lucrării, din oficiu sau la cererea motivată a inspectorului judiciar care efectuează cercetarea disciplinară, a persoanei cercetate ori a autorului sesizării.(3) Refuzul persoanei cercetate disciplinar de a se prezenta la cercetare se constată prin proces-verbal și nu împiedică efectuarea cercetării.(4) În caz de imposibilitate obiectivă de prezentare la cercetare a persoanei vizate, se încheie un proces-verbal și se întocmește o nouă invitație, prin care se fixează o altă dată pentru efectuarea cercetării disciplinare.(5) În cazul în care, din cauza neprezentării în mod repetat la cercetare a magistratului vizat sau a imposibilității repetate de îndeplinire a procedurii de comunicare cu acesta, indiferent de natura motivului, există posibilitatea depășirii termenului maxim de 90 de zile, prevăzut de art. 46 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, sau a termenului de maximum 2 ani de la data săvârșirii faptei, prevăzut de art. 46 alin. (7) din același act normativ, cercetarea disciplinară se efectuează și în lipsa persoanei cercetate, fără ca această situație să afecteze valabilitatea cercetării.


    Articolul 28
    (1) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru aceeași faptă.(2) Pe baza actului prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală, comunicat de organul de urmărire penală, inspectorul judiciar sau, după caz, echipa de inspectori judiciari dispune, prin rezoluție, suspendarea cercetării disciplinare până la data la care a devenit definitivă soluția pronunțată în cauza care a determinat suspendarea.(3) După comunicarea de către organul de urmărire penală a soluției definitive pronunțate în cauza care a determinat suspendarea, se dispune, prin rezoluție, de către inspectorul judiciar sau, după caz, de către echipa de inspectori judiciari reluarea cercetării disciplinare, care continuă de la ultimul act efectuat în cauză.


    Articolul 29
    (1) În situația în care persoana vizată se prezintă la data stabilită pentru efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar îi pune la dispoziție dosarul cuprinzând probele administrate în cursul verificărilor prealabile.(2) După studierea dosarului, inspectorul judiciar sau unul din membrii echipei de inspectori judiciari procedează la ascultarea persoanei cercetate și încheie în acest sens un proces-verbal de ascultare, în care se consemnează conținutul declarației date; procesul-verbal de ascultare este semnat pe fiecare pagină de persoana cercetată și de inspectorul judiciar care efectuează cercetarea disciplinară. Persoana cercetată poate fi asistată de un avocat ori de un alt judecător ori procuror.(3) Dacă persoana cercetată a întocmit o declarație scrisă cu privire la aspectele cuprinse în rezoluția de începere a cercetării disciplinare, aceasta se atașează la dosarul de cercetare disciplinară.(4) Ascultarea persoanei cercetate de către inspectorul judiciar sau unul din membrii echipei de inspectori judiciari, care efectuează cercetarea disciplinară, este obligatorie și în cazul în care se depune la dosar declarație scrisă.(5) Refuzul persoanei cercetate de a da declarații nu împiedică efectuarea cercetării și se consemnează într-un procesul-verbal, precum și în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.


    Articolul 30
    (1) După ascultarea persoanei cercetate, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari procedează la verificarea apărărilor și la administrarea probelor solicitate în apărare.(2) În cazul existenței unei imposibilități de administrare a unora dintre probele solicitate sau în cazul în care inspectorul/echipa de inspectori judiciari apreciază că probele solicitate nu sunt utile și pertinente pentru determinarea împrejurărilor săvârșirii faptei sau a existenței ori inexistenței vinovăției, respinge motivat probele respective, consemnând în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare probele solicitate și motivele care au determinat respingerea acestora.(3) Respingerea administrării probelor solicitate, în condițiile prevăzute de alin. (2), nu afectează valabilitatea cercetării și nu împiedică persoana cercetată să reitereze cererea sa de probațiune în fața secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.(4) Inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari, în funcție de aspectele rezultate din declarația persoanei cercetate sau din probele depuse de aceasta în apărare, poate administra din oficiu orice alte probe pe care le consideră necesare pentru stabilirea faptelor și urmărilor acestora, a împrejurărilor în care au fost săvârșite, a existenței ori inexistenței vinovăției, consemnând în procesul-verbal de efectuare a cercetării probele administrate din oficiu.(5) În cazul ascultării altor persoane, inspectorul judiciar sau unul dintre membrii echipei de inspectori judiciari procedează la consemnarea declarației într-un proces-verbal care se semnează, pe fiecare pagină, de persoana ascultată și de inspectorul judiciar care a consemnat declarația.(6) Dacă persoanele a căror ascultare se solicită sau este considerată necesară de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari refuză să dea declarații, această împrejurare se consemnează într-un proces-verbal, precum și în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.(7) După administrarea tuturor probelor, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari prezintă persoanei cercetate toate probele administrate în cursul efectuării cercetării disciplinare, aspect care este consemnat în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.(8) În cazul în care sunt formulate obiecțiuni de către persoana cercetată, acestea se consemnează în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare.

    § 2.3. Finalizarea cercetării disciplinare

    Articolul 31
    (1) La finalizarea cercetării disciplinare se întocmește un proces-verbal de efectuare a cercetării disciplinare, în care se menționează toate activitățile realizate pe parcursul cercetării disciplinare, precum și orice alte aspecte relevante pentru modalitatea de desfășurare a procedurii.(2) După încheierea procesului-verbal de efectuare a cercetării disciplinare nu se mai administrează alte probe și nu se iau în considerare înscrisurile depuse.


    Articolul 32
    (1) În situația în care Inspecția Judiciară a fost sesizată în condițiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, se întocmește de către inspectorul judiciar sau, după caz, de către echipa de inspectori judiciari o rezoluție privind rezultatul cercetării disciplinare, în termen de cel mult 7 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.(2) Rezoluția prevăzută la alin. (1) conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, data începerii cercetării disciplinare, data finalizării cercetării disciplinare, situația de fapt rezultată din verificările prealabile și din cercetarea disciplinară, apărările formulate de magistrat pe parcursul verificărilor prealabile și cercetării disciplinare, fundamentarea propunerii de respingere a sesizării sau de admitere a sesizării și de exercitare a acțiunii disciplinare, raportate la aspectele sesizate și la rezultatul verificărilor și cercetării, precum și la dispozițiile legale aplicabile în speță.(3) Rezoluția se înaintează titularilor acțiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-șef, în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea cercetării.(4) În situația în care, primind rezoluția, titularul acțiunii disciplinare dispune completarea cercetării disciplinare, aceasta se efectuează, de regulă, de către același inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data când a fost înregistrată solicitarea de completare la Inspecția Judiciară.(5) După efectuarea completării cercetării disciplinare, se întocmește de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari o nouă rezoluție, care se comunică titularului acțiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia.(6) Rezoluția prevăzută de alin. (5) conține, pe lângă aspectele cuprinse în rezoluția anterioară, și următoarele mențiuni: data finalizării completării cercetării disciplinare, aspectele noi rezultate ca urmare a completării dispuse, fundamentarea propunerii de respingere a sesizării sau de admitere a sesizării și de exercitare a acțiunii disciplinare, raportate la aspectele rezultate din completarea cercetării.


    Articolul 33
    (1) În situația în care Inspecția Judiciară a fost sesizată în condițiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 , republicată, cu modificările ulterioare, se întocmește de către inspectorul judiciar sau, după caz, de către echipa de inspectori judiciari, în termen de 20 de zile de la data finalizării cercetării disciplinare, o rezoluție prin care se dispune una dintre următoarele soluții:
    a) admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
    b) respingerea sesizării, în cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii disciplinare.
    (la 20-04-2016, Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 340 din 29 martie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 20 aprilie 2016. )
    (2) Dispozițiile referitoare la conținutul rezoluției, prevăzute de art. 32 alin. (2), se aplică în mod corespunzător.(3) Rezoluțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt supuse avizării de către directorul de direcție și confirmării de către inspectorul-șef în termenul prevăzut de art. 46 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 , republicată, cu modificările ulterioare.
    (la 20-04-2016, Alin. (3) al art. 33 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 340 din 29 martie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 20 aprilie 2016. )
    (4) Inspectorul-șef poate dispune, din oficiu sau la propunerea șefului de direcție, prin rezoluție motivată:
    a) completarea cercetării disciplinare;
    b) infirmarea rezoluției emise de inspectorul judiciar sau de echipa de inspectori judiciari.
    (5) Completarea cercetării disciplinare se efectuează în cel mult 30 de zile de la data dispunerii acesteia, de regulă, de către același inspector judiciar sau aceeași echipă de inspectori judiciari.(6) După completarea cercetării disciplinare, se întocmește de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari o nouă rezoluție, care cuprinde, în mod corespunzător, mențiunile prevăzute de art. 32 alin. (6).(7) Prin rezoluția prevăzută de alin. (4) lit. b), inspectorul-șef poate dispune una din următoarele soluții:
    a) admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
    b) respingerea sesizării.


    Articolul 34

    Rezoluția de admitere a sesizării prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. a), confirmată de inspectorul-șef, precum și rezoluția emisă de inspectorul-șef, în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (7) lit. a), se comunică magistratului cercetat și se înaintează secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult 30 zile de la data finalizării cercetării, prin adresă semnată de inspectorul-șef.


    Articolul 35

    Rezoluția de respingere a sesizării prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. b), confirmată de inspectorul-șef, precum și rezoluția emisă de inspectorul-șef, în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (7) lit. b), se comunică persoanei care a formulat sesizarea, magistratului vizat și, după caz, instituțiilor care au transmis sesizarea, prin adresă semnată de inspectorul-șef.


    Articolul 36
    (1) Rezoluțiile de respingere a sesizării prevăzute de art. 35 pot fi contestate de persoana care a făcut sesizarea, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile, la Secția de contencios administrativ a Curții de Apel București.(2) În cazul în care, prin hotărârea Curții de Apel București, se dispune desființarea rezoluției contestate și trimiterea dosarului la Inspecția Judiciară pentru continuarea procedurii disciplinare, dosarul este repartizat aleatoriu, conform dispozițiilor art. 11 alin. (1) -(3) care se aplică în mod corespunzător.(3) Termenul de soluționare a dosarului nu poate fi mare de 30 de zile și se stabilește astfel încât să nu se împlinească termenul de prescripție al răspunderii disciplinare.(4) Dispozițiile referitoare la efectuarea și completarea cercetării disciplinare, precum și la soluțiile care pot fi dispuse de inspectorii judiciari, prin rezoluție, se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 37
    (1) În situația în care, în cursul cercetării disciplinare, se constată că există indicii cu privire la încălcarea de către magistratul cercetat a normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari întocmesc, în mod distinct, un raport, prin care se sesizează secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aspectele constatate.(2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, actele efectuate în cursul cercetării disciplinare, data finalizării cercetării disciplinare, prezentarea situației de fapt și a apărărilor formulate de persoana cercetată, soluția pronunțată în urma cercetării disciplinare, argumentarea sesizării secției Consiliului Superior al Magistraturii privind încălcarea normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, raportate la rezultatul verificărilor prealabile și al cercetării disciplinare și la dispozițiile legale incidente în speță.(3) Raportul, avizat de șeful de direcție de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, este înaintat secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistratură, în termen de cel mult 30 zile de la data finalizării cercetării.


    Secţiunea a 3-a Procedura efectuării verificărilor privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor

    Articolul 38
    (1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de către orice persoană, în legătură cu încălcarea de către judecători, procurori și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție a normelor Codului deontologic al judecătorilor sau procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005.(2) Dispozițiile art. 10 alin. (3) - (4) și (6) și art. 11 alin. (1) - (7) se aplică în mod corespunzător.(3) Dispozițiile referitoare la procedura efectuării verificărilor prealabile, prevăzute de art. 12 - 14, se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 39
    (1) În cadrul verificărilor se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia existența sau inexistența vinovăției.(2) În cazul în care se apreciază că sunt necesare verificări directe, inspectorul judiciar comunică magistratului verificat data stabilită pentru efectuarea verificărilor, printr-o invitație, la care se anexează copia sesizării.(3) Procedura de efectuare a verificărilor se desfășoară conform dispozițiilor art. 26 alin. (2) - (7) și art. 27 alin. (1) - (4), care se aplică în mod corespunzător.(4) În cazul în care, din cauza neprezentării în mod repetat la efectuarea verificărilor a magistratului vizat sau a imposibilității repetate de îndeplinire a procedurii de comunicare cu acesta, indiferent de natura motivului, există posibilitatea depășirii termenului maxim de 90 de zile, prevăzut de art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, sau a termenului de un an de la data săvârșirii faptei, verificarea se efectuează și în lipsă, fără ca acest lucru să afecteze valabilitatea acesteia.(5) În situația în care judecătorul/procurorul față de care se efectuează verificările se prezintă la data stabilită pentru efectuarea verificărilor, procedura prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (2) - (5), art. 30 și 31 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 40
    (1) Rezultatul verificărilor privind încălcarea normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor se consemnează într-un raport întocmit de către inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari.(2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, prezentarea situației de fapt și a apărărilor formulate de persoana verificată, argumentarea soluției propuse secției Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul verificărilor și dispozițiile legale incidente în speță.(3) Raportul, avizat de șeful de direcție de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, este înaintat secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistratură, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării verificării.(4) În procedura de avizare a raportului, inspectorul-șef, din oficiu sau la propunerea șefului de direcție, poate dispune, prin rezoluție, completarea verificărilor.(5) Completarea verificărilor se efectuează, în termen de maximum 30 de zile de la data rezoluției inspectorului-șef, de către același inspector judiciar sau aceeași echipă de inspectori judiciari, întocmindu-se un nou raport.(6) Raportul prevăzut de alin. (5) conține, pe lângă aspectele cuprinse în raportul anterior, și următoarele mențiuni: data finalizării completării verificărilor, aspectele noi rezultate ca urmare a completării, argumentarea soluției propuse secției Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere aspectele rezultate din completarea verificărilor.(7) Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.


    Secţiunea a 4-a Procedura efectuării verificărilor privind condiția bunei reputații pentru judecătorii și procurorii în funcție

    Articolul 41
    (1) Verificările referitoare la condiția bunei reputații pentru judecătorii și procurorii în funcții se efectuează, ca urmare a sesizării din oficiu a Inspecției Judiciare, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a oricărei persoane interesate.(2) Dispozițiile art. 10 alin. (3) - (4) și (6) și art. 11 alin. (1) - (7) se aplică în mod corespunzător.(3) Procedura de efectuare a verificărilor prevăzută de art. 12 - 14 și art. 39 se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 42
    (1) Pe parcursul procedurii de verificare și constatare a condiției de bună reputație, în cazul în care inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari apreciază că exercitarea în continuare a funcției de către judecătorul/procurorul vizat ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurii sau că această procedură este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției, formulează o notă cu propunere de suspendare din funcție a magistratului până la finalizarea procedurii.(2) Nota cu propunerea de suspendare din funcție a magistratului conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele semnalate prin sesizare, argumentarea propunerii de suspendare din funcție.(3) Nota se înaintează, prin adresă semnată de inspectorul-șef, secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 43
    (1) Rezultatul verificărilor referitoare la condiția bunei reputații pentru judecătorii și procurorii în funcții se consemnează într-un raport întocmit de către inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari.(2) Dispozițiile prevăzute de art. 40 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(3) Raportul prevăzut la alin. (1), avizat de șeful direcției de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, se comunică judecătorului/procurorului verificat și persoanei care a înaintat sesizarea, în vederea formulării de obiecții, în termen de 15 zile de la data întocmirii.(4) Obiecțiile se formulează în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului și se transmit Inspecției Judiciare.(5) După expirarea termenului prevăzut de alin. (4), raportul de inspecție prevăzut la alin. (1), împreună cu materialul care a stat la baza întocmirii acestuia, eventualele obiecții formulate de magistratul vizat și de persoana care a înaintat sesizarea, precum și, dacă este cazul, împreună cu răspunsul Inspecției Judiciare referitor la acestea se înaintează secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.(6) În situația în care secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune retrimiterea raportului pentru completarea verificărilor, aceasta se efectuează de către același inspector judiciar sau de către aceeași echipă de inspectori judiciari, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea la Inspecția Judiciară a dispoziției secției.(7) După completarea verificărilor dispuse de secția Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmește un nou raport, care conține atât datele cuprinse în raportul anterior, cât și următoarele mențiuni: data finalizării completării verificărilor, aspectele noi rezultate ca urmare a completării, argumentarea soluției propuse secției Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul completării verificărilor.(8) Raportul prevăzut de alin. (7), avizat de șeful direcției de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, în termen de 15 zile de la data întocmirii, se înaintează secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.


    Secţiunea a 5-a Procedura de efectuare a verificărilor privind conduita, deontologia și integritatea candidaților la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție

    Articolul 44
    (1) Verificările privind conduita, deontologia și integritatea candidaților la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție se efectuează de către inspectorii judiciari, la solicitarea comisiei de organizare a concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 9 pct. 16 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012, cu modificările ulterioare.(2) Dispozițiile art. 11 alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 45

    Conform dispozițiilor art. 25 alin. (6) și art. 26 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012, cu modificările ulterioare, verificările privind conduita, deontologia și integritatea candidaților la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție vizează:
    a) conduita profesională în timpul ședinței de judecată și relația cu justițiabilii, avocații, experții, interpreții în timpul exercitării funcției;
    b) relațiile cu colegii, grefierii, restul personalului instanței ori al parchetului la care au funcționat ori al personalului instanțelor sau al parchetelor superioare ori inferioare ierarhic;
    c) conduita în societate;
    d) integritatea, evitarea conflictelor de interese de orice natură, imparțialitatea;
    e) modul în care se raportează la valori precum independența justiției și a judecătorului/procurorului.


    Articolul 46
    (1) Verificările privind conduita profesională în timpul ședinței de judecată și relația cu justițiabilii, avocații, experții, interpreții în timpul exercitării funcției se realizează de inspectorii judiciari prin asistarea la ședințele de judecată, precum și prin solicitarea de relații de la barou, corpul experților și interpreților.(2) În vederea efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1), inspectorul judiciar solicită conducerii instanței/secției sau parchetului planificarea în ședințele de judecată a judecătorului/procurorului de ședință și asistă la ședințele de judecată, fără a anunța, în prealabil, magistratul vizat sau conducerea instanței/parchetului.(3) Inspectorul judiciar înștiințează, ulterior asistării la ședința de judecată, conducerea instanței cu privire la activitatea desfășurată și obiectul verificărilor.(4) În raport cu calitatea candidatului, se solicită relații de la parchetul de pe lângă instanța unde își desfășoară activitatea judecătorul sau, după caz, de la instanța corespunzătoare parchetului unde candidatul este procuror.


    Articolul 47
    (1) Verificarea aspectelor prevăzute la art. 45 lit. b) și c) se realizează prin discuții între inspectorul judiciar și colegii candidatului, grefierii, restul personalului instanței/parchetului la care a funcționat sau al personalului instanțelor/parchetelor superioare ori inferioare ierarhic.(2) Conținutul discuțiilor dintre inspectorul judiciar și colegii, grefierii, restul personalului instanței ori al parchetului, personalul instanțelor/parchetelor superioare sau inferioare ierarhic și conducerile instanțelor/parchetelor este consemnat, în rezumat, într-un proces-verbal, fără a se indica nominal autorul fiecăreia dintre susțineri.


    Articolul 48
    (1) Pentru verificarea aspectelor referitoare la integritatea și imparțialitatea candidatului și evitarea conflictelor de interese de orice natură inspectorul judiciar analizează cazurile în care au fost formulate cereri de recuzare a candidatului sau cereri de abținere de către acesta, situațiile în care candidatul a semnalat colegiului de conducere conflictele de interese de orice natură și modul de soluționare.(2) În vederea efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1), inspectorul judiciar poate solicita relații de la parchetul competent sau de la orice alte instituții cu competență în domeniu și poate utiliza date sau informații din evidențele Inspecției Judiciare și ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la candidat.(3) Cu acordul candidatului, pot fi consultate de către inspectorul judiciar fișele și rapoartele întocmite de comisia de evaluare cu privire la activitatea profesională a acestuia.


    Articolul 49

    Inspectorul judiciar analizează, în cadrul discuțiilor cu candidatul, modul în care acesta se raportează la valori precum independența justiției și a judecătorului.


    Articolul 50
    (1) După finalizarea verificărilor, inspectorul judiciar întocmește un proces-verbal, în care consemnează toate activitățile efectuate, precum și orice alte aspecte relevante cu privire la modul de desfășurare a procedurii.(2) Inspectorul judiciar întocmește un raport care cuprinde următoarele: data sesizării Inspecției Judiciare, data efectuării verificărilor, prezentarea pe scurt a conținutului verificărilor, data finalizării verificărilor, concluziile rezultate în urma efectuării verificărilor.(3) Raportul este înaintat comisiei de organizare a concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin adresă semnată de inspectorul-șef.


    Secţiunea a 6-a Procedura de efectuare a verificărilor privind activitatea profesională și îndeplinirea condiției de bună reputație de către candidații la funcția de inspector judiciar

    Articolul 51
    (1) Verificările privind îndeplinirea condiției de bună reputație, precum și alte aspecte relevante din activitatea profesională și conduita candidaților la funcția de inspector judiciar se efectuează la solicitarea comisiei de examinare, prevăzută la art. 11 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012.(2) Dispozițiile art. 11 alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător.


    Articolul 52
    (1) Principalele aspecte vizate de verificările cu privire la îndeplinirea condiției de bună reputație, precum și la alte aspecte relevante din activitatea și conduita candidaților la funcția de inspector judiciar sunt prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. a)-e).(2) Dispozițiile art. 46 - 49 și art. 50 alin. (1) - (2) referitoare la procedura de efectuare a verificărilor se aplică în mod corespunzător.(3) Raportul întocmit de inspectorul judiciar este înaintat comisiei de examinare prevăzute la art. 11 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012.


    Secţiunea a 7-a Procedura de efectuare a verificărilor pentru soluționarea sesizărilor cu privire la independența și imparțialitatea judecătorilor și procurorilor și a cererilor privind apărarea reputației profesionale și a independenței acestora

    Articolul 53
    (1) Verificările pentru soluționarea sesizărilor cu privire la independența și imparțialitatea judecătorilor și procurorilor și a cererilor privind apărarea reputației profesionale și a independenței acestora se efectuează la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Cererile privind apărarea reputației profesionale și a independenței adresate de judecători și procurori direct Inspecției Judiciare se înaintează, pe cale administrativă, Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Verificările prevăzute la alin. (1) se efectuează în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării; acest termen poate fi prelungit cu încă 15 zile, la solicitarea motivată a inspectorului judiciar sau a echipei de inspectori judiciari, în funcție de complexitatea sesizării, de volumul de lucru al inspectorului/echipei de inspectori desemnați sau de existența altor motive întemeiate. Dispozițiile art. 11 alin. (1)-(3) și (6), art. 12, art. 13 și ale art. 14 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
    (la 20-04-2016, Alin. (3) al art. 53 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 340 din 29 martie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 20 aprilie 2016. )


    Articolul 54
    (1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport întocmit de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari.(2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, prezentarea situației de fapt și argumentarea soluției propuse Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul verificărilor și dispozițiile legale incidente în speță.(3) După avizarea de către șeful direcției de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, raportul se comunică judecătorului/procurorului vizat, în vederea formulării de obiecțiuni.(4) Obiecțiile se formulează în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului și se transmit Inspecției Judiciare.(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (4), raportul de inspecție prevăzut la alin. (1), împreună cu materialul care a stat la baza întocmirii acestuia, eventualele obiecții formulate de magistrat, precum și, dacă este cazul, răspunsul Inspecției Judiciare referitor la acestea se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.


    Capitolul III Realizarea lucrărilor de inspecție referitoare la atribuțiile de control ale Inspecției Judiciare

    Secţiunea 1 Procedura de efectuare a controalelor de către Inspecția Judiciară
    § 1.1. Dispoziții generale

    Articolul 55

    În exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b), c), d) și h) din Legea nr. 317/2004, republicată, Inspecția Judiciară, prin inspectorii judiciari, desfășoară, în principal, următoarele tipuri de control:
    a) controlul privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor, ce decurg din legi și regulamente, de către conducerea instanței sau parchetului;
    b) controlul privind respectarea normelor procedurale și regulamentare de către judecători/procurori și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor;
    c) controlul tematic;
    d) controlul privind remedierea deficiențelor constate ca urmare a unor verificări anterioare.


    Articolul 56
    (1) Controalele prevăzute la art. 55 lit. a)-d) și domeniile specifice de activitate în care se exercită controlul se stabilesc, prin ordin, anual sau ori de câte ori se impune de către inspectorul-șef, după consultarea inspectorilor judiciari, ori la propunerea ministrului justiției, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ordinul inspectorului-șef se comunică Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Plenul sau secțiile Consiliului Superior al Magistraturii pot dispune, prin hotărâre, efectuarea de către Inspecția Judiciară a controalelor prevăzute la art. 55 lit. a)-d), precum și a oricăror altor controale, în condițiile legii.


    Articolul 57

    În cadrul controlului prevăzut la art. 55 lit. a) se verifică modul de îndeplinire de către judecătorii și procurorii cu funcții de conducere a atribuțiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare și comunicare, precum și respectarea obligațiilor prevăzute de legi și regulamente pentru a asigura buna funcționare a instanței sau a parchetului și calitatea corespunzătoare a serviciului public.


    Articolul 58
    (1) Controlul prevăzut la art. 55 lit. b) vizează verificarea respectării de către judecători și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor a normelor procedurale și regulamentare privind primirea și înregistrarea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente, punerea în executare a hotărârilor penale și civile.(2) În cazul parchetelor, obiectul controlului constă în verificarea respectării de către procurori și personalul auxiliar de specialitate a normelor procedurale și regulamentare privind primirea și înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate și independența procurorilor, respectarea termenelor, redactarea și comunicarea actelor procedurale.


    Articolul 59

    Controlul tematic are ca obiect verificarea respectării normelor procedurale și regulamentare privind un anumit domeniu de activitate sau compartiment din cadrul instanțelor și al parchetelor.


    Articolul 60

    Controlul privind remedierea deficiențelor constatate ca urmare a unor verificări anterioare vizează îndeplinirea măsurilor dispuse pentru înlăturarea disfuncționalităților și pentru îmbunătățirea performanței instanței sau parchetului verificat.

    § 1.2. Activitatea premergătoare efectuării controlului

    Articolul 61

    Echipele de control și perioadele în care se desfășoară verificările, obiectivele controlului și structura raportului de control, precum și data predării raportului de control se stabilesc, prin ordin al inspectorului-șef, la propunerea șefului direcției de inspecție judiciară corespunzătoare, după consultarea inspectorilor judiciari.


    Articolul 62
    (1) În vederea efectuării controlului, echipa de inspectori judiciari desemnată solicită conducerii instanței/parchetului unde urmează a se efectua verificările comunicarea datelor și informațiilor necesare în raport cu obiectivele controlului, printr-o adresă avizată de șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare.(2) Echipa de inspectori judiciari poate utiliza și informațiile relevante aflate în evidențele Inspecției Judiciare și ale Consiliului Superior al Magistraturii, precum și pe cele accesibile în sistemul informatic ECRIS al instanței/parchetului verificat.(3) După comunicarea relațiilor solicitate și examinarea datelor prevăzute la alin. (2), echipa de inspectori judiciari realizează o planificare a activităților de control, care se aduce la cunoștința conducerii instanțelor/parchetelor verificate.(4) Coordonatorul echipei de control, desemnat de șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare prin consultarea membrilor echipei de inspectori judiciari, stabilește strategia de efectuare a verificărilor, repartizarea atribuțiilor și modalitatea de întocmire a raportului.

    § 1.3. Modalitatea de desfășurare a controlului

    Articolul 63
    (1) La data stabilită, echipa de control se prezintă la sediul instanței sau al parchetului unde urmează a se efectua verificările și aduce la cunoștința conducerii instanței/parchetului componența echipei, obiectivele controlului, planificarea activităților de control și programul de lucru.(2) Verificările se efectuează, de regulă, în timpul programului de lucru al instanței sau al parchetului; cu acordul conducerii instanței/parchetului, verificările pot fi efectuate și după orele de program.(3) În funcție de volumul de activitate, specificul fiecărei instanțe sau parchet, obiectivele controlului și aspectele identificate în activitatea instanței sau parchetului, se stabilește procentul lucrărilor supuse verificărilor, care se efectuează prin sondaj.(4) Controlul se desfășoară conform obiectivelor stabilite.(5) În cazul constatării unor disfuncționalități majore în activitatea instanțelor/parchetelor controlate, echipa de inspectori judiciari solicită inspectorului-șef extinderea verificărilor sau a obiectivelor controlului.(6) În situația în care, pe parcursul verificărilor, se constată că există indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare sau de încălcare a normelor Codului deontologic de către judecători, procurori sau magistrați asistenți, inspectorul judiciar/echipa de inspectori judiciari întocmește un referat cu propunere de sesizare din oficiu a Inspecției Judiciare și îl înaintează inspectorului-șef.(7) Sesizarea din oficiu a Inspecției Judiciare se realizează pe baza procesului-verbal întocmit de inspectorul-șef, ca urmare a analizei referatului prevăzut la alin. (6).

    § 1.4. Finalizarea controlului

    Articolul 64
    (1) După finalizarea verificărilor, echipa de inspectori judiciari prezintă conducerii instanței/parchetului principalele constatări și concluziile preliminare ale controlului.(2) Raportul de control se întocmește de echipa de inspectori judiciari, conform structurii stabilite.(3) În conținutul raportului prevăzut la alin. (2) sunt prezentate, în mod clar, concis și sintetic, următoarele date: modalitatea de stabilire a controlului și echipei de control, obiectivele controlului, aspectele pozitive din activitatea instanței/parchetului care pot fi generalizate ca bune practici, deficiențele constatate, concluziile și propunerile echipei de inspectori judiciari.(4) În cazul în care se constată o interpretare sau aplicare neunitară a unor dispoziții legale sau regulamentare ori în situația existenței unor dispoziții legale care suscită mai multe interpretări, în cuprinsul raportului se prezintă punctul de vedere al instanței sau al parchetului, precum și, dacă este cazul, constatările echipei de inspectori judiciari cu privire la respectarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.(5) În situația în care verificările efectuate evidențiază exercitarea necorespunzătoare de către persoanele cu funcții de conducere a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale, în raportul de control se menționează și se argumentează propunerea de revocare a acestor persoane din funcția de conducere.(6) Raportul de control, după avizarea de către șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef, este comunicat instanței/parchetului verificat, pentru formularea unor eventuale obiecții, în termenul stabilit de echipa de inspectori judiciari.(7) După împlinirea termenului prevăzut la alin. (6), raportul și eventualele obiecții formulate de instanța/parchetul verificat se înaintează secției corespunzătoare sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.


    Articolul 65
    (1) În cazul în care obiecțiile formulate de instanța/parchetul verificat sunt considerate întemeiate, Secția sau Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune completarea verificărilor, cu indicarea în scris și motivat a aspectelor ce urmează a fi completate.(2) În această situație, după efectuarea completărilor dispuse, se întocmește un nou raport care cuprinde datele menționate în raportul de control inițial și rezultatul verificărilor suplimentare efectuate.(3) După aprobarea de către Secția sau Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, raportul de control se publică pe pagina de internet a Inspecției Judiciare, cu respectarea dispozițiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal.


    Secţiunea a 2-a

    Procedura de efectuare a verificărilor în cazul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare

    Articolul 66

    Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor și procurorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se dispune de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în baza verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară.


    Articolul 67
    (1) Pentru stabilirea incidenței cazului de revocare din funcția de conducere a judecătorilor și procurorilor, prevăzut de dispozițiilor art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, verificările efectuate de Inspecția Judiciară vizează: modalitatea de exercitare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale.(2) La verificarea organizării eficiente a activității sunt avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor.(3) La verificarea comportamentului și comunicării sunt avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere.(4) La verificarea asumării responsabilității sunt avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.(5) La verificarea aptitudinilor manageriale sunt avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.


    Articolul 68
    (1) Dispozițiile privind procedura de efectuare a controlului, prevăzute la art. 61, 62 și art. 63 alin. (1), (2), (6) și (7), se aplică în mod corespunzător.(2) După finalizarea verificărilor, echipa de inspectori judiciari întocmește un raport, în conținutul căruia sunt menționate: modalitatea de stabilire a controlului și echipei de control, obiectivele controlului, aspectele rezultate din verificările efectuate, concluziile și propunerile corespunzătoare situației de fapt reținute.(3) Raportul, după avizarea de către șeful direcției de inspecție judiciară și inspectorul-șef, este înaintat secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

    -------