LEGE nr. 19 din 16 decembrie 1971
cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALA
  • Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 154 din 16 decembrie 1971



    În cadrul vastului program, trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Roman, cu privire la perfecţionarea organizării şi conducerii planificate a economiei, sistemul de preţuri contribuie la repartizarea planificata a muncii sociale pe ramuri, subramuri şi produse, constituie un instrument de măsurare a aportului fiecărei întreprinderi şi ramuri la crearea venitului naţional, precum şi de fundamentare a optiunilor şi deciziilor în vederea realizării eficientei maxime a întregii activităţi economice.
    Sistemul de preţuri are un rol important în realizarea obiectivelor politicii economice de industrializare socialistă şi de dezvoltare intensiva a agriculturii, în lărgirea schimbului intern şi extern de mărfuri, asigurarea stabilitatii monetare şi creşterea nivelului de trai al populaţiei.
    Preţurile au un rol însemnat în aprecierea corespunzătoare a eforturilor şi rezultatelor activităţii întreprinderilor, în întărirea gestiunii lor economice, în cointeresarea acestora la realizarea sarcinilor cantitative şi calitative de plan, la introducerea tehnicii noi şi ridicarea calităţii produselor, la sporirea şi diversificarea producţiei şi serviciilor.
    Reducerea continua a preţului de cost, folosirea raţională a resurselor materiale şi de muncă în toate ramurile economiei naţionale, ca urmare a ridicării productivitatii muncii sociale, asigura sporirea fondurilor necesare reproductiei socialiste largite şi constituie, în acelaşi timp, un factor esenţial pentru creşterea veniturilor reale ale populaţiei în ritmurile şi proportiile prevăzute prin plan.
    Reducerea cheltuielilor de producţie şi circulaţie constituie, totodată, calea principala pentru apropierea preţurilor din ţara noastră de nivelul şi corelatiile de preţuri existente în ţările dezvoltate din punct de vedere economic.
    La baza stabilirii preţurilor - în conformitate cu legile economice obiective - trebuie să stea cheltuielile sociale de producţie, tinindu-se seama totodată de nivelul de dezvoltare a bazei tehnico-materiale şi posibilităţile de satisfacere a cerinţelor pieţei socialiste, organizate. La stabilirea preţurilor trebuie să se aibă în vedere realizarea unor corelatii fundamentale între preţurile diferitelor produse sau grupe de produse, care să contribuie la asigurarea tuturor sortimentelor necesare consumului productiv, investiţiilor, consumului populaţiei şi exportului, precum şi la o circulaţie normală a mărfurilor în economie.
    Stabilirea preţurilor se înfăptuieşte în mod organizat în conformitate cu politica unitară şi coordonata a partidului şi statului. Existenta unor preţuri stabile ce nu pot oscila în funcţie de schimbarea condiţiilor individuale de producţie şi desfacere constituie o premisa de baza pentru fundamentarea şi înfăptuirea planurilor economice, pentru creşterea sistematica a nivelului de trai al populaţiei. Totodată, trebuie asigurata menţinerea concordanţei preţurilor cu cheltuielile sociale prin modificarea preţurilor în raport cu schimbările ce intervin în factorii care au stat la baza stabilirii lor.
    La produsele şi serviciile importante pentru economia naţionala şi consumul populaţiei se stabilesc preţuri unice pe ţara, indiferent de producător şi de costurile individuale de producţie.
    Pentru înfăptuirea obiectivelor prevăzute în plan, şi în primul rind a acelora legate de nivelul de trai al populaţiei şi de acumulare, precum şi pentru întărirea continua a monedei naţionale este necesară o disciplina riguroasă în ce priveşte respectarea regulilor, criteriilor şi normelor de stabilire şi aplicare a preţurilor.
    În vederea perfecţionării şi statornicirii unor reguli şi criterii de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor în economie, precum şi a cadrului organizat în care se desfăşoară întreaga activitate din acest domeniu,
    Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

    Capitolul 1 Dispoziţii generale


    Articolul 1

    În Republica Socialistă România preţurile şi tarifele trebuie să reflecte cheltuielile sociale de producţie, sa ţină seama de valoarea de întrebuinţare a produselor şi să contribuie la înfăptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare în ritm înalt a economiei naţionale şi de creştere continua a productivitatii muncii, la reducerea sistematica a preţului de cost, valorificarea raţională a resurselor materiale şi de muncă, promovarea progresului tehnic, îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea nivelului de trai al întregului popor.
    Statul stabileşte politica preţurilor, organizează şi urmăreşte aplicarea acesteia şi asigura controlul respectării legalităţii şi întărirea disciplinei preţurilor.


    Articolul 2

    Sistemul de preţuri din economia naţionala cuprinde următoarele categorii de preţuri:
    a) preţuri ale producătorilor, care revin unităţilor industriale, de lucrări de construcţii-montaj, agricole, precum şi altor producători;
    b) preţuri de livrare, la care circulă produsele între unităţile socialiste ; în cazul mijloacelor de producţie, preţurile de livrare sînt egale cu cele ale producătorilor, cu excepţiile prevăzute în dispoziţiile legale;
    c) preţuri cu amănuntul, pentru desfacerea produselor şi executarea lucrărilor de construcţii către populaţie;
    d) tarife pentru serviciile prestate unităţilor socialiste şi populaţiei.
    Conţinutul fiecărei categorii de preţ, modul de stabilire şi modificare, regimul de aplicare a preţurilor şi tarifelor, precum şi atribuţiile organelor centrale, organelor locale, ale unităţilor de stat, cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti sînt cele prevăzute în prezenta lege.
    Asimilarea categoriilor de preţuri în vigoare cu cele prevăzute în prezentul articol se face potrivit anexei.


    Articolul 3

    În conformitate cu cerinţele politicii economice şi sociale, precum şi în funcţie de condiţiile de producţie şi desfacere, preţurile şi tarifele prevăzute în art. 2 pot fi:
    - fixe, care se aplică la nivelul la care au fost stabilite;
    - limita, care reprezintă un nivel maxim ce nu poate fi depăşit şi în cadrul căruia se vor putea stabili sau practica preţuri mai mici; în anumite cazuri se vor putea stabili şi limite minime de preţ.
    Preţurile şi tarifele fixe sau limita pot fi unice sau diferenţiate.
    Preţurile şi tarifele unice se aplică pe întreg teritoriul tarii, de toate organele şi unităţile socialiste producătoare şi de desfacere pentru principalele produse şi pentru serviciile de mare importanţa pentru economia naţionala şi nivelul de trai al populaţiei.
    Preţurile şi tarifele diferenţiate se stabilesc la un nivel diferit în funcţie de zone, judeţe, bazine de producţie sau localităţi.
    Preţurile şi tarifele fixe sau limita pot fi diferenţiate şi pe sezoane, pe producători, pe destinaţii sau categorii de beneficiari.
    Preţurile şi tarifele prevăzute în art. 2 pot fi stabilite pentru o perioadă limitată de timp, după care îşi încetează valabilitatea.


    Articolul 4

    Categoriile de preţuri şi tarifele prevăzute în art. 2 din prezenta lege se stabilesc avîndu-se în vedere următoarele:
    - preţul de cost antecalculat, care cuprinde totalitatea cheltuielilor normate necesare executării produsului sau prestării serviciului;
    - beneficiul, care contribuie la asigurarea reproductiei largite, precum şi la cointeresarea unităţilor economice şi a colectivelor de oameni ai muncii pentru îndeplinirea şi depăşirea tuturor indicatorilor de plan.
    La elementele de mai sus se adauga, după caz:
    - impozitul pe circulaţia mărfurilor sau alte prelevări la bugetul de stat, în funcţie de politica economică şi financiară a statului;
    - rabatul (adaosul) comercial, destinat acoperirii cheltuielilor pentru desfacerea mărfurilor şi asigurarea unui beneficiu organizaţiilor comerciale.


    Capitolul 2 Preţul de cost - baza de stabilire a preţurilor


    Articolul 5

    La baza stabilirii oricărei categorii de preţuri trebuie să stea preţul de cost care cuprinde următoarele elemente de cheltuieli:
    a) materii prime şi materiale;
    b) combustibil, energie, apa;
    c) salarii şi contribuţii asupra salariilor;
    d) amortizarea fondurilor fixe;
    e) taxa asupra fondurilor de producţie;
    f) taxa asupra terenurilor;
    g) cheltuieli pentru introducerea tehnicii noi;
    h) dobinzi şi alte cheltuieli băneşti.
    Aceste elemente ale preţului de cost se adapteaza specificului fiecărei ramuri.
    În scopul calculării, analizei şi controlului preţului de cost pe produse, cheltuielile de producţie şi desfacere prevăzute la lit. a-h de mai sus se planifica, se evidenţiază şi se raportează pe articole de calculatie şi se grupează în cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte (de regie).
    La stabilirea preţurilor, calcularea acestor cheltuieli se face pe baza normelor de consum pentru materii prime, materiale, combustibil şi energie, a normelor de muncă, a normelor de amortizare pentru fondurile fixe, precum şi a normelor financiare. În vederea micsorarii continue a cheltuielilor de producţie, ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unităţile socialiste producătoare sînt obligate sa ia măsuri pentru reducerea normelor de consum, în funcţie de perfecţionarea tehnologiei, a organizării producţiei şi a muncii şi a modernizării producţiei. Aceste norme vor fi revizuite odată cu întocmirea planului şi ori de cîte ori este necesar pe parcursul îndeplinirii lui.
    Materiile prime şi materiale, combustibilul şi energia - provenite din mai multe surse de aprovizionare şi pentru care preţurile sînt diferenţiate în funcţie de furnizori - se iau în calcul la preţul mediu ponderat.
    Unităţile producătoare sînt obligate sa urmărească ca aprovizionarea să se facă de la cel mai apropiat furnizor.
    La stabilirea preţului de cost antecalculat este interzisă luarea în considerare a cheltuielilor determinate de rebuturi, amenzi, penalizări şi alte cheltuieli neproductive. Pierderile din rebuturi vor putea fi avute în vedere în preţul de cost antecalculat numai în cazuri excepţionale, cînd acestea sînt inevitabile din punct de vedere tehnologic - în limitele prevăzute în licentele de fabricaţie sau în documentaţiile şi normele legale aprobate - iar scazamintele de materii prime, materiale şi produse finite, în limita cotelor normate de pierderi tehnologice, de transport şi de depozitare.
    Fondul pentru introducerea tehnicii noi se determina prin aplicarea asupra preţului de cost planificat a cotelor procentuale stabilite potrivit legii. Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale vor controla sistematic formarea şi folosirea fondului pentru introducerea tehnicii noi, urmărindu-se utilizarea cît mai raţională şi eficienta a acestuia.
    Taxa asupra fondurilor de producţie, precum şi cea asupra terenurilor sînt menite sa stimuleze utilizarea cît mai raţională a acestora.
    Fondurile de producţie şi categoriile de terenuri asupra cărora se aplică aceste taxe se stabilesc potrivit legii. De asemenea, prin lege se stabilesc nivelul taxelor asupra fondurilor de producţie şi asupra terenurilor, modul de aplicare, reducerile, precum şi scutirile temporare de la plata acestor taxe.


    Articolul 6

    La baza stabilirii preţurilor unice sta preţul de cost mediu la nivel de ramura, antecalculat, care se determina prin luarea în calcul a cheltuielilor de producţie ale tuturor unităţilor care produc aceleaşi produse.
    Pentru produsele la care nu se stabilesc preţuri unice, acestea se determina pe baza preţului de cost antecalculat al unităţilor producătoare subordonate organului sau organizaţiei care stabileşte preţurile.
    Stabilirea preţurilor va fi precedată în toate cazurile de analiza critica a costurilor pe fiecare unitate producătoare - urmărindu-se optimizarea producţiei, valorificarea maxima a rezervelor interne şi oglindirea cheltuielilor realmente necesare, justificate din punct de vedere economic, pentru fabricarea diferitelor produse - precum şi de verificarea documentaţiilor privind calitatea produselor.


    Articolul 7

    Costurile mai mari, determinate de repartizarea nerationala între unităţi a fabricării unui produs, precum şi orice alte cheltuieli nejustificate rezultate din organizarea defectuoasă a producţiei şi a muncii, nu vor fi luate în considerare la stabilirea preţurilor.
    Preţul de cost al produselor fabricate în unităţile producătoare sau secţiile nou înfiinţate se va lua în calcul - pînă la atingerea parametrilor proiectati - la nivelul prevăzut în documentaţiile tehnico-economice aprobate.


    Articolul 8

    Este interzisă crearea de rezerve - sub orice formă - în preţul de cost antecalculat. De asemenea, este interzisă luarea în calcul a cheltuielilor suplimentare determinate de folosirea unor materii prime şi materiale de calitate mai ridicată şi a unor forte de muncă cu calificare superioară celor care sînt necesare pentru executarea normală a produsului, precum şi a cheltuielilor efectuate pentru înlăturarea defectelor de fabricaţie, cu excepţia cheltuielilor pentru executarea obligaţiilor de garanţie, în limita normelor aprobate. Abaterile de la aceste prevederi se sancţionează potrivit legii.


    Capitolul 3 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la mijloacele de producţie industriale


    Articolul 9

    Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unităţile producătoare sînt obligate sa ia măsuri pentru scăderea continua a preţului de cost, astfel ca treptat să se poată reduce preţurile de livrare ale mijloacelor de producţie industriale, contribuind la scăderea sistematica a cheltuielilor de producţie în toate ramurile economiei naţionale, la reducerea costului investiţiilor şi la creşterea eficientei exportului.


    Articolul 10

    Pentru mijloacele de producţie industriale se stabilesc:
    a) preţuri de producţie, care asigura unităţilor producătoare ce lucrează în condiţii normale de dotare, organizare şi gospodărire, recuperarea preţului de cost şi un beneficiu;
    b) preţuri de livrare, care se situeaza de regula la nivelul preţurilor de producţie; în cazurile prevăzute de lege preţurile de livrare cuprind, în afară preţurilor de producţie, impozitul pe circulaţia mărfurilor şi alte prelevări la bugetul de stat.
    Mijloacele de producţie desfăcute prin reţeaua comerţului cu amănuntul se vînd la preţuri stabilite în conformitate cu prevederile cap. V privind "Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la bunurile de consum".


    Articolul 11

    Preţurile mijloacelor de producţie se stabilesc pe baza preţului de cost determinat potrivit prevederilor cap. II din prezenta lege.


    Secţiunea I Determinarea beneficiului


    Articolul 12

    Nivelul beneficiului normat pe ramuri şi subramuri se calculează în raport cu fondurile de producţie - fixe şi circulante - ale acestora. Beneficiul astfel determinat împreună cu taxa asupra fondurilor de producţie constituie o sursa principala pentru reproductia largita în concordanta cu politica de dezvoltare a economiei naţionale.
    La diferentierea nivelului beneficiului normat pe ramuri şi subramuri, în raport cu fondurile de producţie, se va avea în vedere :
    a) dezvoltarea cu prioritate a ramurilor de baza care asigura punerea în valoare a resurselor naturale, inzestrarea tehnica a diferitelor sectoare ale economiei sau care contribuie în proporţie importanţa la lărgirea exportului şi la creşterea eficientei acestuia;
    b) asigurarea pe produse a unei rentabilitati corespunzătoare faţă de preţul de cost atît la nivelul ramurilor, cît şi în unităţile producătoare care lucrează în condiţii normale de dotare, organizare şi gospodărire;
    c) asigurarea unui beneficiu mai ridicat pentru ramurile care necesita cheltuieli suplimentare de cercetare şi experimentare, diversificare şi reinnoire, precum şi pentru cele care sînt supuse unei uzuri morale mai rapide.


    Articolul 13

    Beneficiul determinat potrivit prevederilor art. 12 se raportează la preţul de cost total al ramurii sau subramurii respective, obţinîndu-se astfel rata rentabilitatii medii, care se stabileşte potrivit legii. În cazul ramurilor şi subramurilor la care cheltuielile pentru materii prime şi materiale au o pondere ridicată în preţul de cost, beneficiul poate fi stabilit în raport cu cheltuielile de prelucrare.
    Odată cu ratele rentabilitatii medii pe ramuri şi subramuri se stabilesc şi limitele maxime ale acestora.


    Articolul 14

    Rata rentabilitatii pe produse poate fi diferenţiată în funcţie de cerinţele politicii economice şi de necesităţile de corelare, asigurindu-se pe totalul fiecărei ramuri şi subramuri rata medie a rentabilitatii.


    Articolul 15

    Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unităţile producătoare sînt obligate sa examineze sistematic nivelul preţului de cost şi sa ia măsuri de reducere continua a acestuia, asigurind astfel creşterea rentabilitatii şi ieftinirea producţiei.
    În situaţiile în care, ca urmare a reducerii cheltuielilor de producţie, rentabilitatea medie pe ramuri şi subramuri depăşeşte limita maxima stabilită, preţurile de producţie se reexamineaza, putindu-se reduce, stabili preţuri de livrare - cuprinzînd impozit pe circulaţia mărfurilor sau alte prelevări la bugetul de stat - sau menţine, după caz, în funcţie de cerinţele politicii economice.


    Secţiunea a II-a Preţurile mijloacelor de producţie industriale


    Articolul 16

    La determinarea nivelului preţurilor de producţie şi de livrare ale mijloacelor de producţie industriale se va ţine seama de corelatiile necesare între preţurile diferitelor produse care să exprime raporturile dintre valorile de întrebuinţare ale acestora, concretizate în caracteristicile tehnice-functionale, de durabilitate, estetice, de confort şi alte asemenea caracteristici, avîndu-se în vedere costurile de producţie, beneficiul şi, după caz, impozitul pe circulaţia mărfurilor.


    Articolul 17

    Preţurile ce se stabilesc potrivit prevederilor art. 16 vor trebui să asigure următoarele cerinţe ale politicii economice:
    a) stimularea introducerii în fabricaţie a produselor noi, de un înalt nivel tehnic şi cu o eficienta sporită, în care scop se poate lua în calcul o rentabilitate mai mare decît cea a produselor care satisfac necesitaţi asemănătoare.
    Odată cu stabilirea preţurilor la principalele produse din această categorie se precizează termenele la care se vor face propuneri de reducere a preţurilor de producţie, precum şi cuantumul orientativ al acestor reduceri. La stabilirea acestor termene se va tine seama, în principal, de durata normata de serviciu a fondurilor fixe, de prevederile planului tehnic, precum şi de mărimea perioadei în care tipurile sau categoriile de produse similare se uzeaza moral pe plan mondial.
    În acelaşi scop, rentabilitatea produselor invechite va fi redusă, astfel încît unităţile producătoare să fie cointeresate să le înlocuiască cu altele moderne şi cu eficienta sporită;
    b) stimularea valorificării resurselor naturale, necesare dezvoltării economiei naţionale chiar în situaţiile în care exploatarea şi folosirea acestora se fac în condiţii mai grele, asigurindu-se, totodată, un minim de eficienta necesar;
    c) stimularea producţiei şi consumului mijloacelor de producţie fabricate în ţara;
    d) folosirea cît mai raţională a materiilor prime şi materialelor, precum şi a combustibililor ce pot fi destinaţi unei valorificari superioare, stabilindu-se preţuri care să ducă la economisirea acestora şi la stimularea folosirii de inlocuitori. Pentru stimularea utilizării de materiale inlocuitoare şi de deşeuri se vor stabili pentru acestea preţuri mai mici în condiţii de eficienta egala pentru beneficiari. În cazuri excepţionale, preţurile se vor putea situa cel mult la nivelul celor deficitare înlocuite;
    e) stimularea cooperării şi specializării în producţie, prin stabilirea şi reducerea periodică a preţurilor pieselor, subansamblelor şi ansamblelor livrate în cadrul cooperării, astfel ca scăderea preţului de cost la produsele fabricate de unităţile specializate să se reflecte şi în preţurile produselor finite, asigurindu-se unităţilor furnizoare o rentabilitate stimulativa;
    f) orientarea unităţilor producătoare spre creşterea calităţii producţiei prin diferentierea preţurilor pe calităţi şi asigurarea unor beneficii mai mari pentru produsele de calitate superioară;
    g) cointeresarea unităţilor producătoare locale, de stat şi cooperatiste, pentru valorificarea resurselor locale de materii prime şi materiale;
    h) stimularea producţiei pieselor de schimb în cantităţi corespunzătoare necesităţilor economiei naţionale, precum şi utilizarea acestora în mod raţional, în care scop preţurile pieselor de schimb se determina astfel încît unităţilor producătoare sa li se asigure un beneficiu care să le cointereseze în fabricarea produselor respective; suma preţurilor pieselor componente va trebui să fie mai mare decît preţul utilajului sau masinii.


    Articolul 18

    Pentru extinderea fabricării de mijloace de producţie destinate autoutilarii, în măsura în care acestea nu pot fi procurate de la alţi furnizori interni în condiţii mai economice, preţurile se vor stabili pe baza preţului de cost realizat şi a unui beneficiu corespunzător.
    În situaţiile în care pentru produsele destinate autoutilarii sînt stabilite preţuri - pentru producţie interna sau pentru import - mai mari decît cele rezultate potrivit prevederilor alineatului precedent, se pot aplica preţurile în vigoare.


    Articolul 19

    În cazurile în care la unele produse criteriile prevăzute în art. 17 conduc la necesitatea stabilirii unor preţuri care includ o rentabilitate sensibil mai mare faţă de media pe ramura sau subramura, se vor stabili şi preţuri de livrare, prin includerea impozitului pe circulaţia mărfurilor sau altor prelevări la bugetul de stat.


    Articolul 20

    Noile produse şi sortimente care urmează a fi executate şi puse în circulaţie trebuie să prezinte îmbunătăţiri substanţiale, sa constituie o imbogatire reală a gamei de produse existente, corespunzător cerinţelor economiei naţionale şi să asigure o eficienta sporită. La aprecierea eficientei se va tine seama, în principal, ca preţul rezultat din corelare să asigure beneficiarilor - la efect util egal - cheltuieli mai mici sau cel mult la acelaşi nivel cu cele determinate de folosirea produselor similare existente, iar unităţilor producătoare realizarea unui beneficiu stimulativ şi - după caz - a impozitelor, conform normelor legale.
    În cazul în care produsul nou nu asigura eficienta prevăzută la alineatul precedent se interzice fabricarea produsului şi stabilirea preţului respectiv. În mod excepţional, Consiliul de Stat poate aproba fabricarea unor produse din această categorie şi stabilirea preţurilor în cazul în care producerea lor este justificată de necesitaţi majore ale economiei naţionale.


    Articolul 21

    Stabilirea preţurilor se face pe baza regulilor din prezenta lege, cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) pentru produsele noi, care au valori de întrebuinţare egale sau superioare celor existente, destinate înlocuirii acestora, preţurile se stabilesc în limita preţurilor produselor înlocuite;
    b) pentru produsele noi destinate largirii sortimentelor, preţurile se stabilesc corelat cu preţurile în vigoare pentru produsele din grupa sau subgrupa din care face parte noul produs, fără a putea depăşi preţul cel mai mare al grupei sau subgrupei respective, considerat ca limita.
    În cazurile în care este necesară fabricarea de produse noi cu valori de întrebuinţare mult superioare faţă de cele existente şi care justifica un preţ care să depăşească limitele determinate potrivit prevederilor lit. a şi b, preţurile respective se vor stabili de organele competente potrivit prezentei legi.
    Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul produselor ce se livreaza la export.


    Articolul 22

    Pentru valorificarea la maximum a resurselor naturale şi a capacităţilor de producţie, precum şi pentru rationalizarea importurilor, în situaţiile în care anumite produse - datorită condiţiilor naturale, de exploatare sau de fabricaţie - se produc de unele unităţi la preţuri de cost mai ridicate, Consiliul de Miniştri poate aproba stabilirea şi aplicarea de preţuri care să asigure un beneficiu pentru fiecare unitate, în baza cărora se vor efectua decontările cu organul tutelar.
    Preţul mediu ponderat rezultat potrivit alineatului precedent trebuie să se situeze la nivelul preţului de producţie unic stabilit, la care se efectuează livrările.


    Articolul 23

    Pentru mijloacele de producţie fabricate în serie mica sau executate pe bază de comandă ocazionala, preţurile se pot stabili la un nivel superior celor pentru produsele de serie mare sau de masa, tinindu-se seama de cheltuielile suplimentare necesare producţiei şi desfacerii acestor produse.
    În cazul în care fabricarea unor produse avînd caracter de serie mica se transforma în producţie de serie mare sau de masa, preţurile se vor reduce corespunzător, pe măsura trecerii la o asemenea producţie.


    Articolul 24

    Preţurile de producţie şi cele de livrare pentru comenzile ocazionale destinate investiţiilor, reparaţiilor capitale sau producţiei, care depăşesc limitele valorice pe comanda ce se vor stabili potrivit prezentei legi, se vor recalcula pe bază de postcalculatie. În cazul în care preţul efectiv realizat va fi mai mic sau mai mare decît cel stabilit pe bază de antecalculatie, preţul va fi modificat, iar diferenţa se va regulariza cu beneficiarul în termen de cel mult 30 de zile de la data postcalculului.


    Articolul 25

    În cazuri excepţionale în care datorită tehnologiilor noi de producţie nu se pot determina cu anticipatie cheltuielile de producţie sau la care stabilirea preţurilor nu se poate face prin comparare cu alte produse, se pot stabili preţuri, cu acordul beneficiarului, pe bază de postcalculatie.


    Articolul 26

    Odată cu stabilirea preţurilor se precizează şi condiţiile de livrare.
    Pentru producţia interna condiţia de livrare este "franco producător", "franco depozit furnizor", "franco vagon statia de încărcare" sau alte condiţii de franco similare. Furnizorii şi beneficiarii pot conveni, prin contract, ca livrarea mărfurilor să se facă şi în alte condiţii de franco, cu decontarea cheltuielilor legale faţă de condiţia de franco prevăzută în actul normativ de stabilire a preţului.
    În cazul în care este necesar ca mijloacele de producţie să se livreze prin organizaţiile de aprovizionare şi desfacere la preţurile stabilite se va aplica cota legală de adaos.


    Articolul 27

    Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale ale administraţiei de stat, centralele industriale şi alte unităţi cu statut de centrala, precum şi organele centrale şi organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti vor elabora, edita şi difuza cataloage, care să cuprindă denumirea produselor, caracteristicile tehnice, preţurile şi condiţia de livrare. Aceste cataloage vor fi completate cel puţin o dată pe an şi adaptate periodic în funcţie de diversificarea şi modernizarea producţiei sau de modificarea preţurilor aprobate conform legii.


    Capitolul 4 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la produsele agricole


    Articolul 28

    Preţurile producătorilor de produse agricole sînt:
    a) preţuri de producţie, pentru livrările efectuate de unităţile agricole de stat la fondul central;
    b) preţuri de contractare, care se aplică la produsele vîndute statului pe baza contractelor încheiate între organizaţiile de stat sau cooperatiste achizitoare şi cooperativele agricole de producţie, membrii acestora sau producătorii individuali.
    În scopul stimulării creşterii producţiei agricole, al îmbunătăţirii calităţii acesteia şi al valorificării unor cantităţi sporite pe bază de contracte, se pot acorda, în afară acestui preţ, sporuri de preţ şi alte avantaje contractuale, potrivit dispoziţiilor legale ;
    c) preţuri de achiziţie, care se aplică pentru cantităţile vîndute în afară contractelor de cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii individuali dacă, potrivit clauzelor contractuale, pentru cantităţile respective nu se aplică preţuri de contractare; preţurile de achiziţie se aplică şi la produsele pentru care nu sînt stabilite preţuri conform lit. b de mai sus.
    Organizaţiile de stat şi cele cooperatiste, achizitoare, vînd produsele agricole la preţuri de livrare.


    Articolul 29

    Preţul de cost al produselor agricole vegetale şi animale obţinute de unităţile agricole de stat se determina potrivit prevederilor cap. II din prezenta lege, tinindu-se seama de cheltuielile specifice acestei ramuri cum sînt cele pentru seminţe, îngrăşăminte şi furaje, pentru efectuarea lucrărilor de mecanizare, plata tarifelor pentru irigaţii, precum şi alte cheltuieli specifice, efectuate în condiţii normale de organizare, dotare şi de producţie.


    Articolul 30

    Evidenta preţului de cost al produselor agricole se va extinde treptat la toate organizaţiile agricole cooperatiste, tinindu-se seama de prevederile articolului precedent, precum şi de elementele specifice sectorului cooperatist.


    Articolul 31

    Preţurile produselor agricole se stabilesc avîndu-se în vedere:
    a) creşterea producţiei, în special a acelor produse care interesează în mod deosebit economia naţionala, consumul populaţiei şi exportul;
    b) îmbunătăţirea calităţii şi sortarea produselor;
    c) posibilităţile de desfacere în funcţie de cerere;
    d) realizarea fondului centralizat în condiţiile şi cantităţile prevăzute de plan;
    e) cheltuielile suportate de către stat pentru finanţarea directa şi indirecta a agriculturii;
    f) asigurarea corelatiilor corespunzătoare între preţurile produselor vegetale şi animale, între preţurile produselor din cadrul acestor grupe şi în mod deosebit între preţurile produselor vegetale care se cultiva în aceleaşi zone de producţie;
    g) valorificarea optima a fondului funciar;
    h) specializarea şi dezvoltarea producţiei agricole în zonele favorabile;
    i) corelatiile cu preţurile produselor industriale destinate aprovizionarii tehnico-materiale a agriculturii, precum şi consumul ţărănimii;
    j) nivelul preţurilor cu amănuntul pentru bunurile de consum rezultate din prelucrarea materiilor prime agricole.


    Articolul 32

    Odată cu stabilirea preţurilor de producţie, de contractare, de achiziţie sau de livrare ale produselor agricole, se precizează condiţiile de livrare la care se referă preţul. Pentru preluarea produselor agricole la fondul centralizat al statului condiţia de livrare este "franco destinaţie", "franco producător" sau alte condiţii similare.
    Prin contracte se pot prevedea şi alte condiţii de franco decît cele pentru care s-au stabilit preţurile, cu decontarea cheltuielilor aferente.
    În cazul în care produsele agricole se livreaza în alte condiţii de calitate decît cele stabilite, preţul se recalculează în funcţie de calitatea efectivă a acestora, potrivit legii.


    Secţiunea I Preţurile produselor livrate de unităţile agricole de stat


    Articolul 33

    Preţurile de producţie ale produselor agricole vegetale şi animale livrate de unităţile agricole de stat la fondul central cuprind - pe lîngă preţul de cost mediu pe ţara sau pe zone - şi un beneficiu determinat în condiţiile prevăzute la cap. III secţiunea I din prezenta lege.
    Pentru alte destinaţii la preţurile astfel stabilite se adauga, potrivit legii, impozitul pe circulaţia mărfurilor.


    Articolul 34

    În cazul produselor vegetale, de importanţa deosebită pentru consumul populaţiei sau pentru export, care se cultiva pe suprafeţe mari cu fertilitati mult diferenţiate, la care unele unităţi agricole de stat realizează preţuri de cost mai ridicate, decontarea produselor respective cu organul tutelar se poate face la preţurile de cost planificate ale unităţilor şi un beneficiu minim. Preţul mediu ponderat rezultat potrivit alineatului precedent trebuie să se situeze la nivelul preţului de producţie unic stabilit, la care se efectuează livrările.


    Articolul 35

    Pentru a se stimula şi evidenţia aportul fiecărei unităţi agricole de stat şi al subunitatilor acestora la reducerea cheltuielilor de producţie, produsele agricole se livreaza între unităţile şi subunitatile agricole de stat la preţurile de producţie legal stabilite.


    Secţiunea a II-a Preţurile produselor livrate de organizaţiile cooperatiste, membrii acestora şi producătorii individuali


    Articolul 36

    Preţurile de contractare şi de achiziţie ale organizaţiilor cooperatiste agricole, membrilor acestora şi producătorilor individuali se stabilesc unice pe ţara sau diferenţiate pe zone, pe baza cheltuielilor de producţie necesare în condiţii normale de producţie, astfel încît să se asigure recuperarea acestora şi realizarea unui anumit beneficiu. În unele situaţii, diferentierea preţurilor se poate face prin acordarea de sporuri pe zone la preţul unic pe ţara stabilit.
    La fundamentarea preţurilor produselor agricole se vor avea în vedere productiile normale realizate, cele planificate pentru perioadele următoare, precum şi scăderea preţului de cost faţă de realizarile din ultimii ani, corespunzător creşterii producţiei în concordanta cu dezvoltarea bazei tehnico-materiale.


    Articolul 37

    Cumpărarea produselor agricole de către organizaţiile de stat şi cooperatiste de la cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producătorii individuali se face pe principii economice - prin acordul părţilor - la preţurile înscrise în contract sau în documente de achiziţie.
    Organizaţiile de stat şi cooperatiste achizitoare au obligaţia să se încadreze în preţurile stabilite conform dispoziţiilor legale.


    Secţiunea a III-a Preţurile produselor livrate de organizaţiile achizitoare de stat şi cooperatiste


    Articolul 38

    Preţurile de livrare pentru produsele agricole vîndute de organizaţiile de stat sau cooperatiste achizitoare se stabilesc pe baza preţurilor de producţie, a celor de contractare şi achiziţie, a cheltuielilor normate de achiziţie, condiţionare, păstrare, insilozare şi desfacere, a beneficiului planificat şi - după caz - a impozitului pe circulaţia mărfurilor sau a altor prelevări la bugetul statului.


    Articolul 39

    Preţurile de livrare ale produselor agricole preluate de unităţile prestatoare de servicii cu plata în natura se stabilesc la un nivel echivalent cu preţul de cost normat al prestărilor şi un beneficiu care să asigure rentabilitatea unităţilor prestatoare ce lucrează în condiţii normale de organizare a producţiei şi a muncii.


    Capitolul 5 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la bunurile de consum


    Articolul 40

    Pentru bunurile de consum, alimentare şi nealimentare, se stabilesc preţuri de producţie şi preţuri cu amănuntul. Preţurile de livrare se stabilesc sau se deduc din cele cu amănuntul, după caz.


    Articolul 41

    Bunurile de consum şi alte produse destinate aprovizionarii populaţiei se vînd la preţurile cu amănuntul. Aceleaşi preţuri se aplică şi la vînzările prin reţeaua comerţului cu amănuntul către unităţile de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti.


    Articolul 42

    Preţurile de producţie pentru bunurile de consum industriale se determina pe baza preţului de cost şi a beneficiului potrivit prevederilor cap. II şi III secţiunea I din prezenta lege.


    Articolul 43

    Preţurile cu amănuntul cuprind:
    - preţul de producţie;
    - impozitul pe circulaţia mărfurilor sau alte prelevări la buget;
    - rabatul (adaosul) comercial.
    Preţurile cu amănuntul la produsele agricole care nu sînt supuse industrializarii se stabilesc sau se formează pe baza preţurilor de livrare ale organizaţiilor achizitoare, la care se adauga, după caz, impozitul pe circulaţia mărfurilor şi rabatul (adaosul) comercial.
    În cazurile în care unităţile de stat şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, producătoare, sînt autorizate sa vinda produsele direct populaţiei, prin unităţi de desfacere pe care le organizează, acestea vor putea practica preţuri mai mici, în limita preţurilor cu amănuntul stabilite pentru produsele respective, cu condiţia ca aceasta sa nu afecteze realizarea indicatorilor economico-financiari pe unitatea respectiva. Pentru produsele care au preţuri cu amănuntul unice, unităţile producătoare vor aplica aceste preţuri. Rabatul (adaosul) comercial încasat de unităţile producătoare se utilizează potrivit dispoziţiilor legale.


    Articolul 44

    La determinarea preţurilor cu amănuntul se va urmări asigurarea corelatiilor necesare între preţurile diferitelor produse care să exprime raporturile dintre valorile de întrebuinţare, concretizate în caracteristicile lor tehnice-functionale, de durabilitate, estetice, de confort şi alte asemenea caracteristici, tinindu-se totodată seama şi de următoarele criterii:
    a) la produsele de larg consum preţurile cu amănuntul vor cuprinde un beneficiu şi - după caz - un impozit pe circulaţia mărfurilor, care să permită aplicarea unor preţuri accesibile pentru categoriile de consumatori.
    Pentru produsele destinate exclusiv copiilor, preţurile cu amănuntul vor putea include impozit pe circulaţia mărfurilor mai mic decît cel cuprins în preţurile produselor similare destinate adulţilor, sau chiar vor putea fi scutite de impozit;
    b) la produsele de serie mica, cu caracter de noutate, comanda individuală şi la cele de lux se vor stabili preţuri corespunzătoare materiilor prime, materialelor, manoperei şi prezentării superioare a produselor şi se vor include beneficii şi impozit pe circulaţia mărfurilor mai mari, în concordanta cu posibilităţile de producţie şi de desfacere.
    Pe măsura ce producţia acestor bunuri de consum se transforma în producţie de serie mare sau de masa, preţurile se vor reduce corespunzător;
    c) la produsele din categoriile prevăzute la lit. a şi b de mai sus, la care standardele sau normele interne prevăd mai multe calităţi, preţurile se diferentiaza astfel încît unităţile producătoare să fie stimulate în realizarea producţiei de calitate superioară.
    În cazurile în care, temporar, preţurile cu amănuntul nu pot fi diferenţiate pe calităţile prevăzute în standarde sau norme interne, unităţile producătoare vor acorda organizaţiilor beneficiare bonificatii de preţ sau se vor vărsa la buget penalizări pentru calităţile inferioare, potrivit normelor Comitetului de Stat pentru Preţuri;
    d) în cadrul sarcinii de largire a gamei de produse preambalate se va urmări apropierea preţurilor cu amănuntul la produsele preambalate de preţurile aceloraşi produse desfăcute în vrac; în acest scop, pentru ambalaje se vor folosi materialele cele mai indicate din punct de vedere comercial, în funcţie de categoria din care face parte produsul preambalat şi se vor reduce cheltuielile de preambalare; rabaturile comerciale pentru produsele preambalate vor fi stabilite, de regula, la un nivel mai mic decît produsele în vrac, diferenţa revenind unităţilor producătoare pentru acoperirea cheltuielilor de preambalare şi realizarea unui beneficiu corespunzător.


    Articolul 45

    În vederea asigurării unor proporţii corespunzătoare între categoriile de produse prevăzute în art. 44 şi pentru îndeplinirea sarcinilor de diversificare şi modernizare a bunurilor de consum în limita nivelului planificat al preţurilor:
    a) prin planurile de stat anuale se vor nominaliza principalele mărfuri de larg consum pe grupe de produse, produse sau sortimente, după caz, în proporţie corespunzătoare necesităţilor populaţiei cu venituri mai mici.
    Unităţile producătoare şi organizaţiile comerciale sînt obligate sa producă, să livreze şi respectiv sa preia cu prioritate aceste mărfuri;
    b) pe baza studierii cererii de consum a populaţiei, la elaborarea şi realizarea planului se va asigura o structura pe sortimente a producţiei şi desfacerii bunurilor de consum în concordanta cu evoluţia puterii de cumpărare a tuturor categoriilor de consumatori. În acest scop, odată cu planurile anuale se vor aproba preţurile medii pentru grupele şi subgrupele de produse cu pondere importanţa în consumul populaţiei.


    Articolul 46

    Unităţile producătoare au obligaţia sa ridice calitatea bunurilor de consum existente în cadrul preţurilor în vigoare.
    Scoaterea din producţie a produselor şi sortimentelor existente sau diminuarea cantităţilor acestora în conformitate cu cerinţele şi necesităţile pieţei, cu excepţia celor nominalizate în planul de stat, se poate face numai cu acordul principalelor organizaţii beneficiare.
    Noile produse şi sortimente care urmează a fi executate şi puse în circulaţie trebuie să constituie o diversificare şi reinnoire a gamei de produse existente în circuitul economic în conformitate cu cerinţele populaţiei. Este interzis să se stabilească preţuri mai mari pentru produsele şi sortimentele noi care se deosebesc de cele existente numai prin schimbări minime, care nu sporesc valoarea de întrebuinţare pentru consumatori.


    Articolul 47

    Stabilirea preţurilor cu amănuntul pentru sortimentele noi de bunuri de consum destinate largirii gamei de sortimente aflate în circuitul comercial sau înlocuirii unor sortimente în condiţiile prevăzute la articolul precedent se va face în limita preţurilor cu amănuntul determinate potrivit regulilor prevăzute în art. 21 din prezenta lege.


    Articolul 48

    Odată cu stabilirea preţurilor se precizează şi condiţiile de livrare, care se aplică la livrarea bunurilor de consum către organizaţiile comerciale.
    Livrarea produselor de la producători către organizaţiile comerciale se face în condiţia de "franco producător". În cazurile în care natura produselor o impune, şi în special la produsele alimentare perisabile, condiţia de livrare poate fi "franco destinaţie".
    Furnizorii şi beneficiarii pot conveni, prin contract, ca livrarea bunurilor de consum să se facă şi în alte condiţii de franco, cu decontarea cheltuielilor legale faţă de condiţia de franco prevăzută în actul normativ de stabilire a preţului.


    Articolul 49

    La desfacerea produselor prin unităţile de alimentaţie publică se aplică preţuri cu amănuntul stabilite ca atare sau formate pe bază de adaosuri, care trebuie să asigure:
    a) acoperirea cheltuielilor de aprovizionare cu produsele ce se folosesc ca materie prima, pentru prepararea produselor finite, deservirea consumatorilor, precum şi a cheltuielilor de regie;
    b) realizarea beneficiului şi a impozitului legal stabilit.


    Articolul 50

    Preţurile cu amănuntul ce se aplică în alimentaţia publică se determina în funcţie de categoria de confort a unităţilor, precum şi în raport cu gradul de preparare a produselor ce se desfac prin unităţile de alimentaţie publică.
    Pentru unităţile din categoriile superioare, la preţurile cu amănuntul determinate potrivit art. 43 se adauga remiza şi, după caz, taxa de serviciu, potrivit dispoziţiilor legale.
    Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale care au în subordine unităţi de alimentaţie publică sînt obligate să asigure o proporţie pe categorii a acestor unităţi, corespunzătoare structurii veniturilor consumatorilor. Încadrarea unităţilor de alimentaţie publică pe categorii se face cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz.


    Articolul 51

    Pentru meniurile fixe, preparatele şi alte produse servite în cadrul cantinelor-restaurant care funcţionează pe lîngă unităţile de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, preţurile se stabilesc potrivit legii.


    Articolul 52

    Modificarea preţurilor cu amănuntul se poate face numai cu respectarea prevederilor de plan privind veniturile reale ale populaţiei.
    Preţurile cu amănuntul se pot reduce definitiv sau pe timp limitat, la unele mărfuri sezoniere aflate în stoc în reţeaua comercială, în perspectiva de a deveni mărfuri demodate sau depăşite, precum şi la alte mărfuri care nu mai pot fi desfăcute la preţurile iniţial stabilite, în vederea soldarii acestor produse.


    Articolul 53

    Unităţile producătoare şi organizaţiile comerciale care preambaleaza bunuri de consum sînt obligate să asigure stantarea, imprimarea sau etichetarea preţului cu amănuntul legal şi, după caz, a termenului de garanţie.
    Unităţile comerciale au îndatorirea sa afiseze vizibil la locul de vînzare preţurile pe fiecare produs, iar cînd nu este posibil, afişarea se va face prin liste de preţuri.


    Capitolul 6 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea rabaturilor (adaosurilor) comerciale


    Articolul 54

    Rabatul (adaosul) comercial este destinat acoperirii cheltuielilor normate de desfacere a mărfurilor şi asigurării unui beneficiu organizaţiilor comerciale cu ridicată şi cu amănuntul. El se stabileşte de Consiliul de Stat pe produse şi grupe de produse, după caz, fiind cuprins în preţul cu amănuntul al acestora.


    Articolul 55

    În cazul produselor care se livreaza prin organizaţiile de aprovizionare şi desfacere, la preţurile de producţie sau de livrare a acestora, se va aplica o cota de adaos care să asigure acoperirea cheltuielilor normate ale acestor organizaţii şi un beneficiu corespunzător.


    Articolul 56

    Rabaturile (adaosurile) comerciale, adaosurile pentru alimentaţia publică, precum şi cele ale organizaţiilor de aprovizionare şi desfacere, se stabilesc ca limite maxime, în cadrul cărora se pot practica cote mai mici fără afectarea indicatorilor economico-financiari planificati pe organizaţie.


    Articolul 57

    Organizaţiile comerciale sînt obligate ca, în condiţiile îmbunătăţirii permanente a deservirii populaţiei şi a unităţilor economice, sa ia măsuri de reducere continua a nivelului cheltuielilor de circulaţie pe baza perfecţionării activităţii comerciale, a creşterii eficientei în folosirea mijloacelor materiale, de muncă şi băneşti de care dispun şi a valorificării rezervelor interne existente în sfera circulaţiei mărfurilor.


    Capitolul 7 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea tarifelor la servicii


    Articolul 58

    Tarifele reprezintă categoria de preţuri care se stabileşte şi se aplică în domeniul prestărilor de servicii efectuate atît între unităţile economice cît şi între acestea şi populaţie.
    Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale şi unităţile economice sînt obligate sa stabilească tarife bazate pe cheltuielile normate necesare efectuării serviciilor, astfel încît acestea sa stimuleze lărgirea reţelei de unităţi de servire, dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii pentru toate categoriile de beneficiari şi în primul rind pentru populaţie, precum şi îmbunătăţirea calităţii şi creşterea operativitatii în efectuarea serviciilor.


    Articolul 59

    Tarifele în bani şi în natura pentru serviciile efectuate de către unităţile de stat şi cooperatiste se stabilesc pe baza următoarelor elemente determinate potrivit prevederilor prezentei legi:
    a) preţul de cost, exclusiv valoarea materialelor care sînt supuse prelucrării şi a pieselor de schimb ce se monteaza; în cazul cînd beneficiarul aduce materialele auxiliare, contravaloarea acestora cuprinsă în tarif se scade;
    b) beneficiul şi, după caz,
    c) impozitul pe circulaţia mărfurilor sau alte prelevări la bugetul de stat.
    Materialele care sînt supuse prelucrării, precum şi piesele de schimb ce se monteaza, se vor deconta separat, la preţuri de producţie sau de livrare, după caz - pentru serviciile executate unităţilor socialiste - şi la preţuri cu amănuntul pentru cele executate populaţiei.
    Pentru materialele decontate populaţiei la preţurile cu amănuntul, rabatul comercial încasat de unitatea prestatoare se utilizează potrivit dispoziţiilor legale.


    Articolul 60

    La stabilirea tarifelor se va tine seama şi de următoarele:
    a) stabilirea, la serviciile de uz general, care au un rol deosebit pentru economia naţionala sau ocupa un loc important în cheltuielile populaţiei a unui beneficiu şi, după caz, a unui impozit care să permită aplicarea unor tarife accesibile pentru toate categoriile de beneficiari;
    b) asigurarea unor corelatii corespunzătoare între tarifele serviciilor asemănătoare sau care se pot înlocui reciproc;
    c) asigurarea unui raport corespunzător între nivelul tarifelor în bani sau în natura şi efectele economice obţinute de către beneficiarii prestărilor de servicii;
    d) includerea la serviciile pentru populaţie din categoria celor de lux a unor beneficii şi impozite mai mari;
    e) nivelul de execuţie, confort, complexitatea lucrărilor;
    f) frecventa prestărilor şi influenţa acesteia asupra preţului de cost;
    g) cheltuielile ocazionate de prestarea serviciilor la sediul (domiciliul) beneficiarilor, în regim de urgenta sau alte condiţii speciale. În aceste cazuri se pot stabili tarife la un nivel superior sau adaosuri la tarifele în vigoare.


    Articolul 61

    Stabilirea tarifelor pentru servicii noi se va face cu respectarea regulilor prevăzute în art. 21 din prezenta lege.


    Articolul 62

    Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale care au în subordine unităţi prestatoare de servicii încadrate pe categorii sînt obligate să asigure o proporţie între acestea, corespunzătoare structurii veniturilor populaţiei. Încadrarea unităţilor prestatoare pe categorii se face cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, după caz.


    Articolul 63

    Pentru serviciile prestate organizaţiilor socialiste prin unităţile de servire a populaţiei se aplică tarifele stabilite pentru populaţie.


    Articolul 64

    Pentru serviciile noi introduse la care nu se poate determina cu anticipatie preţul de cost se pot stabili tarife temporare.
    În mod excepţional, pentru serviciile noi executate unităţilor socialiste, la care nu este posibila determinarea cu anticipatie a costurilor, tarifele se pot stabili, cu acordul beneficiarului, pe bază de postcalcul.


    Articolul 65

    Odată cu stabilirea tarifelor se precizează condiţiile în care se executa serviciul, operaţiile şi materialele auxiliare incluse în tarifele respective.


    Articolul 66

    Organizaţiile prestatoare sînt obligate să asigure afişarea tarifelor la locuri vizibile în toate unităţile în care se executa prestări. În cazul în care afişarea tarifelor nu este posibila, se vor asigura liste de tarife sau alte forme de aducere la cunoştinţa a tarifelor practicate.
    Supraevaluarea cheltuielilor prin luarea în calcul a unor norme exagerate, includerea unor materiale cu preţuri mai mari decît cele reale sau efectuarea serviciilor prin folosirea unor materiale de calitate inferioară celor avute în vedere la stabilirea tarifelor, includerea unor lucrări care nu se executa şi încadrarea lucrărilor sau unităţilor în categorii superioare celor reale se sancţionează potrivit legii.


    Capitolul 8 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la produsele exportate şi la cele importate


    Articolul 67

    La stabilirea preţurilor pentru produsele destinate exportului sau importate, organele centrale, organele locale, precum şi unităţile economice, sînt obligate sa ţină seama ca aceste preţuri să contribuie la sporirea competitivitatii mărfurilor româneşti pe piaţa externa şi realizarea unui aport valutar ridicat, la rationalizarea importurilor şi la asigurarea unei înalte eficiente economice a întregii activităţi de comerţ exterior.


    Secţiunea I Preţurile produselor exportate


    Articolul 68

    La stabilirea preţurilor pentru produsele destinate în principal exportului, se vor avea în vedere - pe lîngă prevederile art. 16 şi 17 din prezenta lege - şi corelatiile de preţuri existente pe piaţa externa.


    Articolul 69

    Pentru produsele care se livreaza la export în condiţiile de calitate şi ambalare prevăzute în standarde sau norme interne se aplică preţurile de producţie ale produselor industriale sau de livrare a produselor agricole în vigoare, cu excepţiile prevăzute de lege.
    Pentru stimularea producţiei şi creşterii exportului la produsele sau grupele de produse pentru care economia naţionala este interesată în mod deosebit se pot acorda prime de export peste preţurile prevăzute la alineatul precedent.


    Articolul 70

    Pentru mijloacele de producţie şi bunurile de consum destinate exportului, cu caracteristici calitative sau forme de prezentare diferite faţă de cele pentru care exista preţuri stabilite şi care necesita cheltuieli de producţie suplimentare, se vor stabili preţuri de producţie corespunzătoare acestor condiţii de calitate şi forme de prezentare.
    La produsele destinate exportului la care, faţă de condiţiile prevăzute în standarde sau norme interne, se efectuează unele operaţiuni pentru finisari, condiţionari speciale, îmbunătăţiri constructive de mica valoare şi alte asemenea operaţiuni care nu schimba caracteristicile de baza tehnice sau calitative ale produsului, se stabilesc cheltuieli speciale de export.


    Articolul 71

    Stabilirea de preţuri de producţie şi acordarea de cheltuieli speciale de export, în condiţiile arătate în art. 70, se va face numai dacă cheltuielile suplimentare efectuate se recuperează prin preţurile externe obţinute, astfel încît să se asigure cel puţin eficienta economică ce se realizează la exportul aceloraşi produse, pentru care nu se efectuează asemenea cheltuieli. Aceste preţuri nu pot fi practicate la intern decît cu respectarea prevederilor art. 21 din prezenta lege.


    Secţiunea a II-a Preţurile produselor importate


    Articolul 72

    Preţurile de livrare a produselor din import se stabilesc în funcţie de nivelul preţurilor de pe pieţele externe, tinindu-se seama de necesitatea recuperării costului valutei cheltuite pentru efectuarea importului, precum şi de natura produselor, de importanţa lor pentru economia naţionala şi populaţie, de gradul de acoperire a necesităţilor din resurse interne, de nivelul preţurilor produselor din ţara.


    Articolul 73

    Pentru materiile prime şi materialele care provin în exclusivitate din import, preţurile se vor stabili prin corelare cu preţurile de producţie sau de livrare ale produselor de fabricaţie interna din aceeaşi grupa, ţinînd seama şi de corelatiile existente pe piaţa mondială. În cazuri de necesitate, la unele produse din această categorie preţurile se vor putea stabili prin transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale.


    Articolul 74

    Preţurile materiilor prime şi materialelor care se importa în vederea completării resurselor interne şi care au corespondent identic sau similar în producţia interna se stabilesc prin corelare cu preţurile acestora din urma.
    În cazul materiilor prime şi materialelor pentru care exista condiţii de largire a producţiei pe baza folosirii mai intense a resurselor interne şi a capacităţilor de producţie existente sau care se pot dezvolta, preţurile se vor stabili astfel încît sa stimuleze producţia interna şi rationalizarea importului.


    Articolul 75

    Maşinile, utilajele şi instalaţiile din import destinate investiţiilor, precum şi piesele de schimb necesare acestora vor fi decontate la preţuri de import rezultate din transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale.


    Articolul 76

    Preţurile ansamblelor, subansamblelor şi pieselor de schimb din import destinate producţiei şi întreţinerii se vor stabili - cu ocazia primului import - prin transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale. Preţurile astfel determinate se vor aplica produselor identice importate ulterior, iar pentru produsele asemănătoare, preţurile se vor stabili prin corelare. Aceste preţuri se vor revizui periodic în funcţie de modificarea preţurilor externe.


    Articolul 77

    Pentru bunurile de consum importate, preţurile cu amănuntul se stabilesc în funcţie de categoria mărfurilor importate, astfel:
    a) pentru produsele de larg consum preţurile cu amănuntul se stabilesc prin corelare cu preţurile în vigoare pentru produsele similare din producţia interna;
    b) pentru produsele de consum restrîns şi cele de lux preţurile cu amănuntul se vor stabili prin transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale.
    Lista acestor produse se stabileşte de Ministerul Comerţului Interior sau de celelalte organe coordonatoare ale desfacerii, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale producătoare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri.


    Articolul 78

    Stabilirea preţurilor produselor din import se face cu respectarea limitelor de preţ determinate potrivit regulilor prevăzute în art. 21 din prezenta lege. Fac excepţie preţurile ce se stabilesc prin transformarea în ei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale.


    Articolul 79

    În cazurile în care sînt stabilite potrivit legii taxe vamale, acestea se adauga la preţurile de import sau se includ în preţurile cu amănuntul, după caz.


    Capitolul 9 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor în construcţii


    Articolul 80

    Preţurile producătorilor pentru lucrările de construcţii-montaj sînt:
    a) preţuri pe obiecte de construcţii;
    b) preţuri pe părţi de obiecte, pe unităţi fizice şi de folosinţă;
    c) preţuri de deviz.


    Articolul 81

    În vederea ieftinirii lucrărilor de construcţii-montaj şi de reparaţii la construcţii, unităţile de proiectare şi cele de construcţii-montaj, ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale vor lua măsuri pentru adoptarea de soluţii constructive economice, scurtarea termenelor de execuţie, revizuirea normelor de consum de muncă şi de folosire a utilajelor pe baza perfecţionării tehnologiei, a introducerii de noi materiale de construcţii şi instalaţii, a organizării superioare a muncii pe santiere.


    Articolul 82

    În activitatea de construcţii-montaj se vor introduce treptat preţuri pe obiecte, părţi de obiecte, pe unităţi fizice şi de folosinţă, diferenţiate pe tipuri.
    Aceste preţuri sînt preţuri limita, în cadrul cărora beneficiarii de investiţii, unităţile de proiectare şi cele de construcţii, de comun acord, pot aplica preţuri mai reduse.


    Articolul 83

    Propunerile de preţuri limita se elaborează de Ministerul Construcţiilor Industriale şi de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, pentru lucrările de construcţii-montaj care intră în competenţa lor, împreună cu ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale interesate.
    Aceste preţuri se determina pe baza analizei critice a cheltuielilor materiale, de manopera, de folosire a utilajelor şi a altor cheltuieli directe şi indirecte rezultate din cercetarea unui număr de lucrări reprezentative, precum şi a reducerii acestor cheltuieli prin mobilizarea tuturor rezervelor existente.
    La costurile astfel determinate se vor adauga cheltuielile normate pentru introducerea tehnicii noi, taxa asupra fondurilor de producţie, precum şi beneficiul unităţilor de construcţii, potrivit prezentei legi.


    Articolul 84

    Pentru obiecte de construcţie unicate şi lucrări de complexitate deosebită sau cu un specific aparte pentru care nu se pot stabili preţuri limita, precum şi pentru lucrările de reparaţii la construcţii se pot stabili preţuri de deviz pe articole de lucrări.
    Acestea pot fi unice cînd sînt determinate pe baza normelor de deviz republicane sau diferenţiate în funcţie de normele de deviz specifice, locale.
    Preţurile de deviz pe articole de lucrări se stabilesc pe baza normelor de consum de materiale, de muncă şi de folosire a utilajelor, precum şi a preţurilor şi tarifelor stabilite potrivit legii.
    Preţuri de deviz pe articole de lucrări se pot folosi şi pentru alte lucrări de construcţii-montaj, în mod tranzitoriu, pînă la stabilirea preţurilor limita.


    Articolul 85

    Preţurile limita şi preţurile de deviz pe articole de lucrări pot fi modificate periodic, tinindu-se seama de progresul tehnic şi organizatoric din ramura construcţii-montaj, precum şi de modificările intervenite la elementele luate în calcul.


    Articolul 86

    Ministerul Construcţiilor Industriale, celelalte organe centrale şi organele locale care coordonează unităţi de construcţii vor elabora, edita şi difuza cataloagele de preţuri limita şi de deviz. Aceste cataloage vor fi completate şi adaptate periodic în funcţie de diversificarea şi modernizarea producţiei de construcţii-montaj.


    Capitolul 10 Atribuţii în domeniul stabilirii şi modificării preţurilor şi tarifelor


    Articolul 87

    În vederea asigurării unei politici unitare în domeniul preţurilor şi tarifelor, atribuţiile de stabilire şi modificare a acestora se delimiteaza prin lege, potrivit competentelor fiecărui organ central, local sau unităţi economice, precum şi în raport cu importanţa produselor şi serviciilor pentru economia naţionala şi nivelul de trai al populaţiei.
    Atribuţiile se delimiteaza prin prezenta lege.

    A. Consiliul de Stat

    Articolul 88

    Consiliul de Stat:
    a) hotărăşte asupra nivelului general al preţurilor şi tarifelor;
    b) stabileşte limite maxime de preţuri şi tarife la principalele grupe şi subgrupe de produse şi servicii, precum şi la obiectele de construcţii;
    c) stabileşte preţuri şi tarife la produsele şi serviciile importante pentru economia naţionala şi nivelul de trai al populaţiei; de asemenea, poate modifica preţurile şi tarifele pe care le-a stabilit;
    d) aproba modificările de preţuri şi tarife care sînt unice pe ţara; de asemenea, aproba majorările de preţuri cu amănuntul - cu excepţia celor pentru legume şi fructe - şi de tarife pentru serviciile prestate populaţiei, din competenţa Consiliului de Miniştri, ministerelor şi celorlalte organe prevăzute în art. 91, 96 şi 106.
    Consiliul de Stat va stabili prin decret grupele, subgrupele, produsele, obiectele de construcţii şi serviciile care constituie nomenclatura sa. De asemenea, Consiliul de Stat va preciza în nomenclatura sa grupele şi subgrupele de produse şi servicii pentru care Consiliul de Miniştri şi organele prevăzute în art. 91, 96 şi 106 vor stabili preţuri şi tarife pe sortimente şi servicii în cadrul limitelor fixate potrivit dispoziţiilor lit. b.

    B. Consiliul de Miniştri

    Articolul 89

    Consiliul de Miniştri are următoarele atribuţii:
    a) organizează aplicarea în întreaga economie a politicii de preţuri şi tarife;
    b) stabileşte preţuri şi tarife pentru sortimentele care fac parte din grupele şi subgrupele de produse şi servicii cuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat şi pe care acesta i le-a dat în competenţa;
    c) stabileşte limite maxime de preţuri ale producătorilor, de livrare şi cu amănuntul, precum şi limite maxime de tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii care constituie nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti;
    d) aproba preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile din competenţa ministerelor şi celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti - cu excepţia celor prevăzute în art. 88 şi 94 - dacă aceste preţuri şi tarife depăşesc limitele determinate potrivit regulilor prevăzute în art. 21 din prezenta lege;
    e) aproba modul de stabilire, modificare şi aplicare a preţurilor - potrivit prezentei legi - pentru situaţii specifice, precum şi regimul preţurilor şi tarifelor pentru produsele şi serviciile cu plata în valută străină;
    f) aproba reducerile de preţuri şi tarife, care nu sînt unice, pentru produsele şi serviciile din competenţa ministerelor sau altor organe centrale ale administraţiei de stat, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sau centralelor industriale şi altor unităţi socialiste de stat cu statut de centrala, dacă prin reducerile respective se afectează indicatorii economici şi financiari din planul şi bugetul de stat;
    g) aproba majorările de preţuri şi tarife la toate produsele şi serviciile, precum şi ale preţurilor de deviz din competenţa organelor şi unităţilor prevăzute la lit. f, cu excepţia celor prevăzute în art. 88 lit. d.

    C. Ministerele şi alte organe centrale ale administraţiei de stat

    Articolul 90

    Comitetul de Stat pentru Preţuri are următoarele atribuţii principale:
    a) controlează şi urmăreşte permanent la ministere, celelalte organe centrale, la organe locale şi la unităţi economice modul în care se aplică politica de preţuri şi informează periodic şi ori de cîte ori este nevoie Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri;
    b) prezintă Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri propuneri cu privire la stabilirea şi modificarea preţurilor şi tarifelor şi avizează asemenea propuneri întocmite de ministere, celelalte organe centrale sau de comitetele executive ale consiliilor populare, la produsele şi serviciile ale căror preţuri şi tarife se aproba de Consiliul de Stat sau de Consiliul de Miniştri;
    c) da acordul la stabilirea preţurilor şi tarifelor pentru sortimentele care fac parte din grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatura Consiliului de Stat şi ale căror preţuri şi tarife se stabilesc de ministere, celelalte organe centrale şi organele locale; de asemenea, da acordul asupra preţurilor şi tarifelor pentru produsele şi serviciile din competenţa ministerelor, celorlalte organe centrale şi organelor locale, dacă produsele şi serviciile devin importante pentru economia naţionala şi nivelul de trai al populaţiei, precum şi pentru corectarea de către aceste organe a unor preţuri şi tarife eronat stabilite, dispunind, după caz, vărsarea la buget a sumelor încasate pe nedrept, ca urmare a acestor erori;
    d) da acordul asupra preţurilor produselor noi prevăzute în studiile tehnico-economice ale investiţiilor care se aproba de Consiliul de Miniştri;
    e) elaborează, pe baza şi în vederea executării legii, norme în domeniul preţurilor şi tarifelor, precum şi bareme şi normative de calcul; da acordul asupra baremelor şi normativelor de calcul elaborate de ministere, celelalte organe centrale şi organele locale;
    f) analizează, împreună cu ministerele, celelalte organe centrale şi cele locale, influenţa preţurilor şi tarifelor asupra dinamicii şi diversificării producţiei, circulaţiei normale a mărfurilor, consumului, creşterii eficientei activităţii economice şi nivelului de trai al populaţiei, luînd sau propunind - potrivit atribuţiilor lor legale - măsurile corespunzătoare;
    g) colaborează cu Direcţia Centrala de Statistica şi celelalte organe centrale la determinarea indicilor de preţuri;
    h) întocmeşte împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi cu organele locale studii şi propuneri cu privire la perfecţionarea sistemului, nivelului şi corelatiilor de preţuri şi tarife şi elaborează în colaborare cu aceste organe proiectul de plan, precum şi prognoze pe termen lung cu privire la dinamica preţurilor şi tarifelor;
    i) colaborează cu celelalte organe centrale la întocmirea planului preţului de cost, la determinarea normelor de consum şi a indicatorilor privind nivelul de trai; de asemenea, colaborează cu Ministerul Finanţelor în problemele de preţuri care sînt legate de realizarea veniturilor bugetului de stat.


    Articolul 91

    Organele de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat stabilesc, pentru produsele şi serviciile cuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat şi pe care acesta le-a dat în competenţa lor, precum şi pentru cele necuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat:
    a) preţuri ale producătorilor şi preţuri de livrare pentru produsele fabricate, achiziţionate sau importate, precum şi tarife pentru serviciile prestate de către unităţile subordonate;
    b) preţuri cu amănuntul pentru produsele fabricate sau importate de unităţile de interes republican, ce se desfac prin organizaţiile comerciale din sectoarele pe care le coordonează sau care se desfac în exclusivitate prin organizaţiile economice din subordine; de asemenea, organele centrale coordonatoare ale desfacerii mărfurilor stabilesc preţuri cu amănuntul şi la unele produse cu pondere mai mare în consumul populaţiei, fabricate de unităţile de interes local, precum şi de unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, potrivit nomenclaturii elaborate de aceste organe cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri;
    c) preţuri pentru produsele achiziţionate de unităţile subordonate de la unităţile agricole de stat, organizaţiile cooperatiste agricole, membrii acestora, meseriasi sau alţi producători individuali; pentru produsele agricole, stabilirea preţurilor se face cu acordul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor *);
    d) tarife plafon, în limita cărora unităţile subordonate au dreptul sa convină asupra tarifelor efective, cu organizaţiile cooperatiste agricole, membrii acestora sau cu meseriaşii particulari care prestează serviciile respective. Notă *) Denumirea "Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor" a fost înlocuită cu "Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor", în conformitate cu dispoziţiile art. III din Decretul nr. 19/1972, publicat în B. Of. nr. 6 din 24 ianuarie 1972.


    Articolul 92

    Preţurile de deviz pe articole de lucrări, care au la baza norme de deviz republicane, se stabilesc de către organele de conducere colectivă ale Ministerului Construcţiilor Industriale sau Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală (după caz) la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale şi celor locale, cu activitate în ramura de construcţii-montaj.
    Preţurile de deviz pe articole de lucrări, determinate pe baza normelor de deviz locale, se stabilesc de comun acord de către unităţile de proiectare, de prestare, de construcţii-montaj şi beneficiari.


    Articolul 93

    Pentru produsele şi serviciile mai importante, precizate cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, preţurile şi tarifele stabilite de ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat principal producătoare, importatoare, prestatoare sau achizitoare sînt unice şi se aplică de toate organele, unităţile de stat, ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum, precum şi de alte organizaţii obşteşti, cu excepţiile prevăzute de lege. Preţurile cu amănuntul ce se stabilesc de Ministerul Comerţului Interior sau de celelalte organe centrale ale administraţiei de stat coordonatoare ale desfacerii mărfurilor sînt unice, cu excepţiile prevăzute de lege.


    Articolul 94

    Organele de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pot delega centralelor industriale, unităţilor cu statut de centrala şi altor unităţi direct subordonate, precum şi organizaţiilor comerciale coordonate, competenţa de a stabili preţuri şi tarife la unele produse şi servicii, stabilind totodată limite maxime de preţuri şi tarife pe grupe şi subgrupe de produse. Precizarea acestor produse şi servicii se face cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri.
    Organele de conducere prevăzute la alineatul precedent aproba preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile lăsate în competenţa unităţilor şi organizaţiilor prevăzute mai sus, dacă aceste preţuri şi tarife depăşesc limitele determinate potrivit regulilor prevăzute în art. 21 din prezenta lege.


    Articolul 95

    Organele de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pot modifica preţurile şi tarifele din competenţa lor - cu excepţia celor prevăzute în art. 88 lit. d şi 89 lit. f şi g - şi pot corecta pe cele pe care le-au stabilit în mod eronat.

    D. Organele locale ale administraţiei de stat

    Articolul 96

    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti stabilesc, pentru produsele şi serviciile cuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat şi pe care acesta le-a dat în competenţa lor, precum şi pentru alte produse şi servicii care nu sînt prevăzute în art. 93:
    a) preţuri ale producătorilor şi preţuri de livrare pentru mărfurile produse, achiziţionate sau importate şi tarife pentru serviciile prestate - de unităţile subordonate;
    b) preţuri cu amănuntul pentru mărfurile produse sau importate de unităţile de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, de interes local, care se vînd prin organizaţiile comerţului de stat;
    c) preţuri ale producătorilor pentru produsele achiziţionate de la unităţile agricole de stat, organizaţiile cooperatiste agricole, membrii acestora, meseriasi şi alţi producători individuali - de către unităţile subordonate;
    d) preţuri la legume şi fructe, potrivit reglementărilor legale;
    e) tarife plafon în limita cărora unităţile subordonate pot conveni asupra tarifelor efective, cu organizaţiile cooperatiste agricole, membrii acestora sau cu meseriaşii particulari care prestează serviciile respective;
    f) preţuri pentru produsele executate, achiziţionate sau desfăcute de unităţile subordonate organelor centrale, la solicitarea acestor organe. Aceasta reglementare se aplică şi pentru tarifele prevăzute în art. 91 lit. d.


    Articolul 97

    În vederea prevenirii tendinţelor speculative, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili preţuri maximale de mercurial, în limita cărora producătorii desfac produsele pe piaţa taraneasca, precum şi tarife maximale pentru serviciile prestate populaţiei de către meseriasi sau alţi prestatori particulari; preţurile şi tarifele maximale vor fi modificate operativ, ori de cîte ori este nevoie, comitetele executive ale consiliilor populare avînd obligaţia aducerii lor la cunoştinţa producătorilor şi consumatorilor şi de a urmări stricta respectare a acestora.


    Articolul 98

    Preţurile cu amănuntul stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti se aplică de toate organele şi unităţile de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, cu excepţiile prevăzute de lege. Aceste preţuri pot fi aplicate şi de organizaţiile comerciale din alte judeţe care desfac aceste produse. De asemenea, organizaţiile comerciale din municipiul Bucureşti pot aplica preţurile cu amănuntul stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene.


    Articolul 99

    Comitetele executive ale consiliilor populare stabilesc preţuri şi tarife pentru produsele şi serviciile executate de unităţile subordonate şi care fac obiectul activităţilor economice de producţie şi prestări de servicii din comune. Stabilirea acestor preţuri şi tarife se face prin învoiala cu beneficiarii, potrivit legii.


    Articolul 100

    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot delega competenţa de stabilire a preţurilor şi tarifelor unităţilor subordonate, pentru produse şi servicii de mai mica importanţa executate de acestea.
    Comitetele executive ale consiliilor populare aproba preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile lăsate în competenţa unităţilor subordonate, dacă aceste preţuri şi tarife depăşesc limitele determinate potrivit regulilor prevăzute în art. 21 din prezenta lege.


    Articolul 101

    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot modifica preţurile şi tarifele din competenţa lor - cu excepţia celor prevăzute în art. 88 lit. d şi art. 89 lit. f şi g - şi pot corecta pe cele pe care le-au stabilit în mod eronat.

    E. Centralele industriale, întreprinderile şi alte unităţi socialiste de stat

    Articolul 102

    Organele de conducere colectivă ale centralelor industriale, celorlalte unităţi cu statut de centrala, unităţilor subordonate direct ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat şi comitetelor executive ale consiliilor populare, precum şi cele ale organizaţiilor comerciale stabilesc preţuri şi tarife, potrivit delegării făcute de organele care le coordonează.


    Articolul 103

    Organele de conducere colectivă ale unităţilor prevăzute în art. 102 pot delega unităţilor subordonate competenţa de a stabili preţuri şi tarife pentru unele produse şi servicii, precizate cu acordul organului ierarhic superior, stabilind totodată limite maxime de preţuri şi tarife pe grupe şi subgrupe de produse.
    Organele de conducere colectivă prevăzute la alineatul precedent aproba preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile lăsate în competenţa unităţilor subordonate, dacă aceste preţuri şi tarife depăşesc limitele determinate potrivit regulilor prevăzute în art. 21 din prezenta lege.


    Articolul 104

    Organele de conducere colectivă ale centralelor industriale, altor unităţi cu statut de centrala, unităţilor subordonate, precum şi organele de conducere colectivă ale organizaţiilor comerciale stabilesc preţuri şi tarife pentru produsele şi serviciile date în competenţa lor de către organele şi unităţile ierarhic superioare, pe baza acordului cu beneficiarii. Se exceptează de la aceste dispoziţii preţurile produselor importate care se stabilesc prin transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale.


    Articolul 105

    Organele de conducere colectivă prevăzute la art. 104 pot modifica preţurile şi tarifele din competenţa lor - cu excepţia celor prevăzute în art. 89 lit. f şi g - pe baza acordului cu beneficiarii şi potrivit normelor Comitetului de Stat pentru Preţuri; de asemenea, pot corecta pe cele pe care le-au stabilit în mod eronat.

    F. Organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti

    Articolul 106

    Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum stabilesc preţuri şi tarife pentru produse şi servicii - cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri - după cum urmează:
    a) preţuri cu amănuntul pentru produsele executate, cumpărate, importate şi desfăcute exclusiv prin unităţile cooperatiste din sistemul propriu şi care nu au preţuri unice;
    b) preţuri ale producătorilor şi preţuri de livrare pentru produsele executate, achiziţionate sau importate, precum şi tarife pentru serviciile prestate, de către unităţile cooperatiste din sistemul propriu şi care nu sînt cuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat sau în competenţa Consiliului de Miniştri.
    Excepţiile de la prevederile lit. a şi b din prezentul articol sînt cele prevăzute de lege.


    Articolul 107

    Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum pot reduce preţurile şi tarifele care sînt în competenţa lor pentru produsele desfăcute şi serviciile prestate de unităţile din sistemul propriu, cu condiţia de a nu se diminua vărsămintele datorate bugetului de stat.
    Majorarea preţurilor şi tarifelor a căror stabilire este în competenţa organelor centrale cooperatiste, precum şi corectarea preţurilor şi tarifelor eronat stabilite se pot face cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, cu excepţiile prevăzute de lege.
    Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum pot stabili şi modifica preţurile mijloacelor de producţie şi tarifele pentru prestările de servicii, executate de unităţile din sistemul propriu şi care fac obiectul livrării sau prestării în cadrul aceluiaşi sistem cooperatist, chiar dacă produsele şi serviciile au preţuri sau tarife stabilite de către organele sau unităţile de stat care au atribuţii în acest domeniu.


    Articolul 108

    Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum pot delega uniunilor şi întreprinderilor judeţene competenţa de a stabili şi modifica preţuri şi tarife potrivit dispoziţiilor legale. Stabilirea şi modificarea preţurilor şi tarifelor de către acestea se fac cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz. De asemenea, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum pot delega centralelor industriale, altor unităţi cu statut de centrala, întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale, cooperativelor şi unităţilor de deservire a populaţiei, din sistemul propriu, competenţa de a stabili şi modifica - cu acordul beneficiarilor - preţuri şi tarife, potrivit dispoziţiilor legale.
    Organele şi organizaţiile prevăzute la alineatul precedent vor stabili limite maxime de preţuri şi tarife pentru grupele sau subgrupele de produse şi servicii din competenţa organizaţiilor pe care le îndrumă sau coordonează în mod direct şi vor putea aproba - cu respectarea condiţiilor prevăzute în art. 21 - preţuri şi tarife care depăşesc limitele pe care le-au stabilit.
    Precizarea produselor şi serviciilor ale căror preţuri şi tarife urmează să fie stabilite de unităţile din sistemul propriu al Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum se face cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri.


    Articolul 109

    Preţurile cu amănuntul stabilite de organele şi organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti sau ale cooperaţiei de consum pentru produsele de artizanat şi arta populara executate de unităţile cooperatiste pot fi aplicate şi de alte organizaţii care desfac aceste produse.


    Articolul 110

    Celelalte organizaţii obşteşti îndeplinesc atribuţiile în domeniul stabilirii şi modificării preţurilor şi tarifelor prevăzute în art. 106-108 din prezenta lege.


    Capitolul 11 Atribuţii în domeniul controlului preţurilor şi tarifelor


    Articolul 111

    Politica partidului şi statului în domeniul preţurilor şi tarifelor se înfăptuieşte sub controlul Marii Adunări Naţionale şi Consiliului de Stat.
    Consiliul de Miniştri controlează aplicarea dispoziţiilor legale privind regimul preţurilor şi tarifelor în economia naţionala şi ia măsuri pentru respectarea stricta a acestora.


    Articolul 112

    Comitetul de Stat pentru Preţuri are următoarele atribuţii principale în domeniul controlului preţurilor şi tarifelor:
    a) coordonează din punct de vedere metodologic întreaga activitate de control exercitată de ministere, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi de unităţile economice;
    b) exercita control asupra modului de stabilire, modificare şi aplicare a preţurilor şi tarifelor;
    c) verifica existenta şi aplicarea întocmai a normelor de consum şi de folosire a utilajelor, în scopul determinării stricte a cheltuielilor materiale şi de manopera care stau la baza stabilirii preţurilor şi tarifelor;
    d) verifica la ministere, alte organe centrale şi la cele locale, precum şi la unităţile economice, realizarea preţului de cost al produselor şi serviciilor, în scopul determinării organelor în drept sa introducă cele mai eficiente măsuri care să conducă la reducerea acestuia;
    e) urmăreşte modul cum se aduc la îndeplinire normele legale în domeniul preţurilor la produsele destinate consumului intern, pentru export, la cele provenite din import, precum şi la tarifele pentru serviciile prestate; cere ministerelor, celorlalte organe centrale şi organelor locale - de stat, cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti - precum şi unităţilor din subordinea acestora sa ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi abaterilor constatate şi pentru sancţionarea celor vinovaţi, informind Consiliul de Miniştri, în situaţiile în care deficientele sau abaterile nu au fost eliminate;
    f) controlează şi îndrumă uniunile centrale ale cooperativelor meşteşugăreşti şi de consum sa modifice sau sa dispună organizaţiilor cooperatiste din sistemul lor sa modifice preţurile şi tarifele stabilite de acestea şi sa sanctioneze pe cei vinovaţi, dacă se constată că stabilirea lor s-a făcut fără respectarea normelor legale sau în cazurile cînd se constată că cheltuielile de producţie avute în vedere au fost supraevaluate.


    Articolul 113

    Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în art. 112, în cadrul Comitetului de Stat pentru Preţuri se înfiinţează Inspecţia de stat pentru controlul preţurilor, care va avea în subordine organe de control al preţurilor şi tarifelor în cadrul fiecărui judeţ, precum şi în municipiul Bucureşti. Inspecţia de stat pentru controlul preţurilor colaborează cu Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor, Inspectoratul comercial de stat şi alte organe care au sarcini de control în domeniul preţurilor şi tarifelor.


    Articolul 114

    Ministerul Finanţelor, în exercitarea controlului asupra activităţii economice şi financiare a unităţilor socialiste, verifica prin aparatul central şi organele sale teritoriale de control şi revizie modul în care se aplică normele în vigoare în domeniul preţurilor şi tarifelor, urmărind respectarea legalităţii în ceea ce priveşte stabilirea, modificarea şi aplicarea acestora şi ia, potrivit legii, măsuri pentru intrarea în legalitate şi stabilirea raspunderilor.


    Articolul 115

    Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi băncile specializate controlează, la unităţile pe care le deservesc, aplicarea preţurilor şi tarifelor legale şi iau măsuri, potrivit atribuţiilor ce le revin, pentru respectarea legalităţii preţurilor.


    Articolul 116

    Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală controlează stabilirea şi aplicarea preţurilor pentru lucrările de construcţii-montaj care intră în competenţa lor şi iau măsuri pentru respectarea legalităţii în acest domeniu.


    Articolul 117

    Ministerul Comerţului Interior controlează respectarea preţurilor cu amănuntul şi a tarifelor în relaţiile cu populaţia, precum şi concordanta dintre calitatea produselor vîndute şi serviciilor prestate şi preţurile şi tarifele aplicate de către unităţile socialiste de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, precum şi de persoane fizice. De asemenea, controlează modul de stabilire a preţurilor şi tarifelor de către organizaţiile şi unităţile pe care le îndrumă sau coordonează, luînd măsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi abaterilor şi sancţionarea celor vinovaţi.


    Articolul 118

    Ministerul Comerţului Exterior controlează modul de aplicare a normelor privind condiţiile de tratare a preţurilor şi tarifelor în valută străină pentru produsele şi serviciile care fac obiectul tranzacţiilor de import-export cu partenerii străini, precum şi eficienta acestora, luînd măsuri de aplicare stricta a normelor stabilite.


    Articolul 119

    Organele de control ale militiei controlează respectarea normelor legale privind aplicarea preţurilor şi tarifelor şi iau măsuri potrivit atribuţiilor care le revin.


    Articolul 120

    Celelalte ministere şi organe centrale ale administraţiei de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, centralele industriale şi celelalte unităţi cu statut de centrala, uniunile centrale ale cooperativelor meşteşugăreşti şi ale cooperativelor de consum, organizaţiile centrale obşteşti, uniunile de cooperative, precum şi întreprinderile, cooperativele şi alte unităţi economice controlează şi răspund de modul de stabilire şi aplicare a preţurilor şi tarifelor, precum şi de concordanta dintre calitatea produselor şi preţurile stabilite, la unităţile şi subunitatile pe care le conduc, îndrumă sau coordonează, potrivit legii, luînd măsuri operative de eliminare a deficienţelor şi abaterilor constatate şi de sancţionare a celor vinovaţi.
    Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti controlează modul de aplicare a preţurilor şi tarifelor în cuprinsul unităţilor administrativ-teritoriale respective, indiferent de organul sau unitatea care a stabilit preţurile sau tarifele.


    Articolul 121

    Organele de control obştesc vor urmări, potrivit legii, îndeplinirea obligaţiilor ce revin unităţilor producătoare, organizaţiilor şi unităţilor comerciale, precum şi producătorilor, meseriasilor şi altor prestatori individuali în legătură cu aplicarea preţurilor şi tarifelor şi concordanta dintre calitatea produselor sau prestării serviciilor şi preţurile sau tarifele stabilite.


    Articolul 122

    Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, precum şi uniunile de cooperative meşteşugăreşti şi de consum vor îndrumă şi controla organizaţiile din sistemul lor şi vor lua măsuri pentru înlăturarea abaterilor în domeniul preţurilor şi tarifelor şi sancţionarea celor vinovaţi.


    Articolul 123

    Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unităţile care stabilesc sau aplica preţuri şi tarife sînt obligate ca, la sesizările făcute de organele de control, sa ia măsurile necesare pentru înlăturarea deficienţelor şi abaterilor şi respectarea normelor legale în domeniul preţurilor şi tarifelor.


    Articolul 124

    Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unităţile economice vor analiza periodic, în colectivele lor de conducere, desfăşurarea activităţii de preţuri şi vor lua măsuri pentru perfecţionarea acesteia.


    Capitolul 12 Dispoziţii speciale


    Articolul 125

    Modificarea preţurilor şi tarifelor se poate efectua numai cînd intervin schimbări mai importante în condiţiile din economie avute în vedere la stabilirea lor, precum şi în nivelul şi corelatiile de preţuri pe piaţa externa.
    Modificarea preţurilor de producţie şi de livrare pe ramuri sau subramuri, pe produse şi grupe de produse, potrivit prevederilor prezentei legi, se va face, de regula, pînă la data de 1 iulie a fiecărui an, cu aplicare de la începutul anului următor, pentru a putea fi avută în vedere la încheierea contractelor economice şi la definitivarea planurilor de către unităţi.
    Modificarea preţurilor şi tarifelor în vigoare la data aplicării prezentei legi se va putea face de organele şi unităţile în competenţa cărora sînt prevăzute produsele şi serviciile, potrivit legii de faţa.


    Articolul 126

    Produsele ce se vor executa de unităţile nou înfiinţate şi care nu au preţuri stabilite se vor lua în calcul la elaborarea studiilor tehnico-economice la preţuri provizorii, determinate de unităţile care întocmesc aceste studii, prin comparare cu preţurile produselor similare aflate în circuitul economic şi cu acordul organului central al principalului beneficiar.
    Stabilirea preţurilor de către ministere, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi de către unităţi la produsele respective la un nivel diferit de cel provizoriu se poate face numai pe baza acordului organelor care au aprobat indicatorii tehnico-economici.


    Articolul 127

    Comitetul de Stat pentru Preţuri şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie vor lua măsuri pentru asigurarea concordanţei dintre prevederile standardelor de stat sau normelor interne şi nivelul preţurilor.
    În cazul în care modificarea sau derogarea de la standardele de stat sau normele interne nu determina modificarea calităţii sau a condiţiilor de prezentare a produselor, situaţie confirmată de principalele organe beneficiare, se vor menţine preţurile în vigoare.


    Articolul 128

    Preţurile şi tarifele intră în vigoare de la data stabilirii lor sau la o dată ulterioară prevăzută în actul de aprobare a preţurilor şi tarifelor. Este interzisă introducerea în fabricaţie a produselor şi prestarea serviciilor cu caracter de serie sau de masa înainte de a se fi stabilit preţurile şi tarifele legale.
    Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, organele de conducere ale ministerelor, celorlalte organe centrale şi organelor locale, centralelor industriale şi celorlalte unităţi cu statut de centrala vor putea dispune:
    - punerea în executare a unor produse şi servicii noi, urmînd ca stabilirea preţurilor şi tarifelor să se facă pînă cel mai tirziu la prima livrare (prestare), sau
    - fixarea, cu acordul beneficiarului, de preţuri de producţie, de livrare sau tarife cu caracter retroactiv, în situaţiile prevăzute în art. 25.
    Eventualele pagube produse prin aplicarea necorespunzătoare a prevederilor de mai sus vor fi imputate celor vinovaţi.
    Este interzisă stabilirea cu efect retroactiv a preţurilor cu amănuntul şi a tarifelor pentru serviciile prestate populaţiei.


    Articolul 129

    Consiliul de Miniştri va stabili pentru ministere, celelalte organe centrale şi pentru organele locale - pe categorii de lucrări şi pe verigi - termenele maxime de stabilire şi avizare a preţurilor şi tarifelor la produsele şi serviciile noi, astfel încît durata totală sa nu depăşească 30 zile de la data propunerii de preţ sau tarif a unităţii.


    Articolul 130

    Organele de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale, precum şi ale organizaţiilor şi unităţilor - prevăzute în art. 91, 96, 102 şi 103 - pot delega organelor de conducere operativă dreptul de a stabili preţuri şi tarife la unele produse şi servicii.
    Organele de conducere operativă vor raporta periodic asupra îndeplinirii acestei sarcini.


    Articolul 131

    Preţurile şi tarifele se stabilesc prin actele emise de către organele şi organizaţiile cu competenţa legală. Unităţile socialiste de stat prevăzute în art. 104 din prezenta lege şi care stabilesc preţuri şi tarife pe baza acordului cu beneficiarii înscriu aceste preţuri sau tarife în contracte.


    Articolul 132

    Aplicarea unor preţuri şi tarife care se determina prin însumarea elementelor componente ale preţurilor şi tarifelor se face numai pe baza normelor emise de Comitetul de Stat pentru Preţuri.


    Articolul 133

    Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unităţile socialiste de stat, ale cooperaţiei meşteşugăreşti sau de consum şi alte organizaţii obşteşti sînt obligate sa reexamineze preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor noi, executate în serie, pe care le-au stabilit pe bază de antecalculatie, în cel mult 12 luni de la prima livrare sau prestare, luînd măsurile care se impun. Reexaminarea preţurilor şi tarifelor se face pe baza postcalculatiei, potrivit normelor Comitetului de Stat pentru Preţuri.


    Articolul 134

    Organizaţiile cooperatiste agricole, membrii cooperativelor agricole de producţie, meseriaşii, producătorii individuali şi alte persoane fizice autorizate vînd produsele şi prestează serviciile la preţuri şi tarife de învoiala. Preţurile şi tarifele de învoiala practicate de organizaţiile cooperatiste agricole, pentru produsele rezultate din prelucrari industriale, construcţii, prestări de servicii şi alte activităţi neagricole, se determina pe baza normativelor date de Uniunea Naţionala a Cooperativelor Agricole de Producţie, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri.
    În toate cazurile în care - potrivit dispoziţiilor legale - se stabilesc preţuri şi tarife maximale, de mercurial, pentru vînzările către populaţie, preţurile şi tarifele de învoiala se vor practica în limita acestora.


    Capitolul 13 Răspunderile şi sancţiunile pentru încălcarea normelor privind regimul preţurilor şi tarifelor


    Articolul 135

    Încălcarea îndatoririlor prevăzute în prezenta lege atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, materială, civilă sau penală, după caz.


    Secţiunea I Abateri disciplinare


    Articolul 136

    Sancţiunile disciplinare ce se aplică personalului cu atribuţii şi responsabilităţi ce decurg din prezenta lege pentru încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor de muncă sînt cele prevăzute în legislaţia muncii sau alte dispoziţii legale.
    Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor se fac în condiţiile şi cu procedura prevăzute în regulamentele de ordine interioară ale unităţilor respective.
    Sancţiunile disciplinare ce se aplică membrilor cooperativelor agricole de producţie, meşteşugăreşti şi de consum, precum şi ai celorlalte organizaţii obşteşti pentru încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor ce le revin sînt cele prevăzute de reglementările legale. Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se fac în condiţiile şi cu procedura prevăzute în statute şi în regulamentele de ordine interioară.


    Secţiunea a II-a Contravenţii


    Articolul 137

    Constituie contravenţie la normele privind regimul preţurilor şi tarifelor, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît potrivit legii penale să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
    1. Cu amenda de la 100 la 1000 lei:
    a) vînzarea de mărfuri sau prestarea de servicii cu preţuri sau tarife nelegale, din culpa, de către personalul unităţilor socialiste sau de membri ai cooperativelor şi ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însărcinărilor de serviciu;
    b) vînzarea de către producători a produselor cu depăşirea preţurilor stabilite prin mercurial;
    c) clasificarea şi marcarea produselor în alte clase de calităţi decît cele pentru care li s-au stabilit preţurile sau a serviciilor în alte categorii decît cele pentru care li s-au stabilit tarifele;
    d) neafisarea în unităţile şi locurile de desfacere sau de deservire a preţurilor sau a tarifelor legale, lipsa listelor de meniu, afişarea preţurilor sau a tarifelor în condiţii necorespunzătoare de vizibilitate, claritate sau de identificare a mărfii sau a serviciilor şi neafisarea categoriei de calitate a produselor sau a serviciilor şi a categoriei localului, în cazurile în care preţurile sau tarifele se aplică în funcţie de aceste elemente, precum şi neasigurarea, de către organizaţiile prestatoare de servicii, a listelor de tarife sau a altor forme de aducere la cunoştinţa a tarifelor practicate;
    e) neefectuarea reducerii preţurilor cu amănuntul la legume şi fructe de către angajaţii organizaţiilor comerţului socialist, împuternicit să aplice reduceri de preţuri, în asa fel încît unităţile comerţului socialist care desfac legume şi fructe în pieţe sa practice preţuri efective cu amănuntul cel mult la nivelul preţurilor practicate frecvent de producători la produsele de aceeaşi calitate şi în aceleaşi condiţii de prezentare.
    2. Cu amenda de la 200 la 1200 lei:
    a) vînzarea de către personalul unităţilor socialiste sau de membri ai cooperativelor şi ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însărcinărilor de serviciu, a legumelor şi fructelor nesortate pe soiuri şi calităţi, la acele produse la care preţurile sînt stabilite pe soiuri şi calităţi;
    b) expunerea sau desfacerea mărfurilor cu preţ redus - cu excepţia soldarilor sezoniere - fără ca acestea sa poarte semnul distinctiv al soldarii şi fără a avea etichetat vechiul şi noul preţ;
    c) neaplicarea modificărilor de preţuri şi tarife în termenul stabilit;
    d) refuzul de a comunică, la cererea organelor de control, datele şi informaţiile cu privire la respectarea normelor legale privind stabilirea, aplicarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor sau comunicarea din culpa a unor date şi informaţii eronate;
    e) introducerea în fabricaţie a produselor şi prestarea serviciilor cu caracter de serie sau de masa înainte de a se fi stabilit preţurile şi tarifele legale, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 128 din prezenta lege.
    3. Cu amenda de la 500 la 2000 lei:
    a) punerea în fabricaţie sau vînzare a unor produse, precum şi prestarea unor servicii de alta calitate decît cea prevăzută de standarde, norme interne, retete de fabricaţie sau orice acte normative şi care a fost avută în vedere la stabilirea preţului sau a tarifului;
    b) vînzarea unor produse sau prestarea unor servicii pentru care s-a aprobat modificarea calităţii prevăzută în standarde, norme interne, retete de fabricaţie sau orice acte normative, fără ca preţul sau tariful sa fi fost modificat sau menţionat conform art. 127, dacă prin aceasta se aduc prejudicii unităţilor producătoare sau beneficiarilor;
    c) aplicarea remizei în unităţile de alimentaţie publică, fără aprobare sau în alte condiţii decît cele aprobate de organele în drept;
    d) vînzarea produselor sau prestarea serviciilor de către meseriaşii particulari cu depăşirea preţurilor şi tarifelor - dacă sînt stabilite preţuri şi tarife pentru activitatea lor;
    e) supraevaluarea preţului de cost sau includerea în calculatiile de preţ a unor elemente mai mari decît cele legale, dacă prin aceasta s-a determinat stabilirea unor preţuri sau tarife care cauzează prejudicii persoanelor fizice sau juridice;
    f) stabilirea sau modificarea fără aprobare legală a unor preţuri sau tarife care depăşesc limitele determinate potrivit legii, precum şi stabilirea sau modificarea fără competenţa legală a unor preţuri sau tarife de către unităţile economice de stat, cooperatiste sau alte organizaţii obşteşti, producătorilor de mărfuri, prestatoare de servicii sau comerciale;
    g) nerespectarea de către angajaţii unităţilor de stat la stabilirea preţurilor cu amănuntul pentru legume şi fructe a preţurilor plafon stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti.


    Secţiunea a III-a Infracţiuni


    Articolul 138

    Săvîrşirea de către personalul unităţilor socialiste sau de membri ai cooperativelor şi ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însărcinărilor de serviciu, a următoarelor fapte:
    a) vînzarea de mărfuri şi prestarea de servicii, cu depăşirea preţurilor sau a tarifelor legale;
    b) încadrarea şi plata la categorii de calitate inferioară celor reale, cu rea-credinţa, a produselor cumpărate de la producătorii agricoli, constituie infracţiune de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută în art. 246 din Codul penal, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
    Tentativa se pedepseşte.


    Articolul 139

    Falsificarea ori substituirea de mărfuri, precum şi expunerea spre vînzare sau vînzarea de asemenea bunuri, cunoscînd ca sînt falsificate ori substituite de către cei prevăzuţi în art. 138, constituie infracţiune de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzută în art. 297 din Codul penal, şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
    Dacă mărfurile au devenit prin falsificare sau substituire vătămătoare sănătăţii, sînt aplicabile dispoziţiile art. 313 din Codul penal.
    Tentativa se pedepseşte.


    Secţiunea a IV-a Aplicarea sancţiunilor şi a altor măsuri prevăzute în prezenta lege


    Articolul 140

    Persoanele care comit infracţiunile prevăzute în prezenta lege vor fi judecate, în cazuri deosebite apreciate ca atare de instanţa, în faţa colectivelor de muncă din care fac parte, sau a colectivităţilor care au avut de suferit în urma acţiunilor lor ilicite.
    În aceleaşi condiţii vor fi judecati şi instigatorii, complicii, tainuitorii şi favorizatorii infracţiunilor prevăzute în prezenta lege.


    Articolul 141

    În cazul condamnării pentru infracţiunile prevăzute în prezenta lege, preşedintele instanţei, dacă este cazul, va înştiinţa organele financiare de la domiciliul condamnatului, care, după examinarea situaţiei, în măsura în care constata ca sînt temeiuri suficiente, vor sesiza comisia de cercetare prevăzută în Legea nr. 18/1968 privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobîndite în mod licit.


    Articolul 142

    Persoanele condamnate pentru infracţiunile prevăzute în prezenta lege nu pot fi gestionari, aplicindu-se în mod corespunzător dispoziţiile art. 4 şi 5 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. De asemenea, aceste persoane nu pot ocupa funcţii de organe de control financiar.
    În cazul infracţiunilor săvîrşite de către personalul unităţilor socialiste ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti în cadrul însărcinărilor de serviciu, cei condamnaţi nu vor putea îndeplini timp de 3 ani de la executarea pedepsei, în aceeaşi unitate sau în alte unităţi, funcţia în care erau încadraţi la data săvîrşirii infracţiunii, în măsura în care nu li se aplică prevederile alineatului precedent.


    Articolul 143

    Hotărîrea definitivă de condamnare va fi comunicată de instanţa de executare spre a fi afişată timp de doua luni, prin grija organului de conducere, la locul de muncă din unitatea la care cel condamnat funcţiona în momentul săvîrşirii infracţiunii.


    Articolul 144

    Contravenţiile privind încălcarea normelor referitoare la preţuri şi tarife se constata şi se sancţionează de inspectori şi alţi lucrători ai Comitetului de Stat pentru Preţuri, împuterniciţi în acest scop, persoanele cu atribuţii de control tehnic de calitate, economic şi financiar din cadrul organelor centrale şi celor locale ale administraţiei de stat şi ale unităţilor ce le sînt subordonate, precum şi din cadrul organizaţiilor cooperatiste şi al altor organizaţii obşteşti, în sectoarele de activitate şi unităţile în care exercită controlul potrivit atribuţiilor lor de serviciu: inspectorii comerciali de stat, în sectoarele de activitate unde exercita controlul conform dispoziţiilor normative care reglementează activitatea inspecţiei comerciale de stat; angajaţii oficiilor de preţuri şi tarife din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, împuterniciţi în acest scop de comitetele executive; primării, ofiţerii şi subofiterii de militie.


    Articolul 145

    Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplică şi în ce priveşte contravenţiile prevăzute în art. 137.
    În cazul contravenţiilor prevăzute în art. 137 plîngerea se soluţionează de conducătorul organului din care face parte agentul constatator sau de către un alt angajat ierarhic superior agentului constatator, împuternicit de conducătorul acestui organ.
    Dacă contravenţia a fost constatată de conducătorul organului, plîngerea se soluţionează de conducătorul organului ierarhic superior, iar dacă a fost constatată de primar, plîngerea se soluţionează de comitetul executiv al consiliului popular.
    În cazul contravenţiilor prevăzute în art. 137 pct. 2 şi 3, plîngerea se soluţionează de judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia.


    Articolul 146

    În cazul în care echipele de control obştesc, în exercitarea atribuţiilor lor, apreciază ca faptele constatate constituie contravenţie sau infracţiune, vor sesiza organele competente să aplice sancţiunile contravenţionale sau organele de urmărire penală; dacă se considera ca faptele constatate constituie abateri disciplinare sau sînt de competenţa comisiei de judecată, sesizează conducerea unităţii socialiste pentru a lua măsuri corespunzătoare.


    Articolul 147

    În situaţiile în care din controalele efectuate sau din postcalculatiile produselor noi se constata o creştere nejustificată a rentabilitatii, ca urmare a includerii în calculatiile de preţ sau tarif a unor cheltuieli de producţie supraevaluate, a altor elemente de preţ mai mari decît cele legale sau din cauza abaterii de la normele de calitate şi retetele de fabricaţie prevăzute în standardele de stat, normele interne sau caietele de sarcini, unităţile de stat vor vărsa la buget beneficiul suplimentar astfel realizat în anul curent, ca fiind necuvenit. Organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti sau de consum şi celelalte organizaţii obşteşti vor vărsa la buget beneficiile suplimentare astfel obţinute numai pentru livrările de produse şi prestările de servicii efectuate unităţilor din afară sistemului propriu.
    Totodată, organele şi unităţile prevăzute la alineatul precedent vor reduce corespunzător preţurile şi tarifele pe care le-au stabilit greşit, recalculindu-se pentru anul în curs realizarea sarcinilor de plan economic şi financiar.


    Articolul 148

    Unităţile de stat, cele cooperatiste, precum şi celelalte organizaţii obşteşti sînt obligate sa restituie celor în drept, în condiţiile legii, sumele încasate pe nedrept ca urmare a aplicării unor preţuri sau tarife mai mari decît cele stabilite şi sa plătească sumele neachitate ca urmare a aplicării unor preţuri mai mici decît cele legale la cumpărarea produselor agricole.
    Organele de control au obligaţia sa aducă la cunoştinţa organelor tutelare sau care coordonează şi îndrumă unităţile interesate cazurile constatate potrivit alineatului precedent.
    Sumele provenite din surse pentru care nu este posibila identificarea celor îndreptăţiţi să le pretindă vor fi vărsate la buget, de îndată ce existenta acestor sume a fost stabilită. În cazul în care s-a aplicat o sancţiune penală sau contravenţională, sumele se vărsa la buget de îndată ce sancţiunea a rămas definitivă. Organele care au constatat existenta sumelor încasate pe nedrept vor sesiza unitatea bancară pentru a face decontarea la buget.


    Capitolul 14 Dispoziţii finale


    Articolul 149

    Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organele centrale ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi cooperaţiei de consum, precum şi ale altor organizaţii obşteşti vor emite - cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri - bareme şi normative de calcul, norme de stabilire, corelare şi formare a preţurilor şi tarifelor potrivit specificului ramurii, subramurii, grupelor sau produselor şi serviciilor din competenţa lor, precum şi pentru produsele şi serviciile la care competenţa de aprobare a preţurilor şi tarifelor a fost lăsată unităţilor în subordine sau celor din sistemul propriu.


    Articolul 150

    Comitetul de Stat pentru Preţuri, împreună cu Direcţia Centrala de Statistica, Ministerul Finanţelor, Comitetul de Stat al Planificarii şi alte organe centrale interesate vor urmări evoluţia preţurilor şi tarifelor potrivit unui sistem informaţional îmbunătăţit, care va fi elaborat şi supus aprobării Consiliului de Miniştri în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi.


    Articolul 151

    Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi preţurilor pentru reparaţii.


    Articolul 152

    Atribuţiile şi normele de stabilire şi modificare a preţurilor la produsele de tehnica militară destinate exclusiv sectorului de apărare se vor aproba prin decret al Consiliului de Stat.


    Articolul 153

    Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicare, cu excepţia prevederilor art. 5 privind taxa asupra fondurilor şi terenurilor, art. 12-15 referitoare la determinarea beneficiului şi art. 26 privind condiţiile de franco, care se aplică odată cu reasezarile de preţuri.
    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 172 din 18 aprilie 1953 pentru reorganizarea regimului de stabilire a preţurilor; art. 2 lit. h şi i, precum şi art. 3 lit. b din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2503 din 31 decembrie 1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regulile generale de comerţ şi orice alte prevederi contrare prezentei legi.


    Anexă

    Asimilarea categoriilor de preţuri în vigoare cu cele prevăzute în lege
      Categoriile de preţuri în vigoare asimilate noilor denumiriCategoriile de preţuri prevăzute în lege
      I. Preţuri ale producătorilor
      a) pentru produsele industriale:
      - preţuri cu ridicata ale întreprinderii- preţuri de producţie
      b) pentru produsele agricole livrate de unităţile agricole de stat:
      - preţuri de livrare- preţuri de producţie
      c) pentru produsele agricole cumpărate la fondul de stat de la C.A.P., membrii acestora şi producătorii individuali:
      - preţuri de contractare - preţuri de achiziţie- preţuri de contractare - preţuri de achiziţie
      d) pentru lucrări de construcţii-montaj:
      - preţuri de deviz- preţuri de obiecte de construcţii - preţuri pe părţi de obiecte, pe unităţi fizice şi de folosinţă - preţuri de deviz
      e) pentru produsele meşteşugăreşti sau de artizanat cumpărate de la C.A.P., membrii acestora şi alţi producători individuali:
      - preţuri de achiziţie- preţuri de achiziţie*)
      II. Preţuri de livrare
      a) pentru produsele industriale:
      - preţuri cu ridicata ale industriei- preţuri de livrare
      b) pentru produsele agricole livrate de organizaţiile achizitoare:
      - preţuri de livrare- preţuri de livrare
      Preţuri cu amănuntulIII. Preţuri cu amănuntul
      IV. Tarife
      - tarife pentru serviciile prestate unităţilor socialiste- tarife pentru serviciile prestate unităţilor socialiste
      - tarife pentru serviciile prestate populaţiei- tarife pentru serviciile prestate populaţiei
    Notă *) Se aplica şi la cumpărarea deşeurilor.
    ---------