DECIZIA nr. 307 din 5 iunie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 834 din 10 septembrie 2025

    Marian Enache
    - președinte

    Mihaela Ciochină
    - judecător

    Dimitrie-Bogdan Licu
    - judecător

    Gheorghe Stan
    - judecător

    Livia Doina Stanciu
    - judecător

    Elena-Simina Tănăsescu
    - judecător

    Varga Attila
    - judecător

    Mihaela Ionescu
    - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, excepție ridicată de Andrei Daniel Lazăr în Dosarul nr. 2.500/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.488D/2020.2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, Decizia nr. 222 din 20 aprilie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 17 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.500/105/2019, Tribunalul Prahova - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Andrei Daniel Lazăr într-o cauză penală în care autorul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere a unui grup infracțional organizat și complicitate la fraudă informatică în formă continuată (două acte materiale). Ulterior, instanța judecătorească a admis cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptelor din complicitate la infracțiunea de fraudă informatică în formă continuată (două acte materiale) în complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată.5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate nu reglementează situația în care instanța de judecată schimbă încadrarea juridică într-o faptă pentru care legea penală prevede posibilitatea împăcării, aspect ce creează o inegalitate de tratament juridic și aduce prejudicii drepturilor și garanțiilor procesuale. Arată că schimbarea încadrării juridice atrage o reconfigurare a cadrului procesual și activează o serie de noi drepturi și obligații pentru părțile din proces, așa încât ar trebui să opereze inclusiv posibilitatea de împăcare și, implicit, de înlăturare a răspunderii penale. În caz contrar, susține că se creează o inegalitate de tratament între inculpații trimiși în judecată pe o corectă încadrare juridică și inculpații față de care se stabilește o nouă încadrare juridică, în timpul cercetării judecătorești.6. Tribunalul Prahova - Secția penală, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu a formulat opinia sa cu privire la excepția de neconstituționalitate.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 159 alin. (3) din Codul penal. Din notele scrise ale autorului excepției, depuse în motivarea criticii, reiese că aceasta privește, în realitate, dispozițiile art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra acestor dispoziții de lege, care au următorul cuprins: „(3) Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.“11. În susținerea neconstituționalității normelor penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii.12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării în prezenta cauză, prin Decizia nr. 222 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2023, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, care privește sintagma „și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței“, este constituțională numai în măsura în care nu se aplică în ipoteza schimbării încadrării juridice a faptei, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, într-o infracțiune pentru care legea a prevăzut în mod expres că este posibilă împăcarea.13. În acest sens, prin decizia mai sus menționată, paragraful 57, Curtea a reținut că din textul de lege criticat rezultă, fără echivoc, lipsa de corelare între instituția împăcării părților, reconfigurată în optica noului Cod penal, și instituția schimbării încadrării juridice a faptei, nemodificată, în sensul că impunerea termenului-limită al citirii actului de sesizare a instanței împiedică producerea de efecte juridice proprii împăcării, atunci când, ulterior acestui moment procesual, intervine situația specifică a schimbării încadrării juridice a faptei în una pentru care împăcarea părților este posibilă, ceea ce contravine prevederilor art. 16, 21 și 24 din Constituție.14. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 222 din 20 aprilie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în cauza de față, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal a devenit inadmisibilă.15. Deși în cauza de față Curtea va pronunța o soluție procedurală de respingere a excepției ca devenită inadmisibilă, se impune precizarea că, potrivit jurisprudenței constituționale în materie, decizia de admitere constituie și în prezenta cauză motiv de revizuire a hotărârii instanței judecătorești, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla, spre soluționare, pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 222 din 20 aprilie 2023 în Monitorul Oficial al României, Partea I. În consecință, soluția procedurală în cauza de față nu împiedică, ci, din contră, dă posibilitatea valorificării deciziei de admitere menționate în condițiile arătate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, Decizia nr. 212 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 2 august 2019, paragraful 36, sau Decizia nr. 504 din 17 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2025, paragraful 16). În același sens, prin Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, paragraful 33, Curtea a statuat că o decizie de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justițiabili care a invocat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, precum și autorilor aceleiași excepții, invocate anterior publicării deciziei Curții, în alte cauze, soluționate definitiv, acest lucru impunându-se din nevoia de ordine și stabilitate juridică. Prin urmare, autorul prezentei excepții are posibilitatea, în condițiile precizate anterior, ca, pe calea revizuirii întemeiate pe prezenta decizie, să beneficieze de efectele juridice ale Deciziei nr. 222 din 20 aprilie 2023.16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, excepție ridicată de Andrei Daniel Lazăr în Dosarul nr. 2.500/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secția penală.
    Definitivă și general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunțată în ședința din data de 5 iunie 2025.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
    pentru MARIAN ENACHE,
    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
    Magistrat-asistent,
    Mihaela Ionescu
    ----