DECIZIE nr. 42 din 8 iulie 1993
cu privire la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, ca urmare a eliminării art. 30^1 din proiectul respectiv

EMITENT

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 23 iulie 1993



Curtea Constituţională a fost sesizată, la data de 30 iunie 1993, de către 52 deputaţi, respectiv de domnii Ion Diaconescu, Ion Ratiu, Constantin Ionescu, Gavril Dejeu, Cornel Sturza Popovici, Aurelian Paul Alecu, Florian Ion-Angelo, Vasile Gheorghe Victor Pop, Ion Hui, Emilian Bratu, Tudor Gavril Dunca, Costel Paunescu, Valentin Argesanu, George Stanescu, Petre Dugulescu, Viorel Pavel, Remus-Constantin Opris, Sorin Victor Lepsa, Mihai Nica, Ion Cornita, Otto- Ernest Weber, Cornel Protopopescu, Valentin Vasilescu, Ioan Victor Pica, Teodor Vintilescu, Liviu Neculai Marcu, Niculae Cerveni, Alexandru Simionovici, Mircea Ioan Popa, Ioan Muresan, Gabriel Ţepelea, Gheorghe Cristea, Varujan Vosganian, Mircea Ciumara, Barbu Pitigoi, Calin Emil Anastasiu, Romulus Ioan Joca, Vasile Mandroviceanu, George Crin Laurentiu Antonescu, Stelian Tanase, Alexandru Athanasiu, Petru Litiu, Dorel Coc, Horia Mircea Rusu, doamna Smaranda Dobrescu, domnii Emil Livius Nicolae Puţin şi Dinu Patriciu, doamna Teodora-Bertzi, domnii Ion Berciu, Mihail Bucur, Victor Babiuc şi Radu Mircea Berceanu asupra neconstitutionalitatii eliminării art. 30^1 din proiectul Legii de modificare şi completare a Legii nr. 35/1991, în forma adoptată de Camera Deputaţilor.
În sesizare, grupul de deputaţi susţine, în esenta, ca prin neadoptarea articolului respectiv, care ar fi dat posibilitate investitorilor străini sa dobindeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor, s-a creat confuzie şi a fost distorsionat spiritul legii, prin echivalarea eliminării art. 30^1 cu legiferarea interdicţiei de dobândire în proprietate de terenuri de către societăţile comerciale, persoane juridice române, cu capital străin, în întregime sau parţial.
Curtea Constituţională constata ca sesizarea s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituţie şi ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 s-a solicitat celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, punctul lor de vedere în legătură cu sesizarea primită.
În punctul de vedere al Camerei Deputaţilor se apreciază ca sesizarea este neîntemeiată deoarece eliminarea unui text din proiectul de lege se poate face numai în cadrul procedurii de adoptare a acestuia. După epuizarea acestei proceduri - când proiectul devine lege, potrivit art. 144 lit. a) din Constituţie -, legea poate face obiectul controlului de constituţionalitate la Curtea Constituţională, dar numai pentru prevederile pe care le conţine şi care reprezintă voinţa legiuitorului.
În punctul de vedere al Guvernului se arata, în esenta, ca ceea ce face obiectul controlului constituţional este exclusiv forma finala a legii adoptate de Parlament şi ca, în sesizare, nu se pune în discuţie un aspect de neconstituţionalitate, de competenţa Curţii, ci o problemă de interpretare şi aplicare a legii de competenţa, după caz, a autorităţii legiuitoare sau a instanţelor judecătoreşti de drept comun.
Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
examinînd sesizarea grupului de deputaţi, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor şi Guvernului, precum şi concordanta dintre aspectele criticate şi dispoziţiile constituţionale, retine următoarele:
Competenţa sa este determinata de art. 144 din Constituţie şi de Legea nr. 47/1992, cu deosebire art. 12 şi 13.
Potrivit art. 144 lit. a) din Constituţie, Curtea "se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora... ", formulare care este folosită şi de art. 13 alin. (1), lit. A) a) şi art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
De asemenea, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 face precizarea "Curtea Constituţională poate fi sesizată pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 144 din Constituţie şi în condiţiile stabilite potrivit prezentei legi"
Din aceste dispoziţii legale rezultă, în mod clar, ca este vorba de controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, ceea ce presupune ca legea a fost adoptată de Parlament, în forma în care a fost adoptată, iar nu de un text dintr-un proiect de lege sau un amendament propus Parlamentului, dar care nu a fost adoptat de acesta, deoarece în ultima situaţie nu este vorba de un text de "lege".
Drept urmare, Curtea Constituţională nu este competenţa sa verifice constituţionalitatea textelor din proiectele de legi, propunerile legislative şi amendamentele prezentate Parlamentului, dar neadoptate de acesta, asa cum este în cazul sesizării privitoare la art. 30^1 din proiectul de lege care, prin adoptarea de Parlament în forma adoptată, a devenit "Legea de modificare şi completare a Legii nr. 35/1991 privind investiţiile străine".
În legătură cu problema referitoare la semnificatia eliminării art. 30^1 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, pentru interpretarea acestei legi, anume dacă din eliminarea menţionată rezultă ori nu interdicţia pentru societatea comercială română, cu capital străin total ori numai parţial, de a avea în proprietate terenuri situate în România, aceasta problema este de interpretare şi aplicare a legii şi se soluţionează, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, de către organul competent chemat să aplice legea, astfel încât semnificatia menţionată în sesizare nu poate fi reţinută.
Pentru motivele arătate, neadoptarea de către Parlament a art. 30^1 din proiectul de lege, devenit Legea pentru modificare şi completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, precum şi semnificatia ori consecinţele acestei neadoptari nu se încadrează în noţiunea constituţionalităţii " ...legilor, înainte de promulgarea acestora" şi deci nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.
Având în vedere considerentele expuse,
vazind şi dispoziţiile art. 144 lit. a) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi prevederile art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constata ca soluţionarea sesizării nu este de competenţa Curţii Constituţionale, nefiind vorba de un text de lege adoptat de Parlament.
Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 8 iulie 1993 şi la ea au participat Vasile Gionea, preşedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu şi Victor-Dan Zlatescu, judecători.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. dr. Vasile Gionea
Magistrat-asistent,
Constantin Burada
-----------