PLAN DE ACTIUNE din 13 octombrie 2000pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 25 octombrie 2000
+ Articolul 1Obiectivele Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumit în continuare plan de actiune, sunt urmatoarele: a) reducerea poluarii apelor, cauzata de nitratii proveniti din surse agricole; b) prevenirea poluarii cu nitrati; c) rationalizarea şi optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice şi organice ce conţin compusi ai azotului. + Articolul 2Termenii şi expresiile utilizate în planul de actiune se definesc după cum urmeaza: a) ape subterane - toate apele care se afla sub suprafaţa terenului, în zone saturate şi în contact direct cu solul sau cu subsolul; b) apa dulce - apa cu continut scăzut de saruri, care indeplineste condiţiile pentru a fi captata, tratata şi utilizata în scop potabil; c) compusi ai azotului - orice substante conţinând azot, cu excepţia azotului molecular; d) septel - toate animalele tinute sau crescute pentru folosinţă sau profit; e) ingrasamant - substanţa care contine unul sau mai mulţi compusi ai azotului, utilizata pe terenurile agricole în scopul maririi ritmului de crestere a vegetatiei şi al sporirii masei vegetale; f) ingrasamant chimic - orice ingrasamant obţinut printr-un proces industrial chimic; g) ingrasamant organic - orice ingrasamant ce este constituit din produsi de origine vegetala, produsi reziduali de excretie de la septel sau de la păsări ori din namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate; h) ingrasamant de origine animala - produs rezidual de excretie de la septel sau de la păsări ori un amestec între acest produs şi asternutul de la animale; i) aplicare pe teren - administrarea pe teren a ingrasamintelor prin imprastiere la suprafaţa terenului, prin incorporare în sol fie prin ingropare, fie prin amestecare cu solul şi prin injectare în sol; j) eutrofizare - imbogatirea apelor de suprafaţa cu compusi ai azotului şi fosforului, cauzand o dezvoltare accelerata şi masiva a algelor şi a vegetatiei subacvatice, asociata cu deteriorarea echilibrului biologic şi a calităţii apei; k) poluare cu nitrati - descarcarea, directa sau indirecta, în apele subterane sau de suprafaţa de compusi ai azotului care provin din surse agricole, ale carei urmări pot fi: periclitarea sănătăţii oamenilor, afectarea organismelor vii şi a ecosistemelor acvatice, stanjenirea folosintelor apei şi deteriorarea ambiantei naturale; l) zona vulnerabila - suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati şi care contribuie la poluarea acestor ape. + Articolul 3 (1) În termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, pe baza datelor şi a informaţiilor furnizate prin Sistemul naţional de supraveghere şi control al calităţii apei şi cu sprijinul Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A., va întocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitrati şi al apelor care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 1. (2) În termen de 2 ani de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza în apele identificate potrivit alin. (1) şi care contribuie la poluarea acestora. (3) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei vor revizui şi/sau vor completa, o dată la 4 ani, lista cuprinzand zonele vulnerabile, analizand şi luand în considerare schimbările şi factorii neprevazuti în momentul alcatuirii acesteia. (4) Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumita în continuare comisie, va fi instiintata, în termen de 3 luni de la data operarii, despre orice modificare sau completare a listei cuprinzand zonele vulnerabile. + Articolul 4 (1) În scopul stabilirii şi/sau revizuirii şi al completarii listei cuprinzand zonele vulnerabile Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului va solicita factorilor abilitati prezentarea, în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune şi periodic, o dată la 4 ani, a unor rapoarte privind rezultatele acţiunilor de: a) supraveghere a concentratiei azotatilor în apele dulci; aceasta se realizează pe parcursul unui an, cel puţin o dată pe luna sau mai des în timpul perioadelor ploioase şi de inundaţii, în secţiunile de control pentru apele de suprafaţa, şi la intervale regulate, în secţiunile de control reprezentative pentru acvifere; b) verificare, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor dulci şi a apelor din zona costiera. (2) În secţiunile de control în care concentraţia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l şi nici un factor nou de crestere probabila a continutului de nitrati nu a aparut programul de supraveghere prevăzut la alin. (1) lit. a) se va realiza o dată la 8 ani. (3) Metodele de măsurare folosite sunt prevăzute în anexa nr. 2 şi vor fi supuse reactualizarii în functie de progresele în domeniu şi de aparitia de noi metode standard de analiza şi măsurare. + Articolul 5 (1) În scopul asigurarii, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protecţie împotriva poluarii, în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune comisia va elabora: a) un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza continutului-cadru prevăzut în anexa nr. 3, ce va fi supus reactualizarii în functie de progresele în domeniu şi de aparitia de noi tehnologii şi practici agricole cu impact redus asupra mediului; b) un program ce va include prevederi privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovarii Codului bunelor practici agricole. (2) În vederea elaborarii Codului bunelor practici agricole prevăzut la alin. (1) lit. a) comisia va consulta şi institutele aflate în coordonarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului şi a Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, precum şi alte institutii de specialitate. + Articolul 6 (1) În scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 1, în termen de maximum 2 ani de la desemnarea zonelor vulnerabile conform art. 3 alin. (2) şi, respectiv, în termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei cuprinzand zonele vulnerabile, conform art. 3 alin. (3), comisia va stabili programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile. (2) Se intocmesc programe de actiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum şi programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile, după caz. (3) Programele de actiune vor tine seama de: a) datele stiintifice şi tehnice disponibile, în principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole şi din alte surse; b) condiţiile de mediu din regiunile vizate. (4) Programele de actiune vor fi stabilite pentru o perioadă de până la 4 ani şi vor cuprinde masurile prevăzute în Codul bunelor practici agricole, precum şi cele prevăzute în anexa nr. 4. (5) În scopul implementarii programelor de actiune prevăzute la alin. (4) comisia va lua măsuri suplimentare cel puţin o dată la 4 ani, în functie de modificările sau de completările comunicate conform art. 3 alin. (3). (6) Comisia va propune realizarea şi punerea în practica a unor programe corespunzătoare de supraveghere şi control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune prevăzute la alin. (1). + Articolul 7 (1) Comisia va elabora un proiect conţinând seturi de măsuri pentru implementarea planului de actiune, care va cuprinde şi procedurile şi instrucţiunile pentru sistemul de supraveghere şi control prevăzute la art. 4 şi 6. (2) Proiectul prevăzut la alin. (1) va fi supus analizei grupului de sprijin, care se va pronunţă în termen de 6 luni printr-un punct de vedere obligatoriu, adoptat cu votul majorităţii membrilor; conducatorul grupului de sprijin, care este şi reprezentant al comisiei, nu va vota. (3) Pe baza punctului de vedere al grupului de sprijin comisia va adopta masurile definitive şi le va transmite, în termen de cel mult două luni, ministerelor de resort şi grupului de sprijin. + Articolul 8 (1) O dată la 4 ani comisia va întocmi un raport conţinând informaţii în conformitate cu prevederile anexei nr. 5, ce va fi inaintat Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului şi Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei şi va fi publicat în cadrul Sistemului naţional de supraveghere şi control al calităţii apei. (2) În termen de 6 luni de la primirea raportului comisiei Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei vor întocmi, pe baza raportului comisiei, o analiza comuna cuprinzand şi propuneri adecvate de revizuire a planului de actiune, care va fi inaintata Guvernului şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului României. + Articolul 9În termen de 2 ani de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii şi proceduri necesare pentru implementarea prezentului plan de actiune. + Articolul 10Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul plan de actiune. + Anexa 1 ────────la planul de acţiuni────────────────────CRITERIIpentru identificarea apelor afectate de poluareacu nitrati şi a apelor care sunt susceptibile să fieexpuse unei astfel de poluari1. Apele afectate de poluarea cu nitrati şi apele care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizandu-se, printre altele, urmatoarele criterii: a) dacă apa dulce de suprafaţa, utilizata sau în perspectiva de a fi utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa conţină cantitati (concentratii) ale azotului din nitrati mai mari decat cele prevăzute în standarde pentru categoria I de calitate, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune; b) dacă apele subterane conţin sau sunt susceptibile sa conţină cantitati de nitrati în concentratii mai mari decat limita maxima admisibila prin standarde, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune; c) dacă apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale şi marine sunt gasite eutrofe sau ar putea deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune.2. La aplicarea acestor criterii se vor lua în considerare: a) caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei şi solului; b) situaţia curenta a impactului compusilor de azot asupra mediului (apa şi sol); c) situaţia curenta a impactului masurilor luate în conformitate cu prevederile art. 6 din planul de actiune. + Anexa 2 ───────la planul de acţiuni────────────────────METODE DE MASURAREIngrasaminte chimiceMetodele pentru determinarea compusilor azotului din ingrasaminte sunt cele prevăzute în:1. SR ISO 4176/1994Ingrasaminte. Dozarea azotului nitric. Metoda gravimetrica cu nitron;2. SR ISO 5314/1994Ingrasaminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrica după distilare.Apa dulce, ape costale şi ape marineConcentraţia în azotati se determina cu ajutorul metodelor prevăzute în urmatoarele standarde:3. SR ISO 7890-1/1998Calitatea apei. Determinarea continutului în azotatiPartea 1: Metoda spectrometrica cu 2,6 dimetilfenol;4. SR ISO 7890-3/1997 R 30Apa potabila. Determinarea azotatilor, metoda spectrofotometrica cu 2,6 dimetilfenol;5. STAS 3048/1-1977Apa potabila. Determinarea azotatilor;6. STAS 8900/1-1971Apa de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea azotatilor;7. STAS 12999/1991Apa de mare. Determinarea continutului de azotati. + Anexa 3 ───────la planul de acţiuni────────────────────CONTINUTUL - CADRUal Codului bunelor practici agricoleA. Un cod al bunelor practici agricole, având ca obiective reducerea poluarii cu nitrati şi rationalizarea şi optimizarea utilizarii ingrasamintelor ce conţin compusi ai azotului şi luand în considerare condiţiile din diferite regiuni ale tarii, trebuie să conţină prevederi care să acopere urmatoarele probleme:1. perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a ingrasamintelor;2. modul de aplicare a ingrasamintelor pe terenuri în pante abrupte;3. restrictiile la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada;4. condiţiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate lângă cursurile de apa;5. capacitatea şi construcţia bazinelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala, inclusiv masurile de prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafaţa, prin infiltrarea în apele subterane şi de suprafaţa a efluentilor proveniti de la stocarea ingrasamintelor de origine animala şi a materiilor vegetale (cum este cazul silozurilor etc.);6. tehnologiile şi procedurile de aplicare pe teren a ingrasamintelor chimice şi a ingrasamintelor de origine animala, incluzând normele de dozare şi modul de realizare a unei aplicari pe teren uniforme, astfel încât pierderile de nutrient prin deversarea în ape să fie reduse şi mentinute la un nivel acceptabil (conţinutul în azotati în apele subterane şi în apele de suprafaţa sa nu depăşească limitele admise prin reglementarile tehnice).B. Pe lângă cele de mai sus Codul bunelor practici agricole poate cuprinde:7. gospodarirea utilizarii terenurilor, incluzând sistemul de rotatie a culturilor şi proportia dintre suprafetele de teren destinate culturilor permanente faţă de cele cultivate cu plante anuale;8. menţinerea pe teren a unei cantitati minime de vegetatie care să acopere terenul în perioadele ploioase, în scopul retinerii azotului în sol, care altfel ar putea cauza poluarea cu nitrati a apelor;9. stabilirea unor planuri de fertilizare în functie de fiecare cultura şi tinerea evidentei utilizarii ingrasamintelor pentru fiecare sola;10. prevenirea poluarii apei din scurgerile de suprafaţa (siroire) şi a siroirii apei în sistemele de culturi irigate, produsa înainte ca apa sa patrunda la radacinile plantelor.C. Pentru ingrasamintele chimice Codul bunelor practici agricole va cuprinde prevederi privind:11. modul şi condiţiile de livrare (exclus în vrac; numai în saci impermeabili şi durabili, de capacitati diferite, prevăzuţi cu inscriptionari sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul ingrasamantului, compozitia chimica şi concentraţia produsului, gradul de solubilitate, data fabricatiei şi durata pastrarii produsului, recomandari specifice privind transportul şi depozitarea, denumirea şi adresa fabricantului etc.);12. condiţiile de depozitare şi pastrare şi recomandari asupra construcţiei depozitelor;13. interdictii în timpul transportului, livrarii, depozitarii, manipularii şi aplicarii pe teren;14. modalităţi de combinare cu ingrasaminte organice în vederea aplicarii pe teren.D. Codul bunelor practici agricole va cuprinde informaţii cu privire la riscul pentru sănătate al contaminarii cu nitrati a produselor agricole şi a apei utilizate în scop potabil. + Anexa 4 ───────la planul de acţiuni────────────────────MASURIce trebuie incluse în programele de actiuneconform art. 6 alin. 4) din planul de actiuneI. Masurile vor contine reguli referitoare la:1. perioadele în care aplicarea anumitor ingrasaminte este nerecomandata sau interzisa;2. capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala; aceasta capacitate trebuie să depăşească necesarul de stocare în toate zonele vulnerabile, ţinându-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarii pe teren a ingrasamintelor, cu excepţia situaţiilor în care se poate demonstra autorităţilor competente ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala, în exces faţă de actuala capacitate de stocare, va fi tratata intr-o maniera care să nu aduca prejudicii mediului;3. limitarea numarului aplicarilor pe teren ale ingrasamintelor conform unei bune practici agricole şi ţinându-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, în special de: a) inclinarea terenului, caracteristicile şi tipul solului, condiţii climatice, irigatii etc.; b) practicile agricole şi modalitatile de utilizare a terenurilor, inclusiv sistemul de rotatie a culturilor. Aplicarea pe teren a ingrasamintelor se bazeaza pe un echilibru între:b1) estimarea-prognozarea necesarului de azot al culturii;b2) aportul de azot adus culturilor de către sol şi cel din ingrasaminte, care trebuie justificat pe baza:- cantităţii de azot prezent în sol în raport cu necesarul culturii;- aportului de azot prin mineralizarea neta a rezervelor de azot organic din sol;- aportului de compusi ai azotului prin administrarea pe teren a ingrasamintelor de origine animala;- aportului de compusi ai azotului prin administrarea ingrasamintelor chimice şi a altor ingrasaminte.II. Aceste măsuri vor asigura ca pentru fiecare ferma sau unitate zootehnica cantitatea de ingrasaminte de origine animala aplicata anual pe teren, inclusiv cel lasat de animale, sa nu depăşească norma specifică pe hectar. Norma specifică pe hectar este reprezentata prin cantitatea de ingrasamant administrat, care contine 170 kg azot. Se pot face derogari de la aceasta cantitate pentru primul program de actiune pe 4 ani, când se poate permite o norma specifică de 210 kg azot.III. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, prin unitatile competente din subordinea sa, poate stabili la nivel local cantitatile la care se face referire la pct. II, pe baza numarului de animale, la propunerea comisiei. + Anexa 5 ───────la planul de acţiuni────────────────────CONTINUTULrapoartelor la care se face referireîn art. 8 din planul de actiune1. O situaţie privind actiunile preventive adoptate conform art. 52. O harta reprezentand urmatoarele: a) apele identificate potrivit art. 3 alin. (1) şi anexei nr. 1, indicandu-se, pentru fiecare apa, care din criteriile prevăzute în anexa nr. 1 au fost utilizate în scopul identificarii; b) localizarea zonelor vulnerabile desemnate, din care să reiasă distinct zonele existente şi zonele nou-identificate de la momentul emiterii raportului anterior3. O sinteza a rezultatelor obtinute prin sistemul de supraveghere, conform prevederilor art. 4, inclusiv o situaţie privind aprecierile şi considerentele care au condus la identificarea şi desemnarea fiecarei zone vulnerabile sau la orice revizuire ori adaugare de astfel de zone4. O sinteza a programelor de actiune elaborate conform prevederilor art. 6, cu accent pe: a) masurile prevăzute la art. 6 alin. (4); b) orice măsură suplimentara sau actiune implementata în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5); c) o sinteza a rezultatelor programelor de supraveghere şi control, implementate conform prevederilor art. 6 alin. (6); d) o apreciere formulata de comisie cu privire la termenele cele mai probabile în care se preconizeaza ca efectele masurilor programelor de actiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicandu-se totodata şi nivelul de nesiguranta al acestei estimari5. Detalii şi alte informaţii privind Codul bunelor practici agricole, care sunt considerate necesare prin revizuirile ulterioare ale planului de actiune şi pentru adaptarea acestuia la progresele tehnice şi stiintifice.──────────────
| EMITENT |
+ Articolul 1Obiectivele Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumit în continuare plan de actiune, sunt urmatoarele: a) reducerea poluarii apelor, cauzata de nitratii proveniti din surse agricole; b) prevenirea poluarii cu nitrati; c) rationalizarea şi optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice şi organice ce conţin compusi ai azotului. + Articolul 2Termenii şi expresiile utilizate în planul de actiune se definesc după cum urmeaza: a) ape subterane - toate apele care se afla sub suprafaţa terenului, în zone saturate şi în contact direct cu solul sau cu subsolul; b) apa dulce - apa cu continut scăzut de saruri, care indeplineste condiţiile pentru a fi captata, tratata şi utilizata în scop potabil; c) compusi ai azotului - orice substante conţinând azot, cu excepţia azotului molecular; d) septel - toate animalele tinute sau crescute pentru folosinţă sau profit; e) ingrasamant - substanţa care contine unul sau mai mulţi compusi ai azotului, utilizata pe terenurile agricole în scopul maririi ritmului de crestere a vegetatiei şi al sporirii masei vegetale; f) ingrasamant chimic - orice ingrasamant obţinut printr-un proces industrial chimic; g) ingrasamant organic - orice ingrasamant ce este constituit din produsi de origine vegetala, produsi reziduali de excretie de la septel sau de la păsări ori din namoluri rezultate din procesul de epurare a apelor uzate; h) ingrasamant de origine animala - produs rezidual de excretie de la septel sau de la păsări ori un amestec între acest produs şi asternutul de la animale; i) aplicare pe teren - administrarea pe teren a ingrasamintelor prin imprastiere la suprafaţa terenului, prin incorporare în sol fie prin ingropare, fie prin amestecare cu solul şi prin injectare în sol; j) eutrofizare - imbogatirea apelor de suprafaţa cu compusi ai azotului şi fosforului, cauzand o dezvoltare accelerata şi masiva a algelor şi a vegetatiei subacvatice, asociata cu deteriorarea echilibrului biologic şi a calităţii apei; k) poluare cu nitrati - descarcarea, directa sau indirecta, în apele subterane sau de suprafaţa de compusi ai azotului care provin din surse agricole, ale carei urmări pot fi: periclitarea sănătăţii oamenilor, afectarea organismelor vii şi a ecosistemelor acvatice, stanjenirea folosintelor apei şi deteriorarea ambiantei naturale; l) zona vulnerabila - suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati şi care contribuie la poluarea acestor ape. + Articolul 3 (1) În termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, pe baza datelor şi a informaţiilor furnizate prin Sistemul naţional de supraveghere şi control al calităţii apei şi cu sprijinul Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A., va întocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitrati şi al apelor care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 1. (2) În termen de 2 ani de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza în apele identificate potrivit alin. (1) şi care contribuie la poluarea acestora. (3) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei vor revizui şi/sau vor completa, o dată la 4 ani, lista cuprinzand zonele vulnerabile, analizand şi luand în considerare schimbările şi factorii neprevazuti în momentul alcatuirii acesteia. (4) Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumita în continuare comisie, va fi instiintata, în termen de 3 luni de la data operarii, despre orice modificare sau completare a listei cuprinzand zonele vulnerabile. + Articolul 4 (1) În scopul stabilirii şi/sau revizuirii şi al completarii listei cuprinzand zonele vulnerabile Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului va solicita factorilor abilitati prezentarea, în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune şi periodic, o dată la 4 ani, a unor rapoarte privind rezultatele acţiunilor de: a) supraveghere a concentratiei azotatilor în apele dulci; aceasta se realizează pe parcursul unui an, cel puţin o dată pe luna sau mai des în timpul perioadelor ploioase şi de inundaţii, în secţiunile de control pentru apele de suprafaţa, şi la intervale regulate, în secţiunile de control reprezentative pentru acvifere; b) verificare, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor dulci şi a apelor din zona costiera. (2) În secţiunile de control în care concentraţia de nitrati din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l şi nici un factor nou de crestere probabila a continutului de nitrati nu a aparut programul de supraveghere prevăzut la alin. (1) lit. a) se va realiza o dată la 8 ani. (3) Metodele de măsurare folosite sunt prevăzute în anexa nr. 2 şi vor fi supuse reactualizarii în functie de progresele în domeniu şi de aparitia de noi metode standard de analiza şi măsurare. + Articolul 5 (1) În scopul asigurarii, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protecţie împotriva poluarii, în termen de un an de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune comisia va elabora: a) un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza continutului-cadru prevăzut în anexa nr. 3, ce va fi supus reactualizarii în functie de progresele în domeniu şi de aparitia de noi tehnologii şi practici agricole cu impact redus asupra mediului; b) un program ce va include prevederi privind instruirea şi informarea fermierilor în scopul promovarii Codului bunelor practici agricole. (2) În vederea elaborarii Codului bunelor practici agricole prevăzut la alin. (1) lit. a) comisia va consulta şi institutele aflate în coordonarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului şi a Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei, precum şi alte institutii de specialitate. + Articolul 6 (1) În scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 1, în termen de maximum 2 ani de la desemnarea zonelor vulnerabile conform art. 3 alin. (2) şi, respectiv, în termen de maximum un an de la modificarea sau completarea listei cuprinzand zonele vulnerabile, conform art. 3 alin. (3), comisia va stabili programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile. (2) Se intocmesc programe de actiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum şi programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile, după caz. (3) Programele de actiune vor tine seama de: a) datele stiintifice şi tehnice disponibile, în principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole şi din alte surse; b) condiţiile de mediu din regiunile vizate. (4) Programele de actiune vor fi stabilite pentru o perioadă de până la 4 ani şi vor cuprinde masurile prevăzute în Codul bunelor practici agricole, precum şi cele prevăzute în anexa nr. 4. (5) În scopul implementarii programelor de actiune prevăzute la alin. (4) comisia va lua măsuri suplimentare cel puţin o dată la 4 ani, în functie de modificările sau de completările comunicate conform art. 3 alin. (3). (6) Comisia va propune realizarea şi punerea în practica a unor programe corespunzătoare de supraveghere şi control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune prevăzute la alin. (1). + Articolul 7 (1) Comisia va elabora un proiect conţinând seturi de măsuri pentru implementarea planului de actiune, care va cuprinde şi procedurile şi instrucţiunile pentru sistemul de supraveghere şi control prevăzute la art. 4 şi 6. (2) Proiectul prevăzut la alin. (1) va fi supus analizei grupului de sprijin, care se va pronunţă în termen de 6 luni printr-un punct de vedere obligatoriu, adoptat cu votul majorităţii membrilor; conducatorul grupului de sprijin, care este şi reprezentant al comisiei, nu va vota. (3) Pe baza punctului de vedere al grupului de sprijin comisia va adopta masurile definitive şi le va transmite, în termen de cel mult două luni, ministerelor de resort şi grupului de sprijin. + Articolul 8 (1) O dată la 4 ani comisia va întocmi un raport conţinând informaţii în conformitate cu prevederile anexei nr. 5, ce va fi inaintat Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului şi Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei şi va fi publicat în cadrul Sistemului naţional de supraveghere şi control al calităţii apei. (2) În termen de 6 luni de la primirea raportului comisiei Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei vor întocmi, pe baza raportului comisiei, o analiza comuna cuprinzand şi propuneri adecvate de revizuire a planului de actiune, care va fi inaintata Guvernului şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului României. + Articolul 9În termen de 2 ani de la data intrarii în vigoare a prezentului plan de actiune Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii şi proceduri necesare pentru implementarea prezentului plan de actiune. + Articolul 10Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul plan de actiune. + Anexa 1 ────────la planul de acţiuni────────────────────CRITERIIpentru identificarea apelor afectate de poluareacu nitrati şi a apelor care sunt susceptibile să fieexpuse unei astfel de poluari1. Apele afectate de poluarea cu nitrati şi apele care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizandu-se, printre altele, urmatoarele criterii: a) dacă apa dulce de suprafaţa, utilizata sau în perspectiva de a fi utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa conţină cantitati (concentratii) ale azotului din nitrati mai mari decat cele prevăzute în standarde pentru categoria I de calitate, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune; b) dacă apele subterane conţin sau sunt susceptibile sa conţină cantitati de nitrati în concentratii mai mari decat limita maxima admisibila prin standarde, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune; c) dacă apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale şi marine sunt gasite eutrofe sau ar putea deveni eutrofe în viitorul apropiat, dacă nu se acţionează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune.2. La aplicarea acestor criterii se vor lua în considerare: a) caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei şi solului; b) situaţia curenta a impactului compusilor de azot asupra mediului (apa şi sol); c) situaţia curenta a impactului masurilor luate în conformitate cu prevederile art. 6 din planul de actiune. + Anexa 2 ───────la planul de acţiuni────────────────────METODE DE MASURAREIngrasaminte chimiceMetodele pentru determinarea compusilor azotului din ingrasaminte sunt cele prevăzute în:1. SR ISO 4176/1994Ingrasaminte. Dozarea azotului nitric. Metoda gravimetrica cu nitron;2. SR ISO 5314/1994Ingrasaminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrica după distilare.Apa dulce, ape costale şi ape marineConcentraţia în azotati se determina cu ajutorul metodelor prevăzute în urmatoarele standarde:3. SR ISO 7890-1/1998Calitatea apei. Determinarea continutului în azotatiPartea 1: Metoda spectrometrica cu 2,6 dimetilfenol;4. SR ISO 7890-3/1997 R 30Apa potabila. Determinarea azotatilor, metoda spectrofotometrica cu 2,6 dimetilfenol;5. STAS 3048/1-1977Apa potabila. Determinarea azotatilor;6. STAS 8900/1-1971Apa de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea azotatilor;7. STAS 12999/1991Apa de mare. Determinarea continutului de azotati. + Anexa 3 ───────la planul de acţiuni────────────────────CONTINUTUL - CADRUal Codului bunelor practici agricoleA. Un cod al bunelor practici agricole, având ca obiective reducerea poluarii cu nitrati şi rationalizarea şi optimizarea utilizarii ingrasamintelor ce conţin compusi ai azotului şi luand în considerare condiţiile din diferite regiuni ale tarii, trebuie să conţină prevederi care să acopere urmatoarele probleme:1. perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a ingrasamintelor;2. modul de aplicare a ingrasamintelor pe terenuri în pante abrupte;3. restrictiile la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada;4. condiţiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate lângă cursurile de apa;5. capacitatea şi construcţia bazinelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala, inclusiv masurile de prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafaţa, prin infiltrarea în apele subterane şi de suprafaţa a efluentilor proveniti de la stocarea ingrasamintelor de origine animala şi a materiilor vegetale (cum este cazul silozurilor etc.);6. tehnologiile şi procedurile de aplicare pe teren a ingrasamintelor chimice şi a ingrasamintelor de origine animala, incluzând normele de dozare şi modul de realizare a unei aplicari pe teren uniforme, astfel încât pierderile de nutrient prin deversarea în ape să fie reduse şi mentinute la un nivel acceptabil (conţinutul în azotati în apele subterane şi în apele de suprafaţa sa nu depăşească limitele admise prin reglementarile tehnice).B. Pe lângă cele de mai sus Codul bunelor practici agricole poate cuprinde:7. gospodarirea utilizarii terenurilor, incluzând sistemul de rotatie a culturilor şi proportia dintre suprafetele de teren destinate culturilor permanente faţă de cele cultivate cu plante anuale;8. menţinerea pe teren a unei cantitati minime de vegetatie care să acopere terenul în perioadele ploioase, în scopul retinerii azotului în sol, care altfel ar putea cauza poluarea cu nitrati a apelor;9. stabilirea unor planuri de fertilizare în functie de fiecare cultura şi tinerea evidentei utilizarii ingrasamintelor pentru fiecare sola;10. prevenirea poluarii apei din scurgerile de suprafaţa (siroire) şi a siroirii apei în sistemele de culturi irigate, produsa înainte ca apa sa patrunda la radacinile plantelor.C. Pentru ingrasamintele chimice Codul bunelor practici agricole va cuprinde prevederi privind:11. modul şi condiţiile de livrare (exclus în vrac; numai în saci impermeabili şi durabili, de capacitati diferite, prevăzuţi cu inscriptionari sau etichete rezistente la deteriorare, care să indice clar tipul ingrasamantului, compozitia chimica şi concentraţia produsului, gradul de solubilitate, data fabricatiei şi durata pastrarii produsului, recomandari specifice privind transportul şi depozitarea, denumirea şi adresa fabricantului etc.);12. condiţiile de depozitare şi pastrare şi recomandari asupra construcţiei depozitelor;13. interdictii în timpul transportului, livrarii, depozitarii, manipularii şi aplicarii pe teren;14. modalităţi de combinare cu ingrasaminte organice în vederea aplicarii pe teren.D. Codul bunelor practici agricole va cuprinde informaţii cu privire la riscul pentru sănătate al contaminarii cu nitrati a produselor agricole şi a apei utilizate în scop potabil. + Anexa 4 ───────la planul de acţiuni────────────────────MASURIce trebuie incluse în programele de actiuneconform art. 6 alin. 4) din planul de actiuneI. Masurile vor contine reguli referitoare la:1. perioadele în care aplicarea anumitor ingrasaminte este nerecomandata sau interzisa;2. capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala; aceasta capacitate trebuie să depăşească necesarul de stocare în toate zonele vulnerabile, ţinându-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarii pe teren a ingrasamintelor, cu excepţia situaţiilor în care se poate demonstra autorităţilor competente ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala, în exces faţă de actuala capacitate de stocare, va fi tratata intr-o maniera care să nu aduca prejudicii mediului;3. limitarea numarului aplicarilor pe teren ale ingrasamintelor conform unei bune practici agricole şi ţinându-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, în special de: a) inclinarea terenului, caracteristicile şi tipul solului, condiţii climatice, irigatii etc.; b) practicile agricole şi modalitatile de utilizare a terenurilor, inclusiv sistemul de rotatie a culturilor. Aplicarea pe teren a ingrasamintelor se bazeaza pe un echilibru între:b1) estimarea-prognozarea necesarului de azot al culturii;b2) aportul de azot adus culturilor de către sol şi cel din ingrasaminte, care trebuie justificat pe baza:- cantităţii de azot prezent în sol în raport cu necesarul culturii;- aportului de azot prin mineralizarea neta a rezervelor de azot organic din sol;- aportului de compusi ai azotului prin administrarea pe teren a ingrasamintelor de origine animala;- aportului de compusi ai azotului prin administrarea ingrasamintelor chimice şi a altor ingrasaminte.II. Aceste măsuri vor asigura ca pentru fiecare ferma sau unitate zootehnica cantitatea de ingrasaminte de origine animala aplicata anual pe teren, inclusiv cel lasat de animale, sa nu depăşească norma specifică pe hectar. Norma specifică pe hectar este reprezentata prin cantitatea de ingrasamant administrat, care contine 170 kg azot. Se pot face derogari de la aceasta cantitate pentru primul program de actiune pe 4 ani, când se poate permite o norma specifică de 210 kg azot.III. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului, prin unitatile competente din subordinea sa, poate stabili la nivel local cantitatile la care se face referire la pct. II, pe baza numarului de animale, la propunerea comisiei. + Anexa 5 ───────la planul de acţiuni────────────────────CONTINUTULrapoartelor la care se face referireîn art. 8 din planul de actiune1. O situaţie privind actiunile preventive adoptate conform art. 52. O harta reprezentand urmatoarele: a) apele identificate potrivit art. 3 alin. (1) şi anexei nr. 1, indicandu-se, pentru fiecare apa, care din criteriile prevăzute în anexa nr. 1 au fost utilizate în scopul identificarii; b) localizarea zonelor vulnerabile desemnate, din care să reiasă distinct zonele existente şi zonele nou-identificate de la momentul emiterii raportului anterior3. O sinteza a rezultatelor obtinute prin sistemul de supraveghere, conform prevederilor art. 4, inclusiv o situaţie privind aprecierile şi considerentele care au condus la identificarea şi desemnarea fiecarei zone vulnerabile sau la orice revizuire ori adaugare de astfel de zone4. O sinteza a programelor de actiune elaborate conform prevederilor art. 6, cu accent pe: a) masurile prevăzute la art. 6 alin. (4); b) orice măsură suplimentara sau actiune implementata în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5); c) o sinteza a rezultatelor programelor de supraveghere şi control, implementate conform prevederilor art. 6 alin. (6); d) o apreciere formulata de comisie cu privire la termenele cele mai probabile în care se preconizeaza ca efectele masurilor programelor de actiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicandu-se totodata şi nivelul de nesiguranta al acestei estimari5. Detalii şi alte informaţii privind Codul bunelor practici agricole, care sunt considerate necesare prin revizuirile ulterioare ale planului de actiune şi pentru adaptarea acestuia la progresele tehnice şi stiintifice.──────────────
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari