DECIZIE nr. 250 din 6 martie 2008referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi alin. 7-9 din Codul de procedură penală
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 24 martie 2008



    Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorMarinela Mincă - procurorFlorentina Geangu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Costin Tăutu şi Norica Tăutu în Dosarul nr. 2.511/54/2007 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.660 D/2007 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 şi 9 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Simeon Leichter în Dosarul nr. 1.258/307/2007 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.La apelul nominal răspund, pentru Societatea Comercială "Mari Select" - S.R.L din Sighetu Marmaţiei, apărătorii aleşi, lipsind autorul excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.794 D/2007 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin.7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Trif Ladislau şi Nam Zsolt Csaba în Dosarul nr. 1.202/198/2007 al Judecătoriei Brezoi.La apelul nominal răspunde partea Claudiu Oliver Colţoş, lipsind autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere identitatea parţială dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Părţile prezente arată că nu se opun conexării.Reprezentantul Ministerului Public este, de asemenea, de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.660 D/2007 şi nr. 1.794 D/2007 la Dosarul nr. 1.560 D/2007, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente pentru a-şi exprima susţinerile în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate. Apărătorii Societăţii Comerciale "Mari Select" - S.R.L din Sighetu Marmaţiei şi partea Claudiu Oliver Colţoş solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire şi la jurisprudenţa în materie a Curţii ConstituţionaleCURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 12 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.511/54/2007, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin.1 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Costin Tăutu şi Norica Tăutu într-o cauză privind soluţionarea contestaţiei în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 1.129/2006 prin care, pe fond, s-a admis plângerea petentei Societatea Comercială "Stimet" - S.A. din Sighişoara, s-a desfiinţat ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, cauza fiind trimisă procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale.Prin Încheierea din 1 noiembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.258/307/2007, Judecătoria Sighetu Marmaţiei a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin.8 şi 9 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Simeon Leichter într-o cauză având ca obiect falsul în înscrisuri sub semnătură privată.Prin Încheierea din 7 decembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.202/198/2007, Judecătoria Brezoi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin.7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Trif Ladislau şi Nam Zsolt Csaba într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Costin Tăutu şi Norica Tăutu susţin că art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală este neconstituţional, deoarece "este inadmisibilă atacarea cu plângere a măsurilor luate sau actelor efectuate de procuror sau pe baza dispoziţiilor date de acesta, altele decât rezoluţiile de trimitere în judecată".Autorul excepţiei Simeon Leichter susţine că "interesele sale legitime au fost încălcate, deoarece, utilizând procedura prevăzută de art. 278^1 alin. 8 lit. c) şi alin. 9 din Codul de procedură penală, a devenit inculpat în propria sa cale de atac". Astfel, apreciază că cele două texte de lege sunt neconstituţionale în raport cu art. 1 alin. (4), art. 124 şi art. 131 din Constituţie.De asemenea, autorii excepţiei Trif Ladislau şi Nam Zsolt Csaba susţin că prevederile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1), art. 21 şi art. 124 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, deoarece limitează dreptul de verificare a instanţei de judecată numai la materialul de urmărire penală şi la eventualele acte noi şi acordă un drept de preferinţă probei cu înscrisuri, în dauna celorlalte mijloace de probă şi, prin această construcţie juridică, limitează exercitarea dreptului părţii de a se adresa justiţiei în vederea aflării adevărului şi ocrotirii dreptului său, printr-un proces echitabil.Curtea de Apel Craiova - Secţia penală, Judecătoria Sighetu Marmaţiei şi Judecătoria Brezoi au considerat că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale ale cărei considerente sunt, în opinia sa, valabile şi în prezenta cauză.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi alin. 7-9 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, aşa cum au fost modificate prin art. I pct. 138 şi 139 din Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, reţine următoarele:I. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate invocată de Costin Tăutu şi Norica Tăutu, Curtea constată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală reprezintă concretizarea prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, faptul că legiuitorul a prevăzut că pot fi atacate la instanţa de judecată toate categoriile de acte ale procurorului prin care nu s-a dispus trimiterea în judecată (rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale sau ordonanţa ori, după caz, rezoluţia de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale) reprezintă tocmai o garanţie a dreptului părţilor la un proces echitabil, prin instituirea acestei modalităţi de verificare de către instanţa de judecată a activităţii procurorului şi a soluţiilor acestuia.Motivarea excepţiei în sensul că art. 21 alin. (3) din Constituţie este încălcat deoarece prin art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală se extinde sfera actelor ce pot fi atacate la instanţele judecătoreşti este neîntemeiată, neputându-se susţine că prin această reglementare se încalcă în vreun fel dreptul părţilor la un proces echitabil, de vreme ce este instituită aceeaşi cale de atac pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie, respectiv aceea în care s-a dat de către procuror o soluţie de netrimitere în judecată.De altfel, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi. Astfel, prin Decizia nr. 440 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 4 ianuarie 2005, Decizia nr. 437 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.264 din 29 decembrie 2004, şi Decizia nr. 36 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2007, Curtea a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate, statuând în mod constant că acestea nu încalcă dreptul la un proces echitabil.II. Nu pot fi reţinute nici susţinerile autorului excepţiei Simeon Leichter. Curtea constată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 şi 9 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional sub aspectul unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 240 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 19 aprilie 2007, şi Decizia nr. 985 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţiile ridicate, pentru considerentele acolo arătate, care îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Curtea mai arată că eventualele probleme practice care s-ar fi ivit cu privire la modul de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor contestate de autor au fost dezlegate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, prin Decizia nr. XV din 22 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că, "în aplicarea dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, judecătorul care, prin încheiere, admite plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi reţine cauza spre judecare, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil să soluţioneze fondul acesteia".III. În ceea ce priveşte susţinerile autorilor excepţiei Trif Ladislau şi Nam Zsolt Csaba, Curtea constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, prin raportare la aceleaşi texte constituţionale, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 354 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2004, precum şi prin Decizia nr. 412 din 12 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, statuând că aceste dispoziţii sunt constituţionale.Curtea a reţinut că limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, realizată prin dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, este justificată având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al rezoluţiei sau al ordonanţei procurorului, atacate sub aspectul legalităţii acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluţionării plângerii, instanţa să verifice pe baza lucrărilor şi a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanţei sau a rezoluţiei de netrimitere în judecată atacate, dacă această soluţie a fost sau nu dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale. Aşa fiind, nu poate fi primită critica potrivit căreia dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală încalcă dreptul de acces liber la justiţie, plângerea reglementată de dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală fiind în sine o garanţie a realizării acestui drept.De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfinţit de prevederile constituţionale şi de reglementările internaţionale, petentul având deplina libertate de a demonstra în faţa instanţei de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările şi materialul din dosarul cauzei, precum şi posibilitatea prezentării unor probe suplimentare faţă de cele deja administrate, respectiv "înscrisuri noi".Atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi alin. 7-9 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Costin Tăutu şi Norica Tăutu în Dosarul nr. 2.511/54/2007 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală, de Simeon Leichter în Dosarul nr. 1.258/307/2007 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei şi de Trif Ladislau şi Nam Zsolt Csaba în Dosarul nr. 1.202/198/2007 al Judecătoriei Brezoi.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu------