Cuprins

PLANUL NAŢIONAL din 16 ianuarie 2008 de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012*)

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 126 bis din 18 februarie 2008



Notă ...
Aprobat de Hotararea nr. 60 din 16 ianuarie 2008, Publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2008.

PLANUL NAȚIONAL

ANEXĂ

de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008—2012

Pentru implementarea Planului național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008—2012, denumit în continuare Plan național de alocare, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificații:

Activitatea de proiect — implementarea unui proiect dezvoltat prin utilizarea mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto, în conformitate cu art. 6 sau art. 12 din Protocolul de la Kyoto la Convenția- cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, și deciziile conferințelor părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice sau la Protocolul de la Kyoto.

Acreditare — atestarea de către o terță parte referitoare la un organism de verificare, care semnifică demonstrarea oficială a competențelor și capabilităților de a efectua verificarea raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, a datelor și informațiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum și evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră, și a altor cerințe relevante, pe domenii de acreditare.

Alocare — stabilirea plafonului național, a plafoanelor sectoriale și a numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație.

Anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE — cuprinde categoriile de activități și instalații care generează emisii specifice de gaze cu efect de seră.

Banking — posibilitatea reportării certificatelor între perioade.

Cantitate atribuită (AA) — cantitatea de emisii de GES pe care o țară inclusă în anexa B la Protocolul de la Kyoto (România) o poate genera în prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto (2008—2012).

Certificat de emisii de gaze cu efect de seră — titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită, valabil numai pentru îndeplinirea scopului Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și care este transferabil în condițiile prevăzute de această hotărâre.

Cogenerare — producția combinată și simultană de căldură și energie electrică.

Determinarea (verificarea) ERU-urilor — evaluarea și verificarea de către o entitate independentă acreditată (AIE) a rapoartelor de monitorizare anuale privind ERU-urile obținute în cadrul unui proiect JI, prezentate de participanții la proiect, conform cerințelor relevante prevăzute de liniile directoare pentru aplicarea mecanismului JI.

Determinare — evaluarea ulterioară a cantității de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră generate prin proiecte JI și CDM, ținându-se seama de cerințele asociate mecanismelor JI și CDM.

Dioxid de carbon echivalent (CO2 eq.) — unitatea de măsură universală utilizată pentru a indica potențialul global de încălzire a celor 6 GES. Dioxidul de carbon este gazul de referință cu ajutorul căruia sunt calculate și raportate celelalte GES.

Gaze cu efect de seră (GES) — cele 6 gaze cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto și prevăzute în anexa A la acesta sunt:

• • dioxid de carbon — CO2 (1);

• • metan — CH4 (21);

• • protoxid de azot — N2O (310);

• • hidrofluorocarburi — HFC-uri (140—11.700);

• • perfluorocarburi — PFC-uri (6.500—9.200);

• • hexafluorură de sulf — SF6 (23.900).

NOTĂ: Potențialele de încălzire globală (GWP) ale acestor gaze sunt prezentate în paranteză, în conformitate cu Decizia 2/CP3. Potențialul de încălzire globală reprezintă un index al efectului asupra încălzirii globale a fiecărui GES remanent în atmosferă și puterea acestuia în absorbția radiațiilor infraroșii emise de Pământ.

Intrabanking — reportarea certificatelor în cadrul aceleiași perioade.

Mecanisme flexibile ale Protocolului de la Kyoto — Protocolul de la Kyoto permite părților care l-au ratificat să-și îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor de GES combinând politicile și măsurile interne cu 3 mecanisme flexibile, și anume: implementare în comun — Joint Implementation (JI) — art. 6; mecanism de dezvoltare curată — Clean Development Mechanism (CDM) — art. 12; comercializarea internațională a emisiilor — International Emissions Trading — art. 17. Primele două mecanisme au la bază proiecte reale de investiții prin care părțile pot reduce costurile de realizare a angajamentelor de reducere a emisiilor proprii de GES, profitând de oportunitățile de realizare a acestor proiecte JI și CDM în alte țări, proiecte ce vor avea ca efect reducerea emisiilor de GES sau intensificarea absorbției și sechestrării CO2 din atmosferă cu costuri mai mici comparativ cu realizarea unor reduceri similare în țările respective. Astfel, beneficiarii proiectelor de investiții care au ca efect reducerea emisiilor de GES au posibilitatea de a acoperi o parte a schemei financiare din transferul unităților de reducere a emisiilor (ERU) către o țară dezvoltată care participă la dezvoltarea proiectului.

Parte aflată pe anexa I la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice — țară înscrisă în anexa I la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care a ratificat Protocolul de la Kyoto așa cum se prevede în art. 1 alin. (7) din Protocolul de la Kyoto.

Parte aflată pe anexa B la Protocolul de la Kyoto (aproape identică cu anexa I la UNFCCC) — țările cuprinse în această anexă au acceptat reduceri de emisii în perioada 2008—2012. Aceasta include țările dezvoltate (membrii OECD, UE) și țările cu economie în tranziție.

Perioadă — intervalul de timp pentru care se întocmește fiecare plan național de alocare.

Perioadă subsecventă — oricare perioadă de 5 ani, după anul 2012, pentru care se întocmește fiecare plan național de alocare.

Perioadă de angajament — perioada prevăzută de Protocolul de la Kyoto în timpul căreia emisiile de GES ale părților incluse în anexa B (ca medie în această perioadă) trebuie să se încadreze în limita cantitativă prevăzută. Prima perioadă de angajament acoperă intervalul 2008—2012.

Planul național de alocare — documentul prin care se stabilește numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național, precum și la nivelul fiecărei instalații care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Protocolul de la Kyoto — în anul 1997, la cea de-a treia Conferință a părților la Convenție, a fost aprobat Protocolul de la Kyoto, în vederea stabilirii unor măsuri, ținte și perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).

Unitate de reducere a emisiilor (ERU — Emission Reduction Unit) — unitatea de măsură pentru reducerile de emisii de GES rezultate în urma dezvoltării unui proiect JI și este egală cu o tonă metrică de CO2 echivalent, calculată pe baza potențialului de încălzire globală al fiecărui GES reglementat de Protocolul de la Kyoto.

Reducere de emisii certificate (CER — Certified Emission Reduction) — unitatea de măsură pentru reducerile de emisii de GES rezultate în urma dezvoltării unui proiect CDM și este egală cu o tonă metrică de CO2 echivalent, calculată pe baza potențialului de încălzire globală al fiecărui GES reglementat de Protocolul de la Kyoto.

Registru național — bază de date electronică unică, standardizată și securizată, care înregistrează și urmărește toate operațiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, și cu unități de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, definite conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice; toate operațiunile se realizează pe cale electronică.

Schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) — mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, aplicat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, care se bazează pe principiul „limitare — tranzacționare”.

PRINCIPIILE DE ALOCARE

Principiul		Informații
Plafon național	74.836.235 certificate de emisii de gaze cu efect de seră vor fi alocate în cadrul schemei în anul 2007. 379.721.760 total pentru 5 ani, 75.944.352 anual, certificate de emisii de gaze cu efect de seră vor fi alocate în perioada 2008—2012.	Secțiunea 1 Anexa A
Proiecțiile de sus în jos	Numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național este determinat pe baza proiecțiilor „de sus în jos” ale emisiilor de dioxid de carbon.	Secțiunea 1 Anexa A
Emisii istorice și prognozate	Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor emisiilor de dioxid de carbon este o combinație între metoda istorică și cea a prognozei. Anul de bază pentru proiecțiile emisiilor de dioxid de carbon este 2003.	Secțiunea 1 Anexa A
Alocare în doi pași	Alocarea în doi pași: alocarea numărului de certificate la nivelul fiecărui sector, apoi alocarea certificatelor la nivel de instalație.	Secțiunile 2 și 3 Anexele A și B
Sectoare	Sectoarele aflate sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru care s-a realizat alocarea sunt: energie; rafinare produse petroliere; producție și prelucrare metale feroase; ciment; var; sticlă; ceramică; celuloză și hârtie.	Secțiunea 2 Anexa B
Plafoanele sectoriale	Plafoanele sectoriale se determină pe baza proiecțiilor de sus în jos ale emisiilor de dioxid de carbon, iar aceste proiecții se bazează pe evoluția producției sectorului respectiv și pe reducerea intensității carbonului.	Secțiunea 2 Anexa B
Perioada de referință și emisii relevante	Se va utiliza ca perioadă de referință 2001—2004, pentru fiecare instalație determinându-se emisiile relevante ca medie între 2 ani cu emisiile cele mai mari din perioada de referință.	Secțiunea 3 Anexa C
Alocarea la nivelul instalației	Alocarea la nivelul instalației se face pe baza ponderii emisiilor instalației în cadrul sectorului, respectiv a emisiilor relevante ale instalației în totalul emisiilor relevante ale sectorului	Secțiunea 3 Anexa C
Alocarea pentru instalații fără date istorice	Pentru instalațiile ce nu au date istorice în perioada de referință (inclusiv cele ce au început să funcționeze în 2005) emisiile relevante se determină folosindu-se formula: emisii relevante = emisia specifică medie a subsectorului x producția prognozată pentru 2007 x 95%	Secțiunea 3 Anexa C

Principiul		Informații
Acțiuni timpurii	Se constituie o rezervă pentru acțiunile timpurii, în scopul atribuirii unor bonusuri instalațiilor care au raportat astfel de acțiuni. Rezerva pentru acțiuni timpurii cuprinde un număr de 3.895.034 certificate pentru anul 2007 și 17.017.256 total pentru 5 ani, 3.403.451 anual pentru perioada 2008—2012, reprezentând 5,16% și, respectiv, 4,48% din numărul total de certificate aferente fiecărei perioade. Rezerva pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii se extrage din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național.	Secțiunile 3 și 4 Anexa G
Rezerva JI	Pentru evitarea dublei contabilizări, se constituie o rezervă JI pentru perioada 2007, pe baza „early credits” pentru reducerile de emisii generate înainte de anul 2008 și o altă rezervă JI pentru perioada 2008—2012, așa cum este prevăzut în Decizia 2006/780/CE. Rezerva JI cuprinde un număr de 492.879 certificate, reprezentând 0,66% pentru perioada 2007, și un număr de 7.266.860 pentru perioada 2008—2012, reprezentând 1,91% din numărul total de certificate.	Secțiunea 3 Anexa E
Tehnologii curate și eficiență energetică	Se acordă un bonus instalațiilor de cogenerare în condițiile eficienței globale a instalației de minimum 65%. Rezerva pentru cogenerare cuprinde un număr de 819.136 certificate pentru anul 2007 și 3.619.565 total pentru 5 ani, 723.913 anual pentru perioada 2008—2012, reprezentând 1,09% și, respectiv, 0,95% din numărul total de certificate aferente fiecărei perioade.	Secțiunile 3 și 4 Anexa F
Rezerva pentru instalațiile nou-intrate	Alocarea certificatelor pentru instalațiile nou-intrate în schemă se va face gratuit din rezerva pentru nou-intrați (RNI). Se constituie o RNI pentru perioada 2008—2012, care cuprinde 22.783.307 certificate pentru 5 ani, respectiv 6% din numărul total de certificate. Instalațiile nou-intrate în schemă care folosesc sisteme de cogenerare vor primi 99% din numărul de certificate solicitat din RNI (atât pentru a contrabalansa faptul că instalațiile de cogenerare existente primesc un bonus, cât și pentru promovarea tehnologiei cogenerării), în timp ce toate celelalte tipuri de instalații primesc 95%. Certificatele neutilizate la sfârșitul trimestrului III 2012 vor fi scoase la licitație.	Secțiunea 5 Anexa D
Închiderea instalațiilor	O instalație este considerată închisă definitiv atunci când pentru o perioadă de minimum un an — de la 1 ianuarie până la 31 decembrie — următoarele condiții sunt întrunite simultan: a) nu mai desfășoară niciuna dintre activitățile prevăzute în anexa I la directivă; b) producția este egală cu zero; c) emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero; d) instalația respectivă nu se mai deschide în viitor.	Anexa D
Emiterea certificatelor	Certificatele sunt emise anual cel mai târziu până la data de 28 februarie. Pentru anul 2007, emiterea certificatelor este făcută în termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului de aprobare a Planul național de alocare.
Bankingul	România nu permite reportarea certificatelor între prima și cea de-a doua perioadă a schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.	Anexa H

1. 0. Introducere

   1. 0.1. Schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în România

      Prezentul document reprezintă Planul național de alocare (PNA) al României necesar participării în cadrul schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (denumită în prezentul document schemă), pentru anul 2007 și pentru perioada 2008—2012.

      Schema UE este stabilită prin Directiva 2003/87/CE1 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Schema se aplică în prima fază pentru perioada 1 ianuarie 2005 — 31 decembrie 2007, iar a doua fază a schemei se desfășoară în perioada 2008—2012, corespunzând cu prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto.

      În cazul României, prevederile Directivei 2003/87/CE devin obligatorii odată cu intrarea în UE în 2007. PNA este elaborat pentru anul 2007, ultimul an al perioadei 2005—2007 și pentru perioada 2008—2012, fiind transmis Comisiei Europene într-un singur document consolidat.

      Planul național de alocare devine operațional pentru România după aprobarea lui prin hotărâre a Guvernului României, ca urmare a notificării aprobării acestuia de către Comisia Europeană.

      Cadrul legal pentru funcționarea schemei este asigurat de Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, care transpune atât Directiva 2003/87/CE, cât și Directiva 2004/101/CE2.

   2. 0.2. Planul național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008—2012

      Planul național de alocare reprezintă documentul prin care se stabilește numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național, precum și la nivelul fiecărei instalații care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/20063.

      

      1 Directiva Consiliului şi Parlamentului European stabilind o schemă pentru comerţul cu certificate de GES în cadrul Comunităţii şi amendând Directiva 1996/61/CE.

      2 Linking Directive.

      3 Articolul 9(1) din Directiva 2003/87/CE.

      La elaborarea Planului național de alocare, atât pentru prima perioadă, cât și pentru cea de-a doua perioadă, se ține seama de cel de-al doilea ghid al Comisiei Europene4 privind elaborarea Planului național de alocare (COM (2005)703), care are rolul de a asista statele membre în implementarea criteriilor din anexa III la Directiva 2003/87/CE.

      Documentul a fost elaborat pe baza formatului comun sugerat de liniile directoare ale directivei. Acest format se constituie într-o serie de întrebări corespunzătoare criteriilor obligatorii din anexa III la Directiva 2003/87/CE. Răspunsurile la întrebări, listate în secțiunile de sub acestea, reprezintă modul în care România a răspuns solicitărilor acestor criterii.

   3. 0.3. Documentul de față

      Planul național de alocare al României pentru anul 2007 și perioada 2008—2012 descrie metodologia și principiile pe baza cărora se face alocarea certificatelor, prezintă numărul total de certificate ce urmează a fi alocate, precum și numărul de certificate ce se alocă fiecărui sector, precum și fiecărei instalații.

2. 1. Determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național

   1. 1.1. Limita de emisii și obligația României de reducere a emisiilor

      1.1. Care este limita de emisii sau obligația de reducere a emisiilor impusă statului membru sub incidența Deciziei 2002/358/CE sau a Protocolului de la Kyoto? (după caz)

România a semnat Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) în 1992 la Summitul de la Rio de Janeiro și a ratificat-o prin Legea nr. 24/1994.

România a fost prima țară înscrisă în anexa I5 a UNFCCC care a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajându-se astfel să-și reducă emisiile de GES cu 8% față de nivelul anului 1989, în timpul primei perioade de angajament, 2008—2012. Anul 1989 a fost acceptat ca an de referință pentru reducerea emisiilor de GES în baza deciziilor 9/CP2 și 11/CP4, deoarece acest an exprimă cel mai bine legătura directă dintre rezultatele economice ale României și emisiile de GES.

1. 1.2. Principii, ipoteze și date

   1.2. Ce principii, ipoteze și date au fost luate în considerare la stabilirea contribuției instalațiilor aflate sub incidența schemei la îndeplinirea obligației de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii istorice totale și sectoriale, emisii prognozate totale și sectoriale, abordarea costului minim)? Dacă s-au folosit emisii totale și sectoriale prognozate, vă rugăm descrieți ipotezele și metodologia folosite pentru prognozarea valorilor.

1. 1.2.1. Evoluția emisiilor gazelor cu efect de seră

   Conform datelor cuprinse în ultimul inventar național al emisiilor de GES, în anul 2004 valoarea totală a emisiilor de GES directe6 și indirecte7 (excluzând sechestrările prin absorbție LULUCF8) a fost de 154,627 milioane tone CO2 echivalent. Acest nivel este cu mai mult de 40% sub nivelul de reducere a emisiilor asumat prin Protocolul de la Kyoto.

   

   Figura 1 prezintă evoluția istorică a emisiilor de GES în perioada 1989—2004. Figura 1. Total emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto

   

   4 COM(2005)703.

   5 Economii în dezvoltare și țări în tranziție.

   6 CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, SF6.

   7 NOx, CO, NMVOC , SO2.

   8 Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură.

   Evoluția emisiilor GES reflectă tendința principală de evoluție a economiei naționale, evidențiată și de evoluția PIB. După anul 1999, cantitatea de emisii a început să crească ca urmare a revitalizării economiei.

   Pentru anul 2004, emisiile de CO2 reprezintă 75,25% din totalul emisiilor de GES. Ponderea emisiilor CH4 este de 17,42%, a emisiilor de N2O este de 7%, iar a emisiilor de gaze fluorurate de 0,3%.

2. 1.2.2. Contribuția instalațiilor aflate sub incidența schemei

   În ceea ce privește politicile și măsurile de reducere a intensității carbonului, România tratează în mod egal atât sectoarele aflate sub incidența schemei, cât și celelalte sectoare, denumite în continuare sectoare non-ETS, așteptând în consecință eforturi egale din partea acestora.

   Strategia națională privind schimbările climatice și Planul de acțiune privind schimbările climatice, aprobate în anul 2005, prezintă politicile și măsurile adoptate și propuse în vederea reducerii emisiilor de GES pentru toate sectoarele de activitate ale economiei. Un rezumat al acestor politici și măsuri este prezentat în continuare:

   • • creșterea participării României în cadrul programului „Inteligent Energy Europe”;

   • • promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile;

   • • promovarea eficienței energetice la consumatorul final;

   • • promovarea cogenerării și a eficienței energetice în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu căldură;

   • • controlul emisiilor de GES provenite din sectorul de transport;

   • • promovarea recuperării energiei provenite de la depozitele de deșeuri;

   • • utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură; introducerea sistemelor integrate de utilizare a terenurilor.

     A se vedea secțiunea 1.3 pentru mai multe informații asupra politicilor și măsurilor adoptate în vederea reducerii emisiilor de GES atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru sectoarele non-ETS.

3. 1.2.3. Proiecția emisiilor de GES

   Pentru sectorul energie, proiecțiile emisiilor de GES s-au stabilit cu ajutorul pachetului de programe ENPEP (Energy and Power Evaluation Program), dezvoltat de Laboratorul Național de la Argonne (SUA) al Departamentului de Energie al SUA (DOE) și distribuit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Principalele module folosite au fost MAED (Model for Analyses of Energy Demand), WASP (Wiener Automatic Simulation Program), BALANCE și IMPACTS.

   În cadrul sectorului energie au fost analizate următoarele subsectoare:

   • • producția și importul de energie primară;

   • • conversia energiei — rafinării, producere de cocs, producere de energie electrică și căldură;

   • • consumatori de energie.

     Pentru restul sectoarelor, proiecțiile emisiilor de GES au fost determinate ținându-se seama de următoarele domenii de activitate:

   • • agricultură — emisiile de CH4 datorate fermentației dejecțiilor animalelor și managementului dejecțiilor animaliere și emisiile de N2O datorate folosirii îngrășămintelor naturale și chimice;

   • • industrie — emisii rezultate în urma proceselor industriale;

   • • solvenți și alte produse — emisiile au fost determinate corelat cu dezvoltarea tehnico-economică;

   • • deșeuri — opțiuni de management al deșeurilor solide și lichide.

     La elaborarea proiecțiilor emisiilor de GES s-a ținut seama de următorii factori:

   • • produsul intern brut (PIB) și structura sa;

   • • evoluția producției, la nivel de economie, precum și pentru sectoarele aflate sub incidența schemei;

   • • politicile și măsurile de reducere a emisiilor atât în sectoarele ETS, cât și în sectoarele non-ETS, fiind specificată reducerea intensității carbonului pentru fiecare sector;

   • • evoluția cererii de energie electrică și căldură, bazată pe evoluția intensității energetice și evoluția populației;

   • • îmbunătățiri ale structurii de furnizare (producere și transport) a energiei termice și electrice ce conduc la modificări ale intensității carbonului în producerea de energie.

     Ipotezele de bază sunt descrise detaliat în secțiunile următoare.

4. 1.2.4. Ipoteze pentru evoluția PIB

   Guvernul României sprijină activ un ritm accelerat de creștere a PIB în vederea reducerii decalajului economic dintre România și statele membre UE. Tabelul 1 prezintă creșterea și structura estimată a PIB pentru perioada 2003—2012. Creșterea estimată a PIB se datorează creșterii cererii interne și mai ales a investițiilor, sprijinite prin fonduri guvernamentale și fonduri structurale UE. În aceste condiții, este așteptată o creștere a PIB pe locuitor de la 2720 euro, la nivelul anului 2004, la 3880 euro în 2010.

   Prognoza creșterii economice până în 2012 are la bază următoarele considerente:

   • • modificarea structurii și modernizarea economiei;

   • • diversificarea surselor de energie primară și dezvoltarea sectorului de producere a energiei electrice;

   • • reducerea intensității energetice prin:

     • • reducerea pierderilor de căldură și energie electrică în rețelele de transport și distribuție;

     • • capacități noi de producție eficiente;

     • • izolarea termică a clădirilor;

     • • creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial și în cel al serviciilor;

     • • promovarea vehiculelor cu emisii reduse;

     • • dezvoltarea transportului în comun.

       Tabel 1. Evoluția produsului intern brut și ponderea sectoarelor în PIB

       

       Tranziția economiei românești de la economia centralizată la economia de piață s-a realizat în urma unei reforme economice radicale, la toate nivelurile și în toate sectoarele economice. Se observă că evoluția ponderii diferitelor sectoare în produsul intern brut se află într-o permanentă dinamică în perioada 1991—1999 și se observă o stabilizare după anul 2000. Totodată, se remarcă o scădere a ponderii industriei în PIB cu aproximativ 29% în perioada 1991—2005 și o creștere a ponderii serviciilor în PIB cu aproximativ 33% în aceeași perioadă (tabelul 1.1).

       Avându-se în vedere tiparul privind creșterile înregistrate în perioada 2000—2005, prognoza privind ritmul de creștere al sectoarelor pentru perioada 2007—2012 a fost realizată pe baza ipotezei în care rata de creștere a sectorului servicii va avea același ritm cu creșterea PIB. În același timp, a fost luat în considerare faptul că integrarea în UE începând cu 2007 determină schimbări ce influențează procesul de restructurare economică, precum și faptul că veniturile populației nu permit încă accesul la anumite servicii, care sunt foarte dezvoltate în alte țări UE.

       De altfel, în ceea ce privește ponderea industriei și serviciilor, din documentele UE „European Energy and Transport Trends to 2030” se poate vedea că există diferențe esențiale între țările cu tradiție în UE (15), țările integrate în 2004 (10) și Bulgaria și România (tabelul 1. 2).

       Tabelul 1.1

       Structura PIB în perioada 1991—2005

       

       Tabelul 1.2

       Evoluția structurii economiei în Europa

       		1990	2000	2010	2020	2030
       		% din valoarea adăugată totală
       Valoarea	UE-15	21,5	20,8	19,8	19,8	19,8
       adăugată brută	NMS-10	26,4	25,4	25,8	25,1	23,4
       în industrie	Bulgaria România Norvegia Elveția	31,0 20,0	30,0 25,3	29,3 25,1	28,8 25,1	28,7 24,9
       	Total Europa (29 de țări)	21,8	20,6	20,4	20,4	20,3
       Valoarea	UE-15	66,2	68,8	70,2	70,9	71,5
       adăugată brută	NMS-10	51,3	57,4	59,8	62,3	65,2
       în servicii	Bulgaria România Norvegia Elveția	36,2 68,2	43,7 63,9	50,3 65,0	52,2 65,8	53,0 66,6
       	Total Europa (29 de țări)	65,4	68,0	69,4	70,0	70,8

       Sursa: European Energy and Transport Trends to 2030

5. 1.2.5. Decuplarea ratei de creștere a PIB de rata de creștere a emisiilor de GES

   În tabelul 2 se prezintă atât evoluția prognozată a PIB, cât și cea a emisiilor de GES pentru perioada 2006—2012, precum și realizările pentru 2003—2005. Pentru perioada 2006—2012, rata medie de creștere a PIB este de 5,86%, în timp ce rata medie de creștere a emisiilor de GES este de 4,2%.

   Tabelul 2. Evoluția PIB și a emisiilor de gaze cu efect de seră pe perioada 2003–2012

   	U.M.	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
   		Realizări			Prognoză
   PIB	Mld. euro 2000	47,1	51,0	53,4	56,2	59,7	63,5	67,2	71,0	75,0	79,1
   Rata de creștere PIB	%	5,4	8,3	4,7	5,2	6,2	6,3	5,8	5,7	5,6	5,5
   Emisii GES	Mil t CO2echiv.	148,62	154,63	160,08	167,51	177,69	187,4	198,17	205,41	210,99	215,06
   Rata de creștere emisii GES	%	—	4,0	3,5	4,6	6,0	5,4	5,7	3,6	2,7	1,9

   În tabelul 3 și figura 2 sunt prezentate evoluția PIB și cea a emisiilor GES pentru economie ca întreg și pentru sectoarele care cad sub incidența schemei. Este evident faptul că rata de creștere a PIB este mai mare decât cea a emisiilor de GES. Acest fapt este rezultatul scăderii intensității carbonului pe economie.

   Tabelul 3. Evoluția PIB și a GES pe economie și pe sectoarele aflate sub incidența schemei

   	UM	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
   Emisii GES	Mil t CO2ecciv.	149,00	155,00	160,08	167,5	177,5	187,4	198,17	205,41	210,99	215,06
   Emisii CO2 în sectoare sub ETS	Mil t CO2	70,97	68,8	70,81	76,81	83,91	89,17	92,98	95,74	99,00	101,61
   Sector energie	Mil t CO2	52,18	48,71	50,24	53,62	59,98	61,55	63,56	64,62	66,72	68,13
   Sector industrial	Mil t CO2	18,79	20,09	20,57	22,48	23,93	27,62	29,42	31,12	32,28	33,49
   Ponderea sectoarelor EU-ETS în totalul emisiilor de GES	%	47,75	44,49	44,23	45,43	47,27	47,58	46,92	46,61	46,92	47,25
   PIB	1000 mil euro 2000	47,10	51,00	53,40	56,20	59,70	63,50	67,20	71,00	75,00	79,10

   

   Emisiile totale de GES generate la nivelul anilor 2003 și 2004 s-au calculat pe baza balanței energetice, conform metodologiei IPCC, revizuită în 1996. Pentru proiecțiile emisiilor de GES realizate pentru intervalul 2005—2012 s-a avut în vedere metodologia prezentată în anexa A, secțiunea A3.

   Emisiile estimate din Inventarul național al GES se calculează pe baza indicatorilor macroeconomici furnizați de Institutul Național de Statistică (balanța energetică, Anuarul Statistic al României) și a datelor provenite de la diferite instituții naționale).

   Ponderea emisiilor generate de instalațiile EU-ETS a fost calculată utilizându-se factorii de emisie IPCC, pe baza prognozelor de producție furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și a Strategiei României privind eficiența energetică.

   Figura 2. Evoluția Produsului intern brut și a emisiilor de gaze cu efect de seră, pe sectoare

   

6. 1.2.6. Surse de date

   Principalele surse de date folosite pentru determinarea emisiilor istorice și prognozate, totale și pe sectoare sunt:

   • • Prognoza Comisiei Naționale de Statistică pentru perioada 2006—2010 (prelungită până în 2012), transmisă recent Comisiei Europene, de unde au fost extrase principalele proiecții macroeconomice;

   • • Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră (inclusiv tabelele CRF și NIR) ce cuprinde date până la nivelul anului 2004, folosit pentru a extrage date referitoare la emisiile istorice, atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS;

     •A treia Comunicare națională cu privire la schimbările climatice, 2005;

   • • Planul național de dezvoltare 2006—2013, pentru politici și măsuri avute în vedere atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS;

   • • Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2003;

   • • Politica energetică a României 2006—2009;

   • • The 1990—2030 Climate Change Policy Scenarios Modulation for EU Members and Candidates, National Technical University din Atena, Grecia;

   • • Anuarul Statistic al României — Institutul Național de Statistică;

   • • Balanța Energetică — Institutul Național de Statistică, utilizată pentru datele istorice privind sectorul energetic;

   • • Prognozele privind producțiile sectoarelor EU-ETS furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

1. 1.3. Numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră și ponderea pe care acestea o reprezintă în totalul emisiilor naționale

   1.3. Care este numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate (gratuit și prin licitație)?

Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în anul 2007 este de 74.836.235. Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în cea de-a doua perioadă (2008—2012) este 379.721.760 (întreaga perioadă), cu o valoare medie de 75.944.352 anual.

Metodologia pentru stabilirea numărului total de certificate, precum și pentru stabilirea numărului de certificate alocate la nivelul sectoarelor ETS este descrisă detaliat în anexa A.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 780/2006, România alocă certificatele de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit.

Rezerva pentru nou-intrați rămasă neutilizată la sfârșitul perioadei 2008—2012 este valorificată prin scoatere la licitație.

În figura 3 se prezintă ponderea emisiilor sectoarelor aflate sub incidența schemei și a sectoarelor non-ETS în totalul emisiilor de GES:

Figura 3. Ponderea emisiei de dioxid de carbon a sectoarelor ETS și non-ETS

Astfel, în anul de bază 2003, ponderea emisiilor sectoarelor ETS este de aproximativ 47,75%. Această valoare scade ușor până la 44,23% în perioada 2004—2005, pentru a crește din nou până la 47,25% în anul 2012.

Această variație se datorează faptului că anii 2004 și 2005 au fost ani hidrologici deosebiți, acoperirea cererii de energie electrică realizându-se în proporție mai mare din centralele hidroelectrice. Astfel, producția de energie hidroelectrică și alte surse regenerabile a crescut de la 13,26 TWh în 2003 la 20,21 TWh în 2005.

Guvernul României intenționează să echilibreze creșterea numărului de automobile prin îmbunătățirea calității lor, respectiv înlocuirea automobilelor vechi și poluante. În acest sens, în 2005 a fost inițiat programul de reînnoire a parcului auto. În cadrul acestui program Guvernul oferă în schimbul fiecărui automobil vechi predat o sumă de bani ce constituie avansul pentru achiziționarea unui automobil nou, mai puțin poluant.

Emisiile altor sectoare non-ETS, cum este cel rezidențial sau cel al serviciilor, sunt de asemenea controlate prin intermediul politicilor de mediu, deoarece România nu dorește să facă deosebiri între sectoarele ETS și non-ETS. Majoritatea acestor politici sunt prezentate în Strategia națională privind schimbările climatice și în Planul național de acțiune privind schimbările climatice. Reglementările cu privire la protecția mediului sunt aplicate în același fel pentru sectoarele ETS și cele non-ETS. Ambele trebuie să se conformeze acelorași criterii, necondiționat de participarea la schemă. Există și politici ce se aplică numai sectoarelor non-ETS, pentru a asigura același grad de participare la reducerea emisiilor de GES ca și al sectoarelor aflate sub incidența schemei. A se vedea secțiunea 1.4 pentru detalii.

1. 1.4. Politici și măsuri aplicate surselor ce nu intră sub incidența Directivei

   1.4. Ce politici și măsuri vor fi aplicate surselor de emisii de gaze cu efect de seră ce nu intră sub incidența Directivei 2003/87/CE?

Politicile și măsurile ce vor fi aplicate surselor de emisii de gaze cu efect de seră ce nu intră sub incidența Directivei sunt cele menționate în principalele documente strategice ale României, ce țin cont de dezvoltarea economică și obligațiile asumate privind reducerea emisiilor.

Principalele documente strategice care cuprind politici și măsuri aplicabile la nivelul întregii economii, inclusiv sectoarelor ce nu intră sub incidența schemei, sunt:

Strategia națională privind schimbările climatice, urmată de Planul național de acțiune privind schimbările climatice, ilustrează politicile naționale adoptate în vederea atingerii obligațiilor internaționale asumate, precum și prioritățile în domeniu. Planul național de acțiune subliniază politicile și măsurile individuale ce urmează a fi implementate, precum și măsuri de raportare a progreselor înregistrate. Sunt identificate autoritățile competente pentru fiecare acțiune, termenele de implementare și posibile surse de finanțare.

Planul național de dezvoltare 2006—2013, document de planificare strategică și financiară în vederea stimulării creșterii sociale și economice, corelat cu politica de coeziune a UE. Pentru fiecare sector de activitate sunt stabilite direcțiile strategice, astfel încât creșterea economică dorită să fie atinsă, în condițiile respectării restricțiilor financiare și de mediu.

Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, reprezentând liniile directoare ale politicii energetice pe termen mediu. Sunt identificate obiectivele și țintele specifice, duratele lor de implementare, precum și

nevoile financiare și posibilele surse de acoperire a acestora. Impactul acestui document asupra schimbărilor climatice se datorează menționării în cadrul său a intenției României de a construi noi capacități de producere a energiei, folosind drept combustibil gazul natural.

În condițiile creșterii spectaculoase a prețului gazului natural în ultima vreme, „Politica Energetică a României 2006—2009”, document aflat în discuție, menționează cărbunele ca fiind combustibilul de bază pentru sectorul energetic.

Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică reprezintă documentul-cadru pentru aplicarea măsurilor de eficiență energetică, fiind bazat pe obiective pe termen lung, ce reflectă nevoia economiei pentru siguranță în alimentarea cu energie, eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie și protecția mediului. Totodată, documentul stă la baza măsurilor aplicate în programele de reabilitare a eficienței energetice a clădirilor. Prin Legea nr. 260/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2004 privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate s-au instituit măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

Hotărârea Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările ulterioare, reprezintă documentul de bază pentru dezvoltarea utilizării SRE în producția de energie, servind drept cadru întregului sistem de promovare a SRE, inclusiv sistemului certificatelor verzi.

Planul de implementare a Directivei 96/61/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC), transpusă prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, are influențe indirecte asupra politicilor privind schimbările climatice; parte din măsurile promovate în cadrul acestui document pot avea drept rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Trebuie menționat că instalațiile industriale aflate sub incidența acestei directive beneficiază de perioade de tranziție ce influențează emisiile de GES.

Planul de implementare a Directivei 1999/31/CE privind managementul deșeurilor, transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 349/2005. Documentul stabilește condițiile pentru operarea și monitorizarea zonelor de depozitare a deșeurilor, inclusiv obligativitatea operatorilor de a recupera emisiile de GES (CH4) și, în cazul în care nu le utilizează la producerea energiei, să le ardă la flacără. În acest fel emisiile de GES de la depozitele de deșeuri urbane vor scădea.

Datorită faptului că emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 50% comparativ cu nivelul anului de bază 1989, România își va îndeplini cu siguranță obligațiile asumate prin Protocolul de la Kyoto, prin urmare nu intenționează să folosească mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în scopul respectării acestor obligații.

România a decis să stabilească o limită până la care instalațiile pot folosi reducerile de emisii rezultate din proiecte tip JI sau CDM, în cazul în care operatorii vor dori să investească în astfel de proiecte în alte țări, la 10% din numărul total alocat instalației pentru ambele perioade. Astfel, operatorii din România vor avea posibilitatea de a utiliza mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în concordanță cu prevederile directivei.

În ceea ce privește găzduirea proiectelor JI9, România păstrează o rezervă JI în scopul evitării dublei contabilizări. A se vedea anexa E pentru detalii privind rezerva JI.

1. 1.5. Considerarea politicii energetice naționale în stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră

   1.5. Cum a fost luată în considerare politica energetică națională la determinarea cantității totale de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate?

În determinarea numărului total de certificate ce urmează a fi alocate, proiecțiile „de sus în jos” (top — down) au fost stabilite pe baza combinației între metoda istorică și cea a prognozei, conform descrierii din Secțiunea 1.2.

Principalele politici cu referire la sectorul energie avute în vedere sunt:

• • Foaia de parcurs pentru sectorul energetic:

  • — implementarea de noi capacități de producție convenționale care funcționează pe bază de gaz natural;

  • — implementarea de noi capacități nucleare;

  • — dezvoltarea de noi capacități din SRE.

• • Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică:

  • — măsuri pentru promovarea eficienței energetice în sectoarele industriale și în sectorul rezidențial.

    

    9 România este inclusă în anexa I, ţări dezvoltate sau cu economie în tranziţie.

• • Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate:

  • — promovarea producerii și furnizării eficiente de căldură.

• • Hotărârea Guvernului nr. 443/2003:

• — stabilește cadrul pentru dezvoltarea utilizării SRE (se constituie ca bază pentru Strategia națională de utilizare a SRE, sistemul certificatelor verzi etc.)

Proiecțiile emisiilor, precum și determinarea cantității totale de certificate ce urmează a fi alocate au fost stabilite ținându-se cont de toate aceste politici și măsuri pentru sectorul energetic.

Conform prognozei emisiilor de gaze cu efect de seră prezentate în cel mai recent inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în Raportul progreselor10, România își va îndeplini angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto.

Graficul de mai jos prezintă evoluția emisiilor de GES din România comparativ cu angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto.

Figura 4. Emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto

Numărul total de certificate a fost determinat pe baza proiecțiilor de sus în jos (top-down), determinate la rândul lor pe baza indicatorilor macroeconomici. Scenariul considerat a fost „afaceri ca de obicei”, ce nu presupune implementarea unor măsuri suplimentare de reducere a emisiilor de GES.

Evoluția cererii și a structurii producției de energie a fost analizată în baza politicilor existente și verificată de autoritatea competentă (MEF).

Proiecțiile emisiilor au ținut seama și de reducerea intensității carbonului în sectoarele aflate sub incidența schemei ca urmare a noilor investiții.

Măsurile de reducere a emisiilor de GES au fost stabilite pentru fiecare sector în parte, ținându-se seama de opțiuni și diferite măsuri indirecte viitoare ce ar putea avea un impact semnificativ asupra emisiilor de GES ale României.

Numărul total de certificate a fost determinat folosindu-se datele prezentate în cel mai recent Inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră precum și în Raportul progreselor 2006.

1. 1.6. Garantarea faptului că numărul total de certificate nu este mai mare decât cel necesar

   1.6. Cum este garantat faptul că aceast număr total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate nu este mai mare decât necesarul ce rezultă din aplicarea strictă a criteriilor din anexa III a Directivei 2003/87/CE?

Numărul total de certificate este determinat pe baza proiecțiilor care au în vedere efectele politicilor și măsurilor, la nivel național și al sectoarelor, pentru a asigura conformarea cu cerințele referitoare la reducerea și controlul emisiilor de GES. Numărul total de certificate pentru 2007 este de 74.836.235, iar pentru 2008-2012 este de 75.944.352 anual, valoare care se situează sub plafonul prognozat al emisiilor aferente sectoarelor aflate sub incidența schemei, prin urmare acest criteriu se consideră îndeplinit.

10 Raportul României privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto, transmis în ianuarie 2006 la UNFCCC.

A se vedea și secțiunea 1.5.

Datele cu privire la emisiile actuale și prognozate, prezentate în Planul național de alocare sunt în concordanță cu informațiile existente în:

1. a) Raportul privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto (RDP 2006);

2. b) Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră transmis la UE în mai 2006, cuprinzând inventarul emisiilor de GES pentru perioada 1990 — 2004.

A se vedea anexa A pentru detalii.

1. 1.7. Considerarea potențialului de reducere a emisiilor în determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră

   1.7. Vă rugăm explicați în paragraful 4.1 cum s-a ținut seama de potențialul de reducere a emisiilor (inclusiv cel tehnologic) la determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

În conformitate cu cel de-al doilea Ghid al Comisiei Europene privind elaborarea Planului național de alocare, în analiza potențialului economic și tehnologic de reducere a emisiilor sunt considerate creșterea anuală a PIB, precum și scăderea intensității carbonului la nivelul fiecărui sector. Efectul combinat al acestor doi indicatori reprezintă rata anuală a potențialului de reducere a emisiilor.

Pornindu-se de la emisiile anului relevant și presupunându-se că sectoarele au ponderi constante în totalul emisiilor și un potențial de reducere a emisiilor similar cu cel al întregii economii, se poate determina un „plafon indicativ”, în conformitate cu prevederile criteriului 3 din anexa III a Directivei 2003/87/CE.

A se vedea secțiunea 4.1 și anexa A pentru detalii.

1. 1.8. Considerarea politicii comunitare

   1.8. Vă rugăm listați în paragraful 5.3 instrumentele legislative și politice comunitare luate în considerare la determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, precizând în ce mod s-a ținut cont de acestea.

A se vedea secțiunea 5.3.

1. 1.9. Licitarea certificatelor

   1.9. În cazul în care statul membru intenționează să tranzacționeze o parte din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră prin licitație, vă rugăm specificați procentul din numărul total de certificate ce va fi tranzacționat astfel și descrieți procedura de implementare a licitației.

România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2007.

România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2008 — 2012, cu excepția certificatelor din RNI rămase neutilizate la finele acestei perioade.

1. 2. Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de sector ETS

   1. 2.1. Metodologia de alocare la nivel de sector ETS

      2.1. Ce metodologie a fost folosită în determinarea plafoanelor la nivelul fiecărui sector ETS? A fost folosită aceeași metodologie pentru toate sectoarele? În cazul în care metodologia folosită nu a fost aceeași pentru toate sectoarele, vă rugăm argumentați de ce folosirea de metodologii diferite a fost necesară, cum s-a făcut această diferențiere și prezentați dovezi ale faptului că prin folosirea de metodologii diferite nu sunt favorizate anumite sectoare.

Pentru alocarea certificatelor instalațiilor aflate sub incidența schemei, România a folosit abordarea în 2 pași: în primul pas este stabilit plafonul național, din care se extrag certificatele corespunzătoare rezervei pentru nou-intrați și rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii. Apoi, numărul de certificate rămas este alocat la nivelul sectoarelor ETS. În cel de-al doilea pas, certificatele sunt distribuite fiecărei instalații din cadrul fiecărui sector ETS.

Plafonul la nivel de sector ETS se determină astfel:

• • pentru anul 2007, pe baza ponderilor deținute de fiecare sector ETS în plafonul pentru anul 2007, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor „de sus în jos”) și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei;

• • pentru perioada 2008 — 2012, pe baza mediei ponderilor deținute de fiecare sector în plafonul pentru perioada 2008 — 2012, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor „de sus în jos”) și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei.

  În cadrul alocării la nivel de sector se disting următoarele etape:

• • definirea sectoarelor;

• • determinarea emisiilor sectorului;

• • determinarea ponderii emisiilor sectorului în totalul emisiilor provenite din activități ETS;

• • corecția alocării pentru sectorul energie .

Au fost definite următoarele 8 sectoare (de alocare) ETS: sectorul energie, sectorul rafinare produse petroliere, sectorul producție și prelucrare metale feroase, sectorul ciment, sectorul var, sectorul sticlă, sectorul ceramică, sectorul celuloză și hârtie.

Factorul de creștere al emisiilor sectorului este determinat pe baza producției sectorului, creșterii PIB și a evoluției intensității carbonului. Numărul total de certificate se alocă sectoarelor în conformitate cu ponderea emisiilor acestora în totalul emisiilor viitoare. În final, din numărul de certificate aferent sectorului energie sunt extrase numărul corespunzător rezervei pentru acordarea bonusului pentru cogenerare, precum și cel corespunzător rezervei pentru proiecte de tip JI cu efect indirect asupra emisiilor din sectorul energetic.

Privatizarea timpurie a unor sectoare și investițiile deja realizate ca urmare a procesului de privatizare determină un potențial mai scăzut de reducere a emisiilor în primii ani de participare în cadrul schemei.

A se vedea anexa B pentru detalii cu privire la alocarea la nivel de sector.

1. 2.2. Considerarea potențialului tehnologic de reducere a emisiilor

   2.2. În cazul în care pentru determinarea plafoanelor sectoriale s-a ținut seama de potențialul (inclusiv cel tehnologic) activităților de reducere a emisiilor, vă rugăm precizați în ce mod a fost luat în calcul acest potențial , oferind detalii în paragraful 4.1 de mai jos.

La nivel de sector, reducerea intensității carbonului a fost determinată ținându-se seama de potențialul (inclusiv cel tehnologic) activităților de reducere a emisiilor.

A se vedea anexa B pentru detalii.

1. 2.3. Considerarea cadrului legislativ și al politicilor comunitare

   2.3. Vă rugăm listați în paragraful 5.3 cadrul legislativ și politicile luate în considerare la determinarea plafoanelor sectoriale, precizând în ce mod s-a ținut cont de acestea.

A se vedea secțiunea 5.3 pentru detalii cu privire la considerarea cadrului legislativ și a politicilor comunitare în determinarea plafoanelor sectoriale.

1. 2.4. Mediul concurențial

   2.4. În cazul în care pentru determinarea plafoanelor sectoriale s-a ținut seama de concurență din partea unor țări sau entități din afara Uniunii Europene, vă rugăm explicați în acest paragraf în ce mod.

Concurența din partea unor țări sau entități din afara Uniunii Europene nu a fost luată în considerare în determinarea plafoanelor sectoriale pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012.

1. 3. Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație

   1. 3.1. Metodologia de alocare la nivel de instalație

      3.1. Ce metodologie a fost folosită în determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație? A fost folosită aceeași metodologie pentru toate instalațiile? În cazul în care metodologia folosită nu a fost aceeași pentru toate instalațiile, vă rugăm argumentați necesitatea folosirii de metodologii diferite pentru instalații în cadrul aceluiași sector, prezentați în detaliu modul în care s-a făcut această diferențiere, precum și dovezi ale faptului că prin folosirea de metodologii diferite nu sunt favorizate/favorizați anumite instalații/anumiți operatori.

Odată stabilit numărul de certificate ce revine fiecăruia dintre cele 8 sectoare, acestea sunt alocate instalațiilor din cadrul sectorului. Pentru această alocare s-a folosit abordarea istorică, conform căreia numărul de certificate ce revine fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiilor relevante ale instalației din anul relevant în totalul emisiilor sectorului. Această metodologie se aplică atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.

Alegerea acestei metodologii se bazează pe ipoteza că ponderea emisiilor unei instalații în cadrul sectorului nu se modifică substanțial în perioada 2005-2012. Pentru a ține cont de fluctuațiile în activitatea instalației nu se consideră un an istoric, ci o perioadă istorică, denumită perioadă de referință. Pentru

fiecare instalație se determină anul relevant, respectiv emisiile relevante ca medie între 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință.

În cadrul alocării certificatelor la nivel de instalație se disting următoarele etape:

1. 1. determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului în anul relevant; pentru perioada 2007, precum și pentru perioada 2008—2012; ponderea certificatelor alocate instalației din totalul sectorului este egală cu ponderea emisiilor instalației din anul relevant;

2. 2. determinarea numărului de certificate ce revine fiecărei instalații.

În condițiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, așa cum sunt acestea prezentate în secțiunea 4 și în anexele F și G, instalațiile pot primi un bonus, sub forma unui număr de certificate, pentru cogenerare sau pentru acțiuni timpurii. În cazul în care o instalație este eligibilă pentru ambele bonusuri, va primi numai bonusul aferent cogenerării.

Bonusul pentru cogenerare este acordat datorită faptului că România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei ETS. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui număr suplimentar de certificate instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa F.

Bonusul pentru acțiuni timpurii se acordă pe baza faptului că utilizarea perioadei de referință avantajează operatorii care și-au redus emisiile după 2003. Există companii care, înainte de anul 2003, după privatizare, au investit voluntar în măsuri care au avut ca rezultat reducerea emisiilor de GES. România dorește să evite penalizarea operatorilor care, în perioada 1998—2002, au investit voluntar în măsuri ce au avut ca rezultat reducerea emisiilor. Acțiunile timpurii din această perioadă sunt luate în considerare prin acordarea unui număr suplimentar de certificate, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.

A se vedea anexa C pentru detalii asupra metodologiei de alocare la nivel de instalație. A se vedea anexele F și G pentru detalii asupra acordării acestui bonus.

1. 3.2. Folosirea emisiilor istorice

   3.2. În cazul în care determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație a fost făcută pe baza emisiilor istorice, vă rugăm precizați dacă emisiile istorice au fost determinate conform liniilor directoare pentru monitorizare și raportare, în baza art. 14 al Directivei 2003/87/CE, și/sau dacă au fost supuse verificării independente.

Emisiile istorice au fost folosite pentru determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului. În acest scop, prin intermediul unui chestionar, operatorilor le-au fost solicitate următoarele informații:

• • informații generale cu privire la instalație (adresă, date de contact etc.);

• • diagrama procesului;

• • producția istorică și prognozată a instalației;

• • consumul istoric și prognozat de combustibil și materii prime.

Solicitarea informațiilor s-a făcut astfel încât să servească la determinarea emisiilor de GES în conformitate cu prevederile ghidurilor pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de GES elaborate de Comisia Europeană.

Datele furnizate de către operatori au fost supuse verificării independente de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), astfel:

1. 1. informațiile istorice au fost comparate cu informații existente în alte surse disponibile (rapoarte sectoriale, rapoarte de companie etc.);

2. 2. au fost verificate caracterul complet, acuratețea, corectitudinea și consistența datelor;

3. 3. consumurile de combustibil și materii prime au fost analizate comparativ cu evoluția producției și a emisiilor, ținându-se seama de creșterea capacității sau închiderea parțială a instalațiilor.

În cazul chestionarelor incomplete sau incorect completate, acestea au fost retransmise operatorilor sau informația a fost obținută prin contact direct cu aceștia.

Factorii de emisie folosiți pentru calculul emisiilor sunt cei listați în liniile directoare IPCC — 1996. Există și excepții datorate faptului că aceste linii directoare nu includ factori de emisie pentru o serie de materii prime folosite în anumite activități aflate sub incidența ETS. În aceste cazuri particulare au fost folosiți factori de emisie proveniți din alte surse oficiale.

A se vedea anexa C pentru detalii.

1. 3.3. Acțiuni timpurii și tehnologii curate

   3.3. În cazul în care pentru determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație s-a ținut seama de acțiuni timpurii și tehnologii curate, vă rugăm specificați acest lucru în acest paragraf și descrieți în detaliu modul în care au fost luate în considerare în paragraful 4.2 și/sau 4.3.

România ține seama de acțiunile timpurii, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008—2012.

A se vedea anexa G pentru detalii.

România ține seama de tehnologiile curate, sub forma unui bonus pentru cogenerare, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008—2012.

A se vedea anexa F pentru detalii.

1. 3.4. Includerea unilaterală a instalațiilor

   3.4. În cazul în care statul membru dorește să includă unilateral instalații din sectoarele listate în anexa I, dar cu capacități sub plafoanele stabilite în această anexă, vă rugăm explicați în paragraful următor motivul includerii acestora, cu referire în special la efectele pe piețele interne și la eventuale distorsiuni ale pieței concurențiale și integrității de mediu a schemei.

România nu dorește să includă unilateral instalații din sectoarele listate în anexa I cu capacități sub plafoanele stabilite în această anexă, în perioada 2007 sau în perioada 2008—2012.

1. 3.5. Excludere temporară

   3.5. În cazul în care statul membru dorește să excludă temporar anumite instalații, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2007, vă rugăm explicați în detaliu în paragraful de mai jos cum sunt îndeplinite cerințele art. 27(2)(a) — (c) din Directiva 2003/87/CE.

România nu intenționează să excludă temporar instalații până la data de 31 decembrie 2007.

1. 4. Aspecte tehnice

   1. 4.1. Potențialul (inclusiv tehnologic) de reducere a emisiilor

      4.1.1. Criteriul (3) a fost folosit numai pentru determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră sau/și în cadrul alocării certificatelor la nivel de sector? Vă rugăm descrieți metodologia (inclusiv ipotezele de bază) folosită pentru evaluarea potențialului activităților de reducere a emisiilor. Care au fost rezultatele obținute? Cum este garantat faptul că numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate este în conformitate cu acest potențial?

Criteriul 3 cere ca numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate să fie în conformitate cu potențialul (tehnologic sau de alt tip) de reducere a emisiilor al activităților aflate sub incidența schemei.

La stabilirea numărului de certificate ce urmează a fi alocate sectoarelor ETS, România a ținut seama de potențialul de reducere a emisiilor; acesta a fost luat în considerare și pentru determinarea scăderii emisiilor de GES la nivelul sectoarelor.

A se vedea anexele A și B pentru detalii.

A se vedea anexele A și B.

În cadrul elaborării Planului național de alocare al României, benchmarkingul nu a fost utilizat pentru perioada 2007 sau perioada 2008—2012.

1. 4.2. Acțiuni timpurii

   4.2.1. Dacă s-a ținut seama de acțiunile timpurii în cadrul alocării la nivel de instalație, vă rugăm descrieți în ce mod. Vă rugăm enumerați și descrieți criteriile de eligibilitate pentru acțiuni timpurii. Vă rugăm demonstrați faptul că acțiunile considerate au dus la reduceri de emisii suplimentare celor impuse de legislația în vigoare la momentul implementării acestora. Dacă au fost folosite benchmarkuri, vă rugăm descrieți modul de selectare al instalațiilor cărora le-au fost aplicate și criteriul de selectare a tipului de benchmark. De asemenea, vă rugăm justificați rezultatele.

În conformitate cu criteriul 7 prevăzut în anexa III la Directiva 2003/87/CE, România intenționează să acorde bonusuri pentru acțiunile timpurii, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.

România dorește să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998—2002. Acțiunile timpurii din această perioadă vor fi luate în considerare prin acordarea unui

număr suplimentar de certificate sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007 cât și pentru perioada 2008—2012.

Pentru a fi eligibilă sub „acțiuni timpurii”, acțiunea trebuie să fi avut ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră suplimentar măsurilor obligatorii de reducere a emisiilor impuse de legislația în vigoare la momentul implementării.

Operatorii au avut ocazia de a se înscrie pentru obținerea bonusului prin furnizarea ANPM a următoarelor informații:

• • emisia specifică înainte și după implementarea proiectului;

• • descrierea tipului de investiție și a proiectului;

• • demonstrarea adiționalității proiectului și a faptului că proiectul a fost voluntar.

Datele furnizate de către operatori au fost verificate prin intermediul aceluiași tip de proceduri ca și cele folosite la determinarea emisiilor istorice. Benchmarkingul nu a fost folosit.

Din totalul de 41 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii, 31 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate

A se vedea anexa G pentru detalii cu privire la calcularea bonusului.

1. 4.3. Tehnologii curate

   4.3.1. Cum s-a ținut seama în procesul de alocare de tehnologiile curate, inclusiv eficiență energetică? Ce tip de tehnologie curată a fost considerat și în baza cărui criteriu? Între tehnologiile de producere a energiei considerate se regăsesc și cele ce au primit ajutor de stat pentru protecția mediului de la oricare dintre statele membre? Vă rugăm listați tehnologiile ce reprezintă „cea mai bună tehnologie disponibilă” (best available techniques), așa cum este aceasta definită de Directiva 96/61/CE, și explicați modul în care contribuie la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui bonus, sub forma unui număr suplimentar de certificate, instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate.

Bonusul se acordă atât în perioada 2007, cât și în perioada 2008—2012, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii:

• • eficiența producerii simultane și combinate a energiei electrice și energiei termice utile este de minimum 65%;

• • economia de combustibil aferentă producerii combinate și simultane de energie electrică și termică, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități de energie, este mai mare decât zero.

Bonusul este determinat pe baza economiei de combustibil (prin urmare reducerea emisiilor de GES) datorate producerii combinate și simultane de electricitate și căldură, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități în centrale convenționale.

Pentru a nu se aplica un tratament discriminatoriu între instalațiile existente și cele nou intrate în ceea ce privește cogenerarea, acestea din urmă se vor supune altor reguli privind RNI (a se vedea anexa D). La alocarea din rezerva pentru nou-intrați (RNI) instalațiile de cogenerare vor beneficia de un regim special comparativ cu celelalte instalații care aplică pentru această rezervă.

Din totalul de 51 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru cogenerare, 38 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate.

Bonusul pentru cogenerare este extras din numărul total de certificate alocat sectorului energie, cogenerarea fiind parte a acestui sector.

A se vedea anexa F pentru detalii privind calcularea bonusului și criteriilor de eligibilitate.

1. 5. Cadrul legislativ și politica comunitară

   1. 5.1. Politica concurențială (art. 81—82 și 87—88 din Tratatul de aderare la UE)

      5.1. În cazul în care autoritatea competentă a fost înștiințată oficial cu privire la intenția operatorilor de a forma un grup comun al instalațiilor (pool) și intenționează să permită acest lucru, vă rugăm anexați o copie a solicitării. Ce procent din numărul total de certificate revine acestei asociații? Ce procent din numărul alocat sectorului reprezentat revine acestei asociații?

România a permis operatorilor să formeze grupuri comune ale instalațiilor.

Operatorii au putut solicita formarea unui grup comun al instalațiilor pentru perioada 2008—2012 până la data de 30 septembrie 2006. Nu a fost înregistrată nicio solicitare în acest sens.

1. 5.2. Politica de piață internă — nou-intrați (art. 43 din Tratatul de aderare la UE)

   1. 5.2.1. Nou-intrați

      5.2.1. Cum este permisă participarea nou-intraților în cadrul schemei ETS? În cazul în care a fost stabilită o rezervă pentru nou-intrați, cum a fost determinat numărul de certificate ce revin acestei rezerve și în ce mod se alocă acestea? Vă rugăm precizați ce se întâmplă cu certificatele din această rezervă rămase neutilizate la finele perioadei. Cum este soluționat cazul în care cererea de certificate din această rezervă este superioară disponibilului?

România permite participarea nou-intraților în cadrul schemei prin constituirea unei rezerve de certificate pentru această categorie de instalații, denumită rezerva pentru nou-intrați (RNI).

RNI este scăzută din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național și este accesibilă nou-intraților din toate sectoarele aflate sub incidența schemei.

Alocarea certificatelor din această rezervă se va realiza cu titlu gratuit, în baza principiului „primul venit, primul servit”. În cazul în care cererea de certificate din această rezervă depășește disponibilul, operatorii trebuie să cumpere certificatele necesare pe piață. Pentru situația în care o instalație își mărește capacitatea, din RNI vor fi alocate certificate corespunzătoare numai acestei creșteri.

Nou-intrații vor primi 95% din numărul de certificate solicitate din RNI (vezi anexa D pentru detalii cu privire la modul de calcul). Pentru a compensa faptul că instalațiile existente de cogenerare primesc un bonus, s-a decis acordarea a 99% din numărul de certificate solicitat pentru instalațiile nou-intrate care folosesc sisteme de cogenerare. Măsura susține dezvoltarea cogenerării ca tehnologie eficientă.

Certificatele rămase neutilizate din RNI la finele perioadei 2008—2012 vor fi scoase la licitație. A se vedea anexa D pentru detalii cu privire la alocarea de certificate către nou-intrați.

1. 5.2.2. Informații cu privire la numărul nou-intraților

   5.2.3. Sunt disponibile informații cu privire la numărul instalațiilor nou-intrate (prin solicitări de cumpărare a terenurilor, avize de construcție, solicitări de obținere a acordului de mediu)? Au fost acordate autorizații privind emisiile de gaze cu efect de seră operatorilor cu instalații aflate în construcție, dar care vor începe operarea lor în perioada 2005—2007?

La data notificării acestui document către Comisia Europeană, un număr de 38 de operatori au exprimat intenția aplicării pentru nou-intrați pentru perioada 2008—2012. Pentru aceste instalații, autorizațiile privind emisiile de gaze cu efect de seră vor fi acordate la punerea în funcțiune a acestora.

Vezi anexa D pentru informații suplimentare cu privire la dimensiunea RNI și metodologia de alocare a certificatelor din această rezervă.

1. 5.3. Alte politici și măsuri legislative

   1. 5.3.1. Alte politici și măsuri legislative comunitare

      5.3.1. Vă rugăm listați mai jos alte politici și măsuri legislative comunitare avute în vedere la elaborarea Planului național de alocare, explicând ce influență au exercitat acestea asupra alocării și în cadrul căror sectoare.

În tabelul de mai jos sunt listate politici și măsuri legislative comunitare avute în vedere la elaborarea Planului național de alocare:

Reglementare	Transpunere în legislația românească	Efect asupra emisiilor
Directiva 96/61/CE cu privire la controlul și prevenirea integrată a poluării	Legea nr. 84/2006	Prin autorizația integrată (IPPC) sunt impuse limite la emisiile în aer (altele decât emisiile de CO2) conform BREF-BAT, având ca rezultat, implicit, reducerea emisiilor de CO2.
Directiva 1999/13/CE cu privire la limitarea emisiilor de COV datorate utilizării solvenților organici în anumite activități	Ordinul nr. 859/2005	Impune instalațiilor ce folosesc solvenți organici adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de COV în atmosferă, precum și măsuri de creștere a eficienței.
Directiva 2000/76/CE cu privire la incinerarea deșeurilor	Hotărârea Guvernului nr. 268/2005	Impune condițiile de operare a incineratoarelor începând cu anul 2005, având astfel impact indirect asupra emisiilor de GES.
Directiva 2001/77/CE cu privire la promovarea producției de electri- citate din surse regenerabile pe piața internă	Hotărârea Guvernului nr. 443/2003	Promovează creșterea cotei electricității produse din surse regenerabile, contribuind la reducerea emisiilor prin reducerea cantității de electricitate produsă din surse convenționale de energie.
Directiva 2001/80/CE cu privire la limitarea emisiilor instalațiilor mari de ardere	Hotărârea Guvernului nr. 322/2005	Începând cu anul 2008, limitează emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite de la instalațiile de ardere cu putere termică mai mare de 50 MW. Prin sistemul de monitorizare impus pentru aceste instalații se așteaptă ca operatorii să îmbunătățească sistemul de operare, cu efect și asupra emisiilor de CO2. Posibila creștere a emisiilor de CO2 datorată impunerii instalațiilor de desulfurare și a instalațiilor de reducere catalitică va fi compensată de cele expuse anterior.
Directiva 2001/81/CE cu privire la stabilirea plafoanelor naționale de emisii în atmosferă	Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005	Stabilește plafoane naționale pentru poluanții ce cauzează acidifierea și eutrofizarea. Prin limitarea emisiilor de oxizi de sulf și de azot proveniți din instalații mari de ardere, limitează durata de folosire a acestora și, prin urmare, emisiile de CO2 asociate.

1. 5.3.2. Prevederi legislative comunitare noi

   5.3.2. La elaboararea Planului național de acțiune au fost avute în vedere măsuri legislative

   comunitare noi ce ar putea avea impact inevitabil asupra emisiilor? În cazul în care au fost avute în vedere, vă rugăm explicați de ce impactul acestora este considerat ca fiind inevitabil și în ce mod s-a ținut seama de acest impact.

A se vedea tabelul prezentat în secțiunea anterioară.

1. 6. Consultarea publicului

   1. 6.1. Comentarii

      6.1. Prin ce modalitate este Planul național de alocare supus consultării publicului?

Consultarea publicului cu privire la metodologia și principiile aplicate în cadrul Planului național de alocare este esențială în vederea asigurării corectitudinii acestuia și a sprijinului necesar implementării sale. În conformitate cu reglementările naționale cu privire la consultarea publicului și cu Directiva ETS a fost adoptată următoarea procedură:

• • coordonatorul procedurii de consultare a publicului este Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD);

• • toate documentele de discuție au fost publicate pe website-ul MMDD11, precum și pe website-ul dedicat implementării ETS în România12;

• • comentariile au fost transmise la MMDD, începând cu 30 august 2006, pe o perioadă de 30 de zile.

1. 6.2. Înregistrarea comentariilor

   6.2. Cum vor fi luate în considerare comentariile primite înainte de decizia finală asupra alocării?

Prima versiune a PNA a fost publicată pentru dezbatere publică la data de 29 august 2006 pe diferite website-uri ale autorităților pentru protecția mediului ( www.mmediu.ro, www.eu-ets.ro, www.anpm.ro). Documentul de discuție a fost publicat pentru consultarea publicului timp de 30 de zile, în perioada 29 august — 30 septembrie 2006. Pe parcursul acestei perioade, au fost înregistrate comentarii din partea tuturor celor implicați, după cum urmează:

• • operatori (80);

• • asociații și organizații profesionale (UNIROM SIDER, CIROM, ROMPAP, STICEF);

• • organizații neguvernamentale;

• • autorități publice.

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în calitate de autoritate responsabilă pentru elaborarea PNA, a răspuns tuturor comentariilor și observațiilor prin intermediul scrisorilor transmise electronic sau prin poștă și/sau în cadrul întâlnirilor ce au avut loc la sediul său. Comentariile primite au fost înregistrate și structurate pe categorii în funcție de tipul acestora.

O echipă MMDD/ANPM, cu sprijinul consultanților locali, a analizat comentariile primite și a decis asupra acțiunilor ulterioare. Au fost formulate și transmise răspunsuri și au avut loc consultări cu operatorii la sediul MMDD.

A fost organizat un seminar-dezbatere, în data de 22 septembrie 2006, la care au participat 60 de operatori.

A fost luată în considerare posibilitatea existenței unor instalații neidentificate la momentul realizării inventarului instalațiilor, ai căror operatori au transmis ulterior către Agenția Națională pentru Protecția Mediului chestionarele cu datele privind instalațiile deținute. Pe durata perioadei de consultări, s-au identificat 24 de instalații neinventariate inițial.

Ca urmare a comentariilor și observațiilor primite, MMDD a revizuit analiza sa și/sau rezultatele acesteia, la nivel macro- și microeconomic, precum și principiile și metodologia ce au stat la baza elaborării PNA.

1. 6.3. Influența comentariilor asupra Planului național de alocare

   6.3. Vă rugăm prezentați un rezumat al comentariilor primite pe parcursul primei perioade de consultare a publicului ce au avut impact asupra planului de alocare, explicând cum au fost acestea luate în considerare.

Pe parcursul celor 30 de zile rezervate consultării publicului, au fost înregistrate 90 de comentarii și solicitări din partea operatorilor, vizând:

• • explicații privind metodologia de alocare a certificatelor la nivel de instalație și la nivel de sector;

• • detalierea aspectelor legate de rezerva pentru nou-intrați și criteriile de încadrare a instalațiilor în această categorie;

• • modificarea datelor previzionate privind producțiile și consumurile de combustibili și materii prime, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012;

• • solicitări privind creșterea numărului de certificate alocate, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012;

• • solicitări privind acordarea bonusului de cogenerare sau a celui pentru acțiuni timpurii.

11 www.numediu.ro

12 www.eu-ets.ro

În urma comentariilor primite din partea operatorilor în cazul unor instalații s-a constatat insuficiența datelor transmise prin intermediul chestionarelor. În aceste situații au fost solicitate informații suplimentare sau clarificări, pentru fiecare caz în parte.

Varianta de lucru a Planului național de alocare a fost supusă revizuirilor, luându-se în calcul datele noi/suplimentare transmise de operatori.

1. 7. Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE

   1. 7.1. Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III

      7.1. În cadrul elaborării Planului național de alocare au fost avute în vedere și alte criterii în afara

      celor listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE. Vă rugăm mentionați-le, specificând cum au fost implementate și de ce nu sunt considerate ca fiind discriminatorii.

În cadrul elaborării Planului național de alocare, pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012, nu au fost avute în vedere alte criterii în afara celor listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE.

1. 8. Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioadele 2007 și 2008—2012

   1. 8.1. Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2007

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      1	SC Termoelectrica SA - SE Borzești	SC Termoelectrica SA	Bacău	Producere energie electrică	Energie	284691
      2	SC Termoelectrica SA - SE Brăila	SC Termoelectrica SA	Brăila	Producere energie electrică	Energie	474476
      3	SC Termoelectrica SA - SE Doicești	SC Termoelectrica SA	Dâmbovița	Producere energie electrică	Energie	446332
      4	SC Complexul Energetic Craiova SA - SE Ișalnița	SC Complexul Energetic Craiova SA	Dolj	Producere energie electrică	Energie	3085897	(5)
      5	SC Complexul Energetic Rovinari SA	SC Complexul Energetic Rovinari SA	Gorj	Producere energie electrică	Energie	5457841	(5)
      6	SC Complexul Energetic Turceni SA	SC Complexul Energetic Turceni SA	Gorj	Producere energie electrică	Energie	6393199	(5)
      7	SC Electrocentrale București SA-SE Mureș-CTE IERNUT	S.C Electrocentrale București SA	Mureș	Producere energie electrică	Energie	1180699
      8	SC CET ARAD SA - CET Lignit	SCCET ARAD SA	Arad	Producere energie electrică și termică	Energie	488896
      9	SC CET ARAD SA- CET Hidrocarburi	SC CET ARAD SA	Arad	Producere energie electrică și termică	Energie	39828	(4)
      10	SC TERMOFICARE 2000 - Pitești Sud	SC TERMOFICARE 2000	Argeș	Producere energie electrică și termică	Energie	231193
      11	SC TERMOFICARE 2000 - Gavana	SC TERMOFICARE 2000	Argeș	Producere energie electrică și termică	Energie	157757	(4)
      12	SC TERMON SRL	SC TERMON SRL	Bacău	Producere energie electrică și termică	Energie	129499
      13	SC CET SA Bacău - Inst. nr.1	SC CET SA Bacău	Bacău	Producere energie electrică și termică	Energie	338064
      14	SC CET SA Bacău - Inst. nr.2	SC CET SA Bacău	Bacău	Producere energie termică	Energie	12193
      15	SC UZINA TERMICA COMĂNEȘTI SA	SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA	Bacău	Producere energie termică	Energie	13645
      16	SC Electrocentrale Oradea SA	SC Electrocentrale Oradea SA	Bihor	Producere energie electrică și termică	Energie	1231431	(4)
      17	Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița	Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița	Bistrița- Năsăud	Producere energie termică	Energie	5597
      18	SC TERMICA SA BOTOȘANI	SC TERMICA SA	Botoșani	Producere energie electrică și termică	Energie	100195	(4)

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      19	SC CET Brașov SA - CET Brașov	SC CET Brașov SA	Brașov	Producere energie electrică și termică	Energie	394773
      20	SC CET Brașov SA - CT METROM	SC CET Brașov SA	Brașov	Producere energie termică	Energie	32232
      21	SC CET SA Brăila	SC CET SA Brăila	Brăila	Producere energie electrică și termică	Energie	158548	(4)
      22	Regia Autonomă Municipală ‘’RAM’’Buzău	Regia Autonomă Municipală „RAM’’ Buzău	Buzău	Producere energie termică	Energie	62517
      23	SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Progresu	SC Electrocentrale București SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	558568	(4)
      24	SC Electrocentrale București SA- SE București - CET București Vest	SC Electrocentrale București SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	689306	(4)
      25	SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Titan	SC Electrocentrale București SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	85202	(4)
      26	SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Grozăvești	SC Electrocentrale București SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	322230	(4)
      27	SC Electrocentrale București SA- SE București - CET București Sud	SC Electrocentrale București SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	1598760	(4)
      28	SC VEST ENERGO SA	SC VEST ENERGO SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	39072	(4)
      29	RADET - centrala CTZ Casa Presei	RADET BUCUREȘTI	București	Producere energie termică	Energie	34383
      30	SC Electrocentrale București - SE Constanța - CET PALAS	SC Electrocentrale București SA	Constanța	Producere energie electrică și termică	Energie	652470	(4)
      31	Centrala Termică de Zonă	Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca	Cluj	Producere energie termică	Energie	21650
      32	CCNE CT ZONA SOMEȘ NORD	SC COLONIA CLUJ- NAPOCA ENERGY SRL	Cluj	Producere energie electrică și termică	Energie	35142	(4)
      33	SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA	SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA	Caraș- Severin	Producere energie electrică și termică	Energie	76456	(4)
      34	SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE	SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE	Dâmbovița	Producere energie electrică și termică	Energie	58227	(4)
      35	SC Complexul Energetic Craiova SA - SE Craiova II	Complexul Energetic Craiova	Dolj	Producere energie electrică și termică	Energie	1641882	(5)
      36	SC Uzina Termică Calafat SA	SC Uzina Termică Calafat SA	Dolj	Producere energie termică	Energie	14946
      37	SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA	SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA	Galați	Producere energie electrică și termică	Energie	1085307
      38	SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA	SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA	Giurgiu	Producere energie electrică și termică	Energie	252507
      39	SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă	SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă	Gorj	Producere energie termică	Energie	39371
      40	SC Termoelectrica SA - SE Paroșeni	SC Termoelectrica SA	Hunedoara	Producere energie electrică și termică	Energie	895537	(4)

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      41	SC Electrocentrale Deva SA	SC Electrocentrale Deva SA	Hunedoara	Producere energie electrică și termică	Energie	4201074	(4)
      42	SC Acvacalor SA Brad	SC Acvacalor SA Brad	Hunedoara	Producere energie termică	Energie	17382
      43	SC CET IAȘI SA CET Iași I	SC CET IAȘI SA	Iași	Producere energie electrică și termică	Energie	296383	(4)
      44	SC CET IAȘI SA CET Iași II	SC CET IAȘI SA	Iași	Producere energie electrică și termică	Energie	496359	(4)
      45	R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO	R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO	Mehedinți	Producere energie electrică și termică	Energie	2600112	(4)
      46	SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 2 Dâmbul Pietros	SC Energomur SA	Mureș	Producere energie termică	Energie	6357	(5)
      47	SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 3 Tudor Vladimirescu	SC Energomur SA	Mureș	Producere energie termică	Energie	3911	(2)
      48	SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 4 Tudor Vladimirescu	SC Energomur SA	Mureș	Producere energie termică	Energie	4118	(2)
      49	SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 5 Tudor Vladimirescu	SC Energomur SA	Mureș	Producere energie termică	Energie	2837	(2)
      50	SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 6 Tudor Vladimirescu	SC Energomur SA	Mureș	Producere energie termică	Energie	3946	(2)
      51	SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL Punct de lucru Brazi	SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL	Prahova	Producere energie electrică și termică	Energie	514797	(4)
      52	SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA	SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA	Sălaj	Producere energie electrică și termică	Energie	121478
      53	SC CET Govora SA	SC CET Govora SA	Vâlcea	Producere energie electrică și termică	Energie	1636678	(4)
      54	SC TERMICA VASLUI SA	SC TERMICA VASLUI SA	Vaslui	Producere energie termică	Energie	38497	(5)
      55	SC TERMICA SA Suceava - CET pe huilă	SC TERMICA SA Suceava	Suceava	Producere energie electrică și termică	Energie	456932	(5)
      56	SC TERMICA SA Suceava - CT pe hidrocarburi	SC TERMICA SA Suceava	Suceava	Producere energie termică	Energie	35818
      57	SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI CENTRALA TERMICĂ	SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI	Suceava	Producere energie termică	Energie	15534
      58	SC Terma-Serv SRL CAF 5M	SC Terma-Serv SRL	Teleorman	Producere energie termică	Energie	12732
      59	CET TIMIȘOARA CENTRU	SC COLTERM SA	Timiș	Producere energie electrică și termică	Energie	147729	(4)
      60	CT TIMIȘOARA SUD	SC COLTERM SA	Timiș	Producere energie termică	Energie	208957
      61	CAF NR. 1	SC ENERGOTERM SA TULCEA	Tulcea	Producere energie termică	Energie	17430
      62	SC ENET SA FOCȘANI	SC ENET SA FOCȘANI	Vrancea	Producere energie electrică și termică	Energie	115689	(4)
      63	SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA	SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA	Alba	Industria chimică	Energie	149760	(4)
      64	SC KRONOSPAN SEBEȘ SA	SC KRONOSPAN SEBEȘ SA	Alba	Industria lemnului	Energie	28704

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      65	SC KRONOSPAN SEPAL SA	SC KRONOSPAN SEPAL SA	Alba	Industria lemnului	Energie	59022
      66	SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL	SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL	Alba	Industria lemnului	Energie	0	(3)
      67	SC Automobile Dacia SA	SC Automobile Dacia SA	Argeș	Industria autovehicule	Energie	197206	(5)
      68	Stația de dezbenzinare Merișani	PETROM SA	Argeș	Industria petrolieră	Energie	24654
      69	SC Chimcomplex SA Borzești — Instalații ardere	SC Chimcomplex SA Borzești	Bacău	Industria chimică	Energie	40438	(5)
      70	SC AMURCO SRL Bacău	SC AMURCO SRL Bacău	Bacău	Industria chimică	Energie	845374
      71	Centrala termică SC AEROSTAR SA BACĂU	SC AEROSTAR SA BACĂU	Bacău	Industria aeronautică	Energie	5569
      72	SC DIANA FOREST SA — F.I.L. MĂRGINENI	SC DIANA FOREST SA BACĂU	Bacău	Industria lemnului	Energie	0	(3)
      73	SC DIANA FOREST SA — F.I.L. ONEȘTI	SC DIANA FOREST SA BACĂU	Bacău	Industria lemnului	Energie	0	(3)
      74	SC European Food SA	SC European Food SA	Bihor	Industria alimentară	Energie	73816
      75	SC Electroprecizia SA — Centrala termică	SC Electroprecizia SA	Brașov	Industria electrotehnică	Energie	4650
      76	SC Viromet SA	SC Viromet SA	Brașov	Industria chimică	Energie	77744
      77	SC IAR SA	SC IAR SA	Brașov	Industria aeronautică	Energie	5132
      78	SC Nitrofertilizer SA Făgăraș	SC Nitrofertilizer SA Făgăraș	Brașov	Industria chimică	Energie	18272
      79	SC NITROSERVICE SA	SC NITROSERVICE SA	Brașov	Industria chimică	Energie	64659
      80	SC PROMEX Brăila	SC PROMEX Brăila	Brăila	Industria metalelor feroase	Energie	6454
      81	SC Nusco Imobiliara SRL C.E.T.	SC Nusco Imobiliara SRL	București	Industria lemnului	Energie	87537	(4)
      82	SC CET GRIVIȚA SRL	SC CET GRIVIȚA SRL	București	Producere energie electrică și termică	Energie	51063	(4)
      83	SC URSUS BREWERIES SA Sucursala Buzău	SC URSUS BREWERIES SA Sucursala Buzău	Buzău	Industria alimentară	Energie	9043
      84	SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU	SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU	Buzău	Industria alimentară	Energie	76578	(4)
      85	SC UCM Reșița SA Punct de lucru Platforma ABC	SC UCM Reșița SA	Caraș- Severin	Industria construcții mașini	Energie	5481
      86	SC UCM Reșița SA Punct de lucru Calnicel	SC UCM Reșița SA	Caraș- Severin	Industria construcții mașini	Energie	3756
      87	SC Zahar SA Călărași	SC Zahar SA Călărași	Călărași	Industria alimentară	Energie	22534
      88	SC Uzina Termoelectrică Midia SA	SC Uzina Termoelectrică Midia SA	Constanța	Industria petrolieră	Energie	284113

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      89	Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă	Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă	Constanța	Producere energie electrică și termică	Energie	12335
      90	SC Terapia SA	SC Terapia SA	Cluj	Industria farmaceutică	Energie	9282
      91	SC Carbochim SA	SC Carbochim SA	Cluj	Industria produselor abrazive	Energie	3681
      92	SC ARGILLON ROMÂNIA SA	SC ARGILLON ROMÂNIA SA	Cluj	Industria ceramică	Energie	27607
      93	SC ROMPETROL Petrochemicals SRL	SC ROMPETROL Petrochemicals SRL	Constanța	Industria petrochimică	Energie	111443
      94	Secția Terminal Midia	PETROM SA - Membru OMV GRUP	Constanța	Industria petrolieră	Energie	18680
      95	Platforma Fixă Centrală de Producție (PFCP), Secția 6 Producție, Secția 7 Producție	PETROM SA - Membru OMV GRUP	Constanța	Industria petrolieră	Energie	80844
      96	SC Oțel INOX SA	SC Oțel INOX SA	Dâmbovița	Industria metale feroase	Energie	25502
      97	Bateria 6 Gorgoteni	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dâmbovița	Industria petrolieră	Energie	20296
      98	Bateria 1 Moreni	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dâmbovița	Industria petrolieră	Energie	9876
      99	Bateria 30 Pascov	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dâmbovița	Industria petrolieră	Energie	9514
      100	PETROM SA — Combinatul DOLJCHIM Craiova	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dolj	Industria petrolieră	Energie	565766
      101	SC CARGILL OILS SA PODARI	SC CARGILL OILS SA PODARI	Dolj	Industria alimentară	Energie	42593
      102	Dezbenzinare Craiova	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dolj	Industria petrolieră	Energie	15649
      103	COMPRESOARE SLAVUTA	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dolj	Industria petrolieră	Energie	36281
      104	COMPRESOARE BĂRBĂTEȘTI	PETROM SA— Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	28595
      105	COMPRESOARE BULBUCENI	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	2642
      106	COMPRESOARE BUSTUCHIN	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	28718
      107	CENTRALA IPROM, STAȚII COMPRESOARE	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	35590
      108	DEETANIZARE TURBUREA	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	45245
      109	SC EXPUR SA URZICENI	SC EXPUR SA URZICENI	Ialomița	Industria alimentară	Energie	9391
      110	SC EXPUR SA URZICENI, P.L. Slobozia	SC EXPUR SA URZICENI	Ialomița	Industria alimentară	Energie	14190
      111	SC AMONIL SA	SC AMONIL SA	Ialomița	Industria chimică	Energie	178729

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      112	SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL Urziceni	SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL	Ialomița	Industria alimentară	Energie	19862	(4)
      113	SC ULTEX SA	SC ULTEX SA	Ialomița	Industria alimentară	Energie	17229
      114	SC REMAR SA Pașcani	SC REMAR SA Pașcani	Iași	Industria material rulant	Energie	5391
      115	SC DANUBIANA SA	SC DANUBIANA SA	Ilfov	Industria anvelope	Energie	33923
      116	United Romanian Breweries Bereprod SRL	United Romanian Breweries Bereprod SRL	Ilfov	Industria alimentară	Energie	6999
      117	CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare	CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare	Maramureș	Industria metale neferoase	Energie	19186
      118	SC CILDRO SERVICE SRL	SC CILDRO SERVICE SRL	Mehedinți	Industria lemnului	Energie	2833
      119	SC Zahărul SA Luduș	SC Zahărul SA Luduș	Mureș	Industria alimentară	Energie	26565
      120	SC Azomureș SA	SC Azomureș SA	Mureș	Industria fertilizatori chimici	Energie	1223751	(4)
      121	SC Mobex SA	SC Mobex SA	Mureș	Industria lemnului	Energie	1978
      122	SC Prolemn SA	SC Prolemn SA	Mureș	Industria lemnului	Energie	0	(3)
      123	SC Yarnea SRL Centrala Termică	SC Yarnea SRL	Neamț	Industria chimică	Energie	41108
      124	SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN	SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN	Neamț	Industria alimentară	Energie	125693	(4)
      125	ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA	ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA	Neamț	Industria metale neferoase	Energie	92364
      126	SC ZAHĂR CORABIA SA	SC ZAHĂR CORABIA SA	Olt	Industria alimentară	Energie	32694	(4)
      127	SC IGO SA CARACAL	SC IGO SA CARACAL	Olt	Producere energie termică	Energie	17920
      128	SC ALRO SA (SEDIU SECUNDAR)	SC ALRO SA	Olt	Industria metale neferoase	Energie	104539	(5)
      129	SC T.M.K. — ARTROM SA	SC T.M.K. — ARTROM SA	Olt	Industria metalelor feroase	Energie	61209	(5)
      130	SC Pirelli Tyres Romania SRL	SC Pirelli Tyres Romania SRL	Olt	Industria anvelope	Energie	27390
      131	SC ELECTROCARBON SA	SC ELECTROCARBON SA	Olt	Industria produse carbonoase	Energie	20002
      132	SC ALRO SA	SC ALRO SA	Olt	Industria metale neferoase	Energie	79642
      133	Stația de Tratare Țiței Icoana, Secția MTT Gaze, Unitatea Ciurești	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Olt	Industria petrolieră	Energie	7280
      134	SC VICTORIA SA	SC VICTORIA SA	Prahova	Industria anvelope	Energie	32042

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      135	Unitatea de Producție Petrolieră Boldești, Secția Gaze, Bateria 17 Boldești-Scăeni	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Prahova	Industria petrolieră	Energie	19027
      136	SC ARDEALUL SA	SC ARDEALUL SA	Satu Mare	Industria alimentară	Energie	6076
      137	SC UNIO SA	SC UNIO SA	Satu Mare	Echipament tehnologic	Energie	31952
      138	SILVANIA	SILVANIA	Sălaj	Industria anvelope	Energie	17691
      139	SC SILCOTUB SA Zalău	SC SILCOTUB SA Zalău	Sălaj	Industria metalelor feroase	Energie	34364
      140	SC Enercompa SRL	SC Enercompa SRL	Sibiu	Producere energie electrică și termică	Energie	13440	(4)
      141	Centrala termică SC FACOS SA	SC FACOS SA Suceava	Suceava	Industria alimentară	Energie	23121	(5)
      142	SC Mobila SA — Centrala termică	SC Mobila SA	Suceava	Industria lemnului	Energie	2899	(2)
      143	SC KOYO România SA	SC KOYO România SA	Teleorman	Industria autovehicule	Energie	22998
      144	SC DONAU CHEM SRL	SC DONAU CHEM SRL	Teleorman	Industria chimică	Energie	436651
      145	SC Continental AP SRL	SC Continental AP SRL	Timiș	Industria anvelope	Energie	20562
      146	CENTRALA TERMICĂ DEZBENZINARE CALACEA	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Timiș	Industria petrolieră	Energie	29172
      147	SC Mondial SA	SC Mondial SA	Timiș	Industria ceramică	Energie	23023
      148	Secția CET; Instalația CALCINARE Al(OH)3	SC ALUM SA TULCEA	Tulcea	Industria metale neferoase	Energie	854989	(5)
      149	SC RULMENȚI SA	SC RULMENȚI SA	Vaslui	Industria autovehicule	Energie	62347	(4)
      150	SC Oltchim SA	SC Oltchim SA	Vâlcea	Industria chimică	Energie	98491	(1)
      151	SC Laminate SA București — Sucursala Focșani	SC Laminate S.A București — Sucursala Focșani	Vrancea	Industria metalelor feroase	Energie	9179
      152	Combinatul Petrochimic ARPECHIM Pitești	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Argeș	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	1694055
      153	SC RAFO SA	SC RAFO SA	Bacău	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	785915
      154	SC Rompetrol Rafinare SA	SC Rompetrol Rafinare SA	Constanța	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	750910
      155	SC Rompetrol Rafinare SA Punct de lucru Rafinăria Vega Ploiești	SC Rompetrol Rafinare SA	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	56887
      156	PETROBRAZI	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	1672607	(4)

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      157	SC PETROTEL-LUKOIL SA	SC PETROTEL- LUKOIL SA	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	882171	(4)
      158	SC Rafinăria Astra Română SA	SC Rafinăria Astra Română SA	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	166965
      159	SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA CÂMPINA	SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	55306
      160	SC PETROCHEMICAL TRADING SRL	SC PETROCHEMICAL TRADING SRL	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	221935	(5)
      161	SC UVCP SA	SC UVCP SA	Teleorman	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	44228	(2)
      162	SC METALURGICA SA	SC METALURGICA SA	Alba	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	12131
      163	SC SITINDUSTRIE ROMÂNIA SA	SC SITINDUSTRIE ROMÂNIA SA	Alba	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	4577	(2)
      164	SC SATURN SA	SC SATURN SA	Alba	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	4586
      165	SC DOOSAN IMGB SA	SC DOOSAN IMGB SA	București	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	130017
      166	SC Semifabricate SA	SC Semifabricate SA	Brașov	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	46141
      167	SC TRACTORUL UTB SA	SC TRACTORUL UTB SA	Brașov	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	44141
      168	SC TMK-REȘIȚA SA	SC TMK-REȘIȚA SA	Caraș- Severin	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	88731
      169	SC Ductil Steel SA Buzău — Punct de Lucru Oțelu Roșu	SC Ductil Steel SA Buzău	Caraș- Severin	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	25404
      170	SC UCM Turnate SRL	SC UCM Turnate SRL	Caraș- Severin	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	5125
      171	SC DONASID SA	SC DONASID SA	Călărași	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	38021	(5)

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      172	SC Mechel Câmpia Turzii SA	SC Mechel Câmpia Turzii SA	Cluj	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	161896	(5)
      173	ARCELORMITTAL GALAȚI SA	SC ARCELORMITTAL GALAȚI SA	Galați	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	10740947	(5)
      174	ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA	SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA	Hunedoara	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	210315	(5)
      175	SC S.M.R. SA Balş	SC S.M.R. SA Balş	Olt	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	66527
      176	SC UPETROM 1 MAI SA	SC UPETROM 1 MAI SA	Prahova	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	7386
      177	SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA	SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA	Prahova	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	6575
      178	SC Mechel Târgoviște SA	SC Mechel Târgoviște SA	Dâmbovița	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	199015
      179	SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Valea Mare - Pravăţ	SC Carmeuse Holding SRL Brașov	Argeș	Industria varului	Var	193412
      180	SC Prescon BV SA Fabrica de var Stejeriş	SC Prescon BV SA	Brașov	Industria varului	Var	142617
      181	SC TMK-REȘIȚA SA	SC TMK-REȘIȚA SA	Caraș- Severin	Industria varului	Var	21337	(2)
      182	SC Simcor Var SA Oradea — Punct de lucru Medgidia	SC Simcor Var SA Oradea	Constanța	Industria varului	Var	69557
      183	SC Carmeuse Holding S.R.L. Brașov — Punct de lucru Fieni	SC Carmeuse Holding SRL Brașov	Dâmbovița	Industria varului	Var	193057
      184	SC Simcor Var SA Oradea Punct de lucru Tg-Jiu	SC Simcor Var SA Oradea	Gorj	Industria varului	Var	84083
      185	SC CARMEUSE HOLDING SRL Brașov — Punct de lucru Chiscadaga	SC Carmeuse Holding SRL Brașov	Hunedoara	Industria varului	Var	163693
      186	SC CARBID FOX SA	SC CARBID FOX SA	Mureș	Industria varului	Var	72714	(2)
      187	ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA	SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA	Hunedoara	Industria varului	Var	57844	(5)
      188	SC Holcim (România) SA — Ciment Câmpulung	SC Holcim (România) SA	Argeș	Industria cimentului	Ciment	706764	(5)
      189	SC Holcim (România) SA — Ciment Aleșd	SC Holcim (România) SA	Bihor	Industria cimentului	Ciment	959974	(5)
      190	Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Hoghiz	Lafarge Ciment (România) SA	Brașov	Industria cimentului	Ciment	1078285	(5)
      191	Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Medgidia	Lafarge Ciment (România) SA	Constanța	Industria cimentului	Ciment	2027562

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      192	SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Fieni	SC Carpatcement Holding SA	Dâmbovița	Industria cimentului	Ciment	880624	(5)
      193	SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Deva	SC Carpatcement Holding SA	Hunedoara	Industria cimentului	Ciment	613583	(5)
      194	SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Bicaz	SC Carpatcement Holding SA	Neamț	Industria cimentului	Ciment	628211	(5)
      195	SC STIROM SA	SC STIROM SA	București	Industria sticlei	Sticlă	93365
      196	SC FIROS SA	SC FIROS SA	București	Industria sticlei	Sticlă	14157
      197	SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL	SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL	Călărași	Industria sticlei	Sticlă	141140
      198	SC GECSAT SA	SC GECSAT SA	Mureș	Industria sticlei	Sticlă	22386
      199	SC OMEGA PRODCOM SRL	SC OMEGA PRODCOM SRL	Mureș	Industria sticlei	Sticlă	9326	(5)
      200	SC STIMET SA	SC STIMET SA	Mureș	Industria sticlei	Sticlă	26230
      201	SC GES GLASS SRL — BOLDESTI SCAIENI	SC GES GLASS SRL	Prahova	Industria sticlei	Sticlă	51031
      202	SC GEROMED SA	SC GEROMED SA	Sibiu	Industria sticlei	Sticlă	35339	(2)
      203	SC Helios SA Punct de lucru Aștileu	SC Helios SA	Bihor	Industria ceramică	Ceramică	11271
      204	SC TERAPLAST GP SA	SC TERAPLAST GP SA	Bistrița- Năsăud	Industria ceramică	Ceramică	1954	(5)
      205	SC LASSELSBERGER SA BUCUREȘTI	SC LASSELSBERGER SA	București	Industria ceramică	Ceramică	29877
      206	KRONBERGER GRUP SA Satuc	SC KRONBERGER GRUP SA	Buzău	Industria ceramică	Ceramică	7548
      207	SC EURO CARAMIDA SA	SC EURO CARAMIDA SA	Bihor	Industria ceramică	Ceramică	5436
      208	SC REFRACERAM SRL — Punct de lucru Reșița	SC REFRACERAM SRL	Caraș- Severin	Industria ceramică	Ceramică	2216
      209	SC SANEX SA	SC SANEX SA	Cluj	Industria ceramică	Ceramică	58421
      210	SC IZO TEC SRL	SC IZO TEC SRL	Cluj	Industria ceramică	Ceramică	588	(2)
      211	SC CERCON ARIEȘUL SA	SC CERCON ARIEȘUL SA	Cluj	Industria ceramică	Ceramică	12952
      212	SC DE PRODUSE CERAMICE SA Gherla	SC DE PRODUSE CERAMICE SA	Cluj	Industria ceramică	Ceramică	3899
      213	SC Prefab Construct SRL Cobadin	SC Prefab Construct SRL	Constanța	Industria ceramică	Ceramică	2737
      214	SC Soceram SA București — Sucursala Doicești	SC Soceram SA București	Dâmbovița	Industria ceramică	Ceramică	9979
      215	SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L. — Punct de lucru Gura Ocniței	SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L.	Dâmbovița	Industria ceramică	Ceramică	23707
      216	SC „C.C.C.F.” SA BUCUREȘTI — Punct de lucru Agenția CCCF Blocuri Ceramice „Dunapor”	SC „C.C.C.F” SA BUCUREȘTI	Giurgiu	Industria ceramică	Ceramică	2680
      217	SC Macofil SA	SC Macofil SA	Gorj	Industria ceramică	Ceramică	7263	(5)

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      218	SC REFRACERAM S.R.L. Punct de lucru Baru	SC REFRACERAM S.R.L.	Hunedoara	Industria ceramică	Ceramică	2919
      219	SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL	SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL	Ialomița	Industria ceramică	Ceramică	312
      220	SC Soceram SA Sucursala Urziceni	SC Soceram SA	Ialomița	Industria ceramică	Ceramică	14851
      221	SC Ceramica SA IAȘI	SC Ceramica SA IAȘI	Iași	Industria ceramică	Ceramică	43305	(5)
      222	KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ	SC KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ	Mureș	Industria ceramică	Ceramică	18911
      223	SC CARS SA — Secția 1 — Hercules	SC CARS SA	Mureș	Industria ceramică	Ceramică	8712
      224	SC CARS SA — Secția 2 — Dâmbău	SC CARS SA	Mureș	Industria ceramică	Ceramică	10409
      225	SC „SICERAM” SA	SC „SICERAM” SA	Mureș	Industria ceramică	Ceramică	23998
      226	SC „VULTURUL” SA	SC „VULTURUL” SA	Prahova	Industria ceramică	Ceramică	2890
      227	SC CEMACON S.A	SC CEMACON SA	Sălaj	Industria ceramică	Ceramică	24265
      228	SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL — Punct de lucru Sibiu	SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL	Sibiu	Industria ceramică	Ceramică	43863
      229	SC DUNAV INTERNAȚIONAL CONSTRUCT SRL	SC DUNAV INTERNAȚIONAL CONSTRUCT SRL	Timiș	Industria ceramică	Ceramică	3947
      230	SC LASSELSBERGER SA Punct de lucru Lugoj	SC LASSELSBERGER SA	Timiș	Industria ceramică	Ceramică	10292
      231	SC TREMAG SA	SC TREMAG SA	Tulcea	Industria ceramică	Ceramică	13297	(2)
      232	SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui	SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui	Vaslui	Industria ceramică	Ceramică	695
      233	SC Celhart Donaris SA	SC Celhart Donaris SA	Brăila	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	63879
      234	SC SOMEȘ SA DEJ	SC SOMEȘ SA DEJ	Cluj	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	69239	(4)
      235	SC CELROM SA	SC CELROM SA	Mehedinți	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	58806
      236	SC AMBRO SA	SC AMBRO SA	Suceava	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	144273	(4)
      237	SC PEHART TEC SA	SC PEHART TEC SA	Alba	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	12073
      238	SC Letea SA Bacău	SC Letea SA Bacău	Bacău	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	35894
      239	SC ECOPAPER SA	SC ECOPAPER SA	Brașov	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	20429	(5)
      240	SC COMCEH SA	SC COMCEH SA	Călărași	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	21502
      241	SC PETROCART SA	SC PETROCART SA	Neamț	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	13468

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2007	Obs
      242	SC OMNIMPEX HÂRTIA SA BUȘTENI	SC OMNIMPEX HÂRTIA SA BUȘTENI	Prahova	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	6425	(2)
      243	SC VRANCART SA	SC VRANCART SA	Vrancea	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	16778
      244	SC CALOR SERV SRL	SC CALOR SERV SRL	Teleorman	Producere energie termică	Energie	9136	(2)
      	SC Oltchim SA	SC Oltchim SA	Vâlcea	Industria varului	Var	104596	(1)
      	Total alocare 2007					74343356
      	NOTĂ
      	(1) Instalații cu alocare în două sectoare: Energie și Var
      	(2) Instalații care ies din schema din 2008
      	(3) Instalații cu funcționare pe biomasă
      	(4) Instalații cu bonus cogenerare
      	(5) Instalații cu bonus acțiuni timpurii

      8.2 Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2008—2012

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      1	SC Termoelectrica SA — SE Borzești	SC Termoelectrica SA	Bacău	Producere energie electrică	Energie	1249518
      2	SC Termoelectrica SA — SE Brăila	SC Termoelectrica SA	Brăila	Producere energie electrică	Energie	2659181
      3	SC Termoelectrica SA — SE Doicești	SC Termoelectrică SA	Dâmbovița	Producere energie electrică	Energie	1978746
      4	SC Complexul Energetic Craiova SA — SE Ișalnița	SC Complexul Energetic Craiova SA	Dolj	Producere energie electrică	Energie	13526693	(5)
      5	SC Complexul Energetic Rovinari SA	SC Complexul Energetic Rovinari SA	Gorj	Producere energie electrică	Energie	24222537	(5)
      6	SC Complexul Energetic Turceni SA	SC Complexul Energetic Turceni SA	Gorj	Producere energie electrică	Energie	28183496	(5)
      7	S.C Electrocentrale București SA — SE Mureș — CTE IERNUT	S.C Electrocentrale București SA	Mureș	Producere energie electrică	Energie	5159772
      8	SC CET ARAD SA — CET Lignit	SC CET ARAD SA	Arad	Producere energie electrică și termică	Energie	2142508
      9	SC CET ARAD SA — CET Hidrocarburi	SC CET ARAD SA	Arad	Producere energie electrică și termică	Energie	175181	(4)
      10	SC TERMOFICARE 2000 — Pitești Sud	SC TERMOFICARE 2000	Argeș	Producere energie electrică și termică	Energie	1018755
      11	SC TERMOFICARE 2000 — Gavana	SC TERMOFICARE 2000	Argeș	Producere energie electrică și termică	Energie	695926	(4)
      12	SC TERMON SRL	SC TERMON SRL	Bacău	Producere energie electrică și termică	Energie	567709
      13	SC CET SA Bacău — Inst. nr. 1	SC CET SA Bacău	Bacău	Producere energie electrică și termică	Energie	1389809

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      14	SC CET SA Bacău — Inst. nr. 2	SC CET SA Bacău	Bacău	Producere energie termică	Energie	37093
      15	SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA	SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA	Bacău	Producere energie termică	Energie	64734
      16	SC Electrocentrale Oradea SA	SC Electrocentrale Oradea SA	Bihor	Producere energie electrică și termică	Energie	5459362	(4)
      17	Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița	Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița	Bistrița- Năsăud	Producere energie termică	Energie	18669
      18	SC TERMICA SA BOTOȘANI	SC TERMICA SA	Botoșani	Producere energie electrică și termică	Energie	424490	(4)
      19	SC CET Brașov SA — CET Brașov	SC CET Brașov SA	Brașov	Producere energie electrică și termică	Energie	1736507
      20	SC CET Brașov SA — CT METROM	SC CET Brașov SA	Brașov	Producere energie termică	Energie	122532
      21	SC CET SA Brăila	SC CET SA Brăila	Brăila	Producere energie electrică și termică	Energie	696456	(4)
      22	Regia Autonomă Municipală „RAM” Buzău	Regia Autonomă Municipală „RAM” Buzău	Buzău	Producere energie termică	Energie	274896
      23	SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Progresu	S.C Electrocentrale București. SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	2551615	(4)
      24	SC Electrocentrale București SA — SE București — CET București Vest	SC Electrocentrale București S.A	București	Producere energie electrică și termică	Energie	3093315	(4)
      25	SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Titan	SC Electrocentrale București SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	384881	(4)
      26	SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Grozăvești	SC Electrocentrale București SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	1471989	(4)
      27	SC Electrocentrale București SA — SE București — CET București Sud	SC Electrocentrale București SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	7303352	(4)
      28	SC VEST ENERGO SA	SC VEST ENERGO SA	București	Producere energie electrică și termică	Energie	171656	(4)
      29	RADET — centrala CTZ Casa Presei	RADET BUCUREȘTI	București	Producere energie termică	Energie	151304
      30	SC Electrocentrale București — SE Constanța — CET PALAS	SC Electrocentrale București SA	Constanța	Producere energie electrică și termică	Energie	2854168	(4)
      31	Centrala Termică de Zonă	Regia Autonomă de Termoficare Cluj- Napoca	Cluj	Producere energie termică	Energie	94492
      32	CCNE CT ZONA SOMEȘ NORD	SC COLONIA CLUJ- NAPOCA ENERGY SRL	Cluj	Producere energie electrică și termică	Energie	155796	(4)
      33	SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA	SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA	Caraș- Severin	Producere energie electrică și termică	Energie	388694	(4)
      34	SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE	SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE	Dâmbovița	Producere energie electrică și termică	Energie	299391	(4)
      35	SC Complexul Energetic Craiova SA — SE Craiova II	Complexul Energetic Craiova	Dolj	Producere energie electrică și termică	Energie	7225171	(5)
      36	SC Uzina Termică Calafat SA	SC Uzina Termică Calafat SA	Dolj	Producere energie termică	Energie	56130

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      37	SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA	SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA	Galați	Producere energie electrică și termică	Energie	4799382
      38	SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA	SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA	Giurgiu	Producere energie electrică și termică	Energie	1112089
      39	SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă	SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă	Gorj	Producere energie termică	Energie	172611
      40	SC Termoelectrica SA — SE Paroșeni	SC Termoelectrica SA	Hunedoara	Producere energie electrică și termică	Energie	3935172	(4)
      41	SC Electrocentrale Deva SA	SC Electrocentrale Deva SA	Hunedoara	Producere energie electrică și termică	Energie	18438247	(4)
      42	SC Acvacalor SA Brad	SC Acvacalor SA Brad	Hunedoara	Producere energie termică	Energie	77061
      43	SC CET IAȘI SA CET Iași I	SC CET IAȘI SA	Iași	Producere energie electrică și termică	Energie	1291348	(4)
      44	SC CET IAȘI SA CET Iași II	SC CET IAȘI SA	Iași	Producere energie electrică și termică	Energie	2205883	(4)
      45	R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO	R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO	Mehedinți	Producere energie electrică și termică	Energie	11325522	(4)
      46	SC Energomur SA Centrala Termică nr. 2 Dâmbul Pietros	SC Energomur SA	Mureș	Producere energie termică	Energie	27809	(5)
      47	SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL Punct de lucru Brazi	SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL	Prahova	Producere energie electrică și termică	Energie	2282274	(4)
      48	SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA	SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA	Sălaj	Producere energie electrică și termică	Energie	533768
      49	SC CET Govora SA	SC CET Govora SA	Vâlcea	Producere energie electrică și termică	Energie	7255965	(4)
      50	SC TERMICA VASLUI SA	SC TERMICA VASLUI SA	Vaslui	Producere energie termică	Energie	179965	(5)
      51	SC TERMICA SA Suceava — CET pe huilă	SC TERMICA SA Suceava	Suceava	Producere energie electrică și termică	Energie	2013805	(5)
      52	SC TERMICA SA Suceava — CT pe hidrocarburi	SC TERMICA SA Suceava	Suceava	Producere energie termică	Energie	166948
      53	SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI CENTRALA TERMICĂ	SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI	Suceava	Producere energie termică	Energie	68868
      54	SC Terma-Serv SRL CAF 5M	SC Terma-Serv SRL	Teleorman	Producere energie termică	Energie	55365
      55	CET TIMIȘOARA CENTRU	SC COLTERM SA	Timiș	Producere energie electrică și termică	Energie	717921	(4)
      56	CT TIMIȘOARA SUD	SC COLTERM SA	Timiș	Producere energie termică	Energie	946075
      57	CAF NR.1	SC ENERGOTERM SA TULCEA	Tulcea	Producere energie termică	Energie	76551
      58	SC ENET SA FOCȘANI	SC ENET SA FOCȘANI	Vrancea	Producere energie electrică și termică	Energie	512890	(4)
      59	SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA	SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA	Alba	Industria chimică	Energie	652820	(4)

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      60	SC KRONOSPAN SEBEȘ SA	SC KRONOSPAN SEBEȘ SA	Alba	Industria lemnului	Energie	143706
      61	SC KRONOSPAN SEPAL SA	SC KRONOSPAN SEPAL SA	Alba	Industria lemnului	Energie	315668
      62	SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL	SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL	Alba	Industria lemnului	Energie	0	(3)
      63	SC Automobile Dacia SA	SC Automobile Dacia SA	Argeș	Industria autovehicule	Energie	874283	(5)
      64	Stația de dezbenzinare Merișani	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Argeș	Industria petrolieră	Energie	108429
      65	SC Chimcomplex SA Borzești — Instalații ardere	SC Chimcomplex SA Borzești	Bacău	Industria chimică	Energie	179277	(5)
      66	SC AMURCO SRL Bacău	SC AMURCO SRL Bacău	Bacău	Industria chimică	Energie	3721439
      67	Centrala termică SC AEROSTAR SA BACĂU	SC AEROSTAR SA BACĂU	Bacău	Industria aeronautică	Energie	24394
      68	SC DIANA FOREST SA — F.I.L. MĂRGINENI	SC DIANA FOREST SA BACĂU	Bacău	Industria lemnului	Energie	0	(3)
      69	SC DIANA FOREST SA — F.I.L. ONEȘTI	SC DIANA FOREST SA BACĂU	Bacău	Industria lemnului	Energie	0	(3)
      70	SC European Food SA	SC European Food SA	Bihor	Industria alimentară	Energie	323318
      71	SC Electroprecizia SA — Centrala termică	SC Electroprecizia SA	Brașov	Industria electrotehnică	Energie	20617
      72	SC Viromet SA	SC Viromet SA	Brașov	Industria chimică	Energie	344320
      73	SC IAR SA	SC IAR SA	Brașov	Industria aeronautică	Energie	22583
      74	SC Nitrofertilizer SA Făgăraș	SC Nitrofertilizer SA Făgăraș	Brașov	Industria chimică	Energie	78447
      75	SC NITROSERVICE SA	SC NITROSERVICE SA	Brașov	Industria chimică	Energie	251846
      76	SC PROMEX Brăila	SC PROMEX Brăila	Brăila	Industria metalelor feroase	Energie	28253
      77	SC Nusco Imobiliara SRL CET	SC Nusco Imobiliara SRL	București	Industria lemnului	Energie	388100	(4)
      78	SC CET GRIVIȚA SRL	SC CET GRIVIȚA SRL	București	Producere energie electrică și termică	Energie	224045	(4)
      79	SC URSUS BREWERIES SA Sucursala Buzău	SC URSUS BREWERIES SA Sucursala Buzău	Buzău	Industria alimentară	Energie	39779
      80	SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU	SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU	Buzău	Industria alimentară	Energie	326542	(4)
      81	SC UCM Reșița SA Punct de lucru Platforma ABC	SC UCM Reșița SA	Caraș- Severin	Industria construcții mașini	Energie	26084
      82	SC UCM Reșița SA Punct de lucru Calnicel	SC UCM Reșița SA	Caraș- Severin	Industria construcții mașini	Energie	16839
      83	SC Zahăr SA Călărași	SC Zahăr SA Călărași	Călărași	Industria alimentară	Energie	98756

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      84	SC Uzina Termoelectrică Midia SA	SC Uzina Termoelectrică Midia SA	Constanța	Industria petrolieră	Energie	1259574
      85	Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA – Direcția CNE Cernavodă	Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă	Constanța	Producere energie electrică și termică	Energie	54284
      86	SC Terapia SA	SC Terapia SA	Cluj	Industria farmaceutică	Energie	41150
      87	SC Carbochim SA	SC Carbochim SA	Cluj	Industria produselor abrazive	Energie	16119
      88	SC ARGILLON ROMÂNIA SA	SC ARGILLON ROMÂNIA SA	Cluj	Industria ceramică	Energie	120822
      89	SC ROMPETROL Petrochemicals SRL	SC ROMPETROL Petrochemicals SRL	Constanța	Industria petrochimică	Energie	494068
      90	Secțtia Terminal Midia	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Constanța	Industria petrolieră	Energie	79483
      91	Platforma Fixă Centrala de Producție (PFCP), Secția 6 Producție, Secța 7 Producție	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Constanța	Industria petrolieră	Energie	313034
      92	SC Oțel INOX SA	SC Oțel INOX SA	Dâmbovița	Industria metale feroase	Energie	128044
      93	Bateria 6 Gorgoteni	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dâmbovița	Industria petrolieră	Energie	88370
      94	Bateria 1 Moreni	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dâmbovița	Industria petrolieră	Energie	41776
      95	Bateria 30 Pascov	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dâmbovița	Industria petrolieră	Energie	40169
      96	PETROM SA — Combinatul DOLJCHIM Craiova	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dolj	Industria petrolieră	Energie	2489246
      97	SC CARGILL OILS SA PODARI	SC CARGILL OILS SA PODARI	Dolj	Industria alimentară	Energie	200837
      98	Dezbenzinare Craiova	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dolj	Industria petrolieră	Energie	68120
      99	COMPRESOARE SLAVUȚA	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Dolj	Industria petrolieră	Energie	159389
      100	COMPRESOARE BĂRBĂTEȘTI	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	126127
      101	COMPRESOARE BULBUCENI	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	12874
      102	COMPRESOARE BUSTUCHIN	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	126070
      103	CENTRALA IPROM, STAȚII COMPRESOARE	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	156455
      104	DEETANIZARE TURBUREA	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Gorj	Industria petrolieră	Energie	198429
      105	SC EXPUR SA URZICENI	SC EXPUR SA URZICENI	Ialomița	Industria alimentară	Energie	41365
      106	SC EXPUR SA URZICENI, P.L. Slobozia	SC EXPUR SA URZICENI	Ialomița	Industria alimentară	Energie	62383

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      107	SC AMONIL SA	SC AMONIL SA	Ialomița	Industria chimică	Energie	786495
      108	SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL Urziceni	SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL	Ialomița	Industria alimentară	Energie	88053	(4)
      109	SC ULTEX SA	SC ULTEX SA	Ialomița	Industria alimentară	Energie	75313
      110	SC REMAR SA Pașcani	SC REMAR SA Pașcani	Iași	Industria material rulant	Energie	23900
      111	SC DANUBIANA SA	SC DANUBIANA SA	Ilfov	Industria anvelope	Energie	150396
      112	United Romanian Breweries Bereprod SRL	United Romanian Breweries Bereprod SRL	Ilfov	Industria alimentară	Energie	30839
      113	CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare	CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare	Maramureș	Industria metale neferoase	Energie	96224
      114	SC CILDRO SERVICE SRL	SC CILDRO SERVICE SRL	Mehedinți	Industria lemnului	Energie	14560
      115	SC Zahărul SA Luduș	SC Zahărul SA Luduș	Mureș	Industria alimentară	Energie	116801
      116	SC Azomureș SA	SC Azomureș SA	Mureș	Industria fertilizatori chimici	Energie	5348045	(4)
      117	SC Mobex SA	SC Mobex SA	Mureș	Industria lemnului	Energie	9385
      118	SC Prolemn SA	SC Prolemn SA	Mureș	Industria lemnului	Energie	0	(3)
      119	SC Yarnea SRL Centrala Termică	SC Yarnea SRL	Neamț	Industria chimică	Energie	180262
      120	SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN	SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN	Neamț	Industria alimentară	Energie	548368	(4)
      121	ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA	ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA	Neamț	Industria metale neferoase	Energie	402929
      122	SC ZAHĂR CORABIA SA	SC ZAHĂR CORABIA SA	Olt	Industria alimentară	Energie	143930	(4)
      123	SC IGO SA CARACAL	SC IGO SA CARACAL	Olt	Producere energie termică	Energie	81873
      124	SC ALRO SA (SEDIU SECUNDAR)	SC ALRO SA	Olt	Industria metale neferoase	Energie	471942	(5)
      125	SC T.M.K. — ARTROM SA	SC T.M.K. — ARTROM SA	Olt	Industria metalelor feroase	Energie	271361	(5)
      126	SC Pirelli Tyres România SRL	SC Pirelli Tyres România SRL	Olt	Industria anvelope	Energie	172022
      127	SC ELECTROCARBON SA	SC ELECTROCARBON SA	Olt	Industria produse carbonoase	Energie	109770
      128	SC ALRO SA	SC ALRO SA	Olt	Industria metale neferoase	Energie	359820
      129	Stația de Tratare Țiței Icoana, Secția MTT Gaze, Unitatea Ciurești	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Olt	Industria petrolieră	Energie	32071
      130	SC VICTORIA SA	SC VICTORIA SA	Prahova	Industria anvelope	Energie	146857

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      131	Unitatea de Producție Petrolieră Boldești, Secția Gaze, Bateria 17 Boldești-Scăieni	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Prahova	Industria petrolieră	Energie	80336
      132	SC ARDEALUL SA	SC ARDEALUL SA	Satu Mare	Industria alimentară	Energie	26940
      133	SC UNIO SA	SC UNIO SA	Satu Mare	Echipament tehnologic	Energie	140576
      134	SILVANIA	SILVANIA	Sălaj	Industria anvelope	Energie	77787
      135	SC SILCOTUB SA Zalău	SC SILCOTUB SA Zalău	Sălaj	Industria metalelor feroase	Energie	150792
      136	SC Enercompa SRL	SC Enercompa SRL	Sibiu	Producere energie electrică și termică	Energie	59583	(4)
      137	Centrala termică SC FACOS SA	SC FACOS SA Suceava	Suceava	Industria alimentară	Energie	102506	(5)
      138	SC KOYO România SA	SC KOYO România SA	Teleorman	Industria autovehicule	Energie	60448
      139	SC DONAU CHEM SRL	SC DONAU CHEM SRL	Teleorman	Industria chimică	Energie	1922365
      140	SC Continental AP SRL	SC Continental AP SRL	Timiș	Industria anvelope	Energie	90584
      141	CENTRALA TERMICĂ DEZBENZINARE CALACEA	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Timiș	Industria petrolieră	Energie	119173
      142	SC Mondial SA	SC Mondial SA	Timiș	Industria ceramică	Energie	118243
      143	Secția CET; Instalația CALCINARE Al(OH)3	SC ALUM SA TULCEA	Tulcea	Industria metale neferoase	Energie	3755950	(5)
      144	SC RULMENȚI SA	SC RULMENȚI SA	Vaslui	Industria autovehicule	Energie	274509	(4)
      145	SC Oltchim SA	SC Oltchim SA	Vâlcea	Industria chimică	Energie	431185	(1)
      146	SC Laminate SA București — Sucursala Focșani	SC Laminate S.A București — Sucursala Focșani	Vrancea	Industria metalelor feroase	Energie	40424
      147	Combinatul Petrochimic ARPECHIM Pitești	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Argeș	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	7594821
      148	SC RAFO SA	SC RAFO SA	Bacău	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	3522367
      149	SC Rompetrol Rafinare SA	SC Rompetrol Rafinare SA	Constanța	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	3378467
      150	SC Rompetrol Rafinare SA Punct de lucru Rafinăria Vega Ploiești	SC Rompetrol Rafinare SA	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	270628
      151	PETROBRAZI	PETROM SA — Membru OMV GRUP	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	8102697	(4)
      152	SC PETROTEL-LUKOIL SA	SC PETROTEL- LUKOIL SA	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	3958169	(4)

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      153	SC Rafinăria Astra Română SA	SC Rafinăria Astra Română SA	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	748195
      154	SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA CÂMPINA	SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	249034
      155	SC PETROCHEMICAL TRADING SRL	SC PETROCHEMICAL TRADING SRL	Prahova	Industria petrolieră	Rafinare produse petroliere	993744	(5)
      156	SC METALURGICA SA	SC METALURGICA SA	Alba	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	63285
      157	SC SATURN SA	SC SATURN SA	Alba	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	20856
      158	SC DOOSAN IMGB SA	SC DOOSAN IMGB SA	București	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	610535
      159	SC Semifabricate SA	SC Semifabricate SA	Brașov	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	204127
      160	SC TMK-REȘIȚA SA	SC TMK-REȘIȚA SA	Caraș- Severin	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	516596
      161	SC Ductil Steel SA Buzău — Punct de Lucru Oţelu Roşu	SC Ductil Steel SA Buzău	Caraș- Severin	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	196679
      162	SC UCM Turnate SRL	SC UCM Turnate SRL	Caraș- Severin	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	29815
      163	SC DONASID SA	SC DONASID SA	Călărași	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	196097	(5)
      164	SC Mechel Câmpia Turzii SA	SC Mechel Câmpia Turzii SA	Cluj	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	703630	(5)
      165	ARCELORMITTAL GALAȚI SA	SC ARCELORMITTAL GALAȚI SA	Galați	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	56677866	(5)
      166	ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA	SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA	Hunedoara	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	1190490	(5)
      167	SC S.M.R. SA Balş	SC S.M.R. SA Balş	Olt	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	265071

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      168	SC UPETROM 1 MAI SA	SC UPETROM 1 MAI SA	Prahova	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	34095
      169	SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA	SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA	Prahova	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	26252
      170	SC Mechel Târgoviște SA	SC Mechel Târgoviște SA	Dâmbovița	Industria metalelor feroase	Producție și prelucrare metale feroase	918925
      171	SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Valea Mare Pravăț	SC Carmeuse Holding SRL Brașov	Argeș	Industria varului	Var	985872
      172	SC Prescon BV SA Fabrica de var Stejeriş	SC Prescon BV SA	Brașov	Industria varului	Var	630951
      173	SC Simcor Var SA Oradea - Punct de lucru Medgidia	SC Simcor Var SA Oradea	Constanța	Industria varului	Var	325615
      174	SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Fieni	SC Carmeuse Holding SRL Brașov	Dâmbovița	Industria varului	Var	987042
      175	SC Simcor Var SA Oradea Punct de lucru Tg-Jiu	SC Simcor Var SA Oradea	Gorj	Industria varului	Var	424962
      176	SC CARMEUSE HOLDING SRL Brașov — Punct de lucru Chiscadaga	SC Carmeuse Holding SRL Brașov	Hunedoara	Industria varului	Var	724196
      177	ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA	S.C. ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA	Hunedoara	Industria varului	Var	301090	(5)
      178	SC Holcim (România) SA — Ciment Câmpulung	SC Holcim (România) SA	Argeș	Industria cimentului	Ciment	3520085	(5)
      179	SC Holcim (România) SA — Ciment Aleșd	SC Holcim (România) SA	Bihor	Industria cimentului	Ciment	7032106	(5)
      180	Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Hoghiz	Lafarge Ciment (România) SA	Brașov	Industria cimentului	Ciment	6530426	(5)
      181	Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Medgidia	Lafarge Ciment (România) SA	Constanța	Industria cimentului	Ciment	11761349
      182	SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Fieni	SC Carpatcement Holding SA	Dâmbovița	Industria cimentului	Ciment	4520654	(5)
      183	SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Deva	SC Carpatcement Holding SA	Hunedoara	Industria cimentului	Ciment	3589000	(5)
      184	SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Bicaz	SC Carpatcement Holding SA	Neamț	Industria cimentului	Ciment	3673265	(5)
      185	SC STIROM S.A.	SC STIROM SA	București	Industria sticlei	Sticlă	408392
      186	SC FIROS SA	SC FIROS SA	București	Industria sticlei	Sticlă	60674
      187	SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL	SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL	Călărași	Industria sticlei	Sticlă	624415
      188	SC GECSAT SA	SC GECSAT SA	Mureș	Industria sticlei	Sticlă	99042
      189	SC OMEGA PRODCOM SRL	SC OMEGA PRODCOM SRL	Mureș	Industria sticlei	Sticlă	39544	(5)
      190	SC STIMET SA	SC STIMET SA	Mureș	Industria sticlei	Sticlă	152064

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      191	SC GES GLASS SRL — BOLDE.TI- SCĂENI	SC GES GLASS SRL	Prahova	Industria sticlei	Sticlă	234177
      192	SC Helios SA Punct de lucru Aștileu	SC Helios SA	Bihor	Industria ceramică	Ceramică	41557
      193	SC TERAPLAST GP SA	SC TERAPLAST GP SA	Bistrița- Năsăud	Industria ceramică	Ceramică	8643	(5)
      194	SC LASSELSBERGER SA BUCUREȘTI	SC LASSELSBERGER SA	București	Industria ceramică	Ceramică	139139
      195	KRONBERGER GRUP SA Satuc	SC KRONBERGER GRUP SA	Buzău	Industria ceramică	Ceramică	34564
      196	SC EURO CARAMIDA SA	SC EURO CARAMIDA SA	Bihor	Industria ceramică	Ceramică	24051
      197	SC REFRACERAM SRL — Punct de lucru Reşiţa	SC REFRACERAM SRL	Caraș- Severin	Industria ceramică	Ceramică	7555
      198	SC SANEX SA	SC SANEX SA	Cluj	Industria ceramică	Ceramică	258460
      199	SC CERCON ARIE.UL SA	SC CERCON ARIEȘUL SA	Cluj	Industria ceramică	Ceramică	57302
      200	SC DE PRODUSE CERAMICE SA Gherla	SC DE PRODUSE CERAMICE SA	Cluj	Industria ceramică	Ceramică	17247
      201	SC Prefab Construct SRL Cobadin	SC Prefab Construct SRL	Constanța	Industria ceramică	Ceramică	12914
      202	S.C. Soceram SA București — Sucursala Doiceşti	SC Soceram SA București	Dâmbovița	Industria ceramică	Ceramică	51800
      203	SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L. — Punct de lucru Gura Ocniței	SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L.	Dâmbovița	Industria ceramică	Ceramică	104885
      204	SC „C.C.C.F” S.A. BUCUREȘTI — Punct de lucru Agenția CCCF Blocuri Ceramice „Dunapor”	SC „C.C.C.F” SA BUCUREȘTI	Giurgiu	Industria ceramică	Ceramică	11528
      205	SC Macofil SA	SC Macofil SA	Gorj	Industria ceramică	Ceramică	32134	(5)
      206	SC REFRACERAM SRL Punct de lucru Baru	SC REFRACERAM SRL	Hunedoara	Industria ceramică	Ceramică	10461
      207	SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL	SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL	Ialomița	Industria ceramică	Ceramică	1378
      208	SC Soceram SA Sucursala Urziceni	SC Soceram SA	Ialomița	Industria ceramică	Ceramică	65702
      209	SC Ceramica SA IAȘI	SC Ceramica SA IAȘI	Iași	Industria ceramică	Ceramică	191587	(5)
      210	KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ	SC KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ	Mureș	Industria ceramică	Ceramică	88894
      211	SC CARS SA – Secţia 1 — Hercules	SC CARS SA	Mureș	Industria ceramică	Ceramică	43544
      212	SC CARS SA — Secţia 2 - Dâmbău	SC CARS SA	Mureș	Industria ceramică	Ceramică	46050
      213	SC „SICERAM” SA	SC „SICERAM” SA	Mureș	Industria ceramică	Ceramică	106707
      214	SC „VULTURUL” SA	SC „VULTURUL” SA	Prahova	Industria ceramică	Ceramică	12783
      215	SC CEMACON SA	SC CEMACON SA	Sălaj	Industria ceramică	Ceramică	124089

      Nr.	Denumire instalație	Denumire operator	Județ	Activitate principală	Sector	Alocare 2008—2012	Obs
      216	SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL — Punct de lucru Sibiu	SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL	Sibiu	Industria ceramică	Ceramică	194054
      217	SC DUNAV INTERNATIONAL CONSTRUCT SRL	SC DUNAV INTERNATIONAL CONSTRUCT SRL	Timiș	Industria ceramică	Ceramică	17888
      218	SC LASSELSBERGER SA Punct de lucru Lugoj	SC LASSELSBERGER SA	Timiș	Industria ceramică	Ceramică	45534
      219	SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui	SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui	Vaslui	Industria ceramică	Ceramică	3392
      220	SC Celhart Donaris SA	SC Celhart Donaris SA	Brăila	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	363520
      221	SC SOMEȘ SA DEJ	SC SOMEȘ SA DEJ	Cluj	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	351475	(4)
      222	SC CELROM SA	SC CELROM SA	Mehedinți	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	260459
      223	SC AMBRO SA	SC AMBRO SA	Suceava	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	787342	(4)
      224	SC PEHART TEC SA	SC PEHART TEC SA	Alba	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	55309
      225	SC Letea SA Bacău	SC Letea SA Bacău	Bacău	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	217311
      226	SC ECOPAPER SA	SC ECOPAPER SA	Brașov	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	93726	(5)
      227	SC COMCEH SA	SC COMCEH SA	Călărași	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	111021
      228	SC PETROCART SA	SC PETROCART SA	Neamț	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	108760
      229	SC VRANCART SA	SC VRANCART SA	Vrancea	Industria celulozei și hârtiei	Celuloză și hârtie	100488
      	SC Oltchim SA	SC Oltchim SA	Vâlcea	Industria varului	Var	528585	(1)
      	Total alocare 2008—2012					349671593
      	NOTĂ
      	(1) Instalații cu alocare în două sectoare: energie și var
      	(2) Instalații care ies din schema din 2008
      	(3) Instalații cu funcționare pe biomasă
      	(4) Instalații cu bonus cogenerare
      	(5) Instalații cu bonus acțiuni timpurii

2. 9. Lista proiectelor JI în România

   Nr. crt.	Proiecte JI	Situație	Abordarea dublei contabilizări (DC)
   1	Împădurirea a 7000 ha de terenuri agricole degradate	Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)	Fără DC — împădurire
   2	„Rumeguș 2000”— reabilitare sisteme de încălzire centralizată și utilizare biomasă (Întorsura Buzăului, Gheorgheni, Huedin, Vlăhița, Vatra Dornei)	Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)	Fără DC — instalații sub 20 MW
   3	Utilizarea energiei geotermale în sistemele de încălzire centralizată din Oradea — zona 2 și Beiuș	Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)	Fără DC — instalații sub 20 MW
   4	Reabilitarea sistemului de încălzire centralizată a orașului Făgăraș	Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)	Fără DC — instalație sub 20 MW
   5	Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Focșani	Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)	Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie
   6	Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Târgu Mureș	Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)	Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie
   7	Recuperarea gazului de haldă la depozitele de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe	Scrisoare de aprobare (proiect neimplementat)	Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie
   8	Utilizarea biomasei pentru producerea de energie în județul Neamț	Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)	Fără DC — instalații sub 20 MW
   9	Modernizarea a 3 hidroagregate la hidrocentrala Porțile de Fier I	Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)	Da — anexa I
   10	Modernizarea a 4 hidroagregate la hidrocentrala Porțile de Fier II	Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)	Da — anexa I
   11	Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung	Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)	Da — anexa I
   12	Reabilitarea CET Timișoara Sud	Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)	Da — anexa I
   13	Îmbunătățirea eficienței boilerelor la CET II Holboca din Iași	Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)	Da — anexa I
   14	Cogenerare municipală la CET Târgoviște	Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)	Da — anexa I
   15	Îmbunătățirea eficienței la sistemul de încălzire centralizată din Drobeta-Turnu Severin	Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)	Da — anexa I
   16	Reabilitarea CET Timișoara Centru	Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)	Da — anexa I
   17	Gestionarea consumului de energie și îmbunătățirea sistemului de încălzire centralizată din Reșita	Scrisoare de susținere (pregătire PDD)	Fără DC — instalații sub 20 MW
   18	Înlocuirea boilerelor la locurile de extracție și producție a țițeiului și gazului natural la PETROM	Scrisoare de susținere (pregătire PDD)	Fără DC — instalații sub 20 MW
   19	Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor	Scrisoare de susținere (pregătire PDD)	Da — anexa II
   20	Reabilitarea sistemului de încălzire din Iași	Scrisoare de susținere (pregătire PDD)	Da — anexa II
   21	Parcuri eoliene în estul României	PIN (Scrisoare de susținere în analiză)	Da — anexa II

   44

   1. 9.1. Anexa I aferentă rezervei JI, în concordanță cu Decizia 2006/780/CE

      Anexa I (pagina I)	Hidroelectrica I — indirect	Timișoara Sud — indirect	Târgoviște — direct	Târgoviște — indirect	Hidroelectrica II — indirect
      I/a. Titlul proiectului	Modernizarea a 3 hidroagregate la Hidrocentrala Porțile de Fier I	Reabilitarea CET Timișoara Sud	Cogenerare municipală la CET Târgoviște	Cogenerare municipală la CET Târgoviște	Modernizarea a 4 hidroagregate la Hidrocentrala Porțile de Fier II
      I/b. Codul de identificare a proiectului
      I/c. Data eliberării scrisorii de aprobare pentru proiect	19.06.2003	29.08.2005	20.05.2006	20.05.2006	22.08.2003
      II. Cantitatea totală de emisii de GHG care va fi redusă sau limitată (2008—2012) în tone CO2e	2007: 172.200 2008—2012: 879.340	2007: 13.868 2008—2012: 173.355	2007: 27.077 2008—2012: 144.206	2007: 60.835 2008—2012: 267.812	2007: 13.000 2008—2012: 267.000
      III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri	100%	100%	100%	100%	100%
      IV. Descrierea situației de referință a proiectelor	Pregătirea situației de referință a ținut seama de cel mai conservator scenariu, respectiv: instalațiile care utilizează combustibili fosili în procesul de ardere vor utiliza în continuare (gradual) doar gaz natural în următorii 30 de ani (2032).	În situația de referință curentă sistemul de încălzire centralizată Timișoara Sud funcționează doar pentru a furniza energie termică, furnizând exclusiv apă caldă către consumatorii urbani și industriali conectați la sistem. Pentru a genera și transporta energia termică, sistemul de încălzire centralizată Timișoara Sud importă energie electrică generată în sistemul național.	Situația de referință prevede producerea energiei termice pentru încălzire și a apei calde pentru locuințe, utilizând aceleași boilere vechi și uzate până la implementarea proiectului JI.	Situația curentă a sistemului energetic național și scenariul de dezvoltare în următoarea perioadă au fost luate în considerare la calcularea reducerilor de emisii generate prin producerea de energie și introducerea în sistemul național asociată proiectului JI.	Situația de referință ține seamă de cel mai conservator scenariu, respectiv: instalațiile care utilizează combustibili fosili în procesul de ardere vor utiliza în continuare (gradual) doar gaz natural în următorii 30 de ani (2032).
      V. % emisiilor instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință	—	100%	30,8% în 2007 35% în 2008—2012	69,2% în 2007 65% în 2008—2012	—
      VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e)	2007: 172.200 2008—2012: 879.340	2007: 13.868 2008—2012: 173.355	2007: 27.077 2008—2012: 144.239	2007: 60.835 2008—2012: 267.780	2007: 13.000 2008—2012: 267.000
      VII/a. Numele instalației, pentru reducerile și limitările directe			S.C. Termica — SA Târgoviște

      VII/b. ID-ul instalației, pentru reducerile și limitările directe
      VIII/a. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2008	182.760	34.671	27.703	58.173	53.400
      VIII/b. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2009	179.313	34.671	28.289	55.713	53.400
      VIII/c. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2010	175.868	34.671	28.861	53.412	53.400
      VIII/d. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2011	172.422	34.671	29.420	51.254	53.400
      VIII/e. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2012	168.977	34.671	29.966	49.228	53.400

      Anexa I (pagina II)	Timișoara Centru — direct	Timișoara Centru — indirect	Holcim Cement Aleșd — direct	Holcim Cement Aleșd — indirect	Holcim Cement Câmpulung — direct	Holcim Cement Câmpulung — indirect
      I/a. Titlul proiectului	Reabilitarea CET Timișoara Centru	Reabilitarea CET Timișoara Centru	Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung	Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung	Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung	Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung
      I/b. Codul de identificare a proiectului
      I/c. Data eliberării scrisorii de aprobare pentru proiect	23.11.2006	23.11.2006	12.09.2002 (19.06.2003 pentru creditele timpurii)	12.09.2002 (19.06.2003 pentru creditele timpurii)	12.09.2002 (19.06.2003 pentru creditele timpurii)	12.09.2002 (19.06.2003 pentru creditele timpurii)
      II. Cantitatea totală de emisii de GHG care va fi redusă sau limitată (2008—2012) în tone CO2e	2007: 0 2008—2012: 192.440	2007: 0 2008—2012: 288.656	2007: 95.000 2008—2012: 500.000	2007: 25.000 2008—2012: 150.000	2007: 25.000 2008—2012: 125.000	2007: 5.000 2008—2012: 25.000
      III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri	100%	100%	100%	100%	100%	100%

      45

      Anexa I (pagina II)	Timișoara Centru — direct	Timișoara Centru — indirect	Holcim Cement Aleșd — direct	Holcim Cement Aleșd — indirect	Holcim Cement Câmpulung — direct	Holcim Cement Câmpulung — indirect
      IV. Descrierea situației	Sistemul de încălzire	Situația existentă la	Situația de referință poate fi	Situația existentă	Situația de referință poate fi	Situația existentă la
      de referință a proiectelor	centralizată Timișoara Centru generează	momentul respectiv a sistemului energetic	descrisă ca o continuare a situației existente în anul	la momentul respectiv a	descrisă ca o continuare a situației existente în anul	momentul respectiv a sistemului energetic
      	exclusiv energie termică	național a fost luată în	2000, când fără investiții	sistemului	2000, când fără investiții	național a fost luată în
      	și apă caldă	considerare la	majore nu ar fi fost posibilă	energetic național	majore nu ar fi fost posibilă	considerare la
      	consumatorilor urbani și	calcularea reducerilor	nicio schimbare pozitivă a	a fost luată în	nicio schimbare pozitivă a	calcularea reducerilor
      	industriali conectați la	de emisii generate de	consumului specific de	considerare la	consumului specific de	de emisii generate de
      	sistemul central,	energia transferată	energie electrică și termică pe	calcularea	energie electrică și termică	energia transferată
      	generând și electricitate. Transferul de	sistemului național.	tona de produs: consumul specific de energie termică pe	reducerilor de emisii generate de	pe tona de produs: consumul specific de energie termică	sistemului național.
      	electricitate în cadrul		tona de clinker la momentul	energia transferată	pe tona de clinker la
      	sistemului energetic		respectiv: 4,033 GJ/t de	sistemului	momentul respectiv: 3,921
      	național este menținut la un nivel redus și relativ		clinker produs la fabrica Aleșd, iar consumul specific	național.	GJ/t de clinker produs la fabrica Câmpulung, iar
      	constant.		de energie electrică luat în considerare este 144,71 kw/t		consumul specific de energie electrică luat în considerare
      			de ciment. Utilizarea unor		este 132,34 kw/t de ciment.
      			combustibili mai ieftini		Utilizarea unor combustibili
      			(cărbune) din motive de		mai ieftini (cărbune) din
      			eficiență din punctul de		motive de eficiență din punct
      			vedere al costurilor a fost		de vedere al costurilor a fost
      			luată în considerare începând		luată în considerare începând
      			cu anul 2003, iar valoarea		cu anul 2003, iar valoarea
      			pentru conținutul de clinker în		pentru conținutul de clinker în
      			ciment, care a fost utilizată la		ciment, care a fost utilizată la
      			calcule, reprezintă anul 2000.		calcule, reprezintă anul 2000.
      			Aceasta reprezintă 78,28%		Aceasta reprezintă 75,67
      			conținut de clinker în cimentul		conținut de clinker în cimentul
      			produs la Aleșd — volumul		produs la Câmpulung —
      			producției de ciment utilizat în		volumul producției de ciment
      			calcule este cel prevăzut ca		utilizat în calcule este cel
      			cerere pe piață la momentul		prevăzut ca cerere pe piață la
      			respectiv. Pentru o abordare		momentul respectiv. Pentru o
      			conservatoare s-a luat în		abordare conservatoare s-a
      			considerare o creștere a		luat în considerare o creștere
      			producției de 3,5% pe an,		a producției de 3,5% pe an,
      			când a fost pregătit PDD-ul în		când a fost pregătit PDD-ul în
      			2002. Creșterea cererii de		2002. Creșterea cererii de
      			ciment în ultimii ani a condus		ciment în ultimii ani a condus
      			la o creștere accelerată a		la o creștere accelerată a
      			producției în instalațiile		producției în instalațiile
      			proiectului, care a atins o		proiectului, care a atins o
      			valoare medie de 14—15%		valoare medie de 14—15%
      			anual, tendință care se		anual, tendință care se
      			așteaptă să continue în anii		asteaptă să continue în anii
      			următori. În aceste condiții,		următori. În aceste condiții,
      			situația de referință generală		situația de referință generală
      			a atins o valoare de		a atins o valoare de
      			aproximativ 1.855.000 t CO2		aproximativ 1.435.000 pe an
      			pe an pentru fabrica Aleșd.		pentru fabrica Câmpulung

      46

      V. % emisiilor instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință	40%	60%	77%	23%	83%	17%
      VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e)	2007: 0 2008—2012: 192.440	2007: 0 2008—2012: 288.656	2007: 95.000 2008—2012: 500.000	2007: 25.000 2008—2012: 150.000	2007: 25.000 2008—2012: 125.000	2007: 5.000 2008—2012: 25.000
      VII/a. Numele instalației, pentru reducerile și limitările directe	Timișoara Centru CHPP		Ciment Aleșd		Ciment Câmpulung
      VII/b. ID-ul instalației, pentru reducerile și limitările directe
      VIII/a. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2008	14.000	21.000	95.000	25.000	25.000	5.000
      VIII/b. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2009	44.610	66.914	100.000	30.000	25.000	5.000
      VIII/c. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2010	44.610	66.914	100.000	30.000	25.000	5.000
      VIII/d. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2011	44.610	66.914	100.000	30.000	25.000	5.000
      VIII/e. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2012	44.610	66.914	105.000	35.000	25.000	5.000

      47

      Anexa I (pagina III)	CET Iași II Holboca - direct	Drobeta-Turnu Severin — direct	Depozitul de deșeuri Focșani — fără dublă contabilizare	Depozitul de deșeuri Piatra-Neamț — fără dublă contabilizare	Depozitul de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe — fără dublă contabilizare	Cantitatea totală de certificate în rezerva JI
      I/a. Titlul proiectului	Îmbunătățirea eficienței boilerelor la CET II Holboca din Iași	Îmbunătățirea eficienței la sistemul de încălzire centralizată din Drobeta- Turnu Severin	Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Focșani	Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Piatra- Neamț	Recuperarea gazului de haldă la depozitele de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe
      I/b. Codul de identificare a proiectului
      I/c. Data eliberării scrisorii de aprobare pentru proiect	23.11.2006	23.11.2006	2.11.2005	2.11.2005	25.09.2004
      II. Cantitatea totală de	2007: 20.184	2007: 35.715	2008—2012: 0	2008—2012: 0	2008—2012: 0 pentru	Direct 2007:
      emisii de GHG care va fi redusă sau limitată (2008—2012) în tone CO2e	2008—2012: 105.920	2008—2012: 293.285	pentru scopul acestui tabel (de fapt 77.939)	pentru scopul acestui tabel (de fapt 235.840)	scopul acestui tabel (de fapt 1.125.000)	202.976 Indirect 2007: 289.903
      III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri	100%	100 %	100%	100%	100%
      IV. Descrierea situației	Proiectul JI prevede utilizarea	În urma implementării proiectului (numărul de unități termice și sistemul de distribuție care vor fi reabilitate), pierderile anuale de energie termică în sistem au fost estimate pe baza măsurătorilor directe realizate de echipamentele de monitorizare. Consumul aferent a fost calculat ținând seama de pierderile de energie termică. Pierderile anuale corespund unei cantități de combustibili consumate în sistemul de încălzire centralizată, care dă posibilitatea prezentării situației de referință luând în considerare factorii de	Proiectul nu prezintă un efect de dublă contabilizare, având în vedere că în urma recuperării gazului de haldă acesta va fi utilizat în rețeaua de gaz și nu va fi utilizat în locul respectiv pentru producerea de energie. Acesta va fi purificat și distribuit în rețeaua locală/națională de gaz pentru ardere, după cum este prezentat în PDD-ul proiectului.	Proiectul nu prezintă un efect de dublă contabilizare, având în vedere că în urma recuperării gazului de haldă acesta va fi utilizat în rețeaua de gaz și nu va fi utilizat în locul respectiv pentru producerea de energie. Acesta va fi purificat și distribuit în rețeaua locală/națională de gaz pentru ardere, după cum este prezentat în PDD-ul proiectului.	Proiectul nu prezintă un efect de dublă contabilizare, având în vedere că în urma recuperării gazului de haldă acesta va fi utilizat în rețeaua de gaz și nu va fi utilizat în locul respectiv pentru producerea de energie. Acesta va fi purificat și distribuit în rețeaua locală/națională de gaz pentru ardere, după cum este prezentat în PDD- ul proiectului. În același timp proiectul a întâmpinat o serie de probleme tehnice și contractuale care au condus la imposibilitatea implementării acestuia la momentul actual (proiectul a fost inclus având în vedere că participanții nu au
      de referință a proiectelor	unei tehnologii referitoare la curățarea procesului de
      	combustie cu scopul de a
      	îmbunătăți eficiența termică și
      	randamentul boilerelor existente.
      	CET Iași II este o instalație de
      	cogenerare care deține 2 boilere
      	cu abur, fiecare de câte 420 t/h, și
      	2 turbine de 50 MWh. Boilerele și
      	celelalte echipamente au fost
      	reabilitate în perioada 1997—
      	2001 și au trecut de la utilizarea
      	cărbunelui natural la cel mineral.
      	Având în vedere problemele care
      	au apărut în urma funcționării
      	echipamentelor și boilerelor, în
      	ceea ce privește persistența
      	reziduurilor, eficiența termică și
      	randamentul boilerelor au scăzut,
      	fiind necesare o serie de opriri în
      	timpul operării pentru curățarea
      	echipamentelor. Efectul acestei
      	probleme este reprezentat de o

      48

      	creștere a resurselor utilizate, având un impact negativ asupra emisiilor totale de GHG. Conform PDD, emisiile boilerului principal sunt de 294.035 tCO2/an, în perioada 2007—2012. Trebuie menționat și faptul că emisiile boilerului principal au fost considerate doar pentru jumătate de an, având în vedere că în ultimii ani perioada de operare s-a redus la 6 luni pe an, în perioada rece. Situația de referință ia în considerare o operare similară a instalațiilor.	emisie. Nivelurile medii înregistrate în perioada 2004—2005 au fost considerate în situația de referință.			notificat oficial încă terminarea acestuia și acesta apare în diferite liste internaționale cu proiecte JI).
      V. % emisiilor instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință	100 %	100 %	0	0	0
      VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e)	2007:20.184 2008—2012: 105.920	2007: 35.715 2008—2012: 293.289	0	0	0	Direct 2008—2012: 1.360.884 Indirect 2008—2012: 2.051.131
      VII/a. Numele instalației, pentru reducerile și limitările directe	SCCET Iași SA — C.E.T. Iași II- Holboca	Centrala termoelectrică proprietate a ROMAG- TERMO	—	—	—
      VII/b. ID-ul instalației, pentru reducerile și limitările directe
      VIII/a. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2008	21.184	58.657	0	0	0	D: 241.544 I: 380.004
      VIII/b. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2009	21.184	58.657	0	0	0	D: 277.740 I: 425.011
      VIII/c. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2010	21.184	58.657	0	0	0	D: 278.312 I: 419.265
      VIII/d. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate-2011	21.184	58.657	0	0	0	D: 278.871 I: 413.661
      VIII/e. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2012	21.184	58.657	0	0	0	D: 284.471 I: 413.190

      49

      50

   2. 9.2. Anexa II aferentă rezervei JI, în concordanță cu Decizia 2006/780/CE

      	Iași II	Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor	Parc eolian în estul României	Proiecte neidentificate cu posibil efect indirect de dublă contabilizare	Cantitatea totală de certificate în rezerva JI
      I/a. Titlul proiectului planificat	Reabilitarea sistemului de încălzire din Iași	Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor	Parcuri eoliene în estul României	Proiecte pentru utilizarea energiilor regenerabile și a cogenerării de mică putere
      I/b. Codul de identificare al proiectului planificat
      I/c. Data sau data estimativă privind obținerea scrisorii de susținere pentru proiectul planificat	Scrisoare de susținere primită la data de 7.08.2007	Scrisoare de susținere primită la data de 19.02.2007	Documentul de prezentare inițială a proiectului (PIN) a fost prezentat pentru a primi scrisoare de susținere.	PIN-urile se vor prezenta conform portofoliului de proiecte planificate
      I/d. Data estimativă privind obținerea scrisorii de aprobare pentru proiectul planificat	09/2007	09/2007	6/2008
      II. Cantitatea totală planificată de emisii de GHG ce vor fi reduse sau limitate (2008— 2012) prin proiectul planificat în tone CO2e	95.824	1.866.052	500.000	1.392.968	3.854.844
      III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri pentru proiectul planificat	100%	100%	100%
      IV. Descrierea situației de referință a proiectelor
      V. % estimativ de emisii ale instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință	100%	100%	100%
      VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI)	95.824	1.866.052	500.000	1.392.970	3.854.846
      VII/a. Numele instalației unde se va implementa proiectul planificat, pentru reducerile și limitările directe	Sistemul de încălzire centralizată din Iași	—	—	—
      VII/b. ID-ul instalației unde se va implementa proiectul planificat, pentru reducerile și limitările directe
      VII/c. Categoria de activitate în care se înscrie proiectul planificat, pentru reducerile și limitările indirecte	—	Sectorul energie	Sectorul energie	Sectorul energie
      VIII. Cantitatea de certificate deduse din alocarea instalațiilor care implementează proiecte și incluse în rezerva JI, indicate în rândurile VII/a—VII/c	95.824				D: 95.824 I: 3.759.020

3. 10. Anexele A — H fac parte integrantă din prezentul plan.

MET ODOLOGIA

ANEXA A

la plan

pentru stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră —

plafonul național

Prezenta anexă descrie metodologia utilizată pentru determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (plafonul național) ce urmează a fi alocate instalațiilor aflate sub incidența schemei.

1. A.1 Generalități

   Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor top — down (de sus în jos) este bazată pe date istorice și pe prognoza principalilor indicatori macroeconomici și sectoriali, așa cum este aceasta prezentată în documentele oficiale legate de dezvoltarea socioeconomică a României.

   Principalele etape parcurse în cadrul determinării plafonului național sunt:

   1. 1. Determinarea emisiilor istorice naționale și divizarea acestora în emisii ale sectoarelor aflate sub incidența schemei, sectoarele ETS, și emisii ale sectoarelor ce nu se află sub incidența acestei scheme, sectoarele non ETS, folosind abordarea „de sus în jos” (top — down)

   2. 2. Determinarea proiecțiilor emisiilor aferente sectoarelor ETS, precum și a celor ale sectoarelor non-ETS, ținând seama de creșterea PIB și de tendințele de evoluție ale intensității de carbon

   3. 3. Stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, plafonul național

   4. 4. Compararea plafonului național cu plafonul indicativ

2. A.2 Etapa 1: Emisii istorice

   Pentru a putea determina evoluția viitoare a emisiilor de dioxid de carbon în România au fost analizate datele prezentate în cadrul Inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest document a fost elaborat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului — ICIM București în anul 2006 și a fost trimis de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor la Secretariatul UNFCC și la Agenția Europeană pentru Protecția Mediului.

   Inventarul național cuprinde date cu privire la emisiile antropogenice de gaze cu efect de seră (GES) direct, CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, SF6, precum și date referitoare la cele cu efect indirect, NOx, CO, NMVOC și SO2.

   Emisiile de gaze cu efect de seră au fost inventariate pentru perioada 1989—2004 și sunt exprimate în tone CO2 echivalent, ținând seama de potențialul global de încălzire prevăzut de ghidul IPCC. Sectoarele cuprinse în inventarul național sunt: energie, procese industriale, utilizare solvenți și alte produse, agricultură, deșeuri, LULUCF și altele. Pe baza emisiilor generate de aceste sectoare au fost determinate emisiile generate de sectoarele EU-ETS.

   Pentru perioada 2006—2012, proiecțiile emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național și la nivelul sectoarelor schemei de tranzacționare a certificatelor de emisii de CO2 au fost realizate pornind de la emisiile înregistrate în anul de bază (2003).

3. A.3 Etapa 2. Proiecția emisiilor

   1. A.3.1 Metodologie

      Emisiile de GES au fost determinate pentru sectorul energie și pentru sectoarele non-energie, la nivelul economiei naționale.

      Ținând cont de faptul că emisiile de gaze cu efect de seră generate de către sectorul energie au ponderea cea mai mare în totalul GES, în cadrul acestuia au fost considerare următoarele subsectoare:

      • • energia furnizată;

      • • procese de conversie a energiei — rafinarea produselor petroliere, producția de cocs, producția de energie electrică și energie termică;

      • • consumatorii de energie.

        Prognoza emisiilor de GES din sectorul energie, pentru perioada de până în anul 2012, se bazează pe calcule efectuate cu ajutorul pachetului de programe de calcul și simulare ENPEP (Programul de evaluare a energiei și electricității — Energy and Power Evaluation Program), dezvoltat de Laboratorul Național de la Argonne al Departamentului pentru Energie al SUA (DOE) și distribuit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Principalele module folosite sunt MAED (Modulul pentru analiza cererii de energie — Analyses of Energy Demand), WASP (Programul automat de simulare Wiener) — Wiener Automatic Simulation Program), BALANCE și IMPACTS și sunt prezentate în figura 1.

        Figura 1. Sistemul integrat de modelare pentru prognoza GES și evaluarea opțiunilor de reducere a GES

        

        Utilizarea programelor mai sus menționate a condus la realizarea bilanțului energetic la nivel național. A fost analizat întregul flux al combustibililor fosili și nefosili, de la extracție până la consumatorul final.

        În figura 2 se prezintă o schemă simplificată a bilanțului energetic utilizată în scopul elaborării documentului. Balanța cuprinde patru elemente de bază:

      • • resursele de energie primară;

      • • tehnologiile de conversie a energiei;

      • • transportul și distribuția resurselor de energie;

      • • consumatorii de energie.

        Figura 2. Schema simplificată a rețelei de energie

        

        În România, resursele de energie primară produse și utilizate sunt: cărbune, petrol, gaz natural, resurse regenerabile de energie (hidro și biomasă), precum și uraniu.

        De asemenea, se importă ca sursă primară de energie cărbunele, gazul natural și petrolul.

        Consumatorii de energie au fost încadrați pe sectoare conform metodologiei IPCC. Fiecare sector a fost modelat în detaliu, ținându-se seama de procesele tehnologice și de factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC.

        Emisiile rezultate din procesele de conversie a energie au fost determinate cu ajutorul programului IMPACTS.

        Pentru sectoarele non-energie, s-au analizat următoarele activități:

      • • agricultură — emisiile de CH4 datorate fermentației dejecțiilor animale și îngrășămintelor naturale, precum și emisiile de N2O datorate folosirii îngrășămintelor chimice;

      • • industrie — emisii generate de procesele industriale;

      • • silvicultură — pentru sechestrarea carbonului din atmosferă;

      • • solvenți și alte produse — emisiile au fost determinate în corelație cu dezvoltarea tehnico- economică;

      • • deșeuri — opțiuni de management al deșeurilor solide și lichide.

        Proiecțiile emisiilor de GES pentru sectorul industrial se bazează pe prognoza producției diferitelor ramuri, ținându-se seama de restructurarea industrială impusă de evoluția economică și cerințele UE, și sunt corelate cu factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC.

        A.3.2. Ipoteze

        Pentru estimarea emisiilor de GES a fost stabilit un scenariu de bază, „afaceri ca de obicei” (BaU — business as usual). Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici folosiți pentru simularea evoluției emisiilor de GES în România pentru perioada 2006—2012 sunt în conformitate cu conținutul secțiunii

        1.2.6 și sunt prezentați în tabelul de mai jos:

        Tabelul A1. Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici pentru perioada 2003—2012

        	UM	Realizări			Prognoză
        		2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        Populație	mil. loc.	21,73	21,67	21,62	21,55	21,47	21,38	21,32	21,26	21,20	21,14
        PIB	mld. euro 2000	47,10	51,00	53,40	56,20	59,70	63,50	67,20	71,00	75,00	79,10
        PIB/loc.	euro 2000/loc.	2170	2350	2470	2610	2790	2970	3160	3340	3540	3700
        Rata de creștere PIB	%	5,40	8,30	4,70	5,20	6,20	6,30	5,80	5,70	5,60	5,50
        Intensitate energetică	tep/1000 euro 2000	0,66	0,66	0,67	0,65	0,63	0,61	0,59	0,58	0,55	0,53

        Sursa: Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2006—2010 — varianta preliminară a Prognozei de primăvară elaborată de Comisia Națională de Prognoză, 31.03.2006

        În perioada 1990—2000, contribuția sectorului servicii la valoarea adăugată totală a crescut continuu. Contribuția sectoarelor industrie, agricultură și energie la valoarea adăugată totală a fost, la nivelul anului 2000, 43,8%, semnificativ mai mică comparativ cu 67,8%, valoare înregistrată la nivelul anului 1990.

        Structura macroeconomică a economiei românești este diferită de cea a statelor membre ale UE. În aceste condiții, politicile macroeconomice pe termen scurt ale României constau în:

        • • restructurare economică selectivă;

        • • modernizarea și dezvoltarea infrastructurii;

        • • dezvoltarea acelor sectoare industriale care au un potențial concurențial ridicat;

        • • dezvoltarea sectorului agricol, ținându-se cont de potențialul economic, uman și natural al României;

        • • sprijinirea activităților de tip IT;

        • • dezvoltarea turismului;

        • • diversificarea sectorului de servicii.

          În perioada 2001—2004 rata medie a valorii adăugate totale a fost de 5,8% pentru industrie, 4,2% pentru agricultură, 7,0% pentru construcții, 4,6% pentru servicii. În strânsă legătură cu producția industrială și agricolă, s-a ajuns la o creștere a activităților cu o rată medie de 5,2% în sectorul transport.

          Referitor la dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze:

        • • finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000;

        • • structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE;

        • • creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică.

        Cererea de energie pentru perioada 2006—2012 a fost determinată ținându-se seama de datele prevăzute în tabelul A2.

        Tabelul A2. Cererea de energie primară și de energie electrică

        	UM	Realizări			Prognoză
        		2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        Cererea de energie primară	mil. tep	39,03	39,02	41,36	42,27	43,56	45,0	46,2	47,65	48,1	48,8
        Cererea totală de energie primară/ locuitor	tep/loc.	1,80	1,80	1,90	1,96	2,03	2,10	2,10	2,210	2,27	2,31
        Cererea de energie electrică	TWh	54,56	55,30	56,48	58,99	60,7	62,5	64,2	66,1	67,7	69,5
        Cererea de energie electrică/locuitor	kWh/loc.	2,51	2,55	2,61	2,74	2,83	2,92	3,01	3,1	3,19	3,28

        Sursa : Cererea de energie primară: Politica energetică a României în perioada 2006—2009, document în discuție

        Cererea de energie electrică: Ministerul Economiei și Comerțului

        Evoluția prognozată a cererii de energie primară pentru perioada 2006—2012 are o rată anuală medie de creștere de aproximativ 2,5%.

        Evoluția estimată a cererii de energie electrică pentru perioada 2006—2012 are o rată anuală medie de creștere de aproximativ 2,77 %.

        În tabelul A3 este prezentată evoluția producției interne de resurse primare pentru perioada 2006—2012:

        Tabelul A3. Evoluția producției interne de resurse primare

        	UM	Realizări	Prognoză
        		2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        Total cărbune:	mil. tep	6,55	7,70	8,02	7,82	8,14	8,45	8,80	9,10
        lignit	mil. tep	4,82	5,77	6,04	5,84	6,08	6,20	6,32	6,36
        huilă	mil. tep	1,73	1,93	1,99	1,98	2,07	2,15	2,48	2,74
        Gaz natural	mil. tep	5,37	5,96	7,30	8,83	9,71	10,20	10,52	11,13
        Păcură	mil. tep	1,87	1,43	1,40	1,30	1,10	1,04	0,96	0,83
        Hidro și sursele regenerabile de energie	mil. tep	1,74	1,53	1,43	1,53	1,61	1,66	1,71	1,74
        Nuclear	mil. tep	1,44	1,44	1,82	2,81	2,81	2,81	2,81	2,81
        Alți combustibili	mil. tep	2,90	2,77	2,92	2,95	2,97	3,02	3,07	3,14
        TOTAL	mil. tep	19,87	20,83	22,51	25,24	26,34	27,18	27,87	28,75

        În perioada 2006—2012, producția de energie electrică din surse nucleare se va dubla comparativ cu producția din anul 2006, ca urmare a punerii în operare a Unității II a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

        Tabelul A4 prezintă evoluția producției de energie electrică necesară pentru acoperirea cererii.

        Tabelul A4. Evoluția producției de energie electrică [TWh/an]

        	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        Producția de energie electrică pentru acoperirea consumului național	54,56	55,30	56,48	58,99	60,70	62,50	64,20	66,10	67,70	69,50
        Exportul de energie electrică	2,08	1,18	2,93	3,41	2,00	3,00	3,50	4,50	4,50	5,00
        Total producție de energie electrică	56,64	56,48	59,41	62,40	62,70	65,50	67,70	70,6	72,2	74,5
        Producția de energie electrică a centralelor hidroelectrice+ resurse regenerabile de energie	13,26	16,51	20,21	17,75	16,0	18,0	19,5	21,7	22,3	23,0
        Producția de energie electrică a centralei nucleare	4,91	5,55	5,54	5,55	7,0	10,8	10,8	10,8	10,8	10,8
        Producția de energie electrică a termocentralelor	38,47	34,42	33,66	39,10	39,7	36,7	37,4	38,1	39,1	40,7
        pe cărbune	23,64	21,79	21,66	27,10	28,7	25,7	26,4	27,1	28,1	29,7
        pe gaz natural	11,19	10,46	10,0	10,0	9,5	9,5	9,5	9,5	9,5	9,5
        pe păcură	3,64	2,17	2,0	2,0	1,5	1,5	1,5	1,5	1,5	1,5

        Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului; pentru perioada 2003—2005 valorile corespund Anuarului Statistic 2006.

        Figura 3. Evoluția producției de energie electrică pe tipuri de centrale în perioada 2003—2012

        

        Figura 4. Evoluția producției de energie electrică pe tipuri de combustibili în perioada 2003—2012

        

        În perioada 2006—2012, vor fi scoase din funcțiune unități de producere a energiei electrice ce au performanțe reduse, având o putere instalată de aproximativ 2.100 MW. În aceeași perioadă unități noi vor fi puse în funcțiune, având o putere instalată de aproximativ 1.100 MW, iar unele unități vor fi reabilitate, cu o putere instalată de aproximativ 950 MW. Totodată, reabilitarea centralelor termice și rețelelor de transport și distribuție a energiei termice va fi efectuată pentru reducerea pierderilor de căldură și îmbunătățirea eficienței energetice.

        Tabelul A5 și figura 5 prezintă evoluția producției pentru sectorul rafinare produse petroliere.

        Tabelul A5. Producția sectorului rafinare produse petroliere aflat sub incidența schemei [mii tone]

        Sector	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        Rafinării	11.000	12.289	13.844	14.840	16.750	16.580	17.570	17.800	20.270	20.100

        Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului

        Figura 5. Producția sectorului rafinare produse petroliere aflat sub incidența schemei

        

        Tabelul A6 și figura 6 prezintă prognoza producției pentru sectoarele industriale aflate sub incidența schemei, respectiv: sector mineral (ciment, var, sticlă , ceramică), producție și prelucrare metale feroase (oțel, fier etc), celuloză și hârtie.

        Tabelul A6. Producția sectoarelor industriale aflate sub incidența schemei [mii tone]

        Sector	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        Metale feroase:
        cocs	1.550	1.573	1.777	1.900	2.100	2.250	2.320	2.360	2.360	2.360
        fontă	4.101	4.244	4.098	4.500	5.800	6.230	6.400	6.510	6.510	6.510
        oțel din care:	5.578	5.920	6.175	6.300	7.960	8.600	8.800	9.000	9.000	9.000
        oțel convertizor	4.543	4.676	4.509	4.600	5.350	5.745	5.900	6.000	6.000	6.000
        electric	1.035	1.244	1.666	1.700	2.610	2.885	2.900	3.000	3.000	3.000
        Ciment	5.002	5.624	6.021	7.280	8.600	10.000	11.400	12.900	14.400	16.000
        Var	1.936	1.978	1.978	2.000	2.100	2.250	2.400	2.560	2.730	2.900
        Sticlă	314	315	320	350	480	500	520	540	570	600
        Ceramică	1.503	1.787	2.112	2.300	2.400	2.600	2.750	2.900	3.000	3.100
        Celuloză și hârtie	444	454	371	435	552	640	670	680	795	800

        Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului

        Figura 6. Producțiile fizice ale sectoarelor industriale aflate sub incidența schemei

        

        Înlocuirea rapidă a tehnologiilor învechite pentru cele mai importante sectoare industriale nu va putea fi realizată în perioada 2007—2012. Se estimează că în majoritatea sectoarelor se vor folosi capacitățile existente, unele dintre acestea reabilitate în vederea creșterii producției și a eficienței energetice.

        În ultimii ani, diverse companii care au înregistrat producții scăzute până în anul 2005 au fost sau sunt în proces de privatizare. Se așteaptă ca aceste unități să își crească semnificativ producția.

        Strategia României este de a se alinia la standardele europene și de a depăși diferențele față de celelalte țări din Uniunea Europeană; se concretizează în proiecte de infrastructură de mare anvergură, care atrag creșteri semnificative ale producției industriale, precum și ale materialelor de construcții (oțel, fontă, ciment, var etc.).

        Creșterile prognozate pentru sectoarele și produsele prezentate în tabelul A.6 au avut la bază Planul național de dezvoltare 2007—2013, precum și Programul regional operațional „Dezvoltare regională 2007—2013”.

        Aceste documente (Planul național de dezvoltare 2007—2013, programele operaționale regionale, planuri operaționale sectoriale etc.) furnizează informații privind investițiile de infrastructură planificate și obiectivele până în 2013, pentru ca România să fie capabilă să reducă într-o perioadă scurtă diferențele de dezvoltare economică și socială comparativ cu dezvoltarea din țările UE.

        Unul dintre indicatorii relevanți de măsurare a nivelului de dezvoltare a unei țări este consumul de ciment pe cap de locuitor. În anul 2005, România a înregistrat un consum specific de 292 kg cim/cap de locuitor, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene formată din cele 15 state membre la acea dată (UE15) a fost de 538 kg cim/cap de locuitor (sursa Cembureau).

        Pentru perioada 2005—2006 prognoza de creștere a producției de ciment este de 20%, realizându-se o creștere de cca 16%. Cererea redusă a pieței față de prognoza estimată s-a datorat, în principal, întârzierilor în demararea unor lucrări de infrastructură. Ținându-se cont de faptul că proiectele întârziate privind infrastructura au fost deja demarate, se apreciază că diferența dintre creșterea producției de clincher în 2006 și prognoza din PNA va fi redusă în perioada următoare.

        Capacitatea totală de producție a clincherului de ciment este apreciată în prezent la cca 9,5 milioane tone/an. Pentru realizarea producțiilor prognozate, în perioada 2008—2012, sunt prevăzute realizări de noi capacități (prima, de 1,5 milioane tone/an, va fi pusă în funcțiune în anul 2008), concomitent cu lucrările de modernizare și creștere de capacitate a unora dintre instalațiile existente.

        Creșterea producției de oțel în perioada 2006—2012 are la bază următoarele premise:

        • — datele și elementele ce se regăsesc în Strategia de restructurare a industriei siderurgice din România, care cuprinde și planurile individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice, pentru perioada 2003—2008, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2005. Aceasta a fost convenită cu reprezentanții Comisiei Europene și stă la baza procesului de monitorizare a restructurării siderurgiei românești;

        • — creșterea gradului de utilizare a capacităților aferente, până la nivelul maxim, așa cum este menționat în strategie. Conform prevederilor strategice nu este planificată construirea de noi capacități, prin urmare prognoza privind nivelele de producție corespunde cu producțiile capacităților existente (9 milioane tone oțel/an). Nivelele de producție preconizate pentru perioada 2009—2012 sunt aceleași cu nivelele prevăzute pentru anul 2008. Este de menționat faptul că după 31 decembrie 2008 monitorizarea companiilor siderurgice încetează și, în mod implicit, dispare întregul pachet de restricții referitoare la dezvoltarea de noi capacități.

          În acest context, pentru perioada 2008—2012, în baza propriilor planuri de afaceri pentru grupurile siderurgice proprietare, s-au prognozat dezvoltări de noi capacități corelate cu nivelele de producție (conform tabelului A.6).

          Creșterea producției în siderurgie în perioada 2006—2007 are la bază următoarele premise:

        • — creșterea consumului național de produse din oțel (de la 3.115 mii tone, realizat în anul 2005, la 4.250 mii tone, realizat în anul 2006, ceea ce reprezintă o creștere cu cca 36%), ce va continua și în anul 2007;

        • — investițiile tehnologice finalizate în anul 2006 și puse în funcțiune la începutul anului 2007;

        • — atingerea parametrilor de viabilitate (conform criteriilor europene) de către toate companiile siderurgice românești până în anul 2008, ceea ce implică creșterea producției fizice vandabile, necesare pentru obținerea unor venituri suficient de ridicate din exploatare.

          Creșterea de producție a sectorului celuloză și hârtie pentru perioada 2006—2012 se bazează pe:

        • — prognozele de piață ce indică o creștere continuă a consumului de hârtii și cartoane (de exemplu, între 2005—2006 creșterea a fost de 6%). Consumul anual pe cap de locuitor este în România de 39 kg față de media UE de circa 130 kg pe cap de locuitor. Se apreciază că în următorii 5 ani România va avea același nivel de consum ca și cel european;

        • — creșterea gradului de utilizare a capacităților actuale prin modernizare, precum și extinderea de capacitate;

        • — repornirea unor capacități de producție modernizate în anul 2006.

        Creșterea producției de hârtie și cartoane se va realiza atât prin creșterea producțiilor de celuloză, cât și prin creșterea ratei de utilizare a maculaturii — în unele cazuri în proporție de 100%.

        Creșterea producției sectorului de sticlă în perioada 2006—2012 are la bază evoluția ascendentă a cererii de piață, susținută de construirea de noi locuințe, îmbunătățirea izolării termice și cererea de ambalaje din sticlă.

        Creșterea producției de sticlă cu 37% în 2007 față de anul 2006 a fost fundamentată pe cererea de piață pentru geam float.

        La estimarea producției pentru perioada 2008—2012 au fost luate în considerare realizarea de noi capacități de producție de cca 300 mii tone/an, din care o capacitate de 200 mii tone/an a fost pusă în funcțiune în ianuarie 2007.

        De asemenea, a fost luată în considerare și punerea în funcțiune a unei noi instalații de producere a vatei de sticlă, având o capacitate de producție de cca. 20 mii tone/an. Se preconizează că, în funcție de cererea de pe piața internă și externă, să fie repornite o serie de capacități oprite în prezent.

        A.3.3 Proiecțiile GES pe sectoarele ETS și non — ETS

        Activitățile din sectorul energie sunt clasificate în instalații de producere a energiei electrice și/sau termice, rafinării și cocserii.

        Prognozele emisiilor pentru sectoarele mai sus menționate în perioada 2006—2012 au fost determinate ținându-se seama de prognozele cererii de energie electrică și termică, respectiv ale producției de cocs și producției rafinăriilor. În cadrul calculului proiecțiilor au fost folosiți factorii de emisie din metodologia IPCC.

        În tabelul A7 și în figura 7 se prezintă evoluția emisiilor CO2 pentru activitățile din sectorul energie, respectiv instalații de ardere și rafinării.

        Instalațiile de ardere sunt defalcate pe: instalații de producere a energiei electrice și termice, instalații de producere a energiei electrice și termice pentru industrie și instalații de producere a energiei termice pentru alte sectoare, precum sectorul rezidențial, comercial etc.

        Tabelul A7. Evoluția emisiilor de CO2 pentru activitățile din sectorul energie [mil. tone CO2]

        	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        TOTAL emisii de CO2 pentru sectorul energie, inclusiv rafinării	52,18	48,71	50,24	53,62	59,98	61,55	63,56	64,62	66,71	68,13
        1. Instalații de ardere, din care:	47,26	43,04	44,15	47,09	52,69	54,37	55,94	56,96	57,99	59,47
        a. Instalații pentru producerea energiei electrice și termice	43,91	39,49	39,56	42,35	47,18	48,73	50,11	51,0	51,8	53,12
        b. Instalații pentru producerea energiei termice pentru industrie	3,05	3,24	4,28	4,43	5,2	5,32	5,5	5,63	5,85	6,0
        c. Alte instalații pentru producerea energiei termice pentru sectorul rezidențial, comercial etc.	0,3	0,305	0,31	0,31	0,31	0,32	0,33	0,33	0,34	0,35
        2. Rafinării	4,92	5,67	6,09	6,53	7,29	7,18	7,62	7,66	8,72	8,66

        Figura 7. Emisiile de CO2 generate de activitățile din sectorul energie

        

        În tabelul A8 se prezintă evoluția emisiilor GES, avându-se în vedere structura sectoarelor conform Inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră și evoluția emisiilor de GES pentru sectoarele aflate sub incidența EU ETS.

        Tabelul A8. Evoluția emisiilor GES [mil. t CO2 echiv.] și evoluția emisiilor de CO2, pe sectoarele ETS și non ETS [mil. t CO2]

        		2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        Producție de energie	GES	63,13	59,46	62,06	66,40	73,10	75,40	82,20	84,94	88,48	90,70
        	CO2 în ETS	51,88	48,40	49,93	53,31	59,66	61,23	63,23	64,29	66,38	67,78
        Transport	GES	12,27	17,04	17,23	17,50	18,00	18,80	19,20	20,64	21,00	21,50
        Energie pentru uz în sectorul comercial, rezidențial și în agricultură	GES	11,48	12,13	12,50	12,80	13,40	14,50	15,00	15,30	15,70	16,00
        	CO2 în ETS	0,30	0,31	0,31	0,31	0,32	0,32	0,33	0,33	0,34	0,35
        Procese industriale	GES	17,35	18,57	20,00	21,46	22,60	25,30	26,80	28,30	28,90	29,40
        	CO2 în ETS	9,27	9,93	10,35	11,43	12,87	15,69	16,74	17,75	18,56	19,43
        Agricultură	GES	11,95	13,93	14,11	14,53	14,80	15,10	15,50	16,10	16,40	16,60
        Utilizarea terenurilor și silvicultură	GES	-34,80	-34,67	-34,80	-34,90	-35,00	-35,20	-35,30	-35,40	-35,50	-35,60
        Deșeuri	GES	8,19	8,43	8,51	8,62	8,70	8,80	8,87	9,13	9,21	9,26
        Alte sectoare	GES	24,26	25,06	25,67	26,19	27,00	29,50	30,60	31,00	31,30	31,60
        Procese de ardere din industrie	CO2 în ETS	9,52	10,16	10,22	11,04	11,05	11,93	12,69	13,37	13,72	14,05
        Total	GES	148,63	154,62	160,08	167,50	177,60	187,40	198,17	205,41	210,99	215,06
        Total sectoare ETS	CO2 în ETS	70,97	68,80	70,81	76,10	83,92	89,17	92,97	95,74	99,0	101,61

        În tabelul A9 se prezintă evoluția emisiilor de CO2 pentru sectoarele industriale, avându-se în vedere atât procesele tehnologice, cât și instalațiile de ardere.

        Tabelul A9. Emisii actuale și prognozate ale sectoarelor ETS [mil. t CO2]

        	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        Instalații de ardere	47,26	43,04	44,15	47,09	52,69	54,37	55,94	56,96	57,99	59,47
        Rafinării	4,92	5,67	6,09	6,53	7,29	7,18	7,62	7,66	8,72	8,66
        Metale feroase	11,84	12,37	12,33	12,85	13,10	15,05	15,51	15,98	15,99	15,98
        Producere ciment	5,15	5,90	6,15	7,30	8,06	9,58	10,71	11,88	13,00	14,16
        Producere var	0,65	0,75	0,88	1,00	1,29	1,38	1,50	1,52	1,54	1,57
        Producere sticlă	0,38	0,33	0,36	0,39	0,46	0,47	0,49	0,50	0,50	0,51
        Producere ceramică	0,30	0,35	0,42	0,49	0,51	0,55	0,55	0,56	0,56	0,57
        Producere hârtie și celuloză	0,47	0,39	0,43	0,45	0,51	0,59	0,66	0,68	0,69	0,70
        Total procese industriale	18,79	20,09	20,57	22,48	23,93	27,62	29,42	31,12	32,28	33,49
        Total CO2	70,97	68,80	70,81	76,10	83,91	89,17	92,97	95,74	99,0	101,61

        A.3.4 Evoluția intensității carbonului

        În tabelul A10 se prezintă evoluția intensității carbonului, a PIB-ului și a emisiilor totale GES în perioada 2000—2012. Pe baza simulărilor realizate se poate observa scăderea intensității carbonului de la 103,7% în anul 2000 la 86,18% în anul 2012.

        Tabelul A10. Evoluția intensității carbonului 2003—2012

        		UM	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
        PIB	Abs.	mld. euro 2000	40,3	42,6	44,7	47,1	51,0	53,4	56,2	59,7	63,5	67,9	71,0	75,0	79,1
        	Trend 2003= 100	%	85,56	90,45	94,9	100,0	108,25	113,38	119,32	126,75	134,82	142,68	150,74	159,24	167,94
        Emisii	Abs.	Mt CO2	131,85	136,57	142,68	148,62	154,63	160,08	167,5	177,6	187,4	198,17	205,4	210,99	215,06
        	Trend 2003= 100	%	88,72	91,89	96,0	100,0	104,04	107,71	112,7	119,5	126,09	133,34	138,21	141,97	144,70
        Intensitate carbon	Abs.	MtCO2/ mld euro 2000	3,272	3,206	3,192	3,155	3,032	2,998	2,98	2,975	2,951	2,949	2,893	2,813	2,719
        	Trend 2003= 100	%	103,7	101,61	101,17	100,0	96,10	95,02	94,47	94,29	93,54	93,47	91,7	89,17	86,18

        Rata de reducere a intensității carbonului este relativ scăzută datorită creșterii consumului de cărbune utilizat pentru producerea de energie electrică, termică și pentru procesele industriale. Motivele pentru care crește gradul de utilizare a cărbunelui sunt reprezentate de prețul ridicat și disponibilitatea acestuia pe piața internațională. Totodată, în acest sens trebuie menționat și faptul că politica guvernamentală este de a crește siguranța în aprovizionarea cu energie și de a utiliza resursele energetice locale.

4. A.4 Etapa 3. Determinarea plafonului național

   Proiecțiile „de sus în jos” sunt principala sursă de date pentru stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel național, respectiv a plafonului național. Proiecțiile „de jos în sus“ se bazează pe datele furnizate de către operatori în scopul obținerii unei imagini complete și corecte a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile ce intră sub incidența schemei (vezi secțiunea C.2 pentru detalii cu privire la colectarea datelor din chestionare).

   Plafonul național pentru anul 2007 și pentru perioada 2008 — 2012 este prezentat în tabelul următor:

   Plafonul național [număr certificate]	2007	2008 – 2012
   	74.836.235	75.944.352 medie anuală

5. A.5 Etapa 4. Compararea plafonului național cu plafonul indicativ

Plafonul indicativ este determinat ținându-se seama de cantitatea de emisii de CO2 generată de instalațiile aflate sub incidența EU-ETS, de rata de creștere a PIB-ului (din perioada 2003—2007 și din perioada 2003—2010), precum și de reducerea intensității carbonului din aceleași perioade.

Astfel, pentru perioadele analizate se utilizează următoarele formule:

1. 1. pentru plafonul indicativ pentru 2007:

   P.I.2007 = EET 2003 (1+rPIB)4 (1+rIC)4, unde:

2. 2. perioada 1 ianuarie 2008 — 31 decembrie 2012:

P.I.2008 -2012 = EET 2003 (1+rPIB)7 (1+rIC)7, unde:

P.I. = plafonul indicativ;

EET = emisiile de dioxid de carbon generate de sectoarele care intră sub incidența schemei; rPIB = rata de creștere a produsului intern brut în perioada indicată;

rIC = rata intensității carbonului în perioada indicată;

IC = intensitatea carbonului se calculează ca raport între emisia totală de gaze cu efect de seră și 1.000 euro PIB.

Pentru România rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul A11. Plafon indicativ

Sectoare ETS 2003	70,963 mil. tone
Rata medie de creștere a PIB 2003—2007	6,1%
Reducerea medie a intensității carbonului 2003—2007	1,48%
Rata medie de creștere a PIB 2003—2010	6%
Reducerea medie a intensității carbonului 2003—2010	1,25%
Plafon 2007	84,7 mil. tone
Plafon 2012	98,0 mil. tone

1. A.5.1. Analiză

   Evaluarea preliminară a datelor istorice disponibile și a prognozelor referitoare la dezvoltarea economică a României conduce la următoarele concluzii:

   • • rata de creștere a PIB pentru anul 2003 este 6,02%;

   • • rata prognozată a creșterii economice pentru perioada 2005—2010 este 5,8%;

   • • creșterea economică de 5,8 % este cu mult mai mare decât valoarea indicativă prezentată în documentul Comisiei Europene privind Liniile directoare adiționale privind elaborarea NAP pentru perioada 2008—2012;

   • • anul 2000 nu este reprezentativ pentru realizarea prognozelor privind emisiile de GES, datorită procesului semnificativ de restructurare economică, început în 1990 și finalizat în anul 2003.

Prin urmare, pentru România anul 2003 este considerat potrivit ca an de referință pentru evoluția crescătoare a PIB-ului și pentru evoluția descrescătoare a intensității carbonului.

1. B.1 Alocare în 2 pași

   MET ODOLOGIA

   de alocare la nivel de sector

   ANEXA B

   la plan

   Pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, România a folosit abordarea în 2 pași. În primul pas este stabilit plafonul la nivel național, din care se extrage numărul de certificate de emisii de gaze cu efect seră corespunzător rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii și rezervei pentru nou-intrați. Numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră rămas este alocat sectoarelor. În cel de-al doilea pas certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt distribuite fiecărei instalații din cadrul fiecărui sector.

   Această abordare este cea mai potrivită pentru România, deoarece evoluțiile istorice și prognozate ale producțiilor diferă semnificativ între sectoarele care cad sub incidența schemei.

   Metodologia se aplică atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008 — 2012.

2. B.2 Stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul sectoarelor

   La stabilirea plafoanelor pentru cele 8 sectoare, denumite plafon sector, a fost folosită următoarea formulă de calcul:

   unde:

   • — PN = plafon național;

     plafon sector = PN — AT — RNI

   • — AT = rezerva pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii;

   • — RNI = rezerva pentru nou-intrați.

   Calculul rezervei pentru nou intrați și al rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii este prezentat în anexa D și, respectiv, anexa F.

   Metodologia se aplică atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008 — 2012.

3. B.3 Metodologia de alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul fiecărui sector

   Stabilirea numărului de certificate pentru fiecare sector se realizează ținându-se seama de ponderea emisiilor sectorului respectiv în emisiile totale generate de activitățile aflate sub incidența schemei. Ponderea emisiilor sectorului se determină ca raport între emisiile estimate ale sectorului în anul 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012, și emisiile totale estimate ale activităților aflate sub incidența schemei în aceeași perioadă. Ponderea emisiilor calculate este egală cu ponderea numărului de certificate alocate fiecărui sector, după extragerea rezervei pentru nou-intrați și a rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii.

   Alocarea la nivel de sector se determină astfel:

   1. 1. stabilirea sectoarelor;

   2. 2. determinarea emisiilor sectoarelor;

   3. 3. determinarea ponderii emisiilor fiecărui sector în totalul emisiilor generate de activitățile aflate sub incidența schemei;

   4. 4. corecția alocării numărului de certificate pentru sectorul energie1).

   1. B.3.1 Etapa 1: Stabilirea sectoarelor

      Au fost stabilite următoarele 8 sectoare:

      1. 1. sectorul energie;

      2. 2. sectorul rafinare produse petroliere;

      3. 3. sectorul producție și prelucrare metale feroase;

      4. 4. sectorul ciment;

      5. 5. sectorul var;

      6. 6. sectorul sticlă;

      7. 7. sectorul ceramică;

      8. 8. sectorul celuloză și hârtie.

      Emisia la nivel de sector este determinată pe baza producțiilor istorice și prognozate, precum și pe baza ratei de creștere a emisiilor generate de activitatea care intră sub incidența schemei.

      În sectorul energie sunt incluse și instalațiile care aparțin altor sectoare de activitate și care intră sub incidența schemei, deoarece dețin instalații de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20 MW.

   2. B.3.2 Etapa 2: Determinarea emisiilor la nivel de sector

      La nivel de sector emisiile istorice sunt determinate pe baza datelor obținute din cel mai recent Inventar național al emisiilor de GES (1989—2004), disponibil în 2006.

      

      1) Din numărul de certificate alocate sectorului energie se extrage rezerva pentru acordarea bonusului pentru cogenerare şi rezerva JI.

      Rata de creștere a emisiilor sectorului este corelată cu următorii factori:

      1. 1. producția sectorului, creșterea PIB-ului;

      2. 2. evoluția intensității carbonului.

      Intensitatea carbonului la nivel de sector este corelată cu următorii factori:

      1. 1. creșterea eficienței energetice;

      2. 2. schimbarea în utilizare a combustibililor;

      3. 3. schimbarea structurii producției.

   3. B.3.3 Etapa 3: Determinarea ponderii emisiilor fiecărui sector în totalul emisiilor generate de activitățile care intră sub incidența schemei

      Pentru anul 2007, ponderea fiecărui sector se determină ca raport între emisiile prognozate în 2007 (abordarea de „sus în jos”) pentru sectorul respectiv și emisiile totale ale activităților care intră sub incidența schemei din acel an.

      Pentru perioada 2008 — 2012, ponderea fiecărui sector se determină ca medie a ponderii sectorului în acea perioadă. Ponderea sectorului se determină ca raport între emisiile prognozate pentru perioada 2008—2012 (abordarea „de sus în jos”) și emisiile totale ale sectoarelor care intră sub incidența schemei în acea perioadă.

   4. B.3.4 Etapa 4: Corecția numărului de certificate alocate sectorului energie

      Corecția plafonului sectorului energie se realizează prin extragerea:

      • — rezervei pentru acordarea bonusului pentru cogenerare, acest bonus fiind destinat instalațiilor din sectorul energie;

      • — rezervei pentru proiectele tip implementare în comun (JI), respectiv numai a rezervei pentru proiectele JI cu efect indirect asupra emisiilor acestui sector, aceasta corespunzând unor reduceri indirecte de emisii în sectorul energie datorate implementării proiectelor de tip JI.

        Pentru mai multe informații cu privire la rezerva pentru acordarea bonusului pentru cogenerare și rezerva JI, a se vedea anexa E, respectiv anexa F.

4. B.4 Rezultatele alocărilor la nivel de sector

În tabelul de mai jos sunt prezentate alocările propuse sectoarelor ETS:

Tabelul B1. Alocările propuse pe sectoare

SECTOR	ALOCARE (NR. CERTIFICATE)
	2007	2008—2012
Energie	47.046.971	208.674.068
Rafinare produse petroliere	6.286.751	28.818.122
Producție și prelucrare metale feroase	11.835.763	61.654.319
Var	1.102.910	4.908.313
Ciment	7.015.003	41.251.885
Sticlă	392.974	1.618.308
Ceramică	403.194	1.753.842
Hârtie și celuloză	462.766	2.449.411

1. C.1 Abordare

MET ODOLOGIA

de alocare a certificatelor la nivel de instalație

ANEXA C

la plan

Odată stabilit numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru fiecare dintre cele 8 sectoare mai sus menționate, se trece la alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră instalațiilor din cadrul sectorului. Această anexă prezintă metodologia folosită pentru alocarea certificatelor la nivel de instalație.

Metodologia folosită este abordarea istorică, conform căreia numărul de certificate care revine fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiilor instalației din anul relevant în totalul emisiilor generate de acel sector.

Metodologia se bazează pe ipoteza conform căreia ponderea emisiilor unei instalații în cadrul sectorului nu se va schimba în viitor.

Pașii care au fost realizați în cadrul alocării certificatelor la nivel de instalație sunt:

1. 1. determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului, pentru anul relevant;

2. 2. numărul de certificate alocate fiecărei instalații pentru 2007 și perioada 2008—2012 este rezultatul direct al ponderii emisiilor instalațiilor, așa cum a fost determinată în etapa 1, la numărul de certificate aferent sectorului.

Alocarea la nivel de instalație respectă criteriul „la nivel de instalație, alocarea nu este mai mare decât necesarul”, la care se ajunge prin utilizarea următoarei formule:

Ainst. , unde:

Einst.

Einst. = emisiile aferente instalației; Ainst. = alocarea aferentă instalației.

Dacă alocarea la nivel de instalație este mai mare decât emisiile aferente instalației, numărul de certificate adițional care depășește valoarea emisiilor este alocat instalațiilor din sector în baza ponderii fiecărei instalații în cadrul sectorului.

Operatorii pot să utilizeze unități de reducere a emisiilor (ERU) și reduceri de emisii certificate (CER), pentru perioada 2008—2012, în procent de 10% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate fiecărei instalații, prevăzut în Planul național de alocare.

Pentru anul 2007, Agenția Națională pentru Protecția Mediului emite în registrul național certificatele alocate prin Planul național de alocare, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă Planul național de alocare.

Pentru perioada 2008—2012, anual până la data de 28 februarie a fiecărui an, o cincime din numărul total de certificate alocate prin Planul național de alocare.

Aceeași metodologie se aplică atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012. C2 Etapa 1: Determinarea emisiilor la nivel de instalație

C2.1 Determinarea perioadei istorice de referință

Perioadă istorică (perioada de referință) ia în considerare fluctuațiile din activitatea instalației. Pentru fiecare instalație, în perioada de referință se determină anul relevant, respectiv emisiile relevante, ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință.

Perioada de referință este 2001—2004. Alegerea acestei perioade este bazată pe următoarele considerații:

• — 2004 este cel mai recent an pentru care sunt disponibile date la nivel național, ceea ce face posibilă o imagine reală asupra emisiilor de GES, inclusiv a celor generate de instalațiile care intră sub incidența ei. Mai mult, fiind cel mai recent inventar național (trimis de România în 2006), are cel mai ridicat grad de acuratețe și siguranță a datelor;

• — se consideră ca necesară și suficientă o perioadă de 4 ani pentru a ține cont de fluctuațiile în activitatea instalației.

  C2.2 Identificarea instalațiilor

  În luna aprilie 2006 a început procesul de identificare a instalațiilor și de colectare a datelor, cu ajutorul agențiilor locale pentru protecția mediului, a ministerelor, a Camerei de Comerț și Industrie și a asociațiilor de ramură.

  Instalații identificate, inclusiv după procesul de consultare a publicului, sunt următoarele:

  Tabelul C1. Instalații identificate pe sectoare

  	2007	2008–2012
  Energie	152*)	146*)
  Rafinare produse petroliere	9	9
  Producere și prelucrare metale feroase	18	15
  Ciment	7	7
  Var	7	5
  Sticlă	8	7
  Ceramică	30	28
  Celuloză și hârtie	11	10
  Total instalații ETS	244	229

  *) Include 4 instalații cu funcționare 100% pe biomasă și emisii zero, care sunt monitorizate.

  Figura 9. Instalații identificate

  

  Instalațiile identificate care intră sub incidența schemei și cărora nu li se alocă certificate, deoarece funcționează pe biomasă, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

  Tabelul C2. Instalațiile identificate care funcționează pe biomasă și care intră sub incidența schemei, dar cărora nu li se alocă certificate

  	2007	2008–2012
  Energie	4	4
  Producție și prelucrare metale feroase	0	0
  Industria minerală	0	0
  Alte activități	0	0
  Total instalații cărora nu li se alocă certificate	0	0

  C2.3 Colectarea datelor la nivel de instalație

  Prin intermediul unui chestionar, operatorilor le-au fost solicitate următoarele informații:

• — informații generale cu privire la instalație (adresă, date de contact etc.);

• — schema procesului tehnologic;

• — producția istorică și prognozată a instalației;

• — consumul istoric și prognozat de combustibil și materii prime.

Formatul chestionarului a fost elaborat astfel încât să permită operatorilor furnizarea datelor necesare pentru calculul emisiilor, în conformitate cu prevederile Liniilor directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Chestionarele completate au fost returnate, atât în format electronic, cât și în format hârtie. Procesul de colectare și verificare a datelor a fost coordonat și verificat de două ori de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), sub supravegherea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA).

C2.4 Evaluarea și verificarea datelor transmise

Datele furnizate de către operatori au fost supuse verificării independente de către ANPM, astfel:

1. 1. informațiile istorice au fost comparate cu informațiile existente din alte surse disponibile (rapoarte sectoriale, rapoartele companiilor etc.);

2. 2. au fost verificate caracterul complet, acuratețea, corectitudinea și consistența datelor;

3. 3. ținându-se cont de creșterea de capacitate/închiderea parțială a instalațiilor, s-au realizat comparații între producție și consumurile de combustibil și materii prime și emisiile generate.

   Datele privind prognozele de producții și consum furnizate de către operatori nu au stat la baza alocării. Alocarea s-a realizat pe baza proiecțiilor „de sus în jos”.

   C2.5 Calculul emisiilor istorice și prognozate

   Abordare

   Pe baza datelor verificate privind producțiile și consumurile istorice și prognozate au fost calculate emisiile istorice și prognozate pentru fiecare instalație, de către ANPM, în conformitate cu Liniile directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum urmează:

   consum combustibil x factor de emisie x factor de oxidare1)

   

   1) Pentru toți combustibilii și materiile prime s-a utilizat factorul de oxidare 1.

   Emisiile totale ale instalației au fost determinate prin luarea în considerare atât a emisiilor de proces, cât și a emisiilor de ardere. De exemplu, metoda bilanțului materii intrate-ieșite a fost utilizată în cazul sectorului producere și prelucrare metale feroase, precum și al sectorului de prelucrare.

   Factorii de emisie folosiți

   Factorii de emisie folosiți pentru determinarea emisiilor istorice și a celor prognozate sunt cei indicați de Liniile directoare IPCC, revizuite – 1996. Există și câteva excepții de la documentul anterior menționat, deoarece acesta nu furnizează factori de emisie pentru anumite tipuri de combustibil și materii prime, utilizate în activități care intră sub incidența schemei. În aceste cazuri particulare au fost folosiți factori de emisie proveniți din alte surse oficiale.

   Factorii de emisie utilizați sunt prezentați în tabelul următor:

   Tabelul C3. Factori de emisie pentru combustibili și materii prime

   Combustibil	Factori de emisie (tCO2/TJ)	Sursa
   A) Combustibili lichizi
   Combustibili primari
   Petrol brut	73,3	IPCC, 1996[1]
   Emulsie bituminoasă	80,7	IPCC, 1996
   Gaze naturale lichefiate	63,1	IPCC, 1996
   Combustibili secundari
   Benzină	69,3	IPCC, 1996
   Kerosen[2]	71,9	IPCC, 1996
   Motorină	74,1	IPCC, 1996
   Păcură	77,4	IPCC, 1996
   Gaz petrol lichefiat (GPL)	63,1	IPCC, 1996
   Etan	61,6	IPCC, 1996
   Benzină grea	73,3	IPCC, 1996
   Bitum	80,7	IPCC, 1996
   Lubrifianți	73,3	IPCC, 1996
   Cocs de petrol	100,8	IPCC, 1996
   Materie primă pentru rafinare	73,3	IPCC, 1996
   Alte produse petroliere	73,3	IPCC, 1996
   B) Combustibili solizi
   Combustibili primari
   Antracit	98,3	IPCC, 1996
   Cocs	94,6	IPCC, 1996
   Cărbune bituminos	94,6	IPCC, 1996
   Cărbune subbituminos	96,1	IPCC, 1996
   Lignit	101,2	IPCC, 1996
   Șisturi bituminoase	106,7	IPCC, 1996
   Turbă	106	IPCC, 1996
   Combustibili secundari
   BKB	94,6	IPCC, 1996
   Gaz de cocserie	108,2	IPCC, 1996
   C) Combustibili gazoși
   Monoxid de carbon	155,2	Bazat pe NCV din 10.12 TJ/ t[3]
   Gaz natural (uscat)	56,1	IPCC, 1996
   Metan	54,9	Bazat pe NCV din 50.01 TJ/ t[4]
   Hidrogen	0	Nu conține carbon.
   Gaz de furnal	241,8	IPCC
   Gaz de cracare	100,8	Corinair
   Gaz de combustie de la fabricile de hidrogen	57	Corinair
   Gaz de rafinărie	66,7	3,667(tCO2/tC) x 18,2(tC/TJ)

   Materie primă	Factori de emisie (tCO2/t)	Sursa
   CaCO3	0,44	Dependent de conținutul de carbon
   MgCO3	0,522	Dependent de conținutul de carbon
   Na2CO3	0,415	Dependent de conținutul de carbon
   BaCO3	0,223	Dependent de conținutul de carbon
   Marmură	0,44	Dependent de conținutul de carbon
   CaCO3—MgCO3	0,477	Dependent de conținutul de carbon
   Mg (CO3)2	0,784	Dependent de conținutul de carbon
   Minereu de fier	0,15	IPCC GL 2006
   Deșeuri de la turnătoria de fier	0,15	IPCC GL 2006
   Deșeuri de oțel	0,04	IPCC GL 2007
   Deșeuri de fier	0,15	IPCC GL 2007
   Electrozi de grafit	3,007	Furnale cu arc electric — electrozi de carbon (0,82%) — IPPC
   Deșeuri de la electrozii de grafit	3,043	Furnale cu arc electric — sarcina carbon (0,83% C) — IPPC
   Minereu de fier	0,15	Valoare pentru fontă
   Cocs de petrol	3,19	IPCC GL 2006
   Ca C2	1,375	Calculat
   Cenușă (1,5%C)	0,055	FE = 3,664 t CO2/t C x 0,015

   C3. Etapa 2: Determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului

   Determinarea anului relevant pentru fiecare instalație (definit ca emisia relevantă) se face ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. În acest mod se stabilește anul relevant. Pentru a se dezavantaja instalațiile cu o evoluție constantă sau crescătoare privind dezvoltarea, se aplică un factor de continuitate, pentru ajustarea emisiilor, așa cum este prezentat în formula următoare:

   REL.Einst.i = [ ∑Emax (2 din 4)]/2 x Fcont, unde:

   ∑Emax (2 din 4) = suma a 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință Fcont = factorul de continuitate, care se determină astfel:

   1. a) dacă QREL / Q2007 < 0,95, atunci Fcont = 105%;

   2. b) dacă 0,95 ≤ QREL/ Q2007 < 1,1, atunci Fcont = 103%;

QREL = media producției realizate în cei 2 ani din perioada de referință (2001—2004) cu emisiile cele mai mari;

Q2007 = producția prognozată a instalației în anul 2007.

Emisia relevantă a fiecărui sector este determinată ca sumă a tuturor emisiilor instalațiilor:

REL.ES = REL.Einst.i

Ponderea emisiei instalației în cadrul sectorului se calculează pe baza emisiei relevante a instalației (în perioada de referință) și a emisiei relevante a sectorului, așa cum este prezentat în următoarea formulă:

pinst.i. = REL.Einst.i/REL.ES, unde:

pinst.i = ponderea emisiei instalației (i) în cadrul sectorului; REL.Einst.i = emisiile instalației (i) în anul relevant; REL.ES = emisiile relevante ale sectorului (S).

REL.ES = ∑(REL.Einst.i + Einst.j)

Emisiile relevante ale sectorului sunt calculate ca sumă a emisiilor instalațiilor cu date istorice și a emisiilor instalațiilor fără date istorice (Einst.j)

Ponderea instalației determinată pentru anul 2007 este aceeași cu cea pentru 2008—2012.

C4. Etapa 3: Determinarea numărului de certificate alocate la nivelul instalației

C4.1 Abordare

Abordare generală privind alocarea

Numărul de certificate alocate fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiei instalației în cadrul sectorului.

Bonusul pentru cogenerare și bonusul pentru acțiunile timpurii

În condițiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, instalațiilor li se poate acorda bonusul pentru cogenerare (BCOG) sau bonusul pentru acțiuni timpurii (BEA). În cazul în care o instalație este eligibilă pentru obținerea ambelor bonusuri, aceasta va primi numai bonusul aferent cogenerării. Pentru mai multe detalii a se vedea anexele F și G.

Alocarea certificatelor pentru instalații fără date istorice în perioada de referință

Alocarea pentru instalațiile fără date istorice a fost determinată în mod diferit față de instalațiile cu date istorice în perioada de referință. Instalațiile fără date istorice sunt cele pentru care nu există date în cel puțin 2 ani în cadrul perioadei de referință. În acest caz, alocarea se bazează pe media emisiei specifice a subsectorului în perioada de referință și pe producția prognozată a instalației.

Media emisiei specifice pentru fiecare sector a fost stabilită în baza următoarelor considerente:

• — tipul activității și al producției;

• — tipul tehnologiei;

• — tipul combustibililor și al materiilor prime.

S-a utilizat media emisiei subsectorului pentru a ilustra cât mai bine activitatea instalației și pentru a nu se face discriminări în cadrul sectorului.

C4.2 Formulele de calcul

Alocarea certificatelor la nivel de instalație se face după formula:

Ainst.i = pinst.i. x AS + BCOG (sau BAT),

unde:

AS = alocarea pentru sectorul (S); Ainst.i = alocarea pentru instalația (i);

pinst.i = ponderea emisiilor instalației (i) în cadrul sectorului; BCOG = bonus pentru cogenerare;

BAT = bonus pentru acțiuni timpurii.

Alocarea certificatelor în cazul instalațiilor fără date istorice în perioada de referință:

Ainst.j = pinst.j. x AS + BCOG (sau BAT)

pinst.j. = Einst.j/ES

Einst.j = Esmspr x Qp x 95%,

unde:

Ainst.j = alocarea certificatelor în cazul instalației (j) pentru care nu există date relevante pentru cel puțin 2 ani în perioada de referință;

AS = alocarea pentru sectorul (S);

pinst.j = ponderea emisiilor instalației (i) în cadrul sectorului;

ES = emisia totală pentru sectorul (S), în perioada de referință, în anul relevant;

Esmspr = emisia specifică medie a subsectorului în perioada de referință, pe baza tipului de combustibili și a tipului de tehnologii folosite;

Qp = producția prognozată a instalației respective pentru anul 2007; 95% = factor de credibilitate a datelor.

D.1 Abordare

INST ALAȚIILE

nou-intrate și închiderea instalațiilor

ANEXA D

la plan

Metodologia de alocare a certificatelor pentru instalațiile nou-intrate în schemă este aceeași atât pentru 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.

D1.1 Principiile alocării

Alocarea pentru instalațiile nou-intrate se va face dintr-o rezervă pentru nou-intrați (RNI).

Alocarea pentru instalațiile nou-intrate se realizează cu titlu gratuit.

RNI se gestionează la nivel național și va fi disponibilă pentru instalațiile nou-intrate din toate sectoarele care intră sub incidența schemei, la începutul perioadei, respectiv anul 2008. RNI este extrasă din plafonul național înainte de determinarea numărului de certificate alocate sectoarelor.

Certificatele din această rezervă se alocă după principiul „primul venit, primul servit”. În cazul în care rezerva se epuizează, operatorii trebuie să cumpere de pe piață certificatele necesare.

D1.2 Estimarea dimensiunii rezervei pentru instalațiile nou-intrate

Dimensiunea RNI a fost estimată pe baza datelor furnizate de către operatori prin intermediul chestionarelor (vezi anexa C — detalii cu privire la colectarea datelor), dar și al programelor și strategiilor guvernamentale, care impun sau încurajează construcția de noi capacități sau extinderea celor existente. RNI include un număr de certificate pentru instalațiile nou-intrate identificate, precum și un număr suplimentar de certificate pentru posibilii nou-intrați necunoscuți la momentul elaborării PNA.

D1.3 Eligibilitate și aplicabilitate

Instalația nou-intrată este o instalație nouă sau o instalație existentă care a obținut autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră sau revizuirea acesteia, ulterior notificării PNA către Comisia Europeană. Instalațiile identificate după trimiterea PNA Comisiei Europene se consideră instalații nou-intrate.

D1.4 Certificate neutilizate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate

Dacă la sfârșitul perioadei 2008—2012 rămân neutilizate certificate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate acestea sunt valorificate prin licitație.

D2. Determinarea numărului de certificate alocate instalațiilor nou-intrate

D2.1 Principii generale privind determinarea

Instalațiile nou-intrate vor primi 95% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră calculat.

Pentru a fi sigur că cei care solicită certificate din RNI nu transmit prognoze optimiste privind producția, operatorul trebuie să furnizeze ANPM informații cu privire la regimul de funcționare a instalației până în 2012, cu 90 de zile înainte de începerea activității (prognoze privind producția, consumuri de combustibil și materii prime).

D2.2 Condiții speciale pentru instalațiile noi de cogenerare

Pentru a compensa faptul că instalațiile de cogenerare existente primesc un bonus, s-a decis ca pentru instalațiile noi de cogenerare să se acorde 99% din numărul de certificate calculat. Măsura are rolul de a încuraja utilizarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic.

D2.3 Formula de calcul

Alocarea pentru instalațiile noi de cogenerare se va face după următoarea formulă:

Ainst.ni = E.S. BAT x Qp x F,

unde:

Ainst.ni = alocarea aferentă instalației noi; E.S.BAT = emisia specifică prevăzută în BAT;

Qp = producția prognozată a instalației respective pentru 2007 și/sau 2008—2012; F = 99%, pentru instalațiile de cogenerare;

F = 95%, pentru toate celelalte tipuri de instalații.

Pentru instalațiile cu putere termică medie sub 50 MW se va considera, de asemenea, emisia specifică din BAT-ul pentru instalații mari de ardere.

D3. Închiderea definitivă a instalațiilor

O instalație este considerată închisă definitiv atunci când pentru o perioadă de minimum un an calendaristic — de la 1 ianuarie până la 31 decembrie — sunt întrunite simultan următoarele condiții:

1. a) nu se mai desfășoară niciuna dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006;

2. b) producția este egală cu zero;

3. c) emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;

4. d) instalația respectivă nu se mai deschide în viitor.

Toate certificatele alocate instalației rămân valabile pentru anul în care închiderea definitivă este notificată de operator autorității competente pentru protecția mediului. Începând cu anul calendaristic ulterior închiderii, certificatele nu mai sunt alocate instalației, fiind transferate în RNI.

Un operator a cărui instalație se va închide are obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului cu privire la încetarea oricărei activități listate în anexa I a directivei.

D4. Dimensiunea rezervei pentru nou-intrați

Perioada	2008–2012
RNI	22.783.307
Pondere în plafonul național (%)	6%

E1. Principii

REZER V A

pentru proiectele de tip implementare în comun (rezerva JI)

ANEXA E

la plan

România a aprobat deja un număr de proiecte JI, prezentate în cap. 9 al acestui document, și intenționează să aprobe și să găzduiască proiecte JI și în viitor, în conformitate cu prima Strategie națională a României privind schimbările climatice (Hotărârea Guvernului nr. 645/2005) și primul Plan de acțiune privind schimbările climatice (Hotărârea Guvernului nr. 1.877/2005) pentru perioada 2005—2007. Ținând seama de prevederile directivelor 2003/87/CE și 2004/101/CE și ale noii Decizii 2006/780/CE, România a inclus o rezervă JI în PNA. Prezenta anexă descrie metodologia utilizată pentru determinarea rezervei JI. Rezerva JI inclusă în PNA al României acoperă atât proiectele JI cu posibil efect de dublă contabilizare, atât direct, cât și indirect. Certificatele aferente proiectelor JI cu posibil efect indirect de dublă contabilizare au fost extrase din numărul total de certificate propuse spre alocare sectorului energie inclus în PNA, iar certificatele aferente proiectelor JI cu posibil efect direct de dublă contabilizare au fost

extrase din certificatele alocate instalației la care se desfășoară respectivul proiect JI.

Definițiile reducerilor de emisii directe și indirecte au fost utilizate conform prevederilor Deciziei 2006/780/CE.

Lista proiectelor JI inclusă în cap. 9 al PNA prezintă doar denumirea, situația și metodologia dublei contabilizări a tuturor proiectelor JI din România (inclusiv proiectele care nu se suprapun cu instalații EU ETS). Suplimentar, au fost incluse în PNA anexele (I și II) completate conform formatelor standard cuprinse în Decizia Consiliului 2006/780/CE.

Proiectele JI pot genera ERU-uri doar în prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto 2008—2012. Luând în considerare faptul că, pentru reducerile de emisii rezultate din unele proiecte JI înainte de 2008, România a acceptat să transfere „credite timpurii” sub formă de AAU-uri, a fost, de asemenea, inclusă în PNA și o rezervă JI pentru anul 2007. Având în vedere că AAU-urile pot fi transferate doar din 2008, doar certificatele aferente instalațiilor unde sunt implementate proiecte JI au fost extrase și incluse în rezerva JI calculată pentru anul 2007, considerându-se că ele vor fi returnate operatorilor în situația în care proiectele JI nu generează „credite timpurii” la sfârșitul lui 2007. În acest caz, alocarea pentru instalația respectivă a fost micșorată cu numărul de certificate prevăzut la acea instalație în anexa I pentru anul 2007, în același fel ca pentru perioada 2008—2012.

Rezerva JI pentru anul 2007 cuprinde certificatele pentru 8 proiecte JI cu „credite timpurii” în 2007 incluse în anexa I, numărul total de certificate fiind 492.879, din care:

— direct: 202.976;

— indirect: 289.903.

E2. Anexa I aferentă rezervei JI

Anexa I aferentă rezervei JI cuprinde 12 proiecte JI care au obținut deja scrisoarea de aprobare din partea Guvernului României la data trimiterii oficiale a PNA. Numărul total de certificate din anexa I este 3.452.214, din care:

— direct: 1.360.849;

— indirect: 2.092.365.

E3. Anexa II aferentă rezervei JI

Anexa II aferentă rezervei JI cuprinde 3 proiecte JI care au obținut deja scrisoarea de susținere din partea Guvernului României sau care au trimis deja un PIN (Project Idea Note) și un grup special de proiecte JI posibil a fi dezvoltate în viitor în domeniul utilizării resurselor regenerabile de energie și a promovării cogenerării de mică putere și care sunt în curs de discuții cu dezvoltatorii de proiecte. Numărul total de certificate din anexa II este 3.854.846, din care:

— direct: 95.824;

— indirect: 3.759.022.

E4. Dimensiunea rezervei JI

Dimensiunea rezervei JI în anul 2007:

	2007
Rezerva JI	Certificate	% din plafon național
	492.879	0,66%

Dimensiunea rezervei JI în perioada 2008—2012:

	2008—2012
Rezerva JI	Certificate	% din plafon național
	7.266.860	1,91%

E5. Surplusul de certificate

În perioada 2008—2012, certificatele din anexa II care nu sunt transformate în AAU-uri până la 31 decembrie 2012 vor fi anulate.

MET ODOLOGIA

de calcul pentru bonusul de cogenerare eficientă

F1. Motivare și principii generale

ANEXA F

la plan

România consideră că implementarea schemei reprezintă un impuls pentru promovarea tehnologiilor curate și eficiente din punct de vedere energetic. Planul național de alocare al României pentru fazele I și II ia în considerare beneficiile de mediu aduse de instalațiile care produc combinat energie electrică și energie termică, prin alocarea unui număr suplimentar de certificate instalațiilor de cogenerare.

Bonusul este oferit atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.

Pentru a se asigura că instalațiile de cogenerare nu vor primi un număr de certificate mai mare decât necesarul, au fost luate următoarele măsuri:

• — alocarea pentru o instalație existentă include atât alocarea de bază, cât și bonusul;

• — diferențele între alocare și necesar, pentru fiecare an, au fost verificate în cadrul programului de alocare;

• — în situația în care alocarea pentru o instalație este mai mare decât necesarul, diferența este extrasă de la instalația respectivă și redistribuită celorlalte instalații prin reiterații în cadrul programului de alocare, utilizându-se aceleași principii.

F2. Criterii de eligibilitate

Bonusul pentru cogenerare se calculează pe baza reducerii emisiilor de dioxid de carbon datorate economiei de combustibil, ca urmare a utilizării cogenerării, comparativ cu producerea separată a energiei electrice și energiei termice.

Bonusul pentru cogenerare se acordă pentru instalațiile existente dacă îndeplinesc următoarele condiții:

1. 1. eficiența globală a instalației este de minimum 65%. Formula pentru calcularea acesteia este: EFCOG = 100 x (EECOG + ETCOG)/cCOG, unde:

   EFCOG = eficiența producerii energiei electrice și termice în cogenerare (%); EECOG = energia electrică produsă în cogenerare în anul (s), exprimată în (MWh);

   ETCOG = energia termică utilă produsă în cogenerare, în anul (s), exprimată în (MWh);

   cCOG = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, în anul (s), exprimată în (MWh);

   s = unul din cei 2 ani din perioada de referință 2001—2004, utilizați în calculul emisiilor (în care EFCOG este cea mai mare);

2. 2. economia de combustibil obținută comparativ cu producerea separată a energiei electrice și termice. Economia de combustibil se calculează cu formula:

E.C. = [(EECOG/cCOG)/ EF.EESEP +(ETCOG /cCOG)/ EF.ETSEP) -1], unde:

E.C. = economia de combustibil raportată la consumul de combustibil în cogenerare; EECOG = energia electrică produsă în cogenerare, exprimată în TJ;

ETCOG = energia termică utilă în cogenerare, exprimată în TJ;

EF.EESEP = eficiența producerii separate de energie electrică în centrale din România (31,85%)1);

EF.ETSEP = eficiența producerii separate a energiei termice în centrale termice în România, cu o valoare de 87,56%2);

cCOG = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, exprimat în TJ.

F3. Calculul bonusului de cogenerare

Bonusul pentru cogenerare se calculează astfel:

BCOG.inst.i = 50% x E.C. x CCOG x E.S.sist.comp., unde: BCOG.inst.i = bonusul pentru cogenerare pentru instalația (i);

E.C. = economia de combustibil;

CCOG = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, exprimat în TJ/an, reprezentat ca medie a consumurilor de combustibil pentru cei 2 ani din perioada de referință pentru care s-au determinat emisiile;

E.S. sist.comp. = emisia specifică GES pe unitatea de combustibil consumat în sistem comparativ, determinată ca emisie specifică a centralelor ce funcționează pe gaz natural, cu o valoare de 0,06 tCO2/TJ (în baza datelor pentru 2004 transmise de către Institutul Național de Statistică la IEA—EUROSTAT— UNECE).

Datele pentru calculul eficienței obținute ca urmare a utilizării cogenerării sunt luate din perioada 2001—2004.

Instalațiile noi de cogenerare

Unitățile noi de cogenerare beneficiază de aceleași tratament ca și cele existente. La alocarea de certificate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate (RNI), acestea vor beneficia de un regim special, comparativ cu celelalte instalații care aplică pentru certificate din rezervă.

Vezi anexa D cu privire la alocarea către nou-intrați.

G1. Motivare

MET ODOLOGIA

pentru determinarea bonusului pentru acțiunile timpurii

ANEXA G

la plan

Criteriul 7 al anexei III a Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 oferă posibilitate României de a lua în considerare opțiunea acordării bonusului pentru acțiunile timpurii (AT).

Perioada de referință este 2001—2004. Emisiile relevante sunt calculate ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. Această abordare este favorabilă instalațiilor care au realizat investiții care au condus la reduceri de emisii din anul 2003.

În perioada anterioară anului 2003, ca urmare a privatizării începute la mijlocul anilor ’90, multe companii au investit în măsuri voluntare de eficiență energetică.

România dorește să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998—2002. Acțiunile timpurii din această perioadă vor fi luate în considerare prin acordarea unei bonus operatorilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, atât pentru 2007, cât și pentru 2008—2012.

G2. Criterii de eligibilitate

Instalațiile din toate sectoarele sunt eligibile pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii.

Acțiunile timpurii trebuie corelate cu investițiile realizate care au generat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

1) Valoare conform datelor din anul 2004, raportate de Institutul Național de Statistică la IEA—EUROSTAT—UNECE.

2) Idem nota 1).

Proiectul calificat drept acțiune timpurie trebuie să fie un proiect din care să rezulte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 1998—2002.

Reducerea de emisii rezultată trebuie să fie adițională reducerilor obligatorii (rezultate din implementarea legislației Uniunii Europene sau naționale) la momentul realizării proiectului.

Nu este posibilă primirea simultană a bonusului pentru acțiuni timpurii și a bonusului pentru cogenerare.

Nu se fac diferențieri între instalațiile deținute de stat și cele private.

G3. Calculul bonusului

Bonusul pentru acțiuni timpurii este calculat cu formula:

BAT.inst.i = (E.S.ip – E.S.dp) x [Qmin(2 din 4)]/2, unde: BAT.inst.i = bonus pentru acțiuni timpurii pentru instalația (i);

E.S.ip = emisia specifică a instalației înainte de implementarea proiectului;

E.S. dp = emisia specifică a instalației după implementarea proiectului;

Qmin(2 din 4) = suma producțiilor minime pentru 2 ani din perioada de referință.

Unitatea de măsură pentru producție este cea specifică diferitelor tipuri de produse (ex: „MWh” pentru energie, „tone oțel” pentru metale feroase, „tone var” pentru var etc.), iar perioada de referință este 2001—2004.

G4. Procedura de aplicare, verificare a datelor și aprobare a bonusului pentru acțiuni timpurii

Procedura de aplicare și verificare a datelor a fost coordonată de ANPM. MMGA a decis asupra criteriilor de eligibilitate care trebuie îndeplinite pentru acordarea bonusului.

Operatorii au avut ocazia de a se înscrie pentru obținerea bonusului prin furnizarea către ANPM a următoarelor informații:

• — emisiile anuale GES în perioada 1998—2002 (emisia specifică înainte și după implementarea proiectului);

• — descrierea detaliată a proiectului;

• — informații privind adiționalitatea proiectului.

Datele furnizate de către operatori au fost verificate prin intermediul aceleiași proceduri, utilizată pentru determinarea emisiilor istorice.

G5. Dimensiunea bonusului pentru acțiuni timpurii

Rezerva pentru premierea acțiunilor timpurii cuprinde, pentru 2007, 3.895.034 certificate, respectiv pentru perioada 2008—2012, 3.403.451 certificate anual (adică 17.017.256 pentru toată perioada). Deoarece sunt eligibile instalații din toate sectoarele, această rezervă va fi extrasă din plafonul național.

ANEXA H

la plan

EXPLICAȚII

asupra bankingului

Bankingul reprezintă posibilitatea utilizării numărului de certificate emise într-o perioadă (și neutilizate în acea perioadă) în perioada/perioadele următoare.

H1. Intrabanking în perioada 2008—2012

În cadrul perioadei 2008—2012, certificatele emise sunt valabile pentru întreaga perioadă, inclusiv în primele 4 luni ale perioadei următoare. Astfel, certificatele emise într-o perioadă sunt valabile până la sfârșitul lunii aprilie a perioadei subsecvente.

Certificatele care nu au fost predate sau anulate la sfârșitul unui an, în cadrul unei perioade de comercializare, pot fi utilizate pentru îndeplinirea obligațiilor pentru anul următor, în cadrul aceleiași perioade. Ca urmare, este permisă reportarea numărului de certificate dintr-un an în altul (de exemplu, din 2008 în 2009) în cadrul perioadei 2008—2012.

H2. Banking între anul 2007 și perioada 2008—2012

România nu permite bankingul din anul 2007 în perioada 2008—2012. Transferul certificatelor de la o perioadă la alta va avea efect asupra volumului cantității atribuite AAU și asupra capacității României de a-și atinge angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, asumat prin Protocolul de la Kyoto. Pe termen mediu și lung, pot apărea implicații diverse asupra posibilităților de dezvoltare economică.