DECIZIE nr. 915 din 18 octombrie 2007referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 773 din 14 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorAntonia Constantin - procurorClaudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Comercial şi contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează Curtea că partea Nichita Gheorghe a transmis la dosar concluzii scrise, formulate de avocatul acesteia, în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Ulterior, a trimis Curţii prin fax o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, susţinând că acelaşi avocat se află, din motive medicale, în imposibilitate de a se prezenta la termenul de faţă, noul termen solicitat fiind necesar pentru angajarea altui apărător. Nu anexează nicio dovadă în sensul celor susţinute.Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată, arătând că cererea nu se justifică, în condiţiile expuse de magistratul-asistent.Curtea respinge cererea de amânare şi acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public pentru a pune concluzii asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Acesta solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că restrângerile prevăzute prin dispoziţiile legale criticate se circumscriu condiţiilor enumerate de art. 53 din Constituţie, posibilitatea impunerii prin lege a unor limite în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la exprimare sau a dreptului la asociere de către anumite persoane care deţin funcţii publice sau prestează activităţi politice fiind recunoscută şi de jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Cauza Oberschlick împotriva Austriei,1991. În plus, nu se poate susţine crearea unei situaţii discriminatorii între categoria consilierilor locali sau judeţeni şi cea a primarilor, atât timp cât aceştia nu se află în situaţii juridice identice.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 709/99/2007, Tribunalul Iaşi - Comercial şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali". Excepţia a fost ridicată de Dumitru Anchidin într-o cauză de contencios administrativ, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unei hotărâri a Consiliului Local al Municipiului Iaşi.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, prin care se instituie o nouă cauză de încetare de drept a mandatului de consilier local, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, prin pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, restrânge, în mod nejustificat, exercitarea dreptului constituţional la asociere, libertatea de exprimare şi libertatea conştiinţei a persoanei care, având calitatea de consilier local ales pe listele unui anumit partid politic, nu mai poate opta, sub sancţiunea încetării de drept a mandatului, pentru un alt partid politic care să îi reflecte mai bine opţiunile politice. Astfel, dispoziţiile legale criticate pun la dispoziţia conducerilor locale sau naţionale ale unor partide politice o modalitate foarte eficientă de a suprima orice diversitate de opinie în rândurile membrilor de partid care sunt şi consilieri locali şi de a asigura, astfel, "un vot" al acestora, într-un mod nedemocratic. Deşi se recunoaşte că scopul dispoziţiilor legale criticate este acela de a elimina "traseismul politic", se susţine că respectarea principiului pluralismului politic într-o societate democratică şi a drepturilor fundamentale invocate reprezintă un imperativ ce trebuie respectat atât de legiuitor, cât şi de partidele politice, care trebuie să-şi adapteze funcţionarea după prevederile Constituţiei.În plus, se susţine că textul legal criticat instituie şi o stare de discriminare între aceeaşi categorie de persoane - cea a aleşilor locali -, întrucât primarii nu sunt supuşi aceleiaşi reglementări prin care se prevede încetarea de drept a mandatului în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales, aşa cum este cazul consilierilor locali. Astfel, Legea nr. 393/2004 prevede că şi cauză de încetare de drept a mandatului de primar pierderea prin demisie a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, în timp ce pentru consilierii locali legea nu distinge între cauzele ce au determinat pierderea acestei calităţi.Tribunalul Iaşi - Comercial şi contencios administrativ apreciază că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate, acesta având natura unei măsuri "atât de necesare într-o societate democratică", aceea de a asigura decenţa şi morala politică în rândul aleşilor locali.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu conţin niciun fel de prevedere de natură să aducă atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Legea fundamentală, acesta aplicându-se tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără privilegii şi fără discriminări. Mai mult, se precizează că distincţia dintre categoria consilierilor locali sau judeţeni şi cea a primarilor nu vizează calitatea de cetăţeni egali în faţa legii şi a autorităţilor publice a persoanelor care îndeplinesc mandatele respective, ci priveşte două categorii diferite de "aleşi locali", reglementate în mod corespunzător, în raport cu statutul distinct al acestora. Se mai menţionează că prevederile art. 29 alin. (1) şi (2) şi ale art. 30 alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocate de autorul excepţiei, nu au incidenţă în cauză, deoarece textul legal criticat nu cuprinde nicio dispoziţie de natură să îngrădească libertatea conştiinţei sau libertatea de exprimare. Mai mult, art. 21 din Legea nr. 393/2004 stabileşte că "Aleşii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". De asemenea, nu pot fi reţinute nici criticile vizând încălcarea art. 40 din Constituţie, deoarece textul legal criticat nu împiedică exercitarea dreptului de asociere, "ci stabileşte o cauză de încetare a mandatului de consilier local/judeţean, ca o consecinţă a pierderii calităţii de membru al partidului politic/organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, indiferent de motivul acestei pierderi -, aceasta din urmă calitate fiind, de altfel, cea care a asigurat dobândirea mandatului respectiv."Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Principiul egalităţii, invocat în cauză, nu înseamnă uniformitate, astfel încât situaţiile obiectiv diferite în care se află diferiţi cetăţeni impun şi un tratament juridic distinct, fără ca aceasta să reprezinte un privilegiu pentru unii şi discriminare pentru alţii. În plus, susţine că dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 40 şi art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauza de faţă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi motivării autorului, dispoziţiile "art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. În realitate, obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006. Textul criticat are următorul conţinut: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: [...]h^1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales."În opinia autorului excepţiei, textul de lege atacat contravine, în ordinea invocării lor, prevederilor constituţionale ale art. 40 - "Dreptul de asociere", art. 53 -"Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi", art. 30 alin. (1) şi (2) cu privire la libertatea de exprimare, art. 29 alin. (1) şi (2) cu referire la libertatea conştiinţei şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.Examinând prezenta cauză, Curtea Constituţională reţine că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali instituie, pe lângă cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, un nou caz - "pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale" pe a cărei listă a fost ales.Curtea reţine că aceste dispoziţii au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului.Curtea constată că textul criticat nu conţine prevederi contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, acesta aplicându-se deopotrivă consilierilor locali sau judeţeni care şi-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale, fără niciun fel de privilegii sau discriminări. Cât priveşte pretinsa discriminare între consilierii locali sau judeţeni, pe de o parte, şi primari, pe de altă parte, se observă că distincţia pe care o face textul asupra modalităţii de încetare a mandatului vizează două categorii diferite de aleşi locali, supuşi unui statut distinct atât prin Legea nr. 393/2004, cât şi prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.Asupra celorlalte prevederi constituţionale invocate de autorul excepţiei - art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 40 şi art. 53, Curtea constată că acestea nu au incidenţă asupra cauzei de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Comercial şi contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi--------------
| EMITENT |
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorAntonia Constantin - procurorClaudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Comercial şi contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent informează Curtea că partea Nichita Gheorghe a transmis la dosar concluzii scrise, formulate de avocatul acesteia, în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Ulterior, a trimis Curţii prin fax o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, susţinând că acelaşi avocat se află, din motive medicale, în imposibilitate de a se prezenta la termenul de faţă, noul termen solicitat fiind necesar pentru angajarea altui apărător. Nu anexează nicio dovadă în sensul celor susţinute.Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată, arătând că cererea nu se justifică, în condiţiile expuse de magistratul-asistent.Curtea respinge cererea de amânare şi acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public pentru a pune concluzii asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Acesta solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că restrângerile prevăzute prin dispoziţiile legale criticate se circumscriu condiţiilor enumerate de art. 53 din Constituţie, posibilitatea impunerii prin lege a unor limite în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la exprimare sau a dreptului la asociere de către anumite persoane care deţin funcţii publice sau prestează activităţi politice fiind recunoscută şi de jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Cauza Oberschlick împotriva Austriei,1991. În plus, nu se poate susţine crearea unei situaţii discriminatorii între categoria consilierilor locali sau judeţeni şi cea a primarilor, atât timp cât aceştia nu se află în situaţii juridice identice.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 709/99/2007, Tribunalul Iaşi - Comercial şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali". Excepţia a fost ridicată de Dumitru Anchidin într-o cauză de contencios administrativ, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unei hotărâri a Consiliului Local al Municipiului Iaşi.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, prin care se instituie o nouă cauză de încetare de drept a mandatului de consilier local, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, prin pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, restrânge, în mod nejustificat, exercitarea dreptului constituţional la asociere, libertatea de exprimare şi libertatea conştiinţei a persoanei care, având calitatea de consilier local ales pe listele unui anumit partid politic, nu mai poate opta, sub sancţiunea încetării de drept a mandatului, pentru un alt partid politic care să îi reflecte mai bine opţiunile politice. Astfel, dispoziţiile legale criticate pun la dispoziţia conducerilor locale sau naţionale ale unor partide politice o modalitate foarte eficientă de a suprima orice diversitate de opinie în rândurile membrilor de partid care sunt şi consilieri locali şi de a asigura, astfel, "un vot" al acestora, într-un mod nedemocratic. Deşi se recunoaşte că scopul dispoziţiilor legale criticate este acela de a elimina "traseismul politic", se susţine că respectarea principiului pluralismului politic într-o societate democratică şi a drepturilor fundamentale invocate reprezintă un imperativ ce trebuie respectat atât de legiuitor, cât şi de partidele politice, care trebuie să-şi adapteze funcţionarea după prevederile Constituţiei.În plus, se susţine că textul legal criticat instituie şi o stare de discriminare între aceeaşi categorie de persoane - cea a aleşilor locali -, întrucât primarii nu sunt supuşi aceleiaşi reglementări prin care se prevede încetarea de drept a mandatului în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales, aşa cum este cazul consilierilor locali. Astfel, Legea nr. 393/2004 prevede că şi cauză de încetare de drept a mandatului de primar pierderea prin demisie a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, în timp ce pentru consilierii locali legea nu distinge între cauzele ce au determinat pierderea acestei calităţi.Tribunalul Iaşi - Comercial şi contencios administrativ apreciază că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate, acesta având natura unei măsuri "atât de necesare într-o societate democratică", aceea de a asigura decenţa şi morala politică în rândul aleşilor locali.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu conţin niciun fel de prevedere de natură să aducă atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Legea fundamentală, acesta aplicându-se tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără privilegii şi fără discriminări. Mai mult, se precizează că distincţia dintre categoria consilierilor locali sau judeţeni şi cea a primarilor nu vizează calitatea de cetăţeni egali în faţa legii şi a autorităţilor publice a persoanelor care îndeplinesc mandatele respective, ci priveşte două categorii diferite de "aleşi locali", reglementate în mod corespunzător, în raport cu statutul distinct al acestora. Se mai menţionează că prevederile art. 29 alin. (1) şi (2) şi ale art. 30 alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocate de autorul excepţiei, nu au incidenţă în cauză, deoarece textul legal criticat nu cuprinde nicio dispoziţie de natură să îngrădească libertatea conştiinţei sau libertatea de exprimare. Mai mult, art. 21 din Legea nr. 393/2004 stabileşte că "Aleşii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". De asemenea, nu pot fi reţinute nici criticile vizând încălcarea art. 40 din Constituţie, deoarece textul legal criticat nu împiedică exercitarea dreptului de asociere, "ci stabileşte o cauză de încetare a mandatului de consilier local/judeţean, ca o consecinţă a pierderii calităţii de membru al partidului politic/organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, indiferent de motivul acestei pierderi -, aceasta din urmă calitate fiind, de altfel, cea care a asigurat dobândirea mandatului respectiv."Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Principiul egalităţii, invocat în cauză, nu înseamnă uniformitate, astfel încât situaţiile obiectiv diferite în care se află diferiţi cetăţeni impun şi un tratament juridic distinct, fără ca aceasta să reprezinte un privilegiu pentru unii şi discriminare pentru alţii. În plus, susţine că dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 40 şi art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauza de faţă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare şi motivării autorului, dispoziţiile "art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. În realitate, obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006. Textul criticat are următorul conţinut: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: [...]h^1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales."În opinia autorului excepţiei, textul de lege atacat contravine, în ordinea invocării lor, prevederilor constituţionale ale art. 40 - "Dreptul de asociere", art. 53 -"Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi", art. 30 alin. (1) şi (2) cu privire la libertatea de exprimare, art. 29 alin. (1) şi (2) cu referire la libertatea conştiinţei şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.Examinând prezenta cauză, Curtea Constituţională reţine că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali instituie, pe lângă cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, un nou caz - "pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale" pe a cărei listă a fost ales.Curtea reţine că aceste dispoziţii au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului.Curtea constată că textul criticat nu conţine prevederi contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, acesta aplicându-se deopotrivă consilierilor locali sau judeţeni care şi-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale, fără niciun fel de privilegii sau discriminări. Cât priveşte pretinsa discriminare între consilierii locali sau judeţeni, pe de o parte, şi primari, pe de altă parte, se observă că distincţia pe care o face textul asupra modalităţii de încetare a mandatului vizează două categorii diferite de aleşi locali, supuşi unui statut distinct atât prin Legea nr. 393/2004, cât şi prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.Asupra celorlalte prevederi constituţionale invocate de autorul excepţiei - art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 40 şi art. 53, Curtea constată că acestea nu au incidenţă asupra cauzei de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Comercial şi contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi--------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari