DECRET nr. 281 din 21 iulie 1954pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în Republica Populara Română
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 34 din 21 iulie 1954
+ Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Avocatura în Republica Populara Română are sarcina de a acorda asistenţa juridică populaţiei, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legale şi al intaririi legalităţii populare.Asistenţa juridică se realizează prin apărarea şi reprezentarea celor interesaţi în faţa instanţelor de judecată, darea de consultaţii juridice şi întocmirea de cereri, plîngeri şi alte acte cu caracter juridic. + Articolul 2În afară de cazurile prevăzute de lege, numai avocaţii au dreptul de a da asistenţa juridică; ei prestează în exerciţiul profesiunii lor un serviciu de interes obştesc. + Articolul 3Asistenţa juridică se acordă prin birourile colective de asistenţa juridică organizate în cadrul colegiilor de avocaţi.Exercitarea profesiunii de avocat se face numai în cadrul birourilor colective de asistenţa juridică. + Articolul 4Avocatul în activitatea sa trebuie să respecte legalitatea populara şi sa apere în mod constiincios drepturile şi interesele celor cărora le da asistenţa juridică.El trebuie să corespundă muncii şi să se ocupe de aceasta, astfel încît sa satisfacă cerinţele de asistenţa juridică ce se prezintă biroului colectiv din care face parte. + Articolul 5Colegiile de avocaţi sînt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridică, constituite pe regiuni, al căror sediu se afla în localităţile de reşedinţa ale tribunalelor regionale.În capitala Republicii Populare Române se constituie Colegiul de avocaţi al regiunii Bucureşti şi al Capitalei Republicii Popularea Române.Prin ordinul Ministrului Justiţiei se pot constitui colegii de avocaţi şi în alte unităţi teritorial-administrative. + Articolul 6Activitatea avocationala pe ţara este indrumata de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.Ministrul Justiţiei are conducerea generală a activităţii întregii avocaturi din R.P.R. + Capitolul 2 Organizarea şi funcţionarea colegiilor de avocaţi + Articolul 7Colegiul de avocaţi cuprinde pe toţi avocaţii din circumscripţia sa teritorială şi este condus de consiliul colegiului, ales de adunarea generală a membrilor colegiului. + Articolul 8Adunarea generală a membrilor colegiului de avocaţi are următoarele atribuţii: a) alege pe membrii consiliului colegiului şi ai comisiei de cenzori şi revoca pe aceştia, dacă aceasta este necesar; b) aproba bugetul anual şi statutul de personal al colegiului; c) aproba planul de muncă anual al colegiului; d) primeşte dările de seama privind activitatea consiliului colegiului şi a comisiei de cenzori, precum şi activitatea colegiului în general; e) da descărcare pentru gestiunea financiară anuală.În afară de aceste atribuţii, care îi aparţin exclusiv, adunarea generală poate da orice directive cu privire la organizarea şi desfăşurarea muncii colegiului şi face propuneri Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. privind problemele profesionale şi cele ce pot interesa administrarea justiţiei. + Articolul 9Adunarea generală ordinară va avea loc o dată pe an.Ea se convoacă de către consiliul colegiului, se considera legal constituită cînd participa mai mult de jumătate din totalul membrilor colegiului şi ia hotărîri cu majoritate simpla de voturi.De cîte ori va fi necesar, consiliul colegiului poate convoca adunări generale extraordinare.Consiliul colegiului este obligat sa convoace adunări generale extraordinare la cererea unui număr de avocaţi reprezentind o treime din totalul membrilor colegiului sau la cererea Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. ori a Ministerului Justiţiei: convocarea se va dispune în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.Şedinţa adunării generale este condusă de un birou ales din mijlocul ei, format dintr-un preşedinte, doi membri şi un secretar. + Articolul 10Consiliul colegiului de avocaţi exercita conducerea colegiului şi răspunde de toată activitatea sa faţă de adunarea generală şi faţă de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., avînd următoarele atribuţii: a) aduce la îndeplinire hotărîrile adunării generale; b) înfiinţează birourile colective de asistenţa juridică necesare, organizează şi controlează munca acestora şi repartizează pe avocaţi în aceste birouri; c) exercita controlul asupra activităţii profesionale a membrilor colegiului de avocaţi şi supraveghează respectarea de către aceştia a dispoziţiilor legale în legătură cu exercitarea profesiunii de avocat; d) ia măsurile necesare pentru ridicarea nivelului ideologic, politic şi profesional al membrilor colegiului; e) decide asupra primirii membrilor în colegiu, precum şi asupra transferării lor de la un birou colectiv de asistenţa juridică la altul, în cadrul colegiului; f) exercita atribuţiile disciplinare potrivit dispoziţiilor prezentului decret; g) administrează bunurile colegiului, întocmeşte proiectul planului de muncă anual şi bugetul, pe care le supune spre aprobare adunării generale. De asemenea, executa planul şi bugetul astfel aprobate; h) angajează personalul colegiului şi al birourilor colective de asistenţa juridică; i) aduce la îndeplinire dispoziţiile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.Consiliul colegiului poate lua, de asemenea, orice alte măsuri în legătură cu conducerea activităţii colegiului, care nu cad în competenţa exclusiva a adunării generale. + Articolul 11Consiliul colegiului se alege pe timp de 2 ani dintre membrii colegiului.Numărul membrilor consiliilor se stabileşte, pentru fiecare colegiu în parte, de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. + Articolul 12Consiliul colegiului alege dintre membrii săi pe preşedintele, locţiitorul acestuia şi comisia de disciplina.De asemenea, stabileşte atribuţiile fiecărui membru din consiliu. + Articolul 13Şedinţele consiliului colegiului se pot tine legal cu 2/3 din numărul tuturor membrilor, hotărîri valabile luindu-se cu majoritatea simpla a celor prezenţi. + Articolul 14Preşedintele consiliului colegiului are următoarele atribuţii: a) reprezintă colegiul în faţa justiţiei, a tuturor organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, a persoanelor juridice de orice fel, precum şi în raporturile cu orice persoană; b) ordoneaza cheltuielile potrivit prevederilor bugetului; c) convoacă consiliul colegiului.De asemenea, preşedintele consiliului colegiului poate lua orice măsuri cu conducerea activităţii colegiului, care nu cad în competenţa exclusiva a adunării generale sau a consiliului colegiului. + Articolul 15Comisia de cenzori a colegiului controlează şi verifica activitatea financiar-administrativă a colegiului şi a birourilor colective de asistenţa juridică.Comisia de cenzori se alege pe termen de 2 ani şi se compune din 3 pînă la 5 membri. + Articolul 16În cadrul fiecărui colegiu se organizează birouri colective de asistenţa juridică.În acest scop, în localităţile unde funcţionează instanţe judecătoreşti se organizează cel puţin un birou colectiv de asistenţa juridică.Modalitatea de constituire şi funcţionare a birourilor colective de asistenţa juridică, precum şi organizarea muncii în cadrul acestora, se stabilesc prin instrucţiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministerul Justiţiei. + Articolul 17Biroul colectiv de asistenţa juridică este condus de un director sau responsabil, angajat sau desemnat de consiliul colegiului de avocaţi.Directorul sau responsabilul răspunde faţă de consiliul colegiului pentru bunul mers al activităţii biroului colectiv de asistenţa juridică.El poate reprezenta colegiul în faţa tuturor organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, a persoanelor juridice de orice fel şi în raporturile cu orice persoană, pe bază de delegaţie specială. + Articolul 18La birourile colective de asistenţa juridică cu mai mult de 15 avocaţi, directorii vor putea primi o remuneraţie; pe timpul cît sînt remuneraţi ei nu vor putea exercita profesiunea de avocat. + Capitolul 3 Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. + Articolul 19Pentru organizarea, conducerea şi îndrumarea activităţii avocatiale din R.P.R., se înfiinţează Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.El este persoana juridică şi are sediul în oraşul Bucureşti. + Articolul 20Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. este format din preşedinţii tuturor consiliilor colegiilor de avocaţi din R.P.R., precum şi din alţi 6 membri, aleşi de către membrii Colegiului de avocaţi al regiunii Bucureşti şi al Capitalei R.P.R. + Articolul 21Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. are următoarele atribuţii: a) indrumeaza activitatea avocationala în R.P.R., în vederea realizării sarcinilor acesteia şi aplicării întocmai a dispoziţiilor legale în legătură cu organizarea şi exercitarea profesiunii de avocat, de către toate colegiile de avocaţi din ţara. În acest scop poate emite instrucţiuni obligatorii; b) dacă este necesar, stabileşte numărul avocaţilor pe colegii şi pe centre judiciare, pe care îl propune Ministerului Justiţiei pentru aprobare; c) confirma primirea avocaţilor în colegii; d) rezolva intimpinarile făcute împotriva deciziilor prin care consiliile colegiilor au respins cereri de primire în colegiu; e) aproba transferarile avocaţilor de la un colegiu la altul; f) funcţionează ca instanţa disciplinară în condiţiile prezentului decret; g) adopta tariful onorariilor pentru asistenţa juridică şi normele generale de distribuire a acestora şi le supune spre aprobare Ministerului Justiţiei; h) adopta bugetul sau anual şi îl supune spre aprobare Ministerului Justiţiei.Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. se va întruni cel puţin o dată la doua luni. + Articolul 22Organul operativ al Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. este Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. ales dintre membrii acestuia şi confirmat de Ministrul Justiţiei. Numărul membrilor Prezidiului va fi stabilit de Ministrul Justiţiei.Prezidiul are următoarele atribuţii:1) convoacă şedinţele Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.2) între şedinţele Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. exercita atribuţiile acestuia prevăzute în art. 21, lit. a, c, d, e şi f. + Capitolul 4 Conducerea generală a avocaturii + Articolul 23Ministrul Justiţiei, în exercitarea atribuţiilor sale: a) aproba bugetul anual al Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.; b) aproba tariful onorariilor pentru asistenţa juridică şi normele generale de distribuire a acestora, elaborate de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.; c) aproba numărul membrilor pe colegii şi pe centre judiciare, propus de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.; d) este forul suprem în materie disciplinară, în condiţiile prezentului decret; e) anulează deciziile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R şi ale consiliilor colegiilor de avocaţi, precum şi ale organelor acestora, dacă ele nu sînt conforme cu legea şi cu interesele obşteşti; f) poate să anuleze deciziile cu privire la primirile în colegiu. + Articolul 24Ministrul Justiţiei poate, de asemenea, dizolva consiliile colegiilor de avocaţi sau Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., în cazul cînd activitatea acestor organe nu este conformă cu legea şi cu interesele obşteşti.În asemenea cazuri, Ministrul Justiţiei numeşte în locul organului dizolvat un organ interimar.Alegerea unui nou consiliu sau a unui nou Prezidiu în locul celui dizolvat, trebuie să se facă pînă în cel mult 3 luni de la data dizolvării. + Articolul 25Ministrul Justiţiei, exercitind conducerea generală asupra avocaturii în R.P.R., poate da ordine şi instrucţiuni obligatorii pentru Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. şi pentru toate colegiile de avocaţi, în legătură cu activitatea avocationala. + Capitolul 5 Reglementarea calităţii de avocat + Articolul 26Poate fi membru al unui colegiu de avocaţi, orice absolvent al unei facultăţi de ştiinţe juridice sau al unei şcoli juridice a Ministerului Justiţiei.Cu aprobarea Ministrului Justiţiei pot fi primiţi în colegii şi acei care nu sînt absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt arătate în alineatul precedent, dar care a activat în calitate de judecători, procurori, anchetatori penali sau jurisconsulti timp de cel puţin 3 ani. + Articolul 27Nu pot fi primiţi în colegiile de avocaţi: a) cei care nu au exerciţiul drepturilor electorale; b) cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni ce îi fac nedemni de a exercita profesiunea de avocat; c) cei care se afla în curs de urmărire penală sau judecata, pentru infracţiunile prevăzute la litera b. + Articolul 28Nu pot exercita profesiunea de avocat, cei care în acelaşi timp ocupa orice funcţie retribuită sau cu orice alta profesiune producătoare de venituri.Munca didactica juridică, cea publicistica juridică şi cea literară nu sînt incompatibile cu exercitarea profesiunii de avocat.Avocaţii care au trebuit să-şi intrerupa activitatea profesională, pentru motive de incompatibilitate, pot fi reprimiti în colegiu după încetarea incompatibilitatii. În asemenea cazuri, timpul activităţii profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea în profesie. + Articolul 29Primirea în colegiu de avocaţi se face prin decizia consiliului colegiului.Cererea de primire trebuie rezolvată în cel mult 15 zile de la introducerea ei.Deciziile de primire în colegiu sînt supuse confirmării Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., care este obligat sa dea o decizie în acest scop, în termen de cel mult 10 zile.Deciziile care nu au fost anulate în termen de 10 zile de la primirea lor, sînt considerate definitive. + Articolul 30Cei cărora li s-au respins cererile de primire în colegiu pot face intimpinare la Consiliul Central de Avocaţi din R.P.R., în termen de 15 zile de la primirea comunicării. + Articolul 31La începutul exerciţiului profesiunii, avocaţii sînt obligaţi să facă un stagiu de 2 ani, în timpul căruia poarta denumirea de avocaţi stagiari.Juristii care înainte de primirea în colegiu au activat timp de 2 ani ca judecători, procurori, consilieri juridici, jurisconsulti, referenţi juridici de specialitate, arbitri de stat ori în alte asemenea funcţii de specialitate juridică, sînt scutiţi de stagiu.Consiliul colegiului poate reduce la un an durata stagiului, pentru avocaţi stagiari care s-au evidenţiat în mod deosebit în îndeplinirea obligaţiilor profesionale.După terminarea stagiului, avocaţii stagiari vor fi supuşi unui examen de definitivare.Condiţiile efectuării stagiului şi de organizare a examenului se stabilesc prin instrucţiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiţiei. + Capitolul 6 Exercitarea profesiunii de avocat + Articolul 32Avocatul este obligat să-şi îndeplinească constiincios sarcinile profesionale şi sa nu se servească de mijloace care au ca scop ascunderea sau denaturarea adevărului ori amînarea nejustificată a rezolvarii cauzelor. + Articolul 33Este interzis avocatului: a) sa dea consultaţii, sa redacteze cereri, sa angajeze cauze şi în general sa presteze servicii avocationale, altfel decît în cadrul biroului colectiv de asistenţa juridică; b) sa primească sume de bani sau alte avantaje materiale sub orice formă de la cei pe care îi reprezintă sau asista; c) sa divulge informaţiile şi cuprinsul actelor ce i-au fost încredinţate cu prilejul consultatiilor profesionale sau să depună ca martor împotriva părţilor aparate de el, dacă nu a obţinut consimţămîntul acestora; avocaţii sînt însă obligaţi sa comunice organelor de stat competente astfel de informaţii şi acte, dacă ele privesc fapte care aduc atingere securităţii R.P.R. şi păcii.În cazul cînd a depus ca martor, el nu mai poate pune concluzii ca avocat. + Articolul 34Activitatea avocaţială se va desfăşura pe baza delegaţiei scrise, semnată de directorul sau responsabilul biroului colectiv de asistenţa juridică.În baza delegaţiei, avocatul va fi îndreptăţit sa acorde asistenţa juridică, în condiţiile admise de lege. + Articolul 35După primirea delegaţiei, avocatul nu poate renunţa la prestarea serviciului avocatial pentru care a fost angajat, decît pentru motive temeinice.Într-un asemenea caz, el este obligat sa înştiinţeze în scris, în timp util, partea şi biroul colectiv de asistenţa juridică pentru ca lipsa de apărare a părţii sa nu ducă la amînarea cauzei. + Articolul 36Pentru munca sa, avocatul are dreptul la o remunerare justa, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, al carei cuantum şi condiţii de plată se stabilesc prin instrucţiunile Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiţiei.În acest scop, din sumele încasate de biroul colectiv de asistenţa juridică, se va distribui membrilor săi, în raport cu munca fiecăruia, o cota de cel puţin 70% pentru remunerarea muncii şi numai o cota de cel mult 30% se va retine pentru cheltuielile cu organizarea şi funcţionarea colegiului de avocaţi, a Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., pentru alimentarea fondului de pensii, ajutoare, premii, precum şi pentru celelalte scopuri prevăzute în bugetul colegiului. În cadrul aceluiaşi colegiu, procentele de mai sus vor fi unitare. + Articolul 37Avocaţii cu o vechime profesională de cel puţin 11 luni au dreptul la un concediu de odihnă plătit, pe o durată egala cu aceea a concediilor angajaţilor din instituţiile obşteşti.Suma ce se plăteşte pe timpul concediului se fixează de consiliul colegiului de avocaţi. + Capitolul 7 Asistenţa juridică + Articolul 38Pentru obţinerea asistenţei juridice, cei interesaţi se pot adresa oricărui birou colectiv de asistenţa juridică şi pot solicita să fie apăraţi de oricare dintre membrii biroului. + Articolul 39Plata muncii avocationale se face numai biroului colectiv de asistenţa juridică, potrivit tarifului de onorarii pentru asistenţa juridică.Pentru fiecare act de asistenţa juridică solicitat biroului colectiv, se va întocmi un angajament pe o fişa semnată de directorul sau responsabilul colectivului, de avocatul căruia i s-a repartizat lucrarea şi de partea care a solicitat asistenţa juridică.Fişa de angajament, întocmită după modelul stabilit de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., va cuprinde onorariul fixat pentru lucrare, precum şi condiţiile de plată şi va arata toate sumele primite în contul onorariului.În caz de neplata a onorariului restant, partea va putea fi urmărită, pe baza fisei, potrivit procedurii stabilite de Decretul nr. 387 din 13 octombrie 1952, privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, în temeiul titlului executor eliberat de Notariatul de Stat din raionul în care se afla sediul biroului colectiv de asistenţa juridică.La calcularea cheltuielilor de judecată, instanţele sînt obligate să respecte tariful de onorarii pentru asistenţa juridică. + Articolul 40Birourile colective de asistenţa juridică sînt obligate sa acorde asistenţa juridică ori de cîte ori instanţele, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, cer apărarea din oficiu a inculpaţilor sau a altor împricinaţi.În cazul desemnării unui apărător din oficiu, partea cu posibilităţi de plată este obligată sa plătească onorariul acestuia; obligaţia se va stabili prin hotărîrea judecătorească care rezolva cauza la care a luat parte apărătorul din oficiu.Birourile colective de asistenţa juridică sînt, de asemenea, obligate sa acorde asistenţa juridică, la cererea instanţei, atunci cînd partea este efectiv lipsită de mijloace materiale şi cînd aceasta este absolut necesar în raport cu circumstanţele cauzei. + Articolul 41Asistenţa juridică poate fi acordată în mod gratuit: a) în acţiunile ce urmăresc pensii de întreţinere sau repararea daunelor pricinuite de moartea sau infirmitatea cauzată în timpul producţiei ori ca urmare a unor accidente; b) pentru consultaţii juridice şi pentru redactarea unor cereri sau alte acte judiciare cerute de ostasii din Forţele Armate ale R.P.R.; c) pentru orice activitate de asistenţa juridică, dacă directorii birourilor colective constata ca solicitatorii sînt efectiv lipsiţi de mijloace materiale. + Articolul 42În cazurile prevăzute în art. 40 şi 41, dacă părţile, din lipsa de mijloace, nu au putut plati onorariul cuvenit birourilor colective, tribunalele, prin hotărîrile care soluţionează fondul cauzelor, vor obliga părţile potrivnice, dacă acestea pierd procesele, sa plătească biroului colectiv de asistenţa juridică, care a delegat avocatul, onorariul cuvenit potrivit tarifului.În cazurile cînd asistenţa juridică a fost acordată la cererea instanţei şi onorariul nu poate fi plătit în condiţiile alin. 1, plata se va face dintr-un fond pus anume la dispoziţia Ministerului Justiţiei. + Capitolul 8 Răspunderea disciplinară + Articolul 43Încălcarea prevederilor prezentului decret, cu privire la exercitarea profesiunii de avocat, precum şi orice comportare contrară intereselor obşteşti, intereselor legale ale celor ce recurg la asistenţa juridică sau în contrazicere cu atitudinea şi poziţia justa faţă de muncă, de care trebuie să dea dovadă avocaţii din R.P.R. în exercitarea profesiunii, atrag răspunderea disciplinară. + Articolul 44Pedepsele disciplinare sînt: a) observatia; b) mustrarea; c) mustrarea cu avertisment; d) transferarea în alt birou colectiv de asistenţa juridică, pe termen de pînă la 3 luni; e) excluderea din colegiu. + Articolul 45Sancţiunile disciplinare se aplică membrilor colegiilor de către comisia de disciplina a colegiilor de avocaţi din care fac parte.Cînd faptele disciplinare sînt comise de membrii consiliilor colegiilor sau de membrii Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.ori ale Prezidiului acestuia, ele se judeca de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. + Articolul 46Intimpinarile depuse în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 1, se rezolva de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.Intimpinarile depuse în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 2, se rezolva de Ministrul Justiţiei.Intimpinarile se depun în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei la organul a cărui decizie se ataca.La soluţionarea intimpinarilor se cercetează legalitatea şi temeinicia deciziei atacate. + Articolul 47Organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina şi procedura acţiunii disciplinare se stabilesc prin instrucţiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiţiei. + Articolul 48În cazul cînd acţiunea disciplinară este pornită pentru abateri disciplinare sau fapte penale, deosebit de grave, consiliul colegiului sau Prezidiul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., după caz, poate dispune suspendarea din exerciţiul profesiunii a celui trimis în judecata disciplinară pînă la darea deciziei comisiei de disciplina.Măsura suspendării este executorie. Ea poate fi atacată cu intimpinare în condiţiile prevăzute în art. 46.Deciziile comisiilor de disciplina, pentru abaterile disciplinare sau faptele penale prevăzute în alin. 1, se pot pronunţa cu execuţie provizorie.Intimpinarile făcute împotriva deciziilor date în condiţiile prezentului articol se vor soluţiona în termen de cel mult 15 zile de la introducerea lor. + Capitolul 9 Dispoziţii finale şi tranzitorii + Articolul 49În termen de cel mult 2 luni de la intrarea în vigoare a prezentului decret, colegiile de avocaţi îşi vor alege consiliile şi comisiile de cenzori, astfel ca în acelaşi termen să poată fi ales şi Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.Pînă la alegeri, membrii consiliilor şi ai comisiilor de cenzori ale colegiilor de avocaţi, precum şi membrii Prezidiului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., se numesc de Ministrul Justiţiei. + Articolul 50În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului decret, toţi avocaţii stagiari care au împlinit stagiul prevăzut în art. 31 sau îl vor împlini în acest termen vor da examenul de avocat definitiv.Avocaţii stagiari care au împlinit acest stagiu la data intrării în vigoare a prezentului decret, vor fi asimilaţi în mod provizoriu cu avocaţii pînă la darea examenului prevăzut în alin. 1, cu obligaţia de a se prezenta la prima sesiune. + Articolul 51Sumele de bani aflate la dispoziţia Ministerului Justiţiei în temeiul art. 65 al Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950, se vărsa Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. şi vor folosi la instalarea şi utilarea acestuia. + Articolul 52Casa de Asigurări a Avocaţilor îşi va continua activitatea, în conformitate cu statutul ei, şi după intrarea în vigoare a prezentului decret. + Articolul 53Pe data intrării în vigoare a prezentului decret, se abroga dispoziţiile Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950, privitor la profesiunea de avocat, cu excepţia art. 29, 30 şi 58. -----------------
| EMITENT |
+ Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Avocatura în Republica Populara Română are sarcina de a acorda asistenţa juridică populaţiei, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legale şi al intaririi legalităţii populare.Asistenţa juridică se realizează prin apărarea şi reprezentarea celor interesaţi în faţa instanţelor de judecată, darea de consultaţii juridice şi întocmirea de cereri, plîngeri şi alte acte cu caracter juridic. + Articolul 2În afară de cazurile prevăzute de lege, numai avocaţii au dreptul de a da asistenţa juridică; ei prestează în exerciţiul profesiunii lor un serviciu de interes obştesc. + Articolul 3Asistenţa juridică se acordă prin birourile colective de asistenţa juridică organizate în cadrul colegiilor de avocaţi.Exercitarea profesiunii de avocat se face numai în cadrul birourilor colective de asistenţa juridică. + Articolul 4Avocatul în activitatea sa trebuie să respecte legalitatea populara şi sa apere în mod constiincios drepturile şi interesele celor cărora le da asistenţa juridică.El trebuie să corespundă muncii şi să se ocupe de aceasta, astfel încît sa satisfacă cerinţele de asistenţa juridică ce se prezintă biroului colectiv din care face parte. + Articolul 5Colegiile de avocaţi sînt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridică, constituite pe regiuni, al căror sediu se afla în localităţile de reşedinţa ale tribunalelor regionale.În capitala Republicii Populare Române se constituie Colegiul de avocaţi al regiunii Bucureşti şi al Capitalei Republicii Popularea Române.Prin ordinul Ministrului Justiţiei se pot constitui colegii de avocaţi şi în alte unităţi teritorial-administrative. + Articolul 6Activitatea avocationala pe ţara este indrumata de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.Ministrul Justiţiei are conducerea generală a activităţii întregii avocaturi din R.P.R. + Capitolul 2 Organizarea şi funcţionarea colegiilor de avocaţi + Articolul 7Colegiul de avocaţi cuprinde pe toţi avocaţii din circumscripţia sa teritorială şi este condus de consiliul colegiului, ales de adunarea generală a membrilor colegiului. + Articolul 8Adunarea generală a membrilor colegiului de avocaţi are următoarele atribuţii: a) alege pe membrii consiliului colegiului şi ai comisiei de cenzori şi revoca pe aceştia, dacă aceasta este necesar; b) aproba bugetul anual şi statutul de personal al colegiului; c) aproba planul de muncă anual al colegiului; d) primeşte dările de seama privind activitatea consiliului colegiului şi a comisiei de cenzori, precum şi activitatea colegiului în general; e) da descărcare pentru gestiunea financiară anuală.În afară de aceste atribuţii, care îi aparţin exclusiv, adunarea generală poate da orice directive cu privire la organizarea şi desfăşurarea muncii colegiului şi face propuneri Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. privind problemele profesionale şi cele ce pot interesa administrarea justiţiei. + Articolul 9Adunarea generală ordinară va avea loc o dată pe an.Ea se convoacă de către consiliul colegiului, se considera legal constituită cînd participa mai mult de jumătate din totalul membrilor colegiului şi ia hotărîri cu majoritate simpla de voturi.De cîte ori va fi necesar, consiliul colegiului poate convoca adunări generale extraordinare.Consiliul colegiului este obligat sa convoace adunări generale extraordinare la cererea unui număr de avocaţi reprezentind o treime din totalul membrilor colegiului sau la cererea Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. ori a Ministerului Justiţiei: convocarea se va dispune în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.Şedinţa adunării generale este condusă de un birou ales din mijlocul ei, format dintr-un preşedinte, doi membri şi un secretar. + Articolul 10Consiliul colegiului de avocaţi exercita conducerea colegiului şi răspunde de toată activitatea sa faţă de adunarea generală şi faţă de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., avînd următoarele atribuţii: a) aduce la îndeplinire hotărîrile adunării generale; b) înfiinţează birourile colective de asistenţa juridică necesare, organizează şi controlează munca acestora şi repartizează pe avocaţi în aceste birouri; c) exercita controlul asupra activităţii profesionale a membrilor colegiului de avocaţi şi supraveghează respectarea de către aceştia a dispoziţiilor legale în legătură cu exercitarea profesiunii de avocat; d) ia măsurile necesare pentru ridicarea nivelului ideologic, politic şi profesional al membrilor colegiului; e) decide asupra primirii membrilor în colegiu, precum şi asupra transferării lor de la un birou colectiv de asistenţa juridică la altul, în cadrul colegiului; f) exercita atribuţiile disciplinare potrivit dispoziţiilor prezentului decret; g) administrează bunurile colegiului, întocmeşte proiectul planului de muncă anual şi bugetul, pe care le supune spre aprobare adunării generale. De asemenea, executa planul şi bugetul astfel aprobate; h) angajează personalul colegiului şi al birourilor colective de asistenţa juridică; i) aduce la îndeplinire dispoziţiile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.Consiliul colegiului poate lua, de asemenea, orice alte măsuri în legătură cu conducerea activităţii colegiului, care nu cad în competenţa exclusiva a adunării generale. + Articolul 11Consiliul colegiului se alege pe timp de 2 ani dintre membrii colegiului.Numărul membrilor consiliilor se stabileşte, pentru fiecare colegiu în parte, de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. + Articolul 12Consiliul colegiului alege dintre membrii săi pe preşedintele, locţiitorul acestuia şi comisia de disciplina.De asemenea, stabileşte atribuţiile fiecărui membru din consiliu. + Articolul 13Şedinţele consiliului colegiului se pot tine legal cu 2/3 din numărul tuturor membrilor, hotărîri valabile luindu-se cu majoritatea simpla a celor prezenţi. + Articolul 14Preşedintele consiliului colegiului are următoarele atribuţii: a) reprezintă colegiul în faţa justiţiei, a tuturor organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, a persoanelor juridice de orice fel, precum şi în raporturile cu orice persoană; b) ordoneaza cheltuielile potrivit prevederilor bugetului; c) convoacă consiliul colegiului.De asemenea, preşedintele consiliului colegiului poate lua orice măsuri cu conducerea activităţii colegiului, care nu cad în competenţa exclusiva a adunării generale sau a consiliului colegiului. + Articolul 15Comisia de cenzori a colegiului controlează şi verifica activitatea financiar-administrativă a colegiului şi a birourilor colective de asistenţa juridică.Comisia de cenzori se alege pe termen de 2 ani şi se compune din 3 pînă la 5 membri. + Articolul 16În cadrul fiecărui colegiu se organizează birouri colective de asistenţa juridică.În acest scop, în localităţile unde funcţionează instanţe judecătoreşti se organizează cel puţin un birou colectiv de asistenţa juridică.Modalitatea de constituire şi funcţionare a birourilor colective de asistenţa juridică, precum şi organizarea muncii în cadrul acestora, se stabilesc prin instrucţiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministerul Justiţiei. + Articolul 17Biroul colectiv de asistenţa juridică este condus de un director sau responsabil, angajat sau desemnat de consiliul colegiului de avocaţi.Directorul sau responsabilul răspunde faţă de consiliul colegiului pentru bunul mers al activităţii biroului colectiv de asistenţa juridică.El poate reprezenta colegiul în faţa tuturor organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, a persoanelor juridice de orice fel şi în raporturile cu orice persoană, pe bază de delegaţie specială. + Articolul 18La birourile colective de asistenţa juridică cu mai mult de 15 avocaţi, directorii vor putea primi o remuneraţie; pe timpul cît sînt remuneraţi ei nu vor putea exercita profesiunea de avocat. + Capitolul 3 Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. + Articolul 19Pentru organizarea, conducerea şi îndrumarea activităţii avocatiale din R.P.R., se înfiinţează Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.El este persoana juridică şi are sediul în oraşul Bucureşti. + Articolul 20Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. este format din preşedinţii tuturor consiliilor colegiilor de avocaţi din R.P.R., precum şi din alţi 6 membri, aleşi de către membrii Colegiului de avocaţi al regiunii Bucureşti şi al Capitalei R.P.R. + Articolul 21Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. are următoarele atribuţii: a) indrumeaza activitatea avocationala în R.P.R., în vederea realizării sarcinilor acesteia şi aplicării întocmai a dispoziţiilor legale în legătură cu organizarea şi exercitarea profesiunii de avocat, de către toate colegiile de avocaţi din ţara. În acest scop poate emite instrucţiuni obligatorii; b) dacă este necesar, stabileşte numărul avocaţilor pe colegii şi pe centre judiciare, pe care îl propune Ministerului Justiţiei pentru aprobare; c) confirma primirea avocaţilor în colegii; d) rezolva intimpinarile făcute împotriva deciziilor prin care consiliile colegiilor au respins cereri de primire în colegiu; e) aproba transferarile avocaţilor de la un colegiu la altul; f) funcţionează ca instanţa disciplinară în condiţiile prezentului decret; g) adopta tariful onorariilor pentru asistenţa juridică şi normele generale de distribuire a acestora şi le supune spre aprobare Ministerului Justiţiei; h) adopta bugetul sau anual şi îl supune spre aprobare Ministerului Justiţiei.Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. se va întruni cel puţin o dată la doua luni. + Articolul 22Organul operativ al Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. este Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. ales dintre membrii acestuia şi confirmat de Ministrul Justiţiei. Numărul membrilor Prezidiului va fi stabilit de Ministrul Justiţiei.Prezidiul are următoarele atribuţii:1) convoacă şedinţele Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.2) între şedinţele Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. exercita atribuţiile acestuia prevăzute în art. 21, lit. a, c, d, e şi f. + Capitolul 4 Conducerea generală a avocaturii + Articolul 23Ministrul Justiţiei, în exercitarea atribuţiilor sale: a) aproba bugetul anual al Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.; b) aproba tariful onorariilor pentru asistenţa juridică şi normele generale de distribuire a acestora, elaborate de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.; c) aproba numărul membrilor pe colegii şi pe centre judiciare, propus de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.; d) este forul suprem în materie disciplinară, în condiţiile prezentului decret; e) anulează deciziile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R şi ale consiliilor colegiilor de avocaţi, precum şi ale organelor acestora, dacă ele nu sînt conforme cu legea şi cu interesele obşteşti; f) poate să anuleze deciziile cu privire la primirile în colegiu. + Articolul 24Ministrul Justiţiei poate, de asemenea, dizolva consiliile colegiilor de avocaţi sau Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., în cazul cînd activitatea acestor organe nu este conformă cu legea şi cu interesele obşteşti.În asemenea cazuri, Ministrul Justiţiei numeşte în locul organului dizolvat un organ interimar.Alegerea unui nou consiliu sau a unui nou Prezidiu în locul celui dizolvat, trebuie să se facă pînă în cel mult 3 luni de la data dizolvării. + Articolul 25Ministrul Justiţiei, exercitind conducerea generală asupra avocaturii în R.P.R., poate da ordine şi instrucţiuni obligatorii pentru Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. şi pentru toate colegiile de avocaţi, în legătură cu activitatea avocationala. + Capitolul 5 Reglementarea calităţii de avocat + Articolul 26Poate fi membru al unui colegiu de avocaţi, orice absolvent al unei facultăţi de ştiinţe juridice sau al unei şcoli juridice a Ministerului Justiţiei.Cu aprobarea Ministrului Justiţiei pot fi primiţi în colegii şi acei care nu sînt absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt arătate în alineatul precedent, dar care a activat în calitate de judecători, procurori, anchetatori penali sau jurisconsulti timp de cel puţin 3 ani. + Articolul 27Nu pot fi primiţi în colegiile de avocaţi: a) cei care nu au exerciţiul drepturilor electorale; b) cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni ce îi fac nedemni de a exercita profesiunea de avocat; c) cei care se afla în curs de urmărire penală sau judecata, pentru infracţiunile prevăzute la litera b. + Articolul 28Nu pot exercita profesiunea de avocat, cei care în acelaşi timp ocupa orice funcţie retribuită sau cu orice alta profesiune producătoare de venituri.Munca didactica juridică, cea publicistica juridică şi cea literară nu sînt incompatibile cu exercitarea profesiunii de avocat.Avocaţii care au trebuit să-şi intrerupa activitatea profesională, pentru motive de incompatibilitate, pot fi reprimiti în colegiu după încetarea incompatibilitatii. În asemenea cazuri, timpul activităţii profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea în profesie. + Articolul 29Primirea în colegiu de avocaţi se face prin decizia consiliului colegiului.Cererea de primire trebuie rezolvată în cel mult 15 zile de la introducerea ei.Deciziile de primire în colegiu sînt supuse confirmării Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., care este obligat sa dea o decizie în acest scop, în termen de cel mult 10 zile.Deciziile care nu au fost anulate în termen de 10 zile de la primirea lor, sînt considerate definitive. + Articolul 30Cei cărora li s-au respins cererile de primire în colegiu pot face intimpinare la Consiliul Central de Avocaţi din R.P.R., în termen de 15 zile de la primirea comunicării. + Articolul 31La începutul exerciţiului profesiunii, avocaţii sînt obligaţi să facă un stagiu de 2 ani, în timpul căruia poarta denumirea de avocaţi stagiari.Juristii care înainte de primirea în colegiu au activat timp de 2 ani ca judecători, procurori, consilieri juridici, jurisconsulti, referenţi juridici de specialitate, arbitri de stat ori în alte asemenea funcţii de specialitate juridică, sînt scutiţi de stagiu.Consiliul colegiului poate reduce la un an durata stagiului, pentru avocaţi stagiari care s-au evidenţiat în mod deosebit în îndeplinirea obligaţiilor profesionale.După terminarea stagiului, avocaţii stagiari vor fi supuşi unui examen de definitivare.Condiţiile efectuării stagiului şi de organizare a examenului se stabilesc prin instrucţiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiţiei. + Capitolul 6 Exercitarea profesiunii de avocat + Articolul 32Avocatul este obligat să-şi îndeplinească constiincios sarcinile profesionale şi sa nu se servească de mijloace care au ca scop ascunderea sau denaturarea adevărului ori amînarea nejustificată a rezolvarii cauzelor. + Articolul 33Este interzis avocatului: a) sa dea consultaţii, sa redacteze cereri, sa angajeze cauze şi în general sa presteze servicii avocationale, altfel decît în cadrul biroului colectiv de asistenţa juridică; b) sa primească sume de bani sau alte avantaje materiale sub orice formă de la cei pe care îi reprezintă sau asista; c) sa divulge informaţiile şi cuprinsul actelor ce i-au fost încredinţate cu prilejul consultatiilor profesionale sau să depună ca martor împotriva părţilor aparate de el, dacă nu a obţinut consimţămîntul acestora; avocaţii sînt însă obligaţi sa comunice organelor de stat competente astfel de informaţii şi acte, dacă ele privesc fapte care aduc atingere securităţii R.P.R. şi păcii.În cazul cînd a depus ca martor, el nu mai poate pune concluzii ca avocat. + Articolul 34Activitatea avocaţială se va desfăşura pe baza delegaţiei scrise, semnată de directorul sau responsabilul biroului colectiv de asistenţa juridică.În baza delegaţiei, avocatul va fi îndreptăţit sa acorde asistenţa juridică, în condiţiile admise de lege. + Articolul 35După primirea delegaţiei, avocatul nu poate renunţa la prestarea serviciului avocatial pentru care a fost angajat, decît pentru motive temeinice.Într-un asemenea caz, el este obligat sa înştiinţeze în scris, în timp util, partea şi biroul colectiv de asistenţa juridică pentru ca lipsa de apărare a părţii sa nu ducă la amînarea cauzei. + Articolul 36Pentru munca sa, avocatul are dreptul la o remunerare justa, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, al carei cuantum şi condiţii de plată se stabilesc prin instrucţiunile Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiţiei.În acest scop, din sumele încasate de biroul colectiv de asistenţa juridică, se va distribui membrilor săi, în raport cu munca fiecăruia, o cota de cel puţin 70% pentru remunerarea muncii şi numai o cota de cel mult 30% se va retine pentru cheltuielile cu organizarea şi funcţionarea colegiului de avocaţi, a Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., pentru alimentarea fondului de pensii, ajutoare, premii, precum şi pentru celelalte scopuri prevăzute în bugetul colegiului. În cadrul aceluiaşi colegiu, procentele de mai sus vor fi unitare. + Articolul 37Avocaţii cu o vechime profesională de cel puţin 11 luni au dreptul la un concediu de odihnă plătit, pe o durată egala cu aceea a concediilor angajaţilor din instituţiile obşteşti.Suma ce se plăteşte pe timpul concediului se fixează de consiliul colegiului de avocaţi. + Capitolul 7 Asistenţa juridică + Articolul 38Pentru obţinerea asistenţei juridice, cei interesaţi se pot adresa oricărui birou colectiv de asistenţa juridică şi pot solicita să fie apăraţi de oricare dintre membrii biroului. + Articolul 39Plata muncii avocationale se face numai biroului colectiv de asistenţa juridică, potrivit tarifului de onorarii pentru asistenţa juridică.Pentru fiecare act de asistenţa juridică solicitat biroului colectiv, se va întocmi un angajament pe o fişa semnată de directorul sau responsabilul colectivului, de avocatul căruia i s-a repartizat lucrarea şi de partea care a solicitat asistenţa juridică.Fişa de angajament, întocmită după modelul stabilit de Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., va cuprinde onorariul fixat pentru lucrare, precum şi condiţiile de plată şi va arata toate sumele primite în contul onorariului.În caz de neplata a onorariului restant, partea va putea fi urmărită, pe baza fisei, potrivit procedurii stabilite de Decretul nr. 387 din 13 octombrie 1952, privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, în temeiul titlului executor eliberat de Notariatul de Stat din raionul în care se afla sediul biroului colectiv de asistenţa juridică.La calcularea cheltuielilor de judecată, instanţele sînt obligate să respecte tariful de onorarii pentru asistenţa juridică. + Articolul 40Birourile colective de asistenţa juridică sînt obligate sa acorde asistenţa juridică ori de cîte ori instanţele, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, cer apărarea din oficiu a inculpaţilor sau a altor împricinaţi.În cazul desemnării unui apărător din oficiu, partea cu posibilităţi de plată este obligată sa plătească onorariul acestuia; obligaţia se va stabili prin hotărîrea judecătorească care rezolva cauza la care a luat parte apărătorul din oficiu.Birourile colective de asistenţa juridică sînt, de asemenea, obligate sa acorde asistenţa juridică, la cererea instanţei, atunci cînd partea este efectiv lipsită de mijloace materiale şi cînd aceasta este absolut necesar în raport cu circumstanţele cauzei. + Articolul 41Asistenţa juridică poate fi acordată în mod gratuit: a) în acţiunile ce urmăresc pensii de întreţinere sau repararea daunelor pricinuite de moartea sau infirmitatea cauzată în timpul producţiei ori ca urmare a unor accidente; b) pentru consultaţii juridice şi pentru redactarea unor cereri sau alte acte judiciare cerute de ostasii din Forţele Armate ale R.P.R.; c) pentru orice activitate de asistenţa juridică, dacă directorii birourilor colective constata ca solicitatorii sînt efectiv lipsiţi de mijloace materiale. + Articolul 42În cazurile prevăzute în art. 40 şi 41, dacă părţile, din lipsa de mijloace, nu au putut plati onorariul cuvenit birourilor colective, tribunalele, prin hotărîrile care soluţionează fondul cauzelor, vor obliga părţile potrivnice, dacă acestea pierd procesele, sa plătească biroului colectiv de asistenţa juridică, care a delegat avocatul, onorariul cuvenit potrivit tarifului.În cazurile cînd asistenţa juridică a fost acordată la cererea instanţei şi onorariul nu poate fi plătit în condiţiile alin. 1, plata se va face dintr-un fond pus anume la dispoziţia Ministerului Justiţiei. + Capitolul 8 Răspunderea disciplinară + Articolul 43Încălcarea prevederilor prezentului decret, cu privire la exercitarea profesiunii de avocat, precum şi orice comportare contrară intereselor obşteşti, intereselor legale ale celor ce recurg la asistenţa juridică sau în contrazicere cu atitudinea şi poziţia justa faţă de muncă, de care trebuie să dea dovadă avocaţii din R.P.R. în exercitarea profesiunii, atrag răspunderea disciplinară. + Articolul 44Pedepsele disciplinare sînt: a) observatia; b) mustrarea; c) mustrarea cu avertisment; d) transferarea în alt birou colectiv de asistenţa juridică, pe termen de pînă la 3 luni; e) excluderea din colegiu. + Articolul 45Sancţiunile disciplinare se aplică membrilor colegiilor de către comisia de disciplina a colegiilor de avocaţi din care fac parte.Cînd faptele disciplinare sînt comise de membrii consiliilor colegiilor sau de membrii Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.ori ale Prezidiului acestuia, ele se judeca de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. + Articolul 46Intimpinarile depuse în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 1, se rezolva de comisia de disciplina a Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.Intimpinarile depuse în cazurile prevăzute de art. 45 alin. 2, se rezolva de Ministrul Justiţiei.Intimpinarile se depun în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei la organul a cărui decizie se ataca.La soluţionarea intimpinarilor se cercetează legalitatea şi temeinicia deciziei atacate. + Articolul 47Organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina şi procedura acţiunii disciplinare se stabilesc prin instrucţiunile Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., aprobate de Ministrul Justiţiei. + Articolul 48În cazul cînd acţiunea disciplinară este pornită pentru abateri disciplinare sau fapte penale, deosebit de grave, consiliul colegiului sau Prezidiul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., după caz, poate dispune suspendarea din exerciţiul profesiunii a celui trimis în judecata disciplinară pînă la darea deciziei comisiei de disciplina.Măsura suspendării este executorie. Ea poate fi atacată cu intimpinare în condiţiile prevăzute în art. 46.Deciziile comisiilor de disciplina, pentru abaterile disciplinare sau faptele penale prevăzute în alin. 1, se pot pronunţa cu execuţie provizorie.Intimpinarile făcute împotriva deciziilor date în condiţiile prezentului articol se vor soluţiona în termen de cel mult 15 zile de la introducerea lor. + Capitolul 9 Dispoziţii finale şi tranzitorii + Articolul 49În termen de cel mult 2 luni de la intrarea în vigoare a prezentului decret, colegiile de avocaţi îşi vor alege consiliile şi comisiile de cenzori, astfel ca în acelaşi termen să poată fi ales şi Prezidiul Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R.Pînă la alegeri, membrii consiliilor şi ai comisiilor de cenzori ale colegiilor de avocaţi, precum şi membrii Prezidiului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., se numesc de Ministrul Justiţiei. + Articolul 50În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului decret, toţi avocaţii stagiari care au împlinit stagiul prevăzut în art. 31 sau îl vor împlini în acest termen vor da examenul de avocat definitiv.Avocaţii stagiari care au împlinit acest stagiu la data intrării în vigoare a prezentului decret, vor fi asimilaţi în mod provizoriu cu avocaţii pînă la darea examenului prevăzut în alin. 1, cu obligaţia de a se prezenta la prima sesiune. + Articolul 51Sumele de bani aflate la dispoziţia Ministerului Justiţiei în temeiul art. 65 al Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950, se vărsa Consiliului Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. şi vor folosi la instalarea şi utilarea acestuia. + Articolul 52Casa de Asigurări a Avocaţilor îşi va continua activitatea, în conformitate cu statutul ei, şi după intrarea în vigoare a prezentului decret. + Articolul 53Pe data intrării în vigoare a prezentului decret, se abroga dispoziţiile Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950, privitor la profesiunea de avocat, cu excepţia art. 29, 30 şi 58. -----------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari