METODOLOGIE din 19 iulie 2007pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 11 octombrie 2007
+ Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului îşi propune ca politică educaţională asigurarea echităţii în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ, dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii, fără discriminare generată de originea etnică sau de limba maternă. (2) Îmbunătăţirea calităţii educaţiei copiilor romi reprezintă o prioritate prevăzută în Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, precum şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar. (3) Inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ preuniversitar din întreaga ţară vor promova cu prioritate principiile şcolii incluzive. _coala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, ce valorifică diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi fără excludere generate de originea etnică, deficienţele fizice sau mentale, originea culturală sau socioeconomică, limba maternă. (4) Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive. + Capitolul II Analiza segregării + Articolul 2 (1) Segregarea este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încălcarea exercitării în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnităţii umane. (2) Constituie segregare şcolară a elevilor romi separarea fizică a elevilor aparţinând etniei rome în grupe/clase/ clădiri/şcoli/alte facilităţi, astfel încât procentul elevilor aparţinând etniei rome din totalul elevilor din şcoală/clasă/grupă este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară în respectiva unitate administrativ-teritorială. (3) Nu constituie segregare situaţia în care se constituie grupe/clase/şcoli formate preponderent sau doar cu elevi romi, în scopul predării în limba români sau în sistem bilingv (de exemplu: română-români/maghiară-români). + Articolul 3Segregarea are consecinţe educaţionale şi sociale negative, cum ar fi: a) dificultăţi în a atrage elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de neşcolarizare; b) incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie grad ridicat de abandon şcolar; c) incapacitatea de a atrage şi a menţine profesorii calificaţi în şcolile respective, fapt care afectează calitatea educaţiei; d) incapacitatea de a pregăti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare; e) menţinerea prejudecăţilor şi stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populaţiei majoritare şi al celei de romi; f) contribuţia la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social. + Articolul 4Sunt considerate practici care conduc la segregare situaţii, precum: a) şcolarizarea copiilor romi în şcoli segregate rezidenţial, adică în şcoli din cadrul sau aflate lângă un cartier "compact" de romi şi fără o altă şcoală în apropiere, în care toţi elevii sau un procent foarte mare sunt romi; b) îndrumarea şi direcţionarea deliberată a copiilor romi către grădiniţe/şcoli segregate din cadrul sau de lângă cartierele locuite de romi, în condiţiile în care sunt accesibile grădiniţe/şcoli mixte; c) plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grădiniţa în aceeaşi clasă I; d) plasarea deliberată în cadrul unei şcoli mixte a elevilor romi în grupe/clase/clădiri/alte facilităţi destinate doar lor; e) separarea care rezultă din practici, precum: plasarea într-o singură clasă a copiilor care s-au înscris târziu la şcoală sau păstrarea intactă de clase de romi când copiii sunt transferaţi de la o grădiniţă sau şcoală segregată într-o şcoală mixtă; f) plasarea în grupe/clase/şcoli separate a copiilor romi diagnosticaţi ca având dificultăţi de învăţare/copii cu cerinţe educaţionale speciale (CES). + Capitolul III Prevenirea şi eliminarea segregării + Articolul 5Prevenirea şi eliminarea segregării se realizează prin acţiuni, precum: a) formarea grupelor/claselor mixte în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Organizarea claselor mixte se realizează în mod obligatoriu, începând din anul şcolar 2007-2008, la clasele I şi a V-a; pentru celelalte clase, organizarea mixtă se realizează progresiv; b) interzicerea practicii de separare permanentă în grupe/ clase/şcoli a elevilor romi, invocându-se studiul disciplinelor de limba români şi/sau istoria şi tradiţiile romilor; c) colaborarea cu un mediator şcolar sau alt reprezentant al comunităţii pentru realizarea recensământului şcolar; încurajarea părinţilor romi să-şi înscrie copiii din timp la şcoală; d) rezervarea unui număr de locuri în toate clasele pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidenţa copiilor care urmează să se înscrie la şcoală); e) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente de către toţi preşcolarii, respectiv elevii romi sau neromi; f) asigurarea transportului elevilor la şcoli cu o altă majoritate etnică, în special pentru copiii din comunităţile segregate rezidenţial; g) încetarea practicilor de repartizare a elevilor romi în grupe/clase/unităţi de învăţământ special şi de învăţământ special integrat, prin diagnosticarea abuzivă şi neprofesionistă a elevilor romi ca fiind persoane cu dificultăţi de învăţare/CES. + Capitolul IV Măsuri/Planuri de desegregare + Articolul 6 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar şi inspectoratele şcolare judeţene vor analiza cazurile în care procentul copiilor romi din totalul elevilor din şcoală este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară din respectiva unitate administrativ-teritorială şi vor iniţia un plan de măsuri în vederea desegregării. (2) Pentru identificarea şi descrierea iniţială a fenomenului de segregare prezent în unităţile de învăţământ preuniversitar se vor folosi indicatorii menţionaţi în cap. I din anexa nr. 3 la ordin. (3) Planurile de măsuri se vor aplica începând cu anul şcolar 2007-2008. Măsurile propuse vor fi adaptate fiecărei situaţii în parte. (4) Acest plan va cuprinde demersuri privind: a) realizarea unor planuri de dezvoltare instituţională care să promoveze principiile şcolii incluzive; b) formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaţie, inclusiv prin facilitarea transferului şcolar şi asigurarea transportului elevilor; c) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente. Dacă într-o unitate administrativă din mediul rural există mai multe şcoli de nivel similar (I-VIII), şcoli cu o distribuţie etnică sau socioeconomică omogenă a elevilor, ciclul primar se va desfăşura în una (sau mai multe) dintre unităţile şcolare în clase eterogene etnic şi socioeconomic, iar ciclul gimnazial se va desfăşura în cealaltă (celelalte) unitate (unităţi) şcolară(e), de asemenea, în clase eterogene. Pe lângă desegregare, prin gruparea şcolilor în perechi sau în reţele mai largi se realizează şi egalizarea accesului la infrastructura, dotările şcolare şi resursele umane existente în plan local; d) elaborarea şi implementarea unor coduri de conduită şi aplicarea de măsuri disciplinare care să reglementeze faptele de discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica şcolii în acest sens şi procedurile respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent aplicate şi să presupună atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivă; e) formarea cadrelor didactice în ceea ce priveşte educaţia interculturală şi nediscriminatorie, metodele de predare diferenţiată şi activ-participativă; f) cooptarea în şcoli a cadrelor didactice rome care să asigure predarea curriculumului specific (limba români şi istoria romilor); g) formarea şi angajarea consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari romi; h) revizuirea periodică a materialelor didactice ajutătoare, acţiune derulată împreună cu cadrele didactice; i) oferirea unui curriculum intercultural care să încurajeze elevii să reflecteze şi să analizeze critic modul în care acţionează prejudecăţile şi discriminarea; j) promovarea identităţii etnice a romilor în şcolile mixte, inclusiv prin curriculum; k) oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpină dificultăţi în procesul de învăţare; unităţile şcolare vor asigura programe şcolare de după-amiază pentru elevii care au nevoie de recuperare şcolară ca urmare a faptului că au fost şcolarizaţi în medii educaţionale cu o calitate redusă a educaţiei; l) informarea comunităţilor locale despre calitatea educaţiei în şcolile mixte şi implicarea tuturor părinţilor, romi şi neromi, în deciziile şcolii; m) sprijinirea financiară/materială a elevilor care provin din familii cu venituri foarte mici şi mici. + Articolul 7Având în vedere că procesul de desegregare este unul complex, planurile de măsuri trebuie elaborate şi implementate pe baza acordului şi prin colaborare cu părinţii şi autorităţile locale. + Articolul 8În situaţiile de excepţie în care inspectoratele şcolare judeţene susţin cu argumente solide că desegregarea şcolilor segregate pe criteriul rezidenţial nu este posibilă începând cu anul şcolar 2007-2008, acestea vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei în şcolile respective. Aceste măsuri cuprind, dar nu se limitează la acţiuni cum ar fi: a) îmbunătăţirea infrastructurii; b) dotarea cu material didactic şi echipamente (inclusiv calculatoare şi conectare la internet); c) asigurarea de cadre didactice calificate; d) organizarea de cursuri de formare pentru cadre didactice şi directori; e) încadrarea mediatorului şcolar; f) luarea unor măsuri de suport pentru elevi: şcoala de după amiază, program "A doua şansă", consiliere şcolară, profesori de sprijin; g) elaborarea de curriculum la decizia şcolii, adaptat specificului local şi cultural; h) înfiinţarea unor structuri asociative consultative ale părinţilor şi elevilor etc. + Capitolul V Raportarea cazurilor de segregare şi a măsurilor de desegregare + Articolul 9 (1) În cadrul raportării anuale privind starea învăţământului şi calitatea în educaţie, inspectoratele şcolare judeţene vor raporta într-o secţiune separată rezultatele obţinute în implementarea planurilor de eliminare a segregării. (2) Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de incluziune şcolară prevăzuţi în cap. II din anexa nr. 3 la ordin. (3) Raportul anual de progres privind eliminarea segregării în unităţile de învăţământ preuniversitar se trimite la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar şi Direcţia generală pentru învăţământul în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul - până la data de 1 august a fiecărui an. + Capitolul VI Dispoziţii finale + Articolul 10În termen de 5 zile de la data aprobării ordinului, Direcţia generală management învăţământ preuniversitar îl transmite inspectoratelor şcolare judeţene pentru informare şi punere în aplicare. + Articolul 11În termen de 5 zile de la primirea ordinului, inspectoratele şcolare judeţene îl distribuie tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar din subordine pentru informare şi punere în aplicare. + Articolul 12Unităţile de învăţământ preuniversitar analizează fenomenul de segregare existent în şcoală, pe baza indicatorilor de incluziune menţionaţi în anexa nr. 3 la ordin, şi, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, întocmesc şi înaintează pentru centralizare la inspectoratele şcolare judeţene un raport scris în acest sens, însoţit de planul privind măsurile de desegregare. + Articolul 13În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului, inspectoratele şcolare judeţene centralizează situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar segregate din judeţ şi planurile de desegregare şi înaintează Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar un raport privind situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar segregate din judeţ, însoţit de planurile de măsuri privind desegregarea, atât la nivel de judeţ, cât şi pentru fiecare şcoală. + Articolul 14Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului înfiinţează un grup de lucru permanent, alcătuit din specialişti din minister şi ai ONG-urilor, care va analiza rapoartele primite şi va elabora norme metodologice şi programe comprehensive pentru eradicarea segregării şcolare şi a efectelor acesteia pe termen lung. + Articolul 15 (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin direcţiile sale de specialitate, pe baza situaţiilor centralizate de la nivel judeţean, include în baza de date naţională informaţii specifice privind situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar care se confruntă cu fenomenul de segregare şcolară, precum şi planurile de măsuri privind desegregarea. (2) În baza acestor date se va realiza un raport anual de progres, parte a Raportului anual privind starea învăţământului, care va avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea segregării şi realizarea incluziunii şcolare. (3) Raportul anual de progres privind măsurile pentru combaterea segregării în învăţământul românesc va fi prezentat public pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, urmând ca la sfârşitul fiecărui an calendaristic, dacă este necesar, să fie readaptată strategia de desegregare pentru anul care urmează. + Articolul 16Încălcarea dispoziţiilor prezentei metodologii atrage răspunderea disciplinară, în conformitate cu art. 115 şi 116 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, răspunderea contravenţională, civilă sau penală, potrivit legislaţiei în vigoare. + Articolul 17Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului va elabora programe de finanţare naţională pentru punerea în aplicare a prezentului ordin şi va solicita sprijinul autorităţilor locale pentru susţinerea financiară a acestor demersuri.
| EMITENT |
+ Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului îşi propune ca politică educaţională asigurarea echităţii în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ, dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii, fără discriminare generată de originea etnică sau de limba maternă. (2) Îmbunătăţirea calităţii educaţiei copiilor romi reprezintă o prioritate prevăzută în Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, precum şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar. (3) Inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ preuniversitar din întreaga ţară vor promova cu prioritate principiile şcolii incluzive. _coala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, ce valorifică diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi fără excludere generate de originea etnică, deficienţele fizice sau mentale, originea culturală sau socioeconomică, limba maternă. (4) Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive. + Capitolul II Analiza segregării + Articolul 2 (1) Segregarea este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încălcarea exercitării în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnităţii umane. (2) Constituie segregare şcolară a elevilor romi separarea fizică a elevilor aparţinând etniei rome în grupe/clase/ clădiri/şcoli/alte facilităţi, astfel încât procentul elevilor aparţinând etniei rome din totalul elevilor din şcoală/clasă/grupă este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară în respectiva unitate administrativ-teritorială. (3) Nu constituie segregare situaţia în care se constituie grupe/clase/şcoli formate preponderent sau doar cu elevi romi, în scopul predării în limba români sau în sistem bilingv (de exemplu: română-români/maghiară-români). + Articolul 3Segregarea are consecinţe educaţionale şi sociale negative, cum ar fi: a) dificultăţi în a atrage elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de neşcolarizare; b) incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie grad ridicat de abandon şcolar; c) incapacitatea de a atrage şi a menţine profesorii calificaţi în şcolile respective, fapt care afectează calitatea educaţiei; d) incapacitatea de a pregăti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare; e) menţinerea prejudecăţilor şi stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populaţiei majoritare şi al celei de romi; f) contribuţia la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social. + Articolul 4Sunt considerate practici care conduc la segregare situaţii, precum: a) şcolarizarea copiilor romi în şcoli segregate rezidenţial, adică în şcoli din cadrul sau aflate lângă un cartier "compact" de romi şi fără o altă şcoală în apropiere, în care toţi elevii sau un procent foarte mare sunt romi; b) îndrumarea şi direcţionarea deliberată a copiilor romi către grădiniţe/şcoli segregate din cadrul sau de lângă cartierele locuite de romi, în condiţiile în care sunt accesibile grădiniţe/şcoli mixte; c) plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grădiniţa în aceeaşi clasă I; d) plasarea deliberată în cadrul unei şcoli mixte a elevilor romi în grupe/clase/clădiri/alte facilităţi destinate doar lor; e) separarea care rezultă din practici, precum: plasarea într-o singură clasă a copiilor care s-au înscris târziu la şcoală sau păstrarea intactă de clase de romi când copiii sunt transferaţi de la o grădiniţă sau şcoală segregată într-o şcoală mixtă; f) plasarea în grupe/clase/şcoli separate a copiilor romi diagnosticaţi ca având dificultăţi de învăţare/copii cu cerinţe educaţionale speciale (CES). + Capitolul III Prevenirea şi eliminarea segregării + Articolul 5Prevenirea şi eliminarea segregării se realizează prin acţiuni, precum: a) formarea grupelor/claselor mixte în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Organizarea claselor mixte se realizează în mod obligatoriu, începând din anul şcolar 2007-2008, la clasele I şi a V-a; pentru celelalte clase, organizarea mixtă se realizează progresiv; b) interzicerea practicii de separare permanentă în grupe/ clase/şcoli a elevilor romi, invocându-se studiul disciplinelor de limba români şi/sau istoria şi tradiţiile romilor; c) colaborarea cu un mediator şcolar sau alt reprezentant al comunităţii pentru realizarea recensământului şcolar; încurajarea părinţilor romi să-şi înscrie copiii din timp la şcoală; d) rezervarea unui număr de locuri în toate clasele pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidenţa copiilor care urmează să se înscrie la şcoală); e) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente de către toţi preşcolarii, respectiv elevii romi sau neromi; f) asigurarea transportului elevilor la şcoli cu o altă majoritate etnică, în special pentru copiii din comunităţile segregate rezidenţial; g) încetarea practicilor de repartizare a elevilor romi în grupe/clase/unităţi de învăţământ special şi de învăţământ special integrat, prin diagnosticarea abuzivă şi neprofesionistă a elevilor romi ca fiind persoane cu dificultăţi de învăţare/CES. + Capitolul IV Măsuri/Planuri de desegregare + Articolul 6 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar şi inspectoratele şcolare judeţene vor analiza cazurile în care procentul copiilor romi din totalul elevilor din şcoală este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară din respectiva unitate administrativ-teritorială şi vor iniţia un plan de măsuri în vederea desegregării. (2) Pentru identificarea şi descrierea iniţială a fenomenului de segregare prezent în unităţile de învăţământ preuniversitar se vor folosi indicatorii menţionaţi în cap. I din anexa nr. 3 la ordin. (3) Planurile de măsuri se vor aplica începând cu anul şcolar 2007-2008. Măsurile propuse vor fi adaptate fiecărei situaţii în parte. (4) Acest plan va cuprinde demersuri privind: a) realizarea unor planuri de dezvoltare instituţională care să promoveze principiile şcolii incluzive; b) formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaţie, inclusiv prin facilitarea transferului şcolar şi asigurarea transportului elevilor; c) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente. Dacă într-o unitate administrativă din mediul rural există mai multe şcoli de nivel similar (I-VIII), şcoli cu o distribuţie etnică sau socioeconomică omogenă a elevilor, ciclul primar se va desfăşura în una (sau mai multe) dintre unităţile şcolare în clase eterogene etnic şi socioeconomic, iar ciclul gimnazial se va desfăşura în cealaltă (celelalte) unitate (unităţi) şcolară(e), de asemenea, în clase eterogene. Pe lângă desegregare, prin gruparea şcolilor în perechi sau în reţele mai largi se realizează şi egalizarea accesului la infrastructura, dotările şcolare şi resursele umane existente în plan local; d) elaborarea şi implementarea unor coduri de conduită şi aplicarea de măsuri disciplinare care să reglementeze faptele de discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica şcolii în acest sens şi procedurile respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent aplicate şi să presupună atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivă; e) formarea cadrelor didactice în ceea ce priveşte educaţia interculturală şi nediscriminatorie, metodele de predare diferenţiată şi activ-participativă; f) cooptarea în şcoli a cadrelor didactice rome care să asigure predarea curriculumului specific (limba români şi istoria romilor); g) formarea şi angajarea consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari romi; h) revizuirea periodică a materialelor didactice ajutătoare, acţiune derulată împreună cu cadrele didactice; i) oferirea unui curriculum intercultural care să încurajeze elevii să reflecteze şi să analizeze critic modul în care acţionează prejudecăţile şi discriminarea; j) promovarea identităţii etnice a romilor în şcolile mixte, inclusiv prin curriculum; k) oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpină dificultăţi în procesul de învăţare; unităţile şcolare vor asigura programe şcolare de după-amiază pentru elevii care au nevoie de recuperare şcolară ca urmare a faptului că au fost şcolarizaţi în medii educaţionale cu o calitate redusă a educaţiei; l) informarea comunităţilor locale despre calitatea educaţiei în şcolile mixte şi implicarea tuturor părinţilor, romi şi neromi, în deciziile şcolii; m) sprijinirea financiară/materială a elevilor care provin din familii cu venituri foarte mici şi mici. + Articolul 7Având în vedere că procesul de desegregare este unul complex, planurile de măsuri trebuie elaborate şi implementate pe baza acordului şi prin colaborare cu părinţii şi autorităţile locale. + Articolul 8În situaţiile de excepţie în care inspectoratele şcolare judeţene susţin cu argumente solide că desegregarea şcolilor segregate pe criteriul rezidenţial nu este posibilă începând cu anul şcolar 2007-2008, acestea vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei în şcolile respective. Aceste măsuri cuprind, dar nu se limitează la acţiuni cum ar fi: a) îmbunătăţirea infrastructurii; b) dotarea cu material didactic şi echipamente (inclusiv calculatoare şi conectare la internet); c) asigurarea de cadre didactice calificate; d) organizarea de cursuri de formare pentru cadre didactice şi directori; e) încadrarea mediatorului şcolar; f) luarea unor măsuri de suport pentru elevi: şcoala de după amiază, program "A doua şansă", consiliere şcolară, profesori de sprijin; g) elaborarea de curriculum la decizia şcolii, adaptat specificului local şi cultural; h) înfiinţarea unor structuri asociative consultative ale părinţilor şi elevilor etc. + Capitolul V Raportarea cazurilor de segregare şi a măsurilor de desegregare + Articolul 9 (1) În cadrul raportării anuale privind starea învăţământului şi calitatea în educaţie, inspectoratele şcolare judeţene vor raporta într-o secţiune separată rezultatele obţinute în implementarea planurilor de eliminare a segregării. (2) Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de incluziune şcolară prevăzuţi în cap. II din anexa nr. 3 la ordin. (3) Raportul anual de progres privind eliminarea segregării în unităţile de învăţământ preuniversitar se trimite la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar şi Direcţia generală pentru învăţământul în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul - până la data de 1 august a fiecărui an. + Capitolul VI Dispoziţii finale + Articolul 10În termen de 5 zile de la data aprobării ordinului, Direcţia generală management învăţământ preuniversitar îl transmite inspectoratelor şcolare judeţene pentru informare şi punere în aplicare. + Articolul 11În termen de 5 zile de la primirea ordinului, inspectoratele şcolare judeţene îl distribuie tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar din subordine pentru informare şi punere în aplicare. + Articolul 12Unităţile de învăţământ preuniversitar analizează fenomenul de segregare existent în şcoală, pe baza indicatorilor de incluziune menţionaţi în anexa nr. 3 la ordin, şi, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, întocmesc şi înaintează pentru centralizare la inspectoratele şcolare judeţene un raport scris în acest sens, însoţit de planul privind măsurile de desegregare. + Articolul 13În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului, inspectoratele şcolare judeţene centralizează situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar segregate din judeţ şi planurile de desegregare şi înaintează Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar un raport privind situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar segregate din judeţ, însoţit de planurile de măsuri privind desegregarea, atât la nivel de judeţ, cât şi pentru fiecare şcoală. + Articolul 14Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului înfiinţează un grup de lucru permanent, alcătuit din specialişti din minister şi ai ONG-urilor, care va analiza rapoartele primite şi va elabora norme metodologice şi programe comprehensive pentru eradicarea segregării şcolare şi a efectelor acesteia pe termen lung. + Articolul 15 (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin direcţiile sale de specialitate, pe baza situaţiilor centralizate de la nivel judeţean, include în baza de date naţională informaţii specifice privind situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar care se confruntă cu fenomenul de segregare şcolară, precum şi planurile de măsuri privind desegregarea. (2) În baza acestor date se va realiza un raport anual de progres, parte a Raportului anual privind starea învăţământului, care va avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea segregării şi realizarea incluziunii şcolare. (3) Raportul anual de progres privind măsurile pentru combaterea segregării în învăţământul românesc va fi prezentat public pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, urmând ca la sfârşitul fiecărui an calendaristic, dacă este necesar, să fie readaptată strategia de desegregare pentru anul care urmează. + Articolul 16Încălcarea dispoziţiilor prezentei metodologii atrage răspunderea disciplinară, în conformitate cu art. 115 şi 116 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, răspunderea contravenţională, civilă sau penală, potrivit legislaţiei în vigoare. + Articolul 17Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului va elabora programe de finanţare naţională pentru punerea în aplicare a prezentului ordin şi va solicita sprijinul autorităţilor locale pentru susţinerea financiară a acestor demersuri.
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari