LEGE Nr. 56 din 1 iulie 1996privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, ale magistraţilor-asistenţi şi ale celorlalte categorii de personal
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 139 din 4 iulie 1996



    Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Articolul 1Salarizarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, a magistraţilor-asistenţi şi a personalului având alte funcţii se face ţinând seama de rolul, importanţa şi răspunderea ce revin acestei autorităţi a puterii judecătoreşti.  +  Articolul 2 (1) Salariile de baza ale judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, ale magistraţilor-asistenţi şi ale celorlalte categorii de personal se stabilesc în raport cu coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexa. (2) Coeficienţii de ierarhizare a salariilor de baza pentru funcţiile ce formează obiectul prezentei legi sunt stabiliţi în funcţie de coeficientul 1,00 utilizat, potrivit legii, pentru personalul din sectorul bugetar.  +  Articolul 3Salariile de baza sunt diferenţiate pe funcţii, pe grade profesionale sau pe trepte profesionale şi în cadrul acestora pe gradatii.  +  Articolul 4 (1) Salariile de baza pentru personalul de conducere sunt cele corespunzătoare funcţiei de execuţie, gradului ori treptei profesionale şi gradatiei în care este încadrat, la care se adauga o indemnizaţie de conducere, stabilită potrivit anexei, care face parte din salariul de baza, diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere îndeplinite, cu mărimea compartimentului, precum şi cu ponderea muncii de conducere faţă de activitatea de execuţie realizată. (2) Atribuţiile specifice funcţiilor de conducere şi de execuţie se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie. (3) Indemnizaţiile de conducere se aproba anual de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.  +  Articolul 5 (1) Pentru rezultate deosebite obţinute în activitate, personalul poate primi un salariu de merit lunar, de până la 15% din salariul de baza brut şi care face parte din acesta. (2) Persoanele care beneficiază de salariu de merit, precum şi cuantumul acestuia se stabilesc, de regula, o dată pe an, după adoptarea bugetului. Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la angajare. (3) Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 25% din numărul total al posturilor de magistraţi prevăzut în statul de funcţii al Curţii Supreme de Justiţie şi pentru cel mult 15% din numărul celorlalte posturi.  +  Articolul 6 (1) Trecerea la gradatia imediat superioară se face o dată pe an, de regula după adoptarea bugetului, la propunerea preşedintelui secţiei sau a conducătorului altui compartiment în care lucrează salariatul, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. (2) La trecerea în gradatia imediat superioară se tine seama de calităţile dovedite prin rezultatele obţinute în activitate, notate cu calificativul "foarte bine" sau "bine" în anul precedent. (3) Vechimea minima necesară pentru trecerea în gradatia imediat superioară este de 2 ani. În mod excepţional, vechimea minima poate fi redusă la un an de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.  +  Articolul 7 (1) Personalul, altul decît judecătorii şi magistraţii-asistenţi, este angajat şi avansat în funcţii prin concurs, în condiţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie. Încadrarea la angajare şi avansare se face la gradatia 1. (2) Vechimea minima în grad sau în treapta profesională pentru avansarea în gradul sau treapta profesională imediat superioară este de cel puţin 2 ani. Fac excepţie de la aceasta prevedere persoanele încadrate cu salariu de debutant care, la expirarea perioadei de proba, vor fi avansate în gradul sau treapta imediat superioară, în condiţiile legii. (3) În mod excepţional, pentru salariaţii care au desfăşurat o activitate profesională deosebită, Colegiul permanent al Curţii Supreme de Justiţie poate aproba, nominal, prezentarea la concurs pentru avansarea în gradul sau treapta profesională imediat superioară, fără îndeplinirea condiţiei de vechime prevăzute la alineatul precedent.  +  Articolul 8 (1) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovati în funcţie şi inaintati pe loc în grad, potrivit condiţiilor prevăzute în art. 36-38 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993. (2) La stabilirea vechimii pentru încadrarea magistraţilor-asistenţi în gradele prevăzute de lege se ia în considerare şi perioada cît persoanele respective au exercitat funcţii de judecător sau procuror. (3) În mod excepţional, pot fi numiţi magistraţi-asistenţi în oricare grad şi persoanele care au deţinut funcţii de natura celor prevăzute în art. 66 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în cazul în care s-au distins prin modul în care şi-au exercitat profesia pe durata prevăzută pentru fiecare grad, la care se adauga 3 ani.  +  Articolul 9Activitatea magistraţilor-asistenţi, a personalului Cancelariei, a Biroului pentru relaţii externe şi a Direcţiei de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă se apreciază anual cu calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" şi "nesatisfăcător", în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie.  +  Articolul 10 (1) Persoanele salarizate potrivit prezentei legi beneficiază, la funcţia de baza, de un spor de vechime în munca de până la 25% din salariul de baza brut, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:
         
      Tranşe de vechime în muncăCota din salariul de bază
      - între 3 şi 5 ani5%
      - de la 5 la 10 ani10%
      - de la 10 la 15 ani15%
      - de la 15 la 20 de ani20%
      - peste 20 de ani25%
    (2) Sporul de vechime în munca se plăteşte cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în munca.
     +  Articolul 11Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi magistraţii-asistenţi, care sunt numiţi după pensionare, beneficiază de sporul de vechime în munca pentru vechimea totală în munca. La încetarea activităţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei, incluzindu-se în baza de calcul a pensiei vechimea în munca şi salariul realizat după data pensionării.  +  Articolul 12 (1) Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi magistraţii-asistenţi beneficiază de un spor de stabilitate în magistratura, în raport cu vechimea efectivă în funcţia de magistrat, calculat la salariul de baza brut, după cum urmează:
         
      - de la 5 la 10 ani10%
      - de la 10 la 20 de ani15%
      - peste 20 de ani20%
    (2) Sporul de stabilitate se plăteşte cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în magistratura. (3) Nu beneficiază de sporul de stabilitate magistraţii pensionari pentru limita de vârsta care sunt reincadrati potrivit legii.
     +  Articolul 13 (1) Judecătorii desemnaţi conform legii sa desfăşoare activităţi la comisiile electorale beneficiază pe perioada respectiva de o indemnizaţie de 10%, aplicată la salariul de baza brut, în afară de cazul în care, prin legi speciale, se stabileşte o remunerare superioară. (2) Pentru participarea la şedinţele Secţiilor Unite, la cele ale completului de 9 judecători şi la cele ale Colegiului permanent al Curţii Supreme de Justiţie, magistraţii beneficiază de o indemnizaţie de şedinţa egala cu 1,5% din salariul de baza brut, fără a depăşi lunar 15% din salariul de baza brut. (3) Magistraţii care participa la peste 3 şedinţe de judecată pe luna beneficiază de o indemnizaţie egala cu 2% din salariul de baza brut, pentru fiecare şedinţa în plus, fără a depăşi lunar 10% din salariul de baza brut, dacă sunt respectate criteriile de calitate şi operativitate stabilite, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.  +  Articolul 14 (1) Salariaţii care lucrează în condiţii grele de muncă primesc un spor de 15% din salariul de baza brut, corespunzător timpului lucrat efectiv în aceste condiţii. Locurile de muncă şi categoriile de salariaţi se stabilesc potrivit legii şi se aproba de Colegiul permanent al Curţii Supreme de Justiţie. (2) Personalul care, potrivit programului de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază, pentru orele lucrate, de un spor de 25% din salariul de baza brut, dacă acestea reprezintă cel puţin jumătate din programul normal de lucru. (3) Salariaţii care, prin natura atribuţiilor de serviciu, prestează în mod sistematic activităţi peste durata normală a timpului de lucru, precum şi pentru activităţi desfăşurate în zilele nelucrătoare, şi cărora nu li se poate acorda timp liber corespunzător, primesc, în raport cu depăşirea programului normal de lucru, un spor de 10-25% calculat la salariul de baza brut şi care face parte din acesta. Categoriile de salariaţi şi condiţiile de acordare a sporului pentru munca sistematica peste programul normal de lucru se stabilesc de Colegiul permanent.  +  Articolul 15 (1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru se compensează cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau, la cererea salariatului, prin plata unui spor calculat la salariul de baza brut, astfel: a) 50% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru; b) 100% din salariul de baza pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc şi orele lucrate în zilele de repaus săptămînal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează. (2) Munca peste durata normală de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute la alin. (1) se pot plati numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducătorul secţiei sau al sectorului de activitate, fără a depăşi 360 de ore anual.  +  Articolul 16Pentru premierea individuală a personalului care a realizat sau a participat la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase, se constituie un fond de premiere lunar, prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul Curţii Supreme de Justiţie. Sumele neconsumate din acest fond pot fi utilizate în lunile următoare din cadrul aceluiaşi an bugetar.  +  Articolul 17În cazul în care se realizează economii la cheltuielile de personal, se pot acorda premii, în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în bugetul Curţii Supreme de Justiţie, personalului care asigură realizarea activităţii ce revenea posturilor din care au provenit economiile.  +  Articolul 18 (1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul salarizat potrivit prezentei legi beneficiază, la sfârşitul anului calendaristic, de un premiu anual corespunzător salariului de baza brut din ultima luna a anului pentru care se acordă premiul. (2) Pentru cei care nu au lucrat tot timpul anului, premiul se acordă proporţional cu perioada în care au lucrat, luindu-se în calcul salariul de baza brut din ultima luna de activitate. (3) Criteriile de acordare a premiilor se aproba de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. (4) Premiul anual poate fi redus sau nu va fi acordat în cazul salariaţilor care, în cursul anului, au desfăşurat o activitate profesională necorespunzătoare ori au savirsit abateri pentru care au fost sancţionaţi disciplinar.  +  Articolul 19Pentru acordarea de ajutoare, recompense şi contribuţii la acţiuni umanitare, se constituie Fondul preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, care se aproba anual prin buget.  +  Articolul 20Angajarea de personal pe bază de convenţii civile se face în condiţiile Legii nr. 83/1995 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în munca.  +  Articolul 21Persoanele numite temporar într-o funcţie de conducere, în cazul în care titularul acesteia lipseşte din instituţie o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice şi nu beneficiază de salariu în perioada respectiva, primesc, pe lângă salariul de baza al funcţiei, gradului sau treptei profesionale în care sunt încadrate, o indemnizaţie corespunzătoare funcţiei de conducere pe care o preiau.  +  Articolul 22 (1) Salariile de baza pentru alte funcţii decît cele cuprinse în anexa la prezenta lege sunt prevăzute în anexa nr. 8 la Legea nr. 40/1991, republicată, mai mari cu 30% . (2) În funcţie de necesitaţi, pot fi utilizate şi funcţii specifice unităţilor bugetare ale căror salarii de baza, stabilite potrivit legii, sunt mai mari conform alin. (1).  +  Articolul 23Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi magistraţii-asistenţi beneficiază, potrivit legii, şi de următoarele drepturi: a) rambursarea costului transportului pentru judecător şi membrii familiei sale, precum şi pentru gospodăria sa, în cazul în care, pentru exercitarea funcţiei în care a fost numit, urmează a se muta din alta localitate; b) plata unei indemnizaţii egale cu salariul de baza brut la data mutării efective din alta localitate; c) plata unei indemnizaţii egale cu 1/4 din salariul de baza brut pentru fiecare membru de familie, la data mutării din alta localitate; d) un concediu plătit de 5 zile lucrătoare, în vederea mutării, acordat la cererea sa; e) compensarea cheltuielilor de cazare în limita a 50% din valoarea acestora, până la asigurarea unei locuinţe, fără a se depăşi tariful pentru hotel de 3 stele; f) judecătorii care beneficiază de locuinta în localitatea în care-şi desfăşoară permanent activitatea şi cărora nu li se acordă compensarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile prevăzute la lit e), au dreptul la decontarea cheltuielilor de deplasare; g) menţinerea salariului de baza brut avut la Curtea Suprema de Justiţie pentru cazul prevăzut în art. 63 alin. 2 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, când, după terminarea mandatului pentru care a fost desemnat, judecătorul revine în postul ocupat anterior sau în alt post din magistratura.  +  Articolul 24 (1) Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi magistraţii-asistenţi care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, fiind incadrabili în gradul I sau în gradul II de invaliditate, în urma săvârşirii împotriva lor a unor fapte prevăzute de legea penală, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi, pe perioada invaliditatii, o pensie egala cu salariul de baza net avut la data survenirii invaliditatii şi vor beneficia, o singură dată, de o compensaţie egala cu de 5 ori acelaşi salariu de baza net. (2) Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi magistraţii-asistenţi, care şi-au pierdut parţial capacitatea de muncă în condiţiile alin. (1), fiind incadrabili în gradul III de invaliditate, şi care nu mai pot exercita în continuare profesia, vor beneficia de o pensie egala cu jumătate din salariul de baza net avut la data survenirii invaliditatii, de o compensaţie egala cu de 3 ori salariul de baza net din ultima luna de activitate, precum şi de dreptul de a cumula, în condiţiile legii, pensia cu salariul pe care îl pot realiza într-o alta activitate pe care o vor desfăşura în continuare. (3) Urmaşii magistraţilor decedati în condiţiile prevăzute la alin. (1) - soţul supravieţuitor, copiii minori şi copiii majori aflaţi la studii, până la împlinirea virstei de 25 de ani - beneficiază, pe perioada cît îndeplinesc condiţiile prevăzute de reglementările legale referitoare la pensiile de asigurări sociale de stat, de o pensie unica egala cu salariul de baza net pe care l-au avut magistraţii respectivi la data decesului.  +  Articolul 25Pe lângă drepturile prevăzute în prezenta lege, personalul Curţii Supreme de Justiţie beneficiază şi de drepturile stabilite prin acte normative speciale.  +  Articolul 26 (1) Drepturile şi obligaţiile personalului Curţii Supreme de Justiţie trimis în ţara sau în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar se stabilesc prin norme aprobate de Colegiul permanent al Curţii Supreme de Justiţie, cu respectarea limitelor prevăzute în acte normative. (2) Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la pasaport diplomatic.  +  Articolul 27Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi magistraţii-asistenţi, care efectuează deplasări în interesul serviciului în alte localităţi decît în municipiul Bucureşti şi care utilizează mijloace de transport proprii pentru acestea, au dreptul la decontarea contravalorii carburantilor utilizaţi în acest scop, dar nu mai mult decît costul a 7,5 litri benzina la 100 km parcursi.  +  Articolul 28Pentru primirea delegatiilor străine şi a invitaţilor din ţara sau din străinătate se constituie fondul de protocol. Baremurile de cheltuieli pentru acţiunile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.  +  Articolul 29 (1) Fondurile necesare pentru cheltuielile prevăzute la art. 26 şi 27 se aproba anual prin buget, de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie, conform art. 65 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993. (2) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie stabileşte, prin ordin, nivelul cheltuielilor pentru fiecare acţiune.  +  Articolul 30Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite personalului militar şi civil cu care este încadrată Secţia militară se asigura de către Ministerul Apărării Naţionale, în concordanta cu prevederile prezentei legi şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti, specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.  +  Articolul 31Personalul încadrat în funcţii, grade sau trepte profesionale, care nu mai sunt prevăzute în prezenta lege, va fi încadrat în noile funcţii, grade sau trepte profesionale care să asigure salariul de baza anterior, putind fi mai mare cu cel mult o gradatie.  +  Articolul 32 (1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor, acordarea gradelor, treptelor, gradatiilor, sporurilor, premiilor şi a altor drepturi care se stabilesc potrivit legii este de competenţa Colegiului permanent al Curţii Supreme de Justiţie. (2) Contestaţiile vor fi depuse în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţa şi se soluţionează în termen de 30 de zile. (3) Împotriva hotărârii Colegiului permanent se poate formula contestaţie, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţa la Secţia civilă a Curţii Supreme de Justiţie. Hotărârea se ia în plenul secţiei, cu votul majorităţii membrilor. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.  +  Articolul 33Statul de funcţii al Curţii Supreme de Justiţie se aproba de către Colegiul permanent al acesteia, conform art. 26 lit. c) din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, cu respectarea numărului de posturi prevăzut în art. 7 şi, respectiv, stabilit potrivit art. 9 şi 10 din aceeaşi lege, în limitele plafonului de salarii aprobat prin buget.  +  Articolul 34Salariile şi indemnizaţiile de conducere din prezenta lege sunt brute şi impozabile. Acestea vor fi actualizate ţinând seama de indexarile acordate în conformitate cu prevederile hotărîrilor Guvernului adoptate după data de 1 ianuarie 1996.  +  Articolul 35Anexa face parte integrantă din prezenta lege.  +  Articolul 36Nu beneficiază de salariile de baza şi de alte drepturi prevăzute de prezenta lege personalul încadrat în alte instituţii în ale căror legi specifice de organizare sau de salarizare se face trimitere la salariile stabilite pentru judecătorii, magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal de la Curtea Suprema de Justiţie, cu excepţia Curţii Constituţionale şi a Curţii de Conturi. Membrii Curţii de Conturi nu beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 din Legea nr. 50/1995.  +  Articolul 37Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Legii nr. 52/1991 cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 1 septembrie 1993, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.Această lege a fost adoptată în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 19 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORIOAN GAVRAp. PREŞEDINTELE SENATULUIVALER SUIAN  +  Anexa I. COEFICIENŢII DE IERARHIZARE PENTRU CONDUCEREA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
           
      Nr. crt.FuncţiaCoeficientul de ierarhizare
      1.Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie7,50
      2.Vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie6,80
      3.Preşedinte de secţie la Curtea Supremă de Justiţie6,60
    NOTĂ:Coeficienţii de ierarhizare a salariilor de baza se actualizează o dată cu modificarea coeficienţilor de ierarhizare a indemnizaţiilor membrilor Parlamentului României şi a salariilor de baza pentru membrii Guvernului, cu care se corelează.II. COEFICIENŢII DE IERARHIZARE PENTRU FUNCŢIILE DE EXECUŢIE DE SPECIALITATE JURIDICĂ DIN CURTEA SUPREMA DE JUSTIŢIEA. Funcţii de execuţie de specialitate juridică
      FuncţiaCoeficientul de ierarhizare
      Judecător6,30
    NOTĂ:Coeficientul de ierarhizare a salariului de baza se actualizează o dată cu modificarea coeficientului de ierarhizare a indemnizaţiilor membrilor Parlamentului României şi a salariilor de baza pentru membrii Guvernului, cu care se corelează. B. Funcţii de execuţie de specialitate juridică pe grade profesionale
                 
      FuncţiaNivelul studiilorCoeficientul de ierarhizare Gradaţia
      1234
      Magistrat-asistent          
      - gradul IS5,005,105,205,30
      - gradul IIS4,504,604,704,80
      - gradul IIIS4,004,104,204,30
    NOTĂ:Salariul de baza prevăzut pentru magistratul-asistent se majorează cu 3% când este înaintat pe loc în gradul de preşedinte de tribunal, cu 5% când este înaintat pe loc în gradul de judecător de curte de apel şi cu 7% când este înaintat pe loc în gradul de preşedinte de curte de apel.Coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în aceasta anexa se aplică numai magistraţilor-asistenţi care îndeplinesc condiţia de a li se acordă coeficienţii prevăzuţi în anexa nr. 1 la Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, au funcţionat ca judecători şi procurori la instanţele judecătoreşti şi la parchetele de pe lângă instanţe şi au vechimea corespunzătoare pentru a fi încadraţi în aceşti coeficienţi. Ceilalţi magistraţi-asistenţi beneficiază de coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexa nr. II/3 la Ordonanţa Guvernului nr. 39/1994, republicată. C. Funcţii de conducere de specialitate juridică
             
      Nr. crt.FuncţiaNivelul indemnizaţiei de conducere (lei)
      minimmaxim
        Funcţii de conducere    
      1.Prim-magistrat-asistent57.000108.000
      2.Director57.000108.000
      3.Magistrat-asistent şef52.00097.000
    III. COEFICIENŢII DE IERARHIZARE PENTRU FUNCŢIILE DE EXECUŢIE DE SPECIALITATE PE TREPTE PROFESIONALEA. Funcţii de execuţie
                   
      Nr. crt.FuncţiaNivelul studiilorCoeficientul de ierarhizare Gradaţia
      1.Grefier şi grefier-secretar:   1234
        - treapta IM2,2552,3102,3652,420
        - treapta a II-aM2,0352,0902,1452,200
        - treapta a III-aM/G1,8151,8701,9251,980
        - debutantM/G1,760---
      2.Agent procedural, aprodG1,1001,1281,1551,182
    NOTĂ:Salariile funcţiilor de grefier şi de grefier-secretar sunt mai mari cu 5% pentru personalul care utilizează, în interesul serviciului, cel puţin o limbă străină, în medie 50% din timpul de lucru, şi pentru care poseda atestat.Salariile funcţiilor de grefier şi de grefier-secretar cu studii superioare sunt mai mari cu coeficientul de ierarhizare de 0,5 faţă de salariile celor cu studii medii.B. Funcţii de conducere
           
      FuncţiaNivelul indemnizaţiei de conducere (lei)
      minimmaxim
      Prim-grefier15.14030.280
    -------