PACT INTERNATIONAL din 16 decembrie 1966cu privire la drepturile civile şi politice*)
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 146 din 20 noiembrie 1974
Notă *) Traducere.PREAMBULStatele părţi la prezentul pact,considerind ca, în conformitate cu principiile enuntate în Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii şi pacii în lume,recunoscind ca aceste drepturi decurg din demnitatea inerenta persoanei umane,recunoscind ca, în conformitate cu Declaratia universala a drepturilor omului, idealul fiintei umane libere, bucurindu-se de libertatile civile şi politice şi eliberata de teama şi de mizerie, nu poate fi realizat decit dacă se creeaza condiţii care permit fiecaruia să se bucure de drepturile sale civile şi politice, ca şi de drepturile sale economice, sociale şi culturale,considerind ca, potrivit Cartei Natiunilor Unite, statele au obligaţia de a promova respectarea universala şi efectiva a drepturilor şi libertatilor omului,luînd în considerare faptul ca individul are indatoriri faţă de semenii săi şi faţă de colectivitatea careia îi aparţine şi este dator a se stradui sa promoveze şi să respecte drepturile recunoscute în prezentul pact,au convenit asupra urmatoarelor articole: + Partea INTII + Articolul 11. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele insele. În virtutea acestui drept, ele îşi determina liber statutul politic şi îşi asigura liber dezvoltarea economica, sociala şi culturala.2. Pentru a-şi infaptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogatiile şi de resursele lor naturale, fără a aduce atingere obligaţiilor care decurg din cooperarea economica internationala, intemeiata pe principiul interesului reciproc, şi din dreptul international. În nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai.3. Statele părţi la prezentul pact, inclusiv cele care au raspunderea administrarii de teritorii neautonome şi de teritorii sub tutela, trebuie să inlesneasca realizarea dreptului popoarelor de a dispune de ele insele şi să respecte acest drept, în conformitate cu dispozitiile Cartei Natiunilor Unite. + Partea A DOUA + Articolul 21. Statele părţi la prezentul pact se angajează să respecte şi sa garanteze tuturor indivizilor care se gasesc pe teritoriul lor şi ţin de competenţa lor drepturile recunoscute în prezentul pact, fără nici o deosebire, în special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine naţionala sau sociala, avere, nastere sau intemeiata pe orice alta imprejurare.2. Statele părţi la prezentul pact se angajează ca potrivit cu procedura lor constituţională şi cu dispozitiile prezentului pact sa actioneze spre a da posibilitatea adoptarii unor măsuri legislative sau a altora, apte pentru traducerea în viaţa a drepturilor recunoscute în prezentul pact care nu ar fi inca în vigoare.3. Statele părţi la prezentul pact se angajează: a) sa garanteze ca orice persoană ale carei drepturi sau libertati recunoscute în prezentul pact au fost violate va dispune de o cale de recurs efectiva, chiar atunci cînd incalcarea a fost comisa de persoane actionind în exercitiul functiilor lor oficiale; b) sa garanteze ca autoritatea competentă, judiciara, administrativa ori legislativa, sau orice alta autoritate competentă potrivit legislaţiei statului, va hotari asupra drepturilor persoanei care foloseşte calea de recurs, şi sa dezvolte posibilitatile de recurs jurisdictional; c) sa garanteze ca autorităţile competente vor da urmare oricărui recurs care a fost recunoscut ca justificat. + Articolul 3Statele părţi la prezentul pact se angajează să asigure dreptul egal al barbatilor şi al femeilor de a se bucura de toate drepturile civile şi politice enuntate în prezentul pact. + Articolul 41. În cazul în care un pericol public excepţional ameninta existenta natiunii şi este proclamat printr-un act oficial, statele părţi la prezentul pact pot ca în limita stricta a cerințelor situaţiei sa ia măsuri derogatorii de la oblibaţiile prevăzute în prezentul pact, cu condiţia ca aceste măsuri sa nu fie incompatibile cu celelalte obligaţii pe care le au potrivit dreptului international şi ca din ele sa nu rezulte o discriminare intemeiata numai pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau origine sociala.2. Dispoziţia precedenta nu autoriza nici o derogare de la prevederile art. 6, 7, 8 (paragrafele 1 şi 2), 11, 15, 16 şi 18.3. Statele părţi la prezentul pact care fac uz de dreptul de derogare trebuie ca prin intermediul secretarului general al Organizaţiei Natiunilor Unite sa semnaleze de îndată celorlalte state părţi dispozitiile de la care au derogat, precum şi motivele care au provocat aceasta derogare. O noua comunicare va fi facuta, prin acelasi intermediu, la data la care ele au pus capat derogarilor. + Articolul 51. Nici o dispoziţie din prezentul pact nu poate fi interpretata ca implicind pentru un stat, o grupare sau un individ vreun drept de a se deda la o activitate sau de savirsi un act urmarind suprimarea drepturilor şi libertatilor recunoscute în prezentul pact ori limitari ale lor mai ample decit cele prevăzute în pact.2. Nu se poate admite nici o restrictie sau derogare de la drepturile fundamentale ale omului recunoscute sau în vigoare în orice stat parte la prezentul pact prin aplicarea legilor, convenţiilor, regulamentelor sau cutumelor, sub pretextul ca prezentul pact nu recunoaste aceste drepturi sau le recunoaste intr-o măsura mai mica. + Partea A TREIA + Articolul 61. Dreptul la viaţa este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de viaţa sa în mod arbitrar.2. În tarile în care pedeapsa cu moartea nu a fost abolita, o sentinta de condamnare la moarte nu va putea fi pronunţată decit pentru crimele cele mai grave, în conformitate cu legislatia în vigoare în momentul în care crima a fost comisa, legislatie care nu trebuie să fie în contradictie cu dispozitiile prezentului pact şi nici cu cele ale Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. Aceasta pedeapsa nu poate fi aplicata decit în virtutea unei hotărîri definitive pronunţată de un tribunal competent.3. Cînd privarea de viaţa constituie crima de genocid, se înţelege ca nici o dispoziţie din prezentul articol nu autoriza un stat parte la prezentul pact sa deroge în nici un fel de la vreo obligaţie asumata în virtutea dispoziţiilor Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.4. Orice condamnat la moarte are dreptul de a solicita gratierea sau comutarea pedepsei. Amnistia, gratierea sau comutarea pedepsei cu moartea poate fi acordată în toate cazurile.5. O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronunţată pentru crime comise de persoane sub vîrsta de 18 ani şi nu poate fi executata împotriva unor femei gravide.6. Nici o dispoziţie din prezentul articol nu poate fi invocata pentru a se intirzia sau a se împiedica abolirea pedepsei capitale de către un stat parte la prezentul pact. + Articolul 7Nimeni nu va fi supus torturii şi nici unor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. În special, este interzis ca o persoană să fie supusă, fără consimtamintul sau, unei experiente medicale sau stiintifice. + Articolul 81. Nimeni nu va fi tinut în sclavie; sclavia şi comertul de sclavi, sub toate formele sînt interzise.2. Nimeni nu va putea fi tinut în servitute.3. a) Nimeni nu va putea fi constrins să execute o munca fortata sau obligatorie; b) alin. a) al prezentului paragraf nu poate fi interpretat ca interzicind, în tarile în care anumite infractiuni pot fi pedepsite cu detentiunea însoţită de muncă fortata, executarea unei pedepse de muncă fortata, pronunţată de un tribunal competent; c) Nu se considera munca fortata sau obligatorie în sensul prezentului paragraf:(i) orice munca sau serviciu, neindicate în alin. b), cerute în mod normal unui individ detinut în virtutea unei decizii legale a justiţiei sau eliberat condiţionat în urma unei asemenea decizii;(îi) orice serviciu cu caracter militar şi, în tarile în care obiectia de constiinta este admisa, orice serviciu naţional cerut în virtutea legii celor care ridica obiectii de constiinta;(iii) orice serviciu cerut în cazurile de forta majoră sau de sinistre care ameninta viaţa sau bunastarea comunităţii;(iv) orice munca sau orice serviciu care fac parte din oblibaţiile cetăţeneşti normale. + Articolul 91. Orice om are dreptul la libertate şi la securitatea persoanei sale. Nimeni nu poate fi arestat sau detinut în mod arbitrar. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa decit pentru motive legale şi în conformitate cu procedura prevăzută de lege.2. Orice individ arestat va fi informat, în momentul arestarii sale, despre motivele acestei arestari şi va fi instiintat, în cel mai scurt timp, de orice invinuire care i se aduce.3. Orice individ arestat sau detinut pentru comiterea unei infractiuni penale va fi adus, în termenul cel mai scurt, în faţa unui judecator sau a unei alte autorităţi imputernicite prin lege sa exercite functiuni judiciare şi va trebui să fie judecat într-un interval rezonabil sau să fie eliberat. Detentiunea persoanelor care urmeaza a fi trimise în judecata nu trebuie să constituie regula, dar punerea în libertate poate fi subordonata unor garantii asigurind infatisarea lor la sedintele de judecată, pentru toate celelalte acte de procedura şi, dacă este cazul, pentru executarea hotărîrii.4. Oricine a fost privat de libertate prin arestare sau detentiune are dreptul de a introduce recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta sa hotarasca neintirziat asupra legalităţii detentiunii sale şi sa ordone liberarea sa, dacă detentiunea este ilegala.5. Orice individ care a fost victima unei arestari sau detentiuni ilegale are drept la o reparatie. + Articolul 101. Orice persoană privată de libertate va fi tratata cu umanitate şi cu respectarea demnitatii inerente persoanei umane.2. a) Cei aflati în preventie vor fi, în afară de circumstanţe excepţionale, separati de condamnati şi vor fi fi supuşi unui regim distinct, potrivit condiţiei lor de persoane necondamnate. b) Tinerii aflati în preventie vor fi separati de adulti şi se va hotari în legătură cu cazul lor cit mai repede cu putinta.3. Regimul penitenciar va cuprinde un tratament al condamnatilor avînd drept scop esential ameliorarea lor şi reclasarea lor sociala. Tinerii delincvenţii vor fi separati de adulti şi supuşi unui regim potrivit virstei şi statutului lor legal. + Articolul 11Nimeni nu poate fi intemnitat pentru singurul motiv că nu este în măsura să execute o obligaţie contractuala. + Articolul 121. Orice persoană care se afla în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul de a circula acolo liber şi de a-şi alege liber reşedinţa.2. Orice persoană este libera sa părăsească orice tara, inclusiv propria sa tara.3. Drepturile sus-menţionate nu pot face obiectul unor restrictii decit dacă acestea sînt prevăzute prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea naţionala, ordinea publică, sănătatea ori moralitatea publică sau drepturile şi libertatile altora şi sînt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute în prezentul pact.4. Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de dreptul de a intră în propria sa tara. + Articolul 13Un strain care se afla în mod legal pe teritoriul unui stat parte la prezentul pact nu poate fi expulzat decit în executarea unei decizii luate în conformitate cu legea şi, dacă ratiuni imperioase de securitate naţionala nu se opun, el trebuie să aibă posibilitatea de a prezenta considerentele care pledeaza împotriva expulzarii sale şi de a obtine examinarea cazului sau de către autoritatea competentă ori de către una sau mai multe persoane special desemnate de aceasta autoritate, fiind reprezentat în acest scop. + Articolul 141. Toţi oamenii sînt egali în faţa tribunalelor şi curtilor de justiţie. Orice persoană are dreptul ca litigiul în care se afla să fie examinat în mod echitabil şi public de către un tribunal competent, independent şi impartial, stabilit prin lege, care să decida fie asupra temeiniciei oricarei invinuiri penale indreptate împotriva ei, fie asupra contestatiilor privind drepturile şi oblibaţiile sale cu caracter civil. Sedinta de judecată poate fi declarata secreta în totalitate sau pentru o parte a desfăşurării ei, fie în interesul bunelor moravuri, al ordinii publice sau al securitatii naţionale intr-o societate democratica, fie, dacă interesele vietii particulare are părţilor în cauza o cer, fie în măsura în care tribunalul ar socoti acest lucru ca absolut necesar, cînd datorita circumstantelor speciale ale cauzei publicitatea ar dauna intereselor justiţiei; cu toate acestea, pronuntarea oricarei hotărîri în materie penala sau civila va fi publică, afară de cazurile cînd interesul minorilor cere să se procedeze altfel sau cînd procesul se referă la diferende matrimoniale ori la tutela copiilor.2. Orice persoană acuzata de comiterea unei infractiuni penale este prezumata a fi nevinovata cit timp culpabilitatea sa nu a fost stabilita în mod legal.3. Orice persoană acuzata de comiterea unei infractiuni penale are dreptul, în condiţii de deplina egalitate, la cel puţin urmatoarele garantii: a) să fie informata în cel mai scurt termen, intr-o limbă pe care o înţelege, şi în mod detaliat, despre natura şi motivele acuzatiei cei i se aduc; b) sa dispună de timpul şi de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale şi sa comunice cu aparatorul pe care şi-l alege; c) să fie judecata fără o întîrziere excesiva; d) să fie prezenta la proces şi să se apere ea insasi sau să aibă asistenţa unui aparator ales de ea; dacă nu are aparator, să fie informata despre dreptul de a-l avea şi, ori de cite ori interesul justiţiei o cere, sa i se atribuie un aparator din oficiu, fără plata, dacă ea nu are mijloace pentru a-l remunera; e) sa interogheze sau sa faca a fi interogati martorii acuzarii şi să obţină infatisarea şi interogarea martorilor apararii, în aceleasi condiţii cu cele ale martorilor acuzarii; f) sa beneficieze de asistenţa gratuita a unui interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeste limba folosita la sedinta de judecată; g) sa nu fie silita sa marturiseasca împotriva sa insasi sau să se recunoasca vinovata.4. Procedura aplicabila tinerilor care nu sînt inca majori potrivit legii penale va ţine seama de vîrsta lor şi de interesul reeducarii lor.5. Orice persoană declarata vinovata de o infractiune are dreptul de a obtine examinarea de către o jurisdictie superioara, în conformitate cu legea, a declararii vinovatiei şi a condamnarii sale.6. Cînd o condamnare penala definitivă este ulterior anulata sau se acordă gratierea deoarece un fapt nou sau nou descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, persoana care a suferit o pedeapsă în urma acestei condamnari va primi o indemnizatie în conformitate cu legea, afară de cazul cînd s-a dovedit ca nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut ei îi este imputabila, în intregime sau în parte.7. Nimeni nu poate fi urmarit sau pedepsit din pricina unei infractiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărîre definitivă în conformitate cu legea şi cu procedura penala a fiecarei tari. + Articolul 151. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituiau un act delictuos, potrivit dreptului naţional sau international, în momentul în care au fost savirsite. De asemenea, nu se va aplica o pedeapsă mai severa decit cea care era aplicabila în momentul comiterii infractiunii. Dacă ulterior comiterii infractiunii, legea prevede aplicarea unei pedepse mai usoare, delincventul trebuie să beneficieze de aceasta.2. Nimic din prezentul articol nu se opune judecarii sau condamnarii oricărui individ din pricina unor acţiuni sau omisiuni care atunci cînd au fost savirsite erau considerate ca fapte criminale, potrivit principiilor generale de drept recunoscute de totalitatea natiunilor. + Articolul 16Orice om are dreptul de a i se recunoaste pretutindeni personalitatea juridica. + Articolul 171. Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa particulara, în familia, domiciliul sau corespondenta sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei şi reputatiei sale.2. Orice persoană are drept la protectia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. + Articolul 181. Orice persoană are drept la libertatea gindirii, constiintei şi religiei; acest drept implica libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, individual sau în comun, atit în public cit şi în particular, prin cult şi indeplinirea riturilor, prin practici şi prin invatamint.2. Nimeni nu va fi supus vreunei constrîngeri putind aduce atingere libertatii sale de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa.3. Libertatea manifestarii religiei sau convingerilor nu poate fi supusă decit restrictiilor prevăzute de lege şi necesare pentru ocrotirea securitatii, ordinii şi sănătăţii publice ori a moralei sau a libertatilor şi drepturilor fundamentale ale altora.4. Statele părţi la prezentul pact se angajează să respecte libertatea parintilor şi, atunci cînd este cazul, a tutorilor legali, de a asigura educatia religioasa şi morala a copiilor lor în conformitate cu propriile convingeri. + Articolul 191. Nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale.2. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cauta, de a primi şi de a raspindi informaţii şi idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub forma orala, scrisa, tiparita ori artistica sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa.3. Exercitarea libertatilor prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol comporta obligaţii şi raspunderi speciale. În consecinţa, ea poate fi supusă anumitor limitari care trebuie însă stabilite în mod expres prin lege şi care sînt necesare; a) respectarii drepturilor sau reputatiei altora; b) apararii securitatii naţionale, ordinii publice, sănătăţii sau moralitatii publice. + Articolul 201. Orice propaganda în favoarea razboiului este interzisa prin lege.2. Orice indemn la ura naţionala, rasiala sau religioasa care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violenta este interzis prin lege. + Articolul 21Dreptul la intrunire pasnica este recunoscut. Exercitarea acestui drept nu poate fi supusă decit restrictiilor conforme cu legea şi necesare intr-o societate democratica, în interesul securitatii naţionale, al securitatii publice, al ordinii publice ori pentru a ocroti sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile şi libertatile altora. + Articolul 221. Orice persoană are dreptul de a se asocia în mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui sindicate şi de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale.2. Exercitarea acestui drept nu poate fi supusă decit restrictiilor prevăzute de lege şi care sînt necesare intr-o societate democratica, în interesul securitatii naţionale, al securitatii publice, al ordinii publice ori pentru a ocroti sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile şi libertatile altora. Prezentul articol nu se opune ca exercitarea acestui drept de către membrii fortelor armate şi ai politiei să fie supusă unor restrictii legale.3. Nici o dispoziţie din prezentul articol nu permite statelor părţi la Convenţia din 1948 a Organizaţiei Internationale a Muncii privind libertatea sindicala şi ocrotirea dreptului sindical sa ia măsuri legislative aducind atingere - sau să aplice legea într-un mod care să aduca atingere - garantiilor prevăzute în acea convenţie. + Articolul 231. Familia este elementul natural şi fundamental al societatii şi are drept la ocrotire din partea societatii şi a statului.2. Dreptul de a se căsători şi de a intemeia o familie este recunoscut barbatului şi femeii, incepind de la vîrsta nubila.3. Nici o căsătorie nu va putea fi incheiata fără consimtamintul liber şi deplin al viitorilor soti.4. Statele părţi la prezentul pact vor lua masurile potrivite pentru a asigura egalitatea în drepturi şi raspunderi a sotilor în privinta căsătoriei, în timpul căsătoriei şi atunci cînd ea se desface. În cazul desfacerii, se vor lua măsuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesară. + Articolul 241. Orice copil, fără nici o discriminare intemeiata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, origine naţionala sau sociala, avere sau nastere, are dreptul din partea familiei sale, a societatii şi a statului la masurile de ocrotire pe care le cere condiţia de minor.2. Orice copil trebuie să fie înregistrat imediat după nastere şi să aibă un nume.3. Orice copil are dreptul de a dobindi o cetatenie. + Articolul 25Orice cetatean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una dintre discriminarile la care se referă art. 2 şi fără restrictii nerezonabile; a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanti liber aleşi; b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurind exprimarea libera a vointei alegatorilor; c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la functiile publice din tara sa. + Articolul 26Toate persoanele sînt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egala din partea legii. În aceasta privinta legea trebuie să interzica orice discriminare şi sa garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egala şi eficace contra oricarei discriminari, în special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine naţionala sau sociala, avere, nastere sau intemeiata pe orice alta imprejurare. + Articolul 27În statele în care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice, persoanele apartinind acestor minoritati nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, în comun cu ceilalti membri ai grupului lor, propria lor viaţa culturala, de a profesa şi practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limba. + Partea A PATRA + Articolul 281. Se instituie un Comitet al drepturilor omului (denumit în continuare, în prezentul pact, comitetul). Acest comitet este compus din optsprezece membri şi are functiile stabilite în cele de mai jos.2. Comitetul este compus din resortisanti ai statelor părţi la prezentul pact, care trebuie să fie personalitati de înaltă moralitate şi avînd o competenţa recunoscută în domeniul drepturilor omului. Se va ţine seama de interesul pe care îl prezinta participarea la lucrarile comitetului a cîtorva persoane avînd o experienta juridica.3. Membrii comitetului sînt aleşi şi exercită aceasta functie cu titlu individual. + Articolul 291. Membrii comitetului sînt aleşi prin vot secret dintr-o lista de candidati care intrunesc condiţiile prevăzute în art. 28, propusi în acest scop de către statele părţi la prezentul pact.2. Fiecare stat parte la prezentul pact poate să propuna cel mult doi candidati. Acesti doi candidati trebuie să fie resortisanti ai statului care îi propune.3. Candidatura aceleiasi persoane poate fi propusa pentru o noua alegere. + Articolul 301. Prima alegere va avea loc în cel mult 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului pact.2. Cu cel puţin 4 luni înainte de orice alegere un comitet, alta decit o alegere pentru completarea unui loc declarat vacant în conformitate cu art. 34, secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite invita în scris statele părţi la prezentul pact sa desemneze, în termen de 3 luni, candidatii pe care îi propun ca membri ai comitetului.3. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite întocmeşte o lista alfabetica a tuturor candidaţilor astfel propusi şi o comunică statelor părţi la prezentul pact cel mai tirziu cu o luna înainte de fiecare alegere.4. Membrii comitetului sînt aleşi în cursul unei reuniuni a statelor părţi la prezentul pact, convocata de secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite la sediul organizaţiei. La aceasta reuniune, unde cvorumul este constituit de două treimi din statele părţi la prezentul pact, sînt aleşi ca membri ai comitetului candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi şi majoritatea absoluta a voturilor reprezentantilor statelor părţi prezenţi şi votanti. + Articolul 311. Comitetul nu poate să cuprindă mai mult de un resortisant al unui stat.2. Pentru alegerile în comitet se va ţine seama de o repartitie geografica echitabila şi de reprezentarea diferitelor forme de civilizatie, precum şi a principalelor sisteme juridice. + Articolul 321. Membrii comitetului sînt aleşi pe 4 ani. Ei sînt reeligibili dacă li se propune din nou candidatura. Cu toate acestea, mandatul a noua membri aleşi la prima alegere ia sfirsit după 2 ani; imediat după prima alegere, numele acestor noua membri va fi tras la sorti de către preşedintele reuniunii la care se referă paragraful 4 al art. 30.2. La expirarea mandatului, alegerile au loc în conformitate cu dispozitiile articolelor precedente din aceasta parte a pactului. + Articolul 331. Dacă, după parerea unanima a celorlalţi membri, un membru al comitetului a incetat de a-şi îndeplini functiile pentru orice cauza alta decit o absenta cu caracter temporar, preşedintele comitetului informeaza despre aceasta pe secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite, care declara atunci vacant locul pe care îl ocupa membrul mentionat.2. În caz de deces sau de demisie a unui membru al comitetului, preşedintele informeaza, de îndată, despre aceasta pe secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite, care declara locul vacant cu incepere de la data decesului sau de la data cînd opereaza demisia. + Articolul 341. Cînd un loc a fost declarat vacant în conformitate cu art. 33, dacă mandatul membrului care trebuie inlocuit nu expira în cele 6 luni urmatoare datei la care a fost declarata vacanta, secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite instiinteaza despre aceasta statele părţi la prezentul pact, care pot, în termen de 2 luni, sa desemneze candidati în conformitate cu dispozitiile art. 29, în vederea completarii locului vacant.2. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite întocmeşte o lista alfabetica a candidaţilor astfel propusi şi o comunică statelor părţi la prezentul pact. Alegerea în vederea completarii locului vacant va avea apoi loc în conformitate cu dispozitiile pertinente din aceasta parte a pactului.3. Orice membru al comitetului ales pentru completarea unui loc declarat vacant în conformitate cu art. 33 face parte din comitet pînă la data expirarii normale a mandatului membrului al cărui loc a devenit vacant în comitet în conformitate cu dispozitiile articolului mentionat. + Articolul 35Membrii comitetului primesc, cu aprobarea Adunarii Generale a Natiunilor Unite, remuneratii suportate din fondurile Organizaţiei Natiunilor Unite în condiţiile stabilite de adunarea generală, luindu-se în considerare importanţa functiilor comitetului. + Articolul 36Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite pune la dispoziţia comitetului personalul şi mijloacele materiale care îi sînt necesare pentru a îndeplini în mod eficient functiile care îi sînt încredinţate în virtutea prezentului pact. + Articolul 371. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite va convoca membrii comitetului, pentru prima reuniune, la sediul organizaţiei.2. După prima sa reuniune, comitetul se va intruni cu orice prilej prevăzut prin regulamentul sau interior.3. Reuniunile comitetului au loc, în mod obisnuit, la sediul Organizaţiei Natiunilor Unite sau la Oficiul Natiunilor Unite de la Geneva. + Articolul 38Înainte de a intră în functie, orice membru al comitetului trebuie să-şi ia, în sedinta publică, angajamentul solemn ca îşi va îndeplini functia cu deplina imparţialitate şi constiinciozitate. + Articolul 391. Comitetul îşi alege un birou pe o perioadă de 2 ani. Membrii biroului sînt reeligibili.2. Comitetul stabileste el insusi regulamentul sau interior; acesta trebuie să cuprindă însă, între altele, urmatoarele dispozitii: a) cvorumul este de doisprezece membri; b) deciziile comitetului se iau cu majoritatea membrilor prezenţi. + Articolul 401. Statele părţi la prezentul pact se angajează să prezinte rapoarte asupra masurilor pe care le-au adoptat şi care transpun în viaţa drepturile recunoscute în prezentul pact, precum şi asupra progreselor realizate în folosinţă acestor drepturi: a) în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului pact, pentru fiecare stat parte interesat, în ceea ce îl priveste; b) după aceea, de fiecare data cînd comitetul i-o va cere.2. Toate rapoartele vor fi adresate secretarului general al Organizaţiei Natiunilor Unite care le va transmite spre examinare comitetului. Rapoartele vor trebui sa indice, dacă va fi cazul, factorii şi dificultatile care afectează punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului pact.3. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite poate, după consultari cu comitetul, sa transmita instituţiilor specializate interesate copia oricăror părţi din rapoarte care pot avea legătură cu sfera lor de competenţa.4. Comitetul studiaza rapoartele prezentate de statele părţi la prezentul pact. El inainteaza statelor părţi propriile sale rapoarte, precum şi orice observatii generale pe care le socoteste potrivite. Comitetul poate de asemenea, sa transmita Consiliului Economic şi Social aceste observatii, insotite de copii de pe rapoartele pe care le-a primit de la statele părţi la prezentul pact.5. Statele părţi la prezentul pact pot să prezinte comitetului comentarii cu privire la orice observatie facuta în virtutea paragrafului 4 al prezentului articol. + Articolul 411. Orice stat parte la prezentul pact poate, în virtutea prezentului articol, sa declare în orice moment ca recunoaste comitetului competenţa de a primi şi examina comunicari în care un stat poate pretinde ca un alt stat parte nu-şi indeplineste oblibaţiile ce decurg din prezentul pact. Comunicarile prezentate în virtutea prezentului articol nu pot fi primite şi examinate decit dacă ele emana de la un stat parte care a facut o declaratie prin care recunoaste, în ceea ce îl priveste, competenţa comitetului. Comitetul nu va primi nici o comunicare privitoare la un stat parte care nu a facut o asemenea declaratie. Comunicarilor primite în conformitate cu prezentul articol li se aplică urmatoarea procedura: a) Dacă un stat parte la prezentul pact socoteste ca un alt stat, de asemenea parte la pact, nu aplica dispozitiile pactului, el poate, printr-o comunicare scrisa, sa atraga atenţia acelui stat asupra chestiunii. În termen de 3 luni de la primirea comunicarii, statul destinatar va furniza statului care a adresat comunicarea explicatii sau orice alte declaratii scrise lamurind chestiunea, care vor trebui sa cuprindă, pe cit este posibil şi util, indicatii asupra regulilor sale de procedura şi asupra cailor de recurs fie folosite deja, fie pendinte, fie deschise inca. b) Dacă în termen de 6 luni de la primirea comunicarii originale de către statul destinatar chestiunea nu a fost solutionata spre satisfactia celor două state părţi interesate, şi unul şi altul vor avea dreptul de a supune comitetului, adresind cite o notificare comitetului şi celuilalt stat interesat. c) Comitetul nu poate lua în examinare o cauza care îi este supusă decit după ce s-a asigurat ca toate caile interne de recurs disponibile au fost utilizate şi epuizate, în conformitate cu principiile de drept international unanim recunoscute. Aceasta regula nu se aplică în cazurile în care procedurile de recurs depasesc termenele rezonabile. d) Sedintele în care comitetul examineaza comunicarile prevăzute în prezentul articol sînt secrete. e) Sub rezerva dispoziţiilor alin. c), comitetul îşi va oferi bunele oficii statelor părţi interesate, spre a se ajunge la o solutie amiabila a chestiunii, intemeiata pe respectarea drepturilor omului şi libertatilor fundamentale asa cum le recunoaste prezentul pact. f) În orice cauza care îi este supusă, comitetul poate cere statelor părţi interesate la care se referă alin. b) să-i furnizeze orice informatie pertinenta. g) Statele părţi interesate la care se referă alin. b) au dreptul de a fi reprezentate cu prilejul examinarii problemei de către comitet şi de a prezenta observatii orale sau scrise ori în ambele forme. h) În termen de 12 luni din ziua cînd a primit notificarea la care se referă alin. b), comitetul trebuie să prezinte un raport:(i) dacă s-a putut gasi o solutie în conformitate cu dispozitiile alin. e), comitetul se margineste, în raportul sau, la o scurta expunere a faptelor şi a solutiei la care s-a ajuns;(îi) dacă nu s-a putut gasi o solutie în conformitate cu dispozitiile alin. e), comitetul se margineste în raportul sau la o scurta expunere a faptelor; textul observatiilor scrise şi procesul-verbal al observatiilor orale prezentate de statele părţi interesate vor fi alaturate raportului.Raportul pentru fiecare cauza va fi comunicat statelor părţi interesate.2. Dispozitiile prezentului articol vor intra în vigoare cînd zece state părţi la prezentul pact vor fi facut declaratia prevăzută la paragraful 1 din prezentul articol. Declaratia mentionata va fi depusa de către statul parte secretarului general al Organizaţiei Natiunilor Unite, care o va transmite în copie celorlalte state părţi. O declaratie poate fi retrasa oricînd, printr-o notificare adresata secretarului general. Aceasta retragere nu va aduce atingere examinarii oricarei chestiuni care face obiectul unei comunicari deja transmise în virtutea prezentului articol; nici o alta comunicare a unui stat parte nu va fi însă primita după ce secretarul general va primi notificarea de retragere a declaraţiei, decit dacă statul parte interesat va fi facut o noua declaratie. + Articolul 421. a) Dacă o chestiune supusă comitetului în conformitate cu art. 41 nu a fost solutionata spre satisfactia statelor părţi interesate, comitetul poate, cu asentimentul prealabil al acestora, sa desemneze o comisie de conciliere ad-hoc (denumita în continuare comisia). Comisia îşi ofera bunele oficii statelor părţi interesate, spre a se ajunge la o solutie amiabila a chestiunii, intemeiata pe respectarea prezentului pact. b) Comisia se compune din cinci membri numiti cu acordul statelor părţi interesate. Dacă statele părţi interesate nu ajung în termen de 3 luni la o înţelegere asupra compunerii comisiei în intregime sau în parte, membrii comisiei în privinta cărora nu s-a realizat acordul vor fi aleşi, prin scrutin secret, dintre membrii comitetului, cu o majoritate de două treimi din membrii comitetului.2. Membrii comisiei îşi exercită functiile cu titlu individual. Ei nu trebuie să fie resortisanti nici ai statelor părţi interesate, nici ai unui stat care nu este parte la prezentul pact şi nici ai unui stat parte care nu a facut declaratia prevăzută de art. 41.3. Comisia îşi alege preşedintele şi îşi adopta regulamentul interior.4. Comisia îşi tine sedintele în mod normal la sediul Organizaţiei Natiunilor Unite sau la Oficiul Natiunilor Unite de la Geneva. Cu toate acestea, ea se poate intruni în orice alt loc potrivit, pe care comisia îl poate stabili consultindu-se cu secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite şi cu statele părţi interesate.5. Secretariatul prevăzut în art. 36 îşi va oferi serviciile şi comisiilor desemnate în virtutea prezentului articol.6. Informaţiile obtinute şi examinate de comitet sînt puse la dispoziţia comisiei, iar comisia poate să ceara statelor părţi interesate să-i furnizeze orice informaţii complementare pertinente.7. După ce a examinat chestiunea sub toate aspectele, dar în orice caz într-un termen de 12 luni de cînd a fost sesizata, comisia supune un raport presedintelui comitetului, care îl va comunică statelor părţi interesate: a) dacă comisia nu poate să termine examinarea chestiunii în 12 luni, ea se margineste sa arate pe scurt în raportul sau stadiul în care se afla examinarea chestiunii; b) dacă s-a ajuns la o solutionare amiabila a chestiunii, intemeiata pe respectarea drepturilor omului recunoscute în prezentul pact, comisia se margineste sa arate pe scurt în raportul sau faptele şi solutia la care s-a ajuns; c) dacă nu s-a ajuns la o solutionare în sensul alin. b), în raportul comisiei vor figura concluziile sale cu privire la toate aspectele de fapt ale chestiunii dezbatute de statele părţi interesate, precum şi constatarile sale cu privire la posibilitatile de solutionare amiabila a cauzei; raportul va cuprinde, de asemenea observatiile scrise şi un proces-verbal al observatiilor orale prezentate de statele părţi interesate; d) dacă raportul comisiei este inaintat în conformitate cu alin. c), statele părţi interesate vor instiinta pe preşedintele comitetului, în termen de 3 luni de la primirea raportului, dacă accepta sau nu cele formulate în raportul comisiei.8. Dispozitiile prezentului articol nu aduc atingere atribuţiilor comitetului prevăzute în art. 41.9. Toate cheltuielile membrilor comisiei se repartizeaza în mod egal între statele părţi interesate, pe baza unui stat estimativ stabilit de secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite.10. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite este imputernicit ca, dacă este nevoie, sa plateasca cheltuielile membrilor comisiei înainte ca rambursarile sa fi fost efectuate de statele părţi interesate, în conformitate cu paragraful 9 al prezentului articol. + Articolul 43Membrii comitetului şi membrii comisiilor de conciliere ad-hoc care ar putea fi desemnaţi în conformitate cu art. 42 au drept la inlesnirile, privilegiile şi imunitatile recunoscute expertilor în misiune ai Organizaţiei Natiunilor Unite, asa cum sînt ele enuntate în secţiunile pertinente ale Convenţiei cu privire la privilegiile şi imunitatile Natiunilor Unite. + Articolul 44Dispozitiile de punere în practica a prezentului pact se aplică fără a aduce atingere procedurilor instituite în materie de drepturi ale omului în virtutea sau potrivit instrumentelor constitutive şi convenţiilor Organizaţiei Natiunilor Unite şi instituţiilor specializate şi nu împiedica statele părţi de a recurge la alte proceduri pentru solutionarea unui diferend în conformitate cu acordurile internationale generale sau speciale care le leagă. + Articolul 45Comitetul inainteaza anual Adunarii Generale a Natiunilor Unite, prin intermediul Consiliului Economic şi Social, un raport asupra lucrărilor sale. + Partea A CINCEA + Articolul 46Nici o dispoziţie din prezentul pact nu trebuie interpretata ca aducind atingere dispoziţiilor Cartei Natiunilor Unite şi celor ale constitutiilor instituţiilor specializate care definesc raspunderile diverselor organe ale Organizaţiei Natiunilor Unite şi ale instituţiilor specializate cu privire la chestiunile prevăzute în prezentul pact. + Articolul 47Nici o dispoziţie din prezentul pact nu va fi interpretata ca aducind atingere dreptului inerent al tuturor popoarelor de a beneficia şi de a se folosi pe deplin şi în mod liber de bogatiile şi resursele lor naturale. + Partea A SASEA + Articolul 481. Prezentul pact este deschis spre semnare oricărui stat membru al Organizaţiei Natiunilor Unite sau membru al vreuneia dintre instituţiile sale specializate, oricărui stat parte la Statutul Curtii Internationale de Justiţie, precum şi oricărui alt stat invitat de Adunarea Generală a Natiunilor Unite sa devina parte a prezentului pact.2. Prezentul pact este supus ratificarii, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite.3. Prezentul pact va fi deschis spre aderare oricărui stat la care se referă paragraful 1 din prezentul articol.4. Aderarea se va face prin depunerea la secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite a unui instrument de aderare.5. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite informeaza toate statele care au semnat prezentul pact sau care au aderat la el despre depunerea fiecarui instrument de ratificare sau de aderare. + Articolul 491. Prezentul pact va intra în vigoare la 3 luni de la data depunerii la secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite a celui de-al treizeci şi cincilea instrument de ratificare sau de aderare.2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica prezentul pact sau vor adera la el după depunerea celui de-al treizeci şi cincilea instrument de ratificare sau de aderare, pactul va intra în vigoare la 3 luni de la data depunerii de către acest stat a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. + Articolul 50Dispozitiile prezentului pact se aplică fără nici o limitare sau excepţie tuturor unităţilor constitutive ale statelor federative. + Articolul 511. Orice stat parte la prezentul pact poate să propuna un amendament şi să-i depuna textul la secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite. Secretarul general va transmite apoi toate proiectele de amendament statelor părţi la prezentul pact, cerindu-le să-i comunice dacă doresc să se convoace o conferinta a statelor părţi pentru a examina aceste proiecte şi a le supune votării. Dacă cel puţin o treime din state se declara în favoarea acestei convocari, secretarul general va convoca conferinta sub auspiciile Organizaţiei Natiunilor Unite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor prezente şi votante la conferinta va fi supus spre aprobare Adunarii Generale a Natiunilor Unite.2. Aceste amendamente intră în vigoare după ce au fost aprobate de Adunarea Generală a Natiunilor Unite şi acceptate de o majoritate de două treimi a statelor părţi la prezentul pact, în conformitate cu respectivele lor reguli constitutionale.3. Cînd aceste amendamente intră în vigoare, ele sînt obligatorii pentru statele părţi care le-au acceptat, celelalte state părţi raminind legate de dispozitiile prezentului pact şi de orice amendament pe care l-au acceptat anterior. + Articolul 52Independent de notificarile prevăzute în paragraful 5 al art. 48, secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite va informa toate statele la care se referă paragraful 1 al mentionatului articol: a) cu privire la semnaturile, instrumentele de ratificare şi de aderare depuse în conformitate cu art. 48; b) cu privire la data cînd prezentul pact va intra în vigoare în conformitate cu art. 49 şi la data cînd vor intra în vigoare amendamentele prevăzute în art. 51. + Articolul 531. Prezentul pact, ale cărui texte în chineza, engleza, franceza, rusa şi spaniola sînt în egala măsura autentice, va fi depus la arhivele Organizaţiei Natiunilor Unite.2. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite va transmite tuturor statelor la care se referă art. 48 cite o copie certificata de pe prezentul pact.-------
| EMITENT |
Notă *) Traducere.PREAMBULStatele părţi la prezentul pact,considerind ca, în conformitate cu principiile enuntate în Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii şi pacii în lume,recunoscind ca aceste drepturi decurg din demnitatea inerenta persoanei umane,recunoscind ca, în conformitate cu Declaratia universala a drepturilor omului, idealul fiintei umane libere, bucurindu-se de libertatile civile şi politice şi eliberata de teama şi de mizerie, nu poate fi realizat decit dacă se creeaza condiţii care permit fiecaruia să se bucure de drepturile sale civile şi politice, ca şi de drepturile sale economice, sociale şi culturale,considerind ca, potrivit Cartei Natiunilor Unite, statele au obligaţia de a promova respectarea universala şi efectiva a drepturilor şi libertatilor omului,luînd în considerare faptul ca individul are indatoriri faţă de semenii săi şi faţă de colectivitatea careia îi aparţine şi este dator a se stradui sa promoveze şi să respecte drepturile recunoscute în prezentul pact,au convenit asupra urmatoarelor articole: + Partea INTII + Articolul 11. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele insele. În virtutea acestui drept, ele îşi determina liber statutul politic şi îşi asigura liber dezvoltarea economica, sociala şi culturala.2. Pentru a-şi infaptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogatiile şi de resursele lor naturale, fără a aduce atingere obligaţiilor care decurg din cooperarea economica internationala, intemeiata pe principiul interesului reciproc, şi din dreptul international. În nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai.3. Statele părţi la prezentul pact, inclusiv cele care au raspunderea administrarii de teritorii neautonome şi de teritorii sub tutela, trebuie să inlesneasca realizarea dreptului popoarelor de a dispune de ele insele şi să respecte acest drept, în conformitate cu dispozitiile Cartei Natiunilor Unite. + Partea A DOUA + Articolul 21. Statele părţi la prezentul pact se angajează să respecte şi sa garanteze tuturor indivizilor care se gasesc pe teritoriul lor şi ţin de competenţa lor drepturile recunoscute în prezentul pact, fără nici o deosebire, în special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine naţionala sau sociala, avere, nastere sau intemeiata pe orice alta imprejurare.2. Statele părţi la prezentul pact se angajează ca potrivit cu procedura lor constituţională şi cu dispozitiile prezentului pact sa actioneze spre a da posibilitatea adoptarii unor măsuri legislative sau a altora, apte pentru traducerea în viaţa a drepturilor recunoscute în prezentul pact care nu ar fi inca în vigoare.3. Statele părţi la prezentul pact se angajează: a) sa garanteze ca orice persoană ale carei drepturi sau libertati recunoscute în prezentul pact au fost violate va dispune de o cale de recurs efectiva, chiar atunci cînd incalcarea a fost comisa de persoane actionind în exercitiul functiilor lor oficiale; b) sa garanteze ca autoritatea competentă, judiciara, administrativa ori legislativa, sau orice alta autoritate competentă potrivit legislaţiei statului, va hotari asupra drepturilor persoanei care foloseşte calea de recurs, şi sa dezvolte posibilitatile de recurs jurisdictional; c) sa garanteze ca autorităţile competente vor da urmare oricărui recurs care a fost recunoscut ca justificat. + Articolul 3Statele părţi la prezentul pact se angajează să asigure dreptul egal al barbatilor şi al femeilor de a se bucura de toate drepturile civile şi politice enuntate în prezentul pact. + Articolul 41. În cazul în care un pericol public excepţional ameninta existenta natiunii şi este proclamat printr-un act oficial, statele părţi la prezentul pact pot ca în limita stricta a cerințelor situaţiei sa ia măsuri derogatorii de la oblibaţiile prevăzute în prezentul pact, cu condiţia ca aceste măsuri sa nu fie incompatibile cu celelalte obligaţii pe care le au potrivit dreptului international şi ca din ele sa nu rezulte o discriminare intemeiata numai pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau origine sociala.2. Dispoziţia precedenta nu autoriza nici o derogare de la prevederile art. 6, 7, 8 (paragrafele 1 şi 2), 11, 15, 16 şi 18.3. Statele părţi la prezentul pact care fac uz de dreptul de derogare trebuie ca prin intermediul secretarului general al Organizaţiei Natiunilor Unite sa semnaleze de îndată celorlalte state părţi dispozitiile de la care au derogat, precum şi motivele care au provocat aceasta derogare. O noua comunicare va fi facuta, prin acelasi intermediu, la data la care ele au pus capat derogarilor. + Articolul 51. Nici o dispoziţie din prezentul pact nu poate fi interpretata ca implicind pentru un stat, o grupare sau un individ vreun drept de a se deda la o activitate sau de savirsi un act urmarind suprimarea drepturilor şi libertatilor recunoscute în prezentul pact ori limitari ale lor mai ample decit cele prevăzute în pact.2. Nu se poate admite nici o restrictie sau derogare de la drepturile fundamentale ale omului recunoscute sau în vigoare în orice stat parte la prezentul pact prin aplicarea legilor, convenţiilor, regulamentelor sau cutumelor, sub pretextul ca prezentul pact nu recunoaste aceste drepturi sau le recunoaste intr-o măsura mai mica. + Partea A TREIA + Articolul 61. Dreptul la viaţa este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de viaţa sa în mod arbitrar.2. În tarile în care pedeapsa cu moartea nu a fost abolita, o sentinta de condamnare la moarte nu va putea fi pronunţată decit pentru crimele cele mai grave, în conformitate cu legislatia în vigoare în momentul în care crima a fost comisa, legislatie care nu trebuie să fie în contradictie cu dispozitiile prezentului pact şi nici cu cele ale Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. Aceasta pedeapsa nu poate fi aplicata decit în virtutea unei hotărîri definitive pronunţată de un tribunal competent.3. Cînd privarea de viaţa constituie crima de genocid, se înţelege ca nici o dispoziţie din prezentul articol nu autoriza un stat parte la prezentul pact sa deroge în nici un fel de la vreo obligaţie asumata în virtutea dispoziţiilor Convenţiei pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.4. Orice condamnat la moarte are dreptul de a solicita gratierea sau comutarea pedepsei. Amnistia, gratierea sau comutarea pedepsei cu moartea poate fi acordată în toate cazurile.5. O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronunţată pentru crime comise de persoane sub vîrsta de 18 ani şi nu poate fi executata împotriva unor femei gravide.6. Nici o dispoziţie din prezentul articol nu poate fi invocata pentru a se intirzia sau a se împiedica abolirea pedepsei capitale de către un stat parte la prezentul pact. + Articolul 7Nimeni nu va fi supus torturii şi nici unor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. În special, este interzis ca o persoană să fie supusă, fără consimtamintul sau, unei experiente medicale sau stiintifice. + Articolul 81. Nimeni nu va fi tinut în sclavie; sclavia şi comertul de sclavi, sub toate formele sînt interzise.2. Nimeni nu va putea fi tinut în servitute.3. a) Nimeni nu va putea fi constrins să execute o munca fortata sau obligatorie; b) alin. a) al prezentului paragraf nu poate fi interpretat ca interzicind, în tarile în care anumite infractiuni pot fi pedepsite cu detentiunea însoţită de muncă fortata, executarea unei pedepse de muncă fortata, pronunţată de un tribunal competent; c) Nu se considera munca fortata sau obligatorie în sensul prezentului paragraf:(i) orice munca sau serviciu, neindicate în alin. b), cerute în mod normal unui individ detinut în virtutea unei decizii legale a justiţiei sau eliberat condiţionat în urma unei asemenea decizii;(îi) orice serviciu cu caracter militar şi, în tarile în care obiectia de constiinta este admisa, orice serviciu naţional cerut în virtutea legii celor care ridica obiectii de constiinta;(iii) orice serviciu cerut în cazurile de forta majoră sau de sinistre care ameninta viaţa sau bunastarea comunităţii;(iv) orice munca sau orice serviciu care fac parte din oblibaţiile cetăţeneşti normale. + Articolul 91. Orice om are dreptul la libertate şi la securitatea persoanei sale. Nimeni nu poate fi arestat sau detinut în mod arbitrar. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa decit pentru motive legale şi în conformitate cu procedura prevăzută de lege.2. Orice individ arestat va fi informat, în momentul arestarii sale, despre motivele acestei arestari şi va fi instiintat, în cel mai scurt timp, de orice invinuire care i se aduce.3. Orice individ arestat sau detinut pentru comiterea unei infractiuni penale va fi adus, în termenul cel mai scurt, în faţa unui judecator sau a unei alte autorităţi imputernicite prin lege sa exercite functiuni judiciare şi va trebui să fie judecat într-un interval rezonabil sau să fie eliberat. Detentiunea persoanelor care urmeaza a fi trimise în judecata nu trebuie să constituie regula, dar punerea în libertate poate fi subordonata unor garantii asigurind infatisarea lor la sedintele de judecată, pentru toate celelalte acte de procedura şi, dacă este cazul, pentru executarea hotărîrii.4. Oricine a fost privat de libertate prin arestare sau detentiune are dreptul de a introduce recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta sa hotarasca neintirziat asupra legalităţii detentiunii sale şi sa ordone liberarea sa, dacă detentiunea este ilegala.5. Orice individ care a fost victima unei arestari sau detentiuni ilegale are drept la o reparatie. + Articolul 101. Orice persoană privată de libertate va fi tratata cu umanitate şi cu respectarea demnitatii inerente persoanei umane.2. a) Cei aflati în preventie vor fi, în afară de circumstanţe excepţionale, separati de condamnati şi vor fi fi supuşi unui regim distinct, potrivit condiţiei lor de persoane necondamnate. b) Tinerii aflati în preventie vor fi separati de adulti şi se va hotari în legătură cu cazul lor cit mai repede cu putinta.3. Regimul penitenciar va cuprinde un tratament al condamnatilor avînd drept scop esential ameliorarea lor şi reclasarea lor sociala. Tinerii delincvenţii vor fi separati de adulti şi supuşi unui regim potrivit virstei şi statutului lor legal. + Articolul 11Nimeni nu poate fi intemnitat pentru singurul motiv că nu este în măsura să execute o obligaţie contractuala. + Articolul 121. Orice persoană care se afla în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul de a circula acolo liber şi de a-şi alege liber reşedinţa.2. Orice persoană este libera sa părăsească orice tara, inclusiv propria sa tara.3. Drepturile sus-menţionate nu pot face obiectul unor restrictii decit dacă acestea sînt prevăzute prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea naţionala, ordinea publică, sănătatea ori moralitatea publică sau drepturile şi libertatile altora şi sînt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute în prezentul pact.4. Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de dreptul de a intră în propria sa tara. + Articolul 13Un strain care se afla în mod legal pe teritoriul unui stat parte la prezentul pact nu poate fi expulzat decit în executarea unei decizii luate în conformitate cu legea şi, dacă ratiuni imperioase de securitate naţionala nu se opun, el trebuie să aibă posibilitatea de a prezenta considerentele care pledeaza împotriva expulzarii sale şi de a obtine examinarea cazului sau de către autoritatea competentă ori de către una sau mai multe persoane special desemnate de aceasta autoritate, fiind reprezentat în acest scop. + Articolul 141. Toţi oamenii sînt egali în faţa tribunalelor şi curtilor de justiţie. Orice persoană are dreptul ca litigiul în care se afla să fie examinat în mod echitabil şi public de către un tribunal competent, independent şi impartial, stabilit prin lege, care să decida fie asupra temeiniciei oricarei invinuiri penale indreptate împotriva ei, fie asupra contestatiilor privind drepturile şi oblibaţiile sale cu caracter civil. Sedinta de judecată poate fi declarata secreta în totalitate sau pentru o parte a desfăşurării ei, fie în interesul bunelor moravuri, al ordinii publice sau al securitatii naţionale intr-o societate democratica, fie, dacă interesele vietii particulare are părţilor în cauza o cer, fie în măsura în care tribunalul ar socoti acest lucru ca absolut necesar, cînd datorita circumstantelor speciale ale cauzei publicitatea ar dauna intereselor justiţiei; cu toate acestea, pronuntarea oricarei hotărîri în materie penala sau civila va fi publică, afară de cazurile cînd interesul minorilor cere să se procedeze altfel sau cînd procesul se referă la diferende matrimoniale ori la tutela copiilor.2. Orice persoană acuzata de comiterea unei infractiuni penale este prezumata a fi nevinovata cit timp culpabilitatea sa nu a fost stabilita în mod legal.3. Orice persoană acuzata de comiterea unei infractiuni penale are dreptul, în condiţii de deplina egalitate, la cel puţin urmatoarele garantii: a) să fie informata în cel mai scurt termen, intr-o limbă pe care o înţelege, şi în mod detaliat, despre natura şi motivele acuzatiei cei i se aduc; b) sa dispună de timpul şi de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale şi sa comunice cu aparatorul pe care şi-l alege; c) să fie judecata fără o întîrziere excesiva; d) să fie prezenta la proces şi să se apere ea insasi sau să aibă asistenţa unui aparator ales de ea; dacă nu are aparator, să fie informata despre dreptul de a-l avea şi, ori de cite ori interesul justiţiei o cere, sa i se atribuie un aparator din oficiu, fără plata, dacă ea nu are mijloace pentru a-l remunera; e) sa interogheze sau sa faca a fi interogati martorii acuzarii şi să obţină infatisarea şi interogarea martorilor apararii, în aceleasi condiţii cu cele ale martorilor acuzarii; f) sa beneficieze de asistenţa gratuita a unui interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeste limba folosita la sedinta de judecată; g) sa nu fie silita sa marturiseasca împotriva sa insasi sau să se recunoasca vinovata.4. Procedura aplicabila tinerilor care nu sînt inca majori potrivit legii penale va ţine seama de vîrsta lor şi de interesul reeducarii lor.5. Orice persoană declarata vinovata de o infractiune are dreptul de a obtine examinarea de către o jurisdictie superioara, în conformitate cu legea, a declararii vinovatiei şi a condamnarii sale.6. Cînd o condamnare penala definitivă este ulterior anulata sau se acordă gratierea deoarece un fapt nou sau nou descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, persoana care a suferit o pedeapsă în urma acestei condamnari va primi o indemnizatie în conformitate cu legea, afară de cazul cînd s-a dovedit ca nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut ei îi este imputabila, în intregime sau în parte.7. Nimeni nu poate fi urmarit sau pedepsit din pricina unei infractiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărîre definitivă în conformitate cu legea şi cu procedura penala a fiecarei tari. + Articolul 151. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituiau un act delictuos, potrivit dreptului naţional sau international, în momentul în care au fost savirsite. De asemenea, nu se va aplica o pedeapsă mai severa decit cea care era aplicabila în momentul comiterii infractiunii. Dacă ulterior comiterii infractiunii, legea prevede aplicarea unei pedepse mai usoare, delincventul trebuie să beneficieze de aceasta.2. Nimic din prezentul articol nu se opune judecarii sau condamnarii oricărui individ din pricina unor acţiuni sau omisiuni care atunci cînd au fost savirsite erau considerate ca fapte criminale, potrivit principiilor generale de drept recunoscute de totalitatea natiunilor. + Articolul 16Orice om are dreptul de a i se recunoaste pretutindeni personalitatea juridica. + Articolul 171. Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa particulara, în familia, domiciliul sau corespondenta sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei şi reputatiei sale.2. Orice persoană are drept la protectia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. + Articolul 181. Orice persoană are drept la libertatea gindirii, constiintei şi religiei; acest drept implica libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, individual sau în comun, atit în public cit şi în particular, prin cult şi indeplinirea riturilor, prin practici şi prin invatamint.2. Nimeni nu va fi supus vreunei constrîngeri putind aduce atingere libertatii sale de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa.3. Libertatea manifestarii religiei sau convingerilor nu poate fi supusă decit restrictiilor prevăzute de lege şi necesare pentru ocrotirea securitatii, ordinii şi sănătăţii publice ori a moralei sau a libertatilor şi drepturilor fundamentale ale altora.4. Statele părţi la prezentul pact se angajează să respecte libertatea parintilor şi, atunci cînd este cazul, a tutorilor legali, de a asigura educatia religioasa şi morala a copiilor lor în conformitate cu propriile convingeri. + Articolul 191. Nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale.2. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cauta, de a primi şi de a raspindi informaţii şi idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub forma orala, scrisa, tiparita ori artistica sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa.3. Exercitarea libertatilor prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol comporta obligaţii şi raspunderi speciale. În consecinţa, ea poate fi supusă anumitor limitari care trebuie însă stabilite în mod expres prin lege şi care sînt necesare; a) respectarii drepturilor sau reputatiei altora; b) apararii securitatii naţionale, ordinii publice, sănătăţii sau moralitatii publice. + Articolul 201. Orice propaganda în favoarea razboiului este interzisa prin lege.2. Orice indemn la ura naţionala, rasiala sau religioasa care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violenta este interzis prin lege. + Articolul 21Dreptul la intrunire pasnica este recunoscut. Exercitarea acestui drept nu poate fi supusă decit restrictiilor conforme cu legea şi necesare intr-o societate democratica, în interesul securitatii naţionale, al securitatii publice, al ordinii publice ori pentru a ocroti sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile şi libertatile altora. + Articolul 221. Orice persoană are dreptul de a se asocia în mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui sindicate şi de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale.2. Exercitarea acestui drept nu poate fi supusă decit restrictiilor prevăzute de lege şi care sînt necesare intr-o societate democratica, în interesul securitatii naţionale, al securitatii publice, al ordinii publice ori pentru a ocroti sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile şi libertatile altora. Prezentul articol nu se opune ca exercitarea acestui drept de către membrii fortelor armate şi ai politiei să fie supusă unor restrictii legale.3. Nici o dispoziţie din prezentul articol nu permite statelor părţi la Convenţia din 1948 a Organizaţiei Internationale a Muncii privind libertatea sindicala şi ocrotirea dreptului sindical sa ia măsuri legislative aducind atingere - sau să aplice legea într-un mod care să aduca atingere - garantiilor prevăzute în acea convenţie. + Articolul 231. Familia este elementul natural şi fundamental al societatii şi are drept la ocrotire din partea societatii şi a statului.2. Dreptul de a se căsători şi de a intemeia o familie este recunoscut barbatului şi femeii, incepind de la vîrsta nubila.3. Nici o căsătorie nu va putea fi incheiata fără consimtamintul liber şi deplin al viitorilor soti.4. Statele părţi la prezentul pact vor lua masurile potrivite pentru a asigura egalitatea în drepturi şi raspunderi a sotilor în privinta căsătoriei, în timpul căsătoriei şi atunci cînd ea se desface. În cazul desfacerii, se vor lua măsuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesară. + Articolul 241. Orice copil, fără nici o discriminare intemeiata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, origine naţionala sau sociala, avere sau nastere, are dreptul din partea familiei sale, a societatii şi a statului la masurile de ocrotire pe care le cere condiţia de minor.2. Orice copil trebuie să fie înregistrat imediat după nastere şi să aibă un nume.3. Orice copil are dreptul de a dobindi o cetatenie. + Articolul 25Orice cetatean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una dintre discriminarile la care se referă art. 2 şi fără restrictii nerezonabile; a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanti liber aleşi; b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurind exprimarea libera a vointei alegatorilor; c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la functiile publice din tara sa. + Articolul 26Toate persoanele sînt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egala din partea legii. În aceasta privinta legea trebuie să interzica orice discriminare şi sa garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egala şi eficace contra oricarei discriminari, în special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine naţionala sau sociala, avere, nastere sau intemeiata pe orice alta imprejurare. + Articolul 27În statele în care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice, persoanele apartinind acestor minoritati nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, în comun cu ceilalti membri ai grupului lor, propria lor viaţa culturala, de a profesa şi practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limba. + Partea A PATRA + Articolul 281. Se instituie un Comitet al drepturilor omului (denumit în continuare, în prezentul pact, comitetul). Acest comitet este compus din optsprezece membri şi are functiile stabilite în cele de mai jos.2. Comitetul este compus din resortisanti ai statelor părţi la prezentul pact, care trebuie să fie personalitati de înaltă moralitate şi avînd o competenţa recunoscută în domeniul drepturilor omului. Se va ţine seama de interesul pe care îl prezinta participarea la lucrarile comitetului a cîtorva persoane avînd o experienta juridica.3. Membrii comitetului sînt aleşi şi exercită aceasta functie cu titlu individual. + Articolul 291. Membrii comitetului sînt aleşi prin vot secret dintr-o lista de candidati care intrunesc condiţiile prevăzute în art. 28, propusi în acest scop de către statele părţi la prezentul pact.2. Fiecare stat parte la prezentul pact poate să propuna cel mult doi candidati. Acesti doi candidati trebuie să fie resortisanti ai statului care îi propune.3. Candidatura aceleiasi persoane poate fi propusa pentru o noua alegere. + Articolul 301. Prima alegere va avea loc în cel mult 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului pact.2. Cu cel puţin 4 luni înainte de orice alegere un comitet, alta decit o alegere pentru completarea unui loc declarat vacant în conformitate cu art. 34, secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite invita în scris statele părţi la prezentul pact sa desemneze, în termen de 3 luni, candidatii pe care îi propun ca membri ai comitetului.3. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite întocmeşte o lista alfabetica a tuturor candidaţilor astfel propusi şi o comunică statelor părţi la prezentul pact cel mai tirziu cu o luna înainte de fiecare alegere.4. Membrii comitetului sînt aleşi în cursul unei reuniuni a statelor părţi la prezentul pact, convocata de secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite la sediul organizaţiei. La aceasta reuniune, unde cvorumul este constituit de două treimi din statele părţi la prezentul pact, sînt aleşi ca membri ai comitetului candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi şi majoritatea absoluta a voturilor reprezentantilor statelor părţi prezenţi şi votanti. + Articolul 311. Comitetul nu poate să cuprindă mai mult de un resortisant al unui stat.2. Pentru alegerile în comitet se va ţine seama de o repartitie geografica echitabila şi de reprezentarea diferitelor forme de civilizatie, precum şi a principalelor sisteme juridice. + Articolul 321. Membrii comitetului sînt aleşi pe 4 ani. Ei sînt reeligibili dacă li se propune din nou candidatura. Cu toate acestea, mandatul a noua membri aleşi la prima alegere ia sfirsit după 2 ani; imediat după prima alegere, numele acestor noua membri va fi tras la sorti de către preşedintele reuniunii la care se referă paragraful 4 al art. 30.2. La expirarea mandatului, alegerile au loc în conformitate cu dispozitiile articolelor precedente din aceasta parte a pactului. + Articolul 331. Dacă, după parerea unanima a celorlalţi membri, un membru al comitetului a incetat de a-şi îndeplini functiile pentru orice cauza alta decit o absenta cu caracter temporar, preşedintele comitetului informeaza despre aceasta pe secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite, care declara atunci vacant locul pe care îl ocupa membrul mentionat.2. În caz de deces sau de demisie a unui membru al comitetului, preşedintele informeaza, de îndată, despre aceasta pe secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite, care declara locul vacant cu incepere de la data decesului sau de la data cînd opereaza demisia. + Articolul 341. Cînd un loc a fost declarat vacant în conformitate cu art. 33, dacă mandatul membrului care trebuie inlocuit nu expira în cele 6 luni urmatoare datei la care a fost declarata vacanta, secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite instiinteaza despre aceasta statele părţi la prezentul pact, care pot, în termen de 2 luni, sa desemneze candidati în conformitate cu dispozitiile art. 29, în vederea completarii locului vacant.2. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite întocmeşte o lista alfabetica a candidaţilor astfel propusi şi o comunică statelor părţi la prezentul pact. Alegerea în vederea completarii locului vacant va avea apoi loc în conformitate cu dispozitiile pertinente din aceasta parte a pactului.3. Orice membru al comitetului ales pentru completarea unui loc declarat vacant în conformitate cu art. 33 face parte din comitet pînă la data expirarii normale a mandatului membrului al cărui loc a devenit vacant în comitet în conformitate cu dispozitiile articolului mentionat. + Articolul 35Membrii comitetului primesc, cu aprobarea Adunarii Generale a Natiunilor Unite, remuneratii suportate din fondurile Organizaţiei Natiunilor Unite în condiţiile stabilite de adunarea generală, luindu-se în considerare importanţa functiilor comitetului. + Articolul 36Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite pune la dispoziţia comitetului personalul şi mijloacele materiale care îi sînt necesare pentru a îndeplini în mod eficient functiile care îi sînt încredinţate în virtutea prezentului pact. + Articolul 371. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite va convoca membrii comitetului, pentru prima reuniune, la sediul organizaţiei.2. După prima sa reuniune, comitetul se va intruni cu orice prilej prevăzut prin regulamentul sau interior.3. Reuniunile comitetului au loc, în mod obisnuit, la sediul Organizaţiei Natiunilor Unite sau la Oficiul Natiunilor Unite de la Geneva. + Articolul 38Înainte de a intră în functie, orice membru al comitetului trebuie să-şi ia, în sedinta publică, angajamentul solemn ca îşi va îndeplini functia cu deplina imparţialitate şi constiinciozitate. + Articolul 391. Comitetul îşi alege un birou pe o perioadă de 2 ani. Membrii biroului sînt reeligibili.2. Comitetul stabileste el insusi regulamentul sau interior; acesta trebuie să cuprindă însă, între altele, urmatoarele dispozitii: a) cvorumul este de doisprezece membri; b) deciziile comitetului se iau cu majoritatea membrilor prezenţi. + Articolul 401. Statele părţi la prezentul pact se angajează să prezinte rapoarte asupra masurilor pe care le-au adoptat şi care transpun în viaţa drepturile recunoscute în prezentul pact, precum şi asupra progreselor realizate în folosinţă acestor drepturi: a) în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului pact, pentru fiecare stat parte interesat, în ceea ce îl priveste; b) după aceea, de fiecare data cînd comitetul i-o va cere.2. Toate rapoartele vor fi adresate secretarului general al Organizaţiei Natiunilor Unite care le va transmite spre examinare comitetului. Rapoartele vor trebui sa indice, dacă va fi cazul, factorii şi dificultatile care afectează punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului pact.3. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite poate, după consultari cu comitetul, sa transmita instituţiilor specializate interesate copia oricăror părţi din rapoarte care pot avea legătură cu sfera lor de competenţa.4. Comitetul studiaza rapoartele prezentate de statele părţi la prezentul pact. El inainteaza statelor părţi propriile sale rapoarte, precum şi orice observatii generale pe care le socoteste potrivite. Comitetul poate de asemenea, sa transmita Consiliului Economic şi Social aceste observatii, insotite de copii de pe rapoartele pe care le-a primit de la statele părţi la prezentul pact.5. Statele părţi la prezentul pact pot să prezinte comitetului comentarii cu privire la orice observatie facuta în virtutea paragrafului 4 al prezentului articol. + Articolul 411. Orice stat parte la prezentul pact poate, în virtutea prezentului articol, sa declare în orice moment ca recunoaste comitetului competenţa de a primi şi examina comunicari în care un stat poate pretinde ca un alt stat parte nu-şi indeplineste oblibaţiile ce decurg din prezentul pact. Comunicarile prezentate în virtutea prezentului articol nu pot fi primite şi examinate decit dacă ele emana de la un stat parte care a facut o declaratie prin care recunoaste, în ceea ce îl priveste, competenţa comitetului. Comitetul nu va primi nici o comunicare privitoare la un stat parte care nu a facut o asemenea declaratie. Comunicarilor primite în conformitate cu prezentul articol li se aplică urmatoarea procedura: a) Dacă un stat parte la prezentul pact socoteste ca un alt stat, de asemenea parte la pact, nu aplica dispozitiile pactului, el poate, printr-o comunicare scrisa, sa atraga atenţia acelui stat asupra chestiunii. În termen de 3 luni de la primirea comunicarii, statul destinatar va furniza statului care a adresat comunicarea explicatii sau orice alte declaratii scrise lamurind chestiunea, care vor trebui sa cuprindă, pe cit este posibil şi util, indicatii asupra regulilor sale de procedura şi asupra cailor de recurs fie folosite deja, fie pendinte, fie deschise inca. b) Dacă în termen de 6 luni de la primirea comunicarii originale de către statul destinatar chestiunea nu a fost solutionata spre satisfactia celor două state părţi interesate, şi unul şi altul vor avea dreptul de a supune comitetului, adresind cite o notificare comitetului şi celuilalt stat interesat. c) Comitetul nu poate lua în examinare o cauza care îi este supusă decit după ce s-a asigurat ca toate caile interne de recurs disponibile au fost utilizate şi epuizate, în conformitate cu principiile de drept international unanim recunoscute. Aceasta regula nu se aplică în cazurile în care procedurile de recurs depasesc termenele rezonabile. d) Sedintele în care comitetul examineaza comunicarile prevăzute în prezentul articol sînt secrete. e) Sub rezerva dispoziţiilor alin. c), comitetul îşi va oferi bunele oficii statelor părţi interesate, spre a se ajunge la o solutie amiabila a chestiunii, intemeiata pe respectarea drepturilor omului şi libertatilor fundamentale asa cum le recunoaste prezentul pact. f) În orice cauza care îi este supusă, comitetul poate cere statelor părţi interesate la care se referă alin. b) să-i furnizeze orice informatie pertinenta. g) Statele părţi interesate la care se referă alin. b) au dreptul de a fi reprezentate cu prilejul examinarii problemei de către comitet şi de a prezenta observatii orale sau scrise ori în ambele forme. h) În termen de 12 luni din ziua cînd a primit notificarea la care se referă alin. b), comitetul trebuie să prezinte un raport:(i) dacă s-a putut gasi o solutie în conformitate cu dispozitiile alin. e), comitetul se margineste, în raportul sau, la o scurta expunere a faptelor şi a solutiei la care s-a ajuns;(îi) dacă nu s-a putut gasi o solutie în conformitate cu dispozitiile alin. e), comitetul se margineste în raportul sau la o scurta expunere a faptelor; textul observatiilor scrise şi procesul-verbal al observatiilor orale prezentate de statele părţi interesate vor fi alaturate raportului.Raportul pentru fiecare cauza va fi comunicat statelor părţi interesate.2. Dispozitiile prezentului articol vor intra în vigoare cînd zece state părţi la prezentul pact vor fi facut declaratia prevăzută la paragraful 1 din prezentul articol. Declaratia mentionata va fi depusa de către statul parte secretarului general al Organizaţiei Natiunilor Unite, care o va transmite în copie celorlalte state părţi. O declaratie poate fi retrasa oricînd, printr-o notificare adresata secretarului general. Aceasta retragere nu va aduce atingere examinarii oricarei chestiuni care face obiectul unei comunicari deja transmise în virtutea prezentului articol; nici o alta comunicare a unui stat parte nu va fi însă primita după ce secretarul general va primi notificarea de retragere a declaraţiei, decit dacă statul parte interesat va fi facut o noua declaratie. + Articolul 421. a) Dacă o chestiune supusă comitetului în conformitate cu art. 41 nu a fost solutionata spre satisfactia statelor părţi interesate, comitetul poate, cu asentimentul prealabil al acestora, sa desemneze o comisie de conciliere ad-hoc (denumita în continuare comisia). Comisia îşi ofera bunele oficii statelor părţi interesate, spre a se ajunge la o solutie amiabila a chestiunii, intemeiata pe respectarea prezentului pact. b) Comisia se compune din cinci membri numiti cu acordul statelor părţi interesate. Dacă statele părţi interesate nu ajung în termen de 3 luni la o înţelegere asupra compunerii comisiei în intregime sau în parte, membrii comisiei în privinta cărora nu s-a realizat acordul vor fi aleşi, prin scrutin secret, dintre membrii comitetului, cu o majoritate de două treimi din membrii comitetului.2. Membrii comisiei îşi exercită functiile cu titlu individual. Ei nu trebuie să fie resortisanti nici ai statelor părţi interesate, nici ai unui stat care nu este parte la prezentul pact şi nici ai unui stat parte care nu a facut declaratia prevăzută de art. 41.3. Comisia îşi alege preşedintele şi îşi adopta regulamentul interior.4. Comisia îşi tine sedintele în mod normal la sediul Organizaţiei Natiunilor Unite sau la Oficiul Natiunilor Unite de la Geneva. Cu toate acestea, ea se poate intruni în orice alt loc potrivit, pe care comisia îl poate stabili consultindu-se cu secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite şi cu statele părţi interesate.5. Secretariatul prevăzut în art. 36 îşi va oferi serviciile şi comisiilor desemnate în virtutea prezentului articol.6. Informaţiile obtinute şi examinate de comitet sînt puse la dispoziţia comisiei, iar comisia poate să ceara statelor părţi interesate să-i furnizeze orice informaţii complementare pertinente.7. După ce a examinat chestiunea sub toate aspectele, dar în orice caz într-un termen de 12 luni de cînd a fost sesizata, comisia supune un raport presedintelui comitetului, care îl va comunică statelor părţi interesate: a) dacă comisia nu poate să termine examinarea chestiunii în 12 luni, ea se margineste sa arate pe scurt în raportul sau stadiul în care se afla examinarea chestiunii; b) dacă s-a ajuns la o solutionare amiabila a chestiunii, intemeiata pe respectarea drepturilor omului recunoscute în prezentul pact, comisia se margineste sa arate pe scurt în raportul sau faptele şi solutia la care s-a ajuns; c) dacă nu s-a ajuns la o solutionare în sensul alin. b), în raportul comisiei vor figura concluziile sale cu privire la toate aspectele de fapt ale chestiunii dezbatute de statele părţi interesate, precum şi constatarile sale cu privire la posibilitatile de solutionare amiabila a cauzei; raportul va cuprinde, de asemenea observatiile scrise şi un proces-verbal al observatiilor orale prezentate de statele părţi interesate; d) dacă raportul comisiei este inaintat în conformitate cu alin. c), statele părţi interesate vor instiinta pe preşedintele comitetului, în termen de 3 luni de la primirea raportului, dacă accepta sau nu cele formulate în raportul comisiei.8. Dispozitiile prezentului articol nu aduc atingere atribuţiilor comitetului prevăzute în art. 41.9. Toate cheltuielile membrilor comisiei se repartizeaza în mod egal între statele părţi interesate, pe baza unui stat estimativ stabilit de secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite.10. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite este imputernicit ca, dacă este nevoie, sa plateasca cheltuielile membrilor comisiei înainte ca rambursarile sa fi fost efectuate de statele părţi interesate, în conformitate cu paragraful 9 al prezentului articol. + Articolul 43Membrii comitetului şi membrii comisiilor de conciliere ad-hoc care ar putea fi desemnaţi în conformitate cu art. 42 au drept la inlesnirile, privilegiile şi imunitatile recunoscute expertilor în misiune ai Organizaţiei Natiunilor Unite, asa cum sînt ele enuntate în secţiunile pertinente ale Convenţiei cu privire la privilegiile şi imunitatile Natiunilor Unite. + Articolul 44Dispozitiile de punere în practica a prezentului pact se aplică fără a aduce atingere procedurilor instituite în materie de drepturi ale omului în virtutea sau potrivit instrumentelor constitutive şi convenţiilor Organizaţiei Natiunilor Unite şi instituţiilor specializate şi nu împiedica statele părţi de a recurge la alte proceduri pentru solutionarea unui diferend în conformitate cu acordurile internationale generale sau speciale care le leagă. + Articolul 45Comitetul inainteaza anual Adunarii Generale a Natiunilor Unite, prin intermediul Consiliului Economic şi Social, un raport asupra lucrărilor sale. + Partea A CINCEA + Articolul 46Nici o dispoziţie din prezentul pact nu trebuie interpretata ca aducind atingere dispoziţiilor Cartei Natiunilor Unite şi celor ale constitutiilor instituţiilor specializate care definesc raspunderile diverselor organe ale Organizaţiei Natiunilor Unite şi ale instituţiilor specializate cu privire la chestiunile prevăzute în prezentul pact. + Articolul 47Nici o dispoziţie din prezentul pact nu va fi interpretata ca aducind atingere dreptului inerent al tuturor popoarelor de a beneficia şi de a se folosi pe deplin şi în mod liber de bogatiile şi resursele lor naturale. + Partea A SASEA + Articolul 481. Prezentul pact este deschis spre semnare oricărui stat membru al Organizaţiei Natiunilor Unite sau membru al vreuneia dintre instituţiile sale specializate, oricărui stat parte la Statutul Curtii Internationale de Justiţie, precum şi oricărui alt stat invitat de Adunarea Generală a Natiunilor Unite sa devina parte a prezentului pact.2. Prezentul pact este supus ratificarii, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite.3. Prezentul pact va fi deschis spre aderare oricărui stat la care se referă paragraful 1 din prezentul articol.4. Aderarea se va face prin depunerea la secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite a unui instrument de aderare.5. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite informeaza toate statele care au semnat prezentul pact sau care au aderat la el despre depunerea fiecarui instrument de ratificare sau de aderare. + Articolul 491. Prezentul pact va intra în vigoare la 3 luni de la data depunerii la secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite a celui de-al treizeci şi cincilea instrument de ratificare sau de aderare.2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica prezentul pact sau vor adera la el după depunerea celui de-al treizeci şi cincilea instrument de ratificare sau de aderare, pactul va intra în vigoare la 3 luni de la data depunerii de către acest stat a instrumentului sau de ratificare sau de aderare. + Articolul 50Dispozitiile prezentului pact se aplică fără nici o limitare sau excepţie tuturor unităţilor constitutive ale statelor federative. + Articolul 511. Orice stat parte la prezentul pact poate să propuna un amendament şi să-i depuna textul la secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite. Secretarul general va transmite apoi toate proiectele de amendament statelor părţi la prezentul pact, cerindu-le să-i comunice dacă doresc să se convoace o conferinta a statelor părţi pentru a examina aceste proiecte şi a le supune votării. Dacă cel puţin o treime din state se declara în favoarea acestei convocari, secretarul general va convoca conferinta sub auspiciile Organizaţiei Natiunilor Unite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor prezente şi votante la conferinta va fi supus spre aprobare Adunarii Generale a Natiunilor Unite.2. Aceste amendamente intră în vigoare după ce au fost aprobate de Adunarea Generală a Natiunilor Unite şi acceptate de o majoritate de două treimi a statelor părţi la prezentul pact, în conformitate cu respectivele lor reguli constitutionale.3. Cînd aceste amendamente intră în vigoare, ele sînt obligatorii pentru statele părţi care le-au acceptat, celelalte state părţi raminind legate de dispozitiile prezentului pact şi de orice amendament pe care l-au acceptat anterior. + Articolul 52Independent de notificarile prevăzute în paragraful 5 al art. 48, secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite va informa toate statele la care se referă paragraful 1 al mentionatului articol: a) cu privire la semnaturile, instrumentele de ratificare şi de aderare depuse în conformitate cu art. 48; b) cu privire la data cînd prezentul pact va intra în vigoare în conformitate cu art. 49 şi la data cînd vor intra în vigoare amendamentele prevăzute în art. 51. + Articolul 531. Prezentul pact, ale cărui texte în chineza, engleza, franceza, rusa şi spaniola sînt în egala măsura autentice, va fi depus la arhivele Organizaţiei Natiunilor Unite.2. Secretarul general al Organizaţiei Natiunilor Unite va transmite tuturor statelor la care se referă art. 48 cite o copie certificata de pe prezentul pact.-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari