DECIZIE nr. 366 din 17 aprilie 2007referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă şi art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 346 din 22 mai 2007



    Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorTudorel Toader - judecătorIon Tiucă - procurorIngrid Alina Tudora - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Protector Company" - S.R.L. şi Societatea Comercială "AzoMureş" - S.A. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 1.947/102/2006 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 31 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.947/102/2006, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă şi art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.Din examinarea încheierii de sesizare şi a notelor scrise depuse de autorii excepţiei, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă a fost ridicată de Societatea Comercială "Protector Company" - S.R.L. şi Societatea Comercială "AzoMureş" - S.A. din Târgu Mureş cu ocazia soluţionării unui litigiu de muncă, iar cea a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 de către instanţa de judecată, din oficiu, cu acelaşi prilej.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor art. 21 alin. (3), art. 24 şi ale art. 44 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că aceste dispoziţii de lege contravin dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, "atâta timp cât partea este în imposibilitatea de a-şi exprima poziţia cu privire la dreptul material aplicabil, precum şi la interpretarea acestuia". Totodată, apreciază că posibilitatea acordată discreţionar instanţei de a cita sau de a nu cita părţile încalcă şi dreptul la apărare, întrucât, spre deosebire de reclamant, care îşi poate susţine punctul de vedere atât în scris, cât şi prin posibilitatea de a anexa înscrisuri în probaţiune, pârâtul se află în imposibilitatea de a aduce la cunoştinţa instanţei punctul său de vedere, precum şi de a-l susţine cu probe. În final, apreciază că "prin admiterea, pe calea ordonanţei preşedinţiale, a unei măsuri vremelnice de suspendare a efectelor transferului colectiv, se aduce o gravă încălcare dreptului de proprietate privată al societăţii."În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanţa de judecată apreciază că acestea contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, în măsura în care se referă şi la suspendarea cauzelor care au ca obiect cereri ce se soluţionează potrivit legii de urgenţă, chiar şi fără citarea părţilor şi fără ca instanţa să se pronunţe asupra fondului dreptului, precum cererile de ordonanţă preşedinţială, de asigurare a dovezilor sau de luare a măsurilor asigurătorii. Aşa fiind, instanţa arată că, prin aceste dispoziţii de lege, se legitimează abuzul de drept procesual al părţii pârâte, care are dreptul de a obţine suspendarea judecăţii şi de a pune, astfel, partea adversă în imposibilitatea de a i se aplică procedura de urgenţă prevăzută de lege, cu consecinţa producerii unor prejudicii iminente şi ireparabile.Tribunalul Mureş - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, cu privire la dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă, este invocată jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, iar, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Guvernul arată că acestea sunt constituţionale, ele reglementând modalitatea de pronunţare a instanţei asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. În sensul constituţionalităţii acestui text de lege, în întregul său, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 329/2006.Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, fiind în deplină conformitate cu prevederile Legii fundamentale invocate în susţinerea excepţiei. În acest sens, se face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004.Textele de lege criticate au următorul conţinut:- Art. 581 din Codul de procedură civilă: "Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului.Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor şi chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.Ordonanţa este vremelnică şi executorie. Instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen.";- Art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992: "Pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspendă."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 60 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 2 martie 2006, Curtea a reţinut că prin procedura de urgenţă instituită de acest text de lege nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei prin cerere de ordonanţă preşedinţială, şi aceasta în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.Totodată, posibilitatea atacării cu recurs a ordonanţei preşedinţiale, ca şi cea a contestării executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de procedură civilă, constituie un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a dreptului la apărare.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea a reţinut că acestea sunt norme de procedură care instituie un caz de suspendare legală a judecăţii în intervalul de timp cuprins între pronunţarea încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale de către instanţa de judecată sau de arbitraj comercial, şi repunerea pe rol a cauzei, după soluţionarea excepţiei de către instanţa de contencios constituţional. Acest fapt nu aduce însă atingere dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.De altfel, asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, în întregul său, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 329 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 12 mai 2006.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă şi art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Protector Company" - S.R.L. şi Societatea Comercială "AzoMureş" - S.A. din Târgu Mureş, în Dosarul nr. 1.947/102/2006 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 aprilie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora-------