DECIZIE nr. 210 din 13 martie 2007referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b) şi alin. (4), art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 103 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 267 din 20 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorTudorel Toader - judecătorAntonia Constantin - procurorFlorentina Geangu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. c), alin. (4) şi alin. (5) şi art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Cătălin Cisleanu în Dosarul nr. 1.219/2006 al Judecătoriei Buzău.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 9 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.219/2006, Judecătoria Buzău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. c), alin. (4) şi alin. (5) şi art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Cătălin Cisleanu într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin dispoziţiile criticate se prevăd cumulativ două sancţiuni pentru comiterea aceleiaşi fapte contravenţionale, şi anume atât aplicarea unei amenzi, cât şi reţinerea permisului de conducere în vederea exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, contravenind astfel prevederilor art. 16 alin. (1), art. 25 şi 53 din Constituţie. De asemenea, arată că prevederile din ordonanţă referitoare la aprobarea de către şeful inspectoratului judeţean de poliţie a suspendării exercitării dreptului de a conduce, precum şi cele referitoare la comunicarea în scris contravenientului a hotărârii asupra sancţiunilor contravenţionale complementare încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât lasă la aprecierea arbitrară a unei persoane, care nu a fost de faţă la constatarea faptei, să dispună aplicarea măsurii complementare şi durata acesteia. Mai susţine că reţinerea permisului de conducere, respectiv suspendarea dreptului de a conduce un autovehicul, încalcă dreptul la liberă circulaţie reglementat de art. 25 din Constituţie. Se mai arată, în susţinerea excepţiei, că "valoarea exagerată a amenzilor denaturează scopul moralizator al actului normativ în procedee represive". Se încalcă în acest fel principiile constituţionale de la art. 53.Judecătoria Buzău apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, deoarece nu sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi nici cele ale art. 53.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece reţinerea permisului de conducere a fost făcută pentru a se putea aplica sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehiculul, astfel că referirea autorului excepţiei la dispoziţiile art. 25 din Constituţie care garantează dreptul persoanelor la libera circulaţie nu poate fi confundat cu libera circulaţie rutieră. De asemenea, apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 53 din Constituţie.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c), alin. (4) şi alin. (5) şi art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Din conţinutul dosarului rezultă că, în ceea ce priveşte art. 89, numai prevederile lit. d), care reglementează fapta pentru care autorul excepţiei a fost sancţionat contravenţional, au legătură cu soluţionarea cauzei.Se constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006. Soluţiile legislative din textele de lege criticate au fost preluate, de principiu, de art. 96 alin. (2) lit. b) şi alin. (4), art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 103 alin. (3), astfel că, prin decizia sa, Curtea Constituţională se va pronunţa în legătură cu constituţionalitatea acestor dispoziţii, care prevăd:- Art. 96 alin. (2) lit. b) şi alin. (4): "(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt următoarele: [...] b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat.[...] (4) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului Bucureşti ori de înlocuitorul acestuia, pe raza căreia a fost săvârşită una dintre faptele prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) şi art. 102 alin. (3), sau de către şeful poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române ori de adjunctul acestuia pentru faptele constatate de poliţiştii rutieri din subordine. În cazul cumulului de 15 puncte de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului Bucureşti pe raza căreia îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa titularul permisului de conducere.";- Art. 102 alin. (3) lit. e): "Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: [...] e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.";- Art. 103 alin. (3): "În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunică titularului de către serviciul poliţiei rutiere, care are în evidenţă contravenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenţii."Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi legale sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 25 privind libera circulaţie şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b) şi alin. (4), art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 103 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea reţine că aceste dispoziţii nu contravin textelor constituţionale invocate în cauză.Astfel, în legătură cu critica de neconstituţionalitate formulată prin invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind egalitatea, se reţine că dispoziţiile criticate din ordonanţa de urgenţă stabilesc faptele ce constituie contravenţii la reglementările privind circulaţia pe drumurile publice şi sancţiunile aferente. Aceste reglementări se aplică, în egală măsură, fără discriminare, tuturor conducătorilor auto care săvârşesc contravenţiile prevăzute de lege.Tot astfel, nu poate fi reţinută nici susţinerea referitoare la încălcarea art. 25 din Constituţie privind dreptul la liberă circulaţie, deoarece acesta nu are legătură cu textele de lege criticate. Dreptul la liberă circulaţie vizează libertatea de mişcare a cetăţeanului, textul constituţional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, şi anume: libera circulaţie pe teritoriul României şi libera circulaţie în afara teritoriului ţării. Dreptul la liberă circulaţie, astfel cum este reglementat de Constituţia României, prin receptarea sa din Pactul internaţional privitor la drepturile civile şi politice, nu include şi dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a deţine un permis de conducere auto în acest scop, prevederile constituţionale nefăcând referire şi la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulaţie.Ca urmare, fiecare cetăţean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloace de transport în comun sau personale), cu respectarea regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora. Stabilirea unor astfel de reguli în ceea ce priveşte circulaţia pe drumurile publice, inclusiv în ceea ce priveşte reţinerea permisului de conducere, respectiv suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, are ca scop, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, "asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului", şi nu este de natură să încalce, pentru motivele arătate, dreptul fundamental reglementat de art. 25 din Constituţie.De altfel, şi "libera circulaţie", prevăzută de textul constituţional invocat în motivarea excepţiei, se desfăşoară potrivit unor reguli stabilite prin lege, reguli care au ca finalitate ocrotirea unor valori economice şi sociale, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precum şi a unei normale desfăşurări a relaţiilor interstatale.Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, se observă că textul constituţional se referă exclusiv la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi prevăzute de Constituţie, iar textele criticate nu restrâng drepturi constituţionale, ci prevăd sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere. Pe de altă parte, este de observat că alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situaţii, că exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns şi pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d.) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b) şi alin. (4), art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 103 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Cătălin Cisleanu în Dosarul nr. 1.219/2006 al Judecătoriei Buzău.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu-------
| EMITENT |
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorTudorel Toader - judecătorAntonia Constantin - procurorFlorentina Geangu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. c), alin. (4) şi alin. (5) şi art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Cătălin Cisleanu în Dosarul nr. 1.219/2006 al Judecătoriei Buzău.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 9 octombrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.219/2006, Judecătoria Buzău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. c), alin. (4) şi alin. (5) şi art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Cătălin Cisleanu într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin dispoziţiile criticate se prevăd cumulativ două sancţiuni pentru comiterea aceleiaşi fapte contravenţionale, şi anume atât aplicarea unei amenzi, cât şi reţinerea permisului de conducere în vederea exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, contravenind astfel prevederilor art. 16 alin. (1), art. 25 şi 53 din Constituţie. De asemenea, arată că prevederile din ordonanţă referitoare la aprobarea de către şeful inspectoratului judeţean de poliţie a suspendării exercitării dreptului de a conduce, precum şi cele referitoare la comunicarea în scris contravenientului a hotărârii asupra sancţiunilor contravenţionale complementare încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât lasă la aprecierea arbitrară a unei persoane, care nu a fost de faţă la constatarea faptei, să dispună aplicarea măsurii complementare şi durata acesteia. Mai susţine că reţinerea permisului de conducere, respectiv suspendarea dreptului de a conduce un autovehicul, încalcă dreptul la liberă circulaţie reglementat de art. 25 din Constituţie. Se mai arată, în susţinerea excepţiei, că "valoarea exagerată a amenzilor denaturează scopul moralizator al actului normativ în procedee represive". Se încalcă în acest fel principiile constituţionale de la art. 53.Judecătoria Buzău apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, deoarece nu sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi nici cele ale art. 53.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece reţinerea permisului de conducere a fost făcută pentru a se putea aplica sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehiculul, astfel că referirea autorului excepţiei la dispoziţiile art. 25 din Constituţie care garantează dreptul persoanelor la libera circulaţie nu poate fi confundat cu libera circulaţie rutieră. De asemenea, apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 53 din Constituţie.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c), alin. (4) şi alin. (5) şi art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Din conţinutul dosarului rezultă că, în ceea ce priveşte art. 89, numai prevederile lit. d), care reglementează fapta pentru care autorul excepţiei a fost sancţionat contravenţional, au legătură cu soluţionarea cauzei.Se constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006. Soluţiile legislative din textele de lege criticate au fost preluate, de principiu, de art. 96 alin. (2) lit. b) şi alin. (4), art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 103 alin. (3), astfel că, prin decizia sa, Curtea Constituţională se va pronunţa în legătură cu constituţionalitatea acestor dispoziţii, care prevăd:- Art. 96 alin. (2) lit. b) şi alin. (4): "(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt următoarele: [...] b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat.[...] (4) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului Bucureşti ori de înlocuitorul acestuia, pe raza căreia a fost săvârşită una dintre faptele prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) şi art. 102 alin. (3), sau de către şeful poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române ori de adjunctul acestuia pentru faptele constatate de poliţiştii rutieri din subordine. În cazul cumulului de 15 puncte de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului Bucureşti pe raza căreia îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa titularul permisului de conducere.";- Art. 102 alin. (3) lit. e): "Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: [...] e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.";- Art. 103 alin. (3): "În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunică titularului de către serviciul poliţiei rutiere, care are în evidenţă contravenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenţii."Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi legale sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 25 privind libera circulaţie şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b) şi alin. (4), art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 103 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea reţine că aceste dispoziţii nu contravin textelor constituţionale invocate în cauză.Astfel, în legătură cu critica de neconstituţionalitate formulată prin invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind egalitatea, se reţine că dispoziţiile criticate din ordonanţa de urgenţă stabilesc faptele ce constituie contravenţii la reglementările privind circulaţia pe drumurile publice şi sancţiunile aferente. Aceste reglementări se aplică, în egală măsură, fără discriminare, tuturor conducătorilor auto care săvârşesc contravenţiile prevăzute de lege.Tot astfel, nu poate fi reţinută nici susţinerea referitoare la încălcarea art. 25 din Constituţie privind dreptul la liberă circulaţie, deoarece acesta nu are legătură cu textele de lege criticate. Dreptul la liberă circulaţie vizează libertatea de mişcare a cetăţeanului, textul constituţional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, şi anume: libera circulaţie pe teritoriul României şi libera circulaţie în afara teritoriului ţării. Dreptul la liberă circulaţie, astfel cum este reglementat de Constituţia României, prin receptarea sa din Pactul internaţional privitor la drepturile civile şi politice, nu include şi dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a deţine un permis de conducere auto în acest scop, prevederile constituţionale nefăcând referire şi la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulaţie.Ca urmare, fiecare cetăţean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloace de transport în comun sau personale), cu respectarea regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora. Stabilirea unor astfel de reguli în ceea ce priveşte circulaţia pe drumurile publice, inclusiv în ceea ce priveşte reţinerea permisului de conducere, respectiv suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, are ca scop, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, "asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului", şi nu este de natură să încalce, pentru motivele arătate, dreptul fundamental reglementat de art. 25 din Constituţie.De altfel, şi "libera circulaţie", prevăzută de textul constituţional invocat în motivarea excepţiei, se desfăşoară potrivit unor reguli stabilite prin lege, reguli care au ca finalitate ocrotirea unor valori economice şi sociale, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precum şi a unei normale desfăşurări a relaţiilor interstatale.Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, se observă că textul constituţional se referă exclusiv la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi prevăzute de Constituţie, iar textele criticate nu restrâng drepturi constituţionale, ci prevăd sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere. Pe de altă parte, este de observat că alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situaţii, că exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns şi pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d.) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b) şi alin. (4), art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 103 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Cătălin Cisleanu în Dosarul nr. 1.219/2006 al Judecătoriei Buzău.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari