DECIZIE nr. 218 din 13 martie 2007referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 17 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorTudorel Toader - judecătorAntonia Constantin - procurorFlorentina Geangu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) şi ale art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, excepţie ridicată de Ioan Raita în Dosarul nr. 4.504/2006 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 5 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 4.504/2006, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, excepţie ridicată de Ioan Raita într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată de acesta împotriva deciziei Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pronunţată în temeiul Legii nr. 187/1999.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999, prin care se definesc noţiunile de "poliţie politică", respectiv de "agent al poliţiei politice comuniste", ar încălca principiul neretroactivităţii legii enunţat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, conferind un "caracter incriminatoriu" unor activităţi din trecut care, raportate la sistemul social politic existent în acel moment, erau legale şi legitime. De asemenea, mai susţine că dispoziţiile art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 referitoare la publicarea din oficiu a deciziilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ar constitui o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii consfinţit de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se susţine astfel că respectiva publicare în Monitorul Oficial produce efectele unui "cazier politic", ducând la discriminarea persoanelor care fac obiectul acestei publicări.Curtea de Apel Ploieşti - Secţia civilă apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece Legea nr. 187/1999 nu are un caracter retroactiv, ea nefăcând decât să stabilească tipurile de activităţi şi categoriile de persoane referitor la care opinia publică are dreptul de a obţine informaţii prin intermediul procedurii reglementate de lege. De asemenea, arată că stabilirea unor categorii de persoane care să facă obiectul legii, după criteriul relevanţei activităţii lor actuale pentru funcţionarea societăţii româneşti, are o justificare obiectivă şi rezonabilă, nefiind, deci, contrară art. 16 alin. (1) din Constituţie.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea acesteia.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi (2) şi ale art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 10 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 27 februarie 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:- Art. 5 alin. (1) şi (2): "(1) Prin poliţie politică se înţelege toate acele activităţi ale securităţii statului sau ale altor structuri şi instituţii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea şi menţinerea puterii totalitar comuniste, precum şi suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (2) Este agent al poliţiei politice comuniste orice persoană care, având calitatea de lucrător operativ al organelor de securitate sau de miliţie, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi de poliţie politică în sensul prezentei legi.";- Art. 17 alin. (1) şi (2): "(1) Consiliul asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a deciziilor referitoare la persoanele verificate din oficiu, în baza art. 2 lit. a)-f), rămase definitive prin necontestare sau rămase definitive prin hotărâre a curţii de apel, şi le comunică mijloacelor de informare în masă. Deciziile Colegiului Consiliului vor conţine datele de identitate, numele conspirative, perioada colaborării, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi cu caracter de poliţie politică comunistă. (2) Consiliul publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, numele agenţilor, inclusiv numele conspirative, funcţiile, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi de poliţie politică în sensul prezentei legi. În cazul ofiţerilor de informaţii care au făcut poliţie politică în timpul regimului comunist, vor fi sesizate organele de justiţie cu privire la încălcarea prevederilor legale."În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Legea nr. 187/1999 produce efecte numai pentru viitor. Astfel, ea urmăreşte să permită accesul opiniei publice la informaţiile referitoare la colaborarea cu fosta securitate a persoanelor enumerate de către art. 2, instituind o procedură prin care se poate stabili dacă acestea au desfăşurat activităţi ce au contribuit la instaurarea şi menţinerea puterii totalitare comuniste, precum şi la suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.Legea nr. 187/1999 nu instituie deci vreo formă de răspundere juridică pentru participarea în trecut la activităţi care nu erau "incrimitate" la aceea dată, astfel cum susţine autorul excepţiei. Prin urmare, nu se poate reţine că legea ar avea un efect retroactiv, ea nefăcând decât să stabilească tipurile de activităţi şi categoriile de persoane referitoare la care opinia publică are dreptul de a obţine informaţii prin intermediul procedurii reglementate de lege.În acelaşi sens s-a mai pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 443 din 15 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 29 septembrie 2005, apreciind că "legea criticată nu cuprinde în sine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, astfel că nu poate reţine că acest act normativ încalcă principiul neretroactivităţii legii civile. Tot astfel, calificarea în prezent a unor fapte petrecute în trecut şi reglementarea unor efecte juridice legate de aceste fapte nu constituie o încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile, de vreme ce efectele lor se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a actului normativ".În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se mai susţine că publicarea din oficiu a deciziilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în Monitorul Oficial al României produce efectele unui "cazier politic", ducând la discriminarea persoanelor care fac obiectul acestei publicări.Curtea constată că nici această susţinere nu este întemeiată, deoarece principiul nediscriminării garantat de art. 16 alin. (1) din Constituţie nu poate fi interpretat ca împiedicând producerea efectelor urmărite de lege, respectiv informarea opiniei publice cu privire la activităţile desfăşurate în trecut de persoanele enumerate la art. 2 din lege, care exercită demnităţi sau funcţii publice ori care ocupă poziţii sau desfăşoară activităţi cu un impact semnificativ pentru viaţa societăţii şi care trebuie deci să beneficieze de încrederea cetăţenilor. S-a optat, deci, pentru stabilirea unor categorii de persoane care să facă obiectul legii după criteriul relevanţei activităţii lor actuale pentru funcţionarea societăţii româneşti, iar acest criteriu este bazat pe o justificare obiectivă şi rezonabilă, nefiind, deci, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, excepţie ridicată de Ioan Raita în Dosarul nr. 4.504/2006 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu-------
EMITENT |
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorTudorel Toader - judecătorAntonia Constantin - procurorFlorentina Geangu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) şi ale art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, excepţie ridicată de Ioan Raita în Dosarul nr. 4.504/2006 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 5 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 4.504/2006, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, excepţie ridicată de Ioan Raita într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată de acesta împotriva deciziei Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pronunţată în temeiul Legii nr. 187/1999.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999, prin care se definesc noţiunile de "poliţie politică", respectiv de "agent al poliţiei politice comuniste", ar încălca principiul neretroactivităţii legii enunţat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, conferind un "caracter incriminatoriu" unor activităţi din trecut care, raportate la sistemul social politic existent în acel moment, erau legale şi legitime. De asemenea, mai susţine că dispoziţiile art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 referitoare la publicarea din oficiu a deciziilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ar constitui o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii consfinţit de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se susţine astfel că respectiva publicare în Monitorul Oficial produce efectele unui "cazier politic", ducând la discriminarea persoanelor care fac obiectul acestei publicări.Curtea de Apel Ploieşti - Secţia civilă apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece Legea nr. 187/1999 nu are un caracter retroactiv, ea nefăcând decât să stabilească tipurile de activităţi şi categoriile de persoane referitor la care opinia publică are dreptul de a obţine informaţii prin intermediul procedurii reglementate de lege. De asemenea, arată că stabilirea unor categorii de persoane care să facă obiectul legii, după criteriul relevanţei activităţii lor actuale pentru funcţionarea societăţii româneşti, are o justificare obiectivă şi rezonabilă, nefiind, deci, contrară art. 16 alin. (1) din Constituţie.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea acesteia.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi (2) şi ale art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 10 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 27 februarie 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:- Art. 5 alin. (1) şi (2): "(1) Prin poliţie politică se înţelege toate acele activităţi ale securităţii statului sau ale altor structuri şi instituţii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea şi menţinerea puterii totalitar comuniste, precum şi suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (2) Este agent al poliţiei politice comuniste orice persoană care, având calitatea de lucrător operativ al organelor de securitate sau de miliţie, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi de poliţie politică în sensul prezentei legi.";- Art. 17 alin. (1) şi (2): "(1) Consiliul asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a deciziilor referitoare la persoanele verificate din oficiu, în baza art. 2 lit. a)-f), rămase definitive prin necontestare sau rămase definitive prin hotărâre a curţii de apel, şi le comunică mijloacelor de informare în masă. Deciziile Colegiului Consiliului vor conţine datele de identitate, numele conspirative, perioada colaborării, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi cu caracter de poliţie politică comunistă. (2) Consiliul publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, numele agenţilor, inclusiv numele conspirative, funcţiile, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi de poliţie politică în sensul prezentei legi. În cazul ofiţerilor de informaţii care au făcut poliţie politică în timpul regimului comunist, vor fi sesizate organele de justiţie cu privire la încălcarea prevederilor legale."În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Legea nr. 187/1999 produce efecte numai pentru viitor. Astfel, ea urmăreşte să permită accesul opiniei publice la informaţiile referitoare la colaborarea cu fosta securitate a persoanelor enumerate de către art. 2, instituind o procedură prin care se poate stabili dacă acestea au desfăşurat activităţi ce au contribuit la instaurarea şi menţinerea puterii totalitare comuniste, precum şi la suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.Legea nr. 187/1999 nu instituie deci vreo formă de răspundere juridică pentru participarea în trecut la activităţi care nu erau "incrimitate" la aceea dată, astfel cum susţine autorul excepţiei. Prin urmare, nu se poate reţine că legea ar avea un efect retroactiv, ea nefăcând decât să stabilească tipurile de activităţi şi categoriile de persoane referitoare la care opinia publică are dreptul de a obţine informaţii prin intermediul procedurii reglementate de lege.În acelaşi sens s-a mai pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 443 din 15 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 29 septembrie 2005, apreciind că "legea criticată nu cuprinde în sine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, astfel că nu poate reţine că acest act normativ încalcă principiul neretroactivităţii legii civile. Tot astfel, calificarea în prezent a unor fapte petrecute în trecut şi reglementarea unor efecte juridice legate de aceste fapte nu constituie o încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile, de vreme ce efectele lor se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a actului normativ".În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se mai susţine că publicarea din oficiu a deciziilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în Monitorul Oficial al României produce efectele unui "cazier politic", ducând la discriminarea persoanelor care fac obiectul acestei publicări.Curtea constată că nici această susţinere nu este întemeiată, deoarece principiul nediscriminării garantat de art. 16 alin. (1) din Constituţie nu poate fi interpretat ca împiedicând producerea efectelor urmărite de lege, respectiv informarea opiniei publice cu privire la activităţile desfăşurate în trecut de persoanele enumerate la art. 2 din lege, care exercită demnităţi sau funcţii publice ori care ocupă poziţii sau desfăşoară activităţi cu un impact semnificativ pentru viaţa societăţii şi care trebuie deci să beneficieze de încrederea cetăţenilor. S-a optat, deci, pentru stabilirea unor categorii de persoane care să facă obiectul legii după criteriul relevanţei activităţii lor actuale pentru funcţionarea societăţii româneşti, iar acest criteriu este bazat pe o justificare obiectivă şi rezonabilă, nefiind, deci, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, excepţie ridicată de Ioan Raita în Dosarul nr. 4.504/2006 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu-------