REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*)Camerei Deputatilor*)(actualizat până la data de 6 mai 2006*)
-------------*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 16 ianuarie 2006. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 6 mai 2006, cu modificările şi completările aduse de: RECTIFICAREA din 24 februarie 1994; HOTĂRÂREA nr. 4 din 13 februarie 2006; LEGEA nr. 96 din 21 aprilie 2006.-------------**) Republicat în temeiul art. III din Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 34 din 25 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 26 octombrie 2005, dandu-se textelor o noua numerotare.Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 8 din 24 februarie 1994, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 25 februarie 1994, a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 2 iunie 1995, nr. 53 din 14 martie 1996, nr. 51 din 31 ianuarie 2001 şi nr. 1.030 din 8 noiembrie 2004.Prezentul text republicat include modificările şi completările aduse regulamentului după ultima republicare prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 32 din 22 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.094 din 24 noiembrie 2004, prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 39 din 22 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.248 din 23 decembrie 2004, precum şi prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 34 din 5 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 26 octombrie 2005. + Capitolul I Organizarea Camerei Deputatilor + Secţiunea 1 Constituirea Camerei Deputatilor + Articolul 1Camera Deputatilor nou-aleasa se intruneste în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată. + Articolul 2 (1) Până la alegerea Biroului permanent lucrarile Camerei Deputatilor sunt conduse de cel mai în vârsta deputat, în calitate de presedinte de vârsta, asistat de cei mai tineri 4 deputati, în calitate de secretari. (2) Imposibilitatea exercitarii atribuţiilor de către preşedintele de vârsta sau de către unul ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. (1) atrage de drept inlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârsta sau, după caz, cu cei mai tineri deputati din randul celor prezenţi. (3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat. + Articolul 3 (1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputatilor alege în prima sa sedinta o comisie compusa din 30 de deputati, care să reflecte configuratia politica a Camerei Deputatilor, asa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. (2) Comisia de validare funcţionează pe întreaga durata a mandatului Camerei Deputatilor. + Articolul 4 (1) Numărul deputatilor care vor fi desemnaţi în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabileste în functie de proportia membrilor săi în numărul total al deputatilor. (2) Propunerile pentru stabilirea numarului de deputati care revine fiecarui grup parlamentar se fac, în condiţiile art. 12, de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor Camerei Deputatilor. (3) Preşedintele de vârsta prezinta Camerei aceste propuneri în ordinea descrescatoare a numarului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputatilor hotaraste asupra lor cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. (4) Propunerile pentru componenta nominala a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numarului de locuri aprobat. (5) Componenta Comisiei de validare este aprobata cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 5Comisia de validare îşi alege un presedinte, un vicepresedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizeaza în 9 grupe de lucru, compuse din cate 3 membri, cu respectarea proportiei prevăzute la art. 4 alin. (1). + Articolul 6 (1) Biroul Comisiei de validare repartizeaza grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputatilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru. (2) Verificarea legalităţii alegerii deputatilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare. (3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau al grupelor de lucru. (4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul Comisiei de validare. (5) Comisia de validare verifica şi se pronunţă în urmatoarele situaţii: a) asupra contestatiilor continute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesolutionate sau a caror solutionare s-a facut cu incalcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de solutionare; b) asupra indeplinirii de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislatia în vigoare pentru validarea mandatelor. + Articolul 7 (1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizati deputatii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amanarea validarii mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amanare. (2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputatilor ale caror dosare sunt complete şi se constată că alegerea respectivilor deputati a fost facuta în conformitate cu prevederile legale. (3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constata incalcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care exista o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă şi irevocabila, privind savarsirea de către respectivul deputat a unor infractiuni legate de derularea procesului electoral. (4) Amanarea validarii mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputatilor, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de solutionarea unor contestatii şi dacă deputatul în cauza nu a depus toate documentele cerute de legislatia în vigoare pentru validarea mandatului sau. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amanarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz. + Articolul 8Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia. + Articolul 9 (1) Camera Deputatilor se intruneste în sedinta, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. (2) Raportul Comisiei de validare se prezinta de către preşedintele acesteia plenului Camerei Deputatilor. + Articolul 10 (1) În cazul deputatilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmeşte, pe circumscriptii electorale, o lista cu numele şi prenumele acestora, asupra careia Camera Deputatilor se pronunţă printr-un singur vot. În cazul deputatilor pentru care a fost propusa invalidarea mandatului, Camera Deputatilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte. (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputatilor. + Articolul 11 (1) Camera Deputatilor este legal constituita după validarea a două treimi din mandatele de deputati şi după depunerea juramantului de către acestia. (2) Deputatii care refuza depunerea juramantului sunt considerati invalidati. Refuzul depunerii juramantului se constata de către preşedintele de sedinta. + Secţiunea a 2-a Grupurile parlamentare + Articolul 12 (1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputati care au candidat în alegeri pe listele aceluiasi partid politic, ale aceleiasi formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale. (2) Deputatii unui partid politic sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui decat un singur grup parlamentar. (3) Deputatii care au candidat pe listele unei aliante politice sau aliante electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte. (4) Deputatii partidelor politice, formatiunilor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale care nu intrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputatii independenti se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1). (5) Deputatii care reprezinta organizaţiile cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constitutia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar. + Articolul 13 (1) Deputatii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la intrunirea Camerei Deputatilor, deputatii ale caror grupuri parlamentare s-au desfiintat, precum şi deputatii deveniti independenti, prin demisie, prin excludere din partid, prin parasirea unui grup parlamentar, dacă nu s-au constituit în grupuri parlamentare în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1)-(4), au urmatoarele drepturi: a) sa intervina la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea motiunilor, într-un interval de 20 de secunde, având posibilitatea să-şi cumuleze aceste secunde pentru o singura interventie realizata printr-un reprezentant comun; b) sa delege un reprezentant comun, în calitate de observator fără drept de vot la lucrarile Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; c) sa participe la delegatiile în strainatate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitatii personale, cu acordul Biroului permanent. (2) Deputatilor prevăzuţi la alin. (1) li se vor pune la dispoziţie pentru folosinţă comuna, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sala de sedinta, logistica adecvata, un autoturism şi personal tehnic compus dintr-un sofer şi o secretara. + Articolul 14 (1) În prima sa sedinta, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedeaza la desemnarea conducerii proprii alcatuite din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar. (2) Liderul grupului parlamentar are urmatoarele atribuţii: a) prezinta Camerei Deputatilor denumirea grupului parlamentar, componenta numerica, nominala şi conducerea acestuia, precum şi orice modificari care survin pe parcursul mandatului; b) propune Camerei Deputatilor reprezentantii grupului parlamentar în Comisia de validare; c) reprezinta grupul parlamentar şi negociaza în numele acestuia; d) nominalizeaza reprezentantii grupului sau parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputatilor, în comisiile speciale sau de ancheta ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului; e) nominalizeaza reprezentantii grupului sau parlamentar în instituţiile sau autorităţile publice aflate în subordinea Parlamentului României, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internationale la care România este parte; f) face propuneri şi prezinta candidatii grupului sau parlamentar pentru functiile de conducere şi pentru reprezentantii acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputatilor, functii care îi revin de drept, conform ponderii grupului sau parlamentar în configuratia politica initiala a Camerei Deputatilor şi negocierilor între liderii de grup; g) solicita revocarea din functie sau inlocuirea reprezentantilor grupului sau parlamentar din structurile Camerei Deputatilor; h) participa la sedintele Biroului permanent al Camerei Deputatilor şi la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot; i) poate cere plenului Camerei Deputatilor: pauza pentru consultari, verificarea cvorumului, tinerea unor şedinţe nepublice ale plenului, incheierea dezbaterilor în Camera Deputatilor; j) informeaza membrii grupului sau parlamentar asupra activităţilor Camerei Deputatilor şi ale structurilor acesteia; k) prezinta plenului Camerei Deputatilor reprezentantul grupului sau parlamentar care participa la dezbaterile generale; l) prezinta amendamentele grupului sau parlamentar la proiectele de lege şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor; m) propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condiţiile prezentului regulament; n) propune plenului Camerei Deputatilor modalitatea de vot; o) prezinta punctul de vedere al grupului sau parlamentar cu privire la propunerea de ridicare a imunitatii parlamentare a unuia dintre membrii propriului grup; p) îşi poate delega atribuţiile unuia dintre membrii conducerii grupului sau parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuţiile sale oricărui membru al grupului. (3) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl inlocuieste de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie. În absenta atât a liderului grupului parlamentar, cat şi a viceliderilor şi a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui inlocuitor pe durata absentei acestora. (4) Secretarul grupului parlamentar tine evidenta prezentei deputatilor grupului, asigura redactarea proceselor-verbale şi indeplineste orice alte atribuţii ce sunt stabilite de grupul parlamentar caruia îi aparţine. + Articolul 15În prima sedinta de constituire a Camerei Deputatilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea marimii acestora, rezultata în urma alegerilor. + Articolul 16 (1) Grupurile parlamentare, în functie de ponderea lor în Camera Deputatilor, au la dispoziţie personal angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent. (2) Numirea şi schimbarea din functie a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condiţiile legii. În condiţiile în care un angajat care lucreaza pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desfiinteaza, angajatul sau angajatii acelui grup parlamentar vor fi transferati pe functii echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputatilor. + Articolul 17Preşedintele Camerei Deputatilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizeaza, la inceputul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar. + Articolul 18Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisa. + Articolul 19 (1) Orice modificare intervenita în componenta unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţa presedintelui Camerei Deputatilor sub semnatura liderului grupului şi, după caz, a deputatului care îşi schimba apartenenta la grupul parlamentar. (2) Preşedintele Camerei Deputatilor informeaza deputatii, în sedinta publică, asupra modificarilor intervenite în componenta grupurilor parlamentare. (3) Orice deputat are dreptul sa aduca la cunoştinţa plenului Camerei Deputatilor orice modificare privind apartenenta sa la un grup parlamentar. + Secţiunea a 3-a Alegerea presedintelui Camerei Deputatilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent + Articolul 20 (1) După constituirea legala a Camerei Deputatilor se aleg preşedintele Camerei Deputatilor şi apoi ceilalti membri ai Biroului permanent al acesteia. (2) Preşedintele Camerei Deputatilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputatilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputatilor mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari şi 4 chestori. (3) Biroul permanent al Camerei Deputatilor este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Camerei Deputatilor, asa cum rezultă din constituirea initiala a grupurilor parlamentare. (4) Calitatea de presedinte al Camerei Deputatilor sau cea de membru al Biroului permanent inceteaza în urma demisiei, a revocarii sau a pierderii calităţii de deputat. + Articolul 21 (1) Preşedintele Camerei Deputatilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise, în ordine alfabetica, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere. (2) Este declarat ales presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a intrunit votul majorităţii deputatilor. (3) Dacă nici un candidat nu a intrunit, după doua tururi, votul majorităţii deputatilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputatilor prezenţi, în condiţiile intrunirii cvorumului prevăzut la art. 67 din Constitutia României, republicată. + Articolul 22Odata cu alegerea presedintelui Camerei Deputatilor, activitatea presedintelui de vârsta ales conform art. 2 inceteaza de drept. + Articolul 23 (1) Alegerea vicepresedintilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare. (2) În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputatilor aproba numărul de locuri din Biroul permanent, negociat de liderii grupurilor parlamentare, asa cum revin, pe functii, grupurilor parlamentare constituite potrivit configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor. (3) Propunerile nominale pentru functiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numarului de locuri stabilit potrivit alin. (2). Lista candidaţilor propusi pentru Biroul permanent se supune în intregime votului Camerei Deputatilor şi se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor. Dacă nu se realizează aceasta majoritate, se organizeaza un nou tur de scrutin, în care lista este aprobata cu majoritatea voturilor deputatilor prezenţi. Votul este secret şi se exprima prin bile. + Articolul 24Vicepresedintii, secretarii şi chestorii Camerei Deputatilor sunt aleşi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23. + Articolul 25Preşedintele Camerei Deputatilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocati înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputatilor. Votul este secret şi se exprima prin buletine de vot în cazul presedintelui Camerei Deputatilor şi prin bile în cazul celorlalţi membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face în scris şi este însoţită de semnaturile initiatorilor. + Articolul 26(1)*) Revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi propusa, când se schimba majoritatea politica din Camera Deputatilor, de către majoritatea deputatilor.---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată.(2)*) Revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi propusa şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputatilor, în una dintre urmatoarele situaţii:--------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. a) încalcă prevederile Constituţiei României; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputatilor sau ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. (3) Revocarea presedintelui Camerei Deputatilor poate fi ceruta de grupul parlamentar care l-a propus.(4)*) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifica, din punct de vedere formal, indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2), (3) şi (7), după caz, urmand ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a urmatoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b).---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. (5) Preşedintele Camerei Deputatilor caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului permanent sau cea a plenului în care se discuta revocarea sa. El va fi inlocuit prin votul Biroului permanent de unul dintre vicepresedinti. (6) Dacă propunerea de revocare este aprobata de plenul Camerei, se organizeaza alegerea unui nou presedinte, în conformitate cu prevederile art. 21.(7)*) În cazul în care este revocat preşedintele Camerei Deputatilor, la cererea majorităţii politice nou-formate, din randul careia a fost ales noul presedinte, aceasta va ceda o functie de vicepresedinte pentru tot restul legislaturii grupului parlamentar care a detinut functia de presedinte al Camerei Deputatilor, pentru a se respecta configuratia politica, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3). Functia de vicepresedinte, care este cedata, va fi stabilita prin renegociere în interiorul majorităţii politice respective şi va fi precizata în cererea de revocare inaintata Biroului permanent. În cazul în care noul presedinte ales aparţine unui grup parlamentar din cadrul majorităţii politice care a propus revocarea, respectarea configuratei politice se realizează prin renegociere în cadrul acestei majoritati.-------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. + Articolul 27 (1) Revocarea din functie a oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului permanent poate fi solicitata de grupul parlamentar care l-a propus.(2)*) Revocarea din functie a oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului permanent poate fi propusa şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputatilor, în una dintre urmatoarele situaţii:---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. a) încalcă prevederile Constituţiei României; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputatilor sau ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. (3) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifica, din punct de vedere formal, indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2)*), după caz, urmand ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a urmatoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2)*) lit. a) şi b).-------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. (4) Membrii Biroului permanent al Camerei Deputatilor cărora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, după caz, nu pot participa la conducerea lucrărilor Biroului permanent sau a sedintei în plen a Camerei Deputatilor în care se discuta revocarea lor; ei vor fi inlocuiti, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care indeplineste condiţiile regulamentare, dar pot fi prezenţi în calitate de parte interesata. (5) Dacă propunerea de revocare este aprobata de plenul Camerei Deputatilor, se organizeaza alegerea unui nou membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei, în conformitate cu prevederile art. 23. (6) Dacă un grup parlamentar din Camera Deputatilor s-a desfiintat, functiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare rămase, în mod proportional. + Articolul 28 (1) Functia de presedinte al Camerei Deputatilor, devenita vacanta în timpul legislaturii din alte motive decat revocarea, se ocupa cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) şi ale art. 21. (2) Functiile din Biroul permanent devenite vacante în timpul sesiunii din alte motive decat revocarea se ocupa la propunerea grupului parlamentar caruia i-a fost repartizata functia respectiva, în condiţiile prevăzute la art. 23. + Articolul 29Odata cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 alin. (1) inceteaza. + Articolul 30Hotărârile prevăzute la art. 1-29 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel. + Secţiunea a 4-a Biroul permanent al Camerei Deputatilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare + Articolul 31 (1) Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atribuţii: a) propune Camerei data începerii şi data incheierii sesiunilor parlamentare; b) solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare; c) supune aprobării Camerei Deputatilor regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare; d) prezinta Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exercitiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputati împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei; e) pregăteşte şi asigura desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputatilor; f) primeste sub forma electronică şi asigura difuzarea pe site-ul Camerei Deputatilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputatilor, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputatilor. Documentele menţionate pot fi transmise şi pe suport hartie, la solicitarea scrisa a deputatilor, formulata la inceputul fiecarei sesiuni; g) hotaraste, în cazul initiativelor legislative, retinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca prima Cameră sesizata sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala; h) difuzeaza la casetele deputatilor programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la initiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputatilor, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputatilor, legile adoptate cu privire la care deputatii pot sesiza Curtea Constituţională, precum şi alte documente care nu sunt menţionate la lit. f); i) întocmeşte proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei Deputatilor şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare; j) rezolva orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstructionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputati al unei comisii permanente, nerezolvata de comisia respectiva; k) organizeaza relatiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării, în functie de natura acţiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politica externa şi a altor comisii permanente, informand Camera Deputatilor asupra masurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenta nominala a delegatiilor; l) supune spre aprobare Camerei Deputatilor componenta delegatiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei; m) avizeaza şi supune aprobării plenului Camerei structura organizatorica, statul de functii şi regulamentul serviciilor Camerei Deputatilor; n) conduce şi controlează serviciile Camerei Deputatilor; o) aproba regulamentul privind paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputatilor; p) propune Camerei Deputatilor numirea secretarului general şi a doi secretari generali adjuncţi;----------------Litera p) a alin. (1) al art. 31 a fost modificata de pct. 1 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 4 din 13 februarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 15 februarie 2006. r) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, alte dispozitii legale sau insarcinari date de Camera Deputatilor. (2) La lucrarile Biroului permanent participa reprezentantul Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite în Camera, iar la lucrarile care vizeaza activităţile comisiilor participa presedintii comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor. (3) Dezbaterile din Biroul permanent se consemneaza în stenograme şi se introduc pe site-ul Camerei Deputatilor, cu excepţia celor declarate confidentiale. (4) Deputatii pot consulta stenogramele sau pot obtine o copie de pe acestea, cu excepţia celor declarate confidentiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate. + Articolul 32Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Camerei Deputatilor sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi. + Articolul 33Preşedintele Camerei Deputatilor are urmatoarele atribuţii: a) convoaca deputatii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament; b) conduce lucrarile plenului Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigura menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament; c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse în dezbatere, stabileste ordinea votării, precizeaza semnificatia votului şi anunta rezultatul acestuia; d) conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent; e) sesizeaza Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constitutia României, republicată; f) asigura trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ori, după caz, Presedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale; g) reprezinta Camera Deputatilor în relatiile interne şi externe; h) prezinta rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizarii fondului presedintelui; i) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi insarcinarile date de plenul Camerei Deputatilor. + Articolul 34Vicepresedintii indeplinesc, prin rotatie, atribuţiile presedintelui, la cererea sa sau în caz de indisponibilitate a acestuia, precum şi alte sarcini încredinţate de Biroul permanent. + Articolul 35Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvant, pe baza solicitarilor, în ordinea în care acestea au fost facute; prezinta propunerile, amendamentele şi orice alte comunicari adresate plenului Camerei Deputatilor, efectueaza apelul nominal, consemneaza rezultatul votului, ţin evidenta hotărârilor adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor sedintelor plenului Camerei Deputatilor, îl asista pe preşedintele Camerei Deputatilor în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi indeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent. + Articolul 36 (1) Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului, functionarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputatilor şi fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. Acestia exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputatilor şi contul de încheiere a exercitiului bugetar anual, asigura menţinerea ordinii în sediul Camerei Deputatilor şi indeplinesc alte atribuţii, în conformitate cu dispozitiile presedintelui acesteia sau ale Biroului permanent. (2) În exercitarea atribuţiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniti de un corp de control compus din 2 experti contabili şi sunt subordonati numai plenului Camerei Deputatilor. (3) La sfârşitul fiecarei sesiuni parlamentare chestorii prezinta plenului Camerei Deputatilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate. + Articolul 37Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configuratiei politice initiale şi are urmatoarele atribuţii: a) aproba ordinea de zi a sedintelor Camerei Deputatilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi ori programului de lucru; b) propune plenului Camerei Deputatilor modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei Deputatilor prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în functie de ponderea sa în numărul total al deputatilor, a timpului afectat pentru luarile de cuvant în sedinta plenara a Camerei Deputatilor; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativa la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative; c) poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit. + Articolul 38 (1) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotaraste cu majoritatea rezultata din ponderea votului fiecarui membru prezent. Ponderea este data de proportia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputatilor, conform configuratiei politice initiale. (2) La lucrarile Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor participa, fără drept de vot, preşedintele Camerei Deputatilor şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului României sau preşedintele comisiei parlamentare care a depasit termenul de depunere a raportului. (3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor se intruneste saptamanal, de regula miercurea şi ori de cate ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a presedintelui Camerei Deputatilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputatilor. (4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se intruneste şi lucreaza în mod regulamentar în prezenta a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezinta majoritatea deputatilor, fiind prezidat de preşedintele Camerei Deputatilor. + Secţiunea a 5-a Comisiile Camerei Deputatilor1. Dispozitii comune + Articolul 39Comisiile Camerei Deputatilor sunt organisme de lucru ale acesteia, înfiinţate cu scopul de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament. Comisiile Camerei Deputatilor pregatesc documentele de lucru pentru lucrarile în plen ale acesteia şi exercită controlul parlamentar. + Articolul 40 (1) Camera Deputatilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. (2) Camera Deputatilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul. (3) Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor sunt formate dintr-un numar de 11-33 de deputati, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar din Camera Deputatilor. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileste, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputatilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor.Obiectivele, numărul membrilor, componenta nominala şi conducerea comisiilor de ancheta sau speciale ale Camerei Deputatilor se aproba de plenul acesteia odata cu constituirea acestora. (4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singura comisie permanenta, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei pentru tehnologia informatiei şi comunicatiilor şi ai Comisiei pentru egalitatea de sanse pentru femei şi barbati, care pot face parte şi din alta comisie permanenta. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent pot opta pentru una dintre comisiile permanente. + Articolul 41 (1) Alcatuirea comisiilor Camerei Deputatilor se face cu respectarea configuratiei politice initiale a acesteia. (2) Pentru fiecare comisie numărul de locuri care revine fiecarui grup parlamentar sau deputatilor independenti se aproba prin hotărâre a Camerei Deputatilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. + Articolul 42Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputatilor se vor face de grupurile parlamentare, în limita locurilor aprobate de plenul Camerei Deputatilor, potrivit prevederilor prezentului regulament, în termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputatilor. + Articolul 43 (1) Numărul membrilor fiecarei comisii a Camerei Deputatilor este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor. (2) În cazul în care nu exista dezacord asupra numarului membrilor în comisiile Camerei Deputatilor potrivit alin. (1), plenul Camerei Deputatilor va aproba, prin hotărâre, componenta numerica şi nominala a comisiilor acesteia cu votul deschis al majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 44Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare şi Camera Deputatilor hotaraste, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectandu-se configuratia politica initiala a Camerei. + Articolul 45 (1) În prima lor sedinta, convocata de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din cate un presedinte, 2 vicepresedinti şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al carei birou este compus din presedinte, un vicepresedinte şi 2 secretari. Functiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea marimii grupurilor parlamentare. (2) Componenta biroului comisiei se stabileste prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica initiala a Camerei, asa cum rezultă din constituirea initiala a grupurilor parlamentare. (3) Propunerile nominale pentru functiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numarului de locuri stabilit potrivit alin. (2). (4) Lista candidaţilor pentru biroul comisiei se supune în intregime votului membrilor acesteia şi se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor prezenţi.(5)*) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotaraste cu votul majorităţii deputatilor din comisie, la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus sau a mai mult de jumătate din numărul membrilor comisiei.--------*) Teza finala a acestui text a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. + Articolul 46Biroul fiecarei comisii a Camerei Deputatilor: a) propune ordinea de zi a sedintelor, prezentand comisiei lista cuprinzand toate initiativele legislative şi celelalte probleme de competenţa acesteia; b) propune proiectul regulamentului de functionare a comisiei şi orice modificare a acestuia; c) propune sarcinile ce revin deputatilor din comisie; d) adopta hotărâri în chestiuni care intereseaza bunul mers al activităţii comisiei, stabileste atribuţiile personalului tehnic de specialitate al comisiei şi controlează indeplinirea acestora; e) constituie, cu aprobarea comisiei, dacă este necesar, subcomisii, desemnandu-le misiunea, componenta şi conducerea; f) invita sa ia parte la lucrarile comisiei reprezentanti ai societatii civile, ai asociaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administraţiei publice centrale ori locale, precum şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei, a Guvernului şi a persoanelor interesate; g) organizeaza, la propunerea membrilor comisiei, şedinţe de consultari cu reprezentanti ai societatii civile, ai asociaţiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai administraţiei publice centrale sau/şi locale; h) aproba prezenta persoanelor interesate sa ia parte la lucrarile comisiei în condiţiile prevăzute la art. 140 alin. (1) teza a II-a. + Articolul 47Preşedintele comisiei: a) conduce sedintele comisiei; b) poate propune ca la lucrarile comisiei, în scopul realizării lor în bune condiţii, sa ia parte şi alte persoane; c) convoaca biroul comisiei pentru a stabili modalitatile de indeplinire a activităţilor reglementate la art. 46; d) asigura reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul României, cu Biroul permanent al Camerei şi cu celelalte comisii ale Camerei Deputatilor şi ale Senatului; e) indeplineste alte atribuţii cerute de desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului, precum şi în regulamentul comisiei; f) solicita Biroului permanent al Camerei Deputatilor, pentru activitatea comisiei şi a membrilor acesteia, personal de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii comisiei, autoturisme, în mod similar cu liderul de grup. + Articolul 48Vicepresedintii comisiilor indeplinesc, pe rand, atribuţiile presedintelui, în absenta sau potrivit delegării date de către acesta. + Articolul 49Secretarii comisiilor: a) ţin evidenta prezentei membrilor comisiei la sedintele acesteia; b) asigura redactarea tuturor actelor comisiei; c) numara voturile exprimate în sedintele comisiei; d) urmaresc intocmirea proceselor-verbale, realizarea stenogramelor sau inregistrarea sedintelor comisiei, după caz; e) urmaresc buna functionare a dotarilor comisiei, precum şi activitatea personalului; f) indeplinesc orice alte activităţi necesare bunului mers al activităţii comisiei, ca urmare a dispoziţiilor biroului sau ale presedintelui acesteia. + Articolul 50Înainte de aprobarea ordinii de zi preşedintele de sedinta este obligat sa supuna votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi. + Articolul 51 (1) Convocarea sedintelor comisiei se face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepresedinte care îl inlocuieste. (2) Participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie. (3) Pentru ca sedintele comisiei să se desfăşoare în mod regulamentar este necesară prezenta majorităţii membrilor. (4) Hotărârile comisiilor Camerei Deputatilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (5) În caz de absenta nejustificata de la lucrarile comisiei, deputatului i se retine din indemnizatia lunara, pentru fiecare zi de absenta, o sumă de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia lunara, la care se adauga diurna de deplasare. (6) Deputatul care absenteaza de la lucrarile comisiei poate fi inlocuit de un alt deputat din acelasi grup, pe baza imputernicirii semnate de liderul grupului parlamentar. + Articolul 52 (1) Sedintele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelasi timp cu cele ale plenului Camerei Deputatilor, pe baza aprobării date de Biroul permanent, la solicitarea presedintelui de comisie. (2) Sedintele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu sedinta plenului dedicata votului final, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrarile comisiei se suspenda de drept în cazul în care preşedintele de sedinta al Camerei Deputatilor solicita prezenta deputatilor la lucrarile în plen. (3) Activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor se desfăşoară, de regula, la sediul Parlamentului. În cazuri excepţionale şi cu aprobarea prealabila a Biroului permanent, activitatea comisiilor se poate desfăşura în afara sediului Parlamentului. + Articolul 53Sedintele comisiilor Camerei Deputatilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrarile comisiilor Camerei Deputatilor pot fi transmise pe reteaua interna de televiziune a Camerei Deputatilor şi la posturile de radio şi televiziune. + Articolul 54 (1) Ministrii au acces la lucrarile comisiilor. Dacă li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie. Guvernul trebuie instiintat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora şi locul desfăşurării sedintelor comisiilor. (2) O dată pe sesiune ministrii prezinta un raport de activitate şi strategia ministerului în faţa comisiei de resort a Camerei Deputatilor. + Articolul 55 (1) La sedintele comisiilor vor fi invitati sa participe deputatii şi senatorii care au facut propuneri, care stau la baza lucrărilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum şi, la cererea presedintelui comisiei, specialisti ai Consiliului Legislativ. (2) Comisiile pot invita sa participe la lucrari persoane interesate, reprezentanti ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialisti din partea unor autorităţi publice sau a altor institutii specializate. Reprezentantii organizaţiilor neguvernamentale şi specialistii invitati pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot inmana presedintelui comisiei documentaţii ce vizeaza tematica pusa în discutie. (3) Numai deputatii care sunt membri ai comisiei permanente sau inlocuitorii împuterniciţi au drept de vot la lucrarile comisiei. (4) Comisia poate hotari, la propunerea biroului comisiei, a presedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luarilor de cuvant. Deputatii, senatorii şi invitatii sunt obligati să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar preşedintele poate retrage cuvantul. Nimeni nu poate lua cuvantul decat dacă îi este dat de presedinte. + Articolul 56 (1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia desemneaza, la propunerea presedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulţi raportori dintre membrii săi. (2) Raportorul va participa la redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia, şi poate sustine raportul în plenul Camerei. (3) Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, atât amendamentele admise, cat şi parerea contrara motivata a celorlalţi deputati din comisie şi amendamentele respinse. + Articolul 57 (1) Votul în comisie este, de regula, deschis. (2) În anumite situaţii, hotarate prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret. + Articolul 58 (1) Cu privire la desfăşurarea sedintelor comisiilor se incheie procese-verbale şi se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputati. (2) La sfârşitul fiecarei şedinţe, prin grija biroului comisiei se redacteaza sinteza lucrărilor şi un comunicat de presa. (3) Sinteza lucrărilor fiecarei comisii se publică saptamanal în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbatute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de legi, numele şi prenumele celor prezenţi şi ale celor absenti.2. Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor + Articolul 59Comisiile permanente se aleg pe întreaga durata a legislaturii. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt urmatoarele:1. Comisia pentru politica economica, reforma şi privatizare- restructurarea economiei la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial; programe de reconstructie şi dezvoltare; prognoza economica; mijloace şi institutii specifice ale economiei de piaţa; problemele preturilor şi concurentei; libera iniţiativă; privatizarea; activitatea economica a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a societatilor de investitii financiare, a regiilor autonome şi a societatilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul şi exportul de capital;- alte probleme privind strategia dezvoltării economice şi politica reformei.2. Comisia pentru buget, finante şi bănci- bugetul de stat şi execuţia bugetară; bugetul asigurarilor sociale de stat şi execuţia acestuia; politica financiară; sistemul de impozite şi taxe, asigurări şi reasigurari; echilibrul monetar, circulatia baneasca, credite şi sisteme de credite, dobanzi, scont; bursa de valori şi efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investitii realizate din credite bugetare.3. Comisia pentru industrii şi servicii- industria şi ramurile ei; transporturi, comert (interior şi exterior), turism; protectia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor şi a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime şi energie pentru economia naţionala; dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industrie şi în servicii; probleme specifice ale privatizarii în industrie şi servicii, ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de marfuri industriale şi servicii; strategii de investitii; calitatea produselor industriale şi a serviciilor; standarde şi marci; protectia investitiilor şi a marcilor; progresul tehnic şi dezvoltarea tehnologica; eficienta şi capacitatea concurentiala a produselor şi serviciilor pe piaţa interna şi externa.4. Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara şi servicii specifice- programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizarii în agricultura; libera iniţiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodarirea fondului funciar; activitatea societatilor şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultura, silvicultura şi alimentatie; servicii pentru agricultura, imbunatatiri funciare, industrie alimentara şi silvicultura.5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minoritatilor naţionale- drepturile omului şi ale cetateanului; problemele minoritatilor; libertatea de constiinta; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decat prin cele de informare în masa.6. Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic- autonomia locala; reforme administrative; organizarea administrativ-teritoriala; statutul functionarului public; sisteme urbane; retele urbane şi rurale; finanţele publice locale; sisteme ecologice şi echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului; protectia florei, faunei şi asezarilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul şi eliminarea emisiilor poluante; gospodarirea apelor; amenajarea teritoriului; constructii.7. Comisia pentru munca şi protecţie sociala- raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protectia muncii, sistemul de salarizare, jurisdictia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă (negocierea colectiva, contractul colectiv de muncă, jurisdictia conflictelor colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor şi al organizaţiilor patronale; sistemul asigurarilor sociale (pensii, indemnizatii, ajutor de şomaj, alocaţie de stat); asistenţa sociala (ajutoare materiale, gratuitati); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: batrani, persoane cu handicap, minori şi altele; problematica ocuparii forţei de muncă.8. Comisia pentru sănătate şi familie- ocrotirea sănătăţii populatiei; asistenţa sanitara; forme de organizare a retelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei şi copilului, batranilor şi persoanelor cu dizabilitati; probleme demografice.9. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret şi sport- învăţământul de toate formele şi gradele; cercetarea stiintifica; activitatea sportiva; problemele tineretului; protectia proprietăţii intelectuale.10. Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare în masa- institutii de arta şi cultura; protectia patrimoniului cultural naţional; activitatea presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa.11. Comisia juridica, de disciplina şi imunitati- constitutionalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative; reglementari în domeniul dreptului civil, penal, contraventional, procedura civila, penala, administrativa, organizarea judecătorească; alte reglementari cu caracter precumpanitor juridic; probleme de disciplina parlamentara, incompatibilităţi şi imunitati.12. Comisia pentru aparare, ordine publică şi siguranţa naţionala- probleme privind apararea, ordinea publică şi siguranţa naţionala.13. Comisia pentru politica externa- probleme şi programe de politica externa a României; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internationale; avizarea tratatelor, convenţiilor şi altor instrumente internationale la care adera România; audierea persoanelor propuse să fie numite în functia de ambasador al României în strainatate, în urma careia da un aviz consultativ.14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petitii- examinarea petitiilor primite şi cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petitii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputatilor dispune aceasta ca urmare a prezentarii, potrivit regulamentului, a unei cereri în faţa plenului Camerei Deputatilor.15. Comisia pentru regulament- interpretarea regulamentului, monitorizarea şi analiza interventiilor referitoare la procedura formulate în plenul Camerei Deputatilor şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului la inceputul sesiunilor ordinare, când este cazul; evidenta şi regularitatea cutumelor parlamentare; studierea şi informarea operativa a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene; elaborarea şi prezentarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor a propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputatilor; analizarea sesizarilor trimise de Camera, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere în Camera Deputatilor; avizarea regulamentelor comisiilor permanente.16. Comisia pentru tehnologia informatiei şi comunicatiilor- tehnologia informatiei şi comunicatiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementarile, respectiv la standardele internationale, şi proprietatea intelectuala în domeniu.17. Comisia pentru egalitatea de sanse pentru femei şi barbati- eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate;- integrarea principiului egalitatii de sanse pentru femei şi barbati în initiativele legislative, în politicile şi programele ce intereseaza atât femeile, cat şi barbatii;- urmarirea aplicarii prevederilor referitoare la egalitatea de sanse şi de tratament pentru femei şi barbati din documentele internationale ratificate de România. + Articolul 60 (1) Schimbarea unui membru dintr-o comisie a Camerei Deputatilor se face la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus, cu aprobarea plenului Camerei Deputatilor. (2) În cazul în care un grup parlamentar îşi modifica componenta sau îşi inceteaza existenta, Camera Deputatilor poate hotari asupra ramanerii în comisii a deputatilor deveniti independenti, în limita locurilor disponibile rămase. (3) Calitatea de membru al comisiei poate inceta prin demisie sau la propunerea grupului parlamentar din care a facut parte deputatul, în cazul în care acesta nu mai este membru al grupului. În acest caz, acelasi grup parlamentar poate propune un alt deputat pentru a fi ales membru al comisiei. + Articolul 61Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor examineaza proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputatilor, avizele şi amendamentele, în vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor, după caz; dezbat şi hotarasc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputatilor; pot efectua anchete parlamentare, precum şi alte activităţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. + Articolul 62Biroul permanent trimite, spre examinare şi în vederea elaborarii rapoartelor, proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei şi amendamentele formulate de către Guvern comisiei permanente sesizate în fond, în competenţa careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerea respectiva. Acesta poate sesiza şi alte comisii pentru a-şi da avizul cu privire la lucrarea respectiva. + Articolul 63În cazul în care Biroul permanent sesizeaza în fond doua sau mai multe comisii asupra unei initiative legislative, comisiile respective vor redacta un raport comun. În cazul în care comisiile sesizate în fond lucreaza împreună, conducerea sedintelor se va realiza prin rotatie de presedintii comisiilor. + Articolul 64 (1) Orice comisie permanenta poate solicita motivat Biroului permanent sa intocmeasca un raport, sa participe la intocmirea unui raport comun sau să îşi dea avizul asupra unui proiect de lege ori a unei propuneri legislative trimise spre examinare altei comisii. (2) Solicitarea se va realiza în cel mult 5 zile de la sesizarea comisiei ce urmeaza sa intocmeasca raportul sau să îşi dea avizul, cu condiţia încadrării în termenul de depunere a raportului. (3) Dacă solicitarea este aprobata, respectivei comisii i se vor trimite şi amendamentele deja depuse. (4) Dacă o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa cu care a fost sesizata nu este de competenţa sa, aceasta poate solicita motivat Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea respectivei initiative legislative altei comisii. (5) În cazul în care Biroul permanent refuza solicitarile comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (4), Camera hotaraste prin vot. + Articolul 65 (1) Comisia permanenta sesizata în fond va stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul ori propunerea legislativa, consultandu-se cu acestea şi ţinând seama de termenul de predare a raportului. (2) Termenul de remitere a avizului sau avizelor nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizata în fond îl are pentru predarea raportului. (3) În caz de nerespectare a acestui termen comisia sesizata în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai astepta avizul sau avizele respective. (4) Deputatii care nu fac parte din comisia sesizata în fond, precum şi Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizata în fond îl are pentru predarea raportului de la anuntarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative. (5) Comisia sesizata în fond nu va putea finaliza şi depune raportul decat după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizata în fond îl are pentru predarea raportului. + Articolul 66La sedintele comisiei sesizate în fond vor fi invitati la dezbateri atât raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cat şi specialisti ai Consiliului Legislativ, dacă este necesară prezenta acestora. + Articolul 67 (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ şi la avizele altor autorităţi publice, dacă s-au întocmit asemenea avize. (2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari şi/ori completari şi se inainteaza Biroului permanent. (3) În cazul în care o comisie examineaza în fond mai multe proiecte de legi şi propuneri legislative care au acelasi obiect de reglementare se întocmeşte un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2). + Articolul 68 (1) În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe initiative legislative care au acelasi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport. (2) Prima iniţiativa legislativa va fi retinuta de comisie ca proiect de baza, pentru care se face propunere de aprobare, iar pentru celelalte initiative legislative se face propunere de respingere, urmand ca prevederile pe care acestea le conţin să fie considerate amendamente la proiectul propus spre aprobare. (3) În cazul în care Camera Deputatilor este Camera decizionala, ea va solicita Senatului trimiterea initiativelor legislative care au stat la baza formei adoptate de Senat. (4) În cazul în care pentru una dintre initiativele legislative la care se referă alin. (1) s-a aprobat procedura de urgenta, raportul se elaboreaza în procedura de urgenta. + Articolul 69 (1) Biroul permanent aproba termenele de depunere a raportului după consultarea presedintilor comisiilor sesizate în fond; modificarea acestor termene poate fi aprobata numai de Biroul permanent de cel mult două ori, la solicitarea scrisa a presedintelui comisiei sesizate în fond. Termenele aprobate de Biroul permanent, în cazul în care Camera Deputatilor este prima Cameră sesizata, nu pot fi, de regula, mai mici de 10 zile sau mai mari de 15 zile. În cazul în care Camera Deputatilor este Camera decizionala, aceste termene nu pot fi, de regula, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile. (2) Raportul va fi imprimat şi difuzat deputatilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilita pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, în plenul Camerei Deputatilor, în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputatilor este prima Cameră sesizata, şi cu cel puţin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala. (3) Biroul permanent poate stabili adoptarea în procedura de urgenta în cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate şi conventii internationale sau acorduri de împrumut. + Articolul 70Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicita motivat aceasta sau intervin modificari importante pentru conţinutul sau. Asupra acestei măsuri Camera Deputatilor se pronunţă prin vot, la propunerea initiatorului, a presedintelui de sedinta, a unui grup parlamentar, a presedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acesteia. Preşedintele de sedinta va fixa un termen pentru intocmirea raportului suplimentar şi va supune aprobării plenului Camerei Deputatilor acest termen. + Articolul 71 (1) Orice comisie permanenta poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o ancheta, în cadrul competentei sale, cu incuviintarea plenului Camerei Deputatilor, privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de administratia publică. (2) Pentru a obtine incuviintarea comisia permanenta va prezenta o cerere motivata, adoptata cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enuntate materiile ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmeaza să fie prezentat plenului Camerei Deputatilor.3. Comisii speciale ale Camerei Deputatilor + Articolul 72 (1) Camera Deputatilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei, la propunerea a 50 de deputati din cel puţin două grupuri parlamentare. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinarii altor comisii. (2) Prin aceeasi hotărâre se vor indica: denumirea şi obiectivele comisiei, precum şi componenta acesteia. Componenta comisiei şi biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica initiala a Camerei Deputatilor. (3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au acelasi statut ca şi comisiile permanente. (4) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membru al comisiilor permanente. (5) Celelalte probleme legate de organizarea şi functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 39-58 nu sunt indestulatoare.4. Comisii de ancheta ale Camerei Deputatilor + Articolul 73 (1) În condiţiile în care se considera necesară clarificarea cauzelor şi imprejurarilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, raspunderilor şi masurilor ce se impun, Camera Deputatilor poate hotari iniţierea unei anchete parlamentare. (2) Ancheta poate fi realizata de o comisie permanenta, în condiţiile art. 71, sau de o comisie de ancheta parlamentara infiintata în acest scop. + Articolul 74 (1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se afla pe rolul unor instante de judecată. (2) O ancheta parlamentara inceteaza de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputatilor anunta organele de urmărire penala ca pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speta, aflate în arhiva Camerei Deputatilor. + Articolul 75La cererea a minimum 50 de deputati din cel puţin două grupuri parlamentare Camera Deputatilor va putea hotari înfiinţarea unei comisii de ancheta, prevederile art. 39-58 şi ale art. 72 alin. (2)-(5) fiind aplicabile. + Articolul 76 (1) În vederea audierii, Comisia de ancheta parlamentara poate cita orice persoană care poate avea cunoştinţa despre o faptă sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului în cauza care formeaza obiectul activităţii comisiei. (2) Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei de ancheta parlamentara. (3) La cererea Comisiei de ancheta parlamentara orice persoană care cunoaste fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care detine un mijloc de proba este obligata să le aduca la cunoştinţa sau să le infatiseze la termenele stabilite. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, sa răspundă la solicitarile Comisiei de ancheta parlamentara în termenul stabilit de aceasta. (4) Când, pentru lamurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflarii adevarului, este necesară intocmirea unor rapoarte de expertiza, Comisia de ancheta parlamentara solicita efectuarea de expertize. (5) Dispozitiile legii referitoare la citarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori inscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător. (6) Preşedintele comisiei care efectueaza ancheta atrage atenţia persoanei audiate ca are obligaţia de a spune adevarul, de a nu ascunde nimic din ceea ce stie şi ca nerespectarea acestei obligaţii atrage raspunderea penala. (7) Comisia poate solicita în cursul investigatiilor şi accesul, în condiţiile legii, la informaţii clasificate. (8) Cheltuielile necesare efectuării expertizelor şi a altor acte procedurale, ce ţin de activitatea comisiei, se aproba de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, la solicitarea presedintelui Comisiei de ancheta parlamentara. + Articolul 77Lucrarile Comisiei de ancheta parlamentara se incheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputatilor, în termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de către o comisie este de 180 de zile, termen în care comisia trebuie să depună raportul final. La cererea motivata a biroului Comisiei de ancheta parlamentara, plenul Camerei Deputatilor poate să prelungească doar o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile. + Articolul 78 (1) Concluziile, raspunderile şi masurile continute în raportul privind ancheta parlamentara, dezbatute de către Camera Deputatilor, vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi inaintata, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităţilor competente în vederea examinarii şi solutionarii. (2) Pentru solutionarea problemelor rezultate din hotărârea Camerei Deputatilor şi din raportul Comisiei de ancheta parlamentara, autorităţile competente pot avea acces la toate documentele ce au stat la baza întocmirii respectivului raport, care se păstrează în arhiva Camerei, conform dispoziţiilor legale în vigoare. (3) Autorităţile sesizate cu hotărârea Camerei Deputatilor şi cu raportul comisiei de ancheta parlamentara au obligaţia sa informeze, în termen de 30 de zile de la adoptarea solutiei, Biroul permanent al Camerei Deputatilor privind solutiile adoptate şi motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputatilor informarea autorităţilor sesizate. + Articolul 79Dispozitiile art. 76, 77 şi 78 se aplică şi în cazul comisiilor permanente care desfăşoară anchete potrivit art. 71.5. Comisii de mediere*)---------*) Conform art. 155 alin. (1) din Constitutia României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, ramanand aplicabila legilor constitutionale. + Articolul 80 (1) Dacă una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, preşedintele Camerei Deputatilor şi preşedintele Senatului vor initia procedura de mediere. (2) În acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputatilor, după consultarea grupurilor parlamentare, un numar de 7 deputati care vor face parte din comisia de mediere, urmarindu-se respectarea configuratiei politice a Camerei. (3) Deputatii aprobati de Camera Deputatilor, împreună cu 7 senatori desemnaţi de Senat, formeaza comisia de mediere. + Articolul 81 (1) Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere la convocarea presedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul şi stabileste regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmeaza să prezinte raportul. (2) Conducerea lucrărilor se realizează prin rotatie de către un deputat sau un senator, stabilit de comisie. + Articolul 82Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei în momentul votării. + Articolul 83 (1) Activitatea comisiei inceteaza odata cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condiţiile art. 82, precum şi în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit. (2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenta, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii în sedinta comuna a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe. + Capitolul II Desfăşurarea lucrărilor Camerei Deputatilor + Secţiunea 1 Sesiunile şi actele Camerei Deputatilor + Articolul 84 (1) Camera Deputatilor îşi desfăşoară activitatea în doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. (2) Camera Deputatilor se intruneste şi în sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui României, a Biroului permanent sau a cel puţin unei treimi din numărul deputatilor. (3) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde ordinea de zi, precum şi perioada de desfăşurare a sesiunii. Neaprobarea de către Camera a ordinii de zi solicitate împiedica tinerea sesiunii extraordinare. (4) Convocarea Camerei Deputatilor se face de către preşedintele acesteia. Preşedintele nu va lua în considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3). (5) În timpul sesiunilor, deputatii lucreaza în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscriptiile electorale ori indeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputatilor. (6) În afara sesiunilor deputatii îşi pot desfăşura activitatea, cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente sau speciale ori indeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputatilor. (7) În afara sesiunilor deputatii pot lucra în grupuri parlamentare, din dispoziţia sau cu aprobarea conducerii grupurilor, şi îşi exercită mandatul la nivelul birourilor parlamentare şi în circumscriptiile electorale. + Articolul 85Camera Deputatilor adopta legi, hotărâri, motiuni simple, mesaje, declaratii, rezolutii şi alte acte politice în prezenta majorităţii deputatilor, conform prevederilor prezentului regulament. + Secţiunea a 2-a Ordinea de zi şi programul de lucru ale Camerei Deputatilor + Articolul 86 (1) Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale Camerei Deputatilor pentru săptămâna urmatoare se intocmesc de Biroul permanent. (2) Biroul permanent, din proprie iniţiativă sau la solicitarea motivata a initiatorului, poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit. + Articolul 87 (1) Ordinea de zi a Camerei Deputatilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii şi adoptarii Camerei. (2) Proiectele de legi şi propunerile legislative se inscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond, în cazul în care Camera Deputatilor a fost sesizata ca prima Cameră, şi în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Camera decizionala. (3) Proiectele de hotărâri se inscriu în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond. (4) La intocmirea şi adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor în procedura de urgenta, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru care Camera Deputatilor este prima Cameră sesizata şi dezbaterii rapoartelor intocmite de comisiile de mediere. (5) Alte propuneri sau documente decat cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent, pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin două zile înainte de sedinta Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărâre a Camerei Deputatilor nu se prevede un termen mai scurt. (6) Cererile Presedintelui României, rapoartele şi declaratiile primului-ministru se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi. (7) Proiectul de lege sau propunerea legislativa transmisa spre reexaminare în baza prevederilor art. 104 alin. (3) se inscrie cu prioritate pe ordinea de zi pentru dezbatere în procedura de urgenta. + Articolul 88Programul de lucru al Camerei Deputatilor se stabileste în concordanta cu ordinea de zi şi poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei. + Articolul 89Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt saptamanale şi se aproba de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare în ziua de miercuri a fiecarei saptamani de lucru a Camerei, pentru săptămâna urmatoare. + Articolul 90În cazuri excepţionale, modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aproba de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la cererea Biroului permanent. + Articolul 91 (1) Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate se transmit în scris şi pe suport electronic deputatilor şi grupurilor parlamentare şi se afişează la sediul Camerei Deputatilor în aceeasi zi în care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru. (3) În prima sedinta a Camerei, după votul din Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei pozitia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru. + Secţiunea a 3-a Procedura legislativa + Articolul 92 (1) În exercitiul dreptului de iniţiativa legislativa, Guvernul inainteaza Camerei proiecte de legi. Deputatii, senatorii şi cetatenii prevăzuţi la art. 74 din Constitutia României, republicată, pot prezenta Camerei Deputatilor propunerile legislative. Acestea trebuie să fie insotite de o expunere de motive şi redactate în forma ceruta pentru proiectele de legi. (2) Deputatii pot prezenta şi proiecte de hotărâri ale Camerei Deputatilor. (3) În cazul propunerilor legislative depuse în condiţiile alin. (1), preşedintele Biroului permanent solicita avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere sau informarea, după caz, a Guvernului, care trebuie depuse în maximum 15 zile de la data solicitarii. Punctul de vedere al Guvernului poate contine şi amendamente. (4) În cazul propunerilor legislative depuse în condiţiile alin. (1), care implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, preşedintele Camerei Deputatilor va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constitutia României, republicată, în acelasi termen de 15 zile. (5) În cazul în care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, în termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informarea, după caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizata în fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativa respectiva, trimitand proiectul pentru dezbatere şi intocmirea raportului. (6) Dacă în cursul dezbaterii, în comisia sesizata în fond apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, preşedintele comisiei va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constitutia României, republicată, într-un termen care să se incadreze în termenul de predare a raportului. (7) În cazul propunerilor legislative initiate de cetăţeni, preşedintele Camerei Deputatilor, înainte de comunicarea lor către deputati şi de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va solicita Curtii Constitutionale verificarea indeplinirii condiţiilor constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative. (8) Potrivit art. 75 din Constitutia României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Cameră sesizata:1. proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale şi a masurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri;2. proiectele legilor organice prevăzute în Constitutia României, republicată, la: a) art. 31 alin. (5) - Organizarea şi functionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora; b) art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale; c) art. 55 alin. (2) şi (3)*) - Condiţiile privind indeplinirea indatoririlor militare de către cetatenii români;-------*) Declarat neconstitutional, în ceea ce priveste referirea la art. 55 alin. (3) din Constitutia României, republicată, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. d) art. 58 alin. (3) - Organizarea şi functionarea institutiei Avocatului Poporului; e) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi;- lit. e) - organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;- lit. k) - contenciosul administrativ;- lit. l) - organizarea şi functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătorești, a Ministerului Public şi a Curtii de Conturi;- lit. n) - organizarea generală a învăţământului;- lit. o) - organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locala; f) art. 79 alin. (2) - Înfiinţarea, organizarea şi functionarea Consiliului Legislativ; g) art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura; h) art. 105 alin. (2) - Incompatibilităţile cu functia de membru al Guvernului; i) art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome; j) art. 118 alin. (2) şi (3) - Structura sistemului naţional de aparare, pregătirea populatiei, a economiei şi a teritoriului pentru aparare, statutul cadrelor militare şi reglementari similare referitoare la celelalte componente ale fortelor armate; k) art. 120 alin. (2) - Raporturile cetatenilor aparţinând unei minoritati naţionale cu serviciile publice deconcentrate în unitatile administrativ-teritoriale, unde respectivele minoritati au o pondere semnificativa, în ceea ce priveste utilizarea limbii materne; l) art. 126 alin. (4) şi (5) - Compunerea Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, regulile de functionare ale acesteia şi înfiinţarea de instante judecătorești specializate în anumite materii; m) art. 142 - Curtea Constituţională. (9) Potrivit art. 75 din Constitutia României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputatilor, în calitate de Camera decizionala:1. toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decat cele pentru ratificarea tratatelor internationale sau a altor acorduri internationale, precum şi a masurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora;2. proiectele legilor organice prevăzute în Constitutia României, republicată, la: a) art. 3 alin. (2) - Frontierele tarii; b) art. 5 alin. (1) - Dobandirea şi pierderea cetateniei române; c) art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale; d) art. 16 alin. (4) - Dreptul cetatenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile publice locale; e) art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată; f) art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publică;g)*) art. 63 alin. (1) - Prelungirea mandatului Parlamentului;---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată.h)*) art. 70 alin. (1) - Juramantul deputatilor şi senatorilor;---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. i) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:- lit. a) - sistemul electoral, organizarea şi functionarea Autorităţii Electorale Permanente;- lit. b) - organizarea, functionarea şi finantarea partidelor politice;- lit. d) - Organizarea şi desfăşurarea referendumului;- lit. f) - regimul stării de mobilizare parţială sau totala a fortelor armate şi al stării de razboi;- lit. g) - regimul stării de asediu şi al stării de urgenta;- lit. h) - infractiunile, pedepsele şi regimul executarii acestora;- lit. i) - acordarea amnistiei sau a gratierii colective;- lit. j) - statutul functionarilor publici;- lit. m) - regimul juridic general al proprietăţii şi al mostenirii;- lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protectia sociala;- lit. r) - statutul minoritatilor naţionale din România;- lit. s) - regimul general al cultelor; j) art. 83 alin. (3) - Prelungirea mandatului Presedintelui; k) art. 123 alin. (3) - Atribuţiile prefectului; l) art. 125 alin. (2) - Statutul judecatorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii; m) art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în faţa instanţelor judecătorești de către cetatenii români aparţinând minoritatilor naţionale; n) art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Obiectul exclusiv al proprietăţii publice, darea în administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietăţii private; o) art. 141 - Consiliul Economic şi Social. (10) Proiectele de legi se inainteaza Camerei Deputatilor insotite de avizul Consiliului Legislativ. + Articolul 93Proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputatilor se distribuie deputatilor după prezentarea lor la Biroul permanent. + Articolul 94 (1) La inceputul fiecarei şedinţe în plenul Camerei Deputatilor, preşedintele de sedinta va anunta ca a fost realizata distribuirea către deputati a documentelor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru informarea acestora. (2) La casetele deputatilor se vor distribui programul de lucru, ordinea de zi, informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputatilor. Informarea va cuprinde titlul, initiatorul, comisiile sesizate în fond şi comisiile ce vor întocmi aviz, precum şi termenele de depunere a raportului şi a amendamentelor. (3) Tot la casetele deputatilor se vor distribui lista rapoartelor ce au fost intocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologica a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi şi a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere şi pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, conform legii, lista continutului fiecarui Monitor Oficial al României şi textele integrale ale motiunilor simple şi de cenzura. (4) Conţinutul documentelor prevăzute la alin. (1) şi (2) este imprimat prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputatilor, la solicitarea expresa a deputatilor. Accesarea acestor documente se va putea face şi de la cabinetele deputatilor din circumscriptii care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputatilor. + Articolul 95Proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de hotărâri ale Camerei prevăzute la art. 94 se trimit de îndată de Biroul permanent spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente, cu respectarea prevederilor art. 92, după caz. + Articolul 96 (1) Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retraga proiectul sau propunerea până la aprobarea ordinii de zi pe care a fost inscris. (2) În cazul în care o propunere legislativa aparţine mai multor initiatori, este necesar acordul scris al tuturor initiatorilor pentru retragerea respectivei propuneri. + Articolul 97 (1) După examinarea şi dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanenta sau comisiile permanente sesizate în fond intocmesc, în termenul stabilit, un raport. (2) Raportul comisiei sesizate în fond va propune adoptarea, adoptarea cu modificari ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative şi va cuprinde amendamentele admise şi amendamentele respinse, cu menţionarea autorilor acestora, avizele celorlalte comisii, referiri la modul cum s-au solutionat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, referiri cu privire la punctul de vedere al Guvernului, dacă exista implicatii financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurarilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competenţa decizionala a Camerei Deputatilor, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputatilor este Camera decizionala, iar în situaţia proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonantelor se vor reglementa, dacă este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei. (3) Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia Guvernului, deputatilor şi initiatorilor, cu respectarea termenului prevăzut la art. 69 alin. (2). (4) În situaţia prevăzută la art. 104 alin. (3) comisia va întocmi un raport care va cuprinde propunerea de adoptare ori adoptare cu modificari a proiectului sau a propunerii legislative.--------------Alin. (4) al art. 97 a fost modificat de RECTIFICAREA din 24 februarie 1994, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 20 ianuarie 2006. + Articolul 98Proiectele şi propunerile legislative avizate potrivit art. 95-97 se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobata, în condiţiile regulamentului. + Articolul 99 (1) Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul, sub semnatura unui membru al Guvernului, au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizata în fond, în termenele stabilite de art. 65 alin. (4). (2) Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentara speciala amendamentele se depun la acea comisie în termen de 7 zile de la anuntarea în plenul Camerei Deputatilor. În aceeasi zi cu anuntarea în plen propunerea legislativa se comunică Guvernului. După expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia este obligata în termen de 5 zile sa intocmeasca un raport suplimentar asupra acestora, care se va difuza deputatilor. Numai după implinirea acestui termen propunerea legislativa poate fi înscrisă pe ordinea de zi. (3) Amendamentele formulate de către deputati se depun în scris, motivat şi sub semnatura initiatorului, la comisia sesizata în fond, cu precizarea, dacă este cazul, a grupului parlamentar din care face parte. (4) Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnatura unui membru al Guvernului la Biroul permanent şi vor fi transmise comisiei sesizate în fond. (5) Data depunerii amendamentului este data înregistrării sale la comisie sau la Biroul permanent, după caz, unde se va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor primite. La cerere, se va elibera autorului o dovadă ca amendamentul a fost primit. (6) Comisia sesizata în fond sau, după caz, comisia speciala se pronunţă asupra tuturor amendamentelor înregistrate, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2). Numai în cazul în care considera necesar comisia va solicita şi avizul unei alte comisii asupra unuia sau mai multor amendamente. (7) Preşedintele comisiei sesizate în fond poate solicita punctul de vedere al Consiliului Legislativ cu privire la unele amendamente, punct de vedere care va fi trimis în termenul stabilit de comisie. (8) Pentru amendamentele orale, prezentate în plen, cu respectarea art. 108 alin. (3), avizul comisiei se da tot oral de către raportor, la solicitarea presedintelui Camerei. (9) Este interzis presedintelui Camerei sa supuna dezbaterii sau votului un amendament asupra caruia comisia nu s-a pronuntat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 37 lit. c). + Articolul 100 (1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedata de prezentarea de către initiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum şi a raportului comisiei permanente de către preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie. (2) Preşedintele comisiei, raportorul şi membrii acesteia pot fi asistati pe toata perioada dezbaterilor de experti parlamentari din cadrul Camerei Deputatilor. + Articolul 101Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Preşedintele Camerei da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare în ordinea inscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale. + Articolul 102Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acestei comisii are dreptul sa ia cuvantul înainte de incheierea dezbaterii generale. + Articolul 103În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. + Articolul 104 (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului, a propunerii legislative sau a proiectului de hotărâre a Camerei Deputatilor, după incheierea dezbaterii generale preşedintele cere Camerei să se pronunte prin vot. (2) Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat şi intr-o sedinta speciala de vot. (3) În cazul în care Camera Deputatilor nu este de acord cu propunerea de respingere, dezbaterea pe articole se va face intr-o sedinta ulterioară conform ordinii de zi, urmand să fie luate în considerare amendamentele depuse la comisia sesizata în fond şi care sunt inscrise în raport ca amendamente respinse, procedura finalizandu-se cu propunerea de adoptare a respectivei initiative ori hotărâri a Camerei Deputatilor, sau preşedintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului pentru un nou raport. + Articolul 105 (1) În situaţia ordonantelor se supune la vot proiectul de lege de aprobare a ordonantei, dacă prin ultimul raport al comisiei sesizate în fond se propune aprobarea sau aprobarea cu modificari a acesteia. În cazul în care comisia sesizata în fond propune respingerea ordonantei se va supune votului proiectul legii de respingere a ordonantei. (2) După dezbaterea ultimului raport întocmit, dacă plenul Camerei nu reuseste sa adopte proiectul de lege referitor la ordonanţa, în condiţiile în care Camera Deputatilor este Camera decizionala, respectivul proiect se va rediscuta în sesiunea urmatoare pornind de la forma cu care Camera a fost sesizata initial pe baza ultimului raport întocmit de comisia sesizata în fond. (3) În cazul în care competenţa decizionala aparţine Senatului şi se va constata ca plenul Camerei nu a reusit să se pronunte asupra ordonantei de urgenta, se vor aplica prevederile art. 115 alin. (5) din Constitutia României, republicată. + Articolul 106Camera Deputatilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond exista amendamente admise sau respinse. + Articolul 107 (1) La discutarea articolelor la care s-au facut amendamente deputatii pot lua cuvantul pentru a-şi exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvantul reprezentantul Guvernului sau al initiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond. (2) Luarea de cuvant a unui deputat cu privire la un text ce urmeaza să fie supus votului Camerei Deputatilor are, de regula, durata de 5 minute. La inceputul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili şi alta durata a interventie. După luarile de cuvant ale deputatilor asupra unui anumit text pot lua cuvantul initiatorul proiectului şi raportorul comisiei sesizate în fond. (3) Preşedintele de sedinta poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la articolul dezbatut. + Articolul 108 (1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse. (2) În cursul dezbaterilor deputatii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discutie amendamentele respinse de comisia sesizata în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament. (3) În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativa, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de sedinta şi la raportorul comisiei sesizate în fond. (4) În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond. + Articolul 109Când dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputatilor poate trimite textele în discutie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultati în cadrul comisiei. Acelasi drept îl au şi reprezentantii Guvernului. + Articolul 110 (1) Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continua cu cele privind modificarea sau completarea acestuia. (2) Supunerea la vot a amendamentelor se face în urmatoarea ordine: în primul rand, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare şi/sau de completare propuse de comisia sesizata în fond, urmand amendamentele de modificare şi/sau de completare respinse şi cuprinse în raportul comisiei şi apoi cele de corelare tehnico-legislativa, gramaticale şi lingvistice. (3) Camera se va pronunţă prin vot distinct asupra fiecarui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte. (4) Textele articolelor la care nu se formuleaza amendamente, obiectii şi observatii se considera adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au facut obiectii şi observatii se adoptă cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. (5) Dacă toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se supune votului textul initiatorului sau textul Senatului, în cazul în care Camera Deputatilor este Camera decizionala. (6) Rezultatul votului - numărul de voturi pentru, împotriva şi numărul abtinerilor - va fi anuntat de preşedintele de sedinta şi va fi consemnat în stenograma. (7) Articolul în forma rezultata din aprobarea textelor se supune, în integralitate, votului şi se aproba cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 111 (1) Proiectul de lege sau propunerea legislativa, în forma rezultata din dezbaterea pe articole, se supune Camerei spre adoptare în condiţiile existentei cvorumului legal. (2) Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, conform programului de lucru aprobat. În cazul în care până la data sedintei de vot final, stabilita prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a incheiat, votul final se amana de drept. (3) Proiectul de lege sau propunerea legislativa la care nu s-au facut amendamente până la data sedintei de vot se supune direct votului final, după prezentarea de către initiator a expunerii de motive şi de către comisia sesizata în fond a raportului, precum şi după audierea punctelor de vedere ale reprezentantilor grupurilor parlamentare. + Articolul 112În cazul prevăzut la art. 37 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obisnuite, luandu-se în discutie toate amendamentele depuse la comisie în termenul prevăzut de prezentul regulament, precum şi cele care se formuleaza în timpul dezbaterilor, conform art. 108 alin. (3). + Articolul 113 (1) În temeiul art. 75 alin. (1) şi (2) din Constitutia României, republicată, Camera Deputatilor, ca prima Cameră sesizata, se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentarii la Biroul permanent. Fac excepţie codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunţă în termen de 60 de zile de la data prezentarii la Biroul permanent şi ordonantele de urgenta, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputatilor. (2) La data expirarii termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se considera adoptate de Camera Deputatilor şi se trimit Senatului sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor. (3) Amendamentele, avizele şi, eventual, raportul care nu a fost dezbatut în plen se vor transmite Senatului ca material documentar. + Articolul 114Dispozitiile art. 93-112 sunt aplicabile şi pentru proiectele de legi primite din partea Senatului, când acesta este prima Cameră sesizata, Camera Deputatilor fiind Camera decizionala. + Secţiunea a 4-a Procedura de urgenta + Articolul 115 (1) La cererea initiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Camera Deputatilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedura de urgenta. (2) Cererea initiatorului, propunerile Biroului permanent şi ale grupurilor parlamentare se supun aprobării Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. (3) Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonantelor de urgenta se supun de drept dezbaterii şi adoptarii Camerei Deputatilor în procedura de urgenta. (4) Procedura de urgenta se aplică şi în cazul în care Camera Deputatilor a adoptat, ca prima Cameră sesizata, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizionala, neinsusita de Senat şi retrimisa pentru o noua dezbatere, precum şi în cazul în care Senatul, în calitate de Camera decizionala, a adoptat, într-un proiect de lege, o prevedere pentru care competenţa decizionala aparţine Camerei Deputatilor. Decizia Camerei Deputatilor este definitivă. + Articolul 116 (1) Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite la art. 65 alin. (4) de la aprobarea procedurii de urgenta. Avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond, conform legii pentru procedura de urgenta. (2) Termenul de depunere a raportului se stabileste de Biroul permanent. + Articolul 117Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, inscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege, propunerea legislativa sau prevederile la care se face referire în art. 115 alin. (4). + Articolul 118 (1) În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvant a reprezentantului nu poate depăşi 5 minute. (2) După epuizarea dezbaterilor generale, preşedintele Camerei va solicita presedintelui comisiei sesizate în fond sau raportorului acesteia, după caz, propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului. Durata propusa se va supune aprobării plenului Camerei şi se va trece la dezbaterea pe articole. + Articolul 119La discutarea fiecarui articol la care s-au facut amendamente se aplică procedura de dezbatere prevăzută la art. 107-114. În timpul dezbaterilor nu pot fi facute amendamente. + Articolul 120 (1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedura de urgenta nu poate depăşi durata de timp aprobata de Camera, la propunerea presedintelui acesteia, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond. (2) În situaţia în care timpul de dezbatere aprobat s-a epuizat, dezbaterea se incheie şi preşedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond şi fiecare articol amendat, fără a mai fi permise interventii, după care se va proceda la votarea finala, care poate fi şi intr-o sedinta speciala de vot. + Secţiunea a 5-a Procedura de vot + Articolul 121Legile, hotărârile şi motiunile simple se adoptă de Camera Deputatilor prin vot. Legile adoptate de Camera Deputatilor pot fi legi constitutionale, legi organice şi legi ordinare. + Articolul 122Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmeaza să fie aprobata se considera adoptata dacă, la solicitarea presedintelui Camerei, nu exista obiectie. + Articolul 123 (1) Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret. (2) Votul deschis se exprima prin mijloace electronice, ridicarea mainii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprima, de regula, prin mijloace electronice. Celelalte modalităţi de vot deschis se aproba de Camera, la propunerea presedintelui de sedinta sau a unui lider de grup. (3) Votul prin mijloace electronice, prin ridicarea mainii sau prin apel nominal are urmatoarele semnificatii: "pentru", "contra" sau "abtinere". Dacă un lider de grup contesta corectitudinea numararii voturilor şi dacă plenul Camerei aproba reluarea votului, preşedintele va realiza aceasta prin modalitatea de vot aprobata de Camera. (4) Votul secret se exprima prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice. (5) Votul este, de regula, deschis. Votul este secret în urmatoarele situaţii: în cazul în care prin regulament se stabileste astfel şi în cazul în care la propunerea presedintelui de sedinta sau a unui lider de grup Camera hotaraste în acest sens. (6) În cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numărare şi validare a voturilor, formata din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar, asistată de cei 2 secretari de sedinta. + Articolul 124 (1) Ori de cate ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se introduce pentru fiecare parlamentar pe site-ul Camerei Deputatilor, în cazul votului final sau atunci când plenul Camerei hotaraste în mod expres. (2) Voturile deschise exprimate de fiecare deputat în Biroul permanent privind hotărârile acestuia şi în comisiile parlamentare, în cazul votului pentru adoptarea raportului, se consemneaza în stenograma sau, după caz, în procesul-verbal de sedinta. + Articolul 125 (1) Votul prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor: "pentru", "contra" şi "abtinere"; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui deputatilor; fiecare deputat raspunde: "pentru", "contra" sau "abtinere". (2) După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele deputatilor care nu au răspuns. + Articolul 126Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa presedintelui Camerei Deputatilor se asaza o urna alba şi una neagra. Deputatii vin pe rand la urne, după ce primesc de la secretari cate doua bile, una alba şi una neagra, pe care le introduc în cele doua urne. Bila alba introdusa în urna alba şi bila neagra introdusa în urna neagra înseamnă vot "pentru", iar bila neagra introdusa în urna alba şi bila alba introdusa în urna neagra înseamnă vot "contra"; pentru "vot nul", ambele bile se introduc în urna neagra. Biroul permanent hotaraste asupra mijloacelor prin care se asigura caracterul secret al votului. + Articolul 127 (1) Votul prin mijloace electronice se realizează prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta "vot pentru", "vot împotriva" sau "abtinere". Rezultatul votului electronic se afişează prin dispoziţia presedintelui de sedinta. În cazul în care preşedintele de sedinta, asistat de cei 2 secretari, constata existenta unor defectiuni în conectarea circuitelor, acesta solicita plenului repetarea votului prin alta procedura. Sesizarea unor astfel de defectiuni poate fi realizata şi de un lider de grup. (2) Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către un alt deputat este interzisa. Nerespectarea interdicţiei atrage aplicarea sanctiunii prevăzute la art. 213 alin. (1) lit. e). + Articolul 128 (1) În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidaţilor, functiile pentru care acestia candideaza şi, după caz, grupul parlamentar din care fac parte sau care i-a propus. (2) Exprimarea votului pentru numiri pe functii se face prin vot cu buletine de vot, cu excepţia cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o alta procedura de vot. (3) Deputatul voteaza "pentru", lasand neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el voteaza "contra", taind numele şi prenumele persoanei propuse. (4) Buletinele de vot se introduc în urne. (5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor ale caror nume nu au fost taiate depăşeşte numărul functiilor pentru care se face alegerea. + Articolul 129 (1) Legile constitutionale se adoptă cu votul unei majoritati de cel puţin două treimi din numărul deputatilor. (2) Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputatilor se adoptă cu votul majorităţii deputatilor. (3) Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferarii se adoptă cu votul majorităţii deputatilor prezenţi, în condiţiile existentei cvorumului legal. (4) În cazurile în care Constitutia României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puţin două treimi şi preşedintele constata în prealabil imposibilitatea intrunirii majorităţii prevăzute, amana votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O noua amanare a votului nu poate depăşi 30 de zile. (5) În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputatilor se adoptă cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. (6) Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal, prin mijloace electronice sau prin numărare de către secretari. Deputatii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. (7) Dacă în sala de şedinţe nu se afla majoritatea deputatilor, preşedintele amana votarea până la intrunirea cvorumului legal.ART. 130. - (1) În caz de paritate de voturi votul se repeta. (2) Preşedintele Camerei îşi exprima votul după cel al deputatilor prezenţi. + Articolul 131În cursul votării nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvantul, cu excepţia cazurilor care vizeaza derularea procedurii de vot secret. + Articolul 132Proiectele de legi şi propunerile legislative respinse de Camera Deputatilor în calitate de Camera decizionala nu pot fi readuse în discutia acesteia în cursul aceleiasi sesiuni, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 104. + Articolul 133 (1) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ca prima Cameră sesizata se semneaza de preşedintele acesteia. (2) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ca prima Cameră sesizata se inainteaza Senatului, în calitate de Camera decizionala, cu menţionarea prevederilor care ţin de competenţa decizionala a Camerei Deputatilor, dacă este cazul. Guvernul va fi instiintat despre aceasta. (3) Legea adoptata de Camera Deputatilor cu privire la care Senatul s-a pronuntat ca prima Cameră sesizata ori, după caz, în calitate de Camera decizionala pentru unele prevederi, semnata de preşedintele Camerei Deputatilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisa spre promulgare, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale.Dacă legea este adoptata în procedura de urgenta, termenul este de doua zile. (4) Data la care legea adoptata a fost depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor se comunică deputatilor, în termen de 24 de ore de la depunere. (5) După implinirea termenelor prevăzute la alin. (3) legea se trimite, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, Presedintelui României în vederea promulgarii. + Articolul 134 (1) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constitutia României, republicată, Camera Deputatilor reexamineaza prevederile respective, dacă aceasta a fost prima Cameră sesizata, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati. Aceeasi procedura se aplică şi pentru cazul în care prevederile respective sunt trimise de la Senat în calitate de prima Cameră sesizata. (2) Raportul Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstitutionale prin decizia Curtii Constitutionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 99-112. Cu prilejul reexaminarii, Camera Deputatilor va efectua corelarile tehnico-legislative necesare, iar după adoptarea prevederilor reexaminate, acestea se trimit Senatului. (3) În cazul sesizarii neconstitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia României, republicată, procedura parlamentara se intrerupe şi se reia după publicarea deciziei Curtii Constitutionale. (4) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia României, republicată, Camera Deputatilor nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiind neconstitutional. (5) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată, dispozitiile declarate neconstitutionale din legi, din regulamente şi din ordonantele aprobate prin lege îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, termen pe durata caruia aceste dispozitii sunt suspendate de drept. În vederea punerii de acord a acestor prevederi cu dispozitiile Constituţiei României, Camera ca reexamina textele declarate neconstitutionale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati. (6) Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face mai întâi de prima Cameră sesizata. + Articolul 135 (1) Reexaminarea legii de către Camera Deputatilor, în urma cererii facute de Preşedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constitutia României, republicată, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectueaza mai întâi de Camera Deputatilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizata. (2) Cererea Presedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinata de comisia permanenta sesizata în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativa; aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiectiile formulate în cererea de reexaminare. (3) Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputatilor după regulile procedurii legislative. + Articolul 136În cazul în care este necesară o mediere, aceasta se va realiza conform prevederilor regulamentare, iar raportul comisiei de mediere va fi inscris pe ordinea de zi a Camerei, urmandu-se procedura prevăzută la art. 86-110. + Articolul 137 (1) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră. (2) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate initial de Camera. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aproba cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în forma finala. Rapoartele comisiilor de mediere se aproba în sedintele consacrate votului final asupra proiectelor de lege. (3) Dacă deputatii şi senatorii îşi insusesc textul legii în forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133 alin. (3). + Articolul 138În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenta sau dacă una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, în tot sau în parte, se aplică prevederile art. 83. + Secţiunea a 6-a Desfăşurarea sedintei Camerei Deputatilor + Articolul 139Sedintele Camerei Deputatilor sunt publice şi se difuzeaza on-line, în afara cazurilor în care, la cererea presedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu votul majorităţii deputatilor prezenţi, ca anumite şedinţe să fie secrete. + Articolul 140 (1) La sedintele publice ale Camerei Deputatilor pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Camerei, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitarii de către cei interesati, în limita locurilor disponibile în lojele destinate publicului. (2) Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Camerei. Dacă li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie. (3) La dezbaterea proiectelor de legi initiate de Guvern participa în mod obligatoriu, sub sancţiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul din ministerul respectiv. (4) Persoanele care asista la sedinta trebuie să pastreze linistea şi să se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sala de către forta publică pusa la dispoziţia presedintelui. (5) Preşedintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie iniţiativă, poate să faca declaratii oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informaţiile vadit inexacte (inclusiv omisiuni, deformari etc.) privind lucrarile Camerei sau asupra comentariilor, care ar putea aduce atingere imaginii institutiei parlamentare. (6) Directia pentru comunicare, presa şi relatii publice a Camerei Deputatilor va prezenta zilnic o revista a presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare şi presedintilor comisiilor permanente. + Articolul 141 (1) Deputatii sunt obligati să fie prezenţi la lucrarile Camerei şi să se inscrie pe lista de prezenta, ţinuta de unul dintre secretari. (2) Deputatul care nu poate lua parte la sedinta din motive obiective va trebuie să informeze printr-o motivatie scrisa, avizata de liderul de grup, Biroul permanent, mentionand cauzele care îl împiedica sa participe. (3) Deputatului care nu îşi poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara, pentru fiecare zi de absenta, o sumă de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia lunara, la care se adauga diurna de deplasare. + Articolul 142 (1) Deputatii îşi desfăşoară activitatea saptamanal în plen, în comisii, în grupurile parlamentare şi în birourile parlamentare din circumscriptii. De regula, a 5-a şi a 6-a zi din săptămâna sunt rezervate activităţii în circumscriptiile electorale în care deputatii au fost aleşi. (2) La propunerea Biroului permanent, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, programul de lucru poate fi modificat. (3) La solicitarea motivata a presedintelui de sedinta sau a unui lider de grup parlamentar, facuta la inceputul unei şedinţe de lucru în plen, ordinea de zi sau programul de lucru se poate modifica prin aprobarea Camerei. + Articolul 143 (1) Sedinta Camerei Deputatilor este deschisa de preşedintele Camerei Deputatilor. În lipsa presedintelui, acesta este inlocuit de unul dintre vicepresedinti, prin rotatie. (2) Preşedintele de sedinta este obligat sa precizeze dacă este intrunit cvorumul legal, sa anunte ordinea de zi şi programul de lucru. (3) Preşedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari stabiliti prin rotatie, din care unul, de regula, este din opozitie. + Articolul 144 (1) Camera Deputatilor adopta legi, hotărâri şi motiuni simple în prezenta majorităţii deputatilor. (2) În cadrul procedurii legislative prevederile alin. (1) se aplică numai la votul pentru adoptarea legii în ansamblul ei, precum şi atunci când, potrivit prevederilor prezentului regulament, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative. (3) Verificarea intrunirii cvorumului se dispune numai la sedintele de vot final de către presedinte, imediat inaintea votării, din proprie iniţiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar. (4) În cazul în care cvorumul nu este intrunit, sedinta se suspenda, iar preşedintele va comunică data şi ora reluării lucrărilor. Reluarea lucrărilor se face şi prin derogare de la ordinea de zi aprobata, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta. (5) Preşedintele Camerei Deputatilor poate dispune ca toţi deputatii aflati în sediul Camerei să se prezinte la vot, sub sancţiunea considerarii lor ca absenti, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. + Articolul 145Preşedintele Camerei sau vicepresedintele care îl inlocuieste conduce dezbaterile, asigura menţinerea ordinii de zi în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului. + Articolul 146 (1) Secretarii intocmesc liste cu deputatii care se inscriu la cuvant. (2) Deputatii vor lua cuvantul în ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui Camerei. (3) Ministrilor prezenţi în Camera li se poate da cuvantul în orice faza a dezbaterilor, ori de cate ori solicita acest lucru. + Articolul 147Nimeni nu poate lua cuvantul decat dacă îi este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvantul în Camera vorbesc de la tribuna acesteia sau din alt loc unde exista instalat un microfon. + Articolul 148 (1) La propunerea presedintelui de sedinta sau a liderului unui grup parlamentar, plenul Camerei Deputatilor, prin vot, are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant în functie de obiectul dezbaterilor. (2) Deputatii şi celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvant, cu excepţia declaratiilor politice, care sunt facute în intervalul de timp alocat acestora, conform programului. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformeaza, le retrage cuvantul şi intrerupe microfonul. + Articolul 149 (1) În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfăşoară în Camera, conform ordinii de zi, un deputat poate solicita sa i se dea cuvantul pentru probleme de procedura, pentru un drept la replica sau pentru a comunică plenului probleme de ordin personal. (2) Când un deputat solicita cuvantul pentru probleme de procedura sau pentru dreptul la replica, preşedintele este obligat să-i acorde cuvantul imediat. (3) Un deputat poate solicita cuvantul pentru probleme de procedura numai în cazul în care considera ca în acel moment al dezbaterilor au fost incalcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în interventia sa. (4) Un deputat poate cere dreptul la replica în situaţia în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au facut afirmatii incorecte sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputatilor. Dreptul la replica va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replica. (5) Un deputat poate solicita cuvantul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de deputat, iar preşedintele îi va acorda cuvantul la inceputul sau la sfârşitul sedintei în plen. (6) Luarile de cuvant facute în conformitate cu prevederile alin. (3), (4) şi (5) nu vor depăşi doua minute. + Articolul 150 (1) Preşedintele de sedinta sau liderul unui grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse în discutia Camerei. (2) Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 151 (1) Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cat şi din sala de şedinţe a plenului sau a comisiilor. (2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflati la tribuna şi persoanele aflate în sala. + Articolul 152Preşedintele de sedinta cheama la ordine pe deputatii care tulbura dezbaterile sau creeaza dezordine. El poate intrerupe sedinta când tulburarea persista şi poate dispune eliminarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normala a lucrărilor. + Articolul 153 (1) Dezbaterile din sedintele Camerei Deputatilor se înregistrează prin mijloace electronice şi se stenografiaza. (2) Stenogramele se introduc pe site-ul Camerei Deputatilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, în cel mult 10 zile, cu excepţia celor privitoare la sedintele secrete. (3) Sintezele lucrărilor Biroului permanent şi ale sedintelor comisiilor se publică pe site-ul Camerei Deputatilor în cel mult 10 zile, cu excepţia sedintelor secrete. (4) Deputatii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu inregistrarea electronică, în cel mult 5 zile de la data sedintei. (5) Până la aparitia Monitorului Oficial al României deputatii au dreptul de a obtine o copie de pe stenograma. + Secţiunea a 7-a Procedura privind punerea sub urmărire penala a membrilor Guvernului + Articolul 154Camera Deputatilor are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului. + Articolul 155 (1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 154 se efectueaza pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 71, fie de o comisie speciala de ancheta constituita în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati, care va elabora un raport pe care îl inainteaza Camerei. (2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se inscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi. (3) Cererea se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputatilor. + Articolul 156În cazul în care Camera Deputatilor decide sa ceara urmarirea penala, preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va instiinta pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a cărui urmărire penala a fost ceruta. + Articolul 157Dispozitiile art. 123-153 se aplică în mod corespunzător. + Capitolul III Motiuni, intrebari, interpelari, informarea deputatilor, petitii şi declaratii publice1. Motiuni + Articolul 158 (1) Motiunea simpla poate fi initiata de cel puţin 50 de deputati şi exprima pozitia acestora intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, după caz, cu privire la o problemă care a facut obiectul unei interpelari. (2) Până la incheierea dezbaterii unei motiuni simple, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte motiuni simple în aceeasi problema. (3) Iniţierea motiunilor de cenzura are loc în condiţiile prevăzute la art. 78 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. (4) Preşedintele Camerei nu va lua în considerare motiunile simple care nu indeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (1) şi nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura. + Articolul 159 (1) Motiunile simple trebuie să fie motivate şi se depun la preşedintele de sedinta în cursul sedintelor publice. (2) După primirea motiunii simple preşedintele Camerei o comunică de îndată Guvernului şi o aduce la cunoştinţa Camerei, după care dispune afisarea ei la sediul Camerei Deputatilor. + Articolul 160 (1) Preşedintele Camerei stabileste data dezbaterii motiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la inregistrarea acesteia, instiintand Guvernul în acest sens. (2) Motiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul Comisiei pentru politica externa şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. + Articolul 161Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 139-153 şi se aproba cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 162După începerea discutarii motiunii simple deputatii nu îşi pot retrage adeziunea la motiune, dezbaterea urmand a se incheia prin supunerea la vot a motiunii de către preşedintele Camerei. + Articolul 163La motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente. + Articolul 164În cazul în care o motiune simpla este aprobata, hotărârea Camerei se va trimite Guvernului, care va tine cont de pozitia exprimata în cuprinsul respectivei motiuni.2. Intrebari a) Dispozitii comune + Articolul 165 (1) Fiecare deputat poate formula intrebari scrise sau poate adresa intrebari orale Guvernului, ministrilor ori altor conducatori ai organelor administraţiei publice, la care solicită răspuns oral, răspuns scris sau răspuns scris şi oral. (2) Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde dacă un fapt este adevarat, dacă o informatie este exacta, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg sa comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputatilor sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intentia de a lua o hotărâre intr-o problemă determinata. + Articolul 166 (1) Preşedintele Camerei are dreptul sa nu admita intrebarile care: a) privesc probleme de interes personal sau particular; b) urmaresc în exclusivitate obtinerea unei consultaţii juridice; c) se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătorești sau pot afecta solutionarea unor cauze aflate în curs de judecată; d) privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice. (2) Dacă deputatul care a adresat o intrebare la care a solicitat şi răspuns oral nu se afla în sala de şedinţe, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la secretarul Camerei, care se afla la prezidiu. (3) În cazuri temeinic justificate, dacă deputatul care a solicitat răspuns oral nu poate fi prezent în sala de şedinţe în ziua în care secretarul Camerei l-a anuntat ca este programat pentru primirea raspunsului, dar doreste să aibă posibilitatea de a formula eventuale obiectii la răspunsul dat, poate cere amanarea raspunsului o singură dată. Cererea deputatului de amanare a raspunsului se depune la secretarul desemnat al Camerei şi se comunică ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. (4) Intrebarile la care nu s-a răspuns se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecarei sesiuni ordinare. b) Intrebari orale + Articolul 167 (1) Din doua în doua saptamani, în ziua de luni, între orele 18,30-19,30, deputatii pot adresa intrebari orale membrilor Guvernului. Intrebarile orale se adreseaza de către deputat membrului vizat al Guvernului în domeniul respectiv. (2) Obiectul intrebarilor orale se notifica în scris şi se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor cel mai tarziu până la ora 14,00 a zilei de miercuri din săptămâna premergatoare celei în care urmeaza să fie pusa intrebarea. Secretarul Camerei Deputatilor îl informeaza pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul asupra intrebarilor orale la care membrii Guvernului urmeaza sa răspundă în cursul sedintei consacrate acestora. (3) Raspunsurile la intrebarile orale se dau în termen de 15 zile de la data transmiterii lor de către secretarul Camerei Deputatilor. + Articolul 168 (1) Intrebarea orala este expusa sumar, într-un interval de timp de cel mult două minute. Ministrul competent raspunde la intrebarea ce i-a fost adresata în cel mult 3 minute. Autorul intrebarii, după audierea raspunsului, poate interveni cu precizări şi cu comentarii, fără a depăşi doua minute. Ministrul poate exercita dreptul la replica în acelasi interval de timp. Nici o alta interventie pe marginea intrebarii respective nu mai poate avea loc. (2) Membrul Guvernului poate amana răspunsul la intrebarea orala pentru săptămâna urmatoare numai în cazuri temeinic justificate. (3) În situaţia în care membrul Guvernului, caruia îi este adresata intrebarea, nu este prezent, răspunsul va fi dat în sedinta din săptămâna urmatoare, consacrata intrebarilor orale. Preşedintele Camerei Deputatilor îl informeaza pe primul-ministru asupra raspunsurilor amanate. c) Intrebari scrise + Articolul 169 (1) Fiecare deputat are dreptul sa adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor conducatori ai organelor administraţiei publice intrebari scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor. (2) Deputatii care adreseaza intrebari scrise vor preciza dacă doresc un răspuns scris, un răspuns oral sau un răspuns formulat atât în scris, cat şi oral. (3) Intrebarile scrise se transmit membrilor Guvernului şi celorlalte autorităţi publice de către secretarul desemnat al Camerei Deputatilor. + Articolul 170 (1) Raspunsurile la intrebarile scrise se transmit deputatului în cel mult 15 zile. Atât intrebarile scrise, cat şi raspunsurile aferente se publică pe site-ul Camerei. (2) Intrebarile la care se solicita un răspuns oral de la tribuna Camerei Deputatilor se inscriu pe ordinea de zi a sedintei în succesiunea primirii raspunsurilor, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data înregistrării acestora. (3) Raspunsurile la intrebarile prevăzute la alin. (2) se dau în cele 30 de minute care urmeaza timpului afectat intrebarilor orale. Un răspuns nu poate depăşi 3 minute. Dacă răspunsul la o intrebare da nastere unei replici a celui care a adresat intrebarea, timpul pentru replica este de cel mult 3 minute. (4) Raspunsurile în scris la intrebarile scrise se predau, de către reprezentantul autorităţii care le-a formulat, secretarului desemnat al Camerei Deputatilor sa răspundă de problema intrebarilor şi interpelarilor. + Articolul 171Dacă timpul afectat raspunsurilor la intrebari nu este suficient, raspunsurile care nu au fost prezentate vor fi inscrise pe ordinea de zi a sedintei din lunea urmatoare. + Articolul 172Nici un deputat nu poate adresa mai mult de doua intrebari în aceeasi sedinta.3. Interpelari + Articolul 173 (1) Interpelarile se fac în scris, aratandu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. (2) Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputati, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligati sa răspundă la interpelari în cel mult două saptamani. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen. (3) Ele se citesc în sedinta publică din ziua de luni, consacrata intrebarilor, între orele 19,30-20,00, după care se prezinta presedintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru. + Articolul 174 (1) Interpelarile se inscriu, în ordinea prezentarii, într-un registru special şi se afişează la sediul Camerei. (2) Dezvoltarea interpelarilor are loc în sedinta din ziua de luni, alternativ cu sedintele consacrate intrebarilor. În ziua de luni, consacrata raspunsurilor la interpelari, dezvoltarea acestora se face între orele 18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelarii nu poate depăşi 5 minute. (3) În sedinta consacrata dezbaterii interpelarilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelarilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua interpelare. + Articolul 175 (1) În sedinta consacrata dezvoltării interpelarii se da cuvantul interpelatorului şi apoi primului-ministru sau reprezentantului acestuia, care poate fi ministru sau secretar de stat. Răspunsul la interpelare nu va dura mai mult de 5 minute. Autorul interpelarii poate interveni cu intrebari suplimentare şi cu comentarii, fără a depăşi doua minute. Primul-ministru sau reprezentantul acestuia care raspunde interpelarii are la dispoziţie doua minute pentru exercitarea dreptului la replica. După aceasta, în legătură cu interpelarea respectiva nu se mai fac alte interventii. (2) Ministrii interpelati sau secretarii de stat desemnaţi de acestia au obligaţia sa participe la sedinta consacrata raspunsurilor la interpelari. + Articolul 176Camera Deputatilor poate adopta o motiune simpla prin care să îşi exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii. + Articolul 177 (1) Din doua în doua saptamani, în ziua de luni, consacrata raspunsurilor la interpelari, între orele 18,00-18,30, deputatii îl pot interpela pe primul-ministru. Interpelarile trebuie să vizeze politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. (2) Interpelarile ce urmeaza să fie adresate primului-ministru se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor până în ziua de miercuri, ora 14,00, din săptămâna care preceda raspunsurile primului-ministru. + Articolul 178Interpelarile vor fi adresate în ordinea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor. Fiecare interpelare se expune într-un interval de timp de cel mult 3 minute. Primul-ministru raspunde la interpelare în cel mult 5 minute. Autorul interpelarii, după audierea raspunsului, poate interveni cu intrebari suplimentare şi cu comentarii, fără a depăşi doua minute. Primul-ministru are la dispoziţie doua minute pentru exercitarea dreptului la replica. După aceasta, în legătură cu interpelarea respectiva nu mai poate avea loc nici o alta interventie. + Articolul 179În situaţii justificate interpelarea primului-ministru poate fi amanata cel mult o săptămâna. + Articolul 180 (1) La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, în plenul Camerei Deputatilor se pot desfăşura, o dată pe luna, dezbateri politice, cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viaţa politica, economica şi sociala. (2) Solicitarea se inainteaza Biroului permanent în scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse. (3) Biroul permanent îl informeaza pe primul-ministru, respectiv primul-ministru informeaza Biroul permanent şi stabileste data dezbaterii, care nu poate depăşi 6 zile de la inregistrarea solicitarii. (4) Primul-ministru are obligaţia de a participa la dezbaterea solicitata. (5) Acelasi grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politica decat o singură dată pe sesiune. Primul-ministru poate solicita cel mult două dezbateri politice pe sesiune.4. Informarea Camerei Deputatilor şi a deputatilor + Articolul 181Camera Deputatilor şi deputatii au dreptul să obţină informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii lor din partea organelor administraţiei publice. + Articolul 182 (1) Deputatul poate solicita de la organele administraţiei publice centrale şi locale alese, printr-o cerere adresata presedintelui Camerei Deputatilor sau presedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informaţii sau documente, în copie certificata, utile pentru desfăşurarea activităţii sale. Cererea poate fi refuzata în cazul în care aceasta priveste secrete de stat de importanţa deosebită. Refuzul se aduce la cunoştinţa Camerei Deputatilor care va decide în sedinta secreta. (2) În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Camera Deputatilor despre aceasta, iar Camera decide în sedinta secreta. (3) Documentele se restituie după consultare.5. Petitii + Articolul 183 (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Camerei Deputatilor. (2) Petitiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari. + Articolul 184Petitiile se inscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnandu-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului şi obiectul cererii. Forma electronică a registrului va fi prezentată pe site-ul Camerei Deputatilor. + Articolul 185 (1) Petitiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petitii şi altor comisii permanente, spre dezbatere şi solutionare. (2) Oricare membru al Camerei poate lua cunoştinţa de conţinutul unei petitii, adresandu-se în acest sens presedintelui comisiei sesizate. + Articolul 186 (1) Comisia sesizata va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petitia unei autorităţi publice competente sau o va clasa. (2) Petitionarului i se aduce la cunoştinţa solutia adoptata. + Articolul 187 (1) Semestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petitii prezinta Biroului permanent şi apoi Camerei, la inceputul fiecarei sesiuni, un raport asupra petitiilor primite şi asupra modului de solutionare a acestora. (2) În raport se vor face menţiuni cu privire la solutiile date de autorităţile publice la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare. (3) Autorităţile publice care au primit petitii spre solutionare sunt obligate sa transmita comisiei solutiile adoptate, în termen de cel mult o luna de la primirea petitiei.6. Declaratii politice + Articolul 188 (1) În fiecare zi de marti primele 90 de minute ale sedintei vor fi rezervate pentru declaratii politice ale deputatilor. (2) Impartirea celor 90 de minute se va face pe grupuri parlamentare ale majorităţii, opozitiei şi pe deputati care nu fac parte din acestea. În cazul în care timpul afectat nu se epuizează, preşedintele de sedinta este abilitat sa acorde cuvantul în continuare, respectandu-se aceeasi regula. (3) Ordinea luarilor de cuvant va fi alternativa, din săptămâna în săptămâna, şi se va face pe grupuri parlamentare. (4) Durata interventiei nu poate depăşi 3 minute. + Articolul 189 (1) Inscrierile pentru diverse interventii asupra unor probleme de actualitate se fac până în ziua de luni, la ora 20,00, la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor, cu excepţia cazurilor neprevazute. (2) Inscrierile pentru diverse interventii consacrate unor aniversari, comemorari etc. se vor face cu o săptămâna înainte, până în ziua de luni, ora 20,00, la secretarul desemnat în acest scop. + Articolul 190În cazul în care tematica şi conţinutul interventiei vizeaza activitatea şi politica Guvernului, extrasul respectiv din stenograma va fi transmis ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. + Capitolul IV Statutul deputatului + Secţiunea 1 Imunitate parlamentara + Articolul 191Deputatii se bucura de imunitate parlamentara de la data eliberarii certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validarii. + Articolul 192Potrivit art. 72 din Constitutia României, republicată, deputatii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. + Articolul 193 (1) În temeiul art. 72 din Constitutia României, republicată, deputatii pot fi urmariti şi trimisi în judecata penala pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fără incuviintarea Camerei Deputatilor, după ascultarea lor. Urmarirea şi trimiterea în judecata penala se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie. (2) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui Camerei Deputatilor de către ministrul justiţiei. Savarsirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determina introducerea unei noi cereri de retinere, arestare sau perchezitie. (3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţa deputatilor cererea, în sedinta publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati spre examinare, care va stabili, prin raportul sau, dacă exista sau nu exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret. (4) Ministrul justiţiei va inainta Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati toate documentele pe care aceasta le solicita; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputatilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotari cu privire la acest refuz. (5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se inainteaza grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauza. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizarii grupului. (6) În cazul deputatilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, acestia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere. (7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se inainteaza Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputatilor. (8) Camera Deputatilor se va pronunţă asupra masurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi. + Articolul 194 (1) În caz de infractiune flagranta, deputatii pot fi retinuti şi supuşi perchezitiei. Situaţia va fi adusa de îndată la cunoştinţa ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neintarziat pe preşedintele Camerei Deputatilor asupra retinerii şi a perchezitiei. În cazul în care Camera constata că nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. (2) Dispoziţia de revocare a retinerii se executa de îndată prin ministrul justiţiei. + Articolul 195Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi. + Secţiunea a 2-a Incompatibilităţi + Articolul 196 (1) Calitatea de deputat este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului, precum şi cu alte functii stabilite prin lege. (2) Deputatii membri ai Guvernului nu pot detine functii în Biroul permanent, în birourile comisiilor, nu pot fi membri în delegatiile parlamentare şi nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare. + Articolul 197Calitatea de deputat este incompatibila cu functia de Presedinte al României şi cu cea de senator. + Articolul 198Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice. + Articolul 199Se interzice utilizarea numelui insotit de calitatea de deputat în orice actiune publicitara privitoare la o activitate care aduce profit. + Articolul 200 (1) Deputatul care se afla în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 196-198 va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat în termen de 30 de zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate. (2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) deputatul care continua să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din calitatea de deputat. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei Deputatilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 201*)----------*) Denumirile sunt modificate potrivit dispoziţiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, şi ale Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004.Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale dacă, până la data validarii mandatului, partidul politic, alianta politica sau alianta electorala pentru care a candidat confirma în scris ca aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputatilor un raport. + Articolul 202În cursul termenului prevăzut la art. 200, deputatul trebuie să declare în scris la Biroul permanent orice activitate pe care va continua sa o desfasoare în viitor, care se încadrează în incompatibilităţile prevăzute de lege. + Articolul 203Schimbările intervenite în activitatea deputatului de durata exercitarii mandatului se aduc la cunoştinţa Biroului permanent, în scris, în cel mult 30 de zile de la data aparitiei acestora. + Articolul 204 (1) Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati a Camerei Deputatilor, care va întocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Camera cu votul majorităţii membrilor săi. (2) Dacă deputatul a facut sa inceteze cauza de incompatibilitate, după sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al sedintei; asemenea cazuri nu se trec în raportul comisiei. + Secţiunea a 3-a Exercitarea mandatului de deputat + Articolul 205Deputatii, reprezentanti ai poporului, îşi exercită drepturile şi îşi indeplinesc indatoririle pe toata durata legislaturii pentru care au fost aleşi. + Articolul 206Deputatii intră în exercitiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data intrunirii legale a Camerei Deputatilor, sub condiţia validarii. + Articolul 207 (1) După validarea mandatelor, deputatilor li se elibereaza legitimatia de membru al Camerei Deputatilor, semnata de preşedintele acesteia. (2) Deputatii primesc un insemn distinctiv al calităţii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata mandatului. (3) După expirarea mandatului deputatii pot pastra legitimatia şi insemnul distinctiv, dar nu au dreptul sa poarte respectivul insemn. (4) Modelul insemnului se stabileste de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Camerei Deputatilor. + Articolul 208Calitatea de deputat inceteaza la data intrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. + Articolul 209 (1) Deputatii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui Camerei. Acesta, în sedinta publică, îl intreaba pe deputatul respectiv dacă staruie în demisie, iar dacă raspunde afirmativ sau nu se prezinta în Camera pentru a raspunde, cu toate ca fost instiintat, preşedintele declara locul vacant. (2) Dacă cererea de demisie a fost depusa în ultima zi lucratoare a unei sesiuni sau în timpul vacantei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conţină legalizarea de semnatura data în faţa notarului sau atestarea identităţii părţilor realizata de avocat. + Articolul 210Deputatii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizatia şi diurna de deplasare de la autorităţile la care îşi desfăşoară activitatea. + Articolul 211Retinerile din indemnizatia lunara a deputatului în temeiul art. 51, art. 141 şi art. 218 se aproba de Biroul permanent pe baza examinarii lunare a situaţiei prezentei deputatilor la lucrarile Camerei. + Secţiunea a 4-a Absente şi concedii + Articolul 212 (1) Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele Camerei sau comisiei din care face parte decat în cazul în care a obţinut aprobarea unui concediu. (2) Deputatii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, situaţie în care nu sunt considerati absenti. (3) Prevederile alin. (2) se aplică şi deputatilor care sunt membri ai Guvernului, în cazul în care absenta acestora a fost determinata de exercitarea atribuţiilor functiei pe care o indeplinesc. (4) Deputatii pot obtine concedii platite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu acordul Biroului permanent. Peste aceasta durata se pot solicita Biroului permanent concedii fără plata. (5) Prezenta deputatilor, membri ai Guvernului, la lucrarile în plen ale Camerei Deputatilor este obligatorie la deschiderea şi incheierea sesiunilor, la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative din sfera lor de competenţa, la desfăşurarea orei ministeriale consacrate intrebarilor şi raspunsurilor la intrebari, la dezbaterea interpelarilor privind politica ministerului de care raspund, la prezentarea rapoartelor şi declaratiilor politice ale primului-ministru. + Secţiunea a 5-a Sancţiuni + Articolul 213 (1) Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sancţiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) eliminarea din sala de şedinţe; e) interzicerea participării la lucrarile Camerei pe timp de maximum 15 zile; f) excluderea temporara. (2) Sanctiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi d) se aplică de către preşedintele de sedinta, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), de către Camera, la propunerea Biroului permanent. (3) Pentru aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f) cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati, care va prezenta un raport asupra cercetării efectuate. + Articolul 214La prima abatere de la regulament preşedintele de sedinta al Camerei îl avertizeaza pe deputatul în culpa şi îl invita să respecte regulamentul. + Articolul 215 (1) Deputatii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia presedintelui şi vor continua să se abata de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima data, încalcă în mod grav dispozitiile regulamentului vor fi chemati la ordine. (2) Chemarea la ordine se inscrie în stenograma sedintei. + Articolul 216 (1) Înainte de a chema la ordine un deputat, preşedintele de sedinta al Camerei îl invita să îşi retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente şi care ar da loc la aplicarea sanctiunii. (2) Dacă expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori dacă explicatiile date sunt apreciate de preşedintele de sedinta ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplica. + Articolul 217În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continua să se abata de la regulament, preşedintele de sedinta îi va retrage cuvantul, iar dacă persista, îl va elimina din sala. + Articolul 218 (1) În cazul unor abateri grave, savarsite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sancţiunea interzicerii participării deputatului la lucrarile ei pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate hotari, la propunerea Biroului permanent, excluderea temporara a deputatului în culpa. (2) Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina şi imunitati în cel mult 7 zile. + Articolul 219 (1) Excluderea temporara poate varia de la o sedinta până la maximum 30 de şedinţe din aceeasi sesiune. (2) Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte: a) suspendarea indemnizatiei lunare pe timpul excluderii; b) suspendarea drepturilor ce ţin de calitatea de deputat, cu excepţia imunitatii; c) interzicerea participării la lucrarile Camerei şi ale comisiilor. + Articolul 220Excluderea se executa de către chestor şi, în caz de opunere, cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţia presedintelui Camerei. + Articolul 221 (1) Pentru menţinerea ordinii în sedintele comisiilor, presedintii de sedinta ale acestora pot aplica sanctiunile prevăzute la art. 213 alin. (1) lit. a), b) şi c). (2) În cazul în care un deputat savarseste abateri deosebit de grave, preşedintele de sedinta al comisiei va suspenda sedinta şi va aduce cazul la cunoştinţa vicepresedintelui Camerei în responsabilitatea caruia se afla comisia respectiva, care îl va supune Camerei Deputatilor în vederea aplicarii sanctiunilor prevăzute de regulament. + Articolul 222Sanctiunile aplicate de Camera Deputatilor se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, şi pe site-ul Camerei Deputatilor. + Capitolul V Serviciile Camerei Deputatilor + Articolul 223 (1) Personalul din serviciile Camerei Deputatilor este condus de secretarul general al Camerei Deputatilor. (2) Secretarul general şi cei doi secretari generali adjuncţi sunt numiti şi eliberati din functie de către Camera Deputatilor, la propunerea Biroului permanent al Camerei, cu consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.----------------Alin. (2) al art. 223 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 4 din 13 februarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 15 februarie 2006. (3) Secretarul general este ordonator principal de credite. (4) În indeplinirea atribuţiilor sale secretarul general emite ordine. + Articolul 224 (1) Camera Deputatilor aproba, prin hotărâre, bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl inainteaza Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. (2) Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului. + Capitolul VI Dispozitii finale + Articolul 225Proiectele de legi şi propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor şi a Senatului al caror mandat a expirat îşi continua procedura în Camera Deputatilor nou-aleasa. + Articolul 226Prevederile privind medierea, respectiv art. 80-83 şi art. 136-138, se aplică numai în cazul legilor constitutionale. + Articolul 227Camera Deputatilor adopta hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. 86-153. + Articolul 228 (1) În cazul în care se ivesc interpretari diferite asupra unui text din regulament, Comisia pentru regulament va fi sesizata de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei Deputatilor. (2) Comisia pentru regulament prezinta Biroului permanent sau presedintelui Camerei, după caz, un punct de vedere privind pozitia comisiei la interpretarea regulamentului. (3) Punctul de vedere exprimat de Comisia pentru regulament poate constitui o propunere pentru modificarea sau completarea ulterioară a regulamentului, care va fi inaintata Biroului permanent. + Articolul 229După adoptarea Legii privind Statutul deputatului şi senatorului, prevederile prezentului regulament vor fi modificate în mod corespunzător. + Articolul 230Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare şi adoptare a legilor, prevăzută la art. 86-153, cu votul majorităţii deputatilor.NOTAProiectele de legi şi propunerile legislative înregistrate până la data intrarii în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei României se dezbat şi se adoptă potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputatilor anterioare intrarii în vigoare a Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 23 din 11 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 12 noiembrie 2003.-----------
| EMITENT |
-------------*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 16 ianuarie 2006. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 6 mai 2006, cu modificările şi completările aduse de: RECTIFICAREA din 24 februarie 1994; HOTĂRÂREA nr. 4 din 13 februarie 2006; LEGEA nr. 96 din 21 aprilie 2006.-------------**) Republicat în temeiul art. III din Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 34 din 25 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 26 octombrie 2005, dandu-se textelor o noua numerotare.Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 8 din 24 februarie 1994, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 25 februarie 1994, a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 2 iunie 1995, nr. 53 din 14 martie 1996, nr. 51 din 31 ianuarie 2001 şi nr. 1.030 din 8 noiembrie 2004.Prezentul text republicat include modificările şi completările aduse regulamentului după ultima republicare prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 32 din 22 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.094 din 24 noiembrie 2004, prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 39 din 22 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.248 din 23 decembrie 2004, precum şi prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 34 din 5 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 26 octombrie 2005. + Capitolul I Organizarea Camerei Deputatilor + Secţiunea 1 Constituirea Camerei Deputatilor + Articolul 1Camera Deputatilor nou-aleasa se intruneste în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată. + Articolul 2 (1) Până la alegerea Biroului permanent lucrarile Camerei Deputatilor sunt conduse de cel mai în vârsta deputat, în calitate de presedinte de vârsta, asistat de cei mai tineri 4 deputati, în calitate de secretari. (2) Imposibilitatea exercitarii atribuţiilor de către preşedintele de vârsta sau de către unul ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. (1) atrage de drept inlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârsta sau, după caz, cu cei mai tineri deputati din randul celor prezenţi. (3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat. + Articolul 3 (1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputatilor alege în prima sa sedinta o comisie compusa din 30 de deputati, care să reflecte configuratia politica a Camerei Deputatilor, asa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. (2) Comisia de validare funcţionează pe întreaga durata a mandatului Camerei Deputatilor. + Articolul 4 (1) Numărul deputatilor care vor fi desemnaţi în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabileste în functie de proportia membrilor săi în numărul total al deputatilor. (2) Propunerile pentru stabilirea numarului de deputati care revine fiecarui grup parlamentar se fac, în condiţiile art. 12, de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor Camerei Deputatilor. (3) Preşedintele de vârsta prezinta Camerei aceste propuneri în ordinea descrescatoare a numarului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputatilor hotaraste asupra lor cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. (4) Propunerile pentru componenta nominala a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numarului de locuri aprobat. (5) Componenta Comisiei de validare este aprobata cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 5Comisia de validare îşi alege un presedinte, un vicepresedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizeaza în 9 grupe de lucru, compuse din cate 3 membri, cu respectarea proportiei prevăzute la art. 4 alin. (1). + Articolul 6 (1) Biroul Comisiei de validare repartizeaza grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputatilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru. (2) Verificarea legalităţii alegerii deputatilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare. (3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau al grupelor de lucru. (4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul Comisiei de validare. (5) Comisia de validare verifica şi se pronunţă în urmatoarele situaţii: a) asupra contestatiilor continute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesolutionate sau a caror solutionare s-a facut cu incalcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de solutionare; b) asupra indeplinirii de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislatia în vigoare pentru validarea mandatelor. + Articolul 7 (1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizati deputatii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amanarea validarii mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amanare. (2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputatilor ale caror dosare sunt complete şi se constată că alegerea respectivilor deputati a fost facuta în conformitate cu prevederile legale. (3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constata incalcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care exista o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă şi irevocabila, privind savarsirea de către respectivul deputat a unor infractiuni legate de derularea procesului electoral. (4) Amanarea validarii mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputatilor, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de solutionarea unor contestatii şi dacă deputatul în cauza nu a depus toate documentele cerute de legislatia în vigoare pentru validarea mandatului sau. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amanarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz. + Articolul 8Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia. + Articolul 9 (1) Camera Deputatilor se intruneste în sedinta, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. (2) Raportul Comisiei de validare se prezinta de către preşedintele acesteia plenului Camerei Deputatilor. + Articolul 10 (1) În cazul deputatilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmeşte, pe circumscriptii electorale, o lista cu numele şi prenumele acestora, asupra careia Camera Deputatilor se pronunţă printr-un singur vot. În cazul deputatilor pentru care a fost propusa invalidarea mandatului, Camera Deputatilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte. (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputatilor. + Articolul 11 (1) Camera Deputatilor este legal constituita după validarea a două treimi din mandatele de deputati şi după depunerea juramantului de către acestia. (2) Deputatii care refuza depunerea juramantului sunt considerati invalidati. Refuzul depunerii juramantului se constata de către preşedintele de sedinta. + Secţiunea a 2-a Grupurile parlamentare + Articolul 12 (1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputati care au candidat în alegeri pe listele aceluiasi partid politic, ale aceleiasi formatiuni politice, aliante politice sau aliante electorale. (2) Deputatii unui partid politic sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui decat un singur grup parlamentar. (3) Deputatii care au candidat pe listele unei aliante politice sau aliante electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte. (4) Deputatii partidelor politice, formatiunilor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale care nu intrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputatii independenti se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1). (5) Deputatii care reprezinta organizaţiile cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constitutia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar. + Articolul 13 (1) Deputatii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la intrunirea Camerei Deputatilor, deputatii ale caror grupuri parlamentare s-au desfiintat, precum şi deputatii deveniti independenti, prin demisie, prin excludere din partid, prin parasirea unui grup parlamentar, dacă nu s-au constituit în grupuri parlamentare în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1)-(4), au urmatoarele drepturi: a) sa intervina la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea motiunilor, într-un interval de 20 de secunde, având posibilitatea să-şi cumuleze aceste secunde pentru o singura interventie realizata printr-un reprezentant comun; b) sa delege un reprezentant comun, în calitate de observator fără drept de vot la lucrarile Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; c) sa participe la delegatiile în strainatate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitatii personale, cu acordul Biroului permanent. (2) Deputatilor prevăzuţi la alin. (1) li se vor pune la dispoziţie pentru folosinţă comuna, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sala de sedinta, logistica adecvata, un autoturism şi personal tehnic compus dintr-un sofer şi o secretara. + Articolul 14 (1) În prima sa sedinta, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedeaza la desemnarea conducerii proprii alcatuite din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar. (2) Liderul grupului parlamentar are urmatoarele atribuţii: a) prezinta Camerei Deputatilor denumirea grupului parlamentar, componenta numerica, nominala şi conducerea acestuia, precum şi orice modificari care survin pe parcursul mandatului; b) propune Camerei Deputatilor reprezentantii grupului parlamentar în Comisia de validare; c) reprezinta grupul parlamentar şi negociaza în numele acestuia; d) nominalizeaza reprezentantii grupului sau parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputatilor, în comisiile speciale sau de ancheta ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului; e) nominalizeaza reprezentantii grupului sau parlamentar în instituţiile sau autorităţile publice aflate în subordinea Parlamentului României, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internationale la care România este parte; f) face propuneri şi prezinta candidatii grupului sau parlamentar pentru functiile de conducere şi pentru reprezentantii acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputatilor, functii care îi revin de drept, conform ponderii grupului sau parlamentar în configuratia politica initiala a Camerei Deputatilor şi negocierilor între liderii de grup; g) solicita revocarea din functie sau inlocuirea reprezentantilor grupului sau parlamentar din structurile Camerei Deputatilor; h) participa la sedintele Biroului permanent al Camerei Deputatilor şi la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot; i) poate cere plenului Camerei Deputatilor: pauza pentru consultari, verificarea cvorumului, tinerea unor şedinţe nepublice ale plenului, incheierea dezbaterilor în Camera Deputatilor; j) informeaza membrii grupului sau parlamentar asupra activităţilor Camerei Deputatilor şi ale structurilor acesteia; k) prezinta plenului Camerei Deputatilor reprezentantul grupului sau parlamentar care participa la dezbaterile generale; l) prezinta amendamentele grupului sau parlamentar la proiectele de lege şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor; m) propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condiţiile prezentului regulament; n) propune plenului Camerei Deputatilor modalitatea de vot; o) prezinta punctul de vedere al grupului sau parlamentar cu privire la propunerea de ridicare a imunitatii parlamentare a unuia dintre membrii propriului grup; p) îşi poate delega atribuţiile unuia dintre membrii conducerii grupului sau parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuţiile sale oricărui membru al grupului. (3) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl inlocuieste de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie. În absenta atât a liderului grupului parlamentar, cat şi a viceliderilor şi a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui inlocuitor pe durata absentei acestora. (4) Secretarul grupului parlamentar tine evidenta prezentei deputatilor grupului, asigura redactarea proceselor-verbale şi indeplineste orice alte atribuţii ce sunt stabilite de grupul parlamentar caruia îi aparţine. + Articolul 15În prima sedinta de constituire a Camerei Deputatilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea marimii acestora, rezultata în urma alegerilor. + Articolul 16 (1) Grupurile parlamentare, în functie de ponderea lor în Camera Deputatilor, au la dispoziţie personal angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent. (2) Numirea şi schimbarea din functie a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condiţiile legii. În condiţiile în care un angajat care lucreaza pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desfiinteaza, angajatul sau angajatii acelui grup parlamentar vor fi transferati pe functii echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputatilor. + Articolul 17Preşedintele Camerei Deputatilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizeaza, la inceputul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar. + Articolul 18Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisa. + Articolul 19 (1) Orice modificare intervenita în componenta unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţa presedintelui Camerei Deputatilor sub semnatura liderului grupului şi, după caz, a deputatului care îşi schimba apartenenta la grupul parlamentar. (2) Preşedintele Camerei Deputatilor informeaza deputatii, în sedinta publică, asupra modificarilor intervenite în componenta grupurilor parlamentare. (3) Orice deputat are dreptul sa aduca la cunoştinţa plenului Camerei Deputatilor orice modificare privind apartenenta sa la un grup parlamentar. + Secţiunea a 3-a Alegerea presedintelui Camerei Deputatilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent + Articolul 20 (1) După constituirea legala a Camerei Deputatilor se aleg preşedintele Camerei Deputatilor şi apoi ceilalti membri ai Biroului permanent al acesteia. (2) Preşedintele Camerei Deputatilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputatilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputatilor mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari şi 4 chestori. (3) Biroul permanent al Camerei Deputatilor este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Camerei Deputatilor, asa cum rezultă din constituirea initiala a grupurilor parlamentare. (4) Calitatea de presedinte al Camerei Deputatilor sau cea de membru al Biroului permanent inceteaza în urma demisiei, a revocarii sau a pierderii calităţii de deputat. + Articolul 21 (1) Preşedintele Camerei Deputatilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt inscrise, în ordine alfabetica, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere. (2) Este declarat ales presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a intrunit votul majorităţii deputatilor. (3) Dacă nici un candidat nu a intrunit, după doua tururi, votul majorităţii deputatilor, se organizeaza noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputatilor prezenţi, în condiţiile intrunirii cvorumului prevăzut la art. 67 din Constitutia României, republicată. + Articolul 22Odata cu alegerea presedintelui Camerei Deputatilor, activitatea presedintelui de vârsta ales conform art. 2 inceteaza de drept. + Articolul 23 (1) Alegerea vicepresedintilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare. (2) În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputatilor aproba numărul de locuri din Biroul permanent, negociat de liderii grupurilor parlamentare, asa cum revin, pe functii, grupurilor parlamentare constituite potrivit configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor. (3) Propunerile nominale pentru functiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numarului de locuri stabilit potrivit alin. (2). Lista candidaţilor propusi pentru Biroul permanent se supune în intregime votului Camerei Deputatilor şi se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor. Dacă nu se realizează aceasta majoritate, se organizeaza un nou tur de scrutin, în care lista este aprobata cu majoritatea voturilor deputatilor prezenţi. Votul este secret şi se exprima prin bile. + Articolul 24Vicepresedintii, secretarii şi chestorii Camerei Deputatilor sunt aleşi la inceputul fiecarei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23. + Articolul 25Preşedintele Camerei Deputatilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocati înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputatilor. Votul este secret şi se exprima prin buletine de vot în cazul presedintelui Camerei Deputatilor şi prin bile în cazul celorlalţi membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face în scris şi este însoţită de semnaturile initiatorilor. + Articolul 26(1)*) Revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi propusa, când se schimba majoritatea politica din Camera Deputatilor, de către majoritatea deputatilor.---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată.(2)*) Revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi propusa şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputatilor, în una dintre urmatoarele situaţii:--------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. a) încalcă prevederile Constituţiei României; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputatilor sau ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. (3) Revocarea presedintelui Camerei Deputatilor poate fi ceruta de grupul parlamentar care l-a propus.(4)*) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifica, din punct de vedere formal, indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2), (3) şi (7), după caz, urmand ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a urmatoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b).---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. (5) Preşedintele Camerei Deputatilor caruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce sedinta Biroului permanent sau cea a plenului în care se discuta revocarea sa. El va fi inlocuit prin votul Biroului permanent de unul dintre vicepresedinti. (6) Dacă propunerea de revocare este aprobata de plenul Camerei, se organizeaza alegerea unui nou presedinte, în conformitate cu prevederile art. 21.(7)*) În cazul în care este revocat preşedintele Camerei Deputatilor, la cererea majorităţii politice nou-formate, din randul careia a fost ales noul presedinte, aceasta va ceda o functie de vicepresedinte pentru tot restul legislaturii grupului parlamentar care a detinut functia de presedinte al Camerei Deputatilor, pentru a se respecta configuratia politica, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3). Functia de vicepresedinte, care este cedata, va fi stabilita prin renegociere în interiorul majorităţii politice respective şi va fi precizata în cererea de revocare inaintata Biroului permanent. În cazul în care noul presedinte ales aparţine unui grup parlamentar din cadrul majorităţii politice care a propus revocarea, respectarea configuratei politice se realizează prin renegociere în cadrul acestei majoritati.-------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. + Articolul 27 (1) Revocarea din functie a oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului permanent poate fi solicitata de grupul parlamentar care l-a propus.(2)*) Revocarea din functie a oricaruia dintre ceilalti membri ai Biroului permanent poate fi propusa şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputatilor, în una dintre urmatoarele situaţii:---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. a) încalcă prevederile Constituţiei României; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputatilor sau ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. (3) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifica, din punct de vedere formal, indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2)*), după caz, urmand ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a urmatoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2)*) lit. a) şi b).-------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. (4) Membrii Biroului permanent al Camerei Deputatilor cărora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, după caz, nu pot participa la conducerea lucrărilor Biroului permanent sau a sedintei în plen a Camerei Deputatilor în care se discuta revocarea lor; ei vor fi inlocuiti, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care indeplineste condiţiile regulamentare, dar pot fi prezenţi în calitate de parte interesata. (5) Dacă propunerea de revocare este aprobata de plenul Camerei Deputatilor, se organizeaza alegerea unui nou membru al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei, în conformitate cu prevederile art. 23. (6) Dacă un grup parlamentar din Camera Deputatilor s-a desfiintat, functiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare rămase, în mod proportional. + Articolul 28 (1) Functia de presedinte al Camerei Deputatilor, devenita vacanta în timpul legislaturii din alte motive decat revocarea, se ocupa cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) şi ale art. 21. (2) Functiile din Biroul permanent devenite vacante în timpul sesiunii din alte motive decat revocarea se ocupa la propunerea grupului parlamentar caruia i-a fost repartizata functia respectiva, în condiţiile prevăzute la art. 23. + Articolul 29Odata cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 alin. (1) inceteaza. + Articolul 30Hotărârile prevăzute la art. 1-29 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel. + Secţiunea a 4-a Biroul permanent al Camerei Deputatilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare + Articolul 31 (1) Biroul permanent al Camerei Deputatilor are urmatoarele atribuţii: a) propune Camerei data începerii şi data incheierii sesiunilor parlamentare; b) solicita presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare; c) supune aprobării Camerei Deputatilor regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare; d) prezinta Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exercitiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputati împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei; e) pregăteşte şi asigura desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputatilor; f) primeste sub forma electronică şi asigura difuzarea pe site-ul Camerei Deputatilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputatilor, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputatilor. Documentele menţionate pot fi transmise şi pe suport hartie, la solicitarea scrisa a deputatilor, formulata la inceputul fiecarei sesiuni; g) hotaraste, în cazul initiativelor legislative, retinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca prima Cameră sesizata sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala; h) difuzeaza la casetele deputatilor programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la initiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputatilor, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputatilor, legile adoptate cu privire la care deputatii pot sesiza Curtea Constituţională, precum şi alte documente care nu sunt menţionate la lit. f); i) întocmeşte proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei Deputatilor şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare; j) rezolva orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstructionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputati al unei comisii permanente, nerezolvata de comisia respectiva; k) organizeaza relatiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării, în functie de natura acţiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politica externa şi a altor comisii permanente, informand Camera Deputatilor asupra masurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenta nominala a delegatiilor; l) supune spre aprobare Camerei Deputatilor componenta delegatiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei; m) avizeaza şi supune aprobării plenului Camerei structura organizatorica, statul de functii şi regulamentul serviciilor Camerei Deputatilor; n) conduce şi controlează serviciile Camerei Deputatilor; o) aproba regulamentul privind paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputatilor; p) propune Camerei Deputatilor numirea secretarului general şi a doi secretari generali adjuncţi;----------------Litera p) a alin. (1) al art. 31 a fost modificata de pct. 1 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 4 din 13 februarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 15 februarie 2006. r) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, alte dispozitii legale sau insarcinari date de Camera Deputatilor. (2) La lucrarile Biroului permanent participa reprezentantul Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite în Camera, iar la lucrarile care vizeaza activităţile comisiilor participa presedintii comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor. (3) Dezbaterile din Biroul permanent se consemneaza în stenograme şi se introduc pe site-ul Camerei Deputatilor, cu excepţia celor declarate confidentiale. (4) Deputatii pot consulta stenogramele sau pot obtine o copie de pe acestea, cu excepţia celor declarate confidentiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate. + Articolul 32Biroul permanent se convoaca la cererea presedintelui Camerei Deputatilor sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi. + Articolul 33Preşedintele Camerei Deputatilor are urmatoarele atribuţii: a) convoaca deputatii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament; b) conduce lucrarile plenului Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigura menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament; c) acorda cuvantul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele puse în dezbatere, stabileste ordinea votării, precizeaza semnificatia votului şi anunta rezultatul acestuia; d) conduce lucrarile sedintelor Biroului permanent; e) sesizeaza Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constitutia României, republicată; f) asigura trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ori, după caz, Presedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale; g) reprezinta Camera Deputatilor în relatiile interne şi externe; h) prezinta rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizarii fondului presedintelui; i) indeplineste orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi insarcinarile date de plenul Camerei Deputatilor. + Articolul 34Vicepresedintii indeplinesc, prin rotatie, atribuţiile presedintelui, la cererea sa sau în caz de indisponibilitate a acestuia, precum şi alte sarcini încredinţate de Biroul permanent. + Articolul 35Secretarii intocmesc lista inscrierilor la cuvant, pe baza solicitarilor, în ordinea în care acestea au fost facute; prezinta propunerile, amendamentele şi orice alte comunicari adresate plenului Camerei Deputatilor, efectueaza apelul nominal, consemneaza rezultatul votului, ţin evidenta hotărârilor adoptate, vegheaza la intocmirea stenogramelor sedintelor plenului Camerei Deputatilor, îl asista pe preşedintele Camerei Deputatilor în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi indeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent. + Articolul 36 (1) Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului, functionarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputatilor şi fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. Acestia exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezinta Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputatilor şi contul de încheiere a exercitiului bugetar anual, asigura menţinerea ordinii în sediul Camerei Deputatilor şi indeplinesc alte atribuţii, în conformitate cu dispozitiile presedintelui acesteia sau ale Biroului permanent. (2) În exercitarea atribuţiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniti de un corp de control compus din 2 experti contabili şi sunt subordonati numai plenului Camerei Deputatilor. (3) La sfârşitul fiecarei sesiuni parlamentare chestorii prezinta plenului Camerei Deputatilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate. + Articolul 37Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configuratiei politice initiale şi are urmatoarele atribuţii: a) aproba ordinea de zi a sedintelor Camerei Deputatilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi ori programului de lucru; b) propune plenului Camerei Deputatilor modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei Deputatilor prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în functie de ponderea sa în numărul total al deputatilor, a timpului afectat pentru luarile de cuvant în sedinta plenara a Camerei Deputatilor; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativa la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative; c) poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit. + Articolul 38 (1) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotaraste cu majoritatea rezultata din ponderea votului fiecarui membru prezent. Ponderea este data de proportia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputatilor, conform configuratiei politice initiale. (2) La lucrarile Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor participa, fără drept de vot, preşedintele Camerei Deputatilor şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului României sau preşedintele comisiei parlamentare care a depasit termenul de depunere a raportului. (3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor se intruneste saptamanal, de regula miercurea şi ori de cate ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a presedintelui Camerei Deputatilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputatilor. (4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se intruneste şi lucreaza în mod regulamentar în prezenta a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezinta majoritatea deputatilor, fiind prezidat de preşedintele Camerei Deputatilor. + Secţiunea a 5-a Comisiile Camerei Deputatilor1. Dispozitii comune + Articolul 39Comisiile Camerei Deputatilor sunt organisme de lucru ale acesteia, înfiinţate cu scopul de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament. Comisiile Camerei Deputatilor pregatesc documentele de lucru pentru lucrarile în plen ale acesteia şi exercită controlul parlamentar. + Articolul 40 (1) Camera Deputatilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. (2) Camera Deputatilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul. (3) Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor sunt formate dintr-un numar de 11-33 de deputati, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar din Camera Deputatilor. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileste, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputatilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor.Obiectivele, numărul membrilor, componenta nominala şi conducerea comisiilor de ancheta sau speciale ale Camerei Deputatilor se aproba de plenul acesteia odata cu constituirea acestora. (4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singura comisie permanenta, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei pentru tehnologia informatiei şi comunicatiilor şi ai Comisiei pentru egalitatea de sanse pentru femei şi barbati, care pot face parte şi din alta comisie permanenta. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent pot opta pentru una dintre comisiile permanente. + Articolul 41 (1) Alcatuirea comisiilor Camerei Deputatilor se face cu respectarea configuratiei politice initiale a acesteia. (2) Pentru fiecare comisie numărul de locuri care revine fiecarui grup parlamentar sau deputatilor independenti se aproba prin hotărâre a Camerei Deputatilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. + Articolul 42Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputatilor se vor face de grupurile parlamentare, în limita locurilor aprobate de plenul Camerei Deputatilor, potrivit prevederilor prezentului regulament, în termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputatilor. + Articolul 43 (1) Numărul membrilor fiecarei comisii a Camerei Deputatilor este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor. (2) În cazul în care nu exista dezacord asupra numarului membrilor în comisiile Camerei Deputatilor potrivit alin. (1), plenul Camerei Deputatilor va aproba, prin hotărâre, componenta numerica şi nominala a comisiilor acesteia cu votul deschis al majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 44Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare şi Camera Deputatilor hotaraste, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectandu-se configuratia politica initiala a Camerei. + Articolul 45 (1) În prima lor sedinta, convocata de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din cate un presedinte, 2 vicepresedinti şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al carei birou este compus din presedinte, un vicepresedinte şi 2 secretari. Functiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea marimii grupurilor parlamentare. (2) Componenta biroului comisiei se stabileste prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica initiala a Camerei, asa cum rezultă din constituirea initiala a grupurilor parlamentare. (3) Propunerile nominale pentru functiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numarului de locuri stabilit potrivit alin. (2). (4) Lista candidaţilor pentru biroul comisiei se supune în intregime votului membrilor acesteia şi se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor prezenţi.(5)*) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotaraste cu votul majorităţii deputatilor din comisie, la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus sau a mai mult de jumătate din numărul membrilor comisiei.--------*) Teza finala a acestui text a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. + Articolul 46Biroul fiecarei comisii a Camerei Deputatilor: a) propune ordinea de zi a sedintelor, prezentand comisiei lista cuprinzand toate initiativele legislative şi celelalte probleme de competenţa acesteia; b) propune proiectul regulamentului de functionare a comisiei şi orice modificare a acestuia; c) propune sarcinile ce revin deputatilor din comisie; d) adopta hotărâri în chestiuni care intereseaza bunul mers al activităţii comisiei, stabileste atribuţiile personalului tehnic de specialitate al comisiei şi controlează indeplinirea acestora; e) constituie, cu aprobarea comisiei, dacă este necesar, subcomisii, desemnandu-le misiunea, componenta şi conducerea; f) invita sa ia parte la lucrarile comisiei reprezentanti ai societatii civile, ai asociaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administraţiei publice centrale ori locale, precum şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei, a Guvernului şi a persoanelor interesate; g) organizeaza, la propunerea membrilor comisiei, şedinţe de consultari cu reprezentanti ai societatii civile, ai asociaţiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai administraţiei publice centrale sau/şi locale; h) aproba prezenta persoanelor interesate sa ia parte la lucrarile comisiei în condiţiile prevăzute la art. 140 alin. (1) teza a II-a. + Articolul 47Preşedintele comisiei: a) conduce sedintele comisiei; b) poate propune ca la lucrarile comisiei, în scopul realizării lor în bune condiţii, sa ia parte şi alte persoane; c) convoaca biroul comisiei pentru a stabili modalitatile de indeplinire a activităţilor reglementate la art. 46; d) asigura reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul României, cu Biroul permanent al Camerei şi cu celelalte comisii ale Camerei Deputatilor şi ale Senatului; e) indeplineste alte atribuţii cerute de desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului, precum şi în regulamentul comisiei; f) solicita Biroului permanent al Camerei Deputatilor, pentru activitatea comisiei şi a membrilor acesteia, personal de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii comisiei, autoturisme, în mod similar cu liderul de grup. + Articolul 48Vicepresedintii comisiilor indeplinesc, pe rand, atribuţiile presedintelui, în absenta sau potrivit delegării date de către acesta. + Articolul 49Secretarii comisiilor: a) ţin evidenta prezentei membrilor comisiei la sedintele acesteia; b) asigura redactarea tuturor actelor comisiei; c) numara voturile exprimate în sedintele comisiei; d) urmaresc intocmirea proceselor-verbale, realizarea stenogramelor sau inregistrarea sedintelor comisiei, după caz; e) urmaresc buna functionare a dotarilor comisiei, precum şi activitatea personalului; f) indeplinesc orice alte activităţi necesare bunului mers al activităţii comisiei, ca urmare a dispoziţiilor biroului sau ale presedintelui acesteia. + Articolul 50Înainte de aprobarea ordinii de zi preşedintele de sedinta este obligat sa supuna votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi. + Articolul 51 (1) Convocarea sedintelor comisiei se face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepresedinte care îl inlocuieste. (2) Participarea deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie. (3) Pentru ca sedintele comisiei să se desfăşoare în mod regulamentar este necesară prezenta majorităţii membrilor. (4) Hotărârile comisiilor Camerei Deputatilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (5) În caz de absenta nejustificata de la lucrarile comisiei, deputatului i se retine din indemnizatia lunara, pentru fiecare zi de absenta, o sumă de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia lunara, la care se adauga diurna de deplasare. (6) Deputatul care absenteaza de la lucrarile comisiei poate fi inlocuit de un alt deputat din acelasi grup, pe baza imputernicirii semnate de liderul grupului parlamentar. + Articolul 52 (1) Sedintele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelasi timp cu cele ale plenului Camerei Deputatilor, pe baza aprobării date de Biroul permanent, la solicitarea presedintelui de comisie. (2) Sedintele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu sedinta plenului dedicata votului final, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrarile comisiei se suspenda de drept în cazul în care preşedintele de sedinta al Camerei Deputatilor solicita prezenta deputatilor la lucrarile în plen. (3) Activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor se desfăşoară, de regula, la sediul Parlamentului. În cazuri excepţionale şi cu aprobarea prealabila a Biroului permanent, activitatea comisiilor se poate desfăşura în afara sediului Parlamentului. + Articolul 53Sedintele comisiilor Camerei Deputatilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrarile comisiilor Camerei Deputatilor pot fi transmise pe reteaua interna de televiziune a Camerei Deputatilor şi la posturile de radio şi televiziune. + Articolul 54 (1) Ministrii au acces la lucrarile comisiilor. Dacă li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie. Guvernul trebuie instiintat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora şi locul desfăşurării sedintelor comisiilor. (2) O dată pe sesiune ministrii prezinta un raport de activitate şi strategia ministerului în faţa comisiei de resort a Camerei Deputatilor. + Articolul 55 (1) La sedintele comisiilor vor fi invitati sa participe deputatii şi senatorii care au facut propuneri, care stau la baza lucrărilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum şi, la cererea presedintelui comisiei, specialisti ai Consiliului Legislativ. (2) Comisiile pot invita sa participe la lucrari persoane interesate, reprezentanti ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialisti din partea unor autorităţi publice sau a altor institutii specializate. Reprezentantii organizaţiilor neguvernamentale şi specialistii invitati pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot inmana presedintelui comisiei documentaţii ce vizeaza tematica pusa în discutie. (3) Numai deputatii care sunt membri ai comisiei permanente sau inlocuitorii împuterniciţi au drept de vot la lucrarile comisiei. (4) Comisia poate hotari, la propunerea biroului comisiei, a presedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luarilor de cuvant. Deputatii, senatorii şi invitatii sunt obligati să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar preşedintele poate retrage cuvantul. Nimeni nu poate lua cuvantul decat dacă îi este dat de presedinte. + Articolul 56 (1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia desemneaza, la propunerea presedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulţi raportori dintre membrii săi. (2) Raportorul va participa la redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia, şi poate sustine raportul în plenul Camerei. (3) Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, atât amendamentele admise, cat şi parerea contrara motivata a celorlalţi deputati din comisie şi amendamentele respinse. + Articolul 57 (1) Votul în comisie este, de regula, deschis. (2) În anumite situaţii, hotarate prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret. + Articolul 58 (1) Cu privire la desfăşurarea sedintelor comisiilor se incheie procese-verbale şi se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputati. (2) La sfârşitul fiecarei şedinţe, prin grija biroului comisiei se redacteaza sinteza lucrărilor şi un comunicat de presa. (3) Sinteza lucrărilor fiecarei comisii se publică saptamanal în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbatute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de legi, numele şi prenumele celor prezenţi şi ale celor absenti.2. Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor + Articolul 59Comisiile permanente se aleg pe întreaga durata a legislaturii. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt urmatoarele:1. Comisia pentru politica economica, reforma şi privatizare- restructurarea economiei la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial; programe de reconstructie şi dezvoltare; prognoza economica; mijloace şi institutii specifice ale economiei de piaţa; problemele preturilor şi concurentei; libera iniţiativă; privatizarea; activitatea economica a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a societatilor de investitii financiare, a regiilor autonome şi a societatilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul şi exportul de capital;- alte probleme privind strategia dezvoltării economice şi politica reformei.2. Comisia pentru buget, finante şi bănci- bugetul de stat şi execuţia bugetară; bugetul asigurarilor sociale de stat şi execuţia acestuia; politica financiară; sistemul de impozite şi taxe, asigurări şi reasigurari; echilibrul monetar, circulatia baneasca, credite şi sisteme de credite, dobanzi, scont; bursa de valori şi efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investitii realizate din credite bugetare.3. Comisia pentru industrii şi servicii- industria şi ramurile ei; transporturi, comert (interior şi exterior), turism; protectia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor şi a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime şi energie pentru economia naţionala; dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industrie şi în servicii; probleme specifice ale privatizarii în industrie şi servicii, ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de marfuri industriale şi servicii; strategii de investitii; calitatea produselor industriale şi a serviciilor; standarde şi marci; protectia investitiilor şi a marcilor; progresul tehnic şi dezvoltarea tehnologica; eficienta şi capacitatea concurentiala a produselor şi serviciilor pe piaţa interna şi externa.4. Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara şi servicii specifice- programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizarii în agricultura; libera iniţiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodarirea fondului funciar; activitatea societatilor şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultura, silvicultura şi alimentatie; servicii pentru agricultura, imbunatatiri funciare, industrie alimentara şi silvicultura.5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minoritatilor naţionale- drepturile omului şi ale cetateanului; problemele minoritatilor; libertatea de constiinta; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decat prin cele de informare în masa.6. Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic- autonomia locala; reforme administrative; organizarea administrativ-teritoriala; statutul functionarului public; sisteme urbane; retele urbane şi rurale; finanţele publice locale; sisteme ecologice şi echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului; protectia florei, faunei şi asezarilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul şi eliminarea emisiilor poluante; gospodarirea apelor; amenajarea teritoriului; constructii.7. Comisia pentru munca şi protecţie sociala- raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protectia muncii, sistemul de salarizare, jurisdictia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă (negocierea colectiva, contractul colectiv de muncă, jurisdictia conflictelor colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor şi al organizaţiilor patronale; sistemul asigurarilor sociale (pensii, indemnizatii, ajutor de şomaj, alocaţie de stat); asistenţa sociala (ajutoare materiale, gratuitati); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: batrani, persoane cu handicap, minori şi altele; problematica ocuparii forţei de muncă.8. Comisia pentru sănătate şi familie- ocrotirea sănătăţii populatiei; asistenţa sanitara; forme de organizare a retelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei şi copilului, batranilor şi persoanelor cu dizabilitati; probleme demografice.9. Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret şi sport- învăţământul de toate formele şi gradele; cercetarea stiintifica; activitatea sportiva; problemele tineretului; protectia proprietăţii intelectuale.10. Comisia pentru cultura, arte, mijloace de informare în masa- institutii de arta şi cultura; protectia patrimoniului cultural naţional; activitatea presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa.11. Comisia juridica, de disciplina şi imunitati- constitutionalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative; reglementari în domeniul dreptului civil, penal, contraventional, procedura civila, penala, administrativa, organizarea judecătorească; alte reglementari cu caracter precumpanitor juridic; probleme de disciplina parlamentara, incompatibilităţi şi imunitati.12. Comisia pentru aparare, ordine publică şi siguranţa naţionala- probleme privind apararea, ordinea publică şi siguranţa naţionala.13. Comisia pentru politica externa- probleme şi programe de politica externa a României; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internationale; avizarea tratatelor, convenţiilor şi altor instrumente internationale la care adera România; audierea persoanelor propuse să fie numite în functia de ambasador al României în strainatate, în urma careia da un aviz consultativ.14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petitii- examinarea petitiilor primite şi cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petitii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputatilor dispune aceasta ca urmare a prezentarii, potrivit regulamentului, a unei cereri în faţa plenului Camerei Deputatilor.15. Comisia pentru regulament- interpretarea regulamentului, monitorizarea şi analiza interventiilor referitoare la procedura formulate în plenul Camerei Deputatilor şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului la inceputul sesiunilor ordinare, când este cazul; evidenta şi regularitatea cutumelor parlamentare; studierea şi informarea operativa a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene; elaborarea şi prezentarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor a propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputatilor; analizarea sesizarilor trimise de Camera, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere în Camera Deputatilor; avizarea regulamentelor comisiilor permanente.16. Comisia pentru tehnologia informatiei şi comunicatiilor- tehnologia informatiei şi comunicatiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementarile, respectiv la standardele internationale, şi proprietatea intelectuala în domeniu.17. Comisia pentru egalitatea de sanse pentru femei şi barbati- eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate;- integrarea principiului egalitatii de sanse pentru femei şi barbati în initiativele legislative, în politicile şi programele ce intereseaza atât femeile, cat şi barbatii;- urmarirea aplicarii prevederilor referitoare la egalitatea de sanse şi de tratament pentru femei şi barbati din documentele internationale ratificate de România. + Articolul 60 (1) Schimbarea unui membru dintr-o comisie a Camerei Deputatilor se face la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus, cu aprobarea plenului Camerei Deputatilor. (2) În cazul în care un grup parlamentar îşi modifica componenta sau îşi inceteaza existenta, Camera Deputatilor poate hotari asupra ramanerii în comisii a deputatilor deveniti independenti, în limita locurilor disponibile rămase. (3) Calitatea de membru al comisiei poate inceta prin demisie sau la propunerea grupului parlamentar din care a facut parte deputatul, în cazul în care acesta nu mai este membru al grupului. În acest caz, acelasi grup parlamentar poate propune un alt deputat pentru a fi ales membru al comisiei. + Articolul 61Comisiile permanente ale Camerei Deputatilor examineaza proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputatilor, avizele şi amendamentele, în vederea elaborarii rapoartelor sau avizelor, după caz; dezbat şi hotarasc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputatilor; pot efectua anchete parlamentare, precum şi alte activităţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. + Articolul 62Biroul permanent trimite, spre examinare şi în vederea elaborarii rapoartelor, proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei şi amendamentele formulate de către Guvern comisiei permanente sesizate în fond, în competenţa careia intra materia reglementata prin proiectul sau propunerea respectiva. Acesta poate sesiza şi alte comisii pentru a-şi da avizul cu privire la lucrarea respectiva. + Articolul 63În cazul în care Biroul permanent sesizeaza în fond doua sau mai multe comisii asupra unei initiative legislative, comisiile respective vor redacta un raport comun. În cazul în care comisiile sesizate în fond lucreaza împreună, conducerea sedintelor se va realiza prin rotatie de presedintii comisiilor. + Articolul 64 (1) Orice comisie permanenta poate solicita motivat Biroului permanent sa intocmeasca un raport, sa participe la intocmirea unui raport comun sau să îşi dea avizul asupra unui proiect de lege ori a unei propuneri legislative trimise spre examinare altei comisii. (2) Solicitarea se va realiza în cel mult 5 zile de la sesizarea comisiei ce urmeaza sa intocmeasca raportul sau să îşi dea avizul, cu condiţia încadrării în termenul de depunere a raportului. (3) Dacă solicitarea este aprobata, respectivei comisii i se vor trimite şi amendamentele deja depuse. (4) Dacă o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa cu care a fost sesizata nu este de competenţa sa, aceasta poate solicita motivat Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea respectivei initiative legislative altei comisii. (5) În cazul în care Biroul permanent refuza solicitarile comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (4), Camera hotaraste prin vot. + Articolul 65 (1) Comisia permanenta sesizata în fond va stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul ori propunerea legislativa, consultandu-se cu acestea şi ţinând seama de termenul de predare a raportului. (2) Termenul de remitere a avizului sau avizelor nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizata în fond îl are pentru predarea raportului. (3) În caz de nerespectare a acestui termen comisia sesizata în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai astepta avizul sau avizele respective. (4) Deputatii care nu fac parte din comisia sesizata în fond, precum şi Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizata în fond îl are pentru predarea raportului de la anuntarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative. (5) Comisia sesizata în fond nu va putea finaliza şi depune raportul decat după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizata în fond îl are pentru predarea raportului. + Articolul 66La sedintele comisiei sesizate în fond vor fi invitati la dezbateri atât raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cat şi specialisti ai Consiliului Legislativ, dacă este necesară prezenta acestora. + Articolul 67 (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ şi la avizele altor autorităţi publice, dacă s-au întocmit asemenea avize. (2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificari a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari şi/ori completari şi se inainteaza Biroului permanent. (3) În cazul în care o comisie examineaza în fond mai multe proiecte de legi şi propuneri legislative care au acelasi obiect de reglementare se întocmeşte un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2). + Articolul 68 (1) În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe initiative legislative care au acelasi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport. (2) Prima iniţiativa legislativa va fi retinuta de comisie ca proiect de baza, pentru care se face propunere de aprobare, iar pentru celelalte initiative legislative se face propunere de respingere, urmand ca prevederile pe care acestea le conţin să fie considerate amendamente la proiectul propus spre aprobare. (3) În cazul în care Camera Deputatilor este Camera decizionala, ea va solicita Senatului trimiterea initiativelor legislative care au stat la baza formei adoptate de Senat. (4) În cazul în care pentru una dintre initiativele legislative la care se referă alin. (1) s-a aprobat procedura de urgenta, raportul se elaboreaza în procedura de urgenta. + Articolul 69 (1) Biroul permanent aproba termenele de depunere a raportului după consultarea presedintilor comisiilor sesizate în fond; modificarea acestor termene poate fi aprobata numai de Biroul permanent de cel mult două ori, la solicitarea scrisa a presedintelui comisiei sesizate în fond. Termenele aprobate de Biroul permanent, în cazul în care Camera Deputatilor este prima Cameră sesizata, nu pot fi, de regula, mai mici de 10 zile sau mai mari de 15 zile. În cazul în care Camera Deputatilor este Camera decizionala, aceste termene nu pot fi, de regula, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile. (2) Raportul va fi imprimat şi difuzat deputatilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilita pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, în plenul Camerei Deputatilor, în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputatilor este prima Cameră sesizata, şi cu cel puţin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala. (3) Biroul permanent poate stabili adoptarea în procedura de urgenta în cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate şi conventii internationale sau acorduri de împrumut. + Articolul 70Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicita motivat aceasta sau intervin modificari importante pentru conţinutul sau. Asupra acestei măsuri Camera Deputatilor se pronunţă prin vot, la propunerea initiatorului, a presedintelui de sedinta, a unui grup parlamentar, a presedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acesteia. Preşedintele de sedinta va fixa un termen pentru intocmirea raportului suplimentar şi va supune aprobării plenului Camerei Deputatilor acest termen. + Articolul 71 (1) Orice comisie permanenta poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o ancheta, în cadrul competentei sale, cu incuviintarea plenului Camerei Deputatilor, privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de administratia publică. (2) Pentru a obtine incuviintarea comisia permanenta va prezenta o cerere motivata, adoptata cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enuntate materiile ce formeaza obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmeaza să fie prezentat plenului Camerei Deputatilor.3. Comisii speciale ale Camerei Deputatilor + Articolul 72 (1) Camera Deputatilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei, la propunerea a 50 de deputati din cel puţin două grupuri parlamentare. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinarii altor comisii. (2) Prin aceeasi hotărâre se vor indica: denumirea şi obiectivele comisiei, precum şi componenta acesteia. Componenta comisiei şi biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica initiala a Camerei Deputatilor. (3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au acelasi statut ca şi comisiile permanente. (4) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membru al comisiilor permanente. (5) Celelalte probleme legate de organizarea şi functionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 39-58 nu sunt indestulatoare.4. Comisii de ancheta ale Camerei Deputatilor + Articolul 73 (1) În condiţiile în care se considera necesară clarificarea cauzelor şi imprejurarilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, raspunderilor şi masurilor ce se impun, Camera Deputatilor poate hotari iniţierea unei anchete parlamentare. (2) Ancheta poate fi realizata de o comisie permanenta, în condiţiile art. 71, sau de o comisie de ancheta parlamentara infiintata în acest scop. + Articolul 74 (1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se afla pe rolul unor instante de judecată. (2) O ancheta parlamentara inceteaza de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputatilor anunta organele de urmărire penala ca pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speta, aflate în arhiva Camerei Deputatilor. + Articolul 75La cererea a minimum 50 de deputati din cel puţin două grupuri parlamentare Camera Deputatilor va putea hotari înfiinţarea unei comisii de ancheta, prevederile art. 39-58 şi ale art. 72 alin. (2)-(5) fiind aplicabile. + Articolul 76 (1) În vederea audierii, Comisia de ancheta parlamentara poate cita orice persoană care poate avea cunoştinţa despre o faptă sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului în cauza care formeaza obiectul activităţii comisiei. (2) Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei de ancheta parlamentara. (3) La cererea Comisiei de ancheta parlamentara orice persoană care cunoaste fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care detine un mijloc de proba este obligata să le aduca la cunoştinţa sau să le infatiseze la termenele stabilite. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, sa răspundă la solicitarile Comisiei de ancheta parlamentara în termenul stabilit de aceasta. (4) Când, pentru lamurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflarii adevarului, este necesară intocmirea unor rapoarte de expertiza, Comisia de ancheta parlamentara solicita efectuarea de expertize. (5) Dispozitiile legii referitoare la citarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori inscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător. (6) Preşedintele comisiei care efectueaza ancheta atrage atenţia persoanei audiate ca are obligaţia de a spune adevarul, de a nu ascunde nimic din ceea ce stie şi ca nerespectarea acestei obligaţii atrage raspunderea penala. (7) Comisia poate solicita în cursul investigatiilor şi accesul, în condiţiile legii, la informaţii clasificate. (8) Cheltuielile necesare efectuării expertizelor şi a altor acte procedurale, ce ţin de activitatea comisiei, se aproba de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, la solicitarea presedintelui Comisiei de ancheta parlamentara. + Articolul 77Lucrarile Comisiei de ancheta parlamentara se incheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputatilor, în termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de către o comisie este de 180 de zile, termen în care comisia trebuie să depună raportul final. La cererea motivata a biroului Comisiei de ancheta parlamentara, plenul Camerei Deputatilor poate să prelungească doar o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile. + Articolul 78 (1) Concluziile, raspunderile şi masurile continute în raportul privind ancheta parlamentara, dezbatute de către Camera Deputatilor, vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi inaintata, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităţilor competente în vederea examinarii şi solutionarii. (2) Pentru solutionarea problemelor rezultate din hotărârea Camerei Deputatilor şi din raportul Comisiei de ancheta parlamentara, autorităţile competente pot avea acces la toate documentele ce au stat la baza întocmirii respectivului raport, care se păstrează în arhiva Camerei, conform dispoziţiilor legale în vigoare. (3) Autorităţile sesizate cu hotărârea Camerei Deputatilor şi cu raportul comisiei de ancheta parlamentara au obligaţia sa informeze, în termen de 30 de zile de la adoptarea solutiei, Biroul permanent al Camerei Deputatilor privind solutiile adoptate şi motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputatilor informarea autorităţilor sesizate. + Articolul 79Dispozitiile art. 76, 77 şi 78 se aplică şi în cazul comisiilor permanente care desfăşoară anchete potrivit art. 71.5. Comisii de mediere*)---------*) Conform art. 155 alin. (1) din Constitutia României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, ramanand aplicabila legilor constitutionale. + Articolul 80 (1) Dacă una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, preşedintele Camerei Deputatilor şi preşedintele Senatului vor initia procedura de mediere. (2) În acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputatilor, după consultarea grupurilor parlamentare, un numar de 7 deputati care vor face parte din comisia de mediere, urmarindu-se respectarea configuratiei politice a Camerei. (3) Deputatii aprobati de Camera Deputatilor, împreună cu 7 senatori desemnaţi de Senat, formeaza comisia de mediere. + Articolul 81 (1) Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere la convocarea presedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul şi stabileste regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmeaza să prezinte raportul. (2) Conducerea lucrărilor se realizează prin rotatie de către un deputat sau un senator, stabilit de comisie. + Articolul 82Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei în momentul votării. + Articolul 83 (1) Activitatea comisiei inceteaza odata cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condiţiile art. 82, precum şi în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit. (2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenta, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenta se supun dezbaterii în sedinta comuna a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe. + Capitolul II Desfăşurarea lucrărilor Camerei Deputatilor + Secţiunea 1 Sesiunile şi actele Camerei Deputatilor + Articolul 84 (1) Camera Deputatilor îşi desfăşoară activitatea în doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. (2) Camera Deputatilor se intruneste şi în sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui României, a Biroului permanent sau a cel puţin unei treimi din numărul deputatilor. (3) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde ordinea de zi, precum şi perioada de desfăşurare a sesiunii. Neaprobarea de către Camera a ordinii de zi solicitate împiedica tinerea sesiunii extraordinare. (4) Convocarea Camerei Deputatilor se face de către preşedintele acesteia. Preşedintele nu va lua în considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3). (5) În timpul sesiunilor, deputatii lucreaza în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscriptiile electorale ori indeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputatilor. (6) În afara sesiunilor deputatii îşi pot desfăşura activitatea, cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente sau speciale ori indeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputatilor. (7) În afara sesiunilor deputatii pot lucra în grupuri parlamentare, din dispoziţia sau cu aprobarea conducerii grupurilor, şi îşi exercită mandatul la nivelul birourilor parlamentare şi în circumscriptiile electorale. + Articolul 85Camera Deputatilor adopta legi, hotărâri, motiuni simple, mesaje, declaratii, rezolutii şi alte acte politice în prezenta majorităţii deputatilor, conform prevederilor prezentului regulament. + Secţiunea a 2-a Ordinea de zi şi programul de lucru ale Camerei Deputatilor + Articolul 86 (1) Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale Camerei Deputatilor pentru săptămâna urmatoare se intocmesc de Biroul permanent. (2) Biroul permanent, din proprie iniţiativă sau la solicitarea motivata a initiatorului, poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depasit. + Articolul 87 (1) Ordinea de zi a Camerei Deputatilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii şi adoptarii Camerei. (2) Proiectele de legi şi propunerile legislative se inscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond, în cazul în care Camera Deputatilor a fost sesizata ca prima Cameră, şi în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Camera decizionala. (3) Proiectele de hotărâri se inscriu în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond. (4) La intocmirea şi adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente, dezbaterilor în procedura de urgenta, cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru care Camera Deputatilor este prima Cameră sesizata şi dezbaterii rapoartelor intocmite de comisiile de mediere. (5) Alte propuneri sau documente decat cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent, pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin două zile înainte de sedinta Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărâre a Camerei Deputatilor nu se prevede un termen mai scurt. (6) Cererile Presedintelui României, rapoartele şi declaratiile primului-ministru se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi. (7) Proiectul de lege sau propunerea legislativa transmisa spre reexaminare în baza prevederilor art. 104 alin. (3) se inscrie cu prioritate pe ordinea de zi pentru dezbatere în procedura de urgenta. + Articolul 88Programul de lucru al Camerei Deputatilor se stabileste în concordanta cu ordinea de zi şi poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei. + Articolul 89Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt saptamanale şi se aproba de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare în ziua de miercuri a fiecarei saptamani de lucru a Camerei, pentru săptămâna urmatoare. + Articolul 90În cazuri excepţionale, modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aproba de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, la cererea Biroului permanent. + Articolul 91 (1) Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate se transmit în scris şi pe suport electronic deputatilor şi grupurilor parlamentare şi se afişează la sediul Camerei Deputatilor în aceeasi zi în care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru. (3) În prima sedinta a Camerei, după votul din Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei pozitia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru. + Secţiunea a 3-a Procedura legislativa + Articolul 92 (1) În exercitiul dreptului de iniţiativa legislativa, Guvernul inainteaza Camerei proiecte de legi. Deputatii, senatorii şi cetatenii prevăzuţi la art. 74 din Constitutia României, republicată, pot prezenta Camerei Deputatilor propunerile legislative. Acestea trebuie să fie insotite de o expunere de motive şi redactate în forma ceruta pentru proiectele de legi. (2) Deputatii pot prezenta şi proiecte de hotărâri ale Camerei Deputatilor. (3) În cazul propunerilor legislative depuse în condiţiile alin. (1), preşedintele Biroului permanent solicita avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere sau informarea, după caz, a Guvernului, care trebuie depuse în maximum 15 zile de la data solicitarii. Punctul de vedere al Guvernului poate contine şi amendamente. (4) În cazul propunerilor legislative depuse în condiţiile alin. (1), care implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, preşedintele Camerei Deputatilor va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constitutia României, republicată, în acelasi termen de 15 zile. (5) În cazul în care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, în termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informarea, după caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizata în fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativa respectiva, trimitand proiectul pentru dezbatere şi intocmirea raportului. (6) Dacă în cursul dezbaterii, în comisia sesizata în fond apar amendamente care impun modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat, preşedintele comisiei va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condiţiile art. 111 din Constitutia României, republicată, într-un termen care să se incadreze în termenul de predare a raportului. (7) În cazul propunerilor legislative initiate de cetăţeni, preşedintele Camerei Deputatilor, înainte de comunicarea lor către deputati şi de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va solicita Curtii Constitutionale verificarea indeplinirii condiţiilor constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative. (8) Potrivit art. 75 din Constitutia României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Cameră sesizata:1. proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale şi a masurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri;2. proiectele legilor organice prevăzute în Constitutia României, republicată, la: a) art. 31 alin. (5) - Organizarea şi functionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora; b) art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale; c) art. 55 alin. (2) şi (3)*) - Condiţiile privind indeplinirea indatoririlor militare de către cetatenii români;-------*) Declarat neconstitutional, în ceea ce priveste referirea la art. 55 alin. (3) din Constitutia României, republicată, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. d) art. 58 alin. (3) - Organizarea şi functionarea institutiei Avocatului Poporului; e) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi;- lit. e) - organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;- lit. k) - contenciosul administrativ;- lit. l) - organizarea şi functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătorești, a Ministerului Public şi a Curtii de Conturi;- lit. n) - organizarea generală a învăţământului;- lit. o) - organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locala; f) art. 79 alin. (2) - Înfiinţarea, organizarea şi functionarea Consiliului Legislativ; g) art. 102 alin. (3) - Guvernul - rolul şi structura; h) art. 105 alin. (2) - Incompatibilităţile cu functia de membru al Guvernului; i) art. 117 alin. (3) - Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome; j) art. 118 alin. (2) şi (3) - Structura sistemului naţional de aparare, pregătirea populatiei, a economiei şi a teritoriului pentru aparare, statutul cadrelor militare şi reglementari similare referitoare la celelalte componente ale fortelor armate; k) art. 120 alin. (2) - Raporturile cetatenilor aparţinând unei minoritati naţionale cu serviciile publice deconcentrate în unitatile administrativ-teritoriale, unde respectivele minoritati au o pondere semnificativa, în ceea ce priveste utilizarea limbii materne; l) art. 126 alin. (4) şi (5) - Compunerea Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, regulile de functionare ale acesteia şi înfiinţarea de instante judecătorești specializate în anumite materii; m) art. 142 - Curtea Constituţională. (9) Potrivit art. 75 din Constitutia României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputatilor, în calitate de Camera decizionala:1. toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decat cele pentru ratificarea tratatelor internationale sau a altor acorduri internationale, precum şi a masurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora;2. proiectele legilor organice prevăzute în Constitutia României, republicată, la: a) art. 3 alin. (2) - Frontierele tarii; b) art. 5 alin. (1) - Dobandirea şi pierderea cetateniei române; c) art. 12 alin. (4) - Simboluri naţionale; d) art. 16 alin. (4) - Dreptul cetatenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile publice locale; e) art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată; f) art. 52 alin. (2) - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publică;g)*) art. 63 alin. (1) - Prelungirea mandatului Parlamentului;---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată.h)*) art. 70 alin. (1) - Juramantul deputatilor şi senatorilor;---------*) Declarat neconstitutional prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a incetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată. i) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi:- lit. a) - sistemul electoral, organizarea şi functionarea Autorităţii Electorale Permanente;- lit. b) - organizarea, functionarea şi finantarea partidelor politice;- lit. d) - Organizarea şi desfăşurarea referendumului;- lit. f) - regimul stării de mobilizare parţială sau totala a fortelor armate şi al stării de razboi;- lit. g) - regimul stării de asediu şi al stării de urgenta;- lit. h) - infractiunile, pedepsele şi regimul executarii acestora;- lit. i) - acordarea amnistiei sau a gratierii colective;- lit. j) - statutul functionarilor publici;- lit. m) - regimul juridic general al proprietăţii şi al mostenirii;- lit. p) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protectia sociala;- lit. r) - statutul minoritatilor naţionale din România;- lit. s) - regimul general al cultelor; j) art. 83 alin. (3) - Prelungirea mandatului Presedintelui; k) art. 123 alin. (3) - Atribuţiile prefectului; l) art. 125 alin. (2) - Statutul judecatorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii; m) art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne şi a interpretului în faţa instanţelor judecătorești de către cetatenii români aparţinând minoritatilor naţionale; n) art. 136 alin. (3), (4) şi (5) - Obiectul exclusiv al proprietăţii publice, darea în administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietăţii private; o) art. 141 - Consiliul Economic şi Social. (10) Proiectele de legi se inainteaza Camerei Deputatilor insotite de avizul Consiliului Legislativ. + Articolul 93Proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputatilor se distribuie deputatilor după prezentarea lor la Biroul permanent. + Articolul 94 (1) La inceputul fiecarei şedinţe în plenul Camerei Deputatilor, preşedintele de sedinta va anunta ca a fost realizata distribuirea către deputati a documentelor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru informarea acestora. (2) La casetele deputatilor se vor distribui programul de lucru, ordinea de zi, informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de hotărâri ale Camerei Deputatilor. Informarea va cuprinde titlul, initiatorul, comisiile sesizate în fond şi comisiile ce vor întocmi aviz, precum şi termenele de depunere a raportului şi a amendamentelor. (3) Tot la casetele deputatilor se vor distribui lista rapoartelor ce au fost intocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologica a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi şi a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere şi pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale, conform legii, lista continutului fiecarui Monitor Oficial al României şi textele integrale ale motiunilor simple şi de cenzura. (4) Conţinutul documentelor prevăzute la alin. (1) şi (2) este imprimat prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputatilor, la solicitarea expresa a deputatilor. Accesarea acestor documente se va putea face şi de la cabinetele deputatilor din circumscriptii care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputatilor. + Articolul 95Proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de hotărâri ale Camerei prevăzute la art. 94 se trimit de îndată de Biroul permanent spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente, cu respectarea prevederilor art. 92, după caz. + Articolul 96 (1) Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retraga proiectul sau propunerea până la aprobarea ordinii de zi pe care a fost inscris. (2) În cazul în care o propunere legislativa aparţine mai multor initiatori, este necesar acordul scris al tuturor initiatorilor pentru retragerea respectivei propuneri. + Articolul 97 (1) După examinarea şi dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanenta sau comisiile permanente sesizate în fond intocmesc, în termenul stabilit, un raport. (2) Raportul comisiei sesizate în fond va propune adoptarea, adoptarea cu modificari ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative şi va cuprinde amendamentele admise şi amendamentele respinse, cu menţionarea autorilor acestora, avizele celorlalte comisii, referiri la modul cum s-au solutionat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, referiri cu privire la punctul de vedere al Guvernului, dacă exista implicatii financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurarilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competenţa decizionala a Camerei Deputatilor, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputatilor este Camera decizionala, iar în situaţia proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonantelor se vor reglementa, dacă este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei. (3) Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia Guvernului, deputatilor şi initiatorilor, cu respectarea termenului prevăzut la art. 69 alin. (2). (4) În situaţia prevăzută la art. 104 alin. (3) comisia va întocmi un raport care va cuprinde propunerea de adoptare ori adoptare cu modificari a proiectului sau a propunerii legislative.--------------Alin. (4) al art. 97 a fost modificat de RECTIFICAREA din 24 februarie 1994, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 20 ianuarie 2006. + Articolul 98Proiectele şi propunerile legislative avizate potrivit art. 95-97 se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobata, în condiţiile regulamentului. + Articolul 99 (1) Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul, sub semnatura unui membru al Guvernului, au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizata în fond, în termenele stabilite de art. 65 alin. (4). (2) Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentara speciala amendamentele se depun la acea comisie în termen de 7 zile de la anuntarea în plenul Camerei Deputatilor. În aceeasi zi cu anuntarea în plen propunerea legislativa se comunică Guvernului. După expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia este obligata în termen de 5 zile sa intocmeasca un raport suplimentar asupra acestora, care se va difuza deputatilor. Numai după implinirea acestui termen propunerea legislativa poate fi înscrisă pe ordinea de zi. (3) Amendamentele formulate de către deputati se depun în scris, motivat şi sub semnatura initiatorului, la comisia sesizata în fond, cu precizarea, dacă este cazul, a grupului parlamentar din care face parte. (4) Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnatura unui membru al Guvernului la Biroul permanent şi vor fi transmise comisiei sesizate în fond. (5) Data depunerii amendamentului este data înregistrării sale la comisie sau la Biroul permanent, după caz, unde se va tine o evidenta speciala a tuturor amendamentelor primite. La cerere, se va elibera autorului o dovadă ca amendamentul a fost primit. (6) Comisia sesizata în fond sau, după caz, comisia speciala se pronunţă asupra tuturor amendamentelor înregistrate, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2). Numai în cazul în care considera necesar comisia va solicita şi avizul unei alte comisii asupra unuia sau mai multor amendamente. (7) Preşedintele comisiei sesizate în fond poate solicita punctul de vedere al Consiliului Legislativ cu privire la unele amendamente, punct de vedere care va fi trimis în termenul stabilit de comisie. (8) Pentru amendamentele orale, prezentate în plen, cu respectarea art. 108 alin. (3), avizul comisiei se da tot oral de către raportor, la solicitarea presedintelui Camerei. (9) Este interzis presedintelui Camerei sa supuna dezbaterii sau votului un amendament asupra caruia comisia nu s-a pronuntat, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 37 lit. c). + Articolul 100 (1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedata de prezentarea de către initiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum şi a raportului comisiei permanente de către preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie. (2) Preşedintele comisiei, raportorul şi membrii acesteia pot fi asistati pe toata perioada dezbaterilor de experti parlamentari din cadrul Camerei Deputatilor. + Articolul 101Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Preşedintele Camerei da cuvantul reprezentantilor grupurilor parlamentare în ordinea inscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale. + Articolul 102Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acestei comisii are dreptul sa ia cuvantul înainte de incheierea dezbaterii generale. + Articolul 103În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. + Articolul 104 (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului, a propunerii legislative sau a proiectului de hotărâre a Camerei Deputatilor, după incheierea dezbaterii generale preşedintele cere Camerei să se pronunte prin vot. (2) Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat şi intr-o sedinta speciala de vot. (3) În cazul în care Camera Deputatilor nu este de acord cu propunerea de respingere, dezbaterea pe articole se va face intr-o sedinta ulterioară conform ordinii de zi, urmand să fie luate în considerare amendamentele depuse la comisia sesizata în fond şi care sunt inscrise în raport ca amendamente respinse, procedura finalizandu-se cu propunerea de adoptare a respectivei initiative ori hotărâri a Camerei Deputatilor, sau preşedintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului pentru un nou raport. + Articolul 105 (1) În situaţia ordonantelor se supune la vot proiectul de lege de aprobare a ordonantei, dacă prin ultimul raport al comisiei sesizate în fond se propune aprobarea sau aprobarea cu modificari a acesteia. În cazul în care comisia sesizata în fond propune respingerea ordonantei se va supune votului proiectul legii de respingere a ordonantei. (2) După dezbaterea ultimului raport întocmit, dacă plenul Camerei nu reuseste sa adopte proiectul de lege referitor la ordonanţa, în condiţiile în care Camera Deputatilor este Camera decizionala, respectivul proiect se va rediscuta în sesiunea urmatoare pornind de la forma cu care Camera a fost sesizata initial pe baza ultimului raport întocmit de comisia sesizata în fond. (3) În cazul în care competenţa decizionala aparţine Senatului şi se va constata ca plenul Camerei nu a reusit să se pronunte asupra ordonantei de urgenta, se vor aplica prevederile art. 115 alin. (5) din Constitutia României, republicată. + Articolul 106Camera Deputatilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond exista amendamente admise sau respinse. + Articolul 107 (1) La discutarea articolelor la care s-au facut amendamente deputatii pot lua cuvantul pentru a-şi exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvantul reprezentantul Guvernului sau al initiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond. (2) Luarea de cuvant a unui deputat cu privire la un text ce urmeaza să fie supus votului Camerei Deputatilor are, de regula, durata de 5 minute. La inceputul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili şi alta durata a interventie. După luarile de cuvant ale deputatilor asupra unui anumit text pot lua cuvantul initiatorul proiectului şi raportorul comisiei sesizate în fond. (3) Preşedintele de sedinta poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la articolul dezbatut. + Articolul 108 (1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse. (2) În cursul dezbaterilor deputatii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discutie amendamentele respinse de comisia sesizata în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament. (3) În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativa, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de sedinta şi la raportorul comisiei sesizate în fond. (4) În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond. + Articolul 109Când dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputatilor poate trimite textele în discutie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultati în cadrul comisiei. Acelasi drept îl au şi reprezentantii Guvernului. + Articolul 110 (1) Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continua cu cele privind modificarea sau completarea acestuia. (2) Supunerea la vot a amendamentelor se face în urmatoarea ordine: în primul rand, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare şi/sau de completare propuse de comisia sesizata în fond, urmand amendamentele de modificare şi/sau de completare respinse şi cuprinse în raportul comisiei şi apoi cele de corelare tehnico-legislativa, gramaticale şi lingvistice. (3) Camera se va pronunţă prin vot distinct asupra fiecarui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte. (4) Textele articolelor la care nu se formuleaza amendamente, obiectii şi observatii se considera adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au facut obiectii şi observatii se adoptă cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. (5) Dacă toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se supune votului textul initiatorului sau textul Senatului, în cazul în care Camera Deputatilor este Camera decizionala. (6) Rezultatul votului - numărul de voturi pentru, împotriva şi numărul abtinerilor - va fi anuntat de preşedintele de sedinta şi va fi consemnat în stenograma. (7) Articolul în forma rezultata din aprobarea textelor se supune, în integralitate, votului şi se aproba cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 111 (1) Proiectul de lege sau propunerea legislativa, în forma rezultata din dezbaterea pe articole, se supune Camerei spre adoptare în condiţiile existentei cvorumului legal. (2) Votul final poate avea loc intr-o sedinta consacrata acestui scop, conform programului de lucru aprobat. În cazul în care până la data sedintei de vot final, stabilita prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a incheiat, votul final se amana de drept. (3) Proiectul de lege sau propunerea legislativa la care nu s-au facut amendamente până la data sedintei de vot se supune direct votului final, după prezentarea de către initiator a expunerii de motive şi de către comisia sesizata în fond a raportului, precum şi după audierea punctelor de vedere ale reprezentantilor grupurilor parlamentare. + Articolul 112În cazul prevăzut la art. 37 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obisnuite, luandu-se în discutie toate amendamentele depuse la comisie în termenul prevăzut de prezentul regulament, precum şi cele care se formuleaza în timpul dezbaterilor, conform art. 108 alin. (3). + Articolul 113 (1) În temeiul art. 75 alin. (1) şi (2) din Constitutia României, republicată, Camera Deputatilor, ca prima Cameră sesizata, se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentarii la Biroul permanent. Fac excepţie codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunţă în termen de 60 de zile de la data prezentarii la Biroul permanent şi ordonantele de urgenta, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputatilor. (2) La data expirarii termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se considera adoptate de Camera Deputatilor şi se trimit Senatului sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor. (3) Amendamentele, avizele şi, eventual, raportul care nu a fost dezbatut în plen se vor transmite Senatului ca material documentar. + Articolul 114Dispozitiile art. 93-112 sunt aplicabile şi pentru proiectele de legi primite din partea Senatului, când acesta este prima Cameră sesizata, Camera Deputatilor fiind Camera decizionala. + Secţiunea a 4-a Procedura de urgenta + Articolul 115 (1) La cererea initiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Camera Deputatilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedura de urgenta. (2) Cererea initiatorului, propunerile Biroului permanent şi ale grupurilor parlamentare se supun aprobării Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. (3) Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonantelor de urgenta se supun de drept dezbaterii şi adoptarii Camerei Deputatilor în procedura de urgenta. (4) Procedura de urgenta se aplică şi în cazul în care Camera Deputatilor a adoptat, ca prima Cameră sesizata, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizionala, neinsusita de Senat şi retrimisa pentru o noua dezbatere, precum şi în cazul în care Senatul, în calitate de Camera decizionala, a adoptat, într-un proiect de lege, o prevedere pentru care competenţa decizionala aparţine Camerei Deputatilor. Decizia Camerei Deputatilor este definitivă. + Articolul 116 (1) Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite la art. 65 alin. (4) de la aprobarea procedurii de urgenta. Avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond, conform legii pentru procedura de urgenta. (2) Termenul de depunere a raportului se stabileste de Biroul permanent. + Articolul 117Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, inscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege, propunerea legislativa sau prevederile la care se face referire în art. 115 alin. (4). + Articolul 118 (1) În faza dezbaterii generale, fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvant a reprezentantului nu poate depăşi 5 minute. (2) După epuizarea dezbaterilor generale, preşedintele Camerei va solicita presedintelui comisiei sesizate în fond sau raportorului acesteia, după caz, propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului. Durata propusa se va supune aprobării plenului Camerei şi se va trece la dezbaterea pe articole. + Articolul 119La discutarea fiecarui articol la care s-au facut amendamente se aplică procedura de dezbatere prevăzută la art. 107-114. În timpul dezbaterilor nu pot fi facute amendamente. + Articolul 120 (1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedura de urgenta nu poate depăşi durata de timp aprobata de Camera, la propunerea presedintelui acesteia, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond. (2) În situaţia în care timpul de dezbatere aprobat s-a epuizat, dezbaterea se incheie şi preşedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond şi fiecare articol amendat, fără a mai fi permise interventii, după care se va proceda la votarea finala, care poate fi şi intr-o sedinta speciala de vot. + Secţiunea a 5-a Procedura de vot + Articolul 121Legile, hotărârile şi motiunile simple se adoptă de Camera Deputatilor prin vot. Legile adoptate de Camera Deputatilor pot fi legi constitutionale, legi organice şi legi ordinare. + Articolul 122Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmeaza să fie aprobata se considera adoptata dacă, la solicitarea presedintelui Camerei, nu exista obiectie. + Articolul 123 (1) Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret. (2) Votul deschis se exprima prin mijloace electronice, ridicarea mainii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprima, de regula, prin mijloace electronice. Celelalte modalităţi de vot deschis se aproba de Camera, la propunerea presedintelui de sedinta sau a unui lider de grup. (3) Votul prin mijloace electronice, prin ridicarea mainii sau prin apel nominal are urmatoarele semnificatii: "pentru", "contra" sau "abtinere". Dacă un lider de grup contesta corectitudinea numararii voturilor şi dacă plenul Camerei aproba reluarea votului, preşedintele va realiza aceasta prin modalitatea de vot aprobata de Camera. (4) Votul secret se exprima prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice. (5) Votul este, de regula, deschis. Votul este secret în urmatoarele situaţii: în cazul în care prin regulament se stabileste astfel şi în cazul în care la propunerea presedintelui de sedinta sau a unui lider de grup Camera hotaraste în acest sens. (6) În cazul votului secret exprimat prin buletine de vot sau bile, se constituie o comisie de numărare şi validare a voturilor, formata din cate un reprezentant al fiecarui grup parlamentar, asistată de cei 2 secretari de sedinta. + Articolul 124 (1) Ori de cate ori votul prin mijloace electronice este deschis, acesta se introduce pentru fiecare parlamentar pe site-ul Camerei Deputatilor, în cazul votului final sau atunci când plenul Camerei hotaraste în mod expres. (2) Voturile deschise exprimate de fiecare deputat în Biroul permanent privind hotărârile acestuia şi în comisiile parlamentare, în cazul votului pentru adoptarea raportului, se consemneaza în stenograma sau, după caz, în procesul-verbal de sedinta. + Articolul 125 (1) Votul prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor: "pentru", "contra" şi "abtinere"; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui deputatilor; fiecare deputat raspunde: "pentru", "contra" sau "abtinere". (2) După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele deputatilor care nu au răspuns. + Articolul 126Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa presedintelui Camerei Deputatilor se asaza o urna alba şi una neagra. Deputatii vin pe rand la urne, după ce primesc de la secretari cate doua bile, una alba şi una neagra, pe care le introduc în cele doua urne. Bila alba introdusa în urna alba şi bila neagra introdusa în urna neagra înseamnă vot "pentru", iar bila neagra introdusa în urna alba şi bila alba introdusa în urna neagra înseamnă vot "contra"; pentru "vot nul", ambele bile se introduc în urna neagra. Biroul permanent hotaraste asupra mijloacelor prin care se asigura caracterul secret al votului. + Articolul 127 (1) Votul prin mijloace electronice se realizează prin conectarea unuia dintre contactele care reprezinta "vot pentru", "vot împotriva" sau "abtinere". Rezultatul votului electronic se afişează prin dispoziţia presedintelui de sedinta. În cazul în care preşedintele de sedinta, asistat de cei 2 secretari, constata existenta unor defectiuni în conectarea circuitelor, acesta solicita plenului repetarea votului prin alta procedura. Sesizarea unor astfel de defectiuni poate fi realizata şi de un lider de grup. (2) Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către un alt deputat este interzisa. Nerespectarea interdicţiei atrage aplicarea sanctiunii prevăzute la art. 213 alin. (1) lit. e). + Articolul 128 (1) În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidaţilor, functiile pentru care acestia candideaza şi, după caz, grupul parlamentar din care fac parte sau care i-a propus. (2) Exprimarea votului pentru numiri pe functii se face prin vot cu buletine de vot, cu excepţia cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o alta procedura de vot. (3) Deputatul voteaza "pentru", lasand neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el voteaza "contra", taind numele şi prenumele persoanei propuse. (4) Buletinele de vot se introduc în urne. (5) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta stampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor ale caror nume nu au fost taiate depăşeşte numărul functiilor pentru care se face alegerea. + Articolul 129 (1) Legile constitutionale se adoptă cu votul unei majoritati de cel puţin două treimi din numărul deputatilor. (2) Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Camerei Deputatilor se adoptă cu votul majorităţii deputatilor. (3) Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferarii se adoptă cu votul majorităţii deputatilor prezenţi, în condiţiile existentei cvorumului legal. (4) În cazurile în care Constitutia României, republicată, sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puţin două treimi şi preşedintele constata în prealabil imposibilitatea intrunirii majorităţii prevăzute, amana votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O noua amanare a votului nu poate depăşi 30 de zile. (5) În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei Deputatilor se adoptă cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. (6) Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal, prin mijloace electronice sau prin numărare de către secretari. Deputatii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. (7) Dacă în sala de şedinţe nu se afla majoritatea deputatilor, preşedintele amana votarea până la intrunirea cvorumului legal.ART. 130. - (1) În caz de paritate de voturi votul se repeta. (2) Preşedintele Camerei îşi exprima votul după cel al deputatilor prezenţi. + Articolul 131În cursul votării nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvantul, cu excepţia cazurilor care vizeaza derularea procedurii de vot secret. + Articolul 132Proiectele de legi şi propunerile legislative respinse de Camera Deputatilor în calitate de Camera decizionala nu pot fi readuse în discutia acesteia în cursul aceleiasi sesiuni, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 104. + Articolul 133 (1) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ca prima Cameră sesizata se semneaza de preşedintele acesteia. (2) Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ca prima Cameră sesizata se inainteaza Senatului, în calitate de Camera decizionala, cu menţionarea prevederilor care ţin de competenţa decizionala a Camerei Deputatilor, dacă este cazul. Guvernul va fi instiintat despre aceasta. (3) Legea adoptata de Camera Deputatilor cu privire la care Senatul s-a pronuntat ca prima Cameră sesizata ori, după caz, în calitate de Camera decizionala pentru unele prevederi, semnata de preşedintele Camerei Deputatilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisa spre promulgare, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale.Dacă legea este adoptata în procedura de urgenta, termenul este de doua zile. (4) Data la care legea adoptata a fost depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor se comunică deputatilor, în termen de 24 de ore de la depunere. (5) După implinirea termenelor prevăzute la alin. (3) legea se trimite, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, Presedintelui României în vederea promulgarii. + Articolul 134 (1) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constitutia României, republicată, Camera Deputatilor reexamineaza prevederile respective, dacă aceasta a fost prima Cameră sesizata, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati. Aceeasi procedura se aplică şi pentru cazul în care prevederile respective sunt trimise de la Senat în calitate de prima Cameră sesizata. (2) Raportul Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstitutionale prin decizia Curtii Constitutionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 99-112. Cu prilejul reexaminarii, Camera Deputatilor va efectua corelarile tehnico-legislative necesare, iar după adoptarea prevederilor reexaminate, acestea se trimit Senatului. (3) În cazul sesizarii neconstitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia României, republicată, procedura parlamentara se intrerupe şi se reia după publicarea deciziei Curtii Constitutionale. (4) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia României, republicată, Camera Deputatilor nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiind neconstitutional. (5) În cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutia României, republicată, dispozitiile declarate neconstitutionale din legi, din regulamente şi din ordonantele aprobate prin lege îşi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, termen pe durata caruia aceste dispozitii sunt suspendate de drept. În vederea punerii de acord a acestor prevederi cu dispozitiile Constituţiei României, Camera ca reexamina textele declarate neconstitutionale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati. (6) Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face mai întâi de prima Cameră sesizata. + Articolul 135 (1) Reexaminarea legii de către Camera Deputatilor, în urma cererii facute de Preşedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constitutia României, republicată, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectueaza mai întâi de Camera Deputatilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizata. (2) Cererea Presedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinata de comisia permanenta sesizata în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativa; aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiectiile formulate în cererea de reexaminare. (3) Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputatilor după regulile procedurii legislative. + Articolul 136În cazul în care este necesară o mediere, aceasta se va realiza conform prevederilor regulamentare, iar raportul comisiei de mediere va fi inscris pe ordinea de zi a Camerei, urmandu-se procedura prevăzută la art. 86-110. + Articolul 137 (1) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră. (2) Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate initial de Camera. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aproba cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în forma finala. Rapoartele comisiilor de mediere se aproba în sedintele consacrate votului final asupra proiectelor de lege. (3) Dacă deputatii şi senatorii îşi insusesc textul legii în forma propusa de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133 alin. (3). + Articolul 138În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenta sau dacă una dintre Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, în tot sau în parte, se aplică prevederile art. 83. + Secţiunea a 6-a Desfăşurarea sedintei Camerei Deputatilor + Articolul 139Sedintele Camerei Deputatilor sunt publice şi se difuzeaza on-line, în afara cazurilor în care, la cererea presedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu votul majorităţii deputatilor prezenţi, ca anumite şedinţe să fie secrete. + Articolul 140 (1) La sedintele publice ale Camerei Deputatilor pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alti invitati, pe baza acreditarii sau a invitatiei semnate de secretarul general al Camerei, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetatenii pot asista la lucrarile Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitarii de către cei interesati, în limita locurilor disponibile în lojele destinate publicului. (2) Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Camerei. Dacă li se solicita participarea, prezenta lor devine obligatorie. (3) La dezbaterea proiectelor de legi initiate de Guvern participa în mod obligatoriu, sub sancţiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul din ministerul respectiv. (4) Persoanele care asista la sedinta trebuie să pastreze linistea şi să se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sala de către forta publică pusa la dispoziţia presedintelui. (5) Preşedintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie iniţiativă, poate să faca declaratii oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informaţiile vadit inexacte (inclusiv omisiuni, deformari etc.) privind lucrarile Camerei sau asupra comentariilor, care ar putea aduce atingere imaginii institutiei parlamentare. (6) Directia pentru comunicare, presa şi relatii publice a Camerei Deputatilor va prezenta zilnic o revista a presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare şi presedintilor comisiilor permanente. + Articolul 141 (1) Deputatii sunt obligati să fie prezenţi la lucrarile Camerei şi să se inscrie pe lista de prezenta, ţinuta de unul dintre secretari. (2) Deputatul care nu poate lua parte la sedinta din motive obiective va trebuie să informeze printr-o motivatie scrisa, avizata de liderul de grup, Biroul permanent, mentionand cauzele care îl împiedica sa participe. (3) Deputatului care nu îşi poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara, pentru fiecare zi de absenta, o sumă de bani ce reprezinta a 21-a parte din indemnizatia lunara, la care se adauga diurna de deplasare. + Articolul 142 (1) Deputatii îşi desfăşoară activitatea saptamanal în plen, în comisii, în grupurile parlamentare şi în birourile parlamentare din circumscriptii. De regula, a 5-a şi a 6-a zi din săptămâna sunt rezervate activităţii în circumscriptiile electorale în care deputatii au fost aleşi. (2) La propunerea Biroului permanent, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, programul de lucru poate fi modificat. (3) La solicitarea motivata a presedintelui de sedinta sau a unui lider de grup parlamentar, facuta la inceputul unei şedinţe de lucru în plen, ordinea de zi sau programul de lucru se poate modifica prin aprobarea Camerei. + Articolul 143 (1) Sedinta Camerei Deputatilor este deschisa de preşedintele Camerei Deputatilor. În lipsa presedintelui, acesta este inlocuit de unul dintre vicepresedinti, prin rotatie. (2) Preşedintele de sedinta este obligat sa precizeze dacă este intrunit cvorumul legal, sa anunte ordinea de zi şi programul de lucru. (3) Preşedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari stabiliti prin rotatie, din care unul, de regula, este din opozitie. + Articolul 144 (1) Camera Deputatilor adopta legi, hotărâri şi motiuni simple în prezenta majorităţii deputatilor. (2) În cadrul procedurii legislative prevederile alin. (1) se aplică numai la votul pentru adoptarea legii în ansamblul ei, precum şi atunci când, potrivit prevederilor prezentului regulament, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative. (3) Verificarea intrunirii cvorumului se dispune numai la sedintele de vot final de către presedinte, imediat inaintea votării, din proprie iniţiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar. (4) În cazul în care cvorumul nu este intrunit, sedinta se suspenda, iar preşedintele va comunică data şi ora reluării lucrărilor. Reluarea lucrărilor se face şi prin derogare de la ordinea de zi aprobata, cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta. (5) Preşedintele Camerei Deputatilor poate dispune ca toţi deputatii aflati în sediul Camerei să se prezinte la vot, sub sancţiunea considerarii lor ca absenti, cu toate consecintele ce decurg din aceasta. + Articolul 145Preşedintele Camerei sau vicepresedintele care îl inlocuieste conduce dezbaterile, asigura menţinerea ordinii de zi în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului. + Articolul 146 (1) Secretarii intocmesc liste cu deputatii care se inscriu la cuvant. (2) Deputatii vor lua cuvantul în ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui Camerei. (3) Ministrilor prezenţi în Camera li se poate da cuvantul în orice faza a dezbaterilor, ori de cate ori solicita acest lucru. + Articolul 147Nimeni nu poate lua cuvantul decat dacă îi este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvantul în Camera vorbesc de la tribuna acesteia sau din alt loc unde exista instalat un microfon. + Articolul 148 (1) La propunerea presedintelui de sedinta sau a liderului unui grup parlamentar, plenul Camerei Deputatilor, prin vot, are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant în functie de obiectul dezbaterilor. (2) Deputatii şi celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvant, cu excepţia declaratiilor politice, care sunt facute în intervalul de timp alocat acestora, conform programului. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformeaza, le retrage cuvantul şi intrerupe microfonul. + Articolul 149 (1) În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfăşoară în Camera, conform ordinii de zi, un deputat poate solicita sa i se dea cuvantul pentru probleme de procedura, pentru un drept la replica sau pentru a comunică plenului probleme de ordin personal. (2) Când un deputat solicita cuvantul pentru probleme de procedura sau pentru dreptul la replica, preşedintele este obligat să-i acorde cuvantul imediat. (3) Un deputat poate solicita cuvantul pentru probleme de procedura numai în cazul în care considera ca în acel moment al dezbaterilor au fost incalcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în interventia sa. (4) Un deputat poate cere dreptul la replica în situaţia în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au facut afirmatii incorecte sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputatilor. Dreptul la replica va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replica. (5) Un deputat poate solicita cuvantul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de deputat, iar preşedintele îi va acorda cuvantul la inceputul sau la sfârşitul sedintei în plen. (6) Luarile de cuvant facute în conformitate cu prevederile alin. (3), (4) şi (5) nu vor depăşi doua minute. + Articolul 150 (1) Preşedintele de sedinta sau liderul unui grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse în discutia Camerei. (2) Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 151 (1) Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cat şi din sala de şedinţe a plenului sau a comisiilor. (2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflati la tribuna şi persoanele aflate în sala. + Articolul 152Preşedintele de sedinta cheama la ordine pe deputatii care tulbura dezbaterile sau creeaza dezordine. El poate intrerupe sedinta când tulburarea persista şi poate dispune eliminarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normala a lucrărilor. + Articolul 153 (1) Dezbaterile din sedintele Camerei Deputatilor se înregistrează prin mijloace electronice şi se stenografiaza. (2) Stenogramele se introduc pe site-ul Camerei Deputatilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, în cel mult 10 zile, cu excepţia celor privitoare la sedintele secrete. (3) Sintezele lucrărilor Biroului permanent şi ale sedintelor comisiilor se publică pe site-ul Camerei Deputatilor în cel mult 10 zile, cu excepţia sedintelor secrete. (4) Deputatii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu inregistrarea electronică, în cel mult 5 zile de la data sedintei. (5) Până la aparitia Monitorului Oficial al României deputatii au dreptul de a obtine o copie de pe stenograma. + Secţiunea a 7-a Procedura privind punerea sub urmărire penala a membrilor Guvernului + Articolul 154Camera Deputatilor are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului. + Articolul 155 (1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 154 se efectueaza pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 71, fie de o comisie speciala de ancheta constituita în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati, care va elabora un raport pe care îl inainteaza Camerei. (2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se inscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi. (3) Cererea se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputatilor. + Articolul 156În cazul în care Camera Deputatilor decide sa ceara urmarirea penala, preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmaririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va instiinta pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a cărui urmărire penala a fost ceruta. + Articolul 157Dispozitiile art. 123-153 se aplică în mod corespunzător. + Capitolul III Motiuni, intrebari, interpelari, informarea deputatilor, petitii şi declaratii publice1. Motiuni + Articolul 158 (1) Motiunea simpla poate fi initiata de cel puţin 50 de deputati şi exprima pozitia acestora intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, după caz, cu privire la o problemă care a facut obiectul unei interpelari. (2) Până la incheierea dezbaterii unei motiuni simple, un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte motiuni simple în aceeasi problema. (3) Iniţierea motiunilor de cenzura are loc în condiţiile prevăzute la art. 78 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului. (4) Preşedintele Camerei nu va lua în considerare motiunile simple care nu indeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (1) şi nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura. + Articolul 159 (1) Motiunile simple trebuie să fie motivate şi se depun la preşedintele de sedinta în cursul sedintelor publice. (2) După primirea motiunii simple preşedintele Camerei o comunică de îndată Guvernului şi o aduce la cunoştinţa Camerei, după care dispune afisarea ei la sediul Camerei Deputatilor. + Articolul 160 (1) Preşedintele Camerei stabileste data dezbaterii motiunii simple, care nu poate depăşi 6 zile de la inregistrarea acesteia, instiintand Guvernul în acest sens. (2) Motiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai insotite de avizul Comisiei pentru politica externa şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. + Articolul 161Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 139-153 şi se aproba cu votul majorităţii deputatilor prezenţi. + Articolul 162După începerea discutarii motiunii simple deputatii nu îşi pot retrage adeziunea la motiune, dezbaterea urmand a se incheia prin supunerea la vot a motiunii de către preşedintele Camerei. + Articolul 163La motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente. + Articolul 164În cazul în care o motiune simpla este aprobata, hotărârea Camerei se va trimite Guvernului, care va tine cont de pozitia exprimata în cuprinsul respectivei motiuni.2. Intrebari a) Dispozitii comune + Articolul 165 (1) Fiecare deputat poate formula intrebari scrise sau poate adresa intrebari orale Guvernului, ministrilor ori altor conducatori ai organelor administraţiei publice, la care solicită răspuns oral, răspuns scris sau răspuns scris şi oral. (2) Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde dacă un fapt este adevarat, dacă o informatie este exacta, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg sa comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputatilor sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intentia de a lua o hotărâre intr-o problemă determinata. + Articolul 166 (1) Preşedintele Camerei are dreptul sa nu admita intrebarile care: a) privesc probleme de interes personal sau particular; b) urmaresc în exclusivitate obtinerea unei consultaţii juridice; c) se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătorești sau pot afecta solutionarea unor cauze aflate în curs de judecată; d) privesc activitatea unor persoane care nu indeplinesc functii publice. (2) Dacă deputatul care a adresat o intrebare la care a solicitat şi răspuns oral nu se afla în sala de şedinţe, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la secretarul Camerei, care se afla la prezidiu. (3) În cazuri temeinic justificate, dacă deputatul care a solicitat răspuns oral nu poate fi prezent în sala de şedinţe în ziua în care secretarul Camerei l-a anuntat ca este programat pentru primirea raspunsului, dar doreste să aibă posibilitatea de a formula eventuale obiectii la răspunsul dat, poate cere amanarea raspunsului o singură dată. Cererea deputatului de amanare a raspunsului se depune la secretarul desemnat al Camerei şi se comunică ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. (4) Intrebarile la care nu s-a răspuns se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, la sfârşitul fiecarei sesiuni ordinare. b) Intrebari orale + Articolul 167 (1) Din doua în doua saptamani, în ziua de luni, între orele 18,30-19,30, deputatii pot adresa intrebari orale membrilor Guvernului. Intrebarile orale se adreseaza de către deputat membrului vizat al Guvernului în domeniul respectiv. (2) Obiectul intrebarilor orale se notifica în scris şi se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor cel mai tarziu până la ora 14,00 a zilei de miercuri din săptămâna premergatoare celei în care urmeaza să fie pusa intrebarea. Secretarul Camerei Deputatilor îl informeaza pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul asupra intrebarilor orale la care membrii Guvernului urmeaza sa răspundă în cursul sedintei consacrate acestora. (3) Raspunsurile la intrebarile orale se dau în termen de 15 zile de la data transmiterii lor de către secretarul Camerei Deputatilor. + Articolul 168 (1) Intrebarea orala este expusa sumar, într-un interval de timp de cel mult două minute. Ministrul competent raspunde la intrebarea ce i-a fost adresata în cel mult 3 minute. Autorul intrebarii, după audierea raspunsului, poate interveni cu precizări şi cu comentarii, fără a depăşi doua minute. Ministrul poate exercita dreptul la replica în acelasi interval de timp. Nici o alta interventie pe marginea intrebarii respective nu mai poate avea loc. (2) Membrul Guvernului poate amana răspunsul la intrebarea orala pentru săptămâna urmatoare numai în cazuri temeinic justificate. (3) În situaţia în care membrul Guvernului, caruia îi este adresata intrebarea, nu este prezent, răspunsul va fi dat în sedinta din săptămâna urmatoare, consacrata intrebarilor orale. Preşedintele Camerei Deputatilor îl informeaza pe primul-ministru asupra raspunsurilor amanate. c) Intrebari scrise + Articolul 169 (1) Fiecare deputat are dreptul sa adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor conducatori ai organelor administraţiei publice intrebari scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor. (2) Deputatii care adreseaza intrebari scrise vor preciza dacă doresc un răspuns scris, un răspuns oral sau un răspuns formulat atât în scris, cat şi oral. (3) Intrebarile scrise se transmit membrilor Guvernului şi celorlalte autorităţi publice de către secretarul desemnat al Camerei Deputatilor. + Articolul 170 (1) Raspunsurile la intrebarile scrise se transmit deputatului în cel mult 15 zile. Atât intrebarile scrise, cat şi raspunsurile aferente se publică pe site-ul Camerei. (2) Intrebarile la care se solicita un răspuns oral de la tribuna Camerei Deputatilor se inscriu pe ordinea de zi a sedintei în succesiunea primirii raspunsurilor, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data înregistrării acestora. (3) Raspunsurile la intrebarile prevăzute la alin. (2) se dau în cele 30 de minute care urmeaza timpului afectat intrebarilor orale. Un răspuns nu poate depăşi 3 minute. Dacă răspunsul la o intrebare da nastere unei replici a celui care a adresat intrebarea, timpul pentru replica este de cel mult 3 minute. (4) Raspunsurile în scris la intrebarile scrise se predau, de către reprezentantul autorităţii care le-a formulat, secretarului desemnat al Camerei Deputatilor sa răspundă de problema intrebarilor şi interpelarilor. + Articolul 171Dacă timpul afectat raspunsurilor la intrebari nu este suficient, raspunsurile care nu au fost prezentate vor fi inscrise pe ordinea de zi a sedintei din lunea urmatoare. + Articolul 172Nici un deputat nu poate adresa mai mult de doua intrebari în aceeasi sedinta.3. Interpelari + Articolul 173 (1) Interpelarile se fac în scris, aratandu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare. (2) Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputati, prin care se solicita explicatii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligati sa răspundă la interpelari în cel mult două saptamani. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen. (3) Ele se citesc în sedinta publică din ziua de luni, consacrata intrebarilor, între orele 19,30-20,00, după care se prezinta presedintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru. + Articolul 174 (1) Interpelarile se inscriu, în ordinea prezentarii, într-un registru special şi se afişează la sediul Camerei. (2) Dezvoltarea interpelarilor are loc în sedinta din ziua de luni, alternativ cu sedintele consacrate intrebarilor. În ziua de luni, consacrata raspunsurilor la interpelari, dezvoltarea acestora se face între orele 18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelarii nu poate depăşi 5 minute. (3) În sedinta consacrata dezbaterii interpelarilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelarilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua interpelare. + Articolul 175 (1) În sedinta consacrata dezvoltării interpelarii se da cuvantul interpelatorului şi apoi primului-ministru sau reprezentantului acestuia, care poate fi ministru sau secretar de stat. Răspunsul la interpelare nu va dura mai mult de 5 minute. Autorul interpelarii poate interveni cu intrebari suplimentare şi cu comentarii, fără a depăşi doua minute. Primul-ministru sau reprezentantul acestuia care raspunde interpelarii are la dispoziţie doua minute pentru exercitarea dreptului la replica. După aceasta, în legătură cu interpelarea respectiva nu se mai fac alte interventii. (2) Ministrii interpelati sau secretarii de stat desemnaţi de acestia au obligaţia sa participe la sedinta consacrata raspunsurilor la interpelari. + Articolul 176Camera Deputatilor poate adopta o motiune simpla prin care să îşi exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii. + Articolul 177 (1) Din doua în doua saptamani, în ziua de luni, consacrata raspunsurilor la interpelari, între orele 18,00-18,30, deputatii îl pot interpela pe primul-ministru. Interpelarile trebuie să vizeze politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. (2) Interpelarile ce urmeaza să fie adresate primului-ministru se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor până în ziua de miercuri, ora 14,00, din săptămâna care preceda raspunsurile primului-ministru. + Articolul 178Interpelarile vor fi adresate în ordinea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor. Fiecare interpelare se expune într-un interval de timp de cel mult 3 minute. Primul-ministru raspunde la interpelare în cel mult 5 minute. Autorul interpelarii, după audierea raspunsului, poate interveni cu intrebari suplimentare şi cu comentarii, fără a depăşi doua minute. Primul-ministru are la dispoziţie doua minute pentru exercitarea dreptului la replica. După aceasta, în legătură cu interpelarea respectiva nu mai poate avea loc nici o alta interventie. + Articolul 179În situaţii justificate interpelarea primului-ministru poate fi amanata cel mult o săptămâna. + Articolul 180 (1) La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, în plenul Camerei Deputatilor se pot desfăşura, o dată pe luna, dezbateri politice, cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viaţa politica, economica şi sociala. (2) Solicitarea se inainteaza Biroului permanent în scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse. (3) Biroul permanent îl informeaza pe primul-ministru, respectiv primul-ministru informeaza Biroul permanent şi stabileste data dezbaterii, care nu poate depăşi 6 zile de la inregistrarea solicitarii. (4) Primul-ministru are obligaţia de a participa la dezbaterea solicitata. (5) Acelasi grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politica decat o singură dată pe sesiune. Primul-ministru poate solicita cel mult două dezbateri politice pe sesiune.4. Informarea Camerei Deputatilor şi a deputatilor + Articolul 181Camera Deputatilor şi deputatii au dreptul să obţină informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii lor din partea organelor administraţiei publice. + Articolul 182 (1) Deputatul poate solicita de la organele administraţiei publice centrale şi locale alese, printr-o cerere adresata presedintelui Camerei Deputatilor sau presedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informaţii sau documente, în copie certificata, utile pentru desfăşurarea activităţii sale. Cererea poate fi refuzata în cazul în care aceasta priveste secrete de stat de importanţa deosebită. Refuzul se aduce la cunoştinţa Camerei Deputatilor care va decide în sedinta secreta. (2) În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informeaza Camera Deputatilor despre aceasta, iar Camera decide în sedinta secreta. (3) Documentele se restituie după consultare.5. Petitii + Articolul 183 (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petitii Camerei Deputatilor. (2) Petitiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizandu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari. + Articolul 184Petitiile se inscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnandu-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului şi obiectul cererii. Forma electronică a registrului va fi prezentată pe site-ul Camerei Deputatilor. + Articolul 185 (1) Petitiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petitii şi altor comisii permanente, spre dezbatere şi solutionare. (2) Oricare membru al Camerei poate lua cunoştinţa de conţinutul unei petitii, adresandu-se în acest sens presedintelui comisiei sesizate. + Articolul 186 (1) Comisia sesizata va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petitia unei autorităţi publice competente sau o va clasa. (2) Petitionarului i se aduce la cunoştinţa solutia adoptata. + Articolul 187 (1) Semestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petitii prezinta Biroului permanent şi apoi Camerei, la inceputul fiecarei sesiuni, un raport asupra petitiilor primite şi asupra modului de solutionare a acestora. (2) În raport se vor face menţiuni cu privire la solutiile date de autorităţile publice la petitiile care le-au fost trimise spre solutionare. (3) Autorităţile publice care au primit petitii spre solutionare sunt obligate sa transmita comisiei solutiile adoptate, în termen de cel mult o luna de la primirea petitiei.6. Declaratii politice + Articolul 188 (1) În fiecare zi de marti primele 90 de minute ale sedintei vor fi rezervate pentru declaratii politice ale deputatilor. (2) Impartirea celor 90 de minute se va face pe grupuri parlamentare ale majorităţii, opozitiei şi pe deputati care nu fac parte din acestea. În cazul în care timpul afectat nu se epuizează, preşedintele de sedinta este abilitat sa acorde cuvantul în continuare, respectandu-se aceeasi regula. (3) Ordinea luarilor de cuvant va fi alternativa, din săptămâna în săptămâna, şi se va face pe grupuri parlamentare. (4) Durata interventiei nu poate depăşi 3 minute. + Articolul 189 (1) Inscrierile pentru diverse interventii asupra unor probleme de actualitate se fac până în ziua de luni, la ora 20,00, la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor, cu excepţia cazurilor neprevazute. (2) Inscrierile pentru diverse interventii consacrate unor aniversari, comemorari etc. se vor face cu o săptămâna înainte, până în ziua de luni, ora 20,00, la secretarul desemnat în acest scop. + Articolul 190În cazul în care tematica şi conţinutul interventiei vizeaza activitatea şi politica Guvernului, extrasul respectiv din stenograma va fi transmis ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. + Capitolul IV Statutul deputatului + Secţiunea 1 Imunitate parlamentara + Articolul 191Deputatii se bucura de imunitate parlamentara de la data eliberarii certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validarii. + Articolul 192Potrivit art. 72 din Constitutia României, republicată, deputatii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. + Articolul 193 (1) În temeiul art. 72 din Constitutia României, republicată, deputatii pot fi urmariti şi trimisi în judecata penala pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fără incuviintarea Camerei Deputatilor, după ascultarea lor. Urmarirea şi trimiterea în judecata penala se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie. (2) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui Camerei Deputatilor de către ministrul justiţiei. Savarsirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determina introducerea unei noi cereri de retinere, arestare sau perchezitie. (3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţa deputatilor cererea, în sedinta publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati spre examinare, care va stabili, prin raportul sau, dacă exista sau nu exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret. (4) Ministrul justiţiei va inainta Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati toate documentele pe care aceasta le solicita; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputatilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotari cu privire la acest refuz. (5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se inainteaza grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauza. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizarii grupului. (6) În cazul deputatilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, acestia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere. (7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se inainteaza Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputatilor. (8) Camera Deputatilor se va pronunţă asupra masurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi. + Articolul 194 (1) În caz de infractiune flagranta, deputatii pot fi retinuti şi supuşi perchezitiei. Situaţia va fi adusa de îndată la cunoştinţa ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neintarziat pe preşedintele Camerei Deputatilor asupra retinerii şi a perchezitiei. În cazul în care Camera constata că nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. (2) Dispoziţia de revocare a retinerii se executa de îndată prin ministrul justiţiei. + Articolul 195Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi. + Secţiunea a 2-a Incompatibilităţi + Articolul 196 (1) Calitatea de deputat este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului, precum şi cu alte functii stabilite prin lege. (2) Deputatii membri ai Guvernului nu pot detine functii în Biroul permanent, în birourile comisiilor, nu pot fi membri în delegatiile parlamentare şi nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare. + Articolul 197Calitatea de deputat este incompatibila cu functia de Presedinte al României şi cu cea de senator. + Articolul 198Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice. + Articolul 199Se interzice utilizarea numelui insotit de calitatea de deputat în orice actiune publicitara privitoare la o activitate care aduce profit. + Articolul 200 (1) Deputatul care se afla în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 196-198 va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat în termen de 30 de zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate. (2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) deputatul care continua să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din calitatea de deputat. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei Deputatilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 201*)----------*) Denumirile sunt modificate potrivit dispoziţiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, şi ale Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004.Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale dacă, până la data validarii mandatului, partidul politic, alianta politica sau alianta electorala pentru care a candidat confirma în scris ca aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputatilor un raport. + Articolul 202În cursul termenului prevăzut la art. 200, deputatul trebuie să declare în scris la Biroul permanent orice activitate pe care va continua sa o desfasoare în viitor, care se încadrează în incompatibilităţile prevăzute de lege. + Articolul 203Schimbările intervenite în activitatea deputatului de durata exercitarii mandatului se aduc la cunoştinţa Biroului permanent, în scris, în cel mult 30 de zile de la data aparitiei acestora. + Articolul 204 (1) Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati a Camerei Deputatilor, care va întocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Camera cu votul majorităţii membrilor săi. (2) Dacă deputatul a facut sa inceteze cauza de incompatibilitate, după sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al sedintei; asemenea cazuri nu se trec în raportul comisiei. + Secţiunea a 3-a Exercitarea mandatului de deputat + Articolul 205Deputatii, reprezentanti ai poporului, îşi exercită drepturile şi îşi indeplinesc indatoririle pe toata durata legislaturii pentru care au fost aleşi. + Articolul 206Deputatii intră în exercitiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data intrunirii legale a Camerei Deputatilor, sub condiţia validarii. + Articolul 207 (1) După validarea mandatelor, deputatilor li se elibereaza legitimatia de membru al Camerei Deputatilor, semnata de preşedintele acesteia. (2) Deputatii primesc un insemn distinctiv al calităţii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toata durata mandatului. (3) După expirarea mandatului deputatii pot pastra legitimatia şi insemnul distinctiv, dar nu au dreptul sa poarte respectivul insemn. (4) Modelul insemnului se stabileste de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confectionarea acestuia se suporta din bugetul Camerei Deputatilor. + Articolul 208Calitatea de deputat inceteaza la data intrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. + Articolul 209 (1) Deputatii pot demisiona prin cerere scrisa, adresata presedintelui Camerei. Acesta, în sedinta publică, îl intreaba pe deputatul respectiv dacă staruie în demisie, iar dacă raspunde afirmativ sau nu se prezinta în Camera pentru a raspunde, cu toate ca fost instiintat, preşedintele declara locul vacant. (2) Dacă cererea de demisie a fost depusa în ultima zi lucratoare a unei sesiuni sau în timpul vacantei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conţină legalizarea de semnatura data în faţa notarului sau atestarea identităţii părţilor realizata de avocat. + Articolul 210Deputatii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizatia şi diurna de deplasare de la autorităţile la care îşi desfăşoară activitatea. + Articolul 211Retinerile din indemnizatia lunara a deputatului în temeiul art. 51, art. 141 şi art. 218 se aproba de Biroul permanent pe baza examinarii lunare a situaţiei prezentei deputatilor la lucrarile Camerei. + Secţiunea a 4-a Absente şi concedii + Articolul 212 (1) Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele Camerei sau comisiei din care face parte decat în cazul în care a obţinut aprobarea unui concediu. (2) Deputatii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, situaţie în care nu sunt considerati absenti. (3) Prevederile alin. (2) se aplică şi deputatilor care sunt membri ai Guvernului, în cazul în care absenta acestora a fost determinata de exercitarea atribuţiilor functiei pe care o indeplinesc. (4) Deputatii pot obtine concedii platite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu acordul Biroului permanent. Peste aceasta durata se pot solicita Biroului permanent concedii fără plata. (5) Prezenta deputatilor, membri ai Guvernului, la lucrarile în plen ale Camerei Deputatilor este obligatorie la deschiderea şi incheierea sesiunilor, la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative din sfera lor de competenţa, la desfăşurarea orei ministeriale consacrate intrebarilor şi raspunsurilor la intrebari, la dezbaterea interpelarilor privind politica ministerului de care raspund, la prezentarea rapoartelor şi declaratiilor politice ale primului-ministru. + Secţiunea a 5-a Sancţiuni + Articolul 213 (1) Abaterile de la regulament atrag urmatoarele sancţiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) eliminarea din sala de şedinţe; e) interzicerea participării la lucrarile Camerei pe timp de maximum 15 zile; f) excluderea temporara. (2) Sanctiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi d) se aplică de către preşedintele de sedinta, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), de către Camera, la propunerea Biroului permanent. (3) Pentru aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f) cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplina şi imunitati, care va prezenta un raport asupra cercetării efectuate. + Articolul 214La prima abatere de la regulament preşedintele de sedinta al Camerei îl avertizeaza pe deputatul în culpa şi îl invita să respecte regulamentul. + Articolul 215 (1) Deputatii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia presedintelui şi vor continua să se abata de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima data, încalcă în mod grav dispozitiile regulamentului vor fi chemati la ordine. (2) Chemarea la ordine se inscrie în stenograma sedintei. + Articolul 216 (1) Înainte de a chema la ordine un deputat, preşedintele de sedinta al Camerei îl invita să îşi retraga sau sa explice cuvantul care a generat incidente şi care ar da loc la aplicarea sanctiunii. (2) Dacă expresia intrebuintata a fost retrasa sau regretata ori dacă explicatiile date sunt apreciate de preşedintele de sedinta ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplica. + Articolul 217În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continua să se abata de la regulament, preşedintele de sedinta îi va retrage cuvantul, iar dacă persista, îl va elimina din sala. + Articolul 218 (1) În cazul unor abateri grave, savarsite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sancţiunea interzicerii participării deputatului la lucrarile ei pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate hotari, la propunerea Biroului permanent, excluderea temporara a deputatului în culpa. (2) Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina şi imunitati în cel mult 7 zile. + Articolul 219 (1) Excluderea temporara poate varia de la o sedinta până la maximum 30 de şedinţe din aceeasi sesiune. (2) Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte: a) suspendarea indemnizatiei lunare pe timpul excluderii; b) suspendarea drepturilor ce ţin de calitatea de deputat, cu excepţia imunitatii; c) interzicerea participării la lucrarile Camerei şi ale comisiilor. + Articolul 220Excluderea se executa de către chestor şi, în caz de opunere, cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţia presedintelui Camerei. + Articolul 221 (1) Pentru menţinerea ordinii în sedintele comisiilor, presedintii de sedinta ale acestora pot aplica sanctiunile prevăzute la art. 213 alin. (1) lit. a), b) şi c). (2) În cazul în care un deputat savarseste abateri deosebit de grave, preşedintele de sedinta al comisiei va suspenda sedinta şi va aduce cazul la cunoştinţa vicepresedintelui Camerei în responsabilitatea caruia se afla comisia respectiva, care îl va supune Camerei Deputatilor în vederea aplicarii sanctiunilor prevăzute de regulament. + Articolul 222Sanctiunile aplicate de Camera Deputatilor se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, şi pe site-ul Camerei Deputatilor. + Capitolul V Serviciile Camerei Deputatilor + Articolul 223 (1) Personalul din serviciile Camerei Deputatilor este condus de secretarul general al Camerei Deputatilor. (2) Secretarul general şi cei doi secretari generali adjuncţi sunt numiti şi eliberati din functie de către Camera Deputatilor, la propunerea Biroului permanent al Camerei, cu consultarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.----------------Alin. (2) al art. 223 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 4 din 13 februarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 15 februarie 2006. (3) Secretarul general este ordonator principal de credite. (4) În indeplinirea atribuţiilor sale secretarul general emite ordine. + Articolul 224 (1) Camera Deputatilor aproba, prin hotărâre, bugetul propriu inaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl inainteaza Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. (2) Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului. + Capitolul VI Dispozitii finale + Articolul 225Proiectele de legi şi propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor şi a Senatului al caror mandat a expirat îşi continua procedura în Camera Deputatilor nou-aleasa. + Articolul 226Prevederile privind medierea, respectiv art. 80-83 şi art. 136-138, se aplică numai în cazul legilor constitutionale. + Articolul 227Camera Deputatilor adopta hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. 86-153. + Articolul 228 (1) În cazul în care se ivesc interpretari diferite asupra unui text din regulament, Comisia pentru regulament va fi sesizata de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei Deputatilor. (2) Comisia pentru regulament prezinta Biroului permanent sau presedintelui Camerei, după caz, un punct de vedere privind pozitia comisiei la interpretarea regulamentului. (3) Punctul de vedere exprimat de Comisia pentru regulament poate constitui o propunere pentru modificarea sau completarea ulterioară a regulamentului, care va fi inaintata Biroului permanent. + Articolul 229După adoptarea Legii privind Statutul deputatului şi senatorului, prevederile prezentului regulament vor fi modificate în mod corespunzător. + Articolul 230Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare şi adoptare a legilor, prevăzută la art. 86-153, cu votul majorităţii deputatilor.NOTAProiectele de legi şi propunerile legislative înregistrate până la data intrarii în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei României se dezbat şi se adoptă potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputatilor anterioare intrarii în vigoare a Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 23 din 11 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 12 noiembrie 2003.-----------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari