LEGE Nr. 15 din 7 august 1990privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale
Publicat în
MONITORUL OFICIAL NR. 98 din 8 august 1990
+ Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Unităţile economice de stat, indiferent de organul în subordinea căruia îşi desfăşoară activitatea, se organizează şi funcţionează, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, sub forma de regii autonome sau societăţi comerciale. De asemenea, unităţi economice, bunuri sau activităţi pot fi, după caz, concesionate sau închiriate cu respectarea prevederilor prezentei legi. Regiile autonome şi societăţile comerciale pot, în condiţiile prezentei legi, să se asocieze pentru realizarea în comun de activităţi productive şi de comercializare. + Capitolul 2 Regiile autonome + Articolul 2Regiile autonome se organizează şi funcţionează în ramurile strategice ale economiei naţionale - industria de armament, energetica, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, posta şi transporturi feroviare -, precum şi unele domenii aparţinînd altor ramuri stabilite de guvern. + Articolul 3Regiile autonome sînt persoane juridice şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. Regii autonome se pot înfiinţa prin hotărîre a guvernului, pentru cele de interes naţional, sau prin hotărîre a organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat, pentru cele de interes local, din ramurile şi domeniile stabilite potrivit art. 2. + Articolul 4Prin actul de înfiinţare a regiei autonome se vor stabili obiectul sau de activitate, patrimoniul, denumirea şi sediul principal. Regiile autonome pot înfiinţa în cadrul structurii lor: uzine, fabrici, ateliere, servicii, sucursale şi alte asemenea subunitati necesare realizării obiectului de activitate. Modalitatea de constituire a acestora şi relaţiile lor din cadrul regiei autonome şi cu terţii sînt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al regiei autonome, elaborat de consiliul de administraţie şi aprobat de organul care a înfiinţat regia respectiva. + Articolul 5Regia autonomă este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de proprietate, regia autonomă poseda, foloseşte şi dispune, în mod autonom, de bunurile pe care le are în patrimoniu, sau le culege fructele, după caz, în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită. Înstrăinarea bunurilor imobile aparţinînd regiei autonome sau încheierea de tranzacţii în litigii cu o valoare de peste zece milioane de lei se face cu aprobarea ministerului de resort. + Articolul 6Regia autonomă trebuie să acopere cu veniturile provenite din activitatea sa toate cheltuielile, inclusiv dobinzile, amortizarea investiţiilor şi rambursarea creditelor şi să obţină profit. Cheltuielile vor putea depăşi veniturile numai pentru motive temeinice - în special pentru executarea de lucrări şi servicii în interes public - cu aprobarea, pentru fiecare caz în parte, a ministrului de stat pentru orientarea economică, pe baza propunerii ministerului de resort, avizată de Ministerul Finanţelor. În asemenea cazuri, o dată cu aprobarea, se vor stabili cuantumul şi sursele de compensare a pierderilor suferite de regie. + Articolul 7Regia autonomă întocmeşte anual buget de venituri şi cheltuieli, bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi, după modele stabilite de Ministerul Finanţelor. Bilanţul contabil anual şi contul de profit şi pierderi se aproba de Ministerul Finanţelor, sau, după caz, de direcţiile financiare teritoriale de la sediul regiei în cauza. Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi al regiilor autonome organizate la nivel naţional se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, iar pentru regiile de interes local publicarea se face în presa locală. + Articolul 8Din veniturile realizate, după acoperirea cheltuielilor, regia autonomă constituie fondul de rezerva şi fondul de dezvoltare, asigura sumele necesare satisfacerii unor necesităţii social-culturale şi sportive ori de perfecţionare-recalificare ale personalului angajat, precum şi pentru cointeresarea prin premiere a acestuia, plăteşte impozitele, taxele, cotele de asigurări şi securitate socială şi celelalte vărsăminte prevăzute de lege. Consiliul de administraţie al regiei autonome poate hotărî şi crearea altor fonduri în afară celor menţionate la alineatul precedent. Partea din venituri rămasă după constituirea fondurilor proprii şi efectuarea plăţilor menţionate la alineatul 1 reprezintă profitul net al regiei. Din acest profit 5% se utilizează pentru constituirea unui fond de participare a angajaţilor la profituri, iar restul se vărsa, după caz, la bugetul statului sau al organului administraţiei locale. + Articolul 9Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situaţia în care, în cursul unui an, mijloacele regiei autonome nu sînt suficiente, regia poate contracta credite financiare cu Banca Naţionala a României sau alte bănci, în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent. Pentru acoperirea eventualelor deficite, regiile autonome pot beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale ori pot contracta credite bancare. Subvenţiile se acordă şi se administrează de guvern sau de organele locale ale administraţiei de stat, după caz, în limitele fondurilor prevăzute în bugetele acestora şi pot fi utilizate numai potrivit scopurilor pentru care au fost acordate. + Articolul 10Regia autonomă hotărăşte cu privire la investiţiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului sau de activitate, şi care se finanţează din surse proprii, credite bancare sau alocaţii de la bugetul statului, ori, după caz, de la bugetele locale. Contractarea de credite pentru investiţii mai mari de 50 milioane lei se efectuează pe baza aprobării prealabile a ministrului de stat pentru orientare economică. + Articolul 11Operaţiunile de încasări şi plati ale regiei autonome se efectuează prin conturi deschise la bănci. În limitele celor stabilite de Banca Naţionala a României, pentru necesitaţi curente, regia autonomă poate efectua operaţiuni de încasări şi plati în lei şi în valută prin casieria proprie. Operaţiunile de încasări şi plati cu strainatatea se vor efectua prin unităţile Băncii Române de Comerţ Exterior sau alte bănci. + Articolul 12Conducerea regiei autonome revine consiliului de administraţie, compus din 7-15 persoane, din care una este directorul sau directorul general al regiei. Consiliul de administraţie se numeşte prin ordin al ministrului de resort sau, după caz, prin decizia conducătorului administraţiei teritoriale locale. Din consiliul de administraţie fac parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Finanţelor şi, după caz, reprezentanţi ai Ministerului Resurselor şi Industriei, Ministerului Comerţului şi Turismului şi ministerului economic de resort. Ceilalţi membri vor fi numiţi dintre ingineri, tehnicieni, economişti şi jurişti specializaţi în domeniul de activitate al respectivei regii. Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul sau regulament de organizare şi funcţionare şi hotărăşte în toate problemele privind activitatea regiei, cu excepţia celor care, potrivit legii, sînt date în competenţa altor organe. + Articolul 13Membrii consiliului de administraţie: a) se numesc pentru o perioadă de 4 ani, iar jumătate din ei pot fi înlocuiţi la fiecare doi ani; b) nu pot face parte din mai mult de doua consilii de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care respectiva regie autonomă întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare; c) îşi păstrează calitatea de angajaţi la instituţia sau unitatea de la care provin şi toate drepturile şi obligaţiile derivînd din aceasta calitate; d) sînt plătiţi cu o indemnizaţie stabilită de consiliul de administraţie pentru activitatea desfăşurată în aceasta calitate. Consiliul de administraţie poate propune organului care l-a numit, potrivit art. 12, înlocuirea unui membru necorespunzător. + Articolul 14În prima luna a fiecărui an, consiliul de administraţie prezintă ministerului de resort, sau, după caz, administraţiei teritoriale locale, un raport asupra activităţii desfăşurate de regie în anul precedent şi asupra programului de activitate pentru anul în curs. + Articolul 15Activitatea curenta a regiei autonome este condusă de un director general sau un director numit de consiliul de administraţie, cu avizul ministrului de resort, sau, după caz, al conducătorului administraţiei locale de stat. + Capitolul 3 Societăţi comerciale + Articolul 16Unităţile economice de stat, cu excepţia celor care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate sub forma de societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limitată, în condiţiile prevăzute de lege. + Articolul 17Unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărîre a guvernului, iar cele de interes local, prin decizia organului administraţiei locale de stat. + Articolul 18Prin actul de înfiinţare se aproba statutul societăţii comerciale şi se vor stabili: a) forma juridică, obiectul de activitate, denumirea şi sediul principal al societăţii; b) capitalul social subscris, structura şi modalitatea de constituire a acestuia; c) modalitatea de prelucrare a activului şi pasivului unităţii economice de stat care se constituie în societate comercială. În baza actului de înfiinţare, societatea comercială se înscrie în registrul camerelor de comerţ şi industrie. Actul de înfiinţare se publică în Monitorul Oficial al României. + Articolul 19Inventarierea patrimoniului unităţilor economice de stat supuse transformarii în societăţi comerciale, precum şi evaluarea şi stabilirea capitalului societăţilor comerciale înfiinţate pe aceasta cale se fac în condiţiile stabilite prin hotărîre a guvernului. + Articolul 20Iniţial, capitalul social al societăţilor comerciale constituie potrivit art. 17 este deţinut integral de statul român sub forma de acţiuni sau părţi sociale, în raport cu forma juridică a societăţii şi va fi vărsat în întregime la data constituirii societăţii. Bunurile din patrimoniul societăţii comerciale sînt proprietatea acesteia, cu excepţia celor dobîndite cu alt titlu. + Articolul 21Societăţile comerciale înfiinţate conform prezentei legi au un acţionar, respectiv deţinător de părţi sociale, unic pînă la transferul total sau parţial al acţiunilor sau părţilor sociale către terţe părţi din sectorul public sau privat, din ţara sau din străinătate, în conformitate cu legislaţia specială. + Articolul 22În vederea pregătirii, organizării şi coordonării activităţii de transfer a acţiunilor sau părţilor sociale se constituie Agenţia naţionala pentru privatizare, în subordinea guvernului. Atribuţiile agenţiei sînt cele stabilite prin lege specială, precum şi prin prezenta lege, iar structura organizatorică a acesteia se va stabili prin hotărîre a guvernului. + Articolul 23Societăţile comerciale, constituite potrivit prezentei legi, vor transmite Agenţiei naţionale pentru privatizare un titlu de valoare egal cu 30% din cuantumul capitalului social stabilit, în termen de 30 de zile de la constituirea lor. În temeiul titlurilor astfel primite, Agenţia naţionala pentru privatizare va emite înscrisuri nominative de valoare a cîte 5.000 lei pe care le va distribui în mod egal şi gratuit tuturor cetăţenilor români cu domiciliul în ţara, care pînă la data de 31 decembrie 1990 au împlinit vîrsta de 18 ani. Fac excepţie persoanele condamnate pentru delapidare, furt, tilharie, distrugere cu intenţie, înşelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dăuna avutului obştesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală şi cercetare abuzivă şi infracţiuni contra păcii şi omenirii. Prevederile alineatului precedent nu se aplică celor condamnaţi pentru sustrageri de produse agricole de pe cimp săvîrşite pînă la 22 decembrie 1989. Negocierea şi transmiterea înscrisurilor nominative de valoare, prin acte între vii, va putea avea loc după trecerea unui an de la publicarea prezentei legi numai între cetăţenii români cu domiciliul în ţara şi exclusiv prin intermediul Agenţiei naţionale pentru privatizare, tranzacţiile neinregistrate de aceasta fiind nule de drept. Înscrisurile de valoare vor fi utilizate de către titular în limitele valorii lor nominale, pentru achiziţionarea de acţiuni sau părţi sociale la societăţile comerciale constituite prin transformarea actualelor unităţi economice de stat, potrivit legislaţiei speciale. Guvernul va prezenta parlamentului programul şi principiile acţiunii de privatizare, urmărind formularea unor soluţii fundamentate pe criterii economice şi diferenţiate în funcţie de specificul fiecărui sector economic şi fiecărei unităţi, precum şi crearea unui regim de protecţie şi de preferinta pentru salariaţii societăţilor comerciale care urmează a fi privatizate. Operaţiunile cu înscrisurile nominative de valoare sînt supuse unei taxe de timbru de 1% . + Articolul 24Societăţile comerciale cu capital de stat întocmesc anual buget de venituri şi cheltuieli, bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi, în condiţiile prevăzute de lege. Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. + Capitolul 4 Concesionarea, închirierea şi locaţia gestiunii + Articolul 25Prin hotărîre a guvernului, la propunerea ministrului de stat pentru industrie şi comerţ, activităţi economice, servicii publice, unităţi de producţie ale unor regii autonome şi terenuri proprietate de stat pot face obiectul unor concesiuni. Concesiunea se acordă numai pe bază de licitaţie publică şi cu condiţia ca prin concesionare să se asigure statului un venit fix anual, cel puţin egal cu media beneficiilor nete realizate prin exploatarea, în ultimii 5 ani, a obiectului concesiunii, ori a unor obiecte similare. Acest venit nu va putea fi mai mic decît rata dobinzii Băncii Naţionale, aplicată la valoarea estimată a concesiunii stabilită prin hotărîre a guvernului. Unităţi de producţie pot fi concesionate fără acordul regiei autonome respective, dacă în ultimii doi ani premergatori concesionarii regia în cauza a recurs la subvenţii de stat. Concesionar poate fi orice persoană fizica sau juridică, română sau străină. Examinarea şi acceptarea ofertelor prezentate la licitaţie se efectuează de către Agenţia naţionala pentru privatizare. + Articolul 26Organizarea licitaţiei privind concesionarea, precum şi caietul de sarcini cuprinzînd condiţiile concesiunii se aproba de guvern şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi în presa, cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii licitaţiei. + Articolul 27Caietul de sarcini şi contractul de concesiune vor cuprinde dispoziţii privind: a) obiectul concesiunii; b) durata concesiunii, care nu poate fi mai mare de 20 ani; c) programul minimal al lucrărilor ce urmează a fi executate de concesionar şi al eventualelor investiţii noi; d) preţul concesiunii şi plata eventualelor redevenţe în natura din rezultatele producţiei; e) transmiterea, la data expirării concesiunii, a tuturor bunurilor concesionate sau dobîndite pe perioada concesiunii şi destinate exploatării acesteia, în proprietatea concedentului, libere de orice sarcini; f) condiţiile în care se poate rascumpara concesiunea; g) condiţiile rezilierii contractului de concesiune şi răspunderea concesionarului în cazul rezilierii contractului din culpa sa; h) răspunderea concesionarului pentru neîndeplinirea obligaţiilor impuse de caietul de sarcini; i) controlul activităţii concesionarului de către reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi ai ministerului economic de resort; j) alte obligaţii în raport cu obiectul concesiunii. + Articolul 28Controlul respectării de către concesionar a caietului de sarcini şi a obligaţiilor asumate prin contractul de concesiune se efectuează de către Agenţia naţionala pentru privatizare. + Articolul 29Subconcesionarea poate avea loc numai pe baza aprobării guvernului, data la propunerea Agenţiei naţionale pentru privatizare. + Articolul 30Bunuri din proprietatea statului pot face obiectul unui contract de închiriere, pe baza aprobării guvernului sau a organului administraţiei locale de stat, după caz. + Articolul 31Contractul de închiriere se încheie pe bază de licitaţie şi va include clauze de natura să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia. Contractul de închiriere se poate încheia cu orice persoană fizica sau juridică, română sau străină, de către organul de stat în evidenta şi administrarea căruia se afla bunurile în cauza. + Articolul 32Regiile autonome sau societăţile comerciale pot încheia cu persoane fizice ori juridice, române sau străine, contracte de locatie a gestiunii, avînd ca obiect gestiunea secţiilor, uzinelor, fabricilor şi a altor subunitati economice din structura lor. Regulile generale privind încheierea acestor contracte se aproba prin hotărîre a guvernului. + Capitolul 5 Asocierea şi libera concurenta + Articolul 33Regiile autonome şi societăţile comerciale se pot asocia în vederea realizării de activităţi comune care prezintă interes pentru asociaţi. Prin aceasta asociere nu se naşte o noua persoana juridică, iar raporturile dintre asociaţi se vor stabili prin contractul de asociere. + Articolul 34Contractul de asociere va cuprinde următoarele: a) părţile contractante; b) activităţile economice ce se vor realiza în comun; c) contribuţia fiecărei părţi la realizarea activităţilor economice comune convenite; d) condiţiile de administrare şi conducere a asociaţiei; e) modalitatea de împărţire a rezultatelor activităţilor economice comune desfăşurate; f) cauzele de încetare a asocierii şi modalitatea de împărţire a rezultatelor lichidării; g) orice alte clauze necesare activităţii asociaţiei. + Articolul 35Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital parţial sau total de stat se pot asocia între ele sau cu terţe persoane juridice sau fizice, române sau străine, în scopul creării de noi societăţi comerciale. + Articolul 36Se interzic orice acorduri între societăţile comerciale sau regiile autonome, orice decizie de asociere între acestea şi orice practici concertate care sînt susceptibile a afecta comerţul între agenţii economici şi care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrîngerea sau denaturarea jocului concurentei, ori exploatarea de maniera abuzivă a unei poziţii dominante deţinută pe piaţa sau pe o parte substantiala de piaţa, cum sînt: a) fixarea sau impunerea de maniera directa sau indirecta a preţurilor de monopol şi de dumping, ori a altor condiţii contractuale neloiale; b) limitarea sau controlul producţiei, desfacerii, dezvoltării tehnice sau investiţiilor; c) împărţirea pieţelor sau surselor de aprovizionare; d) aplicarea faţă de partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, producindu-le în acest fel un dezavantaj în raporturile concurentiale; e) subordonarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. Încălcarea interdictiilor prevăzute la alin. 1 atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de legea civilă sau penală pentru acţiunile de concurenta neloială. Sînt interzise activităţile unui agent economic sau ale unui grup de agenţi economici care ocupa o piaţa, o poziţie dominantă caracterizată printr-o situaţie de monopol sau printr-o concentrare manifesta a puterii economice, în măsura în care aceste activităţi pot afecta funcţionarea normală a pieţei în condiţii de libera concurenta. + Articolul 37Acţiunile împotriva practicilor şi actelor menţionate la art. 36 pot fi pornite de orice persoană interesată, iar judecarea lor este de competenţa instanţelor judecătoreşti. + Articolul 38Nu constituie concurenta neloială acordurile, deciziile de asociere şi practicile concertate care contribuie la ameliorarea producţiei şi distribuţiei de produse, la promovarea progresului tehnic sau la ridicarea gradului de competitivitate al produselor, lucrărilor şi serviciilor româneşti pe piaţa externa. + Articolul 39În aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, la constituirea societăţilor comerciale, guvernul va proceda la restructurarea unităţilor economice de stat - întreprinderi, grupuri, combinate, trusturi şi a altor asemenea - pe criteriul autonomiei functionale şi financiare, urmărindu-se reducerea dimensiunii marilor întreprinderi şi multiplicarea agenţilor economici care produc acelaşi tip de bunuri, efectuează acelaşi tip de lucrări sau prestează acelaşi tip de servicii. Pentru unităţile economice de stat de interes local, prevederile alin. 1 se aplică de prefecturi şi Primăria municipiului Bucureşti. + Articolul 40Statul îşi poate rezerva activităţi economice pe care să le desfăşoare în mod exclusiv cu titlu de monopoluri de stat. Asemenea monopoluri, precum şi modul lor de administrare, se stabilesc prin legi speciale. + Capitolul 6 Dispoziţii comune + Articolul 41Structura organizatorică şi funcţională a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale se stabilesc de organele de conducere ale acestora. Personalul regiilor autonome şi al societăţilor comerciale este angajat de directorul general, respectiv director. Nivelul de salarizare al personalului angajat se stabileşte de organul de conducere al regiei sau societăţii comerciale, în funcţie de studii şi munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege. + Articolul 42Regiile autonome şi societăţile comerciale, precum şi concesionarii şi persoanele care exploatează bunuri închiriate în condiţiile prezentei legi, sînt obligate să-şi desfăşoare activitatea cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia mediului înconjurător şi sa realizeze din surse proprii mijloacele adecvate în acest scop. + Articolul 43Activitatea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale poate fi influentata de stat prin pirghii economice cum sînt credite cu dobinzi preferenţiale, comenzi de stat, subvenţii, impozite şi taxe. Societăţile comerciale create pe baza prezentei legi pot fi subvenţionate pe baza hotărîrii guvernului pe o perioadă de maximum 4 ani, cu reduceri anuale ale cuantumului subventiei cu rate de 20% din suma iniţială. Nu se acordă subvenţii în caz de bancruta. + Articolul 44Regiile autonome şi societăţile comerciale create în temeiul prezentei legi pot efectua direct operaţiuni de comerţ exterior. În acest scop ele urmează să îşi constituie compartimente specializate de export, import, marketing şi conjunctura, cu consultarea prealabilă şi obligatorie a Ministerului Comerţului şi Turismului. + Articolul 45Regiile autonome şi societăţile comerciale create în temeiul prezentei legi au dreptul de a dispune asupra unei cote de 30% din veniturile lor nete în valută. Cu începere de la 1 februarie 1991 aceasta cota se va ridica la 50% . Restul veniturilor nete în valută se preschimba în mod obligatoriu la Banca Română de Comerţ Exterior, contra lei, la cursul de schimb în vigoare la data operaţiunii. Prin veniturile nete în sensul prezentului articol se înţeleg încasările din operaţiile de export după scăderea importurilor, comisioanelor, taxelor, impozitelor şi celorlalte cheltuieli în valută legate de realizarea operaţiilor respective. + Articolul 46Sumele în valută rămase la dispoziţia agenţilor economici amintiti se păstrează în conturi speciale deschise pe numele lor la Banca Română de Comerţ Exterior sau la alte bănci cu sediul în România. Ministerul Comerţului şi Turismului poate refuza autorizaţia de import necesară utilizării acestor sume numai atunci cînd bunurile al căror import este urmărit se pot procura din ţara în condiţii competitive şi numai dacă o asemenea măsura este necesară în scopul echilibrarii balanţei de plati externe. Corespunzător, ministerul poate refuza şi autorizaţia de export pentru bunurile strict necesare realizării producţiei interne. + Articolul 47Relaţiile comerciale dintre regiile autonome, cele dintre societăţile comerciale cu capital de stat, precum şi relaţiile dintre ele ori între ele şi stat se vor desfăşura pe baze contractuale. Contractele încheiate între agenţii economici menţionaţi la alin. 1 vor fi guvernate de principiul libertăţii contractuale şi de reglementările cuprinse în Codul civil şi Codul comercial român, cu excepţiile decurgind din prezenta lege. + Articolul 48Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat vor putea practica între ele şi în raporturile cu terţii, preţurile decurgind din acţiunea conjugata a cererii şi ofertei, cu excepţia situaţiei cînd pe piaţa românească nu exista cel puţin trei agenţi economici care să comercializeze acelaşi tip de bun, lucrare sau serviciu, precum şi cu excepţia cazurilor în care preţurile sînt subvenţionate de stat potrivit hotărîrii guvernului. În aceste din urma cazuri preţurile se vor stabili de către guvern prin negociere cu agenţii economici. + Articolul 49Banca Română de Comerţ Exterior poate organiza licitaţii valutare la cererea agenţilor economici care deţin, în condiţiile legii, sume în valută pe care vor să le transfere altor agenţi economici, contra lei. + Articolul 50Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat pot sa încheie contracte de vînzare, executare de lucrări sau prestări de servicii cu întreprinzători străini, cu plata în lei, dacă sumele în moneda românească deţinute de aceştia sînt rezultate din exploatarea unor investiţii efectuate de ei în România. + Articolul 51Litigiile de orice fel în care sînt implicate regii autonome sau societăţi comerciale cu capital de stat sînt de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun. Pentru soluţionarea litigiilor dintre ele regiile autonome şi societăţile comerciale pot apela şi la arbitraj. + Capitolul 7 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 52Pînă la liberalizarea totală a schimburilor şi eliminarea sistemului de repartiţii prin balante materiale, regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat integral sînt obligate să execute sarcinile de livrare stabilite prin balantele întocmite de Ministerul Resurselor şi Industriei. În măsura în care beneficiarul de repartiţie constata ca deţine un excedent de material din categoria celor dirijate, el poate proceda la vînzarea acelui excedent la preţuri ce pot depăşi preţurile de cumpărare. Asemenea operaţiuni vor fi notificate imediat Ministerului Resurselor şi Industriei. În mod similar va putea proceda şi furnizorul nominalizat prin repartiţie dacă beneficiarul sau îi notifica, înainte de încheierea contractului, că nu este interesat a-şi prelua cota repartizata. Refuzul de încheiere a contractului, cu încălcarea prevederilor prezentului articol, atrage răspunderea civilă a regiei autonome sau a societăţii comerciale vinovate. + Articolul 53Bunurile care rămîn în proprietatea statului, cum ar fi clădiri guvernamentale, bunuri necesare desfăşurării activităţilor administraţiei de stat, rezerve ale statului şi altele asemenea, se înregistrează la Departamentul Rezervelor Statului şi se administrează direct de instituţiile cărora le sînt date în folosinţă. Actele de decizie cu privire la aceste bunuri se aproba de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Resurselor şi Industriei, cu excepţia situaţiilor în care prin lege se dispune altfel. + Articolul 54Prevederile prezentei legi se aplică şi companiilor, corporaţiilor, trusturilor, grupurilor de întreprinderi şi altora asemenea, înfiinţate prin reorganizarea unor centrale sau altor unităţi economice de stat prin hotărîri ale guvernului, pînă la data publicării legii. + Articolul 55Actualele centrale şi celelalte unităţi cu statut similar îşi încetează activitatea pe măsura infiintarii regiilor autonome şi societăţilor comerciale potrivit prezentei legi. Patrimoniile acestora vor fi transmise entitatilor nou create în conformitate cu hotărîrile guvernului care se vor adopta pentru fiecare caz. + Articolul 56Personalul centralelor desfiinţate, precum şi personalul unităţilor economice de stat transformate în regii autonome şi societăţi comerciale, va fi preluat de acestea din urma. Acest personal, în cazul în care este încadrat cu un salariu mai mic, are dreptul la diferenţa pînă la salariul tarifar avut şi la sporuri de vechime, după caz, timp de 3 luni. Diferenţa se suporta de la bugetul statului. + Articolul 57Înfiinţarea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale potrivit prezentei legi se va face în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acesteia, cu excepţia unităţilor agricole de stat, pentru care termenul este de 9 luni. Toate contractele, autorizaţiile sau alte înscrisuri prin care întreprinderi, instituţii, unităţi economice de stat sau parte din acestea au fost trecute în proprietate privată, concesionate sau închiriate după 22 decembrie 1989, se vor reexamina în conformitate cu prevederile prezentei legi de către Agenţia naţionala pentru privatizare. + Articolul 58Prezenta lege intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României. La împlinirea termenului prevăzut la art. 57 se abroga Legea nr. 5/1978 cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, precum şi la funcţionarea acestora pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, Legea nr. 3/1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice, Legea nr. 14/1971 cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială, precum şi orice alte dispoziţii contrare. De asemenea, pe data prezentei legi se abroga hotărîrile guvernului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea în comerţul interior a societăţilor comerciale pe acţiuni şi a companiilor autonome şi hotărîrea guvernului privind privatizarea unităţilor comerciale sau administrarea acestora în sistemul de comision ori de mandat. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa sa din ziua de 31 iulie 1990. PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUAceastă lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa sa din ziua de 31 iulie 1990. PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILORMARŢIAN DANÎn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial. PREŞEDINTELE ROMÂNIEIION ILIESCU------------------
| EMITENT |
+ Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1Unităţile economice de stat, indiferent de organul în subordinea căruia îşi desfăşoară activitatea, se organizează şi funcţionează, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, sub forma de regii autonome sau societăţi comerciale. De asemenea, unităţi economice, bunuri sau activităţi pot fi, după caz, concesionate sau închiriate cu respectarea prevederilor prezentei legi. Regiile autonome şi societăţile comerciale pot, în condiţiile prezentei legi, să se asocieze pentru realizarea în comun de activităţi productive şi de comercializare. + Capitolul 2 Regiile autonome + Articolul 2Regiile autonome se organizează şi funcţionează în ramurile strategice ale economiei naţionale - industria de armament, energetica, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, posta şi transporturi feroviare -, precum şi unele domenii aparţinînd altor ramuri stabilite de guvern. + Articolul 3Regiile autonome sînt persoane juridice şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară. Regii autonome se pot înfiinţa prin hotărîre a guvernului, pentru cele de interes naţional, sau prin hotărîre a organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat, pentru cele de interes local, din ramurile şi domeniile stabilite potrivit art. 2. + Articolul 4Prin actul de înfiinţare a regiei autonome se vor stabili obiectul sau de activitate, patrimoniul, denumirea şi sediul principal. Regiile autonome pot înfiinţa în cadrul structurii lor: uzine, fabrici, ateliere, servicii, sucursale şi alte asemenea subunitati necesare realizării obiectului de activitate. Modalitatea de constituire a acestora şi relaţiile lor din cadrul regiei autonome şi cu terţii sînt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al regiei autonome, elaborat de consiliul de administraţie şi aprobat de organul care a înfiinţat regia respectiva. + Articolul 5Regia autonomă este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de proprietate, regia autonomă poseda, foloseşte şi dispune, în mod autonom, de bunurile pe care le are în patrimoniu, sau le culege fructele, după caz, în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită. Înstrăinarea bunurilor imobile aparţinînd regiei autonome sau încheierea de tranzacţii în litigii cu o valoare de peste zece milioane de lei se face cu aprobarea ministerului de resort. + Articolul 6Regia autonomă trebuie să acopere cu veniturile provenite din activitatea sa toate cheltuielile, inclusiv dobinzile, amortizarea investiţiilor şi rambursarea creditelor şi să obţină profit. Cheltuielile vor putea depăşi veniturile numai pentru motive temeinice - în special pentru executarea de lucrări şi servicii în interes public - cu aprobarea, pentru fiecare caz în parte, a ministrului de stat pentru orientarea economică, pe baza propunerii ministerului de resort, avizată de Ministerul Finanţelor. În asemenea cazuri, o dată cu aprobarea, se vor stabili cuantumul şi sursele de compensare a pierderilor suferite de regie. + Articolul 7Regia autonomă întocmeşte anual buget de venituri şi cheltuieli, bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi, după modele stabilite de Ministerul Finanţelor. Bilanţul contabil anual şi contul de profit şi pierderi se aproba de Ministerul Finanţelor, sau, după caz, de direcţiile financiare teritoriale de la sediul regiei în cauza. Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi al regiilor autonome organizate la nivel naţional se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, iar pentru regiile de interes local publicarea se face în presa locală. + Articolul 8Din veniturile realizate, după acoperirea cheltuielilor, regia autonomă constituie fondul de rezerva şi fondul de dezvoltare, asigura sumele necesare satisfacerii unor necesităţii social-culturale şi sportive ori de perfecţionare-recalificare ale personalului angajat, precum şi pentru cointeresarea prin premiere a acestuia, plăteşte impozitele, taxele, cotele de asigurări şi securitate socială şi celelalte vărsăminte prevăzute de lege. Consiliul de administraţie al regiei autonome poate hotărî şi crearea altor fonduri în afară celor menţionate la alineatul precedent. Partea din venituri rămasă după constituirea fondurilor proprii şi efectuarea plăţilor menţionate la alineatul 1 reprezintă profitul net al regiei. Din acest profit 5% se utilizează pentru constituirea unui fond de participare a angajaţilor la profituri, iar restul se vărsa, după caz, la bugetul statului sau al organului administraţiei locale. + Articolul 9Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situaţia în care, în cursul unui an, mijloacele regiei autonome nu sînt suficiente, regia poate contracta credite financiare cu Banca Naţionala a României sau alte bănci, în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent. Pentru acoperirea eventualelor deficite, regiile autonome pot beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale ori pot contracta credite bancare. Subvenţiile se acordă şi se administrează de guvern sau de organele locale ale administraţiei de stat, după caz, în limitele fondurilor prevăzute în bugetele acestora şi pot fi utilizate numai potrivit scopurilor pentru care au fost acordate. + Articolul 10Regia autonomă hotărăşte cu privire la investiţiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului sau de activitate, şi care se finanţează din surse proprii, credite bancare sau alocaţii de la bugetul statului, ori, după caz, de la bugetele locale. Contractarea de credite pentru investiţii mai mari de 50 milioane lei se efectuează pe baza aprobării prealabile a ministrului de stat pentru orientare economică. + Articolul 11Operaţiunile de încasări şi plati ale regiei autonome se efectuează prin conturi deschise la bănci. În limitele celor stabilite de Banca Naţionala a României, pentru necesitaţi curente, regia autonomă poate efectua operaţiuni de încasări şi plati în lei şi în valută prin casieria proprie. Operaţiunile de încasări şi plati cu strainatatea se vor efectua prin unităţile Băncii Române de Comerţ Exterior sau alte bănci. + Articolul 12Conducerea regiei autonome revine consiliului de administraţie, compus din 7-15 persoane, din care una este directorul sau directorul general al regiei. Consiliul de administraţie se numeşte prin ordin al ministrului de resort sau, după caz, prin decizia conducătorului administraţiei teritoriale locale. Din consiliul de administraţie fac parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Finanţelor şi, după caz, reprezentanţi ai Ministerului Resurselor şi Industriei, Ministerului Comerţului şi Turismului şi ministerului economic de resort. Ceilalţi membri vor fi numiţi dintre ingineri, tehnicieni, economişti şi jurişti specializaţi în domeniul de activitate al respectivei regii. Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul sau regulament de organizare şi funcţionare şi hotărăşte în toate problemele privind activitatea regiei, cu excepţia celor care, potrivit legii, sînt date în competenţa altor organe. + Articolul 13Membrii consiliului de administraţie: a) se numesc pentru o perioadă de 4 ani, iar jumătate din ei pot fi înlocuiţi la fiecare doi ani; b) nu pot face parte din mai mult de doua consilii de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care respectiva regie autonomă întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare; c) îşi păstrează calitatea de angajaţi la instituţia sau unitatea de la care provin şi toate drepturile şi obligaţiile derivînd din aceasta calitate; d) sînt plătiţi cu o indemnizaţie stabilită de consiliul de administraţie pentru activitatea desfăşurată în aceasta calitate. Consiliul de administraţie poate propune organului care l-a numit, potrivit art. 12, înlocuirea unui membru necorespunzător. + Articolul 14În prima luna a fiecărui an, consiliul de administraţie prezintă ministerului de resort, sau, după caz, administraţiei teritoriale locale, un raport asupra activităţii desfăşurate de regie în anul precedent şi asupra programului de activitate pentru anul în curs. + Articolul 15Activitatea curenta a regiei autonome este condusă de un director general sau un director numit de consiliul de administraţie, cu avizul ministrului de resort, sau, după caz, al conducătorului administraţiei locale de stat. + Capitolul 3 Societăţi comerciale + Articolul 16Unităţile economice de stat, cu excepţia celor care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate sub forma de societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limitată, în condiţiile prevăzute de lege. + Articolul 17Unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărîre a guvernului, iar cele de interes local, prin decizia organului administraţiei locale de stat. + Articolul 18Prin actul de înfiinţare se aproba statutul societăţii comerciale şi se vor stabili: a) forma juridică, obiectul de activitate, denumirea şi sediul principal al societăţii; b) capitalul social subscris, structura şi modalitatea de constituire a acestuia; c) modalitatea de prelucrare a activului şi pasivului unităţii economice de stat care se constituie în societate comercială. În baza actului de înfiinţare, societatea comercială se înscrie în registrul camerelor de comerţ şi industrie. Actul de înfiinţare se publică în Monitorul Oficial al României. + Articolul 19Inventarierea patrimoniului unităţilor economice de stat supuse transformarii în societăţi comerciale, precum şi evaluarea şi stabilirea capitalului societăţilor comerciale înfiinţate pe aceasta cale se fac în condiţiile stabilite prin hotărîre a guvernului. + Articolul 20Iniţial, capitalul social al societăţilor comerciale constituie potrivit art. 17 este deţinut integral de statul român sub forma de acţiuni sau părţi sociale, în raport cu forma juridică a societăţii şi va fi vărsat în întregime la data constituirii societăţii. Bunurile din patrimoniul societăţii comerciale sînt proprietatea acesteia, cu excepţia celor dobîndite cu alt titlu. + Articolul 21Societăţile comerciale înfiinţate conform prezentei legi au un acţionar, respectiv deţinător de părţi sociale, unic pînă la transferul total sau parţial al acţiunilor sau părţilor sociale către terţe părţi din sectorul public sau privat, din ţara sau din străinătate, în conformitate cu legislaţia specială. + Articolul 22În vederea pregătirii, organizării şi coordonării activităţii de transfer a acţiunilor sau părţilor sociale se constituie Agenţia naţionala pentru privatizare, în subordinea guvernului. Atribuţiile agenţiei sînt cele stabilite prin lege specială, precum şi prin prezenta lege, iar structura organizatorică a acesteia se va stabili prin hotărîre a guvernului. + Articolul 23Societăţile comerciale, constituite potrivit prezentei legi, vor transmite Agenţiei naţionale pentru privatizare un titlu de valoare egal cu 30% din cuantumul capitalului social stabilit, în termen de 30 de zile de la constituirea lor. În temeiul titlurilor astfel primite, Agenţia naţionala pentru privatizare va emite înscrisuri nominative de valoare a cîte 5.000 lei pe care le va distribui în mod egal şi gratuit tuturor cetăţenilor români cu domiciliul în ţara, care pînă la data de 31 decembrie 1990 au împlinit vîrsta de 18 ani. Fac excepţie persoanele condamnate pentru delapidare, furt, tilharie, distrugere cu intenţie, înşelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dăuna avutului obştesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală şi cercetare abuzivă şi infracţiuni contra păcii şi omenirii. Prevederile alineatului precedent nu se aplică celor condamnaţi pentru sustrageri de produse agricole de pe cimp săvîrşite pînă la 22 decembrie 1989. Negocierea şi transmiterea înscrisurilor nominative de valoare, prin acte între vii, va putea avea loc după trecerea unui an de la publicarea prezentei legi numai între cetăţenii români cu domiciliul în ţara şi exclusiv prin intermediul Agenţiei naţionale pentru privatizare, tranzacţiile neinregistrate de aceasta fiind nule de drept. Înscrisurile de valoare vor fi utilizate de către titular în limitele valorii lor nominale, pentru achiziţionarea de acţiuni sau părţi sociale la societăţile comerciale constituite prin transformarea actualelor unităţi economice de stat, potrivit legislaţiei speciale. Guvernul va prezenta parlamentului programul şi principiile acţiunii de privatizare, urmărind formularea unor soluţii fundamentate pe criterii economice şi diferenţiate în funcţie de specificul fiecărui sector economic şi fiecărei unităţi, precum şi crearea unui regim de protecţie şi de preferinta pentru salariaţii societăţilor comerciale care urmează a fi privatizate. Operaţiunile cu înscrisurile nominative de valoare sînt supuse unei taxe de timbru de 1% . + Articolul 24Societăţile comerciale cu capital de stat întocmesc anual buget de venituri şi cheltuieli, bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi, în condiţiile prevăzute de lege. Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. + Capitolul 4 Concesionarea, închirierea şi locaţia gestiunii + Articolul 25Prin hotărîre a guvernului, la propunerea ministrului de stat pentru industrie şi comerţ, activităţi economice, servicii publice, unităţi de producţie ale unor regii autonome şi terenuri proprietate de stat pot face obiectul unor concesiuni. Concesiunea se acordă numai pe bază de licitaţie publică şi cu condiţia ca prin concesionare să se asigure statului un venit fix anual, cel puţin egal cu media beneficiilor nete realizate prin exploatarea, în ultimii 5 ani, a obiectului concesiunii, ori a unor obiecte similare. Acest venit nu va putea fi mai mic decît rata dobinzii Băncii Naţionale, aplicată la valoarea estimată a concesiunii stabilită prin hotărîre a guvernului. Unităţi de producţie pot fi concesionate fără acordul regiei autonome respective, dacă în ultimii doi ani premergatori concesionarii regia în cauza a recurs la subvenţii de stat. Concesionar poate fi orice persoană fizica sau juridică, română sau străină. Examinarea şi acceptarea ofertelor prezentate la licitaţie se efectuează de către Agenţia naţionala pentru privatizare. + Articolul 26Organizarea licitaţiei privind concesionarea, precum şi caietul de sarcini cuprinzînd condiţiile concesiunii se aproba de guvern şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi în presa, cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii licitaţiei. + Articolul 27Caietul de sarcini şi contractul de concesiune vor cuprinde dispoziţii privind: a) obiectul concesiunii; b) durata concesiunii, care nu poate fi mai mare de 20 ani; c) programul minimal al lucrărilor ce urmează a fi executate de concesionar şi al eventualelor investiţii noi; d) preţul concesiunii şi plata eventualelor redevenţe în natura din rezultatele producţiei; e) transmiterea, la data expirării concesiunii, a tuturor bunurilor concesionate sau dobîndite pe perioada concesiunii şi destinate exploatării acesteia, în proprietatea concedentului, libere de orice sarcini; f) condiţiile în care se poate rascumpara concesiunea; g) condiţiile rezilierii contractului de concesiune şi răspunderea concesionarului în cazul rezilierii contractului din culpa sa; h) răspunderea concesionarului pentru neîndeplinirea obligaţiilor impuse de caietul de sarcini; i) controlul activităţii concesionarului de către reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi ai ministerului economic de resort; j) alte obligaţii în raport cu obiectul concesiunii. + Articolul 28Controlul respectării de către concesionar a caietului de sarcini şi a obligaţiilor asumate prin contractul de concesiune se efectuează de către Agenţia naţionala pentru privatizare. + Articolul 29Subconcesionarea poate avea loc numai pe baza aprobării guvernului, data la propunerea Agenţiei naţionale pentru privatizare. + Articolul 30Bunuri din proprietatea statului pot face obiectul unui contract de închiriere, pe baza aprobării guvernului sau a organului administraţiei locale de stat, după caz. + Articolul 31Contractul de închiriere se încheie pe bază de licitaţie şi va include clauze de natura să asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia. Contractul de închiriere se poate încheia cu orice persoană fizica sau juridică, română sau străină, de către organul de stat în evidenta şi administrarea căruia se afla bunurile în cauza. + Articolul 32Regiile autonome sau societăţile comerciale pot încheia cu persoane fizice ori juridice, române sau străine, contracte de locatie a gestiunii, avînd ca obiect gestiunea secţiilor, uzinelor, fabricilor şi a altor subunitati economice din structura lor. Regulile generale privind încheierea acestor contracte se aproba prin hotărîre a guvernului. + Capitolul 5 Asocierea şi libera concurenta + Articolul 33Regiile autonome şi societăţile comerciale se pot asocia în vederea realizării de activităţi comune care prezintă interes pentru asociaţi. Prin aceasta asociere nu se naşte o noua persoana juridică, iar raporturile dintre asociaţi se vor stabili prin contractul de asociere. + Articolul 34Contractul de asociere va cuprinde următoarele: a) părţile contractante; b) activităţile economice ce se vor realiza în comun; c) contribuţia fiecărei părţi la realizarea activităţilor economice comune convenite; d) condiţiile de administrare şi conducere a asociaţiei; e) modalitatea de împărţire a rezultatelor activităţilor economice comune desfăşurate; f) cauzele de încetare a asocierii şi modalitatea de împărţire a rezultatelor lichidării; g) orice alte clauze necesare activităţii asociaţiei. + Articolul 35Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital parţial sau total de stat se pot asocia între ele sau cu terţe persoane juridice sau fizice, române sau străine, în scopul creării de noi societăţi comerciale. + Articolul 36Se interzic orice acorduri între societăţile comerciale sau regiile autonome, orice decizie de asociere între acestea şi orice practici concertate care sînt susceptibile a afecta comerţul între agenţii economici şi care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrîngerea sau denaturarea jocului concurentei, ori exploatarea de maniera abuzivă a unei poziţii dominante deţinută pe piaţa sau pe o parte substantiala de piaţa, cum sînt: a) fixarea sau impunerea de maniera directa sau indirecta a preţurilor de monopol şi de dumping, ori a altor condiţii contractuale neloiale; b) limitarea sau controlul producţiei, desfacerii, dezvoltării tehnice sau investiţiilor; c) împărţirea pieţelor sau surselor de aprovizionare; d) aplicarea faţă de partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, producindu-le în acest fel un dezavantaj în raporturile concurentiale; e) subordonarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. Încălcarea interdictiilor prevăzute la alin. 1 atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de legea civilă sau penală pentru acţiunile de concurenta neloială. Sînt interzise activităţile unui agent economic sau ale unui grup de agenţi economici care ocupa o piaţa, o poziţie dominantă caracterizată printr-o situaţie de monopol sau printr-o concentrare manifesta a puterii economice, în măsura în care aceste activităţi pot afecta funcţionarea normală a pieţei în condiţii de libera concurenta. + Articolul 37Acţiunile împotriva practicilor şi actelor menţionate la art. 36 pot fi pornite de orice persoană interesată, iar judecarea lor este de competenţa instanţelor judecătoreşti. + Articolul 38Nu constituie concurenta neloială acordurile, deciziile de asociere şi practicile concertate care contribuie la ameliorarea producţiei şi distribuţiei de produse, la promovarea progresului tehnic sau la ridicarea gradului de competitivitate al produselor, lucrărilor şi serviciilor româneşti pe piaţa externa. + Articolul 39În aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, la constituirea societăţilor comerciale, guvernul va proceda la restructurarea unităţilor economice de stat - întreprinderi, grupuri, combinate, trusturi şi a altor asemenea - pe criteriul autonomiei functionale şi financiare, urmărindu-se reducerea dimensiunii marilor întreprinderi şi multiplicarea agenţilor economici care produc acelaşi tip de bunuri, efectuează acelaşi tip de lucrări sau prestează acelaşi tip de servicii. Pentru unităţile economice de stat de interes local, prevederile alin. 1 se aplică de prefecturi şi Primăria municipiului Bucureşti. + Articolul 40Statul îşi poate rezerva activităţi economice pe care să le desfăşoare în mod exclusiv cu titlu de monopoluri de stat. Asemenea monopoluri, precum şi modul lor de administrare, se stabilesc prin legi speciale. + Capitolul 6 Dispoziţii comune + Articolul 41Structura organizatorică şi funcţională a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale se stabilesc de organele de conducere ale acestora. Personalul regiilor autonome şi al societăţilor comerciale este angajat de directorul general, respectiv director. Nivelul de salarizare al personalului angajat se stabileşte de organul de conducere al regiei sau societăţii comerciale, în funcţie de studii şi munca efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzute de lege. + Articolul 42Regiile autonome şi societăţile comerciale, precum şi concesionarii şi persoanele care exploatează bunuri închiriate în condiţiile prezentei legi, sînt obligate să-şi desfăşoare activitatea cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia mediului înconjurător şi sa realizeze din surse proprii mijloacele adecvate în acest scop. + Articolul 43Activitatea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale poate fi influentata de stat prin pirghii economice cum sînt credite cu dobinzi preferenţiale, comenzi de stat, subvenţii, impozite şi taxe. Societăţile comerciale create pe baza prezentei legi pot fi subvenţionate pe baza hotărîrii guvernului pe o perioadă de maximum 4 ani, cu reduceri anuale ale cuantumului subventiei cu rate de 20% din suma iniţială. Nu se acordă subvenţii în caz de bancruta. + Articolul 44Regiile autonome şi societăţile comerciale create în temeiul prezentei legi pot efectua direct operaţiuni de comerţ exterior. În acest scop ele urmează să îşi constituie compartimente specializate de export, import, marketing şi conjunctura, cu consultarea prealabilă şi obligatorie a Ministerului Comerţului şi Turismului. + Articolul 45Regiile autonome şi societăţile comerciale create în temeiul prezentei legi au dreptul de a dispune asupra unei cote de 30% din veniturile lor nete în valută. Cu începere de la 1 februarie 1991 aceasta cota se va ridica la 50% . Restul veniturilor nete în valută se preschimba în mod obligatoriu la Banca Română de Comerţ Exterior, contra lei, la cursul de schimb în vigoare la data operaţiunii. Prin veniturile nete în sensul prezentului articol se înţeleg încasările din operaţiile de export după scăderea importurilor, comisioanelor, taxelor, impozitelor şi celorlalte cheltuieli în valută legate de realizarea operaţiilor respective. + Articolul 46Sumele în valută rămase la dispoziţia agenţilor economici amintiti se păstrează în conturi speciale deschise pe numele lor la Banca Română de Comerţ Exterior sau la alte bănci cu sediul în România. Ministerul Comerţului şi Turismului poate refuza autorizaţia de import necesară utilizării acestor sume numai atunci cînd bunurile al căror import este urmărit se pot procura din ţara în condiţii competitive şi numai dacă o asemenea măsura este necesară în scopul echilibrarii balanţei de plati externe. Corespunzător, ministerul poate refuza şi autorizaţia de export pentru bunurile strict necesare realizării producţiei interne. + Articolul 47Relaţiile comerciale dintre regiile autonome, cele dintre societăţile comerciale cu capital de stat, precum şi relaţiile dintre ele ori între ele şi stat se vor desfăşura pe baze contractuale. Contractele încheiate între agenţii economici menţionaţi la alin. 1 vor fi guvernate de principiul libertăţii contractuale şi de reglementările cuprinse în Codul civil şi Codul comercial român, cu excepţiile decurgind din prezenta lege. + Articolul 48Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat vor putea practica între ele şi în raporturile cu terţii, preţurile decurgind din acţiunea conjugata a cererii şi ofertei, cu excepţia situaţiei cînd pe piaţa românească nu exista cel puţin trei agenţi economici care să comercializeze acelaşi tip de bun, lucrare sau serviciu, precum şi cu excepţia cazurilor în care preţurile sînt subvenţionate de stat potrivit hotărîrii guvernului. În aceste din urma cazuri preţurile se vor stabili de către guvern prin negociere cu agenţii economici. + Articolul 49Banca Română de Comerţ Exterior poate organiza licitaţii valutare la cererea agenţilor economici care deţin, în condiţiile legii, sume în valută pe care vor să le transfere altor agenţi economici, contra lei. + Articolul 50Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat pot sa încheie contracte de vînzare, executare de lucrări sau prestări de servicii cu întreprinzători străini, cu plata în lei, dacă sumele în moneda românească deţinute de aceştia sînt rezultate din exploatarea unor investiţii efectuate de ei în România. + Articolul 51Litigiile de orice fel în care sînt implicate regii autonome sau societăţi comerciale cu capital de stat sînt de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun. Pentru soluţionarea litigiilor dintre ele regiile autonome şi societăţile comerciale pot apela şi la arbitraj. + Capitolul 7 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 52Pînă la liberalizarea totală a schimburilor şi eliminarea sistemului de repartiţii prin balante materiale, regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat integral sînt obligate să execute sarcinile de livrare stabilite prin balantele întocmite de Ministerul Resurselor şi Industriei. În măsura în care beneficiarul de repartiţie constata ca deţine un excedent de material din categoria celor dirijate, el poate proceda la vînzarea acelui excedent la preţuri ce pot depăşi preţurile de cumpărare. Asemenea operaţiuni vor fi notificate imediat Ministerului Resurselor şi Industriei. În mod similar va putea proceda şi furnizorul nominalizat prin repartiţie dacă beneficiarul sau îi notifica, înainte de încheierea contractului, că nu este interesat a-şi prelua cota repartizata. Refuzul de încheiere a contractului, cu încălcarea prevederilor prezentului articol, atrage răspunderea civilă a regiei autonome sau a societăţii comerciale vinovate. + Articolul 53Bunurile care rămîn în proprietatea statului, cum ar fi clădiri guvernamentale, bunuri necesare desfăşurării activităţilor administraţiei de stat, rezerve ale statului şi altele asemenea, se înregistrează la Departamentul Rezervelor Statului şi se administrează direct de instituţiile cărora le sînt date în folosinţă. Actele de decizie cu privire la aceste bunuri se aproba de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Resurselor şi Industriei, cu excepţia situaţiilor în care prin lege se dispune altfel. + Articolul 54Prevederile prezentei legi se aplică şi companiilor, corporaţiilor, trusturilor, grupurilor de întreprinderi şi altora asemenea, înfiinţate prin reorganizarea unor centrale sau altor unităţi economice de stat prin hotărîri ale guvernului, pînă la data publicării legii. + Articolul 55Actualele centrale şi celelalte unităţi cu statut similar îşi încetează activitatea pe măsura infiintarii regiilor autonome şi societăţilor comerciale potrivit prezentei legi. Patrimoniile acestora vor fi transmise entitatilor nou create în conformitate cu hotărîrile guvernului care se vor adopta pentru fiecare caz. + Articolul 56Personalul centralelor desfiinţate, precum şi personalul unităţilor economice de stat transformate în regii autonome şi societăţi comerciale, va fi preluat de acestea din urma. Acest personal, în cazul în care este încadrat cu un salariu mai mic, are dreptul la diferenţa pînă la salariul tarifar avut şi la sporuri de vechime, după caz, timp de 3 luni. Diferenţa se suporta de la bugetul statului. + Articolul 57Înfiinţarea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale potrivit prezentei legi se va face în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acesteia, cu excepţia unităţilor agricole de stat, pentru care termenul este de 9 luni. Toate contractele, autorizaţiile sau alte înscrisuri prin care întreprinderi, instituţii, unităţi economice de stat sau parte din acestea au fost trecute în proprietate privată, concesionate sau închiriate după 22 decembrie 1989, se vor reexamina în conformitate cu prevederile prezentei legi de către Agenţia naţionala pentru privatizare. + Articolul 58Prezenta lege intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României. La împlinirea termenului prevăzut la art. 57 se abroga Legea nr. 5/1978 cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, precum şi la funcţionarea acestora pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, Legea nr. 3/1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice, Legea nr. 14/1971 cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială, precum şi orice alte dispoziţii contrare. De asemenea, pe data prezentei legi se abroga hotărîrile guvernului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea în comerţul interior a societăţilor comerciale pe acţiuni şi a companiilor autonome şi hotărîrea guvernului privind privatizarea unităţilor comerciale sau administrarea acestora în sistemul de comision ori de mandat. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa sa din ziua de 31 iulie 1990. PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUAceastă lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa sa din ziua de 31 iulie 1990. PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILORMARŢIAN DANÎn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial. PREŞEDINTELE ROMÂNIEIION ILIESCU------------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari