LEGE nr. 343 din 17 iulie 2006pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Articolul ILegea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:1. La articolul 7, punctele 7 şi 8 ale alineatului (1) vor avea următorul cuprins:"7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului; c) utilizatorul are opţiunea de a cumpara bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea reziduala exprimată în procente este mai mica sau egala cu diferenţa dintre durata normală de funcţionare maxima şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală de funcţionare maxima, exprimată în procente; d) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit; e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului;8. contract de leasing operational - orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar, care transfera locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile prevăzute la pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului;".2. La articolul 7 alineatul (1), litera a) a punctului 21 va avea următorul cuprins:"a) o persoană fizica este afiliată cu altă persoană fizica, dacă acestea sunt soţ/sotie sau rude până la gradul al III-lea inclusiv. Între persoanele afiliate, preţul la care se transfera bunurile corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;".3. La articolul 12, literele k) şi l) vor avea următorul cuprins:"k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport; l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţa din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;".4. La articolul 12, litera q) se abroga.5. La articolul 12, după litera t) se introduce o noua litera, litera t), cu următorul cuprins:"t) venituri realizate din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice române."6. La articolul 15, după litera k) a alineatului (1) se introduce o noua litera, litera l), cu următorul cuprins:"l) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii."7. La articolul 15, litera f) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:"f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;".8. Articolul 20 va avea următorul cuprins:"Art. 20 - Venituri neimpozabileUrmătoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoană juridică română; b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung, reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit a cesionarii, a retragerii, lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative."9. După articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1, cu următorul cuprins:"Art. 20^1 - Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene (1) După data aderării României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi: a) dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mama, de la o filiala a sa situata într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:1. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari;2. deţine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minima prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului sau permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3; b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:1. are una dintre formele de organizare prevăzute la alin. (4);2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se considera ca are sediul fiscal în afară Uniunii Europene;3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;4. deţine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deţine participaţia minima prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani. (2) Prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice române, respectiv sediilor permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, în legătură cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru. (3) în aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii: a) stat membru - stat al Uniunii Europene; b) filiala dintr-un stat membru - persoana juridică străină al carei capital social include şi participaţia minima prevăzută la alin. (1) lit. a) pct. 2 şi lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană juridică română, respectiv de un sediu permanent din România al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru; c) stat terţ - oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene. (4) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) pct. 1, formele de organizare pentru persoanele juridice străine sunt: a) societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca 'societe anonyme'/'naamloze vennootschap', 'societe en commandite par actions'/'commanditaire vennootschap op aandelen', 'societe privee a responsabilite limitee'/'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite limitee'/'cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite illimitee'/'cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid', 'societe en nom collectif'/'vennootschap onder firma', 'societe en commandite simple'/'gewone commanditaire vennootschap', întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian; b) societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca 'aktieselskab' şi 'anpartsselskab' alte societăţi supuse impozitării, conform legii impozitului pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la 'aktieselskaber'; c) societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca 'Aktiengesellschaft', 'Kommanditgesellschaft auf Aktien', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung', 'Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit', 'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft', 'Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts', şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german; e) societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca 'sociedad anonima', 'sociedad comanditaria por acciones', 'sociedad de responsabilidad limitada', organsime de drept public care funcţionează în baza legii private; alte entităţi constituite conform legii spaniole, supuse impozitului pe profit spaniol ('Impuesto sobre Sociedades'); f) societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca 'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite limitee', 'societes par actions simplifiees', 'societes d'assurances mutuelles', 'caisses d'epargne et de prevoyance', 'societes civiles', care sunt automat supuse impozitului pe profit, 'cooperatives', 'unions de cooperatives', întreprinderi publice industriale şi comerciale, precum şi alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez; g) societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiinţate în baza Legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi de construcţii înfiinţate în baza Legii asociaţiilor de construcţii şi trusturi bancare de economii, înfiinţate în baza Legii trusturilor bancare de economii, 1989; h) societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca 'societa per azioni', 'societa în accomandita per azioni', 'societa a responsabiiita limitată', 'societa cooperative', 'societa di mutua assicurazione', şi entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în principal comercială; i) societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca 'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite limitee', 'societe cooperative', 'societe cooperative organisee comme une societe anonyme', 'association d'assurances mutuelles', 'association d'epargne-pension' 'entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l'Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public', şi alte societăţi constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez; j) societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca 'naamloze vennootschap', 'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'Open commanditaire vennootschap', 'Cooperatie', 'onderlinge waarborgmaatschappij', 'Fonds voor gemene rekening', 'vereniging op cooperatieve grondslag', 'vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt', şi alte societăţi constituite în baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit olandez; k) societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca 'Aktiengesellschaft', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung', 'Versicherungsvereine auf Gegenseitigkeit', 'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften', Betriebe gewerblicher Art von Korperschaften des offentlichen Rechts', 'Sparkassen', şi alte societăţi constituite în baza legii austriece şi supuse impozitului pe profit austriac; l) societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au o formă comercială şi întreprinderile publice înfiinţate în conformitate cu legea portugheză; m) societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca 'osakeyhtyio/aktiebolag', 'osuuskunta/andelslag', 'saastopankki/sparbank' and 'vakuutusyhtio/forsakringsbolag'; n) societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca as 'aktiebolag', 'forsakringsaktiebolag', 'ekonomiska foreningar', 'sparbanker', 'omsesidiga forsakringsboiag'; o) societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; p) societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE , din 8 octombrie 2001, privind Statutul societăţii europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003 , din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE , din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor; q) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca 'akciova spolecnost', 'spolecnost s rucenim omezenym'; r) societăţile înfiinţate în baza legii estoniene, cunoscute ca 'taisuhing', usaldusuhing', 'osauhing', 'aktsiaselts', 'tulundusuhistu'; s) societăţile înfiinţate în baza legii cipriote, cunoscute ca (*), supuse impozitului pe profit cipriot;_____________(*) Textul este în limba greaca. A se vedea imaginea asociata. s) societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca 'akciju sabiedriba', 'sabiedriba ar ierobezotu atbildibu'; t) societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene; t) societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca 'kozkereseti tarsasag', 'beteti tarsasag', 'kozos vallalat', 'korlatolt felelossegu tarsasag', 'reszvenytarsasag', 'egyesules', 'kozhasznu tarsasag', 'szovetkezet'; u) societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca 'Kumpaniji ta' 'Responsabilita Limitată', 'Socjetajiet en commandite li l-kapitai taghhom maqsum f'azzjonijiet'; v) societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca 'spolka akcyjna', 'spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia'; w) societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca 'delniska druzba', 'komanditna druzba', 'druzba z omejeno odgovornostjo'; x) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca 'akciova spolocnost', 'spolocnost' s rucenim obmedzenym', 'komanditna spolocnost'. (5) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/435/CEE privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mama şi filialelor acestora din diferite state membre, amendata prin Directiva 2003/123/CE a Consiliului."10. La articolul 21, litera e) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:"e) cheltuielile de transport şi cazare în ţara şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori;".11. La articolul 21, literele b), c), j) şi k) ale alineatului (3) vor avea următorul cuprins:"b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intra sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea contribuabililor; grădiniţe, crese, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilisti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de cresa acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;................................................................ j) cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant; k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;".12. La articolul 21, literele c), m), p) şi s) ale alineatului (4) vor avea următorul cuprins:"c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majoră, în condiţiile stabilite prin norme;................................................................ m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţa, asistenţa sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora, în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte;................................................................ p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informatiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;................................................................ s) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m)."13. La articolul 22, litera d) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:"d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare şi funcţionare, de către instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţionala a României, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;".14. La articolul 22, literele e) şi f) ale alineatului (1) se abroga.15. La articolul 22, litera h) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:"h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rămâne în sarcina asiguratorului, după deducerea reasigurării;".16. La articolul 22, după litera k) a alineatului (1) se introduce o noua litera, litera l), cu următorul cuprins:"l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautica Civilă Română."17. La articolul 23, alineatele (4) şi (7) vor avea următorul cuprins:"(4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzactionare pe o piaţa reglementată nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului articol................................................................. (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare."18. La articolul 24, alineatul (15) va avea următorul cuprins:"(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fără a lua în calcul amortizarea contabila. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidenţiată în sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată."19. La articolul 27, alineatul (5) va avea următorul cuprins:"(5) Dacă o persoană juridică română deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare la o altă persoană juridică română care transfera active şi pasive către prima persoana juridică, printr-o operaţiune prevăzută la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considera transfer impozabil."20. La articolul 27, alineatul (6) se abroga.21. După articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 27^1, cu următorul cuprins:"Art. 27^1Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizarilor, divizarilor parţiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre ale Uniunii Europene (1) Prevederile prezentului articol se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană. (2) Prevederile prezentului articol se aplică operaţiunilor de fuziune, divizare, divizare parţială, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni în care sunt implicate societăţi din două sau mai multe state membre. (3) În sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:1. fuziune - operaţiunea prin care: a) una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transfera totalitatea activelor şi pasivelor către o alta societate existenta, în schimbul emiterii către participanţii lor a titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi şi, dacă este cazul, al plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective; b) doua sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transfera totalitatea activelor şi pasivelor unei alte societăţi care se înfiinţează, în schimbul emiterii către participanţii lor a unor titluri de participare reprezentând capitalul noii societăţi şi, dacă este cazul, a plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective; c) o societate, în momentul dizolvării fără lichidare, îşi transfera totalitatea activelor şi pasivelor către societatea care deţine toate titlurile de participare ce reprezintă capitalul sau;2. divizare - operaţiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transfera totalitatea activelor şi pasivelor către doua sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proportionalitate, de titluri de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;3. divizare parţială - operaţiunea prin care o societate transfera, fără a fi dizolvată, una sau mai multe ramuri de activitate, către una sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate, lăsând cel puţin o ramura de activitate în compania cedenta, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proportionalitate, titlurile de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;4. active şi pasive transferate - activele şi pasivele societăţii cedente care, în urma fuziunii, divizării sau divizării parţiale, sunt integrate unui sediu permanent al societăţii beneficiare, situat în statul membru al societăţii cedente, şi care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate în calcul la stabilirea bazei de impozitare;5. transfer de active - operaţiunea prin care o societate transfera, fără a fi dizolvată, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activităţii sale către alta societate, în schimbul transferării titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare;6. schimb de acţiuni - operaţiunea prin care o societate dobândeşte o participaţie în capitalul altei societăţi în asa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare în societatea respectiva, în schimbul emiterii către participanţii acesteia din urma, în schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;7. societate cedenta - societatea care îşi transfera activele şi pasivele ori care transfera totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activităţii sale;8. societate beneficiara - societatea care primeşte activele şi pasivele sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societăţii cedente;9. societate achizitionata - societatea în care alta societate deţine o participaţie, în urma unui schimb de titluri de participare;10. societate achizitoare - societatea care achiziţionează o participaţie, din acţiunile unei societăţi, în urma unui schimb de titluri de participare;11. ramura de activitate - totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independenta, adică o entitate capabilă sa funcţioneze prin propriile mijloace;12. societate dintr-un stat membru - orice societate care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are una dintre formele de organizare prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu; b) în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată ca avându-şi sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei încheiate cu un stat terţ privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal în afară Uniunii Europene; c) plăteşte impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei optiuni ori exceptari. (4) Operaţiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenţa dintre preţul de piaţa al elementelor din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor fiscală. (5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică numai dacă compania beneficiara calculează amortizarea şi orice câştig sau pierdere, aferente activelor şi pasivelor transferate, în concordanta cu dispoziţiile care ar fi fost aplicate companiei cedente dacă fuziunea, divizarea sau divizarea parţială nu ar fi avut loc. (6) În cazul în care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabilă de către societatea cedenta şi nu provin de la sediile permanente din străinătate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de deducere, de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România, societatea beneficiara asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente. (7) Referitor la operaţiunile menţionate la alin. (2), în situaţia în care societatea cedenta înregistrează pierdere fiscală, determinata potrivit prezentului titlu, aceasta nu se recuperează de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România. (8) Atunci când o societate beneficiara deţine o participaţie la capitalul societăţii cedente, veniturile societăţii beneficiare provenite din anularea participatiei sale nu se impozitează în cazul în care participaţia societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este mai mare de 15%, respectiv 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009. (9) În cazul schimbului de acţiuni se aplică următoarele: a) atribuirea, în cazul fuziunii, divizării sau al unui schimb de acţiuni, a titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare ori achizitoare unui participant al societăţii cedente sau achiziţionate, în schimbul unor titluri reprezentând capitalul acestei societăţi, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III; b) atribuirea, în cazul divizării parţiale, a titlurilor de participare ale societăţii cedente, reprezentând capitalul societăţii beneficiare, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III; c) dispoziţiile lit. a) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o valoare fiscală mai mare decât valoarea pe care acestea o aveau înainte de fuziune, divizare sau schimb de acţiuni; d) dispoziţiile lit. b) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite şi celor deţinute în compania cedenta o valoare fiscală mai mare decât valoarea titlurilor deţinute la societatea cedenta înainte de divizarea parţială; e) profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioară a titlurilor de participare se impozitează potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului III, după caz; f) expresia valoare fiscală reprezintă valoarea ce este utilizata pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, în scopul determinării venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al societăţii; (10) Dispoziţiile alin. (4)-(9) se aplică şi transferului de active. (11) Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când fuziunea, divizarea, divizarea parţială, transferul de active sau schimbul de acţiuni: a) are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda şi evaziunea fiscală. Faptul ca una dintre operaţiunile prevăzute la alin. (2) nu este îndeplinită din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau rationalizarea activităţilor societăţilor participante la operaţiune, poate constitui o prezumţie ca operaţiunea are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale frauda şi evaziunea fiscală; b) are drept efect faptul ca o societate, implicata sau nu în operaţiune, nu mai îndeplineşte condiţiile necesare reprezentării angajaţilor în organele de conducere ale societăţii, în conformitate cu acordurile în vigoare înainte de operaţiunea respectiva. Aceasta prevedere se aplică în măsura în care în societăţile la care face referire prezentul articol nu se aplică dispoziţiile comunitare care conţin norme echivalente privind reprezentarea angajaţilor în organele de conducere ale societăţii. (12) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizarilor şi transferului activelor şi schimburilor de valori mobiliare între companii ale unor state membre diferite, amendata prin Directiva 2005/19/CE ."22. Articolul 34 va avea următorul cuprins:"Art. 34 - Plata impozitului (1) Plata impozitului se face astfel: a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 35 alin. (1); b) contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a), au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, dacă în prezentul articol nu se prevede altfel. Începând cu anul 2008, aceşti contribuabili urmează să aplice sistemul plăţilor anticipate prevăzut pentru contribuabilii menţionaţi la lit. a). (2) În cazul asocierilor fără personalitate juridică, impozitul datorat de către contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) şi reţinut de către persoana juridică responsabilă se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra părţii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecărui asociat. Persoana responsabilă are obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii. (3) Contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. d) au obligaţia de a declara şi plati impozit pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. (4) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. (5) Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. (6) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) au obligaţia de a declara şi efectua trimestrial plati anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în suma de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determina plăţile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an. (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) nouinfiintati, infiintati în cursul anului precedent sau care, la sfârşitul anului fiscal precedent, înregistrează pierdere fiscală, efectuează plati anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipata. (8) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a), care înregistrează pierdere contabila la sfârşitul unui trimestru, nu mai au obligaţia de a efectua plata anticipata stabilită pentru acel trimestru. (9) Declararea, regularizarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2006, în cazul contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) lit. a), se efectuează până la data de 31 martie 2007. (10) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b) plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egala cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la art. 35 alin. (1). (11) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b), care definitiveaza până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor. (12) Persoanele juridice care încetează sa existe în cursul anului fiscal au obligaţia să depună, prin excepţie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaraţia anuală de impozit pe profit şi sa plătească impozitul până la data depunerii situaţiilor financiare la registrul comerţului. (13) Obligaţiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Impozitul pe profit datorat pentru anul 2006 de către regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi de către societăţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari se declara, se regularizează şi se plăteşte la bugetele locale respective, până la data de 31 martie 2007. Dobânzile/majorările de întârziere şi amenzile înregistrate de către regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi de către societăţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari se datorează şi se plătesc potrivit legii. (14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflaţie necesar pentru actualizarea plăţilor anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, până la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate."23. La articolul 35, alineatul (1) va avea următorul cuprins:"Art. 35 (1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 15 aprilie inclusiv a anului următor."24. Articolul 36 va avea următorul cuprins:"Art. 36 - Declararea şi reţinerea impozitului pe dividende (1) O persoana juridică română care plăteşte dividende către o persoană juridică română are obligaţia sa retina, sa declare şi sa plătească impozitul pe dividende, reţinut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol. (2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română. (3) Impozitul pe dividende care trebuie reţinut se declara sl se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv. (4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană. (5) Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică şi asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investiţii."25. După articolul 38 din capitolul VII al titlului II "Impozitul pe profit" se introduce o noua anexa, cu următorul cuprins:"ANEXALISTA SOCIETĂŢILORla care se face referire în art. 27^1 alin. (3) pct 12 lit. a) a) societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE , din 8 octombrie 2001, privind statutul societăţii europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003 , din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE , din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor; b) societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca 'societe anonyme'/'naamloze vennootsdiap', 'societe en commandite par actions'/'commanditaire vennootschap op aandelen', 'societe privee a responsabilite limitee'/'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite limitee'/'cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite illimitee'/'cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid', 'societe en nom collectif'/'vennootschap onder firma', 'societe en commandite simple'/'gewone commanditaire vennootschap', întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian; c) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca 'akciova spolecnost', 'spolecnost s rucenim omezenym'; d) societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca 'aktieselskab' şi 'anpartsselskab'; alte societăţi supuse impozitării conform legii impozitului pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la 'aktieselskaber'; e) societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca 'Aktiengesellschaft', Kommanditgesellschaft auf Aktien', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung', 'Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit', 'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft', 'Betriebe gewerblidier Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts', şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german; f) societăţile înfiinţate în baza legii estoniene ca 'taisuhing', 'usaldusuhing', 'osauhing', 'aktsiaselts', 'tulundusuhistu'; h) societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca 'sociedad anonima', 'sociedad comanditaria por acciones', 'sociedad de responsabilidad limitada', organisme de drept public care funcţionează în baza legii private; i) societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca 'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite limitee', 'societes par actions simplifiees', 'societes d'assurances mutuelles', 'caisses d'epargne et de prevoyance', 'societes civiles', care sunt automat supuse impozitului pe profit, 'cooperatives', 'unions de cooperatives', întreprinderi publice industriale şi comerciale şi alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez; j) societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiinţate pe baza legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi de construcţii, înfiinţate pe baza legii asociaţiilor de construcţii, şi trusturile bancare de economii, înfiinţate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989; k) societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca 'societa per azioni', 'societa în accomandita per azioni', 'societa a responsibilita limitată', 'societa cooperative', 'societa di mutua assircurazione', şi entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în principal comercială; m) societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca 'akciju sabiedriba', 'sabiedriba ar ierobezotu atbildibu'; n) societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene; o) societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca 'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite limitee', 'societe cooperative', 'societe cooperative organisee comme une societe anonyme', 'association d'assurances mutuelles', 'association d'epargne-pension', 'entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l'Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public', şi alte societăţi constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez; p) societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca 'kozkereseti tarsasag', 'beteti tarsasag', 'kozos vallalat', 'korlatolt felelossegu tarsasag', 'reszvenytarsasag', 'egyesules', 'kozhasznu tarsasag', 'szovetkezet'; q) societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca 'Kumpaniji ta' Responsabilita Limitată', 'Socjetajiet en commandite li l-kapitai taghhom maqsum f'azzjonijiet'; r) societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca 'naamloze vennnootschap', 'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'Open commanditaire vennootschap', 'Cooperatie', 'onderlinge waarborgmaatschappij', 'Fonds voor gemene rekening', 'Vereniging op cooperatieve grondslag', 'vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt', şi alte societăţi constituite în baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit olandez; s) societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca 'Aktiengesellschaft', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung', 'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften'; s) societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca 'spolka akcyjna', 'spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia'; t) societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au forma comercială, precum şi alte entităţi a căror activitate este de natura comercială sau industriala, înregistrate potrivit legii portugheze; t) societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca 'delniska druzba', 'komanditna druzba', 'druzba z omejeno odgovornostjo'; u) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca 'akciova spolocnost', 'spolocnost' s rucenim obmedzenym', 'komanditna spolocnost'; v) societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca 'osakeyhtio/aktiebolag', 'osuuskunta/andelslag', 'saastopankki/sparbank' and 'vakuutusyhtio/forsakringsbolag'; w) societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca 'aktiebolag', 'forsakringsaktiebolag', 'ekonomiska foreningar', 'sparbanker', 'omsesidiga forsakringsbolag'; x) societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord."26. La articolul 42, literele d) şi j) vor avea următorul cuprins:"d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/vaduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat;................................................................ j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul mostenirilor şi donatiilor se aplică reglementările prevăzute la art. 77^1 alin. (2) şi (3);".27. Articolul 43 Va avea următorul cuprins:"Art. 43 - Cotele de impozitare (1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activităţi independente; b) salarii; c) cedarea folosinţei bunurilor; d) investiţii; e) pensii; f) activităţi agricole; g) premii; h) alte surse. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul III."28. La articolul 48, litera a) a alineatului (5) va avea următorul cuprins:"a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);"29. La articolul 48, literele g) şi h) ale alineatului (5) vor avea următorul cuprins:"g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană; h) prima de asigurare voluntara de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;".30. La articolul 48, alineatul (6) va avea următorul cuprins:"(6) Baza de calcul se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale."31. La articolul 52, litera d) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:"d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele menţionate la art. 78 alin. (1) lit. e);".32. La articolul 55, după litera a) a alineatului (4) se introduce o noua litera, litera a^1), cu următorul cuprins:"a^1) tichetele de cresa acordate potrivit legii;".33. La articolul 55, litera k^1) a alineatului (4) va avea următorul cuprins:"k^1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la funcţia de baza;".34. La articolul 57, litera a) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:"a) la locul unde se afla funcţia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:- deducerea personală acordată pentru luna respectiva;- cotizatia sindicala plătită în luna respectiva;- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului sa nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;".35. La articolul 57, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:"(2^1) În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se retine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afară funcţiei de baza la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit."36. La articolul 57, alineatul (4) va avea următorul cuprins:"(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entitatilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii."37. După articolul 58 se introduce un nou articol, articolul 58^1, cu următorul cuprins:"Art. 58^1 - Deducerea sumelor economisite, potrivit legii, privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativContribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obţinute la funcţia de baza, cheltuielile efectuate pentru economisire în sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare, în limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligaţia acordării acestei deduceri revine organului fiscal competent şi procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice."38. La articolul 60, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:"(3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentantele organismelor internaţionale ori reprezentantele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, sa îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată şi comunicată organului fiscal competent. (4) Persoana fizica, juridică sau orice alta entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3)."39. La articolul 65, literele c) şi e) ale alineatului (1) vor avea următorul cuprins:"c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar, calificat astfel de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi părţile sociale;................................................................ e) venituri din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice."40. La articolul 65, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) Sunt neimpozabile următoarele venituri din dobânzi: a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente; b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat şi obligaţiunilor municipale; c) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza Legii nr. 541/2002, cu modificările şi completările ulterioare."41. La articolul 65, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:"(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzactionare a acţiunilor emise de Fondul «Proprietatea» de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare."42. La articolul 66, alineatele (1) şi (4) vor avea următorul cuprins:"Art. 66 (1) Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitiva/negativa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente tranzacţiei. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, preţul de cumpărare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determina ca diferenţa între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu costurile aferente tranzacţiei................................................................. (4) Determinarea câştigului potrivit alin. (1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi."43. La articolul 66, alineatul (4^1) se abroga.44. La articolul 66, alineatele (5) şi (6) vor avea următorul cuprins:"(5) Câştigul net anual se determina ca diferenţa între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv, ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise. Câştigul net anual se calculează pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. (6) Pentru tranzacţiile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise, fiecare intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii: a) calcularea câştigului anual/pierderii anuale pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil; b) transmiterea informaţiilor privind câştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plata anticipata, în forma scrisă către acesta, până la data de 28 februarie a anului următor celui pentru care se face calculul."45. La articolul 66, după alineatul (6) se introduc doua noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:"(7) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni, în momentul încheierii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului. Câştigul net anual se determina ca diferenţa între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv din astfel de operaţiuni. Câştigul net anual se calculează pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. Pentru tranzacţiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii: a) calcularea câştigului anual/pierderii anuale pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil; b) transmiterea informaţiilor privind câştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plata anticipata, în forma scrisă către acesta, până la data de 28 februarie a anului următor celui pentru care se face calculul. (8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice reprezintă excedentul distributiilor în bani sau în natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare."46. Articolul 67 va avea următorul cuprins:"Art. 67 - Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv. (2) Veniturile sub forma de dobânzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, începând cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobânzi, impozitul se calculează şi se retine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a căror scadenta este începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobânzi se aplică cota de impozit de la data constituirii. (3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel: a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cota de 1%, impozitul reţinut constituind plata anticipata în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului reprezentând plata anticipata revine intermediarilor, societăţilor de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau altor plătitori de venit, după caz, la fiecare tranzacţie. Impozitul calculat şi reţinut la sursa se virează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursa, reprezentând plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel:1. prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mica de 365 de zile de la data dobândirii;2. prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii; b) în cazul câştigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societăţilor închise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine dobânditorului. Calculul şi reţinerea impozitului de către dobanditor se efectuează la momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului, la fiecare tranzacţie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi/sau în registrul asociaţilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor, după caz, indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu eşalonat; c) câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind plata anticipata în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz. Impozitul calculat şi reţinut, reprezentând plata anticipata, se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursa, reprezentând plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (7); d) venitul impozabil obţinut din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi reţinut la sursa se virează până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori. (4) Pierderile rezultate din tranzacţiile cu părţi sociale şi valori mobiliare, în cazul societăţilor închise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează şi nu se reportează. (5) Pierderile rezultate din tranzacţionarea titlurilor de valoare, altele decât cele prevăzute la alin. (4), înregistrate în cursul anului fiscal, se compensează la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeaşi natura realizate din tranzacţionarea titlurilor de valoare, altele decât cele prevăzute la alin. (4), în cursul anului respectiv. Dacă în urma acestei compensări rezultă o pierdere anuală, aceasta nu se reportează. (6) Pierderile rezultate din operaţiuni de vânzare/cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, înregistrate în cursul anului fiscal, se compensează la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeaşi natura realizate în cursul anului respectiv. Dacă în urma acestei compensări rezultă o pierdere anuală, aceasta nu se reportează. (7) Impozitul anual de recuperat, prevăzut la alin. (3) lit. a) şi d), se stabileşte de organul fiscal competent ca diferenţa între impozitul reprezentând plati anticipate efectuate în cursul anului şi impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate, în termenul şi condiţiile stabilite de lege. (8) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare."47. Articolul 67^1 se abroga.48. Articolul 68 va avea următorul cuprins:"Art. 68Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat."49. Articolul 69 va avea următorul cuprins:"Art. 69 - Stabilirea venitului impozabil lunar din pensiiVenitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizica."50. La articolul 70, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:"(8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se retine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit."51. La articolul 71, după litera c) se introduce o noua litera, litera d), cu următorul cuprins:"d) valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arenda, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industriala sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare, începând cu data de 1 ianuarie 2008."52. La articolul 74, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:"(2) Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă prevăzută la art. 71, pentru care venitul se determina pe bază de norma de venit, are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent, până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul unei activităţi pe care contribuabilul începe sa o desfăşoare după data de 15 mai, declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe sa desfăşoare activitatea. (3) În cazul unui contribuabil care determina venitul net din activităţi agricole pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, acesta este obligat să efectueze plati anticipate, aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la termenele prevăzute la art. 82 alin. (3). Plăţile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent, care va emite o decizie de impunere anuală."53. La articolul 74, după alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:"(4) În cazul contribuabililor care realizează venituri băneşti din agricultura, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vândute către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industriala sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare, impozitul se calculează prin reţinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, începând cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final. (5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileşte prin norme care se emit de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice."54. La articolul 77, alineatul (4) va avea următorul cuprins:"(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singura zi."55. Articolul 77^1 va avea următorul cuprins:"Art. 77^1 - Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal (1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel: a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv. (2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri: a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale; b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi. (3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembramintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbatuta şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizarii procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. (4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarata de părţi în actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. În cazul în care valoarea declarata este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta valoare. (5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o dată pe an, expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. (6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va incasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se va realiza printr-o hotărâre judecătorească, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va incasa de către instanţele judecătoreşti la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului. (7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se distribuie astfel: a) cota de 40% se face venit la bugetul consolidat; b) cota de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se afla bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării; c) cota de 10% se face venit la bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru îndeplinirea activităţii de publicitate imobiliară. (8) Procedura de calculare, încasare şi virare a impozitului perceput în condiţiile alin. (1) şi (3), precum şi obligaţiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România."56. Articolul 77^2 va avea următorul cuprins:"Art. 77^2 - Rectificarea impozituluiÎn cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se constata erori sau omisiuni în calcularea şi încasarea impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3), notarul public va comunică organului fiscal competent aceasta situaţie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnaţi la art. 77^1 alin. (1) şi (3), în vederea încasării impozitului. Răspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronată a impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3) este angajata numai în cazul în care se dovedeşte ca neincasarea integrală sau parţială este imputabilă notarului public care, cu intenţie, nu şi-a îndeplinit aceasta obligaţie."57. La articolul 78, după litera d) a alineatului (1) se introduce o noua litera, litera e), cu următorul cuprins:"e) venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele care sunt impozitate conform cap. II şi conform opţiunii exercitate de către contribuabil. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris, în momentul încheierii fiecărei/fiecărui convenţii/contract civil şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza acestei/acestui convenţii/contract."58. La articolul 81, alineatul (3) va avea următorul cuprins:"(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, odată cu declaraţia privind venitul realizat, şi declaraţia estimativă de venit."59. La articolul 82, alineatele (2), (3) şi (5) vor avea următorul cuprins:"(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luându-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel: a) pe baza contractului încheiat între părţi; sau b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit opţiunii. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din ziua precedenta celei în care se efectuează impunerea. (3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activităţi agricole, potrivit art. 72 şi 73, datorează plati anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în doua rate egale, astfel : 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv................................................................. (5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusa o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%, prevăzută la art. 43 alin. (1)."60. Articolul 83 va avea următorul cuprins:"Art. 83 - Declaraţia privind venitul realizat (1) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole determinate în sistem real au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursa şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere. (2) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi pentru câştigul net anual/pierderea neta anuală, generata de: a) tranzacţii cu titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise; b) operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen. (3) Nu se depun declaraţii privind venitul realizat, pentru următoarele categorii de venituri: a) venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii de venit estimativ în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii; b) venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60; c) venituri din investiţii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finala; d) venituri din pensii; e) venituri din activităţi agricole a căror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4); f) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare; g) venituri din alte surse."61. La articolul 84, alineatele (1)-(3) vor avea următorul cuprins:"Art. 84 (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/câştigul net anual din anul fiscal respectiv, cu excepţia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a). (2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare, câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, pentru susţinerea entitatilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii. (3) Organul fiscal competent are obligaţia calculării, reţinerii şi virarii sumei reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe: a) venitul net anual impozabil; b) câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare; c) câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen."62. La articolul 86, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia sa încheie contracte de asociere în forma scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la: a) părţile contractante; b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei; c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi; d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia; e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice; f) condiţiile de încetare a asocierii. Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie. Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat."63. La articolul 89, alineatul (3) va avea următorul cuprins:"(3) Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursa, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligaţia sa declare şi sa plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un împuternicit, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."64. La articolul 91, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:"(3^1) După data aderării României la Uniunea Europeană, pentru veniturile din economii, definite la art. 124^5 , obţinute de persoanele fizice rezidente din acele state membre care au perioada de tranzitie specificată la art. 124^9 , se aplică metoda de eliminare a dublei impuneri, prevăzută la art. 124^14 alin. (2)."65. Articolul 93 va avea următorul cuprins:"Art. 93 - Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursa (1) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursa a impozitelor, sunt obligaţi sa calculeze, sa retina, sa vireze şi sa declare impozitul reţinut la sursa, până la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul titlu. (2) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursa a impozitelor, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat. (3) Fac excepţie de la termenul prevăzut la alin. (2) şi au obligaţia depunerii declaraţiei, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat, următorii: a) plătitorii de venituri din activităţile independente prevăzute la art. 52; b) plătitorii de venituri din salarii, în legătură cu veniturile din salarii plătite contribuabililor, care nu au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la alin. (2) şi pentru care obligaţiile declarative sunt prevăzute la art. 59; c) plătitorii de venituri din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, pentru care impozitul pe venit se retine la sursa."66. Articolul 95 va avea următorul cuprins:"Art. 95 - Definitivarea impunerii pe anul 2006Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat în anul fiscal 2006 se va elabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice."67. La articolul 103, litera a) va avea următorul cuprins:"a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţa şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;".68. Articolul 107 va avea următorul cuprins:"Art. 107 - Cota de impozitareCota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009."69. După articolul 107 se introduce un nou articol, articolul 107 1 , cu următorul cuprins:"Art. 107^1 - Impunerea microintreprinderilor care realizează venituri mai mari de 100.000 euroPrin excepţie de la prevederile art. 109 alin. (2) şi (3), dacă, în cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plati impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita prevăzută în acest articol, fără a se datora majorări de întârziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentând impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal."70. La articolul 115, după litera p) a alineatului (1) se introduce o noua litera, litera q), cu următorul cuprins:"q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice române reprezintă suma excedentului distributiilor în bani sau în natura care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare."71. La articolul 116, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute: a) 10% pentru veniturile din dobânzi şi redevenţe, dacă beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoană juridică rezidenţă într-un stat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru. Aceasta cota de impunere se aplică în perioada de tranzitie, de la data aderării României la Uniunea Europeană şi până la data de 31 decembrie 2010, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să deţină minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor; b) 20% pentru veniturile obţinute din jocuri de noroc, prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. p); c) 16% în cazul oricăror alte venituri impozabile obţinute din România, asa cum sunt enumerate la art. 115, cu excepţia veniturilor din dobânzile obţinute de la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit şi instrumentele de economisire dobândite anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care se aplică cota de impozit de la data constituirii/dobândirii."72. La articolul 116, alineatul (3) se abroga.73. La articolul 116, alineatul (5) va avea următorul cuprins:"(5) Impozitul se calculează, respectiv se retine în momentul plăţii venitului şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se retine şi se vărsa, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, valabil în ziua reţinerii impozitului pentru nerezidenti. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara şi se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv."74. La articolul 116, după alineatul (5) se introduc doua noi alineate, alineatele (5^1) şi (5^2), cu următorul cuprins:"(5^1) Pentru veniturile sub forma de dobânzi la depozitele la termen, certificate de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte instituţii de credit autorizate şi situate în România, impozitul se calculează şi se retine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul certificatelor de depozit şi al instrumentelor de economisire. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării.(5^2) Modul de determinare şi/sau declarare a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică română va fi stabilit prin norme."75. La articolul 117, literele a), c), g) şi h) vor avea următorul cuprins:"a) dobânzile la depozitele la vedere/conturi curente;................................................................ c) dobânda la instrumente/titluri de creanta emise de societăţile comerciale române, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzacţionate pe o piaţa de valori mobiliare reglementată de autoritatea în domeniu a statului în care se afla aceasta piaţa şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliată a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;................................................................ g) veniturile persoanelor juridice străine care desfăşoară în România activităţi de consultanţa în cadrul unor acorduri de finanţare gratuita, încheiate de Guvernul României/autorităţi publice cu alte guverne/autorităţi publice sau organizaţii internaţionale guvernamentale sau neguvernamentale; h) după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele plătite de o întreprindere, care este persoana juridică română, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru sau unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15% din titlurile de participare la întreprinderea persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului. Condiţia de deţinere minima va fi de 10% începând cu anul 2009. Condiţiile în care se aplică aceste prevederi, referitoare la tipurile de întreprinderi din statele membre către care se fac plăţile de dividende şi definitia termenului stat membru, sunt prevăzute la art. 20^1."76. La articolul 117, după litera h) se introduc doua noi litere, literele i) şi j), cu următorul cuprins:"i) după data aderării României la Uniunea Europeană, veniturile din economii sub forma plăţilor de dobânda, asa cum sunt definite la art. 124^5, obţinute din România de persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit; j) începând cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobânzi sau redevenţe, asa cum sunt definite la art. 124^19, obţinute din România de persoane juridice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redeventelor deţine minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor."77. La articolul 118, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul sau de rezidenţă. În cazul în care certificatul de rezidenţă fiscală nu se prezintă în acest termen, se aplică prevederile titlului V. În momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie, în condiţiile în care certificatul de rezidenţă fiscală menţionează că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţă fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenţia de evitare a dublei impuneri, pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România. Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimba condiţiile de rezidenţă."78. La articolul 119, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:"(1^1) După data aderării României la Uniunea Europeană, plătitorii de venituri sub forma dobânzilor au obligaţia să depună o declaraţie informativa referitoare la plăţile de astfel de venituri făcute către persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene. Declaraţia se depune până la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului curent, pentru informaţii referitoare la plăţile de dobânzi făcute în cursul anului precedent. Modelul şi conţinutul declaraţiei informative, precum şi procedura de declarare a veniturilor din dobânzile realizate din România de către persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice, de către Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."79. După articolul 124 se introduce capitolul III "Modul de impozitare a veniturilor din economii obţinute din România de persoane fizice rezidente în state membre şi aplicarea schimbului de informaţii în legătură cu această categorie de venituri", cu saptesprezece noi articole, articolele 124^1 - 124^17, cu următorul cuprins:"CAPITOLUL IIIModul de impozitare a veniturilor din economii obţinute din Româniade persoane fizice rezidente în state membre şi aplicarea schimbuluide informaţii în legătură cu această categorie de venituriArt. 124^1 - Definitia beneficiarului efectiv (1) În sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se înţelege orice persoană fizica ce primeşte o plata de dobânda sau orice persoană fizica pentru care o plata de dobânda este garantată, cu excepţia cazului când aceasta persoana dovedeşte ca plata nu a fost primită sau garantată pentru beneficiul sau propriu, respectiv atunci când: a) acţionează ca un agent plătitor, în înţelesul art. 124^3 alin. (1); sau b) acţionează în numele unei persoane juridice, al unei entităţi care este impozitată pe profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor, al unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE , din 20 decembrie 1985, privind coordonarea dispoziţiilor legale, de reglementare şi administrare privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), sau în numele unei entităţi la care se face referire la art. 124^3 alin. (2), iar în acest din urmă caz, dezvaluie numele şi adresa acelei entităţi operatorului economic care efectuează plata dobânzii şi operatorul transmite aceste informaţii autorităţii competente a statului membru în care este stabilită entitatea; sau c) acţionează în numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv şi dezvaluie agentului plătitor identitatea acelui beneficiar efectiv, în conformitate cu art. 124^2 alin. (2). (2) Atunci când un agent plătitor are informaţii care arata ca persoana fizica ce primeşte o plata de dobânda sau pentru care o plata de dobânda este garantată, poate să nu fie beneficiarul efectiv, iar atunci când nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b) nu se aplică acelei persoane fizice, se vor lua măsuri rezonabile pentru stabilirea identităţii beneficiarului efectiv, conform prevederilor 124^2 alin. (2). Dacă agentul plătitor nu poate identifica beneficiarul efectiv, va considera persoana fizica în discuţie drept beneficiar efectiv.Art. 124^2 - Identitatea şi determinarea locului de rezidenţă a beneficiarilor efectivi (1) România va adopta şi va asigura aplicarea pe teritoriul sau a procedurilor necesare, care să permită agentului plătitor sa identifice beneficiarii efectivi şi locul lor de rezidenţă, în scopul aplicării prevederilor art. 124^7 - 124^11. Aceste proceduri trebuie să fie în conformitate cu cerinţele minime prevăzute la alin. (2) şi (3). (2) Agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv în funcţie de cerinţele minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dobânzii, la data începerii relatiei, astfel: a) pentru relaţiile contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele şi adresa sa, prin utilizarea informaţiilor de care dispune, în special conform reglementărilor în vigoare din statul sau de stabilire şi dispoziţiilor Directivei 91/308/CEE , din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spalarii banilor; b) în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenta relaţiilor contractuale, începând cu data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, constând în nume, adresa şi, dacă exista, numărul fiscal de identificare, atribuit de către statul membru de rezidenţă pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul efectiv. Dacă adresa nu apare nici în pasaport, nici în cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilită pe baza oricărui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Dacă numărul fiscal de identificare nu este menţionat în pasaport, în cardul de identitate oficial sau în oricare alt document doveditor de identitate, incluzând, posibil, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul efectiv, identitatea să se va completa prin menţionarea datei şi a locului naşterii, stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial. (3) Agentul plătitor stabileşte rezidenţă beneficiarului efectiv, pe baza cerinţelor minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dobânzii la data începerii relatiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se considera ca rezidenţă se afla în ţara în care beneficiarul efectiv îşi are adresa permanenta: a) în cazul relaţiilor contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili rezidenţă beneficiarului efectiv pe baza informaţiilor de care dispune, în special ca urmare a reglementărilor în vigoare în statul sau de stabilire şi a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE ; b) în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenta relaţiilor contractuale, începând cu data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili rezidenţă beneficiarului efectiv pe baza adresei menţionate în pasaport, în cardul de identitate oficial sau, dacă este necesar, pe baza oricărui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, şi în concordanta cu următoarea procedura: pentru persoanele fizice care prezintă pasaportul sau cardul de identitate oficial emis de către un stat membru şi care declara ele însele ca sunt rezidente într-o ţara terta, rezidenţă lor va fi stabilită prin intermediul unui certificat de rezidenţă fiscală, emis de o autoritate competentă a tarii terţe în care persoana fizica a declarat ca este rezident. În lipsa prezentării acestui certificat, se considera ca rezidenţă este situata în statul membru care a emis pasaportul sau un alt document de identitate oficial.Art. 124^3 - Definitia agentului plătitor (1) În sensul prezentului capitol, se înţelege prin agent plătitor orice operator economic care plăteşte dobânda sau garantează plata dobânzii pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent dacă operatorul este debitorul creanţei care produce dobânda sau operatorul însărcinat de către debitor sau de către beneficiarul efectiv cu plata dobânzii sau cu garantarea plăţii de dobânda. (2) Orice entitate stabilită într-un stat membru către care se plăteşte dobânda sau pentru care plata este garantată în beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerată agent plătitor, la momentul plăţii sau garantarii unei astfel de plati. Prezenta prevedere nu se va aplica dacă operatorul economic are motive sa creadă, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, ca: a) este o persoană juridică, cu excepţia celor prevăzute la alin. (5); sau b) profitul sau este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau c) este un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE . Un operator economic care plăteşte dobânda sau garantează plata dobânzii pentru o astfel de entitate stabilită în alt stat membru şi care este considerată agent plătitor, în temeiul prezentului alineat, va comunică numele şi adresa entitatii şi suma totală a dobânzii plătite sau garantate entitatii autorităţii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite mai departe aceste informaţii autorităţii competente din statul membru unde este stabilită entitatea. (3) Entitatea prevăzută la alin. (2) poate totuşi sa aleagă să fie tratata, în scopul aplicării prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, asa cum acesta este prevăzut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilităţi face obiectul unui certificat emis de statul membru în care entitatea este stabilită, certificat care este prezentat operatorului economic de către entitate. România va elabora norme în ceea ce priveşte aceasta opţiune ce poate fi exercitată de entitatile stabilite pe teritoriul sau. (4) Atunci când operatorul economic şi entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliţi în România, România va lua măsurile necesare pentru a da asigurări ca acea entitate îndeplineşte prevederile prezentului capitol atunci când acţionează ca agent plătitor. (5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt: a) în Finlanda: avoinyhtio (y) şi kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag şi kommanditbolag; b) în Suedia: handelsbolag (HB) şi kommanditbolag (KB).Art. 124^4 - Definitia autorităţii competenteÎn sensul prezentului capitol, se înţelege prin autoritate competentă: a) pentru România - Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală; b) pentru ţările terţe - autoritatea competentă definită pentru scopul convenţiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, în lipsa acestora, oricare alta autoritate competentă pentru emiterea certificatelor de rezidenţă fiscală.Art. 124^5 - Definitia plăţii dobânzilor (1) În sensul prezentului capitol, prin plata dobânzii se înţelege: a) dobânda plătită sau înregistrată în cont, referitoare la creanţele de orice natura, fie ca este garantată sau nu de o ipoteca ori de o clauza de participare la beneficiile debitorului, şi, în special, veniturile din obligaţiuni guvernamentale şi veniturile din obligaţiuni de stat, inclusiv primele şi premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligaţiuni sau titluri de creanta; penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate plati de dobânzi; b) dobânzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea creanţelor, prevăzute la lit. a); c) venitul provenit din plăţile dobânzilor fie direct, fie prin intermediul unei entităţi prevăzute la art. 124^3 alin. (2), distribuit prin:- organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE ;- entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 124^3 alin. (3);- organisme de plasament colectiv stabilite în afară sferei teritoriale prevăzute la art. 124^6; d) venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea acţiunilor ori unităţilor în următoarele organisme şi entităţi, dacă aceste organisme şi entităţi investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau entităţi la care se face referire mai jos, mai mult de 40% din activele lor în creanţe de natura celor prevăzute la lit. a), cu condiţia ca acest venit sa corespundă câştigurilor care, direct sau indirect, provin din plăţile dobânzilor care sunt definite la lit. a) şi b). Entitatile la care se face referire sunt:- organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE ;- entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 124^3 alin. (3);- organisme de plasament colectiv stabilite în afară sferei teritoriale prevăzute la art. 124^6. (2) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. c) şi d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie cu privire a proporţia veniturilor care provin din plati de dobânzi, suma totală a venitului va fi considerată plata de dobânda. (3) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie privind procentul activelor investite în creanţe, în acţiuni sau în unităţi, acest procent este considerat a fi superior celui de 40%. Atunci când nu se poate determina suma venitului realizat de beneficiarul efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursarii sau răscumpărării acţiunii ori unităţilor. (4) Atunci când dobânda, asa cum este prevăzută la alin. (1), este plătită sau creditata într-un cont deţinut de o entitate prevăzută la art. 124^3 alin. (2), aceasta entitate nefiind beneficiara opţiunii prevăzute la art. 124^3 alin. (3), dobânda respectiva va fi considerată ca plata de dobânda de către aceasta entitate. (5) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. b) şi d), România cere agenţilor plătitori situaţi pe teritoriul ei sa anualizeze dobânda peste o anumită perioada de timp, care nu poate depăşi un an, şi sa trateze aceste dobânzi anualizate ca plati de dobânda, chiar dacă nicio cesiune, răscumpărare sau rambursare nu intervine în decursul acestei perioade. (6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c) şi d), România va exclude din definitia plăţii dobânzii orice venit menţionat în prevederile legate de organisme sau entităţi stabilite pe teritoriul lor, unde investiţia acestor entităţi în creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele lor. În acelaşi fel, prin derogare de la alin. (4), România va exclude din definitia plăţii dobânzii prevăzute la alin. (1) plata dobânzii sau creditarea într-un cont al unei entităţi prevăzute la art. 124^3 alin. (2), care nu beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 124^3 alin. (3) şi este stabilită pe teritoriul României, în cazul în care investiţia acestei entităţi în creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele sale. Exercitarea acestei optiuni de către România implica legătură cu alte state membre. (7) Începând cu data de 1 ianuarie 2011, procentul prevăzut la alin. (1) lit. d) şi la alin. (3) va fi de 25%. (8) Procentele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi la alin. (6) sunt determinate în funcţie de politica de investiţii, asa cum este definită în regulile de finanţare sau în documentele constitutive ale organismelor ori entitatilor, iar în lipsa acestora, în funcţie de componenta reală a activelor acestor organisme sau entităţi.Art. 124^6 - Sfera teritorialăPrevederile acestui capitol se aplică dobânzilor plătite de către un agent plătitor stabilit în teritoriul în care Tratatul de instituire a Comunităţii Europene se aplică pe baza art. 299.Art. 124^7 - Informaţiile comunicate de un agent plătitor (1) Atunci când beneficiarul efectiv este rezident într-un stat membru, altul decât România, unde este agentul plătitor, informaţiile minime pe care agentul plătitor trebuie să le comunice autorităţii competente din România sunt următoarele: a) identitatea şi rezidenţă beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 124^2; b) numele şi adresa agentului plătitor; c) numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în lipsa acestuia, identificarea creanţei generatoare de dobânda; d) informaţii referitoare la plata dobânzii, în conformitate cu alin. (2). (2) Conţinutul minim de informaţii referitoare la plata dobânzii, pe care agentul plătitor trebuie să le comunice, va face distincţia dintre următoarele categorii de dobânda şi va indica: a) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a): suma dobânzii plătite sau creditate; b) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. b) şi d): fie suma dobânzii sau a venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare sau rambursare; c) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. c): fie suma venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a distribuţiei; d) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (4): suma dobânzii care revine fiecărui membru din entitatea prevăzută la art. 124^3 alin. (2), care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 124^1 alin. (1); e) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. b) şi d): suma dobânzii anualizate. (3) România va limita informaţiile care privesc plăţile de dobânzi ce urmează a fi raportate de către agentul plătitor la informaţia referitoare la suma totală a dobânzii sau a venitului şi la suma totală a veniturilor obţinute din cesiune, răscumpărare sau rambursare.Art. 124^8 - Schimbul automat de informaţii (1) Autoritatea competenţa din România va comunică autorităţii competente din statul membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv informaţiile prevăzute la art. 124^7. (2) Comunicarea de informaţii are un caracter automat şi trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an, în decursul a 6 luni următoare sfarsitului anului fiscal, pentru toate plăţile de dobânda efectuate în cursul acestui an. (3) Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu cele ale cap. V din prezentul titlu, cu excepţia prevederilor art. 124^35.Art. 124^9 - Perioada de tranzitie pentru trei state membre (1) În cursul unei perioade de tranzitie, începând cu data la care se face referire la alin. (2) şi (3), Belgia, Luxemburg şi Austria nu sunt obligate să aplice prevederile privind schimbul automat de informaţii în ceea ce priveşte veniturile din economii. Totuşi, aceste tari au dreptul sa primească informaţii de la celelalte state membre. În cursul perioadei de tranzitie, scopul prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectivă a veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânda efectuate într-un stat membru în favoarea beneficiarilor efectivi, care sunt persoane fizice rezidente fiscal în alt stat membru. (2) Perioada de tranzitie se va termina la sfârşitul primului an fiscal încheiat care urmează după definitivarea ultimului dintre următoarele evenimente: a) data de intrare în vigoare a acordului dintre Comunitatea Europeană, după decizia în unanimitate a Consiliului, şi Confederatia Elvetiana, Principatul Liechtenstein, Republica San Marino, Principatul Monaco şi Principatul Andorra, care prevede schimbul de informaţii la cerere, asa cum este definit în Modelul Acordului OECD privind schimbul de informaţii în materie fiscală, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit în continuare Modelul Acordului OECD, în ceea ce priveşte plăţile de dobânda, asa cum sunt definite în prezentul capitol, efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul acestor tari către beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul pentru care se aplică prezentul capitol, în plus faţă de aplicarea simultană de către aceste tari a unei reţineri la sursa cu o cota definită pentru perioadele corespunzătoare prevăzute la art. 124^10; b) data la care Consiliul se invoieste, în unanimitate, ca Statele Unite ale Americii sa schimbe informaţii, la cerere, în conformitate cu Modelul Acordului OECD, în ceea ce priveşte plăţile de dobânzi efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul lor către beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul în care se aplică prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii. (3) La sfârşitul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg şi Austria sunt obligate să aplice prevederile privind efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii, prevăzute la art. 124^7 şi 124^8, şi sa înceteze aplicarea perceperii unei reţineri la sursa şi a venitului distribuit, reglementate la art. 124^10 şi 124^11. Dacă, în decursul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg şi Austria aleg aplicarea prevederilor privind efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii, prevăzut la art. 124^7 şi 124^8, atunci nu se vor mai aplica nici reţinerea la sursa, nici partajarea venitului, prevăzute la art. 124^10 şi 124^11.Art. 124^10 - Reţinerea la sursa (1) În decursul perioadei de tranzitie prevăzute la art. 124^9, atunci când beneficiarul efectiv al dobânzii este rezident într-un stat membru, altul decât cel în care agentul plătitor este stabilit, Belgia, Luxemburg şi Austria vor percepe o reţinere la sursa de 15% în primii 3 ani ai perioadei de tranzitie (1 iulie 2005 - 30 iunie 2008), de 20% în timpul următorilor 3 ani (1 iulie 2008 - 30 iunie 2011) şi de 35% pentru următorii ani (începând cu 1 iulie 2011). (2) Agentul plătitor va percepe o reţinere la sursa după cum urmează: a) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a): la suma dobânzii plătite sau creditate; b) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. b) sau d): la suma dobânzii sau venitului prevăzute/prevăzut la aceste litere sau prin perceperea unui efect echivalent care să fie suportat de primitor pe suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare şi rambursare; c) în cazul plăţii de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. c): pe suma venitului prevăzut la respectivul alineat; d) în cazul plăţii de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (4): pe suma dobânzii care revine fiecărui membru al entitatii la care s-a făcut referire la art. 124^3 alin. (2), care îndeplineşte condiţiile art. 124^1 alin. (1); e) atunci când un stat membru exercita opţiunea prevăzută la art. 124^5 alin. (5): pe suma dobânzii anualizate. (3) În scopul aplicării prevederilor alin. (2) lit. a) şi b), reţinerea la sursa este percepută la pro-rata pentru perioada de deţinere a creanţei de către beneficiarul efectiv. Dacă agentul plătitor nu este în măsura sa determine perioada de deţinere pe baza informaţiilor de care dispune, se considera ca beneficiarul efectiv a deţinut creanta pe toată perioada de existenta, dacă beneficiarul nu furnizează o dovadă a datei de achiziţie. (4) Perceperea unei reţineri la sursa de statul membru al agentului plătitor nu împiedica statul membru de rezidenţă fiscală a beneficiarului efectiv sa impoziteze venitul, conform legii sale naţionale, prin respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunităţii Europene. (5) În decursul perioadei de tranzitie, statele membre care percep reţinerea la sursa pot prevedea ca un agent operator care plăteşte dobânda sau garantează dobânda pentru o entitate prevăzută la art. 124^3 alin. (2) lit. c) stabilită în alt stat membru să fie considerat ca fiind agent plătitor în locul entitatii şi va percepe reţinerea la sursa pentru aceasta dobânda, dacă entitatea nu a acceptat formal numele şi adresa sa şi suma totală a dobânzii care îi este plătită sau garantată, care să fie comunicată conform ultimului paragraf al art. 124^3 alin. (2) lit. c).Art. 124^11 - Distribuirea venitului (1) Statele membre care aplica o reţinere la sursa, conform art. 124^10 alin. (1), vor retine 25% din venitul lor şi vor transfera 75% din venit statului membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv al dobânzii. (2) Statele membre care aplica o reţinere la sursa, conform art. 124^10 alin. (5), vor retine 25% din venitul lor şi vor transfera 75% altor state membre, proporţional cu transferurile efectuate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1). (3) Aceste transferuri vor avea loc nu mai târziu de 6 luni de la sfârşitul anului fiscal al statului membru al agentului plătitor, în cazul alin. (1), sau al statului membru al operatorului economic, în cazul alin. (2).Art. 124^12 - Excepţii de la sistemul de reţinere la sursa (1) Statele membre care percep o reţinere la sursa, conform art. 124^10, prevăd una sau doua dintre următoarele proceduri, permitand beneficiarului efectiv sa ceara ca o asemenea reţinere sa nu fie aplicată: a) o procedură care permite beneficiarului efectiv sa autorizeze în mod expres agentul plătitor sa comunice informaţiile, în conformitate cu art. 124^7 şi 124^8. Aceasta autorizaţie acoperă toate dobânzile plătite beneficiarului efectiv de către respectivul agent plătitor. În acest caz se aplică prevederile art. 124^8; b) o procedură care garantează ca reţinerea la sursa nu va fi percepută atunci când beneficiarul efectiv prezintă agentului sau plătitor un certificat emis în numele sau de autoritatea competentă a statului sau de rezidenţă fiscală, în concordanta cu prevederile alin. (2). (2) La cererea beneficiarului efectiv, autoritatea competentă a statului membru de rezidenţă fiscală va emite un certificat care indica: a) numele, adresa şi numărul de identificare fiscală sau alt număr ori, în lipsa acestuia, data şi locul naşterii beneficiarului efectiv; b) numele şi adresa agentului plătitor; c) numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în lipsa acestuia, identificarea garanţiei. (3) Acest certificat este valabil pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 ani. Certificatul va fi emis fiecărui beneficiar efectiv care îl solicita, în termen de doua luni de la solicitare.Art. 124^13 - Măsuri luate de România pentru efectuarea schimbului de informaţii cu statele care au perioada de tranzitie la impunerea economiilorProcedura administrării acestui capitol în relaţia cu cele 3 state care au perioada de tranzitie în aplicarea prevederilor acestui capitol se va stabili prin hotărâre a Guvernului, elaborata în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe.Art. 124^14 - Eliminarea dublei impuneri (1) România asigura pentru beneficiarii efectivi rezidenţi eliminarea oricărei duble impuneri care ar putea rezultă din perceperea reţinerii la sursa în ţările care au perioada de tranzitie, prevăzute la art. 124^9, în concordanta cu prevederile alin. (2). (2) România restituie beneficiarului efectiv rezident în România impozitul reţinut conform art. 124^10.Art. 124^15 - Titluri de creanţe negociabile (1) Pe parcursul perioadei de tranzitie, prevăzută la art. 124^9, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010, obligaţiunile naţionale şi internaţionale şi alte titluri de creanţe negociabile, a căror prima emisiune este anterioară datei de 1 martie 2001 sau pentru care prospectele emisiunii de origine au fost aprobate înainte de această dată de autorităţile competente, în înţelesul Directivei nr. 80/390/CEE privind cerinţele de redactare, verificare şi distribuire a informaţiilor necesare listarii ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a bursei, sau de către autorităţile competente ale ţărilor terţe, nu sunt considerate creanţe, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a), cu condiţia ca niciun fel de emisiuni noi ale acestor titluri de creanţe negociabile sa nu fi fost realizate începând cu data de 1 martie 2002. Totuşi, dacă perioada de tranzitie se prelungeşte după data de 31 decembrie 2010, prevederile prezentului alineat vor continua să se aplice doar în ceea ce priveşte aceste titluri de creanţe negociabile: a) care conţin clauzele de suma bruta şi de restituire anticipata; şi b) atunci când agentul plătitor, asa cum este definit la art. 124^3 alin. (1) şi (2), este stabilit în unul dintre cele trei state membre care aplica reţinerea la sursa şi atunci când agentul plătitor plăteşte dobânda sau garantează dobânda pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv rezident în România. Dacă o noua emisiune pentru titlurile de creanţe negociabile menţionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilată, care acţionează ca autoritate publică sau al carei rol este recunoscut de un tratat internaţional, în înţelesul art. 124^16, este realizată începând cu data de 1 martie 2002, ansamblul acestor titluri emise, constând în emisiunea de origine şi în oricare alta ulterioară, este considerat ca fiind o creanta, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a). (2) Prevederile alin. (1) nu împiedica în niciun fel România de a impozita veniturile obţinute din titlurile de creanţe negociabile la care se face referire în alin. (1), în conformitate cu legislaţia fiscală naţionala.Art. 124^16 - Anexa referitoare la lista entitatilor asimilate la care se face referire la art. 124^15Pentru scopurile art. 124^15, următoarele entităţi sunt considerate ca fiind entităţi care acţionează ca autoritate publică sau al căror rol este recunoscut de un tratat internaţional:1. entităţi din Uniunea Europeană:Belgia- Vlaams Gewest (Regiunea Flamanda);- Region wallonne (Regiunea Valona);- Region bruxelloise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);- Communaute francaise (Comunitatea Franceza);- Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamanda);- Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limba germană);Bulgaria- municipalitati;Spania- Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);- Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);- Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);- Junta de Castilia - La Mancha (Executivul Regional Castilia - La Mancha);- Junta de Castilia - Leon (Executivul Regional Castilia - Leon);- Gobierno Foral de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);- Govern de les Illes Baiears (Guvernul Insulelor Baleare);- Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);- Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);- Diputacion General de Aragon (Consiliul Regional al Aragonului);- Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);- Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);- Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);- Gobierno de la Comunidad Autonomă del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunităţii Autonome a Ţărilor Bascilor);- Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);- Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);- Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava);- Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orasenesc al Madridului);- Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orasenesc al Barcelonei);- Cabildo insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);- Cabildo insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);- Instituto de Credito Oficiai (Instituţia Creditului Public);- Instituto Catalan de Finanzas (Instituţia Financiară a Cataloniei);- Instituto Valenciano de Finanzas (Instituţia Financiară a Valenciei);Franţa- La Caisse d'amortissement de la dette sociale (CADES) (Fondul de Răscumpărare a Datoriei Publice);- L'Agence francaise de developpement (AFD) (Agenţia Franceza de Dezvoltare);- Reseau Ferre de France (RFF) (Reţeaua Franceza de Cai Ferate);- Caisse Naţionale des Autoroutes (CAN) (Fondul Naţional al Autostrazilor);- Assistance publique Hopitaux de Paris (APHP) (Asistenţa Publică a Spitalelor din Paris);- Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Carbunelui);- Entreprise miniere et chimique (EMC) (Compania Miniera şi Chimica);Italia- regiuni;- provincii;- municipalitati;- Cassa Depositi e Prestiti (Fondul de Depozite şi Împrumuturi);Letonia- Pasvaldibas (guvernele locale);Polonia- gminy (comune);- powiaty (districte);- wojewodztwa (provincii);- zwiazki gmin (asociaţii de comune);- powiatow (asociaţii de districte);- wojewodztw (asociaţii de provincii);- miasto stoleczne Warszawa (capitala Varsovia);- Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agenţia pentru Restructurare şi Modernizare a Agriculturii);- Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agenţia Proprietăţilor Agricole);Portugalia- Regiao Autonomă da Madeira (Regiunea Autonomă a Madeirei);- Regiao Autonomă dos Acores (Regiunea Autonomă a Azorelor);- municipalitati;România- autorităţile administraţiei publice locale;Slovacia- mesta a obce (municipalitati);- Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Slovaca de Cai Ferate);- Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);- Slovenske elektrarne (Companiile Slovace de Energie);- Vodohospodarska vystavba (Compania de Economie a Apei).2. entităţi internaţionale;- Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;- Banca Europeană de Investiţii;- Banca Asiatica de Dezvoltare;- Banca Africana de Dezvoltare;- Banca Mondială - Banca Internationala de Reconstrucţie şi Dezvoltare - Fondul Monetar Internaţional;- Corporatia Financiară Internationala;- Banca InterAmericana de Dezvoltare;- Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei;- Euratom;- Comunitatea Europeană;- Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF);- Eurofima;- Comunitatea Economică a Carbunelui şi Otelului;- Banca Nordica de Investiţii;- Banca Caraibiana de Dezvoltare.Prevederile art. 124^15 nu aduc atingere niciuneia dintre obligaţiile internaţionale pe care România şi le-a asumat în relaţiile cu entitatile internaţionale menţionate mai sus.3. entităţi din state terţe:- acele entităţi care îndeplinesc următoarele criterii: a) entitatea care este considerată în mod cert ca fiind o entitate publică, conform criteriilor naţionale; b) o astfel de entitate publică este un producător din afară Comunităţii, care administrează şi finanţează un grup de activităţi, furnizand în principal bunuri şi servicii din afară Comunităţii, destinate beneficiului Comunităţii şi care sunt efectiv controlate de guvernul central; c) respectiva entitate publică este un emitent de datorii de mari dimensiuni şi cu regularitate; d) statul vizat poate să garanteze ca o asemenea entitate publică nu va exercita o răscumpărare înainte de termen, în cazul clauzelor de reintregire a sumei brute.Art. 124^17 - Data aplicăriiPrevederile prezentului capitol, reprezentând transpunerea Directivei nr. 2003/48/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind impunerea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.80. După articolul 124^17 se introduce capitolul IV "Redevenţe şi dobânzi la întreprinderi asociate", cu zece noi articole, articolele 124^18 - 124^27, cu următorul cuprins:"CAPITOLUL IVRedevenţe şi dobânzi la întreprinderi asociateArt. 124^18 - Sfera de aplicare şi procedura (1) Plăţile de dobânzi şi redevenţe ce provin din România sunt exceptate de la orice impozite aplicate asupra acelor plati în România, fie prin reţinere la sursa, fie prin declarare, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să fie o întreprindere din alt stat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru situat în alt stat membru. (2) O plata facuta de o întreprindere rezidenţă în România sau de către un sediu permanent situat în România trebuie să fie considerată ca provenind din România, denumita în continuare stat sursa. (3) Un sediu permanent este tratat ca plătitor al dobânzilor sau redevenţelor doar în măsura în care acele plati reprezintă cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din România. (4) O întreprindere a unui stat membru va fi tratata ca beneficiar efectiv al dobânzilor şi redevenţelor doar dacă primeşte acele plati pentru beneficiul sau propriu, şi nu ca un intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un mandatar sau semnatar autorizat. (5) Un sediu permanent trebuie să fie tratat ca beneficiar efectiv al dobânzilor sau redevenţelor: a) dacă creanta sau dreptul de utilizare a informatiei, în privinta căreia plăţile de dobânzi sau redevenţe iau naştere, este efectiv legată de acel sediu permanent; şi b) dacă plăţile de dobânzi sau redevenţe reprezintă venituri cu privire la care acel sediu permanent este supus, în statul membru în care este situat, unuia dintre impozitele menţionate la art. 124^20 lit. a) pct. (iii) sau, în cazul Belgiei, «impozitului nerezidentilor/belastig der niet-verblijfhouders» ori, în cazul Spaniei, «impozitului asupra venitului nerezidentilor» sau unui impozit care este identic sau în mod substanţial similar şi care este aplicat după data de intrare în vigoare a prezentului capitol, suplimentar sau în locul acelor impozite existente. (6) Dacă un sediu permanent al unei întreprinderi a unui stat membru este considerat ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al dobânzilor ori redevenţelor, nicio altă parte a întreprinderii nu va fi tratata ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al acelor dobânzi ori redevenţe, în sensul prezentului articol. (7) Prezentul articol trebuie să se aplice numai în cazul în care întreprinderea care este plătitor sau întreprinderea al carei sediu permanent este considerat plătitor al dobânzilor ori redevenţelor este o întreprindere asociata a întreprinderii care este beneficiarul efectiv sau al carei sediu permanent este tratat ca beneficiarul efectiv al acelor dobânzi ori al acelor redevenţe. (8) Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă dobânzile sau redevenţele sunt plătite de către ori către un sediu permanent situat într-un stat terţ al unei întreprinderi dintr-un stat membru şi activitatea întreprinderii este, în întregime sau parţial, desfăşurată prin acel sediu permanent. (9) Prevederile prezentului articol nu împiedica România sa ia în considerare, la determinarea impozitului pe profit, atunci când aplica legislaţia sa fiscală, dobânzile sau redevenţele primite de către întreprinderile rezidente, de sediile permanente ale întreprinderilor rezidente în România sau de către sediile permanente situate în România. (10) România nu va aplica prevederile prezentului capitol unei întreprinderi a altui stat membru sau unui sediu permanent al unei întreprinderi a altui stat membru, atunci când condiţiile stabilite la art. 124^20 lit. b) nu au fost menţinute pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani. (11) România solicita ca îndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul articol şi de art. 124^20 să fie dovedită la data plăţii dobânzilor sau redevenţelor printr-o atestare. Dacă îndeplinirea cerinţelor stabilite în prezentul articol nu a fost atestata la data plăţii, România va aplica reţinerea impozitului la sursa. (12) România stabileşte ca o condiţie pentru acordarea scutirii, potrivit acestui capitol, emiterea unei decizii privind acordarea în mod obişnuit a scutirii pe baza unei atestări în care să se certifice îndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul articol şi de art. 124^20. Decizia privind acordarea scutirii va fi data într-o perioadă de cel mult 3 luni după prezentarea atestării şi după ce au fost furnizate acele informaţii doveditoare pe care autorităţile locale din România le solicita de drept. Decizia va fi valabilă pe o perioadă de cel puţin un an după ce a fost emisă. (13) În sensul alin. (11) şi (12), atestarea care va fi prezentată în legătură cu fiecare contract de plată trebuie să fie valabilă pentru cel puţin un an, dar nu mai mult de 3 ani, de la data emiterii acestei atestări şi va conţine următoarele informaţii: a) dovada rezidentei, în scopul impozitării, pentru întreprinderea care primeşte dobânzi sau redevenţe din România şi, când este necesar, dovada existenţei unui sediu permanent atestat de autoritatea fiscală a statului membru în care întreprinderea care primeşte dobânzi sau redevenţe este rezidenţă pentru scopuri fiscale sau în care este situat sediul permanent; b) deţinerea dreptului de beneficiar efectiv al dobânzilor sau redevenţelor de către întreprinderea care primeşte astfel de plati, în conformitate cu prevederile alin. (4), sau existenta condiţiilor în conformitate cu prevederile alin. (5), când un sediu permanent este beneficiarul plăţii; c) îndeplinirea cerinţelor, în conformitate cu prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii), în cazul întreprinderii primitoare; d) o deţinere minima, în conformitate cu prevederile art. 124^20 lit. b); e) perioada pentru care deţinerea la care se face referire la lit. d) a existat.Statele membre pot să solicite, în plus, justificarea legală pentru plăţile din cadrul contractului, de exemplu pot solicita contractul de împrumut sau contractul de licenţă. (14) Dacă cerinţele pentru acordarea scutirii încetează să fie îndeplinite, întreprinderea primitoare sau sediul permanent va informa imediat întreprinderea plătitoare sau sediul permanent plătitor şi, dacă statul sursa solicita astfel, şi autoritatea competentă a acelui stat. (15) Dacă respectiva întreprindere plătitoare sau sediul permanent a reţinut impozitul la sursa asupra venitului ce urma să fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate face o cerere pentru restituirea acestui impozit reţinut la sursa. România va solicita informaţia specificată la alin. (13). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie să fie transmisă în perioada prevăzută în prezentul alineat. Aceasta perioada de depunere a cererii de restituire va fi de cel puţin 2 ani de la data la care dobânda sau redevenţele sunt plătite. (16) România va restitui impozitul reţinut la sursa în plus într-un interval de un an de la primirea cererii de restituire a impozitului şi a informaţiilor doveditoare pe care le poate solicita în mod rezonabil. Dacă impozitul reţinut la sursa nu a fost restituit în perioada menţionată, întreprinderea primitoare sau sediul permanent va fi îndreptăţit, la expirarea anului în cauza, să solicite dobânda asupra sumei reprezentând impozitul care trebuie restituit. Dobânda solicitată se va calcula la o rata egala cu rata dobânzii interne care se aplică în cazuri similare, corespunzător prevederilor legislaţiei naţionale din România.Art. 124^19 - Definitia dobânzii şi a redevenţelorÎn sensul prezentului capitol: a) termenul dobânda înseamnă venitul din creanţe de orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare ori de o clauza de participare la profiturile debitorului şi, în special, venitul din efecte publice, titluri de creanta sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligaţiuni; penalităţile pentru plata cu întârziere nu vor fi considerate dobânzi; b) termenul redevenţe înseamnă plăţile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi software, orice patent, marca de comerţ, desen ori model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie, ori pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial ori ştiinţific; plăţile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori ştiinţific vor fi considerate redevenţe.Art. 124^20 - Definitia întreprinderii, întreprinderii asociate şi a sediului permanentÎn sensul prezentului capitol: a) termenul întreprindere a unui stat membru înseamnă orice întreprindere:(i) care îmbracă una dintre formele enumerate în aceasta privinta în lista prevăzută la art. 124^26; şi(îi) care, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, este considerată ca fiind rezidenţă în acel stat membru şi nu este considerată, în înţelesul unei convenţii de evitare a dublei impuneri pe venit şi pe capital încheiată cu un stat terţ, ca fiind rezident în scopul impozitării în afară Comunităţii; şi(iii) care este supusă unuia dintre următoarele impozite, fără a fi scutită de impozit, sau unui impozit care este identic ori, în esenta, similar şi care este stabilit după data de intrare în vigoare a prezentului articol, în plus sau în locul acelor impozite existente:- impozitul societăţilor/vennootschapsbelasting, în Belgia;- selskabsskat, în Danemarca;- Korperschaftsteuer, în Germania;- impuesto sobre sociedades, în Spania;- impot sur les societes, în Franţa;- corporation tax, în Irlanda;- imposta sul reddito delle persoane giuridiche, în Italia;- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;- vennootschapsbelasting, în Olanda;- Korperschaftsteuer, în Austria;- imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, în Portugalia;- vhteisoien tulovero/în komstskatten, în Finlanda;- statlin g în komstskatt, în Suedia;- corporation fax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;- dan z prijmu pravnickych osob, în Republica Ceha;- tulumaks, în Estonia;- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;- pelno mokestis, în Lituania;- tarsasagi ado, în Ungaria;- taxxa fuq I-income, în Malta;- todatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;- davek od dobicka praznih oseb, în Slovenia;- dan z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;- impozitul pe profit, în România; b) o întreprindere este o întreprindere asociata a unei alte întreprinderi dacă, cel puţin:(i) prima întreprindere are o participare minima directa de 25% în capitalul celei de-a doua întreprinderi; sau(îi) cea de-a doua întreprindere are o participare minima directa de 25% în capitalul primei întreprinderi; sau(iii) o întreprindere terta are o participare minima directa de 25% atât în capitalul primei companii, cat şi în al celei de-a doua.Participările în capitalul social trebuie să fie deţinute numai la întreprinderile rezidente pe teritoriul Comunităţii Europene; c) termenul sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri situat într-un stat membru, prin care se desfăşoară în întregime sau în parte activitatea unei întreprinderi rezidente într-un alt stat membru.Art. 124^21 - Exceptarea plăţilor de dobânzi sau de redevenţe (1) România nu este obligată să asigure beneficiile prezentului capitol în următoarele cazuri: a) atunci când plăţile sunt tratate ca o distribuire de beneficii sau ca o restituire de capital, conform legislaţiei române; b) pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul de participare la profiturile debitorului; c) pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul creditorului să îşi schimbe dreptul de a primi dobânda contra unui drept de participare în profiturile debitorului; d) pentru plăţile rezultate din creanţe care nu conţin niciun fel de prevederi referitoare la restituirea datoriei principale sau dacă restituirea este datorată pentru o perioadă mai mare de 50 de ani după data emisiunii. (2) Când datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv al dobânzii sau redevenţelor ori între unul dintre ei şi o altă persoană, suma dobânzilor sau redevenţelor depăşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai în aceasta ultima suma menţionată, dacă exista o astfel de suma.Art. 124^22 - Frauda şi abuz (1) Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale sau a celor bazate pe tratate, la care România este parte, care sunt necesare pentru prevenirea fraudei sau abuzului. (2) România poate, în cazul tranzacţiilor pentru care motivul principal sau unul dintre motivele principale este frauda, evaziunea fiscală sau abuzul, sa retragă beneficiile stabilite prin prezentul capitol sau poate să refuze aplicarea lui.Art. 124^23 - Reguli tranzitorii pentru Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia şi Slovacia (1) Grecia, Letonia, Polonia şi Portugalia sunt autorizate sa nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de dobânzi şi redevenţe între întreprinderi asociate până la data de 1 iulie 2005, iar pe durata perioadei de tranzitie de 8 ani, începând cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicată în aceste tari plăţilor de dobânda sau redevenţe, care se fac către o întreprindere asociata rezidenţă în alt stat membru sau către un sediu permanent al unei întreprinderi asociate a unui stat membru, situat în alt stat membru, nu trebuie să depăşească 10% în timpul primilor 4 ani şi 5% în timpul următorilor 4 ani.Lituania este autorizata sa nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de dobânzi şi redevenţe între întreprinderi asociate, până la data de 1 iulie 2005. Pe durata unei perioade de tranzitie de 6 ani, începând de la 1 iulie 2005, cota de impozit aplicată în aceasta ţara asupra plăţilor de redevenţe făcute către o întreprindere asociata rezidenţă în alt stat membru sau către un sediu permanent al unei întreprinderi asociate a unui stat membru, situat în alt stat membru, nu trebuie să depăşească 10%. În timpul primilor 4 ani din perioada de tranzitie de 6 ani, cota de impozit aplicată asupra plăţilor de dobânzi făcute unei întreprinderi asociate din alt stat membru sau unui sediu permanent situat în alt stat membru nu va depăşi 10%; pentru următorii 2 ani, cota de impozit aplicată asupra unor astfel de plati de dobânzi nu va depăşi 5%.Spania şi Republica Ceha sunt autorizate, doar pentru plăţile de redevenţe, sa nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de redevenţe între întreprinderi asociate, până la data de 1 iulie 2005. În timpul unei perioade de tranzitie de 6 ani, începând cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicată în aceste tari plăţilor de redeventa făcute către o întreprindere asociata din alt stat membru sau către un sediu permanent al unei întreprinderi asociate a unui stat membru, situat în alt stat membru, nu va depăşi 10%. Slovacia este autorizata, numai pentru plăţile de redevenţe, sa nu aplice prevederile privind scutirea de impozit pentru o perioadă de tranzitie de doi ani, începând cu data de 1 mai 2004.Totuşi, aceste reguli tranzitorii sunt supuse aplicării permanente a oricăror cote de impozit, mai scăzute decât cele la care se face referire mai sus, în condiţiile unor acorduri bilaterale încheiate între Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia şi alte state membre. (2) Când o întreprindere rezidenţă în România sau un sediu permanent al unei întreprinderi a unui stat membru, situat în România: a) primeşte dobânzi sau redevenţe din partea unei întreprinderi asociate din Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia; b) primeşte redevenţe din partea unei întreprinderi asociate din Republica Ceha, Spania sau Slovacia; c) primeşte dobânzi sau redevenţe din partea unui sediu permanent situat în Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia, al unei întreprinderi asociate a unui stat membru; sau d) primeşte redevenţe de la un sediu permanent situat în Republica Ceha, Spania sau Slovacia al unei întreprinderi asociate a unui stat membru,România acorda la calculul impozitului pe profit o sumă egala cu impozitul plătit în Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, în conformitate cu alin. (1), stabilită asupra acelui venit. Suma se acordă ca o deducere din impozitul pe profitul obţinut de întreprinderea sau de sediul permanent care a primit acel venit. (3) Deducerea prevăzută la alin. (2) nu poate să depăşească acea suma mai mica: a) faţă de impozitul de plată din Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, pentru un astfel de venit, pe baza alin. (1); sau b) a părţii de impozit pe profitul întreprinderii sau al sediului permanent care primeşte dobânda sau redevenţele, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibila acelor plati, conform legislaţiei naţionale a României.Art. 124^24 - Clauza de delimitarePrevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor naţionale sau celor bazate pe tratatele la care România este parte şi ale căror prevederi au în vedere eliminarea sau evitarea dublei impozitări a dobânzilor şi a redevenţelor.Art. 124^25 - Măsuri luate de RomâniaProcedura administrării acestui capitol se va stabili prin hotărâre a Guvernului, elaborata în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe.Art. 124^26 - Lista societăţilor acoperite de prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii)Societăţile acoperite de prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii) sunt următoarele: a) societăţi cunoscute în legislaţia belgiana ca: "naamloze vennootschap/societe anonyme, commanditaire vennootschap op aandelen/societe en commandite par actions, besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid/societe privee a responsabilite limitee" şi acele entităţi publice legislative care desfăşoară activitate conform dreptului privat; b) societăţi cunoscute în legislaţia daneza ca: "aktieselskab" şi "anpartsselskab"; c) societăţi cunoscute în legislaţia germană ca: "Aktiengesellschaft, Kommanditgesellschaft auf Aktien, Gesellschaft mit beschrankter Haftung" şi "bergrechtliche Gewerkschaft"; e) societăţi cunoscute în legislaţia spaniola ca: "sociedad anonima, sociedad comanditaria por acciones, sociedad de responsabilidad limitada" şi acele entităţi publice legale care desfăşoară activitate conform dreptului privat; f) societăţi cunoscute în legislaţia franceza ca: "societe anonyme, societe en commandite par actions, societe a responsabilite limitee" şi entităţi publice şi întreprinderi industriale şi comerciale; g) societăţi cunoscute în legislaţia irlandeza ca societăţi pe acţiuni sau pe garanţii, societăţi private pe acţiuni sau pe garanţii, entităţi înregistrate conform legislaţiei societăţilor industriale şi prudentiaie sau societăţi de construcţii înregistrate conform legii societăţilor de construcţii; h) societăţi cunoscute în legislaţia italiana ca: "societa per azioni, societa în accomandita per azioni, societa a responsabilita limitată" şi entităţi publice şi private care desfăşoară activităţi industriale şi comerciale; i) societăţi cunoscute în legislaţia luxemburgheza ca: "societe anonyme, societe en commandite par actions şi societe a responsabilite limitee"; j) societăţi cunoscute în legislaţia olandeza ca: "noomloze vennootschap" şi "besloten vennootschap met beperkte aansprakelijktieid"; k) societăţi cunoscute în legislaţia austriaca ca: "Aktiengesellschaft" şi "Gesellschaft mit beschrankter Haftung"; l) societăţi comerciale sau societăţi înfiinţate conform legii civile, având forma comercială, şi cooperative şi entităţi publice înregistrate conform legii portugheze; m) societăţi cunoscute în legislaţia finlandeza ca: "osakeyhtio/aktiebolag, osuuskunta/andelslag, saastopankki/sparbank" şi "vakuutusyhtio/forsakrin gsbolag": n) societăţi cunoscute în legislaţia suedeza ca: "aktiebolag" şi "forsakrin gsaktiebolag"; o) societăţi înregistrate conform legislaţiei Marii Britanii; p) societăţi cunoscute în legislaţia ceha ca: "akciova spolecnost", "spolecnost s rucenim omezenym", "verejna obchodni spolecnnost", "komanditni spolecnost", "druzstvo"; q) societăţi cunoscute în legislaţia estoniana ca: "taisuhin g", "usaldusuhin g", "osauhin g", "aktsiaselts", "tulundusuhistu"; r) societăţi cunoscute în legislaţia cipriota ca societăţi înregistrate în conformitate cu legea companiilor, entităţi publice corporatiste, precum şi alte entităţi care sunt considerate societăţi, conform legii impozitului pe venit; s) societăţi cunoscute în legislaţia letona ca: "akciju sabiedriba", "sabiedriba ar ierobezotu atbildibu"; s) societăţi înregistrate conform legislaţiei lituaniene; t) societăţi cunoscute în legislaţia ungara ca: "kozkereseti tarsasag", "beteti tarsasag", "kozos vallalat", "korlatolt felelossegu tarsasag", "reszvenytarsasag", "egyesules", "kozhasznu tarsasag", "szovetkezet"; t) societăţi cunoscute în legislaţia malteza ca: "Kumpaniji ta' Responsabilita' Limitată", "Socjetajiet în akkomandita li l-kapitai taghhom maqsum f'azzjonitjiet"; u) societăţi cunoscute în legislaţia poloneza ca: "spolka akcyjna", "spolka z ofraniczona odpowiedzialnoscia"; v) societăţi cunoscute în legislaţia slovena ca: "delniska druzba", "komanditna delniska druzba", "komanditna druzba", "druzba z omejeno odgovornostjo", "druzba z neomejeno odgovornostjo"; w) societăţi cunoscute în legislaţia slovaca ca: "akciova spolocnos", "spolocnost's rucenim obmedzenym", "komanditna spolocnos", "verejna obchodna spolocnos", "druzstvo".Art. 124^27 - Data aplicăriiPrevederile prezentului capitol, reprezentând transpunerea Directivei 2003/49/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011."81. După articolul 124^27 se introduce capitolul V "Schimb de informaţii în domeniul impozitelor directe, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri", cu 14 articole noi, art. 124^28 - 124^41, cu următorul cuprins:"CAPITOLUL VSchimb de informaţii în domeniul impozitelor directe,conform convenţiilor de evitare a dublei impuneriArt. 124^28 - Prevederi generale (1) În conformitate cu prevederile prezentului capitol, autorităţile competente ale statelor membre vor schimba orice informaţie care poate să le indreptateasca să efectueze o corecta stabilire a impozitelor pe venit şi pe capital şi orice informaţie referitoare la stabilirea impozitelor asupra primelor de asigurare la care se face referire la art. 3 paragraful 6 din Directiva 76/308/CEE a Consiliului, din 15 martie 1976, privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de anumite obligaţii fiscale, taxe, impozite şi alte măsuri, cu amendamentele ulterioare. (2) Vor fi privite ca impozite pe venit şi pe capital, indiferent de modul în care sunt stabilite, toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câştigurile din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, impozitul pe sumele totale ale salariilor plătite de întreprinderi, precum şi impozitele pe creşterea de capital. (3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt în prezent, în mod special: a) în Belgia:- impozitul persoanelor fizice;- impozitul societăţilor;- impozitul persoanelor morale;- impozitul nerezidentilor; b) în Danemarca:- indkomstskat til staten;- selskabsskat;- den kommunale indkomstskat;- den amtskommunale indkomstskat;- folkepensionsbidragene;- somendsskatten;- den saerlige indkomstskat;- kirkeskat;- formueskat til staten;- bidrag til dagpengefonden; c) în Germania:- Einkommensteuer;- Korperschaftsteuer;- Vermogensteuer;- Gewerbesteuer;- Grundsteuer; e) în Spania:- impozitul pe venitul persoanelor fizice;- impozitul pe societăţi;- impozitul extraordinar pe averea persoanelor fizice; f) în Franţa:- impozitul pe venit;- impozitul pe societate;- impozitele profesionale;- taxe fonciere sur les proprietes baties;- taxe fonciere sar les proprietes non baties; g) în Irlanda:- impozitul pe venit;- impozitul pe corporatie;- impozitul pe castigari de capital;- impozitul pe avere; h) în Italia:- imposta sul reddito delle persoane fisiche;- imposta sul reddito delle persoane giaridiche;- imposta locale sui redditi; i) în Luxemburg:- impozitul pe veniturile persoanelor fizice;- impozitul pe veniturile colectivităţilor;- impozitul comercial comunal;- impozitul pe avere;- impozitul funciar; j) în Olanda:- Inkomstenbelasting;- Vennootschapsbelosting;- Vermogensbelasting; k) în Austria:- Einkommensteuer- Korperschaftsteuer;- Grundsteuer;- Bodenwertabgabe;- Abgabe von land- und forstwirtschaftlichen Betrieben; l) în Portugalia:- contribaicao predial;- imposto sobre a industria agricolă;- contribuicao industrial;- imposto de capitais;- imposto profissional;- imposto complementar;- imposto de mais - valias;- imposto sobre o rendimento do petroleo;- os adicionais devidos sobre os impostos precedentes; m) în Finlanda:- Valtion tuleverot - de statlin ga inkomstskatterna;- Yhteisojen tulovero - inkomstskatten for samfund;- Kunnallisvero - kommunalskatten;- Kirkollisvero - kyrkoskatten;- Kansanelakevakuutusmaksu - folkpensionsforsakrin gspremien;- Sairausvakuutusmaksu - sjukforsakrin gspremien;- Korkotulom lahdevero - kallskatten pa rantein komst;- Rajoitetusti verovelvollisen lahdevero - kallskatten for begransat skattskylding;- Valtion varallisuusvero - den statlinga formogenhetsskatten;- Kiin teistovero - fastin ghetsskatten; n) în Suedia:- Den statliga inkomstskatten;- Sjomansskatten;- Kupongskatten;- Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta;- Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta artister m.fl.;- Den statlinga fastighetsskatten;- Den kommunala inkomstskatten;- Formogenhetsskatten; o) în Marea Britanie:- impozitul pe venit;- impozitul pe corporatii;- impozitul pe castiguriie de capital;- impozitul pe venitul petrolier;- impozitul pe îmbunătăţiri funciare; p) în Republica Ceha:- dane priijmu;- dan z nemovitosti;- dan dedicka, dan darovaci a dan z prevodu nemovitosti;- dan z pridane hodnoty;- spotrebni dane; q) în Estonia:- Tulumaks;- Sotsiaalmaks;- Maamaks; s) în Letonia:- iedzivotaju ienakuma nodoklis;- nekustama ipasuka nodoklis;- uznemumu ienakuma nodoklis; s) în Lituania:- gyventoju pajamu mokestis;- pelno mokestis;- imoniu ir organizaciju nekilnojamojo turto mokestis;- zemes mokestis;- mokestis uz valstybinius gamtos isteklius;- mokestis uz aplinkos tersima;- naftos ir duju istekliu mokestis;- paveldimo turto mokestis; t) în Ungaria:- szemelyi jovedelemando;- tarsazagi ado;- osztalekado;- altalanos forgalmi ado;- jovedeki ado;- epitmenyado;- telekado; t) în Malta:- Taxxa fuq l-income; u) în Polonia:- podatek dochodowy od osob prawnych;- podatek dochodowy od osob fizycznych;- podatek od czynnosci cywilnopranych; v) în Slovenia:- dohodnina;- davki obcanov;- davek od dobicka pravnih oseb;- posebni davek na bilacno vsoto bank în hranilnic; w) în Slovacia:- dan z prijmov fyzickych osob;- dan z prijmov pravnickych osob;- dan z dedicstva;- dan z darovania;- dan z prevodu a prechodu nehnutel'nosti;- dan z nehnutel'nosti;- dan z predanej hodnoty;- spotrebne dane. (4) Prevederile alin. (1) se aplică, de asemenea, asupra oricăror impozite identice sau similare stabilite ulterior, în plus, sau în locui impozitelor prevăzute la alin. (3). Autorităţile competente ale statelor membre se vor informa reciproc asupra datei de intrare în vigoare a unor asemenea impozite. (5) Sintagma autoritate competentă înseamnă: a) în Belgia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; b) în Danemarca:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; c) în Germania:- ministrul federal de finanţe sau un reprezentant autorizat; e) în Spania:- ministrul economiei şi finanţelor sau un reprezentant autorizat; f) în Franţa:- ministrul economiei sau un reprezentant autorizat; g) în Irlanda:- comisionarii de venituri sau reprezentanţii lor autorizaţi; h) în Italia:- şeful departamentului de politica fiscală sau reprezentantul sau autorizat; i) în Luxemburg:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; j) în Olanda:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; k) în Austria:- ministrul federal de finanţe sau un reprezentant autorizat; l) în Portugalia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; m) în Finlanda:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; n) în Suedia- şeful departamentului de finanţe sau reprezentantul sau autorizat; o) în Marea Britanie:- comisionarii de la vama şi accize sau un reprezentant autorizat pentru informaţiile solicitate, referitoare la taxe asupra primelor de asigurare şi accize;- comisionarii de la Inland Revenue sau reprezentanţii lor autorizaţi; p) în Republica Ceha:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; q) în Estonia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; s) în Letonia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; s) în Lituania:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; t) în Ungaria:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; t) în Malta:- ministrul responsabil de departamentul fiscal sau un reprezentant autorizat; u) în Polonia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; v) în Slovenia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; w) în Slovacia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; x) în România:- ministrul finanţelor publice sau un reprezentant autorizat.Art. 124^29 - Schimb la cerere (1) Autoritatea competenţa dintr-un stat membru poate cere autorităţii competente a altui stat membru sa transmită informaţia la care s-a făcut referire la art. 124^28 alin. (1), într-un caz special. Autoritatea competenţa a statului solicitat nu va da curs cererii de schimb de informaţii dacă este evident ca autoritatea competentă a statului care face cererea nu a epuizat propriile sale surse obişnuite de obţinere a informaţiilor, surse pe care le-ar fi putut utiliza, conform circumstanţelor, pentru a obţine informaţiile cerute fără a provoca riscul de periclitare a realizării cautarii după rezultat. (2) Pentru scopul transmiterii informatiei la care s-a făcut referire la art. 124^28 alin. (1), autoritatea competentă a statului membru solicitat va asigura condiţiile pentru conducerea oricăror anchete necesare în vederea obţinerii acestor informaţii. (3) În scopul obţinerii informatiei cerute, autoritatea competentă căreia i se solicita aceasta informaţie sau autoritatea administrativă la care se recurge va proceda ca şi cum ar acţiona pe cont propriu sau, la cererea celeilalte autorităţi, în contul propriului stat membru.Art. 124^30 - Schimbul automat de informaţiiPentru categoriile de cazuri pe care autorităţile competente le vor determina conform procedurii de consultare prevăzute la art. 124^38 , autorităţile competente ale statelor membre vor schimba în mod regulat informaţiile la care se face referire la art. 124^28 alin. (1), fără o cerere anterioară.Art. 124^31 - Schimbul spontan de informaţii (1) Autoritatea competenţa a unui stat membru poate transmite autorităţii competente a oricărui alt stat membru vizat, fără o cerere anterioară, informaţiile la care se face referire la art. 124^28 alin. (1), pe care le cunoaşte din următoarele circumstanţe: a) autoritatea competentă a unui stat contractant s-a bazat pe presupunerea ca ar putea fi o pierdere a impozitului într-un alt stat membru; b) o persoană supusă impozitării obţine o reducere a impozitului sau o scutire de impozit în alt stat membru, care ar putea genera o creştere a impozitului sau a obligaţiei de impozitare în alt stat membru; c) afacerea tratata între o persoană supusă impozitării într-un stat membru şi o persoană supusă impozitării într-un alt stat membru este dirijata prin una sau mai multe tari, astfel încât să rezulte o diminuare a impozitului în unul sau în celălalt stat membru sau în ambele state; d) autoritatea competentă a unui stat membru s-a bazat pe presupunerea ca diminuarea impozitului poate rezultă din transferurile artificiale de profituri în cadrul grupurilor de întreprinderi; e) informaţia transmisă la unul din statele membre de către autoritatea competentă a celuilalt stat este în măsura sa dea informaţiile care pot fi relevante în stabilirea obligaţiei pentru impunere în ultimul dintre state. (2) Autorităţile competente ale statelor membre pot, conform procedurii de consultare prevăzute la art. 124^38, sa extindă schimbul de informaţii prevăzut la alin. (1) la alte cazuri decât cele specificate în articolul menţionat. (3) Autorităţile competente ale statelor membre pot să-şi transmită una alteia informaţiile la care se face referire la art. 124^28 alin. 1, despre care au cunoştinţa, în orice alt caz, fără o cerere anterioară.Art. 124^32 - Limita de timp pentru transmiterea informatieiAutoritatea competenţa a unui stat membru căruia, conform dispoziţiilor prezentului capitol, i se solicita sa furnizeze informaţii le va transmite cat mai repede posibil. Dacă intampina obstacole în furnizarea informaţiilor sau dacă refuza să le furnizeze, va informa autoritatea care solicită informaţia despre acest lucru, indicând natura obstacolelor sau a motivelor refuzului sau.Art. 124^33 - Colaborarea dintre oficialii statului vizatPentru scopul aplicării prevederilor precedente, autoritatea competentă a statului membru care furnizează informaţia şi autoritatea competentă a statului membru pentru care se furnizează informaţia pot cădea de acord, conform procedurii de consultare prevăzute la art. 124^38, sa autorizeze prezenta în primul stat membru a oficialilor administraţiei fiscale din celălalt stat membru. Amănuntele pentru aplicarea acestei prevederi vor fi determinate conform aceleiaşi proceduri.Art. 124^34 - Prevederi privind secretul (1) Toate informaţiile făcute cunoscute unui stat membru, conform prezentului capitol, vor fi păstrate secrete în acel stat în acelaşi mod ca şi informaţia primită conform legislaţiei interne. În orice caz, asemenea informaţii: a) pot fi făcute cunoscute numai persoanelor direct implicate în stabilirea impozitului sau în controlul administrativ al acestei stabiliri a impozitului; b) pot fi făcute cunoscute numai în legătură cu procedurile judecătoreşti sau procedurile administrative care implica sancţiuni luate în vederea sau în legătură cu stabilirea sau revizuirea bazei de impozitare şi numai persoanelor care sunt direct implicate în asemenea proceduri; astfel de informaţii pot fi totuşi dezvăluite în timpul audierilor publice sau al proceselor de judecată, dacă autoritatea competentă a statului membru care a furnizat informaţia nu ridica nici o obiectie la momentul când acest stat furnizează prima data informaţia; c) vor fi folosite, în orice circumstanţă, numai pentru scopuri fiscale sau în legătură cu procedurile judecătoreşti sau administrative care implica sancţiuni întreprinse cu privire la sau în legătură cu stabilirea sau revizuirea bazei fiscale.În plus, informaţiile pot fi folosite la stabilirea altor obligaţii fiscale, taxe şi impozite prevăzute la art. 2 din Directiva nr. 76/308/CEE a Consiliului. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu vor obliga un stat membru a cărui legislaţie sau practica administrativă instituie, pentru scopuri fiscale, prevederi legislative cu puteri mai restrânse decât cele cuprinse în acest alineat sa furnizeze informaţii, dacă statul vizat nu acţionează în sensul respectării acelor prevederi legislative cu puteri mai restrânse. (3) Indiferent de prevederile alin. (1), autorităţile competente ale statului membru care furnizează informaţia pot permite să fie folosită aceasta informaţie pentru alte scopuri, în statul care cere informaţia, dacă, potrivit legislaţiei din statul care da informaţia, aceasta poate fi folosită în statul care da informaţia, în condiţii similare, pentru scopuri similare. (4) Când o autoritate competentă a unui stat contractant considera ca informaţia care s-a primit de la autoritatea competentă a unui alt stat membru este posibil să fie folositoare autorităţii competente a unui stat terţ, ea poate transmite informaţia ultimei autorităţi competente menţionate, cu acordul autorităţii competente care a furnizat informaţia.Art. 124^35 - Limitări la schimbul de informaţii (1) Prezentul capitol nu va impune nici o obligaţie statului membru căruia i se cere informaţia de a face cercetări sau de a furniza informaţii, dacă în acest stat ar fi contrară propriei sale legislaţii sau practicii sale administrative realizarea unor astfel de cercetări sau colectarea informaţiilor solicitate. (2) Furnizarea informatiei poate fi refuzată când ar conduce la dezvaluirea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori a unei informaţii a carei dezvaluire ar fi contrară politicii publice. (3) Autoritatea competenţa a unui stat membru poate refuza sa furnizeze informaţiile când statul membru vizat este în imposibilitate de a furniza informaţii similare, pentru motive practice sau legale.Art. 124^36 - Notificarea (1) La cererea autorităţii competente a unui stat membru, autoritatea competentă a celuilalt stat membru va notifica, în conformitate cu prevederile legale care reglementează notificarea unor instrumente similare în statul membru solicitat, destinatarul tuturor instrumentelor şi deciziilor care sunt emise de autorităţile administrative ale statului membru solicitant şi care privesc aplicarea pe teritoriul sau a legislaţiei privind impozitele acoperite de prezentul capitol. (2) Cererile pentru notificare vor indica subiectul instrumentului sau deciziei care urmează a fi notificat şi vor specifică numele şi adresa destinatarului, împreună cu orice alte informaţii prin care se poate facilita identificarea destinatarului. (3) Autoritatea solicitată va informa imediat autoritatea solicitanta asupra răspunsului sau la cererea pentru notificare şi, în mod special, va comunică data de notificare a deciziei sau a instrumentului la destinatar.Art. 124^37 - Verificări simultane (1) Când situaţia fiscală a uneia sau a mai multor persoane supuse impunerii este în interesul comun sau complementar a doua sau mai multe state membre, aceste state pot conveni sa desfăşoare verificări simultane pe teritoriile lor, astfel încât să poată schimba informaţiile astfel obţinute ori de câte ori un astfel de schimb de informaţii este mai eficient decât efectuarea de verificări numai de către unul dintre statele membre. (2) Autoritatea competenţa din fiecare stat membru va identifica în mod arbitrar persoanele supuse impozitării, pe care intenţionează să le propună pentru o verificare simultană. Aceasta autoritate competentă va comunică autorităţilor competente responsabile din celelalte state membre vizate cazurile care, din punctul sau de vedere, ar fi subiectul unei verificări simultane. Aceasta autoritate competentă va comunică motivele sale în ceea ce priveşte alegerea cazurilor, cat mai mult posibil, prin comunicarea informaţiilor care au condus la luarea deciziei pentru o verificare simultană. Autoritatea competenţa va specifică perioada de timp în care se vor derula operaţiunile de control. (3) Autoritatea competenţa din fiecare stat membru vizat va decide dacă doreşte sa ia parte la operaţiuni de verificări simultane. La primirea unei propuneri pentru o verificare simultană, autoritatea competentă va confirma acordul sau va comunică refuzul sau, motivat, celeilalte autorităţi. (4) Fiecare autoritate competentă din statele membre vizate va numi un reprezentant, care va avea responsabilitatea supravegherii şi coordonării activităţii de control.Art. 124^38 - Consultări (1) Pentru scopurile implementarii prezentului capitol, consultarile vor fi ţinute, dacă este necesar, în cadrul unui comitet care va avea loc între: a) autorităţile competente ale statelor membre vizate, la cererea fiecăruia dintre ele, cu privire la problemele bilaterale; b) autorităţile competente ale tuturor statelor membre şi Comisie, la cererea uneia dintre aceste autorităţi sau a Comisiei, în măsura în care problema ridicată nu este numai în interes bilateral. (2) Autorităţile competente ale statelor membre pot comunică în mod direct între ele. Autorităţile competente ale statelor membre pot, prin asistenţa reciprocă, să permită autorităţilor desemnate de acestea sa comunice direct între ele în cazurile speciale sau în alte categorii de cazuri. (3) Când autorităţile competente încheie acorduri care vizează probleme bilaterale, acoperite de prezentul articol, altele decât cele cu privire la cazurile individuale, acestea vor informa cat mai repede posibil Comisia asupra acestui fapt. La rândul sau, Comisia va notifica autorităţile competente ale statelor membre.Art. 124^39 - Schimb de experientaStatele membre vor monitoriza în mod constant, împreună cu Comisia, procedura de cooperare prevăzută în prezentul capitol şi vor face schimb de experienta, în special în domeniul preţurilor de transfer din cadrul grupurilor de întreprinderi, în scopul îmbunătăţirii unei asemenea cooperări şi, atunci când este cazul, pentru redactarea unor reglementări în domeniile vizate.Art. 124^40 - Aplicabilitatea unor prevederi largite referitoare la asistenţaPrevederile anterioare nu vor împiedica îndeplinirea oricăror obligaţii mai extinse referitoare la schimbul de informaţii care pot decurge din alte acte juridice.Art. 124^41 - Data aplicăriiPrevederile prezentului capitol, care transpun prevederile Directivei nr. 77/799/CEE privind asistenţa reciprocă între autorităţile competente din statele membre în domeniul taxarii directe şi impunerii primelor de asigurare, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data aderării României la Uniunea Europeană."82. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului I va avea următorul cuprins:"Definiţii"83. Articolul 125 va avea următorul cuprins:"Art. 125. - Definitia taxei pe valoarea adăugatăTaxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu."84. După articolul 125 se introduc doua noi articole, articolele 125^1 şi 125^2, cu următorul cuprins:"Art. 125^1. - Semnificatia unor termeni şi expresii (1) În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:1. achiziţie reprezintă bunurile şi serviciile obţinute sau care urmează a fi obţinute de o persoană impozabilă, prin următoarele operaţiuni: livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către aceasta persoana impozabilă, achiziţii intracomunitare şi importuri de bunuri;2. achiziţie intracomunitara are înţelesul art. 130^1;3. active corporale fixe reprezintă orice activ deţinut pentru a fi utilizat în producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative, dacă acest activ are durata normală de utilizare mai mare de un an şi valoare mai mare decât limita prevăzută prin hotărâre a Guvernului sau prin prezentul titlu;4. activitate economică are înţelesul prevăzut la art. 127 alin. (2). Atunci când o persoană desfăşoară mai multe activităţi economice, prin activitate economică se înţelege toate activităţile economice desfăşurate de aceasta;5. baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile, stabilită conform cap. VII;6. bunuri reprezintă bunuri corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de aceasta natura se considera bunuri corporale mobile;7. produse accizabile reprezintă următoarele bunuri supuse accizelor, conform legislaţiei în vigoare: a) uleiuri minerale; b) alcool şi băuturi alcoolice; c) tutun prelucrat.8. codul de înregistrare în scopuri de TVA reprezintă codul prevăzut la art. 154 alin. (1), atribuit de către autorităţile competente din România persoanelor care au obligaţia să se înregistreze conform art. 153 sau 153^1, sau un cod de înregistrare similar, atribuit de autorităţile competente dintr-un alt stat membru;9. data aderării este data la care România adera la Uniunea Europeană;10. decont de taxa reprezintă decontul care se întocmeşte şi se depune conform art. 156^2;11. Directiva a 6-a este Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977, privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 13 iunie 1977, cu modificările şi completările ulterioare;12. factura reprezintă documentul prevăzut la art. 155;13. importator reprezintă persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă, conform art. 136;14. întreprindere mica reprezintă o persoană impozabilă care aplica regimul special de scutire prevăzut la art. 152 sau, după caz, un regim de scutire echivalent, în conformitate cu prevederile legale ale statului membru în care persoana este stabilită, conform art. 24 şi 24 (a) ale Directivei a 6-a;15. livrare intracomunitara are înţelesul prevăzut la art. 128 alin. (9);16. livrare către sine are înţelesul prevăzut la art. 128 alin. (4);17. perioada fiscală este perioada prevăzută la art. 156^1;18. persoana impozabilă are înţelesul art. 127 alin. (1) şi reprezintă persoana fizica, grupul de persoane, instituţia publică, persoana juridică, precum şi orice entitate capabilă sa desfăşoare o activitate economică;19. persoana juridică neimpozabila reprezintă persoana, alta decât persoana fizica, care nu este persoana impozabilă, în sensul art. 127 alin. (1);20. persoana neimpozabila reprezintă persoana care nu îndeplineşte condiţiile art. 127 alin. (1) pentru a fi considerată persoana impozabilă;21. persoana reprezintă o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabila sau o persoană neimpozabila;22. plafon pentru achiziţii intracomunitare reprezintă plafonul stabilit conform art.126 alin. (4) lit. b);23. plafon pentru vânzări la distanta reprezintă plafonul stabilit conform art. 132 alin. (2) lit. a);24. prestarea către sine are înţelesul prevăzut la art. 129 alin. (4);25. regim vamal suspensiv reprezintă, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, regimurile şi destinatiile vamale prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7;26. servicii furnizate pe cale electronică sunt: furnizarea şi conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor şi echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - şi actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte şi de informaţii şi punerea la dispoziţie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme şi de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea şi difuzarea de emisiuni şi evenimente politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, de divertisment şi furnizarea de servicii de învăţământ la distanta. Atunci când furnizorul de servicii şi clientul sau comunică prin curier electronic, aceasta nu înseamnă în sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic;27. taxa înseamnă taxa pe valoarea adăugată, aplicabilă conform prezentului titlu;28. taxa colectata reprezintă taxa aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabilă, precum şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, conform art. 150-151^1;29. taxa deductibilă reprezintă suma totală a taxei datorate sau achitate de către o persoană impozabilă pentru achiziţiile efectuate;30. taxa de dedus reprezintă taxa aferentă achiziţiilor, care poate fi dedusă conform art. 145 alin. (2)-(4);31. taxa dedusă reprezintă taxa deductibilă, care a fost efectiv dedusă;32. vânzarea la distanta reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană în numele acestuia. (2) În înţelesul prezentului titlu: a) o persoană impozabilă are un sediu fix în România dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile; b) o persoană impozabilă este stabilită în România în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:1. persoana impozabilă are în România un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agenţie, un birou, un birou de vânzări sau cumpărări, un depozit sau orice alta structura fixa, cu excepţia santierelor de construcţii;2. structura este condusă de o persoană imputernicita sa angajeze persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii;3. persoana care angajează persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii să fie imputernicita să efectueze achiziţii, importuri, livrări de bunuri şi prestări pentru persoana impozabilă;4. obiectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform prezentului titlu. (3) În înţelesul prezentului titlu, mijloacele de transport noi sunt cele definite potrivit lit. a) şi care îndeplinesc condiţiile de la lit. b), respectiv: a) mijloacele de transport reprezintă o nava care depăşeşte 7,5 m lungime, o aeronava a carei greutate la decolare depăşeşte 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a cărui capacitate depăşeşte 48 cmc sau a cărui putere depăşeşte 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu excepţia:1. navelor maritime folosite pentru navigaţie în apele internaţionale şi care transporta călători cu plata sau pentru desfăşurarea de activităţi comerciale, industriale sau de pescuit ori pentru operaţiuni de salvare sau asistenţa în larg ori pentru pescuitul de coasta; şi2. aeronavelor folosite pe liniile aeriene care operează cu plata, în principal, pe rute internaţionale; b) condiţiile care trebuie îndeplinite sunt:1. în cazul unui vehicul terestru, acesta sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcţiune sau sa nu fi efectuat deplasări care depăşesc 6.000 km;2. în cazul unei nave maritime, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau sa nu fi efectuat deplasări a căror durata totală depăşeşte 100 de ore;3. în cazul unei aeronave, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau sa nu fi efectuat zboruri a căror durata totală depăşeşte 40 de ore.Art. 125^2. - Aplicare teritorială (1) În sensul prezentului titlu: a) teritoriul unui stat membru înseamnă teritoriul unei tari conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4); b) comunitate şi teritoriu comunitar înseamnă teritoriul statelor membre conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4); c) teritoriu terţ şi stat terţ înseamnă orice teritoriu, altul decât cele definite la alin. (2), (3) şi (4) ca teritoriu al unui stat membru. (2) Teritoriul tarii este zona în care se aplică Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, conform definitiei pentru fiecare stat membru prevăzut la art. 299 al tratatului. (3) Următoarele teritorii ale fiecăruia din statele membre de mai jos, care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, se exclud din teritoriul tarii: a) Republica Federala Germania:1. Insula Heligoland;2. teritoriul Busingen; b) Regatul Spaniei:1. Ceuta;2. Melilla; c) Republica Italiana:1. Livigno;2. Campione d'Italia;3. apele italiene ale Lacului Lugano. (4) Următoarele teritorii ale fiecăruia din statele membre de mai jos, care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, se exclud din teritoriul tarii: a) Regatul Spaniei: Insulele Canare; b) Republica Franceza: teritoriile din străinătate; c) Republica Elena: Muntele Athos. (5) Se considera ca fiind incluse în teritoriile următoarelor state membre teritoriile menţionate mai jos: a) Republica Franceza: Principatul Monaco; b) Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: Insula Man; c) Republica Cipru: zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord."85. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului II şi articolul 126 vor avea următorul cuprins:"Operaţiuni impozabileArt. 126. - Operaţiuni impozabile (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plata; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 şi 133; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), actionand ca atare; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 127 alin. (2); (2) Este, de asemenea, operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România, potrivit art. 132^2. (3) Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 132^1: a) o achiziţie intracomunitara de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabila, care nu beneficiază de derogarea prevăzută la alin. (4), care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afară României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere mica în statul sau membru, şi căreia nu i se aplică prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vânzările la distanta; b) o achiziţie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană; c) o achiziţie intracomunitara de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabila. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabila; b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme. (5) Plafonul pentru achiziţii intracomunitare prevăzut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază sau se transporta bunurile, a achiziţiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor. (6) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevăzută la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevăzut la alin. (3) lit. a). Opţiunea se aplică pentru cel puţin doi ani calendaristici. (7) Regulile aplicabile în cazul depăşirii plafonului pentru achiziţii intracomunitare, prevăzut la alin. (4) lit. b), sau al exercitării opţiunii sunt stabilite prin norme. (8) Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România: a) achiziţiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m); b) achiziţia intracomunitara de bunuri, efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare de o persoană impozabilă, denumita cumpărător revanzator, care este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru, dar nu este stabilită în România, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:1. achiziţia să fie efectuată în vederea realizării unei livrări ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul României, de către cumpărătorul revanzator, persoana impozabilă, care nu este stabilită în România;2. bunurile achiziţionate de cumpărătorul revanzator să fie transportate de furnizor sau de cumpărătorul revanzator ori de altă persoană, în contul unuia din aceştia, direct dintr-un stat membru, altul decât cel în care cumpărătorul revanzator este înregistrat în scopuri de TVA, către beneficiarul livrării ulterioare efectuate în România;3. beneficiarul livrării ulterioare să fie o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabila, înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 sau 153^1;4. beneficiarul livrării ulterioare să fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuată de persoana impozabilă care nu este stabilită în România; c) achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, în sensul art. 152^2, atunci când vânzătorul este o persoană impozabilă revanzatoare, care acţionează în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, în sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vânzătorul este organizator de vânzări prin licitaţie publică, care acţionează în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru furnizor, conform regimului special, în sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a; d) achiziţia intracomunitara de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul României se încheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri. (9) Operaţiunile impozabile pot fi: a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 140; b) operaţiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 143-144^1; c) operaţiuni scutite de taxa fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 141; d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxa, conform art. 142; e) operaţiuni prevăzute la lit. a)-c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevăzut la art. 152, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii."86. Articolul 127 va avea următorul cuprins:"Art. 127. - Persoane impozabile şi activitatea economică (1) Este considerată persoana impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o maniera independenta şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. (2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate. (3) Nu acţionează de o maniera independenta angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului. (4) Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizatii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plati, cu excepţia acelor activităţi care ar produce distorsiuni concurentiale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum şi a celor prevăzute la alin. (5) şi (6). (5) Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxa, conform art. 141. (6) Instituţiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activităţi: a) telecomunicaţii; b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific şi altele de aceeaşi natura; c) transport de bunuri şi de persoane; d) servicii prestate în porturi şi aeroporturi; e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare; f) activitatea targurilor şi expoziţiilor comerciale; g) depozitarea; h) activităţile organismelor de publicitate comercială; i) activităţile agentiilor de călătorie; j) activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemănătoare; k) operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune. (7) Prin derogare de la prevederile alin. (1), orice persoană care efectuează ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi considerată persoana impozabilă pentru orice astfel de livrare. (8) În condiţiile şi în limitele prevăzute în norme, sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite în România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric. (9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridică este considerat persoana impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective. (10) Asocierile în participaţiune constituite exclusiv din persoane impozabile române nu dau naştere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică şi sunt constituite în temeiul legii, sunt tratate drept asocieri în participaţiune."87. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:"Operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei"88. Articolul 128 va avea următorul cuprins:"Art. 128. - Livrarea de bunuri (1) Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. (2) Se considera ca o persoană impozabilă, care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, într-o livrare de bunuri, a achiziţionat şi livrat bunurile respective ea însăşi, în condiţiile stabilite prin norme. (3) Următoarele operaţiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri, în sensul alin. (1): a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing; b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite; c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri. (4) Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plata următoarele operaţiuni: a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial; b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial; c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parţial la data achiziţiei; d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu excepţia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c). (5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau actionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile, cu excepţia transferului prevăzut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuată cu plata, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. (6) În cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă bunul este transportat direct beneficiarului final. (7) Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active şi pasive, ca urmare a unor operaţiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent dacă e făcut cu plata sau nu ori ca aport în natura la capitalul unei societăţi, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă. Primitorul este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege. (8) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majoră, astfel cum sunt prevăzute prin norme; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilitatile, în limitele prevăzute prin lege; d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promotionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mica valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. (9) Livrarea intracomunitara reprezintă o livrare de bunuri, în înţelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora. (10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru, cu excepţia non-transferurilor prevăzute la alin. (12). (11) Transferul prevăzut la alin. (10) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul sau, pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. (12) În sensul prezentului titlu, nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul sau, pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni: a) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (5) privind vânzarea la distanta; b) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia; c) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. d); d) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă, în condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrările intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) şi b) cu privire la scutirile pentru livrările la export şi la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) şi m) cu privire la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO; e) livrarea de gaz prin reţeaua de distribuţie a gazelor naturale sau de electricitate, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) privind locul livrării acestor bunuri; f) prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termina expedierea sau transportul bunului, cu condiţia ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial; g) utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie, de către persoana impozabilă stabilită în România; h) utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condiţiile în care importul aceluiaşi bun dintr-un stat terţ, în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu scutire integrală de drepturi de import. (13) În cazul în care nu mai este îndeplinită una din condiţiile prevăzute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din România în alt stat membru. În acest caz, transferul se considera efectuat în momentul în care condiţia nu mai este îndeplinită. (14) Prin ordin al ministrului finanţelor publice, se pot introduce măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13)."89. Articolul 129 va avea următorul cuprins:"Art. 129. - Prestarea de servicii (1) Se considera prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definită la art. 128. (2) O persoana impozabilă, care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, ca intermediar în prestarea de servicii, se considera ca a primit şi a prestat ea însăşi aceste servicii, în condiţiile stabilite prin norme. (3) Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt: a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing; b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi a altor drepturi similare; c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie; d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi publice sau potrivit legii; e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. (4) Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plata următoarele: a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial; b) serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane. (5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plata: a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economică a persoanei impozabile, ca parte a unei prestări de servicii efectuată în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum şi pentru alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme; b) serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit în scop de reclama sau în scopul stimulării vânzărilor; c) servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie de către persoana care a efectuat iniţial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. (6) În cazul în care mai multe persoane impozabile, care acţionează în nume propriu, intervin prin tranzacţii succesive în cadrul unei prestări de servicii, se considera ca fiecare persoana a primit şi a prestat în nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzacţie se considera o prestare separată şi se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final. (7) Prevederile art. 128 alin. (5) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi prestărilor de servicii."90. Articolul 130 va avea următorul cuprins:"Art. 130. - Schimbul de bunuri sau serviciiÎn cazul unei operaţiuni care implica o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoana impozabilă se considera ca a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plata."91. După articolul 130 se introduce un nou articol, articolul 130^1, cu următorul cuprins:"Art. 130^1. - Achiziţiile intracomunitare de bunuri (1) Se considera achiziţie intracomunitara de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. (2) Sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plata următoarele: a) utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziţionate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) şi (11); b) preluarea de către forţele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forţelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi la a căror achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situaţia în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. g). (3) Se considera, de asemenea, ca este efectuată cu plata achiziţia intracomunitara de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuată cu plata. (4) Este asimilată unei achiziţii intracomunitare şi achiziţionarea de către o persoană juridică neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana în Comunitate şi transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridică neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru importul bunurilor, dacă dovedeşte ca achiziţia sa intracomunitara a fost supusă taxei în statul membru de destinaţie a bunurilor expediate sau transportate. (5) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se pot reglementa măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a)."92. Articolul 131 va avea următorul cuprins:"Art. 131. - Importul de bunuriImportul de bunuri reprezintă: a) intrarea în Comunitate de bunuri care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 9 şi 10 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene sau care, în condiţiile în care bunurile sunt supuse Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Carbunelui şi Otelului, nu sunt puse în circulaţie libera; b) intrarea în Comunitate de bunuri dintr-un teritoriu terţ, altele decât bunurile prevăzute la lit. a)."93. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului V va avea următorul cuprins:"Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei"94. Articolul 132 va avea următorul cuprins:"Art. 132. - Locul livrării de bunuri (1) Se considera a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza în afară teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se considera în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import; b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj; c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate; d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii, dacă:1. partea transportului de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii reprezintă partea transportului, efectuată fără nici o oprire în afară Comunităţii, între locul de plecare şi locul de sosire ale transportului de pasageri;2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezintă primul punct de îmbarcare a pasagerilor în interiorul Comunităţii, eventual după o oprire în afară Comunităţii;3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezintă ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul Comunităţii pentru pasagerii care s-au imbarcat în interiorul Comunităţii, eventual înainte de o oprire în afară Comunităţii; e) în cazul livrării de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau al livrării de energie electrica, către un comerciant persoana impozabilă, locul livrării se considera locul unde comerciantul persoana impozabilă este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, în absenta unui astfel de sediu, locul în care acesta are domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită. Comerciantul persoana impozabilă reprezintă persoana impozabilă a carei activitate principala în ceea ce priveşte cumpărările de gaz şi energie electrica o reprezintă revânzarea de astfel de produse şi al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil; f) în cazul livrării de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau de energie electrica, în situaţia în care o astfel de livrare nu se regaseste la lit. e), locul livrării reprezintă locul în care cumpărătorul utilizează şi consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. În situaţia în care bunurile nu sunt consumate de cumpărător, ci sunt livrate unei alte persoane, partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata şi consumată la locul în care noul cumpărător este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. În absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat şi a consumat bunurile în locul în care îşi are domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanta care se efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se considera în România dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabila, care beneficiază de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabila şi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) valoarea totală a vânzărilor la distanta al căror transport sau expediere în România se realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanta, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanta de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte prin norme; sau b) furnizorul a optat în statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea vânzărilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în România, ca având loc în România. (3) Locul livrării este întotdeauna în România, în cazul vânzărilor la distanta de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, altele decât persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a). (4) Derogarea prevăzută la alin. (2) nu se aplică vânzărilor la distanta efectuate din alt stat membru în România: a) de mijloace de transport noi; b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau în numele acestuia; c) de bunuri taxate în statul membru de plecare, conform regimului special prevăzut la art. 26 (a) din Directiva a 6-a privind bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de colectie şi antichitatile, astfel cum sunt definite la art. 152^2 alin. (1); d) de gaz distribuit prin sistemul de distribuţie a gazului natural şi de electricitate; e) de produse accizabile, livrate către persoane impozabile şi persoane juridice neimpozabile. (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrării pentru vânzările la distanta efectuate din România către alt stat membru se considera în acest alt stat membru, în cazul în care livrarea este efectuată către o persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de statul membru în care se încheie transportul sau expedierea, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) valoarea totală a vânzărilor la distanta, efectuate de furnizor şi care presupun transportul sau expedierea bunurilor din România către un anumit stat membru, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanta, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanta, stabilit conform legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată din statul membru respectiv, astfel de vânzări având locul livrării în statul respectiv; sau b) furnizorul a optat în România pentru considerarea tuturor vânzărilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din România într-un anumit stat membru, ca având loc în respectivul stat membru. Opţiunea se exercită în condiţiile stabilite prin norme şi se aplică tuturor vânzărilor la distanta, efectuate către respectivul stat membru, în anul calendaristic în care se exercită opţiunea şi în următorii doi ani calendaristici. (6) În cazul vânzărilor la distanta de produse accizabile efectuate din România către persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decât persoanele juridice neimpozabile, locul livrării este întotdeauna în celălalt stat membru. (7) Derogarea prevăzută la alin. (5) nu se aplică vânzărilor la distanta efectuate din România către un alt stat membru: a) de mijloace de transport noi; b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de altă persoană în numele acestuia; c) de bunuri taxate în România, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, prevăzut la art. 152^2; d) de gaz distribuit prin sistemul de distribuţie a gazului natural şi de electricitate; e) de produse accizabile, livrate către persoane juridice neimpozabile şi persoane impozabile. (8) În aplicarea alin. (2)-(7), atunci când o vânzare la distanta presupune expedierea sau transportul bunurilor vândute dintr-un teritoriu terţ şi importul de către furnizor într-un stat membru, altul decât statul membru în care se expediază sau se transporta în vederea livrării acestora către client, se va considera ca bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru în care se efectuează importul."95. După articolul 132 se introduc doua noi articole, articolele 132^1 şi 132^2, cu următorul cuprins:"Art. 132^1. - Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri (1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. (2) În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 126 alin. (3) lit. a), dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achiziţii intracomunitare se considera în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA. (3) Dacă o achiziţie intracomunitara a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform alin. (1), şi în România, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzător în România. (4) Prevederile alin. (2) nu se aplică dacă cumpărătorul face dovada ca achiziţia intracomunitara a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în statul membru în care are loc achiziţia intracomunitara, conform alin. (1). (5) Achiziţia intracomunitara de bunuri, efectuată conform alin. (1), în cadrul unei operaţiuni triunghiulare în alt stat membru decât România, de către cumpărătorul revanzator înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în acel alt stat membru, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii: a) cumpărătorul revanzator înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achiziţia intracomunitara în vederea efectuării unei livrări ulterioare în acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligată la plata taxei aferente; b) obligaţiile privind declararea acestor operaţiuni, stabilite prin norme, au fost îndeplinite de către cumpărătorul revanzator înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153.Art. 132^2. - Locul importului de bunuri (1) Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru în care se afla bunurile când intra pe teritoriul comunitar. (2) Atunci când bunurile la care se face referire la art. 131 lit. a) sunt plasate, la intrarea în Comunitate, în unul dintre regimurile la care se face referire la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7, locul importului pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru în care bunurile încetează sa mai fie plasate într-un astfel de regim. (3) Atunci când bunurile la care se face referire la art. 131 lit. b), la intrarea în Comunitate, sunt în una dintre situaţiile care le-ar permite, dacă ar fi fost importate în Comunitate, în sensul art. 131 lit. a), sa beneficieze de unul dintre regimurile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau sunt sub o procedură de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul căruia se încheie aceste regimuri sau aceasta procedura."96. Articolul 133 va avea următorul cuprins:"Art. 133. - Locul prestării de servicii (1) Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi: a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în legătură cu bunurile imobile; b) locul unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele parcurse, în cazul serviciilor de transport, altele decât cele de transport intracomunitar de bunuri; c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin excepţie, în cazul în care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizează un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA. Prin transport intracomunitar de bunuri se înţelege orice transport de bunuri ale cărui:1. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în doua state membre diferite; sau2. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în acelaşi stat membru, dar transportul este efectuat în legătură directa cu un transport intracomunitar de bunuri; d) locul în care se prestează serviciile, în cazul unei prestări de servicii constând în activităţi accesorii transportului, cum sunt încărcarea, descărcarea, manipularea şi servicii similare acestora. Prin excepţie, în cazul în care astfel de servicii implica activităţi accesorii unui transport intracomunitar de bunuri şi sunt prestate pentru un client care furnizează pentru prestaţia respectiva un cod de înregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel în care se prestează efectiv serviciile, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA; e) în statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate în legătură cu un transport intracomunitar de bunuri de către intermediarii care acţionează în numele şi în contul altor persoane. Prin excepţie, în cazul în care clientul furnizează pentru aceste servicii un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA; f) locul în care se prestează serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate în legătură cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de către intermediarii care acţionează în numele şi în contul altor persoane. Prin excepţie, în cazul în care clientul furnizează pentru aceste servicii un cod de înregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel în care au fost prestate serviciile, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA; g) locul unde clientul căruia îi sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu condiţia ca respectivul client să fie stabilit sau să aibă un sediu fix în afară Comunităţii ori să fie o persoană impozabilă actionand ca atare, stabilită sau care are un sediu fix în Comunitate, dar nu în acelaşi stat cu prestatorul, în cazul următoarelor servicii:1. închirierea bunurilor mobile corporale, cu excepţia mijloacelor de transport;2. operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepţia mijloacelor de transport;3. transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi a altor drepturi similare;4. serviciile de publicitate şi marketing;5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor şi avocaţilor, contabililor şi experţilor contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare;6. prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;7. operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări, inclusiv reasigurari, cu excepţia închirierii de seifuri;8. punerea la dispoziţie de personal;9. acordarea accesului la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice, inclusiv serviciile de transport şi transmitere prin intermediul acestor reţele, precum şi alte prestări de servicii legate direct de acestea;10. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicaţii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea şi recepţia de semnale, înscrisuri, imagini şi sunete sau informaţii de orice natura, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepţii. Serviciile de telecomunicaţii cuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reţeaua mondială de informaţii. În cazul în care serviciile de telecomunicaţii sunt prestate de către o persoană stabilită în afară Comunităţii sau care are un sediu fix în afară Comunităţii de la care serviciile sunt prestate, către o persoană neimpozabila care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în Comunitate, se considera ca prestarea are loc în România, dacă serviciile au fost efectiv utilizate în România;11. serviciile de radiodifuziune şi televiziune. În cazul în care serviciile de radiodifuziune şi de televiziune sunt prestate de către o persoană stabilită în afară Comunităţii sau care are un sediu fix în afară Comunităţii de la care serviciile sunt prestate, către o persoană neimpozabila care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în Comunitate, se considera ca locul prestării este în România, dacă serviciile au fost efectiv utilizate în România;12. serviciile furnizate pe cale electronică. În cazul în care serviciile furnizate pe cale electronică sunt prestate de o persoană stabilită în afară Comunităţii sau care are un sediu fix în afară Comunităţii de la care serviciile sunt prestate, către o persoană neimpozabila care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în România, se considera ca locul prestării este în România;13. obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, total sau parţial, a unei activităţi economice sau a unui drept prevăzut la prezenta litera;14. prestările de servicii de intermediere, efectuate de persoane care acţionează în numele şi contul altor persoane, când aceste servicii sunt prestate în legătură cu serviciile prevăzute la prezenta litera; h) locul unde sunt prestate serviciile, în cazul următoarelor servicii:1. servicii culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi;2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum şi lucrările efectuate asupra acestora. Prin excepţie, se considera ca aceste servicii au loc:- în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care aceste servicii sunt prestate unui client care îi comunică prestatorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel în care se prestează efectiv serviciile, şi se referă la bunuri transportate în afară statului membru în care serviciile sunt prestate;- în România, dacă o persoană impozabilă stabilită în România exporta temporar bunuri în afară Comunităţii, în scopul expertizarii sau pentru alte lucrări efectuate asupra acestora, şi ulterior le reimporta, iar serviciile respective sunt tranzacţionate altor persoane, potrivit art. 129 alin. (6); i) locul operaţiunii de baza pentru serviciile de intermediere aferente acestei operaţiuni, prestate de intermediari care acţionează în numele şi în contul altor persoane, când aceste servicii sunt prestate în legătură cu alte operaţiuni decât cele prevăzute la lit. e), f) şi g). Prin operaţiune de baza se înţelege livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achiziţia intracomunitara sau importul de bunuri efectuate de persoana în numele şi în contul căreia acţionează intermediarul. Prin excepţie, în cazul în care, pentru serviciile prestate, clientul a furnizat un cod de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel în care se realizează operaţiunile, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), închirierea sau leasingul de mijloace de transport se considera ca are locul prestării: a) în România, când aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă, stabilită sau care are un sediu fix în afară Comunităţii, de la care serviciile sunt prestate, dacă serviciile sunt efectiv utilizate în România de beneficiar; b) în afară Comunităţii, când aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă, stabilită sau având sediul fix în România, de la care serviciile sunt prestate, dacă serviciile sunt efectiv utilizate în afară Comunităţii de beneficiar."97. Articolul 134 va avea următorul cuprins:"Art. 134. - Faptul generator şi exigibilitatea - definiţii (1) Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. (2) Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine indreptatita, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată. (3) Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plati taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1). Aceasta data determina şi momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei."98. După articolul 134 se introduc trei noi articole, articolele 134^1-134^3, cu următorul cuprins:"Art. 134^1. - Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii (1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol. (2) Pentru livrările de bunuri în baza unui contract de consignaţie sau în cazul operaţiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispoziţia clientului, livrările de bunuri în vederea testarii sau a verificării conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, după caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor. (3) Pentru livrările de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt îndeplinite formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător. (4) Pentru prestările de servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări, cum sunt serviciile de construcţii-montaj, consultanţa, cercetare, expertiza şi alte servicii similare, faptul generator ia naştere la data emiterii situaţiilor de lucrări sau, după caz, la data la care aceste situaţii sunt acceptate de beneficiar. (5) Prin derogare de la alin. (1), faptul generator intervine: a) în cazul livrărilor de bunuri şi/sau al prestărilor de servicii, altele decât operaţiunile prevăzute la lit. b), care se efectuează continuu, dând loc la decontări sau plati succesive, cum sunt: livrările de gaze naturale, de apa, serviciile telefonice, livrările de energie electrica şi altele asemenea, în ultima zi a perioadei specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depăşi un an; b) în cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare şi arendare de bunuri, la data specificată în contract pentru efectuarea plăţii.Art. 134^2. - Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine: a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator; b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Fac excepţie de la aceste prevederi avansurile încasate pentru plata importurilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente importului, precum şi orice avansuri încasate pentru operaţiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării sau prestării acestora; c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare.Art. 134^3. - Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxaPrin derogare de la prevederile art. 134^2, în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutită de taxa conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura pentru întreaga contravaloare a livrării în cauza, dar nu mai târziu de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator."99. Articolul 135 va avea următorul cuprins:"Art. 135. - Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri (1) În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia. (2) În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către persoana care efectuează achiziţia, pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai târziu de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator."100. Articolul 136 va avea următorul cuprins:"Art. 136. - Faptul generator şi exigibilitatea importul de bunuri (1) În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor pentru agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare. (2) În cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevăzute la alin. (1), faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. (3) În cazul în care, la import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) şi d), faptul generator şi exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim."101. Articolul 137 va avea următorul cuprins:"Art. 137. - Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul tarii (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din: a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni; b) pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (3) lit. c), compensaţia aferentă: c) pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (4) şi (5), pentru transferul prevăzut la art. 128 alin. (10) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata şi prevăzute la art. 130^1 alin. (2) şi (3), preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenta unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de impozitare se stabileşte conform procedurii stabilite prin norme; d) pentru operaţiunile prevăzute la art. 129 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii; e) în cazul schimbului prevăzut la art. 130 şi, în general, atunci când plata se face parţial ori integral în natura sau atunci când valoarea plăţii pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii nu a fost stabilită de părţi sau nu poate fi uşor stabilită, baza de impozitare se considera ca fiind valoarea normală pentru respectiva livrare/prestare. Este considerată ca valoare normală a unui bun/serviciu tot ceea ce un cumpărător, care se afla în stadiul de comercializare unde este efectuată operaţiunea, trebuie să plătească unui furnizor/prestator independent în interiorul tarii, în momentul în care se realizează operaţiunea, în condiţii de concurenta, pentru a obţine acelaşi bun/serviciu. (2) Baza de impozitare cuprinde următoarele: a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată; b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauza, se considera cheltuieli accesorii. (3) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilitatii taxei; b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plati cu întârziere; d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfa şi clienţi, prin schimb, fără facturare; e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se decontează acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane."102. Articolul 138 va avea următorul cuprins:"Art. 138. - Ajustarea bazei de impozitareBaza de impozitare se reduce în următoarele situaţii: a) dacă a fost emisă o factura şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor; b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, în condiţiile anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauza, declarata printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, sau în urma unui arbitraj, ori în cazul în care exista un acord scris între părţi; c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă; e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare."103. După articolul 138 se introduce un nou articol, articolul 138^1, cu următorul cuprins:"Art. 138^1. - Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare (1) Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 130^1 alin. (1), baza de impozitare se stabileşte pe baza aceloraşi elemente utilizate conform art. 137 alin. (1) pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării aceloraşi bunuri în interiorul tarii. În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, conform art. 130^1 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determina în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c). (2) Baza de impozitare cuprinde şi accizele plătite sau datorate în alt stat membru decât România de persoana care efectuează achiziţia intracomunitara, pentru bunurile achiziţionate. Prin excepţie, în cazul în care accizele sunt rambursate persoanei care efectuează achiziţia intracomunitara, valoarea achiziţiei intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător."104. Articolul 139 va avea următorul cuprins:"Art. 139. - Baza de impozitare pentru import (1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vama a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate în afară României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. (2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1). Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată în documentul de transport sau în orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, în absenta unor astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România. (3) Baza de impozitare nu cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a)-d)."105. După articolul 139 se introduce un nou articol, articolul 139^1, cu următorul cuprins:"Art. 139^1. - Cursul de schimb valutar (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprima în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vama. (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta decât importul de bunuri, se exprima în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţionala a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauza."106. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului VIII va avea următorul cuprins:"Cotele de taxa"107. Articolul 140 va avea următorul cuprins:"Art. 140. - Cotele (1) Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse. (2) Cota redusă este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m); b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii; c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; d) livrarea de produse ortopedice; e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. (3) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 134^2 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilitatii taxei. (4) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 134^2 alin. (2). (5) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun. (6) Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei."108. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului IX va avea următorul cuprins:"Operaţiuni scutite de taxa"109. Articolul 141 va avea următorul cuprins:"Art. 141. - Scutiri pentru operaţiuni din interiorul tarii (1) Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa: a) spitalizarea, ingrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate sa desfăşoare astfel de activităţi; b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari; c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie; d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens; e) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană; f) activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate; g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate pe lângă instituţiile publice şi entitatile autorizate prevăzute la lit. f), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform lit. f); h) meditatiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar, preuniversitar şi universitar; i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social; j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social; k) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasă, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care aceasta scutire nu provoacă distorsiuni de concurenta; l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educaţia fizica; m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor; n) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri sa nu producă distorsiuni concurentiale; o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de natura comercială; p) serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora; q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale. (2) Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa: a) prestările următoarelor servicii financiare şi bancare:1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditului de către persoana care îl acorda;2. acordarea, negocierea şi preluarea garanţiilor de credit sau a garanţiilor colaterale pentru credite, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acorda creditul;3. orice operaţiune, inclusiv negocierea, legată de depozite financiare şi conturi curente, plati, transferuri, debite, cecuri şi alte efecte de comerţ, cu excepţia recuperării de creanţe şi operaţiunilor de factoring:4. emiterea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni cu moneda naţionala sau valuta ca mijloc de plată, cu excepţia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;5. emisiunea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni, cu excepţia administrării şi depozitarii, cu acţiuni, titluri de participare, titluri de creanţe, obligaţiuni şi alte valori mobiliare, cu excepţia operaţiunilor legate de documentele care atesta titlul de proprietate asupra bunurilor;6. gestionarea fondurilor comune de plasament şi/sau a fondurilor comune de garantare a creanţelor, efectuată de orice entităţi constituite în acest scop; b) operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operaţiuni; c) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfăşoare astfel de activităţi; d) livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare; e) arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepţii:1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;2. închirierea de spaţii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;4. închirierea seifurilor; f) livrarea de către orice persoană a unei construcţii, a unei părţi a acesteia şi a terenului pe care este construită, precum şi a oricărui alt teren. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea unei construcţii noi, a unei părţi a acesteia sau a unui teren construibil, dacă este efectuată de o persoană impozabilă care şi-a exercitat ori ar fi avut dreptul să-şi exercite dreptul de deducere total sau parţial a taxei pentru achiziţia, transformarea sau construirea unui astfel de imobil. În sensul prezentului articol, se definesc următoarele:1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;2. construcţie înseamnă orice structura fixată în sau pe pământ;3. livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupari ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformarii;4. o construcţie noua cuprinde şi orice construcţie transformata astfel încât structura, natura ori destinaţia sa au fost modificate sau, în absenta acestor modificări, dacă costul transformărilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piaţa a construcţiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii; g) livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi scutite, în temeiul prezentului articol, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. a) şi b). (3) Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin norme."110. Articolul 142 va avea următorul cuprins:"Art. 142. - Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achiziţii intracomunitare (1) Sunt scutite de taxa: a) importul şi achiziţia intracomunitara de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxa în interiorul tarii; b) achiziţia intracomunitara de bunuri al căror import în România este în orice situaţie scutit de taxa, conform prezentului articol; c) achiziţia intracomunitara de bunuri pentru care, în conformitate cu art. 145 alin. (2) lit. b)-d), persoana care cumpara bunurile în orice situaţie ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, dacă respectiva achiziţie nu ar fi scutită; d) importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condiţiile pentru scutire definitivă de taxe vamale, în temeiul Regulamentului 918/83/CEE al Consiliului, din 28 martie 1983, pentru stabilirea unui sistem comunitar privind exceptarile de la taxa vamală, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 105 din 23 aprilie 1983, cu modificările şi completările ulterioare, al Directivei 83/181/CEE a Consiliului, din 28 martie 1983, ce determina domeniul articolului 14 (1) (d) al Directivei 77/388/CEE privind scutirea de plată a taxei pe valoarea adăugată la importul final al anumitor mărfuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 105 din 23 aprilie 1983, cu modificările şi completările ulterioare, al Directivei 69/169/CEE a Consiliului, din 28 mai 1969, privind armonizarea prevederilor stabilite prin legi, regulamente sau acţiuni administrative referitoare la exceptarea de la impozitul pe cifra de afaceri şi accizele la import pentru călătoriile internaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 133 din 4 iunie 1969, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Directivei 78/1035/CEE a Consiliului, din 19 decembrie 1978, privind exceptarea de la taxele de import a micului trafic de bunuri cu caracter necomercial din statele nemembre, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 366 din 28 decembrie 1978, cu modificările şi completările ulterioare; e) importul de bunuri de către misiunile diplomatice şi birourile consulare care beneficiază de scutire de taxe vamale; f) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, precum şi de către membrii acestora, în limitele şi în conformitate cu condiţiile stabilite în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii; g) importul de bunuri de către forţele armate ale statelor străine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte sunt destinate efortului comun de apărare. Acesta include importul realizat de forţele Marii Britanii şi ale Irlandei de Nord stabilite în insula Cipru, conform Tratatului de instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate sau al personalului civil care însoţeşte forţele armate ori pentru aprovizionarea cantinelor lor; h) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afară Comunităţii, în aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului, şi care beneficiază de scutire de taxe vamale; i) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afară Comunităţii, pentru a fi supuse unor reparaţii, transformări, adaptari, asamblari, cu condiţia ca aceasta scutire să fie limitată la valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afară Comunităţii; j) importul în porturi de capturi, neprocesate sau conservate în vederea comercializării înainte de a fi livrate, realizate de persoane care efectuează pescuit maritim; k) importul de gaze naturale prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale şi importul de energie electrica; l) importul în România de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terţ, atunci când livrarea acestor bunuri de către importator constituie o livrare scutită, conform art. 143 alin. (2); m) importul de aur efectuat de Banca Naţionala a României. (2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa."111. Articolul 143 va avea următorul cuprins:"Art. 143. - Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar (1) Sunt scutite de taxa: a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afară Comunităţii de către furnizor sau de altă persoană în contul sau; b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afară Comunităţii de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul sau, cu excepţia bunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi care sunt folosite la echiparea sau alimentarea ambarcatiunilor de agrement şi a avioanelor de turism sau a oricărui alt mijloc de transport de uz privat. Este scutită, de asemenea, şi livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al călătorilor care nu sunt stabiliţi în Comunitate; c) prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 144^1, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regim de antrepozit de taxa pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8, sau în unul dintre regimurile vamale suspensive, prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7; d) prestările de servicii de transport, prestările de servicii accesorii transportului şi alte servicii decât cele prevăzute la art. 144^1, direct legate de importul de bunuri, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139; e) prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate, plasate în regimul vamal de perfecţionare activa, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 5, şi transportate în afară Comunităţii de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia; f) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din şi în insulele care formează regiunile autonome Azore şi Madeira, precum şi serviciile accesorii acestuia; g) transportul internaţional de persoane; h) în cazul navelor destinate navigaţiei maritime, utilizate pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de bunuri, pentru pescuit ori alta activitate economică sau pentru salvare ori asistenţa pe mare, următoarele operaţiuni:1. livrarea, modificarea, repararea, întreţinerea, navlosirea, leasingul şi închirierea de nave, precum şi livrarea, leasingul, închirierea, repararea şi întreţinerea de echipamente încorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;2. livrarea de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe nave, cu excepţia navelor folosite pentru pescuitul de coasta, dar inclusiv pentru navele de război care părăsesc ţara şi se îndreaptă spre porturi străine unde vor fi ancorate;3. prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1 sau la art. 144^1, efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru incarcatura acestora; i) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, în principal pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de mărfuri, efectuat cu plata, următoarele operaţiuni:1. livrarea, modificarea, repararea, întreţinerea, leasingul şi închirierea aeronavelor, precum şi livrarea, leasingul, închirierea, repararea şi întreţinerea echipamentelor încorporate sau utilizate pe aeronave;2. livrarea de carburanţi şi provizii destinate utilizării pe aeronave;3. prestarea de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1 sau la art. 144^1, efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor şi/sau pentru incarcatura acestora; j) livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, a personalului acestora, precum şi a cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau consular în România ori într-un alt stat membru, în condiţii de reciprocitate; k) livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea reprezentantelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România sau într-un alt stat membru, precum şi a membrilor acestora, în limitele şi în conformitate cu condiţiile precizate în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii; l) livrările de bunuri netransportate în afară României şi/sau prestările de servicii efectuate în România, destinate uzului oficial al forţelor armate ale statelor străine membre NATO sau al personalului civil care însoţeşte forţele armate ori aprovizionarii popotelor sau cantinelor, dacă forţele iau parte la efortul de apărare comun; scutirea se acordă prin restituirea taxei, potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice; m) livrările de bunuri transportate sau expediate către alt stat membru NATO, destinate uzului oficial al forţelor armate ale unui stat, altul decât România, sau al personalului civil care însoţeşte forţele armate ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, dacă forţele iau parte la efortul de apărare comun; n) livrările de aur către Banca Naţionala a României; o) livrările de bunuri către organismele recunoscute care transporta sau expediază aceste bunuri în afară Comunităţii, ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea se acordă prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (2) Sunt, de asemenea, scutite de taxa următoarele: a) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru, cu excepţia:1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mica, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi;2. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor art. 152^2; b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA; c) livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană juridică neimpozabila care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care transportul de bunuri este efectuat conform art. 7 alin. (4) şi (5) sau art. 16 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul general, depozitarea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia:1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mica;2. livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor art. 152^2; d) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 128 alin. (10), care ar beneficia de scutirea prevăzută la lit. a) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă, cu excepţia livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor art. 152^2. (3) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa."112. Articolul 144 va avea următorul cuprins:"Art. 144. - Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri (1) Sunt scutite de taxa următoarele: a) livrarea de bunuri care urmează:1. să fie plasate în regim vamal de admitere temporară, cu exonerare totală de la plata taxelor vamale;2. să fie prezentate autorităţilor vamale în vederea vamuirii şi, după caz, plasate în depozit necesar cu caracter temporar;3. să fie introduse într-o zona libera sau într-un antrepozit liber;4. să fie plasate în regim de antrepozit vamal;5. să fie plasate în regim de perfecţionare activa, cu suspendare de la plata drepturilor de import;6. să fie plasate în regim de tranzit vamal extern;7. să fie admise în apele teritoriale:- pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producţie, în scopul construirii, repararii, întreţinerii, modificării sau reutilarii acestor platforme ori pentru conectarea acestor platforme de forare sau de producţie la ţărm;- pentru alimentarea cu carburanţi şi aprovizionarea platformelor de forare sau de producţie;8. să fie plasate în regim de antrepozit de taxa pe valoarea adăugată, definit după cum urmează:- pentru produse accizabile, orice locatie situata în România, care este definită ca antrepozit fiscal, în sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE , cu modificările şi completările ulterioare;- pentru bunuri, altele decât produsele accizabile, o locatie situata în România şi definită prin norme; b) livrarea de bunuri efectuată în locatiile prevăzute la lit. a), precum şi livrarea de bunuri care se afla în unul dintre regimurile sau situaţiile precizate la lit. a); c) prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. c) şi la art. 144^1, aferente livrărilor prevăzute la lit. a) sau efectuate în locatiile prevăzute la lit. a), pentru bunurile aflate în regimurile sau situaţiile prevăzute la lit. a); d) livrările de bunuri care încă se afla în regim vamal de tranzit intern, precum şi prestările de servicii aferente acestor livrări, altele decât cele prevăzute la art. 144^1. (2) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de taxa."113. După articolul 144 se introduce un nou articol, articolul 144^1, cu următorul cuprins:"Art. 144^1. - Scutiri pentru intermediariSunt scutite de taxa serviciile prestate de intermediarii care acţionează în numele şi în contul altei persoane, în cazul în care aceste servicii sunt prestate în legătură cu operaţiunile scutite prevăzute la art. 143 şi 144, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. f) şi alin. (2)."114. Articolul 145 va avea următorul cuprins:"Art. 145. - Sfera de aplicare a dreptului de deducere (1) Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilitatii taxei. (2) Orice persoană impozabilă are dreptul sa deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni: a) operaţiuni taxabile; b) operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se considera ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România; c) operaţiuni scutite de taxa, conform art. 143, 144 şi 144^1; d) operaţiuni scutite de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 şi lit. b), în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afară Comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directa cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afară Comunităţii, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni; e) operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (7) şi la art. 129 alin. (7), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv. (3) Dacă nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabilă are dreptul de deducere a taxei şi pentru cazurile prevăzute la art. 128 alin. (8) şi la art. 129 alin. (5). (4) În condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA, conform art. 153. (5) Nu sunt deductibile: a) taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia, precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate conform art. 137 alin. (3) lit. e); b) taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii."115. Articolul 146 va avea următorul cuprins:"Art. 146. - Condiţii de exercitare a dreptului de deducere (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează sa îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează sa îi fie prestate în beneficiul sau, să deţină o factura care să cuprindă informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5); b) pentru taxa aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează sa îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează sa îi fie prestate în beneficiul sau, dar pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-g):1. să deţină o factura care să cuprindă informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) sau documentele prevăzute la art. 155^1 alin. (1); şi2. sa înregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea taxei; c) pentru taxa achitată pentru importul de bunuri, altele decât cele prevăzute la lit. d), să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punct de vedere al taxei, precum şi documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană în contul sau; d) pentru taxa datorată pentru importul de bunuri efectuat conform art. 157 alin. (4) şi (5), să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor în scopuri de taxa, precum şi suma taxei datorate. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să înscrie taxa pe valoarea adăugată ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea; e) pentru taxa aferentă unei achiziţii intracomunitare de bunuri:1. să deţină o factura sau documentul prevăzut la art. 155^1 alin. (1); şi2. sa înregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea; f) pentru taxa aferentă unei operaţiuni asimilate cu o achiziţie intracomunitara de bunuri, prevăzută la art. 130^1 alin. (2) lit. a), să deţină documentul prevăzut la art. 155 alin. (4), emis în statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevăzut la art. 155^1 alin. (1) şi sa înregistreze aceasta taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea taxei. (2) Prin norme se vor preciza cazurile în care documentele sau obligaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se vor prezenta sau îndeplini pentru a justifica dreptul de deducere a taxei."116. Articolul 147 va avea următorul cuprins:"Art. 147. - Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă (1) Persoana impozabilă care realizează sau urmează sa realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumita în continuare persoana impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 127, cat şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoana impozabilă este denumita persoana parţial impozabilă. (2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziţiilor efectuate de către o persoană impozabilă cu regim mixt se determina conform prezentului articol. Persoana parţial impozabilă nu are drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoana impozabilă. Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoana impozabilă, din care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată persoana impozabilă mixtă pentru respectivele activităţi şi aplica prevederile prezentului articol. În condiţiile stabilite prin norme, persoana parţial impozabilă poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale în situaţia în care nu poate tine evidente separate pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoana impozabilă şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoana impozabilă. (3) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se înscriu într-o coloana distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral. (4) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni se înscriu într-o coloana distinctă din jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operaţiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce. (5) Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloana distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata. (6) Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determina ca raport între: a) suma totală, fără taxa, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator; şi b) suma totală, fără taxa, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se afla în sfera de aplicare a taxei. (7) Se exclud din calculul pro-rata următoarele: a) valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în activitatea sa economică; b) valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă şi prevăzute la art. 128 alin. (4) şi la art. 129 alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la art. 128 alin. (10); c) valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor imobiliare, altele decât cele prevăzute la lit. a), în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii principale. (8) Pro-rata definitivă se determina anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile prevăzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se determina procentual şi se rotunjeste până la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxa prevăzut la art. 156^2, în care s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (12), se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro-rata definitivă. (9) Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, prevăzută la alin. (8), determinata pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifica în anul curent faţă de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia. În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul sau decont de taxa, prevăzut la art. 156^2. (10) Taxa de dedus într-un an calendaristic se determina provizoriu prin înmulţirea valorii taxei deductibile prevăzute la alin. (5) pentru fiecare perioada fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), determinata pentru anul respectiv. (11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevăzută la alin. (5), cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), determinata pentru anul respectiv. (12) La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă provizoriu astfel: a) din taxa de dedus determinata definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusă într-un an determinata provizoriu, conform alin. (10); b) rezultatul diferenţei de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxa, prevăzut la art. 156^2, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în decontul de taxa aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anulării înregistrării acesteia. (13) În ceea ce priveşte taxa de dedus aferentă bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaţiunile prevăzute la alin. (5): a) prima deducere se determina în baza pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), pentru anul în care ia naştere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaza, conform alin. (12), în baza pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8). Aceasta prima ajustare se efectuează asupra valorii totale a taxei deduse iniţial; b) ajustarile ulterioare iau în considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douazecime, pentru bunurile imobile, după cum urmează:1. taxa deductibilă iniţială se împarte la 5 sau la 20;2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se înmulţeşte cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), aferentă fiecăruia dintre următorii 4 sau 19 ani;3. taxa dedusă iniţial în primul an, conform pro-rata definitivă, se împarte la 5 sau la 20;4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compara, iar diferenţa în plus sau în minus reprezintă ajustarea de efectuat, care se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxa prevăzut la art. 156^2, aferent ultimei perioade fiscale a anului. (14) În situaţii speciale, când pro-rata calculată potrivit prevederilor prezentului articol nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, poate, la solicitarea justificată a persoanelor impozabile: a) sa aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul anului, persoanele impozabile au obligaţia sa recalculeze taxa dedusă de la începutul anului pe bază de pro-rata specială aprobată. Persoana impozabilă cu regim mixt poate renunţa la aplicarea pro-rata specială numai la începutul unui an calendaristic şi este obligată sa anunţe organul fiscal competent până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv; b) sa autorizeze persoana impozabilă sa stabilească o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice, cu condiţia ţinerii de evidente contabile distincte pentru fiecare sector. (15) În baza propunerilor făcute de către organul fiscal competent, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia sa de specialitate, poate să impună persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operaţiunile viitoare ale acesteia, respectiv: a) să aplice o pro-rata specială; b) să aplice o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice; c) să-şi exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, în conformitate cu prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate operaţiunile sau numai pentru o parte din operaţiuni; d) sa ţină evidente distincte pentru fiecare sector al activităţii sale economice. (16) Prevederile alin. (6)-(13) se aplică şi pentru pro-rata specială prevăzută la alin. (14) şi (15). Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata specială se vor lua în considerare: a) operaţiunile specificate în decizia Ministerului Finanţelor Publice, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b); b) operaţiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b)."117. După articolul 147 se introduc trei noi articole, articolele 147^1-147^3, cu următorul cuprins:"Art. 147^1. - Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153, are dreptul sa scada din valoarea totală a taxei colectate, pentru o perioadă fiscală, valoarea totală a taxei pentru care, în aceeaşi perioadă, a luat naştere şi poate fi exercitat dreptul de deducere, conform art. 145-147. (2) În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevăzute la art. 146, persoana impozabilă îşi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiţii şi formalităţi sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui în care a luat naştere dreptul de deducere. (3) Prin norme se vor preciza condiţiile necesare aplicării prevederilor alin. (2), pentru situaţia în care dreptul de deducere este exercitat după mai mult de 3 ani consecutivi după anul în care acest drept ia naştere. (4) Dreptul de deducere se exercită chiar dacă nu exista o taxa colectata sau taxa de dedus este mai mare decât cea colectata pentru perioada fiscală prevăzută la alin. (1) şi (2).Art. 147^2. - Rambursarea taxei către persoane impozabile neinregistrate în scopuri de TVA în România (1) În condiţiile stabilite prin norme: a) persoana impozabilă neinregistrata şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, stabilită în alt stat membru, poate solicita rambursarea taxei achitate; b) persoana impozabilă neinregistrata şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA şi nu este stabilită în Comunitate poate solicita rambursarea taxei achitate dacă, în conformitate cu legile tarii unde este stabilită, o persoană impozabilă stabilită în România ar avea acelaşi drept de rambursare în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată sau alte impozite/taxe similare aplicate în ţara respectiva; c) persoana neinregistrata şi care nu este obligata să se înregistreze în scopuri de TVA, dar care efectuează în România o livrare intracomunitara scutită de mijloace de transport noi poate solicita rambursarea taxei achitate pentru achiziţia efectuată de aceasta în România a respectivului mijloc de transport nou. Rambursarea nu poate să depăşească taxa care s-ar aplica dacă livrarea de către aceasta persoana a mijloacelor de transport noi respective ar fi livrare taxabila; d) persoana impozabilă stabilită în România, neinregistrata şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA, poate solicita rambursarea taxei achitate aferente operaţiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. d) sau în alte situaţii prevăzute prin norme. (2) În cazul în care se constată că cererile de rambursare prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt frauduloase şi nu se aplică o sancţiune administrativă, organele fiscale competente vor refuza orice rambursare către persoana impozabilă respectiva pe o perioadă de 2 ani de la data depunerii cererii frauduloase. (3) În cazul în care rambursarea prevăzută la alin. (1) lit. a) a fost obţinută fraudulos sau eronat, s-a aplicat o sancţiune administrativă şi s-au stabilit obligaţiile fiscale accesorii, iar sumele nu au fost achitate, organele fiscale competente vor proceda după cum urmează: a) vor suspenda orice alta rambursare către persoana impozabilă respectiva până la plata sumelor datorate; sau b) vor deduce sumele respective din orice rambursare viitoare solicitată de respectiva persoana impozabilă.Art. 147^3. - Rambursarile de taxa către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153 (1) În situaţia în care taxa aferentă achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153, care este deductibilă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa colectata pentru operaţiuni taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare suma negativa a taxei. (2) După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute în prezentul articol, prin decontul de taxa prevăzut la art. 156^2. (3) Suma negativa a taxei, cumulată, se determina prin adăugarea la suma negativa a taxei, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat a fi rambursat. (4) Taxa de plată cumulată se determina în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului de taxa prevăzut la art. 156^2, din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare. (5) Prin decontul de taxa prevăzut la art. 156^2, persoanele impozabile trebuie să determine diferenţele dintre sumele prevăzute la alin. (2) şi (3), care reprezintă regularizările de taxa şi stabilirea soldului taxei de plată sau a soldului sumei negative a taxei. Dacă taxa de plată cumulată este mai mare decât suma negativa a taxei cumulată, rezultă un sold de taxa de plată în perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativa a taxei cumulată este mai mare decât taxa de plată cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei în perioada fiscală de raportare. (6) Persoanele impozabile, înregistrate conform art. 153, pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxa din perioada fiscală de raportare, decontul fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. Dacă persoana impozabilă solicita rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare. (7) În cazul persoanelor impozabile care sunt absorbite de altă persoană impozabilă, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat în decontul de taxa al persoanei care a preluat activitatea. (8) În situaţia în care doua sau mai multe persoane impozabile fuzionează, persoana impozabilă care preia activitatea celorlalte preia şi soldul taxei de plată către bugetul de stat, precum şi soldul sumei negative a taxei, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii. (9) Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectuează de organele fiscale, în condiţiile şi potrivit procedurilor stabilite prin normele în vigoare. (10) Pentru operaţiuni scutite de taxa cu drept de deducere, prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. b), j), k), l) şi o), persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, pot beneficia de rambursarea taxei, potrivit procedurii prevăzute prin ordin al ministrului finanţelor publice."118. Articolul 148 va avea următorul cuprins:"Art. 148. - Ajustarea taxei deductibile în cazul achiziţiilor de servicii şi bunuri, altele decât bunurile de capitalÎn condiţiile în care regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine nu se aplică, deducerea iniţială se ajusteaza în următoarele cazuri: a) deducerea este mai mare sau mai mica decât cea pe care persoana impozabilă avea dreptul sa o opereze; b) dacă exista modificări ale elementelor luate în considerare pentru determinarea sumei deductibile, intervenite după depunerea decontului de taxa, inclusiv în cazurile prevăzute la art. 138; c) persoana impozabilă îşi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate şi serviciile neutilizate la momentul pierderii dreptului de deducere."119. Articolul 149 va avea următorul cuprins:"Art. 149. - Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital (1) În sensul prezentului articol: a) bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, precum şi operaţiunile de construcţie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe, exclusiv reparaţiile sau lucrările de întreţinere a acestor active, chiar în condiţiile în care astfel de operaţiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziţia unei alte persoane; b) bunurile care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionarii sau oricărei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane sunt considerate bunuri de capital aparţinând persoanei care le închiriază, le da în leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane; c) ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital; d) taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă repararii ori întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor de schimb destinate repararii ori întreţinerii bunurilor de capital. (2) Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajusteaza, în situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. a)-d): a) pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele decât cele prevăzute la lit. b); b) pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. (3) Perioada de ajustare începe: a) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate sau fabricate, pentru bunurile de capital menţionate la alin. (2) lit. a), achiziţionate sau fabricate, de la data aderării; b) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite prima data, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt construite, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării, dacă anul primei utilizări este anul aderării sau un alt an ulterior anului aderării; c) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt achiziţionate, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării, dacă formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător s-au îndeplinit în anul aderării sau într-un an ulterior anului aderării; d) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite pentru prima data după transformare sau modernizare, pentru transformările sau modernizările bunurilor de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil transformat sau modernizat, şi se efectuează pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizării, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformări sau modernizări, plătită ori datorată înainte de data aderării, dacă anul primei utilizări după transformare sau modernizare este anul aderării sau un an ulterior aderării. (4) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează: a) în situaţia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:1. integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activităţile economice;2. pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;3. pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsura diferita faţă de deducerea iniţială; b) în cazurile în care apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse; c) în situaţia în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parţial limitat face obiectul oricărei operaţiuni pentru care taxa este deductibilă. În cazul unei livrări de bunuri, valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv; d) în situaţia în care bunul de capital îşi încetează existenta, cu excepţia cazurilor în care se dovedeşte ca respectivul bun de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa este deductibilă; e) în cazurile prevăzute la art. 138. (5) Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel: a) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douazecime din taxa dedusă iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de utilizare. Prin excepţie, dacă bunul de capital se utilizează integral în alte scopuri decât activităţile economice sau pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei, ajustarea deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare; b) pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douazecime din taxa dedusă iniţial, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse; c) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d), ajustarea se efectuează o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare obligaţia ajustarii, şi este de până la o cincime sau, după caz, o douazecime pe an, astfel:1. din valoarea taxei nededuse până la momentul ajustarii, pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c);2. din valoarea taxei deduse iniţial, pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. d); d) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. e), ajustarea se efectuează atunci când apar situaţiile enumerate la art. 138, conform procedurii prevăzute în norme. (6) Persoana impozabilă trebuie să păstreze o situaţie a bunurilor de capital care fac obiectul ajustarii taxei deductibile, care să permită controlul taxei deductibile şi al ajustarilor efectuate. Aceasta situaţie trebuie păstrată pe o perioadă care începe în momentul la care taxa aferentă achiziţiei bunului de capital devine exigibilă şi se încheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente şi jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeaşi perioadă. (7) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul în care suma care ar rezultă ca urmare a ajustarilor este neglijabila, conform prevederilor din norme."120. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului XI va avea următorul cuprins:"Persoanele obligate la plata taxei"121. Articolul 150 va avea următorul cuprins:"Art. 150. - Persoana obligată la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din România (1) Următoarele persoane sunt obligate la plata taxei, dacă aceasta este datorată în conformitate cu prevederile prezentului titlu: a) persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile, conform prevederilor prezentului titlu, cu excepţia cazurilor pentru care se aplică prevederile lit. b)-g); b) persoana impozabilă care acţionează ca atare şi care beneficiază de serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. g), dacă aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 alin. (4); c) persoana înregistrată conform art. 153 sau 153^1, care beneficiază de serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 şi lit. i) şi care a comunicat prestatorului codul sau de înregistrare în scopuri de TVA în România, dacă aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 alin. (4); d) persoana înregistrată conform art. 153 sau 153^1, căreia i se livreaza gaze naturale sau energie electrica în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) sau f), dacă aceste livrări sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 alin. (4); e) persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabila, înregistrată conform art. 153 sau 153^1, care este beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, în următoarele condiţii:1. cumpărătorul revanzator al bunurilor să fie înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru şi sa fi efectuat o achiziţie intracomunitara a acestor bunuri în România, care nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b); şi2. bunurile aferente achiziţiei intracomunitare, prevăzute la pct. 1, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumpărătorul revanzator ori de altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului revanzator dintr-un stat membru, altul decât statul în care cumpărătorul revanzator este stabilit ca persoana impozabilă, direct către beneficiarul livrării; şi3. cumpărătorul revanzator sa îl desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoana obligată la plata taxei pentru livrarea respectiva; f) persoana care încheie regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) ori persoana din cauza căreia bunurile ies din regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a); g) persoana impozabilă actionand ca atare sau persoana juridică neimpozabila, stabilită în România sau nestabilita în România, dar înregistrată prin reprezentant fiscal, care este beneficiar al unor livrări de bunuri sau prestări de servicii care au loc în România, conform art. 132 sau 133, altele decât cele prevăzute la lit. b)-e), dacă sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România şi care nu este înregistrată în România, conform art. 153. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1): a) atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă stabilită în Comunitate, dar nu în România, respectiva persoana poate, în condiţiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligată la plata taxei; b) atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă care nu este stabilită în Comunitate, respectiva persoana este obligată, în condiţiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligată la plata taxei. (3) Orice persoană care înscrie taxa pe o factura sau în orice alt document care serveşte ca factura este obligată la plata acesteia."122. Articolul 151 va avea următorul cuprins:"Art. 151. - Persoana obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitarePersoana care efectuează o achiziţie intracomunitara de bunuri care este taxabila, conform prezentului titlu, este obligată la plata taxei."123. După articolul 151 se introduc doua noi articole, articolele 151^1 şi 151^2, cu următorul cuprins:"Art. 151^1. - Persoana obligată la plata taxei pentru importul de bunuriPlata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii, conform prezentului titlu, este obligaţia importatorului.Art. 151^2. - Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei (1) Beneficiarul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este furnizorul sau prestatorul, conform art. 150 alin. (1) lit. a), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5): a) nu este emisă; b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare; c) nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), dacă beneficiarul dovedeşte achitarea taxei către persoana obligată la plata taxei, nu mai este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei. (3) Furnizorul sau prestatorul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-e), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1): a) nu este emisă; b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: numele/denumirea, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare. (4) Furnizorul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei pentru o achiziţie intracomunitara de bunuri este beneficiarul, conform art. 151, dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1): a) nu este emisă; b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate, elementele necesare calculării bazei de impozitare. (5) Persoana care îl reprezintă pe importator, persoana care depune declaraţia vamală pentru bunurile importate şi proprietarul bunurilor sunt ţinuţi răspunzători individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu importatorul prevăzut la art. 151^1. (6) Pentru aplicarea regimului de antrepozit de taxa pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8, antrepozitarul şi transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabilă pentru transport sunt ţinuţi răspunzători individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu persoana obligată la plata acesteia, conform art. 150 alin. (1) lit. a), f) şi g) şi art. 151^1. (7) Persoana care desemnează o altă persoană ca reprezentant fiscal, conform art. 150 alin. (2), este ţinuta răspunzătoare individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu reprezentantul sau fiscal."124. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului XII va avea următorul cuprins:"Regimuri speciale"125. Articolul 152 va avea următorul cuprins:"Art. 152. - Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici (1) Persoana impozabilă stabilită în România, a carei cifra de afaceri anuală, declarata sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României la data aderării şi se rotunjeste la următoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b). (2) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţa pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mica întreprindere, efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, incluzând şi operaţiunile scutite cu drept de deducere şi pe cele scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor: a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125 1 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabilă; b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b). (3) Persoana impozabilă care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxa. (4) O persoana impozabilă nou-înfiinţată poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă la momentul începerii activităţii economice declara o cifra de afaceri anuală estimată, conform alin. (2), sub plafonul de scutire şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3). (5) În sensul alin. (4), pentru persoana impozabilă care începe o activitate economică în decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) se determina proporţional cu perioada rămasă de la înfiinţare şi până la sfârşitul anului, fracţiunea de luna considerându-se o luna calendaristică întreaga. (6) Persoana impozabilă care aplica regimul special de scutire şi a carei cifra de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egala cu plafonul de scutire în decursul unui an calendaristic, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153, în termen de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se considera a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins sau depăşit. Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA, conform art. 153. Dacă persoana impozabilă respectiva nu solicita sau solicita înregistrarea cu întârziere, organele fiscale competente au dreptul sa stabilească obligaţii privind taxa de plată şi accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit să fie înregistrat în scopuri de taxa, conform art. 153. (7) După atingerea sau depăşirea plafonului de scutire sau după exercitarea opţiunii prevăzute la alin. (3), persoana impozabilă nu mai poate aplica din nou regimul special de scutire, chiar dacă ulterior realizează o cifra de afaceri anuală inferioară plafonului de scutire. (8) Persoana impozabilă care aplica regimul special de scutire: a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor, în condiţiile art. 145 şi 146; b) nu are voie sa menţioneze taxa pe factura sau alt document; c) este obligată sa menţioneze pe orice factura o referire la prezentul articol, pe baza căreia se aplică scutirea. (9) Prin norme se stabilesc regulile de înregistrare şi ajustarile de efectuat în cazul modificării regimului de taxa."126. După articolul 152 se introduc patru noi articole, articolele 152^1 - 152^4, cu următorul cuprins:"Art. 152^1. - Regimul special pentru agenţiile de turism (1) În sensul aplicării prezentului articol, prin agenţie de turism se înţelege orice persoană care în nume propriu sau în calitate de agent, intermediaza, oferă informaţii sau se angajează sa furnizeze persoanelor care călătoresc individual sau în grup, servicii de călătorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeti, cămine, locuinţe de vacanta şi alte spaţii folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate şi alte servicii turistice. Agenţiile de turism includ şi touroperatorii. (2) În cazul în care o agenţie de turism acţionează în nume propriu în beneficiul direct al călătorului şi utilizează livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate de alte persoane, toate operaţiunile realizate de agenţia de turism în legătură cu călătoria sunt considerate un serviciu unic prestat de agenţie în beneficiul călătorului. (3) Serviciul unic prevăzut la alin. (2) are locul prestării în România, dacă agenţia de turism este stabilită sau are un sediu fix în România şi serviciul este prestat prin sediul din România. (4) Baza de impozitare a serviciului unic prevăzut la alin. (2) este constituită din marja de profit, exclusiv taxa, care se determina ca diferenţa între suma totală care va fi plătită de călător, fără taxa, şi costurile agenţiei de turism, inclusiv taxa, aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii în beneficiul direct al călătorului, în cazul în care aceste livrări şi prestări sunt realizate de alte persoane impozabile. (5) În cazul în care livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate în afară Comunităţii, serviciul unic al agenţiei de turism este considerat serviciu prestat de un intermediar şi este scutit de taxa. În cazul în care livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate atât în interiorul, cat şi în afară Comunităţii, se considera ca fiind scutită de taxa numai partea serviciului unic prestat de agenţia de turism aferentă operaţiunilor realizate în afară Comunităţii. (6) Fără să contravină prevederilor art. 145 alin. (2), agenţia de turism nu are dreptul la deducerea sau rambursarea taxei facturate de persoanele impozabile pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii în beneficiul direct al călătorului şi utilizate de agenţia de turism pentru furnizarea serviciului unic prevăzut la alin. (2). (7) Agenţia de turism poate opta şi pentru aplicarea regimului normal de taxa pentru operaţiunile prevăzute la alin. (2), cu următoarele excepţii, pentru care este obligatorie taxarea în regim special: a) când călătorul este o persoană fizica; b) în situaţia în care serviciile de călătorie cuprind şi componente pentru care locul operaţiunii se considera ca fiind în afară României. (8) Agenţia de turism trebuie să ţină, în plus faţă de evidentele care trebuie ţinute conform prezentului titlu, orice alte evidente necesare pentru stabilirea taxei datorate conform prezentului articol. (9) Agenţiile de turism nu au dreptul sa înscrie taxa în mod distinct în facturi sau în alte documente legale care se transmit călătorului, pentru serviciile unice cărora li se aplică regimul special, în acest caz înscriindu-se distinct în documente menţiunea «TVA inclusă». (10) Atunci când agenţia de turism efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxare, cat şi operaţiuni supuse regimului special, aceasta trebuie să păstreze evidente contabile separate pentru fiecare tip de operaţiune în parte.Art. 152^2. - Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati (1) În sensul prezentului articol: a) operele de arta reprezintă:1. tablouri, colaje şi plachete decorative similare, picturi şi desene, executate integral de mana, altele decât planurile şi desenele de arhitectura, de inginerie şi alte planuri şi desene industriale, comerciale, topografice sau similare, originale, executate manual, texte manuscrise, reproduceri fotografice pe hârtie sensibilizata şi copii carbon obţinute după planurile, desenele sau textele enumerate mai sus şi articolele industriale decorate manual (NC cod tarifar 9701);2. gravuri, stampe şi litografii, originale vechi sau moderne, care au fost trase direct în alb-negru sau color, ale uneia sau mai multor plăci/planşe executate în întregime manual de către artist, indiferent de proces sau de materialul folosit de acesta, fără a include procese mecanice sau fotomecanice (NC cod tarifar 9702 00 00);3. producţii originale de arta statuara sau de sculptura, în orice material, numai dacă sunt executate în întregime de către artist; copiile executate de către un alt artist decât autorul originalului (NC cod tarifar 9703 00 00);4. tapiserii (NC cod tarifar 5805 00 00) şi carpete de perete (NC cod tarifar 6304 00 00), executate manual după modele originale asigurate de artist, cu condiţia sa existe cel mult 8 copii din fiecare;5. piese individuale de ceramica executate integral de către artist şi semnate de acesta;6. emailuri pe cupru, executate integral manual, în cel mult 8 copii numerotate care poarta semnatura artistului sau denumirea/numele atelierului, cu excepţia bijuteriilor din aur sau argint;7. fotografiile executate de către artist, scoase pe suport hârtie doar de el sau sub supravegherea sa, semnate, numerotate şi limitate la 30 de copii, incluzandu-se toate dimensiunile şi monturile; b) obiectele de colectie reprezintă:1. timbre poştale, timbre fiscale, mărci poştale, plicuri «prima zi», serii poştale complete şi similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00);2. colecţii şi piese de colectie de zoologie, botanica, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00); c) antichitatile sunt obiectele, altele decât operele de arta şi obiectele de colectie, cu o vechime mai mare de 100 de ani (NC cod tarifar 9706 00 00); d) bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite în starea în care se afla sau după efectuarea unor reparaţii, altele decât operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele preţioase şi alte bunuri prevăzute în norme; e) persoana impozabilă revanzatoare este persoana impozabilă care, în cursul desfăşurării activităţii economice, achiziţionează sau importa bunuri second-hand şi/sau opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati în scopul revânzării, indiferent dacă respectiva persoana impozabilă acţionează în nume propriu sau în numele altei persoane în cadrul unui contract de comision la cumpărare sau vânzare; f) organizatorul unei vânzări prin licitaţie publică este persoana impozabilă care, în desfăşurarea activităţii sale economice, oferă bunuri spre vânzare prin licitaţie publică, în scopul adjudecării acestora de către ofertantul cu preţul cel mai mare; g) marja profitului este diferenţa dintre preţul de vânzare aplicat de persoana impozabilă revanzatoare şi preţul de cumpărare, în care:1. preţul de vânzare constituie suma obţinută de persoana impozabilă revanzatoare de la cumpărător sau de la un terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de aceasta tranzacţie, impozitele, obligaţiile de plată, taxele şi alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport şi asigurare, percepute de persoana impozabilă revanzatoare cumpărătorului, cu excepţia reducerilor de preţ;2. preţul de cumpărare reprezintă tot ce constituie suma obţinută, conform definitiei preţului de vânzare, de furnizor, de la persoana impozabilă revanzatoare; h) regimul special reprezintă reglementările speciale prevăzute de prezentul articol pentru taxarea livrărilor de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati la cota de marja a profitului. (2) Persoana impozabilă revanzatoare va aplica regimul special pentru livrările de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, altele decât operele de arta livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exista obligaţia colectării taxei, bunuri pe care le-a achiziţionat din interiorul Comunităţii, de la unul dintre următorii furnizori: a) o persoană neimpozabila; b) o persoană impozabilă, în măsura în care livrarea efectuată de respectiva persoana impozabilă este scutită de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g); c) o întreprindere mica, în măsura în care achiziţia respectiva se referă la bunuri de capital; d) o persoană impozabilă revanzatoare, în măsura în care livrarea de către aceasta a fost supusă taxei în regim special. (3) În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă revanzatoare poate opta pentru aplicarea regimului special pentru livrarea următoarelor bunuri: a) opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati pe care le-a importat; b) opere de arta achiziţionate de persoana impozabilă revanzatoare de la autorii acestora sau de la succesorii în drept ai acestora, pentru care exista obligaţia colectării taxei. (4) În cazul livrărilor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru care se exercită opţiunea prevăzută la alin. (3), baza de impozitare este marja profitului, determinata conform alin. (1) lit. g), exclusiv valoarea taxei aferente. Prin excepţie, pentru livrările de opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati importate direct de persoana impozabilă revanzatoare, conform alin. (3), preţul de cumpărare pentru calculul marjei de profit este constituit din baza de impozitare la import, stabilită conform art. 139, plus taxa datorată sau achitată la import. (5) Orice livrare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati, efectuată în regim special, este scutită de taxa, în condiţiile art. 143 alin. (1) lit. a), b), h)-m) şi o). (6) Persoana impozabilă revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile prevăzute la alin. (2) şi (3), în măsura în care livrarea acestor bunuri se taxeaza în regim special. (7) Persoana impozabilă revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare eligibilă pentru aplicarea regimului special, inclusiv pentru livrările de bunuri pentru care se poate exercita opţiunea de aplicare a regimului special prevăzut la alin. (3). (8) În cazul în care persoana impozabilă revanzatoare aplica regimul normal de taxare pentru bunurile pentru care putea opta să aplice regimul special prevăzut la alin. (3), persoana respectiva va avea dreptul de deducere a taxei datorate sau achitate pentru: a) importul de opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati; b) pentru opere de arta achiziţionate de la autorii acestora sau succesorii în drept ai acestora. (9) Dreptul de deducere prevăzut la alin. (8) ia naştere la data la care este exigibilă taxa colectata aferentă livrării pentru care persoana impozabilă revanzatoare optează pentru regimul normal de taxa. (10) Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunuri care au fost sau urmează să fie achiziţionate de la persoana impozabilă revanzatoare, în măsura în care livrarea acestor bunuri de către persoana impozabilă revanzatoare este supusă regimului special. (11) Regimul special nu se aplică pentru: a) livrările efectuate de o persoană impozabilă revanzatoare pentru bunurile achiziţionate în interiorul Comunităţii de la persoane care au beneficiat de scutire de taxa, conform art. 142 alin. (1) lit. a) şi e)-g) şi art. 143 alin. (1) lit. h)-m), la cumpărare, la achiziţia intracomunitara sau la importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei; b) livrarea intracomunitara de către o persoană impozabilă revanzatoare de mijloace de transport noi scutite de taxa, conform art. 143 alin. (2) lit. b). (12) Persoana impozabilă revanzatoare nu are dreptul sa înscrie taxa aferentă livrărilor de bunuri supuse regimului special, în mod distinct, în facturile emise clienţilor. Menţiunea «TVA inclusă şi nedeductibila» va înlocui suma taxei datorate, pe facturi şi alte documente emise cumpărătorului. (13) În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă revanzatoare care aplica regimul special trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii: a) sa stabilească taxa colectata în cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscală în care trebuie să depună decontul de taxa, conform art. 156^1 şi 156^2; b) sa ţină evidenta operaţiunilor pentru care se aplică regimul special. (14) În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă revanzatoare care efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxa, cat şi regimului special, trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii: a) sa ţină evidente separate pentru operaţiunile supuse fiecărui regim; b) sa stabilească taxa colectata în cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscală în care trebuie să depună decontul de taxa, conform art. 156^1 şi 156^2. (15) Dispoziţiile alin. (1)-(14) se aplică şi vânzărilor prin licitaţie publică efectuate de persoanele impozabile revanzatoare care acţionează ca organizatori de vânzări prin licitaţie publică în condiţiile stabilite prin norme.Art. 152^3. - Regimul special pentru aurul de investiţii (1) Aurul de investiţii înseamnă: a) aurul, sub forma de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pieţele de metale preţioase, având puritatea minima de 995 la mie, reprezentate sau nu prin hârtii de valoare, cu excepţia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g; b) monedele de aur care îndeplinesc următoarele condiţii:1. au titlul mai mare sau egal cu 900 la mie;2. sunt reconfectionate după anul 1800;3. sunt sau au constituit moneda legală de schimb în statul de origine; şi4. sunt vândute în mod normal la un preţ care nu depăşeşte valoarea de piaţa libera a aurului conţinut de monede cu mai mult de 80%; (2) Nu intră în sfera prezentului articol monedele vândute în scop numismatic. (3) Următoarele operaţiuni sunt scutite de taxa: a) livrările, achiziţiile intracomunitare şi importul de aur de investiţii, inclusiv investiţiile în hârtii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat în conturi de aur şi cuprinzând mai ales împrumuturile şi schimburile cu aur care conferă un drept de proprietate sau de creanta asupra aurului de investiţii, precum şi operaţiunile referitoare la aurul de investiţii care constau în contracte la termen futures şi forward, care dau naştere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanta asupra aurului de investiţii; b) serviciile de intermediere în livrarea de aur de investiţii, prestate de agenţi care acţionează în numele şi pe seama unui mandant. (4) Persoana impozabilă care produce aurul de investiţii sau transforma orice aur în aur de investiţii poate opta pentru regimul normal de taxa pentru livrările de aur de investiţii către altă persoană impozabilă, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a). (5) Persoana impozabilă care livreaza în mod curent aur în scopuri industriale poate opta pentru regimul normal de taxa, pentru livrările de aur de investiţii prevăzut la alin. (1) lit. a) către altă persoană impozabilă, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a). (6) Intermediarul care prestează servicii de intermediere în livrarea de aur, în numele şi în contul unui mandant, poate opta pentru taxare, dacă mandantul şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (4). (7) Opţiunile prevăzute la alin. (4)-(6) se exercită printr-o notificare transmisă organului fiscal competent. Opţiunea intră în vigoare la data înregistrării notificării la organele fiscale sau la data depunerii acesteia la posta, cu confirmare de primire, după caz, şi se aplică tuturor livrărilor de aur de investiţii efectuate de la data respectiva. În cazul opţiunii exercitate de un intermediar, opţiunea se aplică pentru toate serviciile de intermediere prestate de respectivul intermediar în beneficiul aceluiaşi mandant care şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (5). În cazul exercitării optiunilor prevăzute la alin. (4)-(6), persoanele impozabile nu pot reveni la regimul special. (8) În cazul în care livrarea de aur de investiţii este scutită de taxa, conform prezentului articol, persoana impozabilă are dreptul sa deducă: a) taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile de aur de investiţii efectuate de la o persoană care şi-a exercitat opţiunea de taxare; b) taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile intracomunitare sau importul de aur, care este ulterior transformat în aur de investiţii de persoana impozabilă sau de un terţ în numele persoanei impozabile; c) taxa datorată sau achitată, pentru serviciile prestate în beneficiul sau, constând în schimbarea formei, greutatii sau puritatii aurului, inclusiv aurului de investiţii. (9) Persoana impozabilă care produce aur de investiţii sau transforma aurul în aur de investiţii are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii legate de producţia sau transformarea aurului respectiv. (10) Pentru livrările de aliaje sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, precum şi pentru livrările de aur de investiţii, efectuate de persoane impozabile care şi-au exercitat opţiunea de taxare către cumpărători persoane impozabile, cumpărătorul este persoana obligată la plata taxei, conform normelor. (11) Persoana impozabilă care comercializează aur de investiţii va tine evidenta tuturor tranzacţiilor cu aur de investiţii şi va păstra documentaţia care să permită identificarea clientului în aceste tranzacţii. Aceste evidente se vor păstra minimum 5 ani de la sfârşitul anului în care operaţiunile au fost efectuate.Art. 152^4. - Regimul special pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile (1) În înţelesul prezentului articol: a) persoana impozabilă nestabilita înseamnă persoana impozabilă care nu are un sediu fix şi nici nu este stabilită în Comunitate, căreia nu i se solicita din alte motive să se înregistreze în Comunitate în scopuri de TVA şi care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile stabilite în Comunitate; b) stat membru de înregistrare înseamnă statul membru ales de persoana impozabilă, nestabilita pentru declararea începerii activităţii sale ca persoana impozabilă pe teritoriul comunitar, conform prezentului articol; c) stat membru de consum înseamnă statul membru în care serviciile electronice au locul prestării, în conformitate cu art. 9 alin. (2) lit. f) din Directiva a 6-a, în care beneficiarul, care nu acţionează în calitate de persoana impozabilă în cadrul unei activităţi economice, este stabilit, îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită. (2) Persoana impozabilă nestabilita care prestează servicii electronice, astfel cum sunt definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 26, unor persoane neimpozabile stabilite în Comunitate sau care îşi au domiciliul sau reşedinţa obişnuită într-un stat membru poate utiliza un regim special pen-tru toate serviciile electronice prestate în Comunitate. Regimul special permite, printre altele, înregistrarea unei persoane impozabile nestabilite într-un singur stat membru, conform prezentului articol, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitate către persoane neimpozabile stabilite în Comunitate. (3) În cazul în care o persoană impozabilă nestabilita optează pentru regimul special şi alege România ca stat membru de înregistrare, la data începerii operaţiunilor taxabile, persoana respectiva trebuie să depună în format electronic o declaraţie de începere a activităţii la organul fiscal competent. Declaraţia trebuie să conţină următoarele informaţii: denumirea/numele persoanei impozabile, adresa poştală, adresele electronice, inclusiv pagina de internet proprie, codul naţional de înregistrare fiscală, după caz, precum şi o declaraţie prin care se confirma ca persoana nu este înregistrată în scopuri de TVA în Comunitate. Modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de înregistrare trebuie aduse la cunoştinţa organului fiscal competent, pe cale electronică. (4) La primirea declaraţiei de începere a activităţii organul fiscal competent va inregistra persoana nestabilita cu un cod de înregistrare special în scopuri de TVA şi va comunică acest cod persoanei respective prin mijloace electronice. În scopul înregistrării nu este necesară desemnarea unui reprezentant fiscal. (5) Persoana impozabilă nestabilita trebuie să notifice, prin mijloace electronice, organul fiscal competent, în caz de încetare a activităţii sau în caz de modificări ulterioare, care o exclud de la regimul special. (6) Persoana impozabilă nestabilita va fi scoasa din evidenta de către organul fiscal competent, dacă se îndeplineşte una dintre următoarele condiţii: a) persoana impozabilă informează organul fiscal că nu mai prestează servicii electronice; b) organul fiscal competent constata ca operaţiunile taxabile ale persoanei impozabile s-au încheiat; c) persoana impozabilă nu mai îndeplineşte cerinţele pentru a i se permite utilizarea regimului special; d) persoana impozabilă încalcă în mod repetat regulile regimului special. (7) În termen de 20 de zile de la sfârşitul fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă nestabilita trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, un decont special de taxa, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent dacă au fost sau nu furnizate servicii electronice în perioada fiscală de raportare. (8) Decontul special de taxa trebuie să conţină următoarele informaţii: a) codul de înregistrare prevăzut la alin. (4); b) valoarea totală, exclusiv taxa, a prestărilor de servicii electronice, pentru perioada fiscală de raportare, cotele taxei aplicabile şi valoarea corespunzătoare a taxei datorate fiecărui stat membru de consum în care taxa este exigibilă; c) valoarea totală a taxei datorate în Comunitate. (9) Decontul special de taxa de întocmeşte în lei. În cazul în care prestările de servicii s-au efectuat în alte monede se va folosi, la completarea decontului, rata de schimb în vigoare în ultima zi a perioadei fiscale de raportare. Ratele de schimb utilizate sunt cele publicate de Banca Centrala Europeană pentru ziua respectiva sau cele din ziua următoare, dacă nu sunt publicate în acea zi. (10) Persoana impozabilă nestabilita trebuie să achite suma totală a taxei datorate Comunităţii într-un cont special, în lei, deschis la trezorerie, indicat de organul fiscal competent, până la data la care are obligaţia depunerii decontului special. Prin norme se stabileşte procedura de virare a sumelor cuvenite fiecărui stat membru, pentru serviciile electronice desfăşurate pe teritoriul lor, de persoana impozabilă nestabilita, înregistrată în România în scopuri de TVA. (11) Persoana impozabilă nestabilita trebuie să ţină o evidenta suficient de detaliată a serviciilor pentru care se aplică acest regim special, pentru a permite organelor fiscale com-petente din statele membre de consum sa determine dacă decontul prevăzut la alin. (7) este corect. Aceste evidente se pun la dispoziţie electronic, la solicitarea organului fiscal competent, precum şi a statelor membre de consum. Persoana impozabilă nestabilita va păstra aceste evidente pe o perioadă de 10 ani de la încheierea anului în care s-au prestat serviciile. (12) Persoana impozabilă nestabilita care utilizează regimul special nu exercita dreptul de deducere prin decontul special de taxa, conform art. 147^1 , dar va putea exercita acest drept prin rambursarea taxei achitate, în conformitate cu prevederile art. 147^2 alin. (1) lit. b), chiar dacă o persoană impozabilă stabilită în România nu ar avea dreptul la o compensaţie similară în ceea ce priveşte taxa sau un alt impozit similar, în condiţiile prevăzute de legislaţia tarii în care îşi are sediul persoana impozabilă nestabilita."127. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului XIII va avea următorul cuprins:"Obligaţii"128. Articolul 153 va avea următorul cuprins:"Art. 153. - Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA (1) Persoana impozabilă care este stabilită în România, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b), şi realizează sau intenţionează sa realizeze o activitate economică ce implica operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmează: a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:1. dacă declara ca urmează sa realizeze o cifra de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;2. dacă declara ca urmează sa realizeze o cifra de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxa; b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau depăşit acest plafon; c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxa. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru persoana impozabilă care: a) efectuează operaţiuni în afară României care dau drept de deducere a taxei, conform art. 145 alin. (2) lit. b); b) efectuează operaţiuni scutite de taxa şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3). (3) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoana impozabilă numai pentru ca efectuează ocazional livrări intracomunitare de mijloace de transport noi. (4) O persoana impozabilă care nu este stabilită, conform art. 125 1 alin. (2) lit. b), şi nici înregistrată în scopuri de TVA în România, care are sau nu un sediu fix în România şi care este obligată la plata taxei pentru o livrare de bunuri sau prestare de servicii, conform art. 150 alin. (1) lit. a), va solicita înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente, înainte de efectuarea respectivei livrări de bunuri sau prestări de servicii. Sunt exceptate persoanele stabilite în afară Comunităţii, care efectuează servicii electronice către persoane neimpozabile din România şi care sunt înregistrate într-un stat membru, conform regimului special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitate. (5) O persoana impozabilă nestabilita în România şi neinregistrata în scopuri de TVA în România, care are sau nu un sediu fix în România, care intenţionează să efectueze o achiziţie intracomunitara de bunuri, pentru care este obligată la plata taxei, conform art. 151, sau o livrare intracomunitara de bunuri scutită de taxa, va solicita înregistrarea în scopuri de TVA, conform acestui articol, înaintea efectuării achiziţiei intracomunitare sau a livrării intracomunitare. (6) Organele fiscale competente vor inregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate să solicite înregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) sau (5).
EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Articolul ILegea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:1. La articolul 7, punctele 7 şi 8 ale alineatului (1) vor avea următorul cuprins:"7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului; c) utilizatorul are opţiunea de a cumpara bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea reziduala exprimată în procente este mai mica sau egala cu diferenţa dintre durata normală de funcţionare maxima şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală de funcţionare maxima, exprimată în procente; d) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit; e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului;8. contract de leasing operational - orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar, care transfera locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile prevăzute la pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci când opţiunea de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului;".2. La articolul 7 alineatul (1), litera a) a punctului 21 va avea următorul cuprins:"a) o persoană fizica este afiliată cu altă persoană fizica, dacă acestea sunt soţ/sotie sau rude până la gradul al III-lea inclusiv. Între persoanele afiliate, preţul la care se transfera bunurile corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;".3. La articolul 12, literele k) şi l) vor avea următorul cuprins:"k) venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport; l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţa din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;".4. La articolul 12, litera q) se abroga.5. La articolul 12, după litera t) se introduce o noua litera, litera t), cu următorul cuprins:"t) venituri realizate din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice române."6. La articolul 15, după litera k) a alineatului (1) se introduce o noua litera, litera l), cu următorul cuprins:"l) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii."7. La articolul 15, litera f) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:"f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;".8. Articolul 20 va avea următorul cuprins:"Art. 20 - Venituri neimpozabileUrmătoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoană juridică română; b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung, reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizari, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit a cesionarii, a retragerii, lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative."9. După articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1, cu următorul cuprins:"Art. 20^1 - Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene (1) După data aderării României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi: a) dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mama, de la o filiala a sa situata într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:1. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari;2. deţine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minima prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului sau permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3; b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:1. are una dintre formele de organizare prevăzute la alin. (4);2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se considera ca are sediul fiscal în afară Uniunii Europene;3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;4. deţine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009;5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deţine participaţia minima prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani. (2) Prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice române, respectiv sediilor permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, în legătură cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru. (3) în aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii: a) stat membru - stat al Uniunii Europene; b) filiala dintr-un stat membru - persoana juridică străină al carei capital social include şi participaţia minima prevăzută la alin. (1) lit. a) pct. 2 şi lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană juridică română, respectiv de un sediu permanent din România al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru; c) stat terţ - oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene. (4) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) pct. 1, formele de organizare pentru persoanele juridice străine sunt: a) societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca 'societe anonyme'/'naamloze vennootschap', 'societe en commandite par actions'/'commanditaire vennootschap op aandelen', 'societe privee a responsabilite limitee'/'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite limitee'/'cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite illimitee'/'cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid', 'societe en nom collectif'/'vennootschap onder firma', 'societe en commandite simple'/'gewone commanditaire vennootschap', întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian; b) societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca 'aktieselskab' şi 'anpartsselskab' alte societăţi supuse impozitării, conform legii impozitului pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la 'aktieselskaber'; c) societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca 'Aktiengesellschaft', 'Kommanditgesellschaft auf Aktien', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung', 'Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit', 'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft', 'Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts', şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german; e) societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca 'sociedad anonima', 'sociedad comanditaria por acciones', 'sociedad de responsabilidad limitada', organsime de drept public care funcţionează în baza legii private; alte entităţi constituite conform legii spaniole, supuse impozitului pe profit spaniol ('Impuesto sobre Sociedades'); f) societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca 'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite limitee', 'societes par actions simplifiees', 'societes d'assurances mutuelles', 'caisses d'epargne et de prevoyance', 'societes civiles', care sunt automat supuse impozitului pe profit, 'cooperatives', 'unions de cooperatives', întreprinderi publice industriale şi comerciale, precum şi alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez; g) societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiinţate în baza Legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi de construcţii înfiinţate în baza Legii asociaţiilor de construcţii şi trusturi bancare de economii, înfiinţate în baza Legii trusturilor bancare de economii, 1989; h) societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca 'societa per azioni', 'societa în accomandita per azioni', 'societa a responsabiiita limitată', 'societa cooperative', 'societa di mutua assicurazione', şi entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în principal comercială; i) societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca 'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite limitee', 'societe cooperative', 'societe cooperative organisee comme une societe anonyme', 'association d'assurances mutuelles', 'association d'epargne-pension' 'entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l'Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public', şi alte societăţi constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez; j) societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca 'naamloze vennootschap', 'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'Open commanditaire vennootschap', 'Cooperatie', 'onderlinge waarborgmaatschappij', 'Fonds voor gemene rekening', 'vereniging op cooperatieve grondslag', 'vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt', şi alte societăţi constituite în baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit olandez; k) societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca 'Aktiengesellschaft', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung', 'Versicherungsvereine auf Gegenseitigkeit', 'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften', Betriebe gewerblicher Art von Korperschaften des offentlichen Rechts', 'Sparkassen', şi alte societăţi constituite în baza legii austriece şi supuse impozitului pe profit austriac; l) societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au o formă comercială şi întreprinderile publice înfiinţate în conformitate cu legea portugheză; m) societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca 'osakeyhtyio/aktiebolag', 'osuuskunta/andelslag', 'saastopankki/sparbank' and 'vakuutusyhtio/forsakringsbolag'; n) societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca as 'aktiebolag', 'forsakringsaktiebolag', 'ekonomiska foreningar', 'sparbanker', 'omsesidiga forsakringsboiag'; o) societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; p) societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE , din 8 octombrie 2001, privind Statutul societăţii europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003 , din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE , din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor; q) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca 'akciova spolecnost', 'spolecnost s rucenim omezenym'; r) societăţile înfiinţate în baza legii estoniene, cunoscute ca 'taisuhing', usaldusuhing', 'osauhing', 'aktsiaselts', 'tulundusuhistu'; s) societăţile înfiinţate în baza legii cipriote, cunoscute ca (*), supuse impozitului pe profit cipriot;_____________(*) Textul este în limba greaca. A se vedea imaginea asociata. s) societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca 'akciju sabiedriba', 'sabiedriba ar ierobezotu atbildibu'; t) societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene; t) societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca 'kozkereseti tarsasag', 'beteti tarsasag', 'kozos vallalat', 'korlatolt felelossegu tarsasag', 'reszvenytarsasag', 'egyesules', 'kozhasznu tarsasag', 'szovetkezet'; u) societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca 'Kumpaniji ta' 'Responsabilita Limitată', 'Socjetajiet en commandite li l-kapitai taghhom maqsum f'azzjonijiet'; v) societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca 'spolka akcyjna', 'spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia'; w) societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca 'delniska druzba', 'komanditna druzba', 'druzba z omejeno odgovornostjo'; x) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca 'akciova spolocnost', 'spolocnost' s rucenim obmedzenym', 'komanditna spolocnost'. (5) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/435/CEE privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mama şi filialelor acestora din diferite state membre, amendata prin Directiva 2003/123/CE a Consiliului."10. La articolul 21, litera e) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:"e) cheltuielile de transport şi cazare în ţara şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori;".11. La articolul 21, literele b), c), j) şi k) ale alineatului (3) vor avea următorul cuprins:"b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intra sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea contribuabililor; grădiniţe, crese, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilisti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de cresa acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;................................................................ j) cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant; k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;".12. La articolul 21, literele c), m), p) şi s) ale alineatului (4) vor avea următorul cuprins:"c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majoră, în condiţiile stabilite prin norme;................................................................ m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţa, asistenţa sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora, în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte;................................................................ p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informatiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;................................................................ s) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m)."13. La articolul 22, litera d) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:"d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare şi funcţionare, de către instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţionala a României, precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;".14. La articolul 22, literele e) şi f) ale alineatului (1) se abroga.15. La articolul 22, litera h) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:"h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rămâne în sarcina asiguratorului, după deducerea reasigurării;".16. La articolul 22, după litera k) a alineatului (1) se introduce o noua litera, litera l), cu următorul cuprins:"l) provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautica Civilă Română."17. La articolul 23, alineatele (4) şi (7) vor avea următorul cuprins:"(4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzactionare pe o piaţa reglementată nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului articol................................................................. (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare."18. La articolul 24, alineatul (15) va avea următorul cuprins:"(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fără a lua în calcul amortizarea contabila. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidenţiată în sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată."19. La articolul 27, alineatul (5) va avea următorul cuprins:"(5) Dacă o persoană juridică română deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare la o altă persoană juridică română care transfera active şi pasive către prima persoana juridică, printr-o operaţiune prevăzută la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considera transfer impozabil."20. La articolul 27, alineatul (6) se abroga.21. După articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 27^1, cu următorul cuprins:"Art. 27^1Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizarilor, divizarilor parţiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre ale Uniunii Europene (1) Prevederile prezentului articol se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană. (2) Prevederile prezentului articol se aplică operaţiunilor de fuziune, divizare, divizare parţială, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni în care sunt implicate societăţi din două sau mai multe state membre. (3) În sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:1. fuziune - operaţiunea prin care: a) una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transfera totalitatea activelor şi pasivelor către o alta societate existenta, în schimbul emiterii către participanţii lor a titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi şi, dacă este cazul, al plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective; b) doua sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transfera totalitatea activelor şi pasivelor unei alte societăţi care se înfiinţează, în schimbul emiterii către participanţii lor a unor titluri de participare reprezentând capitalul noii societăţi şi, dacă este cazul, a plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective; c) o societate, în momentul dizolvării fără lichidare, îşi transfera totalitatea activelor şi pasivelor către societatea care deţine toate titlurile de participare ce reprezintă capitalul sau;2. divizare - operaţiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transfera totalitatea activelor şi pasivelor către doua sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proportionalitate, de titluri de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;3. divizare parţială - operaţiunea prin care o societate transfera, fără a fi dizolvată, una sau mai multe ramuri de activitate, către una sau mai multe societăţi existente ori nou-înfiinţate, lăsând cel puţin o ramura de activitate în compania cedenta, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de proportionalitate, titlurile de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;4. active şi pasive transferate - activele şi pasivele societăţii cedente care, în urma fuziunii, divizării sau divizării parţiale, sunt integrate unui sediu permanent al societăţii beneficiare, situat în statul membru al societăţii cedente, şi care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate în calcul la stabilirea bazei de impozitare;5. transfer de active - operaţiunea prin care o societate transfera, fără a fi dizolvată, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activităţii sale către alta societate, în schimbul transferării titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare;6. schimb de acţiuni - operaţiunea prin care o societate dobândeşte o participaţie în capitalul altei societăţi în asa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare în societatea respectiva, în schimbul emiterii către participanţii acesteia din urma, în schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;7. societate cedenta - societatea care îşi transfera activele şi pasivele ori care transfera totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activităţii sale;8. societate beneficiara - societatea care primeşte activele şi pasivele sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societăţii cedente;9. societate achizitionata - societatea în care alta societate deţine o participaţie, în urma unui schimb de titluri de participare;10. societate achizitoare - societatea care achiziţionează o participaţie, din acţiunile unei societăţi, în urma unui schimb de titluri de participare;11. ramura de activitate - totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independenta, adică o entitate capabilă sa funcţioneze prin propriile mijloace;12. societate dintr-un stat membru - orice societate care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are una dintre formele de organizare prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu; b) în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată ca avându-şi sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei încheiate cu un stat terţ privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal în afară Uniunii Europene; c) plăteşte impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei optiuni ori exceptari. (4) Operaţiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenţa dintre preţul de piaţa al elementelor din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor fiscală. (5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică numai dacă compania beneficiara calculează amortizarea şi orice câştig sau pierdere, aferente activelor şi pasivelor transferate, în concordanta cu dispoziţiile care ar fi fost aplicate companiei cedente dacă fuziunea, divizarea sau divizarea parţială nu ar fi avut loc. (6) În cazul în care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabilă de către societatea cedenta şi nu provin de la sediile permanente din străinătate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de deducere, de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România, societatea beneficiara asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente. (7) Referitor la operaţiunile menţionate la alin. (2), în situaţia în care societatea cedenta înregistrează pierdere fiscală, determinata potrivit prezentului titlu, aceasta nu se recuperează de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România. (8) Atunci când o societate beneficiara deţine o participaţie la capitalul societăţii cedente, veniturile societăţii beneficiare provenite din anularea participatiei sale nu se impozitează în cazul în care participaţia societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este mai mare de 15%, respectiv 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009. (9) În cazul schimbului de acţiuni se aplică următoarele: a) atribuirea, în cazul fuziunii, divizării sau al unui schimb de acţiuni, a titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare ori achizitoare unui participant al societăţii cedente sau achiziţionate, în schimbul unor titluri reprezentând capitalul acestei societăţi, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III; b) atribuirea, în cazul divizării parţiale, a titlurilor de participare ale societăţii cedente, reprezentând capitalul societăţii beneficiare, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului III; c) dispoziţiile lit. a) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o valoare fiscală mai mare decât valoarea pe care acestea o aveau înainte de fuziune, divizare sau schimb de acţiuni; d) dispoziţiile lit. b) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite şi celor deţinute în compania cedenta o valoare fiscală mai mare decât valoarea titlurilor deţinute la societatea cedenta înainte de divizarea parţială; e) profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioară a titlurilor de participare se impozitează potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului III, după caz; f) expresia valoare fiscală reprezintă valoarea ce este utilizata pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, în scopul determinării venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al societăţii; (10) Dispoziţiile alin. (4)-(9) se aplică şi transferului de active. (11) Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când fuziunea, divizarea, divizarea parţială, transferul de active sau schimbul de acţiuni: a) are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda şi evaziunea fiscală. Faptul ca una dintre operaţiunile prevăzute la alin. (2) nu este îndeplinită din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau rationalizarea activităţilor societăţilor participante la operaţiune, poate constitui o prezumţie ca operaţiunea are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale frauda şi evaziunea fiscală; b) are drept efect faptul ca o societate, implicata sau nu în operaţiune, nu mai îndeplineşte condiţiile necesare reprezentării angajaţilor în organele de conducere ale societăţii, în conformitate cu acordurile în vigoare înainte de operaţiunea respectiva. Aceasta prevedere se aplică în măsura în care în societăţile la care face referire prezentul articol nu se aplică dispoziţiile comunitare care conţin norme echivalente privind reprezentarea angajaţilor în organele de conducere ale societăţii. (12) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizarilor şi transferului activelor şi schimburilor de valori mobiliare între companii ale unor state membre diferite, amendata prin Directiva 2005/19/CE ."22. Articolul 34 va avea următorul cuprins:"Art. 34 - Plata impozitului (1) Plata impozitului se face astfel: a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 35 alin. (1); b) contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a), au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul, dacă în prezentul articol nu se prevede altfel. Începând cu anul 2008, aceşti contribuabili urmează să aplice sistemul plăţilor anticipate prevăzut pentru contribuabilii menţionaţi la lit. a). (2) În cazul asocierilor fără personalitate juridică, impozitul datorat de către contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) şi reţinut de către persoana juridică responsabilă se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra părţii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecărui asociat. Persoana responsabilă are obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii. (3) Contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. d) au obligaţia de a declara şi plati impozit pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. (4) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. (5) Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura au obligaţia de a declara şi plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. (6) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) au obligaţia de a declara şi efectua trimestrial plati anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în suma de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determina plăţile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an. (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) nouinfiintati, infiintati în cursul anului precedent sau care, la sfârşitul anului fiscal precedent, înregistrează pierdere fiscală, efectuează plati anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipata. (8) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a), care înregistrează pierdere contabila la sfârşitul unui trimestru, nu mai au obligaţia de a efectua plata anticipata stabilită pentru acel trimestru. (9) Declararea, regularizarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2006, în cazul contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) lit. a), se efectuează până la data de 31 martie 2007. (10) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b) plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egala cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la art. 35 alin. (1). (11) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. b), care definitiveaza până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor. (12) Persoanele juridice care încetează sa existe în cursul anului fiscal au obligaţia să depună, prin excepţie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaraţia anuală de impozit pe profit şi sa plătească impozitul până la data depunerii situaţiilor financiare la registrul comerţului. (13) Obligaţiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Impozitul pe profit datorat pentru anul 2006 de către regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi de către societăţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari se declara, se regularizează şi se plăteşte la bugetele locale respective, până la data de 31 martie 2007. Dobânzile/majorările de întârziere şi amenzile înregistrate de către regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi de către societăţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari se datorează şi se plătesc potrivit legii. (14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflaţie necesar pentru actualizarea plăţilor anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, până la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate."23. La articolul 35, alineatul (1) va avea următorul cuprins:"Art. 35 (1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 15 aprilie inclusiv a anului următor."24. Articolul 36 va avea următorul cuprins:"Art. 36 - Declararea şi reţinerea impozitului pe dividende (1) O persoana juridică română care plăteşte dividende către o persoană juridică română are obligaţia sa retina, sa declare şi sa plătească impozitul pe dividende, reţinut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol. (2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română. (3) Impozitul pe dividende care trebuie reţinut se declara sl se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv. (4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană. (5) Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică şi asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investiţii."25. După articolul 38 din capitolul VII al titlului II "Impozitul pe profit" se introduce o noua anexa, cu următorul cuprins:"ANEXALISTA SOCIETĂŢILORla care se face referire în art. 27^1 alin. (3) pct 12 lit. a) a) societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr. 2.157/2001/CE , din 8 octombrie 2001, privind statutul societăţii europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003 , din 22 iulie 2003, privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei Consiliului 2003/72/CE , din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor; b) societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca 'societe anonyme'/'naamloze vennootsdiap', 'societe en commandite par actions'/'commanditaire vennootschap op aandelen', 'societe privee a responsabilite limitee'/'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite limitee'/'cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite illimitee'/'cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid', 'societe en nom collectif'/'vennootschap onder firma', 'societe en commandite simple'/'gewone commanditaire vennootschap', întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian; c) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca 'akciova spolecnost', 'spolecnost s rucenim omezenym'; d) societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca 'aktieselskab' şi 'anpartsselskab'; alte societăţi supuse impozitării conform legii impozitului pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislaţiei fiscale aplicabile la 'aktieselskaber'; e) societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca 'Aktiengesellschaft', Kommanditgesellschaft auf Aktien', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung', 'Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit', 'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft', 'Betriebe gewerblidier Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts', şi alte societăţi constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german; f) societăţile înfiinţate în baza legii estoniene ca 'taisuhing', 'usaldusuhing', 'osauhing', 'aktsiaselts', 'tulundusuhistu'; h) societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca 'sociedad anonima', 'sociedad comanditaria por acciones', 'sociedad de responsabilidad limitada', organisme de drept public care funcţionează în baza legii private; i) societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca 'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite limitee', 'societes par actions simplifiees', 'societes d'assurances mutuelles', 'caisses d'epargne et de prevoyance', 'societes civiles', care sunt automat supuse impozitului pe profit, 'cooperatives', 'unions de cooperatives', întreprinderi publice industriale şi comerciale şi alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez; j) societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiinţate pe baza legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare, societăţi de construcţii, înfiinţate pe baza legii asociaţiilor de construcţii, şi trusturile bancare de economii, înfiinţate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989; k) societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca 'societa per azioni', 'societa în accomandita per azioni', 'societa a responsibilita limitată', 'societa cooperative', 'societa di mutua assircurazione', şi entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în principal comercială; m) societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca 'akciju sabiedriba', 'sabiedriba ar ierobezotu atbildibu'; n) societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene; o) societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca 'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite limitee', 'societe cooperative', 'societe cooperative organisee comme une societe anonyme', 'association d'assurances mutuelles', 'association d'epargne-pension', 'entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l'Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public', şi alte societăţi constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez; p) societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca 'kozkereseti tarsasag', 'beteti tarsasag', 'kozos vallalat', 'korlatolt felelossegu tarsasag', 'reszvenytarsasag', 'egyesules', 'kozhasznu tarsasag', 'szovetkezet'; q) societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca 'Kumpaniji ta' Responsabilita Limitată', 'Socjetajiet en commandite li l-kapitai taghhom maqsum f'azzjonijiet'; r) societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca 'naamloze vennnootschap', 'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid', 'Open commanditaire vennootschap', 'Cooperatie', 'onderlinge waarborgmaatschappij', 'Fonds voor gemene rekening', 'Vereniging op cooperatieve grondslag', 'vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt', şi alte societăţi constituite în baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit olandez; s) societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca 'Aktiengesellschaft', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung', 'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften'; s) societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca 'spolka akcyjna', 'spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia'; t) societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au forma comercială, precum şi alte entităţi a căror activitate este de natura comercială sau industriala, înregistrate potrivit legii portugheze; t) societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca 'delniska druzba', 'komanditna druzba', 'druzba z omejeno odgovornostjo'; u) societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca 'akciova spolocnost', 'spolocnost' s rucenim obmedzenym', 'komanditna spolocnost'; v) societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca 'osakeyhtio/aktiebolag', 'osuuskunta/andelslag', 'saastopankki/sparbank' and 'vakuutusyhtio/forsakringsbolag'; w) societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca 'aktiebolag', 'forsakringsaktiebolag', 'ekonomiska foreningar', 'sparbanker', 'omsesidiga forsakringsbolag'; x) societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord."26. La articolul 42, literele d) şi j) vor avea următorul cuprins:"d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/vaduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat;................................................................ j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul mostenirilor şi donatiilor se aplică reglementările prevăzute la art. 77^1 alin. (2) şi (3);".27. Articolul 43 Va avea următorul cuprins:"Art. 43 - Cotele de impozitare (1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activităţi independente; b) salarii; c) cedarea folosinţei bunurilor; d) investiţii; e) pensii; f) activităţi agricole; g) premii; h) alte surse. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul III."28. La articolul 48, litera a) a alineatului (5) va avea următorul cuprins:"a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);"29. La articolul 48, literele g) şi h) ale alineatului (5) vor avea următorul cuprins:"g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană; h) prima de asigurare voluntara de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;".30. La articolul 48, alineatul (6) va avea următorul cuprins:"(6) Baza de calcul se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale."31. La articolul 52, litera d) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:"d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele menţionate la art. 78 alin. (1) lit. e);".32. La articolul 55, după litera a) a alineatului (4) se introduce o noua litera, litera a^1), cu următorul cuprins:"a^1) tichetele de cresa acordate potrivit legii;".33. La articolul 55, litera k^1) a alineatului (4) va avea următorul cuprins:"k^1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la funcţia de baza;".34. La articolul 57, litera a) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:"a) la locul unde se afla funcţia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:- deducerea personală acordată pentru luna respectiva;- cotizatia sindicala plătită în luna respectiva;- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului sa nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;".35. La articolul 57, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:"(2^1) În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se retine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afară funcţiei de baza la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit."36. La articolul 57, alineatul (4) va avea următorul cuprins:"(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entitatilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii."37. După articolul 58 se introduce un nou articol, articolul 58^1, cu următorul cuprins:"Art. 58^1 - Deducerea sumelor economisite, potrivit legii, privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativContribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obţinute la funcţia de baza, cheltuielile efectuate pentru economisire în sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare, în limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligaţia acordării acestei deduceri revine organului fiscal competent şi procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice."38. La articolul 60, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:"(3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentantele organismelor internaţionale ori reprezentantele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, sa îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată şi comunicată organului fiscal competent. (4) Persoana fizica, juridică sau orice alta entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3)."39. La articolul 65, literele c) şi e) ale alineatului (1) vor avea următorul cuprins:"c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar, calificat astfel de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi părţile sociale;................................................................ e) venituri din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice."40. La articolul 65, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) Sunt neimpozabile următoarele venituri din dobânzi: a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente; b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat şi obligaţiunilor municipale; c) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza Legii nr. 541/2002, cu modificările şi completările ulterioare."41. La articolul 65, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:"(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzactionare a acţiunilor emise de Fondul «Proprietatea» de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare."42. La articolul 66, alineatele (1) şi (4) vor avea următorul cuprins:"Art. 66 (1) Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitiva/negativa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente tranzacţiei. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, preţul de cumpărare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determina ca diferenţa între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu costurile aferente tranzacţiei................................................................. (4) Determinarea câştigului potrivit alin. (1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi."43. La articolul 66, alineatul (4^1) se abroga.44. La articolul 66, alineatele (5) şi (6) vor avea următorul cuprins:"(5) Câştigul net anual se determina ca diferenţa între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv, ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise. Câştigul net anual se calculează pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. (6) Pentru tranzacţiile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise, fiecare intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii: a) calcularea câştigului anual/pierderii anuale pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil; b) transmiterea informaţiilor privind câştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plata anticipata, în forma scrisă către acesta, până la data de 28 februarie a anului următor celui pentru care se face calculul."45. La articolul 66, după alineatul (6) se introduc doua noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:"(7) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni, în momentul încheierii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului. Câştigul net anual se determina ca diferenţa între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv din astfel de operaţiuni. Câştigul net anual se calculează pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. Pentru tranzacţiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii: a) calcularea câştigului anual/pierderii anuale pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil; b) transmiterea informaţiilor privind câştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plata anticipata, în forma scrisă către acesta, până la data de 28 februarie a anului următor celui pentru care se face calculul. (8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice reprezintă excedentul distributiilor în bani sau în natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare."46. Articolul 67 va avea următorul cuprins:"Art. 67 - Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv. (2) Veniturile sub forma de dobânzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, începând cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobânzi, impozitul se calculează şi se retine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a căror scadenta este începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobânzi se aplică cota de impozit de la data constituirii. (3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel: a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cota de 1%, impozitul reţinut constituind plata anticipata în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului reprezentând plata anticipata revine intermediarilor, societăţilor de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau altor plătitori de venit, după caz, la fiecare tranzacţie. Impozitul calculat şi reţinut la sursa se virează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursa, reprezentând plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel:1. prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mica de 365 de zile de la data dobândirii;2. prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii; b) în cazul câştigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societăţilor închise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine dobânditorului. Calculul şi reţinerea impozitului de către dobanditor se efectuează la momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului, la fiecare tranzacţie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi/sau în registrul asociaţilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor, după caz, indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu eşalonat; c) câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind plata anticipata în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz. Impozitul calculat şi reţinut, reprezentând plata anticipata, se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursa, reprezentând plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (7); d) venitul impozabil obţinut din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi reţinut la sursa se virează până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori. (4) Pierderile rezultate din tranzacţiile cu părţi sociale şi valori mobiliare, în cazul societăţilor închise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează şi nu se reportează. (5) Pierderile rezultate din tranzacţionarea titlurilor de valoare, altele decât cele prevăzute la alin. (4), înregistrate în cursul anului fiscal, se compensează la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeaşi natura realizate din tranzacţionarea titlurilor de valoare, altele decât cele prevăzute la alin. (4), în cursul anului respectiv. Dacă în urma acestei compensări rezultă o pierdere anuală, aceasta nu se reportează. (6) Pierderile rezultate din operaţiuni de vânzare/cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, înregistrate în cursul anului fiscal, se compensează la sfârşitul anului fiscal cu câştigurile de aceeaşi natura realizate în cursul anului respectiv. Dacă în urma acestei compensări rezultă o pierdere anuală, aceasta nu se reportează. (7) Impozitul anual de recuperat, prevăzut la alin. (3) lit. a) şi d), se stabileşte de organul fiscal competent ca diferenţa între impozitul reprezentând plati anticipate efectuate în cursul anului şi impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate, în termenul şi condiţiile stabilite de lege. (8) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare."47. Articolul 67^1 se abroga.48. Articolul 68 va avea următorul cuprins:"Art. 68Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat."49. Articolul 69 va avea următorul cuprins:"Art. 69 - Stabilirea venitului impozabil lunar din pensiiVenitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizica."50. La articolul 70, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:"(8) În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se retine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit."51. La articolul 71, după litera c) se introduce o noua litera, litera d), cu următorul cuprins:"d) valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arenda, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industriala sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare, începând cu data de 1 ianuarie 2008."52. La articolul 74, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:"(2) Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă prevăzută la art. 71, pentru care venitul se determina pe bază de norma de venit, are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent, până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul unei activităţi pe care contribuabilul începe sa o desfăşoare după data de 15 mai, declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe sa desfăşoare activitatea. (3) În cazul unui contribuabil care determina venitul net din activităţi agricole pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, acesta este obligat să efectueze plati anticipate, aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la termenele prevăzute la art. 82 alin. (3). Plăţile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent, care va emite o decizie de impunere anuală."53. La articolul 74, după alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:"(4) În cazul contribuabililor care realizează venituri băneşti din agricultura, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vândute către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industriala sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare, impozitul se calculează prin reţinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, începând cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final. (5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileşte prin norme care se emit de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice."54. La articolul 77, alineatul (4) va avea următorul cuprins:"(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singura zi."55. Articolul 77^1 va avea următorul cuprins:"Art. 77^1 - Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal (1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel: a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv. (2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri: a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale; b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi. (3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembramintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbatuta şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizarii procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. (4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarata de părţi în actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. În cazul în care valoarea declarata este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta valoare. (5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o dată pe an, expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. (6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va incasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se va realiza printr-o hotărâre judecătorească, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va incasa de către instanţele judecătoreşti la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului. (7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se distribuie astfel: a) cota de 40% se face venit la bugetul consolidat; b) cota de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se afla bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării; c) cota de 10% se face venit la bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru îndeplinirea activităţii de publicitate imobiliară. (8) Procedura de calculare, încasare şi virare a impozitului perceput în condiţiile alin. (1) şi (3), precum şi obligaţiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România."56. Articolul 77^2 va avea următorul cuprins:"Art. 77^2 - Rectificarea impozituluiÎn cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se constata erori sau omisiuni în calcularea şi încasarea impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3), notarul public va comunică organului fiscal competent aceasta situaţie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnaţi la art. 77^1 alin. (1) şi (3), în vederea încasării impozitului. Răspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronată a impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3) este angajata numai în cazul în care se dovedeşte ca neincasarea integrală sau parţială este imputabilă notarului public care, cu intenţie, nu şi-a îndeplinit aceasta obligaţie."57. La articolul 78, după litera d) a alineatului (1) se introduce o noua litera, litera e), cu următorul cuprins:"e) venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, încheiate potrivit Codului civil, altele decât cele care sunt impozitate conform cap. II şi conform opţiunii exercitate de către contribuabil. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris, în momentul încheierii fiecărei/fiecărui convenţii/contract civil şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza acestei/acestui convenţii/contract."58. La articolul 81, alineatul (3) va avea următorul cuprins:"(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, odată cu declaraţia privind venitul realizat, şi declaraţia estimativă de venit."59. La articolul 82, alineatele (2), (3) şi (5) vor avea următorul cuprins:"(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luându-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel: a) pe baza contractului încheiat între părţi; sau b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit opţiunii. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din ziua precedenta celei în care se efectuează impunerea. (3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activităţi agricole, potrivit art. 72 şi 73, datorează plati anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în doua rate egale, astfel : 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv................................................................. (5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusa o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%, prevăzută la art. 43 alin. (1)."60. Articolul 83 va avea următorul cuprins:"Art. 83 - Declaraţia privind venitul realizat (1) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole determinate în sistem real au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursa şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere. (2) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi pentru câştigul net anual/pierderea neta anuală, generata de: a) tranzacţii cu titluri de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise; b) operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen. (3) Nu se depun declaraţii privind venitul realizat, pentru următoarele categorii de venituri: a) venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii de venit estimativ în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii; b) venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60; c) venituri din investiţii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finala; d) venituri din pensii; e) venituri din activităţi agricole a căror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4); f) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare; g) venituri din alte surse."61. La articolul 84, alineatele (1)-(3) vor avea următorul cuprins:"Art. 84 (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/câştigul net anual din anul fiscal respectiv, cu excepţia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a). (2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare, câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, pentru susţinerea entitatilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii. (3) Organul fiscal competent are obligaţia calculării, reţinerii şi virarii sumei reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe: a) venitul net anual impozabil; b) câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare; c) câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen."62. La articolul 86, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia sa încheie contracte de asociere în forma scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la: a) părţile contractante; b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei; c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi; d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia; e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice; f) condiţiile de încetare a asocierii. Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie. Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat."63. La articolul 89, alineatul (3) va avea următorul cuprins:"(3) Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursa, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligaţia sa declare şi sa plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un împuternicit, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."64. La articolul 91, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:"(3^1) După data aderării României la Uniunea Europeană, pentru veniturile din economii, definite la art. 124^5 , obţinute de persoanele fizice rezidente din acele state membre care au perioada de tranzitie specificată la art. 124^9 , se aplică metoda de eliminare a dublei impuneri, prevăzută la art. 124^14 alin. (2)."65. Articolul 93 va avea următorul cuprins:"Art. 93 - Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursa (1) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursa a impozitelor, sunt obligaţi sa calculeze, sa retina, sa vireze şi sa declare impozitul reţinut la sursa, până la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul titlu. (2) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursa a impozitelor, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat. (3) Fac excepţie de la termenul prevăzut la alin. (2) şi au obligaţia depunerii declaraţiei, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat, următorii: a) plătitorii de venituri din activităţile independente prevăzute la art. 52; b) plătitorii de venituri din salarii, în legătură cu veniturile din salarii plătite contribuabililor, care nu au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la alin. (2) şi pentru care obligaţiile declarative sunt prevăzute la art. 59; c) plătitorii de venituri din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, pentru care impozitul pe venit se retine la sursa."66. Articolul 95 va avea următorul cuprins:"Art. 95 - Definitivarea impunerii pe anul 2006Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat în anul fiscal 2006 se va elabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice."67. La articolul 103, litera a) va avea următorul cuprins:"a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţa şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;".68. Articolul 107 va avea următorul cuprins:"Art. 107 - Cota de impozitareCota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009."69. După articolul 107 se introduce un nou articol, articolul 107 1 , cu următorul cuprins:"Art. 107^1 - Impunerea microintreprinderilor care realizează venituri mai mari de 100.000 euroPrin excepţie de la prevederile art. 109 alin. (2) şi (3), dacă, în cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plati impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita prevăzută în acest articol, fără a se datora majorări de întârziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentând impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal."70. La articolul 115, după litera p) a alineatului (1) se introduce o noua litera, litera q), cu următorul cuprins:"q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice române. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice române reprezintă suma excedentului distributiilor în bani sau în natura care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare."71. La articolul 116, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute: a) 10% pentru veniturile din dobânzi şi redevenţe, dacă beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoană juridică rezidenţă într-un stat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru. Aceasta cota de impunere se aplică în perioada de tranzitie, de la data aderării României la Uniunea Europeană şi până la data de 31 decembrie 2010, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să deţină minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor; b) 20% pentru veniturile obţinute din jocuri de noroc, prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. p); c) 16% în cazul oricăror alte venituri impozabile obţinute din România, asa cum sunt enumerate la art. 115, cu excepţia veniturilor din dobânzile obţinute de la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit şi instrumentele de economisire dobândite anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care se aplică cota de impozit de la data constituirii/dobândirii."72. La articolul 116, alineatul (3) se abroga.73. La articolul 116, alineatul (5) va avea următorul cuprins:"(5) Impozitul se calculează, respectiv se retine în momentul plăţii venitului şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se retine şi se vărsa, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, valabil în ziua reţinerii impozitului pentru nerezidenti. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara şi se plăteşte până la data de 31 decembrie a anului respectiv."74. La articolul 116, după alineatul (5) se introduc doua noi alineate, alineatele (5^1) şi (5^2), cu următorul cuprins:"(5^1) Pentru veniturile sub forma de dobânzi la depozitele la termen, certificate de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte instituţii de credit autorizate şi situate în România, impozitul se calculează şi se retine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul certificatelor de depozit şi al instrumentelor de economisire. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării.(5^2) Modul de determinare şi/sau declarare a veniturilor obţinute din transferul titlurilor de participare la o persoană juridică română va fi stabilit prin norme."75. La articolul 117, literele a), c), g) şi h) vor avea următorul cuprins:"a) dobânzile la depozitele la vedere/conturi curente;................................................................ c) dobânda la instrumente/titluri de creanta emise de societăţile comerciale române, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzacţionate pe o piaţa de valori mobiliare reglementată de autoritatea în domeniu a statului în care se afla aceasta piaţa şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliată a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;................................................................ g) veniturile persoanelor juridice străine care desfăşoară în România activităţi de consultanţa în cadrul unor acorduri de finanţare gratuita, încheiate de Guvernul României/autorităţi publice cu alte guverne/autorităţi publice sau organizaţii internaţionale guvernamentale sau neguvernamentale; h) după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele plătite de o întreprindere, care este persoana juridică română, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru sau unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15% din titlurile de participare la întreprinderea persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului. Condiţia de deţinere minima va fi de 10% începând cu anul 2009. Condiţiile în care se aplică aceste prevederi, referitoare la tipurile de întreprinderi din statele membre către care se fac plăţile de dividende şi definitia termenului stat membru, sunt prevăzute la art. 20^1."76. La articolul 117, după litera h) se introduc doua noi litere, literele i) şi j), cu următorul cuprins:"i) după data aderării României la Uniunea Europeană, veniturile din economii sub forma plăţilor de dobânda, asa cum sunt definite la art. 124^5, obţinute din România de persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit; j) începând cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobânzi sau redevenţe, asa cum sunt definite la art. 124^19, obţinute din România de persoane juridice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redeventelor deţine minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor."77. La articolul 118, alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul sau de rezidenţă. În cazul în care certificatul de rezidenţă fiscală nu se prezintă în acest termen, se aplică prevederile titlului V. În momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie, în condiţiile în care certificatul de rezidenţă fiscală menţionează că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţă fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenţia de evitare a dublei impuneri, pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România. Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimba condiţiile de rezidenţă."78. La articolul 119, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:"(1^1) După data aderării României la Uniunea Europeană, plătitorii de venituri sub forma dobânzilor au obligaţia să depună o declaraţie informativa referitoare la plăţile de astfel de venituri făcute către persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene. Declaraţia se depune până la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului curent, pentru informaţii referitoare la plăţile de dobânzi făcute în cursul anului precedent. Modelul şi conţinutul declaraţiei informative, precum şi procedura de declarare a veniturilor din dobânzile realizate din România de către persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice, de către Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."79. După articolul 124 se introduce capitolul III "Modul de impozitare a veniturilor din economii obţinute din România de persoane fizice rezidente în state membre şi aplicarea schimbului de informaţii în legătură cu această categorie de venituri", cu saptesprezece noi articole, articolele 124^1 - 124^17, cu următorul cuprins:"CAPITOLUL IIIModul de impozitare a veniturilor din economii obţinute din Româniade persoane fizice rezidente în state membre şi aplicarea schimbuluide informaţii în legătură cu această categorie de venituriArt. 124^1 - Definitia beneficiarului efectiv (1) În sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se înţelege orice persoană fizica ce primeşte o plata de dobânda sau orice persoană fizica pentru care o plata de dobânda este garantată, cu excepţia cazului când aceasta persoana dovedeşte ca plata nu a fost primită sau garantată pentru beneficiul sau propriu, respectiv atunci când: a) acţionează ca un agent plătitor, în înţelesul art. 124^3 alin. (1); sau b) acţionează în numele unei persoane juridice, al unei entităţi care este impozitată pe profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor, al unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE , din 20 decembrie 1985, privind coordonarea dispoziţiilor legale, de reglementare şi administrare privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), sau în numele unei entităţi la care se face referire la art. 124^3 alin. (2), iar în acest din urmă caz, dezvaluie numele şi adresa acelei entităţi operatorului economic care efectuează plata dobânzii şi operatorul transmite aceste informaţii autorităţii competente a statului membru în care este stabilită entitatea; sau c) acţionează în numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv şi dezvaluie agentului plătitor identitatea acelui beneficiar efectiv, în conformitate cu art. 124^2 alin. (2). (2) Atunci când un agent plătitor are informaţii care arata ca persoana fizica ce primeşte o plata de dobânda sau pentru care o plata de dobânda este garantată, poate să nu fie beneficiarul efectiv, iar atunci când nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b) nu se aplică acelei persoane fizice, se vor lua măsuri rezonabile pentru stabilirea identităţii beneficiarului efectiv, conform prevederilor 124^2 alin. (2). Dacă agentul plătitor nu poate identifica beneficiarul efectiv, va considera persoana fizica în discuţie drept beneficiar efectiv.Art. 124^2 - Identitatea şi determinarea locului de rezidenţă a beneficiarilor efectivi (1) România va adopta şi va asigura aplicarea pe teritoriul sau a procedurilor necesare, care să permită agentului plătitor sa identifice beneficiarii efectivi şi locul lor de rezidenţă, în scopul aplicării prevederilor art. 124^7 - 124^11. Aceste proceduri trebuie să fie în conformitate cu cerinţele minime prevăzute la alin. (2) şi (3). (2) Agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv în funcţie de cerinţele minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dobânzii, la data începerii relatiei, astfel: a) pentru relaţiile contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele şi adresa sa, prin utilizarea informaţiilor de care dispune, în special conform reglementărilor în vigoare din statul sau de stabilire şi dispoziţiilor Directivei 91/308/CEE , din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spalarii banilor; b) în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenta relaţiilor contractuale, începând cu data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, constând în nume, adresa şi, dacă exista, numărul fiscal de identificare, atribuit de către statul membru de rezidenţă pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul efectiv. Dacă adresa nu apare nici în pasaport, nici în cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilită pe baza oricărui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Dacă numărul fiscal de identificare nu este menţionat în pasaport, în cardul de identitate oficial sau în oricare alt document doveditor de identitate, incluzând, posibil, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul efectiv, identitatea să se va completa prin menţionarea datei şi a locului naşterii, stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial. (3) Agentul plătitor stabileşte rezidenţă beneficiarului efectiv, pe baza cerinţelor minime care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dobânzii la data începerii relatiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se considera ca rezidenţă se afla în ţara în care beneficiarul efectiv îşi are adresa permanenta: a) în cazul relaţiilor contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili rezidenţă beneficiarului efectiv pe baza informaţiilor de care dispune, în special ca urmare a reglementărilor în vigoare în statul sau de stabilire şi a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE ; b) în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenta relaţiilor contractuale, începând cu data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor va stabili rezidenţă beneficiarului efectiv pe baza adresei menţionate în pasaport, în cardul de identitate oficial sau, dacă este necesar, pe baza oricărui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, şi în concordanta cu următoarea procedura: pentru persoanele fizice care prezintă pasaportul sau cardul de identitate oficial emis de către un stat membru şi care declara ele însele ca sunt rezidente într-o ţara terta, rezidenţă lor va fi stabilită prin intermediul unui certificat de rezidenţă fiscală, emis de o autoritate competentă a tarii terţe în care persoana fizica a declarat ca este rezident. În lipsa prezentării acestui certificat, se considera ca rezidenţă este situata în statul membru care a emis pasaportul sau un alt document de identitate oficial.Art. 124^3 - Definitia agentului plătitor (1) În sensul prezentului capitol, se înţelege prin agent plătitor orice operator economic care plăteşte dobânda sau garantează plata dobânzii pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent dacă operatorul este debitorul creanţei care produce dobânda sau operatorul însărcinat de către debitor sau de către beneficiarul efectiv cu plata dobânzii sau cu garantarea plăţii de dobânda. (2) Orice entitate stabilită într-un stat membru către care se plăteşte dobânda sau pentru care plata este garantată în beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerată agent plătitor, la momentul plăţii sau garantarii unei astfel de plati. Prezenta prevedere nu se va aplica dacă operatorul economic are motive sa creadă, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, ca: a) este o persoană juridică, cu excepţia celor prevăzute la alin. (5); sau b) profitul sau este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau c) este un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE . Un operator economic care plăteşte dobânda sau garantează plata dobânzii pentru o astfel de entitate stabilită în alt stat membru şi care este considerată agent plătitor, în temeiul prezentului alineat, va comunică numele şi adresa entitatii şi suma totală a dobânzii plătite sau garantate entitatii autorităţii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite mai departe aceste informaţii autorităţii competente din statul membru unde este stabilită entitatea. (3) Entitatea prevăzută la alin. (2) poate totuşi sa aleagă să fie tratata, în scopul aplicării prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, asa cum acesta este prevăzut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilităţi face obiectul unui certificat emis de statul membru în care entitatea este stabilită, certificat care este prezentat operatorului economic de către entitate. România va elabora norme în ceea ce priveşte aceasta opţiune ce poate fi exercitată de entitatile stabilite pe teritoriul sau. (4) Atunci când operatorul economic şi entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliţi în România, România va lua măsurile necesare pentru a da asigurări ca acea entitate îndeplineşte prevederile prezentului capitol atunci când acţionează ca agent plătitor. (5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt: a) în Finlanda: avoinyhtio (y) şi kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag şi kommanditbolag; b) în Suedia: handelsbolag (HB) şi kommanditbolag (KB).Art. 124^4 - Definitia autorităţii competenteÎn sensul prezentului capitol, se înţelege prin autoritate competentă: a) pentru România - Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală; b) pentru ţările terţe - autoritatea competentă definită pentru scopul convenţiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, în lipsa acestora, oricare alta autoritate competentă pentru emiterea certificatelor de rezidenţă fiscală.Art. 124^5 - Definitia plăţii dobânzilor (1) În sensul prezentului capitol, prin plata dobânzii se înţelege: a) dobânda plătită sau înregistrată în cont, referitoare la creanţele de orice natura, fie ca este garantată sau nu de o ipoteca ori de o clauza de participare la beneficiile debitorului, şi, în special, veniturile din obligaţiuni guvernamentale şi veniturile din obligaţiuni de stat, inclusiv primele şi premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligaţiuni sau titluri de creanta; penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate plati de dobânzi; b) dobânzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea creanţelor, prevăzute la lit. a); c) venitul provenit din plăţile dobânzilor fie direct, fie prin intermediul unei entităţi prevăzute la art. 124^3 alin. (2), distribuit prin:- organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE ;- entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 124^3 alin. (3);- organisme de plasament colectiv stabilite în afară sferei teritoriale prevăzute la art. 124^6; d) venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea acţiunilor ori unităţilor în următoarele organisme şi entităţi, dacă aceste organisme şi entităţi investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau entităţi la care se face referire mai jos, mai mult de 40% din activele lor în creanţe de natura celor prevăzute la lit. a), cu condiţia ca acest venit sa corespundă câştigurilor care, direct sau indirect, provin din plăţile dobânzilor care sunt definite la lit. a) şi b). Entitatile la care se face referire sunt:- organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE ;- entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 124^3 alin. (3);- organisme de plasament colectiv stabilite în afară sferei teritoriale prevăzute la art. 124^6. (2) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. c) şi d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie cu privire a proporţia veniturilor care provin din plati de dobânzi, suma totală a venitului va fi considerată plata de dobânda. (3) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio informaţie privind procentul activelor investite în creanţe, în acţiuni sau în unităţi, acest procent este considerat a fi superior celui de 40%. Atunci când nu se poate determina suma venitului realizat de beneficiarul efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursarii sau răscumpărării acţiunii ori unităţilor. (4) Atunci când dobânda, asa cum este prevăzută la alin. (1), este plătită sau creditata într-un cont deţinut de o entitate prevăzută la art. 124^3 alin. (2), aceasta entitate nefiind beneficiara opţiunii prevăzute la art. 124^3 alin. (3), dobânda respectiva va fi considerată ca plata de dobânda de către aceasta entitate. (5) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. b) şi d), România cere agenţilor plătitori situaţi pe teritoriul ei sa anualizeze dobânda peste o anumită perioada de timp, care nu poate depăşi un an, şi sa trateze aceste dobânzi anualizate ca plati de dobânda, chiar dacă nicio cesiune, răscumpărare sau rambursare nu intervine în decursul acestei perioade. (6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c) şi d), România va exclude din definitia plăţii dobânzii orice venit menţionat în prevederile legate de organisme sau entităţi stabilite pe teritoriul lor, unde investiţia acestor entităţi în creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele lor. În acelaşi fel, prin derogare de la alin. (4), România va exclude din definitia plăţii dobânzii prevăzute la alin. (1) plata dobânzii sau creditarea într-un cont al unei entităţi prevăzute la art. 124^3 alin. (2), care nu beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 124^3 alin. (3) şi este stabilită pe teritoriul României, în cazul în care investiţia acestei entităţi în creanţele prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele sale. Exercitarea acestei optiuni de către România implica legătură cu alte state membre. (7) Începând cu data de 1 ianuarie 2011, procentul prevăzut la alin. (1) lit. d) şi la alin. (3) va fi de 25%. (8) Procentele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi la alin. (6) sunt determinate în funcţie de politica de investiţii, asa cum este definită în regulile de finanţare sau în documentele constitutive ale organismelor ori entitatilor, iar în lipsa acestora, în funcţie de componenta reală a activelor acestor organisme sau entităţi.Art. 124^6 - Sfera teritorialăPrevederile acestui capitol se aplică dobânzilor plătite de către un agent plătitor stabilit în teritoriul în care Tratatul de instituire a Comunităţii Europene se aplică pe baza art. 299.Art. 124^7 - Informaţiile comunicate de un agent plătitor (1) Atunci când beneficiarul efectiv este rezident într-un stat membru, altul decât România, unde este agentul plătitor, informaţiile minime pe care agentul plătitor trebuie să le comunice autorităţii competente din România sunt următoarele: a) identitatea şi rezidenţă beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 124^2; b) numele şi adresa agentului plătitor; c) numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în lipsa acestuia, identificarea creanţei generatoare de dobânda; d) informaţii referitoare la plata dobânzii, în conformitate cu alin. (2). (2) Conţinutul minim de informaţii referitoare la plata dobânzii, pe care agentul plătitor trebuie să le comunice, va face distincţia dintre următoarele categorii de dobânda şi va indica: a) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a): suma dobânzii plătite sau creditate; b) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. b) şi d): fie suma dobânzii sau a venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare sau rambursare; c) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. c): fie suma venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a distribuţiei; d) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (4): suma dobânzii care revine fiecărui membru din entitatea prevăzută la art. 124^3 alin. (2), care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 124^1 alin. (1); e) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. b) şi d): suma dobânzii anualizate. (3) România va limita informaţiile care privesc plăţile de dobânzi ce urmează a fi raportate de către agentul plătitor la informaţia referitoare la suma totală a dobânzii sau a venitului şi la suma totală a veniturilor obţinute din cesiune, răscumpărare sau rambursare.Art. 124^8 - Schimbul automat de informaţii (1) Autoritatea competenţa din România va comunică autorităţii competente din statul membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv informaţiile prevăzute la art. 124^7. (2) Comunicarea de informaţii are un caracter automat şi trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an, în decursul a 6 luni următoare sfarsitului anului fiscal, pentru toate plăţile de dobânda efectuate în cursul acestui an. (3) Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu cele ale cap. V din prezentul titlu, cu excepţia prevederilor art. 124^35.Art. 124^9 - Perioada de tranzitie pentru trei state membre (1) În cursul unei perioade de tranzitie, începând cu data la care se face referire la alin. (2) şi (3), Belgia, Luxemburg şi Austria nu sunt obligate să aplice prevederile privind schimbul automat de informaţii în ceea ce priveşte veniturile din economii. Totuşi, aceste tari au dreptul sa primească informaţii de la celelalte state membre. În cursul perioadei de tranzitie, scopul prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectivă a veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânda efectuate într-un stat membru în favoarea beneficiarilor efectivi, care sunt persoane fizice rezidente fiscal în alt stat membru. (2) Perioada de tranzitie se va termina la sfârşitul primului an fiscal încheiat care urmează după definitivarea ultimului dintre următoarele evenimente: a) data de intrare în vigoare a acordului dintre Comunitatea Europeană, după decizia în unanimitate a Consiliului, şi Confederatia Elvetiana, Principatul Liechtenstein, Republica San Marino, Principatul Monaco şi Principatul Andorra, care prevede schimbul de informaţii la cerere, asa cum este definit în Modelul Acordului OECD privind schimbul de informaţii în materie fiscală, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit în continuare Modelul Acordului OECD, în ceea ce priveşte plăţile de dobânda, asa cum sunt definite în prezentul capitol, efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul acestor tari către beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul pentru care se aplică prezentul capitol, în plus faţă de aplicarea simultană de către aceste tari a unei reţineri la sursa cu o cota definită pentru perioadele corespunzătoare prevăzute la art. 124^10; b) data la care Consiliul se invoieste, în unanimitate, ca Statele Unite ale Americii sa schimbe informaţii, la cerere, în conformitate cu Modelul Acordului OECD, în ceea ce priveşte plăţile de dobânzi efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul lor către beneficiarii efectivi rezidenţi pe teritoriul în care se aplică prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii. (3) La sfârşitul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg şi Austria sunt obligate să aplice prevederile privind efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii, prevăzute la art. 124^7 şi 124^8, şi sa înceteze aplicarea perceperii unei reţineri la sursa şi a venitului distribuit, reglementate la art. 124^10 şi 124^11. Dacă, în decursul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg şi Austria aleg aplicarea prevederilor privind efectuarea schimbului automat de informaţii privind veniturile din economii, prevăzut la art. 124^7 şi 124^8, atunci nu se vor mai aplica nici reţinerea la sursa, nici partajarea venitului, prevăzute la art. 124^10 şi 124^11.Art. 124^10 - Reţinerea la sursa (1) În decursul perioadei de tranzitie prevăzute la art. 124^9, atunci când beneficiarul efectiv al dobânzii este rezident într-un stat membru, altul decât cel în care agentul plătitor este stabilit, Belgia, Luxemburg şi Austria vor percepe o reţinere la sursa de 15% în primii 3 ani ai perioadei de tranzitie (1 iulie 2005 - 30 iunie 2008), de 20% în timpul următorilor 3 ani (1 iulie 2008 - 30 iunie 2011) şi de 35% pentru următorii ani (începând cu 1 iulie 2011). (2) Agentul plătitor va percepe o reţinere la sursa după cum urmează: a) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a): la suma dobânzii plătite sau creditate; b) în cazul unei plati de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. b) sau d): la suma dobânzii sau venitului prevăzute/prevăzut la aceste litere sau prin perceperea unui efect echivalent care să fie suportat de primitor pe suma totală a venitului din cesiune, răscumpărare şi rambursare; c) în cazul plăţii de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. c): pe suma venitului prevăzut la respectivul alineat; d) în cazul plăţii de dobânda, în înţelesul art. 124^5 alin. (4): pe suma dobânzii care revine fiecărui membru al entitatii la care s-a făcut referire la art. 124^3 alin. (2), care îndeplineşte condiţiile art. 124^1 alin. (1); e) atunci când un stat membru exercita opţiunea prevăzută la art. 124^5 alin. (5): pe suma dobânzii anualizate. (3) În scopul aplicării prevederilor alin. (2) lit. a) şi b), reţinerea la sursa este percepută la pro-rata pentru perioada de deţinere a creanţei de către beneficiarul efectiv. Dacă agentul plătitor nu este în măsura sa determine perioada de deţinere pe baza informaţiilor de care dispune, se considera ca beneficiarul efectiv a deţinut creanta pe toată perioada de existenta, dacă beneficiarul nu furnizează o dovadă a datei de achiziţie. (4) Perceperea unei reţineri la sursa de statul membru al agentului plătitor nu împiedica statul membru de rezidenţă fiscală a beneficiarului efectiv sa impoziteze venitul, conform legii sale naţionale, prin respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunităţii Europene. (5) În decursul perioadei de tranzitie, statele membre care percep reţinerea la sursa pot prevedea ca un agent operator care plăteşte dobânda sau garantează dobânda pentru o entitate prevăzută la art. 124^3 alin. (2) lit. c) stabilită în alt stat membru să fie considerat ca fiind agent plătitor în locul entitatii şi va percepe reţinerea la sursa pentru aceasta dobânda, dacă entitatea nu a acceptat formal numele şi adresa sa şi suma totală a dobânzii care îi este plătită sau garantată, care să fie comunicată conform ultimului paragraf al art. 124^3 alin. (2) lit. c).Art. 124^11 - Distribuirea venitului (1) Statele membre care aplica o reţinere la sursa, conform art. 124^10 alin. (1), vor retine 25% din venitul lor şi vor transfera 75% din venit statului membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv al dobânzii. (2) Statele membre care aplica o reţinere la sursa, conform art. 124^10 alin. (5), vor retine 25% din venitul lor şi vor transfera 75% altor state membre, proporţional cu transferurile efectuate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1). (3) Aceste transferuri vor avea loc nu mai târziu de 6 luni de la sfârşitul anului fiscal al statului membru al agentului plătitor, în cazul alin. (1), sau al statului membru al operatorului economic, în cazul alin. (2).Art. 124^12 - Excepţii de la sistemul de reţinere la sursa (1) Statele membre care percep o reţinere la sursa, conform art. 124^10, prevăd una sau doua dintre următoarele proceduri, permitand beneficiarului efectiv sa ceara ca o asemenea reţinere sa nu fie aplicată: a) o procedură care permite beneficiarului efectiv sa autorizeze în mod expres agentul plătitor sa comunice informaţiile, în conformitate cu art. 124^7 şi 124^8. Aceasta autorizaţie acoperă toate dobânzile plătite beneficiarului efectiv de către respectivul agent plătitor. În acest caz se aplică prevederile art. 124^8; b) o procedură care garantează ca reţinerea la sursa nu va fi percepută atunci când beneficiarul efectiv prezintă agentului sau plătitor un certificat emis în numele sau de autoritatea competentă a statului sau de rezidenţă fiscală, în concordanta cu prevederile alin. (2). (2) La cererea beneficiarului efectiv, autoritatea competentă a statului membru de rezidenţă fiscală va emite un certificat care indica: a) numele, adresa şi numărul de identificare fiscală sau alt număr ori, în lipsa acestuia, data şi locul naşterii beneficiarului efectiv; b) numele şi adresa agentului plătitor; c) numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în lipsa acestuia, identificarea garanţiei. (3) Acest certificat este valabil pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 ani. Certificatul va fi emis fiecărui beneficiar efectiv care îl solicita, în termen de doua luni de la solicitare.Art. 124^13 - Măsuri luate de România pentru efectuarea schimbului de informaţii cu statele care au perioada de tranzitie la impunerea economiilorProcedura administrării acestui capitol în relaţia cu cele 3 state care au perioada de tranzitie în aplicarea prevederilor acestui capitol se va stabili prin hotărâre a Guvernului, elaborata în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe.Art. 124^14 - Eliminarea dublei impuneri (1) România asigura pentru beneficiarii efectivi rezidenţi eliminarea oricărei duble impuneri care ar putea rezultă din perceperea reţinerii la sursa în ţările care au perioada de tranzitie, prevăzute la art. 124^9, în concordanta cu prevederile alin. (2). (2) România restituie beneficiarului efectiv rezident în România impozitul reţinut conform art. 124^10.Art. 124^15 - Titluri de creanţe negociabile (1) Pe parcursul perioadei de tranzitie, prevăzută la art. 124^9, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2010, obligaţiunile naţionale şi internaţionale şi alte titluri de creanţe negociabile, a căror prima emisiune este anterioară datei de 1 martie 2001 sau pentru care prospectele emisiunii de origine au fost aprobate înainte de această dată de autorităţile competente, în înţelesul Directivei nr. 80/390/CEE privind cerinţele de redactare, verificare şi distribuire a informaţiilor necesare listarii ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a bursei, sau de către autorităţile competente ale ţărilor terţe, nu sunt considerate creanţe, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a), cu condiţia ca niciun fel de emisiuni noi ale acestor titluri de creanţe negociabile sa nu fi fost realizate începând cu data de 1 martie 2002. Totuşi, dacă perioada de tranzitie se prelungeşte după data de 31 decembrie 2010, prevederile prezentului alineat vor continua să se aplice doar în ceea ce priveşte aceste titluri de creanţe negociabile: a) care conţin clauzele de suma bruta şi de restituire anticipata; şi b) atunci când agentul plătitor, asa cum este definit la art. 124^3 alin. (1) şi (2), este stabilit în unul dintre cele trei state membre care aplica reţinerea la sursa şi atunci când agentul plătitor plăteşte dobânda sau garantează dobânda pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv rezident în România. Dacă o noua emisiune pentru titlurile de creanţe negociabile menţionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilată, care acţionează ca autoritate publică sau al carei rol este recunoscut de un tratat internaţional, în înţelesul art. 124^16, este realizată începând cu data de 1 martie 2002, ansamblul acestor titluri emise, constând în emisiunea de origine şi în oricare alta ulterioară, este considerat ca fiind o creanta, în înţelesul art. 124^5 alin. (1) lit. a). (2) Prevederile alin. (1) nu împiedica în niciun fel România de a impozita veniturile obţinute din titlurile de creanţe negociabile la care se face referire în alin. (1), în conformitate cu legislaţia fiscală naţionala.Art. 124^16 - Anexa referitoare la lista entitatilor asimilate la care se face referire la art. 124^15Pentru scopurile art. 124^15, următoarele entităţi sunt considerate ca fiind entităţi care acţionează ca autoritate publică sau al căror rol este recunoscut de un tratat internaţional:1. entităţi din Uniunea Europeană:Belgia- Vlaams Gewest (Regiunea Flamanda);- Region wallonne (Regiunea Valona);- Region bruxelloise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);- Communaute francaise (Comunitatea Franceza);- Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamanda);- Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limba germană);Bulgaria- municipalitati;Spania- Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);- Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);- Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);- Junta de Castilia - La Mancha (Executivul Regional Castilia - La Mancha);- Junta de Castilia - Leon (Executivul Regional Castilia - Leon);- Gobierno Foral de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);- Govern de les Illes Baiears (Guvernul Insulelor Baleare);- Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);- Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);- Diputacion General de Aragon (Consiliul Regional al Aragonului);- Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);- Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);- Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);- Gobierno de la Comunidad Autonomă del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunităţii Autonome a Ţărilor Bascilor);- Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);- Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);- Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava);- Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orasenesc al Madridului);- Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orasenesc al Barcelonei);- Cabildo insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);- Cabildo insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);- Instituto de Credito Oficiai (Instituţia Creditului Public);- Instituto Catalan de Finanzas (Instituţia Financiară a Cataloniei);- Instituto Valenciano de Finanzas (Instituţia Financiară a Valenciei);Franţa- La Caisse d'amortissement de la dette sociale (CADES) (Fondul de Răscumpărare a Datoriei Publice);- L'Agence francaise de developpement (AFD) (Agenţia Franceza de Dezvoltare);- Reseau Ferre de France (RFF) (Reţeaua Franceza de Cai Ferate);- Caisse Naţionale des Autoroutes (CAN) (Fondul Naţional al Autostrazilor);- Assistance publique Hopitaux de Paris (APHP) (Asistenţa Publică a Spitalelor din Paris);- Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Carbunelui);- Entreprise miniere et chimique (EMC) (Compania Miniera şi Chimica);Italia- regiuni;- provincii;- municipalitati;- Cassa Depositi e Prestiti (Fondul de Depozite şi Împrumuturi);Letonia- Pasvaldibas (guvernele locale);Polonia- gminy (comune);- powiaty (districte);- wojewodztwa (provincii);- zwiazki gmin (asociaţii de comune);- powiatow (asociaţii de districte);- wojewodztw (asociaţii de provincii);- miasto stoleczne Warszawa (capitala Varsovia);- Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agenţia pentru Restructurare şi Modernizare a Agriculturii);- Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agenţia Proprietăţilor Agricole);Portugalia- Regiao Autonomă da Madeira (Regiunea Autonomă a Madeirei);- Regiao Autonomă dos Acores (Regiunea Autonomă a Azorelor);- municipalitati;România- autorităţile administraţiei publice locale;Slovacia- mesta a obce (municipalitati);- Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Slovaca de Cai Ferate);- Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);- Slovenske elektrarne (Companiile Slovace de Energie);- Vodohospodarska vystavba (Compania de Economie a Apei).2. entităţi internaţionale;- Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;- Banca Europeană de Investiţii;- Banca Asiatica de Dezvoltare;- Banca Africana de Dezvoltare;- Banca Mondială - Banca Internationala de Reconstrucţie şi Dezvoltare - Fondul Monetar Internaţional;- Corporatia Financiară Internationala;- Banca InterAmericana de Dezvoltare;- Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei;- Euratom;- Comunitatea Europeană;- Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF);- Eurofima;- Comunitatea Economică a Carbunelui şi Otelului;- Banca Nordica de Investiţii;- Banca Caraibiana de Dezvoltare.Prevederile art. 124^15 nu aduc atingere niciuneia dintre obligaţiile internaţionale pe care România şi le-a asumat în relaţiile cu entitatile internaţionale menţionate mai sus.3. entităţi din state terţe:- acele entităţi care îndeplinesc următoarele criterii: a) entitatea care este considerată în mod cert ca fiind o entitate publică, conform criteriilor naţionale; b) o astfel de entitate publică este un producător din afară Comunităţii, care administrează şi finanţează un grup de activităţi, furnizand în principal bunuri şi servicii din afară Comunităţii, destinate beneficiului Comunităţii şi care sunt efectiv controlate de guvernul central; c) respectiva entitate publică este un emitent de datorii de mari dimensiuni şi cu regularitate; d) statul vizat poate să garanteze ca o asemenea entitate publică nu va exercita o răscumpărare înainte de termen, în cazul clauzelor de reintregire a sumei brute.Art. 124^17 - Data aplicăriiPrevederile prezentului capitol, reprezentând transpunerea Directivei nr. 2003/48/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind impunerea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobânzi, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.80. După articolul 124^17 se introduce capitolul IV "Redevenţe şi dobânzi la întreprinderi asociate", cu zece noi articole, articolele 124^18 - 124^27, cu următorul cuprins:"CAPITOLUL IVRedevenţe şi dobânzi la întreprinderi asociateArt. 124^18 - Sfera de aplicare şi procedura (1) Plăţile de dobânzi şi redevenţe ce provin din România sunt exceptate de la orice impozite aplicate asupra acelor plati în România, fie prin reţinere la sursa, fie prin declarare, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să fie o întreprindere din alt stat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru situat în alt stat membru. (2) O plata facuta de o întreprindere rezidenţă în România sau de către un sediu permanent situat în România trebuie să fie considerată ca provenind din România, denumita în continuare stat sursa. (3) Un sediu permanent este tratat ca plătitor al dobânzilor sau redevenţelor doar în măsura în care acele plati reprezintă cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din România. (4) O întreprindere a unui stat membru va fi tratata ca beneficiar efectiv al dobânzilor şi redevenţelor doar dacă primeşte acele plati pentru beneficiul sau propriu, şi nu ca un intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un mandatar sau semnatar autorizat. (5) Un sediu permanent trebuie să fie tratat ca beneficiar efectiv al dobânzilor sau redevenţelor: a) dacă creanta sau dreptul de utilizare a informatiei, în privinta căreia plăţile de dobânzi sau redevenţe iau naştere, este efectiv legată de acel sediu permanent; şi b) dacă plăţile de dobânzi sau redevenţe reprezintă venituri cu privire la care acel sediu permanent este supus, în statul membru în care este situat, unuia dintre impozitele menţionate la art. 124^20 lit. a) pct. (iii) sau, în cazul Belgiei, «impozitului nerezidentilor/belastig der niet-verblijfhouders» ori, în cazul Spaniei, «impozitului asupra venitului nerezidentilor» sau unui impozit care este identic sau în mod substanţial similar şi care este aplicat după data de intrare în vigoare a prezentului capitol, suplimentar sau în locul acelor impozite existente. (6) Dacă un sediu permanent al unei întreprinderi a unui stat membru este considerat ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al dobânzilor ori redevenţelor, nicio altă parte a întreprinderii nu va fi tratata ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al acelor dobânzi ori redevenţe, în sensul prezentului articol. (7) Prezentul articol trebuie să se aplice numai în cazul în care întreprinderea care este plătitor sau întreprinderea al carei sediu permanent este considerat plătitor al dobânzilor ori redevenţelor este o întreprindere asociata a întreprinderii care este beneficiarul efectiv sau al carei sediu permanent este tratat ca beneficiarul efectiv al acelor dobânzi ori al acelor redevenţe. (8) Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă dobânzile sau redevenţele sunt plătite de către ori către un sediu permanent situat într-un stat terţ al unei întreprinderi dintr-un stat membru şi activitatea întreprinderii este, în întregime sau parţial, desfăşurată prin acel sediu permanent. (9) Prevederile prezentului articol nu împiedica România sa ia în considerare, la determinarea impozitului pe profit, atunci când aplica legislaţia sa fiscală, dobânzile sau redevenţele primite de către întreprinderile rezidente, de sediile permanente ale întreprinderilor rezidente în România sau de către sediile permanente situate în România. (10) România nu va aplica prevederile prezentului capitol unei întreprinderi a altui stat membru sau unui sediu permanent al unei întreprinderi a altui stat membru, atunci când condiţiile stabilite la art. 124^20 lit. b) nu au fost menţinute pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani. (11) România solicita ca îndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul articol şi de art. 124^20 să fie dovedită la data plăţii dobânzilor sau redevenţelor printr-o atestare. Dacă îndeplinirea cerinţelor stabilite în prezentul articol nu a fost atestata la data plăţii, România va aplica reţinerea impozitului la sursa. (12) România stabileşte ca o condiţie pentru acordarea scutirii, potrivit acestui capitol, emiterea unei decizii privind acordarea în mod obişnuit a scutirii pe baza unei atestări în care să se certifice îndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul articol şi de art. 124^20. Decizia privind acordarea scutirii va fi data într-o perioadă de cel mult 3 luni după prezentarea atestării şi după ce au fost furnizate acele informaţii doveditoare pe care autorităţile locale din România le solicita de drept. Decizia va fi valabilă pe o perioadă de cel puţin un an după ce a fost emisă. (13) În sensul alin. (11) şi (12), atestarea care va fi prezentată în legătură cu fiecare contract de plată trebuie să fie valabilă pentru cel puţin un an, dar nu mai mult de 3 ani, de la data emiterii acestei atestări şi va conţine următoarele informaţii: a) dovada rezidentei, în scopul impozitării, pentru întreprinderea care primeşte dobânzi sau redevenţe din România şi, când este necesar, dovada existenţei unui sediu permanent atestat de autoritatea fiscală a statului membru în care întreprinderea care primeşte dobânzi sau redevenţe este rezidenţă pentru scopuri fiscale sau în care este situat sediul permanent; b) deţinerea dreptului de beneficiar efectiv al dobânzilor sau redevenţelor de către întreprinderea care primeşte astfel de plati, în conformitate cu prevederile alin. (4), sau existenta condiţiilor în conformitate cu prevederile alin. (5), când un sediu permanent este beneficiarul plăţii; c) îndeplinirea cerinţelor, în conformitate cu prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii), în cazul întreprinderii primitoare; d) o deţinere minima, în conformitate cu prevederile art. 124^20 lit. b); e) perioada pentru care deţinerea la care se face referire la lit. d) a existat.Statele membre pot să solicite, în plus, justificarea legală pentru plăţile din cadrul contractului, de exemplu pot solicita contractul de împrumut sau contractul de licenţă. (14) Dacă cerinţele pentru acordarea scutirii încetează să fie îndeplinite, întreprinderea primitoare sau sediul permanent va informa imediat întreprinderea plătitoare sau sediul permanent plătitor şi, dacă statul sursa solicita astfel, şi autoritatea competentă a acelui stat. (15) Dacă respectiva întreprindere plătitoare sau sediul permanent a reţinut impozitul la sursa asupra venitului ce urma să fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate face o cerere pentru restituirea acestui impozit reţinut la sursa. România va solicita informaţia specificată la alin. (13). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie să fie transmisă în perioada prevăzută în prezentul alineat. Aceasta perioada de depunere a cererii de restituire va fi de cel puţin 2 ani de la data la care dobânda sau redevenţele sunt plătite. (16) România va restitui impozitul reţinut la sursa în plus într-un interval de un an de la primirea cererii de restituire a impozitului şi a informaţiilor doveditoare pe care le poate solicita în mod rezonabil. Dacă impozitul reţinut la sursa nu a fost restituit în perioada menţionată, întreprinderea primitoare sau sediul permanent va fi îndreptăţit, la expirarea anului în cauza, să solicite dobânda asupra sumei reprezentând impozitul care trebuie restituit. Dobânda solicitată se va calcula la o rata egala cu rata dobânzii interne care se aplică în cazuri similare, corespunzător prevederilor legislaţiei naţionale din România.Art. 124^19 - Definitia dobânzii şi a redevenţelorÎn sensul prezentului capitol: a) termenul dobânda înseamnă venitul din creanţe de orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare ori de o clauza de participare la profiturile debitorului şi, în special, venitul din efecte publice, titluri de creanta sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligaţiuni; penalităţile pentru plata cu întârziere nu vor fi considerate dobânzi; b) termenul redevenţe înseamnă plăţile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi software, orice patent, marca de comerţ, desen ori model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie, ori pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial ori ştiinţific; plăţile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori ştiinţific vor fi considerate redevenţe.Art. 124^20 - Definitia întreprinderii, întreprinderii asociate şi a sediului permanentÎn sensul prezentului capitol: a) termenul întreprindere a unui stat membru înseamnă orice întreprindere:(i) care îmbracă una dintre formele enumerate în aceasta privinta în lista prevăzută la art. 124^26; şi(îi) care, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, este considerată ca fiind rezidenţă în acel stat membru şi nu este considerată, în înţelesul unei convenţii de evitare a dublei impuneri pe venit şi pe capital încheiată cu un stat terţ, ca fiind rezident în scopul impozitării în afară Comunităţii; şi(iii) care este supusă unuia dintre următoarele impozite, fără a fi scutită de impozit, sau unui impozit care este identic ori, în esenta, similar şi care este stabilit după data de intrare în vigoare a prezentului articol, în plus sau în locul acelor impozite existente:- impozitul societăţilor/vennootschapsbelasting, în Belgia;- selskabsskat, în Danemarca;- Korperschaftsteuer, în Germania;- impuesto sobre sociedades, în Spania;- impot sur les societes, în Franţa;- corporation tax, în Irlanda;- imposta sul reddito delle persoane giuridiche, în Italia;- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;- vennootschapsbelasting, în Olanda;- Korperschaftsteuer, în Austria;- imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, în Portugalia;- vhteisoien tulovero/în komstskatten, în Finlanda;- statlin g în komstskatt, în Suedia;- corporation fax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;- dan z prijmu pravnickych osob, în Republica Ceha;- tulumaks, în Estonia;- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;- pelno mokestis, în Lituania;- tarsasagi ado, în Ungaria;- taxxa fuq I-income, în Malta;- todatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;- davek od dobicka praznih oseb, în Slovenia;- dan z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;- impozitul pe profit, în România; b) o întreprindere este o întreprindere asociata a unei alte întreprinderi dacă, cel puţin:(i) prima întreprindere are o participare minima directa de 25% în capitalul celei de-a doua întreprinderi; sau(îi) cea de-a doua întreprindere are o participare minima directa de 25% în capitalul primei întreprinderi; sau(iii) o întreprindere terta are o participare minima directa de 25% atât în capitalul primei companii, cat şi în al celei de-a doua.Participările în capitalul social trebuie să fie deţinute numai la întreprinderile rezidente pe teritoriul Comunităţii Europene; c) termenul sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri situat într-un stat membru, prin care se desfăşoară în întregime sau în parte activitatea unei întreprinderi rezidente într-un alt stat membru.Art. 124^21 - Exceptarea plăţilor de dobânzi sau de redevenţe (1) România nu este obligată să asigure beneficiile prezentului capitol în următoarele cazuri: a) atunci când plăţile sunt tratate ca o distribuire de beneficii sau ca o restituire de capital, conform legislaţiei române; b) pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul de participare la profiturile debitorului; c) pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul creditorului să îşi schimbe dreptul de a primi dobânda contra unui drept de participare în profiturile debitorului; d) pentru plăţile rezultate din creanţe care nu conţin niciun fel de prevederi referitoare la restituirea datoriei principale sau dacă restituirea este datorată pentru o perioadă mai mare de 50 de ani după data emisiunii. (2) Când datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv al dobânzii sau redevenţelor ori între unul dintre ei şi o altă persoană, suma dobânzilor sau redevenţelor depăşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai în aceasta ultima suma menţionată, dacă exista o astfel de suma.Art. 124^22 - Frauda şi abuz (1) Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale sau a celor bazate pe tratate, la care România este parte, care sunt necesare pentru prevenirea fraudei sau abuzului. (2) România poate, în cazul tranzacţiilor pentru care motivul principal sau unul dintre motivele principale este frauda, evaziunea fiscală sau abuzul, sa retragă beneficiile stabilite prin prezentul capitol sau poate să refuze aplicarea lui.Art. 124^23 - Reguli tranzitorii pentru Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia şi Slovacia (1) Grecia, Letonia, Polonia şi Portugalia sunt autorizate sa nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de dobânzi şi redevenţe între întreprinderi asociate până la data de 1 iulie 2005, iar pe durata perioadei de tranzitie de 8 ani, începând cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicată în aceste tari plăţilor de dobânda sau redevenţe, care se fac către o întreprindere asociata rezidenţă în alt stat membru sau către un sediu permanent al unei întreprinderi asociate a unui stat membru, situat în alt stat membru, nu trebuie să depăşească 10% în timpul primilor 4 ani şi 5% în timpul următorilor 4 ani.Lituania este autorizata sa nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de dobânzi şi redevenţe între întreprinderi asociate, până la data de 1 iulie 2005. Pe durata unei perioade de tranzitie de 6 ani, începând de la 1 iulie 2005, cota de impozit aplicată în aceasta ţara asupra plăţilor de redevenţe făcute către o întreprindere asociata rezidenţă în alt stat membru sau către un sediu permanent al unei întreprinderi asociate a unui stat membru, situat în alt stat membru, nu trebuie să depăşească 10%. În timpul primilor 4 ani din perioada de tranzitie de 6 ani, cota de impozit aplicată asupra plăţilor de dobânzi făcute unei întreprinderi asociate din alt stat membru sau unui sediu permanent situat în alt stat membru nu va depăşi 10%; pentru următorii 2 ani, cota de impozit aplicată asupra unor astfel de plati de dobânzi nu va depăşi 5%.Spania şi Republica Ceha sunt autorizate, doar pentru plăţile de redevenţe, sa nu aplice prevederile privind scutirea plăţilor de redevenţe între întreprinderi asociate, până la data de 1 iulie 2005. În timpul unei perioade de tranzitie de 6 ani, începând cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicată în aceste tari plăţilor de redeventa făcute către o întreprindere asociata din alt stat membru sau către un sediu permanent al unei întreprinderi asociate a unui stat membru, situat în alt stat membru, nu va depăşi 10%. Slovacia este autorizata, numai pentru plăţile de redevenţe, sa nu aplice prevederile privind scutirea de impozit pentru o perioadă de tranzitie de doi ani, începând cu data de 1 mai 2004.Totuşi, aceste reguli tranzitorii sunt supuse aplicării permanente a oricăror cote de impozit, mai scăzute decât cele la care se face referire mai sus, în condiţiile unor acorduri bilaterale încheiate între Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia şi alte state membre. (2) Când o întreprindere rezidenţă în România sau un sediu permanent al unei întreprinderi a unui stat membru, situat în România: a) primeşte dobânzi sau redevenţe din partea unei întreprinderi asociate din Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia; b) primeşte redevenţe din partea unei întreprinderi asociate din Republica Ceha, Spania sau Slovacia; c) primeşte dobânzi sau redevenţe din partea unui sediu permanent situat în Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia, al unei întreprinderi asociate a unui stat membru; sau d) primeşte redevenţe de la un sediu permanent situat în Republica Ceha, Spania sau Slovacia al unei întreprinderi asociate a unui stat membru,România acorda la calculul impozitului pe profit o sumă egala cu impozitul plătit în Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, în conformitate cu alin. (1), stabilită asupra acelui venit. Suma se acordă ca o deducere din impozitul pe profitul obţinut de întreprinderea sau de sediul permanent care a primit acel venit. (3) Deducerea prevăzută la alin. (2) nu poate să depăşească acea suma mai mica: a) faţă de impozitul de plată din Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, pentru un astfel de venit, pe baza alin. (1); sau b) a părţii de impozit pe profitul întreprinderii sau al sediului permanent care primeşte dobânda sau redevenţele, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibila acelor plati, conform legislaţiei naţionale a României.Art. 124^24 - Clauza de delimitarePrevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor naţionale sau celor bazate pe tratatele la care România este parte şi ale căror prevederi au în vedere eliminarea sau evitarea dublei impozitări a dobânzilor şi a redevenţelor.Art. 124^25 - Măsuri luate de RomâniaProcedura administrării acestui capitol se va stabili prin hotărâre a Guvernului, elaborata în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, cu avizul Ministerului Integrării Europene şi al Ministerului Afacerilor Externe.Art. 124^26 - Lista societăţilor acoperite de prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii)Societăţile acoperite de prevederile art. 124^20 lit. a) pct. (iii) sunt următoarele: a) societăţi cunoscute în legislaţia belgiana ca: "naamloze vennootschap/societe anonyme, commanditaire vennootschap op aandelen/societe en commandite par actions, besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid/societe privee a responsabilite limitee" şi acele entităţi publice legislative care desfăşoară activitate conform dreptului privat; b) societăţi cunoscute în legislaţia daneza ca: "aktieselskab" şi "anpartsselskab"; c) societăţi cunoscute în legislaţia germană ca: "Aktiengesellschaft, Kommanditgesellschaft auf Aktien, Gesellschaft mit beschrankter Haftung" şi "bergrechtliche Gewerkschaft"; e) societăţi cunoscute în legislaţia spaniola ca: "sociedad anonima, sociedad comanditaria por acciones, sociedad de responsabilidad limitada" şi acele entităţi publice legale care desfăşoară activitate conform dreptului privat; f) societăţi cunoscute în legislaţia franceza ca: "societe anonyme, societe en commandite par actions, societe a responsabilite limitee" şi entităţi publice şi întreprinderi industriale şi comerciale; g) societăţi cunoscute în legislaţia irlandeza ca societăţi pe acţiuni sau pe garanţii, societăţi private pe acţiuni sau pe garanţii, entităţi înregistrate conform legislaţiei societăţilor industriale şi prudentiaie sau societăţi de construcţii înregistrate conform legii societăţilor de construcţii; h) societăţi cunoscute în legislaţia italiana ca: "societa per azioni, societa în accomandita per azioni, societa a responsabilita limitată" şi entităţi publice şi private care desfăşoară activităţi industriale şi comerciale; i) societăţi cunoscute în legislaţia luxemburgheza ca: "societe anonyme, societe en commandite par actions şi societe a responsabilite limitee"; j) societăţi cunoscute în legislaţia olandeza ca: "noomloze vennootschap" şi "besloten vennootschap met beperkte aansprakelijktieid"; k) societăţi cunoscute în legislaţia austriaca ca: "Aktiengesellschaft" şi "Gesellschaft mit beschrankter Haftung"; l) societăţi comerciale sau societăţi înfiinţate conform legii civile, având forma comercială, şi cooperative şi entităţi publice înregistrate conform legii portugheze; m) societăţi cunoscute în legislaţia finlandeza ca: "osakeyhtio/aktiebolag, osuuskunta/andelslag, saastopankki/sparbank" şi "vakuutusyhtio/forsakrin gsbolag": n) societăţi cunoscute în legislaţia suedeza ca: "aktiebolag" şi "forsakrin gsaktiebolag"; o) societăţi înregistrate conform legislaţiei Marii Britanii; p) societăţi cunoscute în legislaţia ceha ca: "akciova spolecnost", "spolecnost s rucenim omezenym", "verejna obchodni spolecnnost", "komanditni spolecnost", "druzstvo"; q) societăţi cunoscute în legislaţia estoniana ca: "taisuhin g", "usaldusuhin g", "osauhin g", "aktsiaselts", "tulundusuhistu"; r) societăţi cunoscute în legislaţia cipriota ca societăţi înregistrate în conformitate cu legea companiilor, entităţi publice corporatiste, precum şi alte entităţi care sunt considerate societăţi, conform legii impozitului pe venit; s) societăţi cunoscute în legislaţia letona ca: "akciju sabiedriba", "sabiedriba ar ierobezotu atbildibu"; s) societăţi înregistrate conform legislaţiei lituaniene; t) societăţi cunoscute în legislaţia ungara ca: "kozkereseti tarsasag", "beteti tarsasag", "kozos vallalat", "korlatolt felelossegu tarsasag", "reszvenytarsasag", "egyesules", "kozhasznu tarsasag", "szovetkezet"; t) societăţi cunoscute în legislaţia malteza ca: "Kumpaniji ta' Responsabilita' Limitată", "Socjetajiet în akkomandita li l-kapitai taghhom maqsum f'azzjonitjiet"; u) societăţi cunoscute în legislaţia poloneza ca: "spolka akcyjna", "spolka z ofraniczona odpowiedzialnoscia"; v) societăţi cunoscute în legislaţia slovena ca: "delniska druzba", "komanditna delniska druzba", "komanditna druzba", "druzba z omejeno odgovornostjo", "druzba z neomejeno odgovornostjo"; w) societăţi cunoscute în legislaţia slovaca ca: "akciova spolocnos", "spolocnost's rucenim obmedzenym", "komanditna spolocnos", "verejna obchodna spolocnos", "druzstvo".Art. 124^27 - Data aplicăriiPrevederile prezentului capitol, reprezentând transpunerea Directivei 2003/49/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011."81. După articolul 124^27 se introduce capitolul V "Schimb de informaţii în domeniul impozitelor directe, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri", cu 14 articole noi, art. 124^28 - 124^41, cu următorul cuprins:"CAPITOLUL VSchimb de informaţii în domeniul impozitelor directe,conform convenţiilor de evitare a dublei impuneriArt. 124^28 - Prevederi generale (1) În conformitate cu prevederile prezentului capitol, autorităţile competente ale statelor membre vor schimba orice informaţie care poate să le indreptateasca să efectueze o corecta stabilire a impozitelor pe venit şi pe capital şi orice informaţie referitoare la stabilirea impozitelor asupra primelor de asigurare la care se face referire la art. 3 paragraful 6 din Directiva 76/308/CEE a Consiliului, din 15 martie 1976, privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de anumite obligaţii fiscale, taxe, impozite şi alte măsuri, cu amendamentele ulterioare. (2) Vor fi privite ca impozite pe venit şi pe capital, indiferent de modul în care sunt stabilite, toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câştigurile din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, impozitul pe sumele totale ale salariilor plătite de întreprinderi, precum şi impozitele pe creşterea de capital. (3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt în prezent, în mod special: a) în Belgia:- impozitul persoanelor fizice;- impozitul societăţilor;- impozitul persoanelor morale;- impozitul nerezidentilor; b) în Danemarca:- indkomstskat til staten;- selskabsskat;- den kommunale indkomstskat;- den amtskommunale indkomstskat;- folkepensionsbidragene;- somendsskatten;- den saerlige indkomstskat;- kirkeskat;- formueskat til staten;- bidrag til dagpengefonden; c) în Germania:- Einkommensteuer;- Korperschaftsteuer;- Vermogensteuer;- Gewerbesteuer;- Grundsteuer; e) în Spania:- impozitul pe venitul persoanelor fizice;- impozitul pe societăţi;- impozitul extraordinar pe averea persoanelor fizice; f) în Franţa:- impozitul pe venit;- impozitul pe societate;- impozitele profesionale;- taxe fonciere sur les proprietes baties;- taxe fonciere sar les proprietes non baties; g) în Irlanda:- impozitul pe venit;- impozitul pe corporatie;- impozitul pe castigari de capital;- impozitul pe avere; h) în Italia:- imposta sul reddito delle persoane fisiche;- imposta sul reddito delle persoane giaridiche;- imposta locale sui redditi; i) în Luxemburg:- impozitul pe veniturile persoanelor fizice;- impozitul pe veniturile colectivităţilor;- impozitul comercial comunal;- impozitul pe avere;- impozitul funciar; j) în Olanda:- Inkomstenbelasting;- Vennootschapsbelosting;- Vermogensbelasting; k) în Austria:- Einkommensteuer- Korperschaftsteuer;- Grundsteuer;- Bodenwertabgabe;- Abgabe von land- und forstwirtschaftlichen Betrieben; l) în Portugalia:- contribaicao predial;- imposto sobre a industria agricolă;- contribuicao industrial;- imposto de capitais;- imposto profissional;- imposto complementar;- imposto de mais - valias;- imposto sobre o rendimento do petroleo;- os adicionais devidos sobre os impostos precedentes; m) în Finlanda:- Valtion tuleverot - de statlin ga inkomstskatterna;- Yhteisojen tulovero - inkomstskatten for samfund;- Kunnallisvero - kommunalskatten;- Kirkollisvero - kyrkoskatten;- Kansanelakevakuutusmaksu - folkpensionsforsakrin gspremien;- Sairausvakuutusmaksu - sjukforsakrin gspremien;- Korkotulom lahdevero - kallskatten pa rantein komst;- Rajoitetusti verovelvollisen lahdevero - kallskatten for begransat skattskylding;- Valtion varallisuusvero - den statlinga formogenhetsskatten;- Kiin teistovero - fastin ghetsskatten; n) în Suedia:- Den statliga inkomstskatten;- Sjomansskatten;- Kupongskatten;- Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta;- Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta artister m.fl.;- Den statlinga fastighetsskatten;- Den kommunala inkomstskatten;- Formogenhetsskatten; o) în Marea Britanie:- impozitul pe venit;- impozitul pe corporatii;- impozitul pe castiguriie de capital;- impozitul pe venitul petrolier;- impozitul pe îmbunătăţiri funciare; p) în Republica Ceha:- dane priijmu;- dan z nemovitosti;- dan dedicka, dan darovaci a dan z prevodu nemovitosti;- dan z pridane hodnoty;- spotrebni dane; q) în Estonia:- Tulumaks;- Sotsiaalmaks;- Maamaks; s) în Letonia:- iedzivotaju ienakuma nodoklis;- nekustama ipasuka nodoklis;- uznemumu ienakuma nodoklis; s) în Lituania:- gyventoju pajamu mokestis;- pelno mokestis;- imoniu ir organizaciju nekilnojamojo turto mokestis;- zemes mokestis;- mokestis uz valstybinius gamtos isteklius;- mokestis uz aplinkos tersima;- naftos ir duju istekliu mokestis;- paveldimo turto mokestis; t) în Ungaria:- szemelyi jovedelemando;- tarsazagi ado;- osztalekado;- altalanos forgalmi ado;- jovedeki ado;- epitmenyado;- telekado; t) în Malta:- Taxxa fuq l-income; u) în Polonia:- podatek dochodowy od osob prawnych;- podatek dochodowy od osob fizycznych;- podatek od czynnosci cywilnopranych; v) în Slovenia:- dohodnina;- davki obcanov;- davek od dobicka pravnih oseb;- posebni davek na bilacno vsoto bank în hranilnic; w) în Slovacia:- dan z prijmov fyzickych osob;- dan z prijmov pravnickych osob;- dan z dedicstva;- dan z darovania;- dan z prevodu a prechodu nehnutel'nosti;- dan z nehnutel'nosti;- dan z predanej hodnoty;- spotrebne dane. (4) Prevederile alin. (1) se aplică, de asemenea, asupra oricăror impozite identice sau similare stabilite ulterior, în plus, sau în locui impozitelor prevăzute la alin. (3). Autorităţile competente ale statelor membre se vor informa reciproc asupra datei de intrare în vigoare a unor asemenea impozite. (5) Sintagma autoritate competentă înseamnă: a) în Belgia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; b) în Danemarca:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; c) în Germania:- ministrul federal de finanţe sau un reprezentant autorizat; e) în Spania:- ministrul economiei şi finanţelor sau un reprezentant autorizat; f) în Franţa:- ministrul economiei sau un reprezentant autorizat; g) în Irlanda:- comisionarii de venituri sau reprezentanţii lor autorizaţi; h) în Italia:- şeful departamentului de politica fiscală sau reprezentantul sau autorizat; i) în Luxemburg:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; j) în Olanda:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; k) în Austria:- ministrul federal de finanţe sau un reprezentant autorizat; l) în Portugalia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; m) în Finlanda:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; n) în Suedia- şeful departamentului de finanţe sau reprezentantul sau autorizat; o) în Marea Britanie:- comisionarii de la vama şi accize sau un reprezentant autorizat pentru informaţiile solicitate, referitoare la taxe asupra primelor de asigurare şi accize;- comisionarii de la Inland Revenue sau reprezentanţii lor autorizaţi; p) în Republica Ceha:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; q) în Estonia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; s) în Letonia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; s) în Lituania:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; t) în Ungaria:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; t) în Malta:- ministrul responsabil de departamentul fiscal sau un reprezentant autorizat; u) în Polonia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; v) în Slovenia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; w) în Slovacia:- ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat; x) în România:- ministrul finanţelor publice sau un reprezentant autorizat.Art. 124^29 - Schimb la cerere (1) Autoritatea competenţa dintr-un stat membru poate cere autorităţii competente a altui stat membru sa transmită informaţia la care s-a făcut referire la art. 124^28 alin. (1), într-un caz special. Autoritatea competenţa a statului solicitat nu va da curs cererii de schimb de informaţii dacă este evident ca autoritatea competentă a statului care face cererea nu a epuizat propriile sale surse obişnuite de obţinere a informaţiilor, surse pe care le-ar fi putut utiliza, conform circumstanţelor, pentru a obţine informaţiile cerute fără a provoca riscul de periclitare a realizării cautarii după rezultat. (2) Pentru scopul transmiterii informatiei la care s-a făcut referire la art. 124^28 alin. (1), autoritatea competentă a statului membru solicitat va asigura condiţiile pentru conducerea oricăror anchete necesare în vederea obţinerii acestor informaţii. (3) În scopul obţinerii informatiei cerute, autoritatea competentă căreia i se solicita aceasta informaţie sau autoritatea administrativă la care se recurge va proceda ca şi cum ar acţiona pe cont propriu sau, la cererea celeilalte autorităţi, în contul propriului stat membru.Art. 124^30 - Schimbul automat de informaţiiPentru categoriile de cazuri pe care autorităţile competente le vor determina conform procedurii de consultare prevăzute la art. 124^38 , autorităţile competente ale statelor membre vor schimba în mod regulat informaţiile la care se face referire la art. 124^28 alin. (1), fără o cerere anterioară.Art. 124^31 - Schimbul spontan de informaţii (1) Autoritatea competenţa a unui stat membru poate transmite autorităţii competente a oricărui alt stat membru vizat, fără o cerere anterioară, informaţiile la care se face referire la art. 124^28 alin. (1), pe care le cunoaşte din următoarele circumstanţe: a) autoritatea competentă a unui stat contractant s-a bazat pe presupunerea ca ar putea fi o pierdere a impozitului într-un alt stat membru; b) o persoană supusă impozitării obţine o reducere a impozitului sau o scutire de impozit în alt stat membru, care ar putea genera o creştere a impozitului sau a obligaţiei de impozitare în alt stat membru; c) afacerea tratata între o persoană supusă impozitării într-un stat membru şi o persoană supusă impozitării într-un alt stat membru este dirijata prin una sau mai multe tari, astfel încât să rezulte o diminuare a impozitului în unul sau în celălalt stat membru sau în ambele state; d) autoritatea competentă a unui stat membru s-a bazat pe presupunerea ca diminuarea impozitului poate rezultă din transferurile artificiale de profituri în cadrul grupurilor de întreprinderi; e) informaţia transmisă la unul din statele membre de către autoritatea competentă a celuilalt stat este în măsura sa dea informaţiile care pot fi relevante în stabilirea obligaţiei pentru impunere în ultimul dintre state. (2) Autorităţile competente ale statelor membre pot, conform procedurii de consultare prevăzute la art. 124^38, sa extindă schimbul de informaţii prevăzut la alin. (1) la alte cazuri decât cele specificate în articolul menţionat. (3) Autorităţile competente ale statelor membre pot să-şi transmită una alteia informaţiile la care se face referire la art. 124^28 alin. 1, despre care au cunoştinţa, în orice alt caz, fără o cerere anterioară.Art. 124^32 - Limita de timp pentru transmiterea informatieiAutoritatea competenţa a unui stat membru căruia, conform dispoziţiilor prezentului capitol, i se solicita sa furnizeze informaţii le va transmite cat mai repede posibil. Dacă intampina obstacole în furnizarea informaţiilor sau dacă refuza să le furnizeze, va informa autoritatea care solicită informaţia despre acest lucru, indicând natura obstacolelor sau a motivelor refuzului sau.Art. 124^33 - Colaborarea dintre oficialii statului vizatPentru scopul aplicării prevederilor precedente, autoritatea competentă a statului membru care furnizează informaţia şi autoritatea competentă a statului membru pentru care se furnizează informaţia pot cădea de acord, conform procedurii de consultare prevăzute la art. 124^38, sa autorizeze prezenta în primul stat membru a oficialilor administraţiei fiscale din celălalt stat membru. Amănuntele pentru aplicarea acestei prevederi vor fi determinate conform aceleiaşi proceduri.Art. 124^34 - Prevederi privind secretul (1) Toate informaţiile făcute cunoscute unui stat membru, conform prezentului capitol, vor fi păstrate secrete în acel stat în acelaşi mod ca şi informaţia primită conform legislaţiei interne. În orice caz, asemenea informaţii: a) pot fi făcute cunoscute numai persoanelor direct implicate în stabilirea impozitului sau în controlul administrativ al acestei stabiliri a impozitului; b) pot fi făcute cunoscute numai în legătură cu procedurile judecătoreşti sau procedurile administrative care implica sancţiuni luate în vederea sau în legătură cu stabilirea sau revizuirea bazei de impozitare şi numai persoanelor care sunt direct implicate în asemenea proceduri; astfel de informaţii pot fi totuşi dezvăluite în timpul audierilor publice sau al proceselor de judecată, dacă autoritatea competentă a statului membru care a furnizat informaţia nu ridica nici o obiectie la momentul când acest stat furnizează prima data informaţia; c) vor fi folosite, în orice circumstanţă, numai pentru scopuri fiscale sau în legătură cu procedurile judecătoreşti sau administrative care implica sancţiuni întreprinse cu privire la sau în legătură cu stabilirea sau revizuirea bazei fiscale.În plus, informaţiile pot fi folosite la stabilirea altor obligaţii fiscale, taxe şi impozite prevăzute la art. 2 din Directiva nr. 76/308/CEE a Consiliului. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu vor obliga un stat membru a cărui legislaţie sau practica administrativă instituie, pentru scopuri fiscale, prevederi legislative cu puteri mai restrânse decât cele cuprinse în acest alineat sa furnizeze informaţii, dacă statul vizat nu acţionează în sensul respectării acelor prevederi legislative cu puteri mai restrânse. (3) Indiferent de prevederile alin. (1), autorităţile competente ale statului membru care furnizează informaţia pot permite să fie folosită aceasta informaţie pentru alte scopuri, în statul care cere informaţia, dacă, potrivit legislaţiei din statul care da informaţia, aceasta poate fi folosită în statul care da informaţia, în condiţii similare, pentru scopuri similare. (4) Când o autoritate competentă a unui stat contractant considera ca informaţia care s-a primit de la autoritatea competentă a unui alt stat membru este posibil să fie folositoare autorităţii competente a unui stat terţ, ea poate transmite informaţia ultimei autorităţi competente menţionate, cu acordul autorităţii competente care a furnizat informaţia.Art. 124^35 - Limitări la schimbul de informaţii (1) Prezentul capitol nu va impune nici o obligaţie statului membru căruia i se cere informaţia de a face cercetări sau de a furniza informaţii, dacă în acest stat ar fi contrară propriei sale legislaţii sau practicii sale administrative realizarea unor astfel de cercetări sau colectarea informaţiilor solicitate. (2) Furnizarea informatiei poate fi refuzată când ar conduce la dezvaluirea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori a unei informaţii a carei dezvaluire ar fi contrară politicii publice. (3) Autoritatea competenţa a unui stat membru poate refuza sa furnizeze informaţiile când statul membru vizat este în imposibilitate de a furniza informaţii similare, pentru motive practice sau legale.Art. 124^36 - Notificarea (1) La cererea autorităţii competente a unui stat membru, autoritatea competentă a celuilalt stat membru va notifica, în conformitate cu prevederile legale care reglementează notificarea unor instrumente similare în statul membru solicitat, destinatarul tuturor instrumentelor şi deciziilor care sunt emise de autorităţile administrative ale statului membru solicitant şi care privesc aplicarea pe teritoriul sau a legislaţiei privind impozitele acoperite de prezentul capitol. (2) Cererile pentru notificare vor indica subiectul instrumentului sau deciziei care urmează a fi notificat şi vor specifică numele şi adresa destinatarului, împreună cu orice alte informaţii prin care se poate facilita identificarea destinatarului. (3) Autoritatea solicitată va informa imediat autoritatea solicitanta asupra răspunsului sau la cererea pentru notificare şi, în mod special, va comunică data de notificare a deciziei sau a instrumentului la destinatar.Art. 124^37 - Verificări simultane (1) Când situaţia fiscală a uneia sau a mai multor persoane supuse impunerii este în interesul comun sau complementar a doua sau mai multe state membre, aceste state pot conveni sa desfăşoare verificări simultane pe teritoriile lor, astfel încât să poată schimba informaţiile astfel obţinute ori de câte ori un astfel de schimb de informaţii este mai eficient decât efectuarea de verificări numai de către unul dintre statele membre. (2) Autoritatea competenţa din fiecare stat membru va identifica în mod arbitrar persoanele supuse impozitării, pe care intenţionează să le propună pentru o verificare simultană. Aceasta autoritate competentă va comunică autorităţilor competente responsabile din celelalte state membre vizate cazurile care, din punctul sau de vedere, ar fi subiectul unei verificări simultane. Aceasta autoritate competentă va comunică motivele sale în ceea ce priveşte alegerea cazurilor, cat mai mult posibil, prin comunicarea informaţiilor care au condus la luarea deciziei pentru o verificare simultană. Autoritatea competenţa va specifică perioada de timp în care se vor derula operaţiunile de control. (3) Autoritatea competenţa din fiecare stat membru vizat va decide dacă doreşte sa ia parte la operaţiuni de verificări simultane. La primirea unei propuneri pentru o verificare simultană, autoritatea competentă va confirma acordul sau va comunică refuzul sau, motivat, celeilalte autorităţi. (4) Fiecare autoritate competentă din statele membre vizate va numi un reprezentant, care va avea responsabilitatea supravegherii şi coordonării activităţii de control.Art. 124^38 - Consultări (1) Pentru scopurile implementarii prezentului capitol, consultarile vor fi ţinute, dacă este necesar, în cadrul unui comitet care va avea loc între: a) autorităţile competente ale statelor membre vizate, la cererea fiecăruia dintre ele, cu privire la problemele bilaterale; b) autorităţile competente ale tuturor statelor membre şi Comisie, la cererea uneia dintre aceste autorităţi sau a Comisiei, în măsura în care problema ridicată nu este numai în interes bilateral. (2) Autorităţile competente ale statelor membre pot comunică în mod direct între ele. Autorităţile competente ale statelor membre pot, prin asistenţa reciprocă, să permită autorităţilor desemnate de acestea sa comunice direct între ele în cazurile speciale sau în alte categorii de cazuri. (3) Când autorităţile competente încheie acorduri care vizează probleme bilaterale, acoperite de prezentul articol, altele decât cele cu privire la cazurile individuale, acestea vor informa cat mai repede posibil Comisia asupra acestui fapt. La rândul sau, Comisia va notifica autorităţile competente ale statelor membre.Art. 124^39 - Schimb de experientaStatele membre vor monitoriza în mod constant, împreună cu Comisia, procedura de cooperare prevăzută în prezentul capitol şi vor face schimb de experienta, în special în domeniul preţurilor de transfer din cadrul grupurilor de întreprinderi, în scopul îmbunătăţirii unei asemenea cooperări şi, atunci când este cazul, pentru redactarea unor reglementări în domeniile vizate.Art. 124^40 - Aplicabilitatea unor prevederi largite referitoare la asistenţaPrevederile anterioare nu vor împiedica îndeplinirea oricăror obligaţii mai extinse referitoare la schimbul de informaţii care pot decurge din alte acte juridice.Art. 124^41 - Data aplicăriiPrevederile prezentului capitol, care transpun prevederile Directivei nr. 77/799/CEE privind asistenţa reciprocă între autorităţile competente din statele membre în domeniul taxarii directe şi impunerii primelor de asigurare, cu amendamentele ulterioare, se aplică începând cu data aderării României la Uniunea Europeană."82. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului I va avea următorul cuprins:"Definiţii"83. Articolul 125 va avea următorul cuprins:"Art. 125. - Definitia taxei pe valoarea adăugatăTaxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu."84. După articolul 125 se introduc doua noi articole, articolele 125^1 şi 125^2, cu următorul cuprins:"Art. 125^1. - Semnificatia unor termeni şi expresii (1) În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:1. achiziţie reprezintă bunurile şi serviciile obţinute sau care urmează a fi obţinute de o persoană impozabilă, prin următoarele operaţiuni: livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către aceasta persoana impozabilă, achiziţii intracomunitare şi importuri de bunuri;2. achiziţie intracomunitara are înţelesul art. 130^1;3. active corporale fixe reprezintă orice activ deţinut pentru a fi utilizat în producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative, dacă acest activ are durata normală de utilizare mai mare de un an şi valoare mai mare decât limita prevăzută prin hotărâre a Guvernului sau prin prezentul titlu;4. activitate economică are înţelesul prevăzut la art. 127 alin. (2). Atunci când o persoană desfăşoară mai multe activităţi economice, prin activitate economică se înţelege toate activităţile economice desfăşurate de aceasta;5. baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile, stabilită conform cap. VII;6. bunuri reprezintă bunuri corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de aceasta natura se considera bunuri corporale mobile;7. produse accizabile reprezintă următoarele bunuri supuse accizelor, conform legislaţiei în vigoare: a) uleiuri minerale; b) alcool şi băuturi alcoolice; c) tutun prelucrat.8. codul de înregistrare în scopuri de TVA reprezintă codul prevăzut la art. 154 alin. (1), atribuit de către autorităţile competente din România persoanelor care au obligaţia să se înregistreze conform art. 153 sau 153^1, sau un cod de înregistrare similar, atribuit de autorităţile competente dintr-un alt stat membru;9. data aderării este data la care România adera la Uniunea Europeană;10. decont de taxa reprezintă decontul care se întocmeşte şi se depune conform art. 156^2;11. Directiva a 6-a este Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977, privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 13 iunie 1977, cu modificările şi completările ulterioare;12. factura reprezintă documentul prevăzut la art. 155;13. importator reprezintă persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă, conform art. 136;14. întreprindere mica reprezintă o persoană impozabilă care aplica regimul special de scutire prevăzut la art. 152 sau, după caz, un regim de scutire echivalent, în conformitate cu prevederile legale ale statului membru în care persoana este stabilită, conform art. 24 şi 24 (a) ale Directivei a 6-a;15. livrare intracomunitara are înţelesul prevăzut la art. 128 alin. (9);16. livrare către sine are înţelesul prevăzut la art. 128 alin. (4);17. perioada fiscală este perioada prevăzută la art. 156^1;18. persoana impozabilă are înţelesul art. 127 alin. (1) şi reprezintă persoana fizica, grupul de persoane, instituţia publică, persoana juridică, precum şi orice entitate capabilă sa desfăşoare o activitate economică;19. persoana juridică neimpozabila reprezintă persoana, alta decât persoana fizica, care nu este persoana impozabilă, în sensul art. 127 alin. (1);20. persoana neimpozabila reprezintă persoana care nu îndeplineşte condiţiile art. 127 alin. (1) pentru a fi considerată persoana impozabilă;21. persoana reprezintă o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabila sau o persoană neimpozabila;22. plafon pentru achiziţii intracomunitare reprezintă plafonul stabilit conform art.126 alin. (4) lit. b);23. plafon pentru vânzări la distanta reprezintă plafonul stabilit conform art. 132 alin. (2) lit. a);24. prestarea către sine are înţelesul prevăzut la art. 129 alin. (4);25. regim vamal suspensiv reprezintă, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, regimurile şi destinatiile vamale prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7;26. servicii furnizate pe cale electronică sunt: furnizarea şi conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor şi echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - şi actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte şi de informaţii şi punerea la dispoziţie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme şi de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea şi difuzarea de emisiuni şi evenimente politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, de divertisment şi furnizarea de servicii de învăţământ la distanta. Atunci când furnizorul de servicii şi clientul sau comunică prin curier electronic, aceasta nu înseamnă în sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic;27. taxa înseamnă taxa pe valoarea adăugată, aplicabilă conform prezentului titlu;28. taxa colectata reprezintă taxa aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabilă, precum şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, conform art. 150-151^1;29. taxa deductibilă reprezintă suma totală a taxei datorate sau achitate de către o persoană impozabilă pentru achiziţiile efectuate;30. taxa de dedus reprezintă taxa aferentă achiziţiilor, care poate fi dedusă conform art. 145 alin. (2)-(4);31. taxa dedusă reprezintă taxa deductibilă, care a fost efectiv dedusă;32. vânzarea la distanta reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană în numele acestuia. (2) În înţelesul prezentului titlu: a) o persoană impozabilă are un sediu fix în România dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile; b) o persoană impozabilă este stabilită în România în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:1. persoana impozabilă are în România un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agenţie, un birou, un birou de vânzări sau cumpărări, un depozit sau orice alta structura fixa, cu excepţia santierelor de construcţii;2. structura este condusă de o persoană imputernicita sa angajeze persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii;3. persoana care angajează persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii să fie imputernicita să efectueze achiziţii, importuri, livrări de bunuri şi prestări pentru persoana impozabilă;4. obiectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform prezentului titlu. (3) În înţelesul prezentului titlu, mijloacele de transport noi sunt cele definite potrivit lit. a) şi care îndeplinesc condiţiile de la lit. b), respectiv: a) mijloacele de transport reprezintă o nava care depăşeşte 7,5 m lungime, o aeronava a carei greutate la decolare depăşeşte 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a cărui capacitate depăşeşte 48 cmc sau a cărui putere depăşeşte 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu excepţia:1. navelor maritime folosite pentru navigaţie în apele internaţionale şi care transporta călători cu plata sau pentru desfăşurarea de activităţi comerciale, industriale sau de pescuit ori pentru operaţiuni de salvare sau asistenţa în larg ori pentru pescuitul de coasta; şi2. aeronavelor folosite pe liniile aeriene care operează cu plata, în principal, pe rute internaţionale; b) condiţiile care trebuie îndeplinite sunt:1. în cazul unui vehicul terestru, acesta sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcţiune sau sa nu fi efectuat deplasări care depăşesc 6.000 km;2. în cazul unei nave maritime, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau sa nu fi efectuat deplasări a căror durata totală depăşeşte 100 de ore;3. în cazul unei aeronave, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrării în funcţiune sau sa nu fi efectuat zboruri a căror durata totală depăşeşte 40 de ore.Art. 125^2. - Aplicare teritorială (1) În sensul prezentului titlu: a) teritoriul unui stat membru înseamnă teritoriul unei tari conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4); b) comunitate şi teritoriu comunitar înseamnă teritoriul statelor membre conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4); c) teritoriu terţ şi stat terţ înseamnă orice teritoriu, altul decât cele definite la alin. (2), (3) şi (4) ca teritoriu al unui stat membru. (2) Teritoriul tarii este zona în care se aplică Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, conform definitiei pentru fiecare stat membru prevăzut la art. 299 al tratatului. (3) Următoarele teritorii ale fiecăruia din statele membre de mai jos, care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, se exclud din teritoriul tarii: a) Republica Federala Germania:1. Insula Heligoland;2. teritoriul Busingen; b) Regatul Spaniei:1. Ceuta;2. Melilla; c) Republica Italiana:1. Livigno;2. Campione d'Italia;3. apele italiene ale Lacului Lugano. (4) Următoarele teritorii ale fiecăruia din statele membre de mai jos, care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, se exclud din teritoriul tarii: a) Regatul Spaniei: Insulele Canare; b) Republica Franceza: teritoriile din străinătate; c) Republica Elena: Muntele Athos. (5) Se considera ca fiind incluse în teritoriile următoarelor state membre teritoriile menţionate mai jos: a) Republica Franceza: Principatul Monaco; b) Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: Insula Man; c) Republica Cipru: zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord."85. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului II şi articolul 126 vor avea următorul cuprins:"Operaţiuni impozabileArt. 126. - Operaţiuni impozabile (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) operaţiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plata; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, în conformitate cu prevederile art. 132 şi 133; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), actionand ca atare; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 127 alin. (2); (2) Este, de asemenea, operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România, potrivit art. 132^2. (3) Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 132^1: a) o achiziţie intracomunitara de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabila, care nu beneficiază de derogarea prevăzută la alin. (4), care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afară României de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere mica în statul sau membru, şi căreia nu i se aplică prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vânzările la distanta; b) o achiziţie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană; c) o achiziţie intracomunitara de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabila. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabila; b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme. (5) Plafonul pentru achiziţii intracomunitare prevăzut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază sau se transporta bunurile, a achiziţiilor intracomunitare de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor. (6) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevăzută la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevăzut la alin. (3) lit. a). Opţiunea se aplică pentru cel puţin doi ani calendaristici. (7) Regulile aplicabile în cazul depăşirii plafonului pentru achiziţii intracomunitare, prevăzut la alin. (4) lit. b), sau al exercitării opţiunii sunt stabilite prin norme. (8) Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România: a) achiziţiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m); b) achiziţia intracomunitara de bunuri, efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare de o persoană impozabilă, denumita cumpărător revanzator, care este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru, dar nu este stabilită în România, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:1. achiziţia să fie efectuată în vederea realizării unei livrări ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul României, de către cumpărătorul revanzator, persoana impozabilă, care nu este stabilită în România;2. bunurile achiziţionate de cumpărătorul revanzator să fie transportate de furnizor sau de cumpărătorul revanzator ori de altă persoană, în contul unuia din aceştia, direct dintr-un stat membru, altul decât cel în care cumpărătorul revanzator este înregistrat în scopuri de TVA, către beneficiarul livrării ulterioare efectuate în România;3. beneficiarul livrării ulterioare să fie o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabila, înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 sau 153^1;4. beneficiarul livrării ulterioare să fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuată de persoana impozabilă care nu este stabilită în România; c) achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, în sensul art. 152^2, atunci când vânzătorul este o persoană impozabilă revanzatoare, care acţionează în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, în sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vânzătorul este organizator de vânzări prin licitaţie publică, care acţionează în aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru furnizor, conform regimului special, în sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a; d) achiziţia intracomunitara de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul României se încheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri. (9) Operaţiunile impozabile pot fi: a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 140; b) operaţiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 143-144^1; c) operaţiuni scutite de taxa fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 141; d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxa, conform art. 142; e) operaţiuni prevăzute la lit. a)-c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevăzut la art. 152, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii."86. Articolul 127 va avea următorul cuprins:"Art. 127. - Persoane impozabile şi activitatea economică (1) Este considerată persoana impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o maniera independenta şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. (2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate. (3) Nu acţionează de o maniera independenta angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului. (4) Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizatii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plati, cu excepţia acelor activităţi care ar produce distorsiuni concurentiale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum şi a celor prevăzute la alin. (5) şi (6). (5) Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxa, conform art. 141. (6) Instituţiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activităţi: a) telecomunicaţii; b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific şi altele de aceeaşi natura; c) transport de bunuri şi de persoane; d) servicii prestate în porturi şi aeroporturi; e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare; f) activitatea targurilor şi expoziţiilor comerciale; g) depozitarea; h) activităţile organismelor de publicitate comercială; i) activităţile agentiilor de călătorie; j) activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemănătoare; k) operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune. (7) Prin derogare de la prevederile alin. (1), orice persoană care efectuează ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi considerată persoana impozabilă pentru orice astfel de livrare. (8) În condiţiile şi în limitele prevăzute în norme, sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite în România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric. (9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridică este considerat persoana impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective. (10) Asocierile în participaţiune constituite exclusiv din persoane impozabile române nu dau naştere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică şi sunt constituite în temeiul legii, sunt tratate drept asocieri în participaţiune."87. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:"Operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei"88. Articolul 128 va avea următorul cuprins:"Art. 128. - Livrarea de bunuri (1) Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. (2) Se considera ca o persoană impozabilă, care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, într-o livrare de bunuri, a achiziţionat şi livrat bunurile respective ea însăşi, în condiţiile stabilite prin norme. (3) Următoarele operaţiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri, în sensul alin. (1): a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing; b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite; c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri. (4) Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plata următoarele operaţiuni: a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial; b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial; c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parţial la data achiziţiei; d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu excepţia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c). (5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau actionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile, cu excepţia transferului prevăzut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuată cu plata, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. (6) În cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă bunul este transportat direct beneficiarului final. (7) Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active şi pasive, ca urmare a unor operaţiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent dacă e făcut cu plata sau nu ori ca aport în natura la capitalul unei societăţi, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă. Primitorul este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege. (8) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majoră, astfel cum sunt prevăzute prin norme; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilitatile, în limitele prevăzute prin lege; d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promotionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mica valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. (9) Livrarea intracomunitara reprezintă o livrare de bunuri, în înţelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora. (10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru, cu excepţia non-transferurilor prevăzute la alin. (12). (11) Transferul prevăzut la alin. (10) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri mobile corporale din România către alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul sau, pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice. (12) În sensul prezentului titlu, nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul sau, pentru a fi utilizat în scopul uneia din următoarele operaţiuni: a) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (5) privind vânzarea la distanta; b) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia; c) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Comunităţii, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. d); d) livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă, în condiţiile prevăzute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrările intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) şi b) cu privire la scutirile pentru livrările la export şi la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) şi m) cu privire la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO; e) livrarea de gaz prin reţeaua de distribuţie a gazelor naturale sau de electricitate, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) privind locul livrării acestor bunuri; f) prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrări asupra bunurilor corporale efectuate în statul membru în care se termina expedierea sau transportul bunului, cu condiţia ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate iniţial; g) utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie, de către persoana impozabilă stabilită în România; h) utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condiţiile în care importul aceluiaşi bun dintr-un stat terţ, în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu scutire integrală de drepturi de import. (13) În cazul în care nu mai este îndeplinită una din condiţiile prevăzute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din România în alt stat membru. În acest caz, transferul se considera efectuat în momentul în care condiţia nu mai este îndeplinită. (14) Prin ordin al ministrului finanţelor publice, se pot introduce măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13)."89. Articolul 129 va avea următorul cuprins:"Art. 129. - Prestarea de servicii (1) Se considera prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definită la art. 128. (2) O persoana impozabilă, care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, ca intermediar în prestarea de servicii, se considera ca a primit şi a prestat ea însăşi aceste servicii, în condiţiile stabilite prin norme. (3) Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt: a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing; b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi a altor drepturi similare; c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie; d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi publice sau potrivit legii; e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. (4) Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plata următoarele: a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial; b) serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane. (5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plata: a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economică a persoanei impozabile, ca parte a unei prestări de servicii efectuată în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum şi pentru alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme; b) serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în mod gratuit în scop de reclama sau în scopul stimulării vânzărilor; c) servicii prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie de către persoana care a efectuat iniţial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. (6) În cazul în care mai multe persoane impozabile, care acţionează în nume propriu, intervin prin tranzacţii succesive în cadrul unei prestări de servicii, se considera ca fiecare persoana a primit şi a prestat în nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzacţie se considera o prestare separată şi se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final. (7) Prevederile art. 128 alin. (5) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi prestărilor de servicii."90. Articolul 130 va avea următorul cuprins:"Art. 130. - Schimbul de bunuri sau serviciiÎn cazul unei operaţiuni care implica o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoana impozabilă se considera ca a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plata."91. După articolul 130 se introduce un nou articol, articolul 130^1, cu următorul cuprins:"Art. 130^1. - Achiziţiile intracomunitare de bunuri (1) Se considera achiziţie intracomunitara de bunuri obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. (2) Sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plata următoarele: a) utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziţionate, dobândite ori importate de către aceasta, în scopul desfăşurării activităţii economice proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) şi (11); b) preluarea de către forţele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forţelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi la a căror achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situaţia în care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 142 alin. (1) lit. g). (3) Se considera, de asemenea, ca este efectuată cu plata achiziţia intracomunitara de bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuată cu plata. (4) Este asimilată unei achiziţii intracomunitare şi achiziţionarea de către o persoană juridică neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana în Comunitate şi transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat importul. Persoana juridică neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru importul bunurilor, dacă dovedeşte ca achiziţia sa intracomunitara a fost supusă taxei în statul membru de destinaţie a bunurilor expediate sau transportate. (5) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se pot reglementa măsuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a)."92. Articolul 131 va avea următorul cuprins:"Art. 131. - Importul de bunuriImportul de bunuri reprezintă: a) intrarea în Comunitate de bunuri care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 9 şi 10 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene sau care, în condiţiile în care bunurile sunt supuse Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Carbunelui şi Otelului, nu sunt puse în circulaţie libera; b) intrarea în Comunitate de bunuri dintr-un teritoriu terţ, altele decât bunurile prevăzute la lit. a)."93. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului V va avea următorul cuprins:"Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei"94. Articolul 132 va avea următorul cuprins:"Art. 132. - Locul livrării de bunuri (1) Se considera a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza în afară teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se considera în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import; b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj; c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate; d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii, dacă:1. partea transportului de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii reprezintă partea transportului, efectuată fără nici o oprire în afară Comunităţii, între locul de plecare şi locul de sosire ale transportului de pasageri;2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezintă primul punct de îmbarcare a pasagerilor în interiorul Comunităţii, eventual după o oprire în afară Comunităţii;3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezintă ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul Comunităţii pentru pasagerii care s-au imbarcat în interiorul Comunităţii, eventual înainte de o oprire în afară Comunităţii; e) în cazul livrării de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau al livrării de energie electrica, către un comerciant persoana impozabilă, locul livrării se considera locul unde comerciantul persoana impozabilă este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, în absenta unui astfel de sediu, locul în care acesta are domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită. Comerciantul persoana impozabilă reprezintă persoana impozabilă a carei activitate principala în ceea ce priveşte cumpărările de gaz şi energie electrica o reprezintă revânzarea de astfel de produse şi al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil; f) în cazul livrării de gaze prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau de energie electrica, în situaţia în care o astfel de livrare nu se regaseste la lit. e), locul livrării reprezintă locul în care cumpărătorul utilizează şi consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. În situaţia în care bunurile nu sunt consumate de cumpărător, ci sunt livrate unei alte persoane, partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata şi consumată la locul în care noul cumpărător este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. În absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat şi a consumat bunurile în locul în care îşi are domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanta care se efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se considera în România dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabila, care beneficiază de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabila şi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) valoarea totală a vânzărilor la distanta al căror transport sau expediere în România se realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanta, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanta de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte prin norme; sau b) furnizorul a optat în statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea vânzărilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în România, ca având loc în România. (3) Locul livrării este întotdeauna în România, în cazul vânzărilor la distanta de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, altele decât persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a). (4) Derogarea prevăzută la alin. (2) nu se aplică vânzărilor la distanta efectuate din alt stat membru în România: a) de mijloace de transport noi; b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau în numele acestuia; c) de bunuri taxate în statul membru de plecare, conform regimului special prevăzut la art. 26 (a) din Directiva a 6-a privind bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de colectie şi antichitatile, astfel cum sunt definite la art. 152^2 alin. (1); d) de gaz distribuit prin sistemul de distribuţie a gazului natural şi de electricitate; e) de produse accizabile, livrate către persoane impozabile şi persoane juridice neimpozabile. (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrării pentru vânzările la distanta efectuate din România către alt stat membru se considera în acest alt stat membru, în cazul în care livrarea este efectuată către o persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de statul membru în care se încheie transportul sau expedierea, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) valoarea totală a vânzărilor la distanta, efectuate de furnizor şi care presupun transportul sau expedierea bunurilor din România către un anumit stat membru, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanta, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanta, stabilit conform legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată din statul membru respectiv, astfel de vânzări având locul livrării în statul respectiv; sau b) furnizorul a optat în România pentru considerarea tuturor vânzărilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din România într-un anumit stat membru, ca având loc în respectivul stat membru. Opţiunea se exercită în condiţiile stabilite prin norme şi se aplică tuturor vânzărilor la distanta, efectuate către respectivul stat membru, în anul calendaristic în care se exercită opţiunea şi în următorii doi ani calendaristici. (6) În cazul vânzărilor la distanta de produse accizabile efectuate din România către persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decât persoanele juridice neimpozabile, locul livrării este întotdeauna în celălalt stat membru. (7) Derogarea prevăzută la alin. (5) nu se aplică vânzărilor la distanta efectuate din România către un alt stat membru: a) de mijloace de transport noi; b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de altă persoană în numele acestuia; c) de bunuri taxate în România, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, prevăzut la art. 152^2; d) de gaz distribuit prin sistemul de distribuţie a gazului natural şi de electricitate; e) de produse accizabile, livrate către persoane juridice neimpozabile şi persoane impozabile. (8) În aplicarea alin. (2)-(7), atunci când o vânzare la distanta presupune expedierea sau transportul bunurilor vândute dintr-un teritoriu terţ şi importul de către furnizor într-un stat membru, altul decât statul membru în care se expediază sau se transporta în vederea livrării acestora către client, se va considera ca bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru în care se efectuează importul."95. După articolul 132 se introduc doua noi articole, articolele 132^1 şi 132^2, cu următorul cuprins:"Art. 132^1. - Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri (1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. (2) În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 126 alin. (3) lit. a), dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achiziţii intracomunitare se considera în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA. (3) Dacă o achiziţie intracomunitara a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform alin. (1), şi în România, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzător în România. (4) Prevederile alin. (2) nu se aplică dacă cumpărătorul face dovada ca achiziţia intracomunitara a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în statul membru în care are loc achiziţia intracomunitara, conform alin. (1). (5) Achiziţia intracomunitara de bunuri, efectuată conform alin. (1), în cadrul unei operaţiuni triunghiulare în alt stat membru decât România, de către cumpărătorul revanzator înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în acel alt stat membru, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii: a) cumpărătorul revanzator înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achiziţia intracomunitara în vederea efectuării unei livrări ulterioare în acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligată la plata taxei aferente; b) obligaţiile privind declararea acestor operaţiuni, stabilite prin norme, au fost îndeplinite de către cumpărătorul revanzator înregistrat în scopuri de TVA în România, în conformitate cu art. 153.Art. 132^2. - Locul importului de bunuri (1) Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru în care se afla bunurile când intra pe teritoriul comunitar. (2) Atunci când bunurile la care se face referire la art. 131 lit. a) sunt plasate, la intrarea în Comunitate, în unul dintre regimurile la care se face referire la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7, locul importului pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru în care bunurile încetează sa mai fie plasate într-un astfel de regim. (3) Atunci când bunurile la care se face referire la art. 131 lit. b), la intrarea în Comunitate, sunt în una dintre situaţiile care le-ar permite, dacă ar fi fost importate în Comunitate, în sensul art. 131 lit. a), sa beneficieze de unul dintre regimurile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau sunt sub o procedură de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul căruia se încheie aceste regimuri sau aceasta procedura."96. Articolul 133 va avea următorul cuprins:"Art. 133. - Locul prestării de servicii (1) Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi: a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în legătură cu bunurile imobile; b) locul unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele parcurse, în cazul serviciilor de transport, altele decât cele de transport intracomunitar de bunuri; c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin excepţie, în cazul în care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizează un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA. Prin transport intracomunitar de bunuri se înţelege orice transport de bunuri ale cărui:1. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în doua state membre diferite; sau2. loc de plecare şi loc de sosire sunt situate în acelaşi stat membru, dar transportul este efectuat în legătură directa cu un transport intracomunitar de bunuri; d) locul în care se prestează serviciile, în cazul unei prestări de servicii constând în activităţi accesorii transportului, cum sunt încărcarea, descărcarea, manipularea şi servicii similare acestora. Prin excepţie, în cazul în care astfel de servicii implica activităţi accesorii unui transport intracomunitar de bunuri şi sunt prestate pentru un client care furnizează pentru prestaţia respectiva un cod de înregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel în care se prestează efectiv serviciile, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA; e) în statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate în legătură cu un transport intracomunitar de bunuri de către intermediarii care acţionează în numele şi în contul altor persoane. Prin excepţie, în cazul în care clientul furnizează pentru aceste servicii un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA; f) locul în care se prestează serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate în legătură cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de către intermediarii care acţionează în numele şi în contul altor persoane. Prin excepţie, în cazul în care clientul furnizează pentru aceste servicii un cod de înregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel în care au fost prestate serviciile, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA; g) locul unde clientul căruia îi sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu condiţia ca respectivul client să fie stabilit sau să aibă un sediu fix în afară Comunităţii ori să fie o persoană impozabilă actionand ca atare, stabilită sau care are un sediu fix în Comunitate, dar nu în acelaşi stat cu prestatorul, în cazul următoarelor servicii:1. închirierea bunurilor mobile corporale, cu excepţia mijloacelor de transport;2. operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepţia mijloacelor de transport;3. transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi a altor drepturi similare;4. serviciile de publicitate şi marketing;5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor şi avocaţilor, contabililor şi experţilor contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare;6. prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;7. operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări, inclusiv reasigurari, cu excepţia închirierii de seifuri;8. punerea la dispoziţie de personal;9. acordarea accesului la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi a energiei electrice, inclusiv serviciile de transport şi transmitere prin intermediul acestor reţele, precum şi alte prestări de servicii legate direct de acestea;10. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicaţii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea şi recepţia de semnale, înscrisuri, imagini şi sunete sau informaţii de orice natura, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepţii. Serviciile de telecomunicaţii cuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reţeaua mondială de informaţii. În cazul în care serviciile de telecomunicaţii sunt prestate de către o persoană stabilită în afară Comunităţii sau care are un sediu fix în afară Comunităţii de la care serviciile sunt prestate, către o persoană neimpozabila care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în Comunitate, se considera ca prestarea are loc în România, dacă serviciile au fost efectiv utilizate în România;11. serviciile de radiodifuziune şi televiziune. În cazul în care serviciile de radiodifuziune şi de televiziune sunt prestate de către o persoană stabilită în afară Comunităţii sau care are un sediu fix în afară Comunităţii de la care serviciile sunt prestate, către o persoană neimpozabila care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în Comunitate, se considera ca locul prestării este în România, dacă serviciile au fost efectiv utilizate în România;12. serviciile furnizate pe cale electronică. În cazul în care serviciile furnizate pe cale electronică sunt prestate de o persoană stabilită în afară Comunităţii sau care are un sediu fix în afară Comunităţii de la care serviciile sunt prestate, către o persoană neimpozabila care este stabilită, are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în România, se considera ca locul prestării este în România;13. obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, total sau parţial, a unei activităţi economice sau a unui drept prevăzut la prezenta litera;14. prestările de servicii de intermediere, efectuate de persoane care acţionează în numele şi contul altor persoane, când aceste servicii sunt prestate în legătură cu serviciile prevăzute la prezenta litera; h) locul unde sunt prestate serviciile, în cazul următoarelor servicii:1. servicii culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi;2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum şi lucrările efectuate asupra acestora. Prin excepţie, se considera ca aceste servicii au loc:- în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care aceste servicii sunt prestate unui client care îi comunică prestatorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA, valabil atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel în care se prestează efectiv serviciile, şi se referă la bunuri transportate în afară statului membru în care serviciile sunt prestate;- în România, dacă o persoană impozabilă stabilită în România exporta temporar bunuri în afară Comunităţii, în scopul expertizarii sau pentru alte lucrări efectuate asupra acestora, şi ulterior le reimporta, iar serviciile respective sunt tranzacţionate altor persoane, potrivit art. 129 alin. (6); i) locul operaţiunii de baza pentru serviciile de intermediere aferente acestei operaţiuni, prestate de intermediari care acţionează în numele şi în contul altor persoane, când aceste servicii sunt prestate în legătură cu alte operaţiuni decât cele prevăzute la lit. e), f) şi g). Prin operaţiune de baza se înţelege livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achiziţia intracomunitara sau importul de bunuri efectuate de persoana în numele şi în contul căreia acţionează intermediarul. Prin excepţie, în cazul în care, pentru serviciile prestate, clientul a furnizat un cod de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile competente dintr-un stat membru, altul decât cel în care se realizează operaţiunile, se considera ca prestarea are loc în statul membru care a atribuit codul de înregistrare în scopuri de TVA. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), închirierea sau leasingul de mijloace de transport se considera ca are locul prestării: a) în România, când aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă, stabilită sau care are un sediu fix în afară Comunităţii, de la care serviciile sunt prestate, dacă serviciile sunt efectiv utilizate în România de beneficiar; b) în afară Comunităţii, când aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă, stabilită sau având sediul fix în România, de la care serviciile sunt prestate, dacă serviciile sunt efectiv utilizate în afară Comunităţii de beneficiar."97. Articolul 134 va avea următorul cuprins:"Art. 134. - Faptul generator şi exigibilitatea - definiţii (1) Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. (2) Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine indreptatita, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată. (3) Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plati taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1). Aceasta data determina şi momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei."98. După articolul 134 se introduc trei noi articole, articolele 134^1-134^3, cu următorul cuprins:"Art. 134^1. - Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii (1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol. (2) Pentru livrările de bunuri în baza unui contract de consignaţie sau în cazul operaţiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispoziţia clientului, livrările de bunuri în vederea testarii sau a verificării conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, după caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor. (3) Pentru livrările de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt îndeplinite formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător. (4) Pentru prestările de servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări, cum sunt serviciile de construcţii-montaj, consultanţa, cercetare, expertiza şi alte servicii similare, faptul generator ia naştere la data emiterii situaţiilor de lucrări sau, după caz, la data la care aceste situaţii sunt acceptate de beneficiar. (5) Prin derogare de la alin. (1), faptul generator intervine: a) în cazul livrărilor de bunuri şi/sau al prestărilor de servicii, altele decât operaţiunile prevăzute la lit. b), care se efectuează continuu, dând loc la decontări sau plati succesive, cum sunt: livrările de gaze naturale, de apa, serviciile telefonice, livrările de energie electrica şi altele asemenea, în ultima zi a perioadei specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depăşi un an; b) în cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare şi arendare de bunuri, la data specificată în contract pentru efectuarea plăţii.Art. 134^2. - Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine: a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator; b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Fac excepţie de la aceste prevederi avansurile încasate pentru plata importurilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente importului, precum şi orice avansuri încasate pentru operaţiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării sau prestării acestora; c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare.Art. 134^3. - Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxaPrin derogare de la prevederile art. 134^2, în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutită de taxa conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura pentru întreaga contravaloare a livrării în cauza, dar nu mai târziu de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator."99. Articolul 135 va avea următorul cuprins:"Art. 135. - Faptul generator şi exigibilitatea pentru achiziţii intracomunitare de bunuri (1) În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziţia. (2) În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura către persoana care efectuează achiziţia, pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai târziu de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator."100. Articolul 136 va avea următorul cuprins:"Art. 136. - Faptul generator şi exigibilitatea importul de bunuri (1) În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor pentru agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare. (2) În cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevăzute la alin. (1), faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe comunitare dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. (3) În cazul în care, la import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) şi d), faptul generator şi exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim."101. Articolul 137 va avea următorul cuprins:"Art. 137. - Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul tarii (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din: a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni; b) pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (3) lit. c), compensaţia aferentă: c) pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (4) şi (5), pentru transferul prevăzut la art. 128 alin. (10) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plata şi prevăzute la art. 130^1 alin. (2) şi (3), preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenta unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de impozitare se stabileşte conform procedurii stabilite prin norme; d) pentru operaţiunile prevăzute la art. 129 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii; e) în cazul schimbului prevăzut la art. 130 şi, în general, atunci când plata se face parţial ori integral în natura sau atunci când valoarea plăţii pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii nu a fost stabilită de părţi sau nu poate fi uşor stabilită, baza de impozitare se considera ca fiind valoarea normală pentru respectiva livrare/prestare. Este considerată ca valoare normală a unui bun/serviciu tot ceea ce un cumpărător, care se afla în stadiul de comercializare unde este efectuată operaţiunea, trebuie să plătească unui furnizor/prestator independent în interiorul tarii, în momentul în care se realizează operaţiunea, în condiţii de concurenta, pentru a obţine acelaşi bun/serviciu. (2) Baza de impozitare cuprinde următoarele: a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată; b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauza, se considera cheltuieli accesorii. (3) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilitatii taxei; b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plati cu întârziere; d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfa şi clienţi, prin schimb, fără facturare; e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se decontează acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane."102. Articolul 138 va avea următorul cuprins:"Art. 138. - Ajustarea bazei de impozitareBaza de impozitare se reduce în următoarele situaţii: a) dacă a fost emisă o factura şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor; b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, în condiţiile anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauza, declarata printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, sau în urma unui arbitraj, ori în cazul în care exista un acord scris între părţi; c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă; e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare."103. După articolul 138 se introduce un nou articol, articolul 138^1, cu următorul cuprins:"Art. 138^1. - Baza de impozitare pentru achiziţiile intracomunitare (1) Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 130^1 alin. (1), baza de impozitare se stabileşte pe baza aceloraşi elemente utilizate conform art. 137 alin. (1) pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării aceloraşi bunuri în interiorul tarii. În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, conform art. 130^1 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determina în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c). (2) Baza de impozitare cuprinde şi accizele plătite sau datorate în alt stat membru decât România de persoana care efectuează achiziţia intracomunitara, pentru bunurile achiziţionate. Prin excepţie, în cazul în care accizele sunt rambursate persoanei care efectuează achiziţia intracomunitara, valoarea achiziţiei intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzător."104. Articolul 139 va avea următorul cuprins:"Art. 139. - Baza de impozitare pentru import (1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vama a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate în afară României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. (2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1). Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată în documentul de transport sau în orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România, sau, în absenta unor astfel de documente, primul loc de descărcare a bunurilor în România. (3) Baza de impozitare nu cuprinde elementele prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a)-d)."105. După articolul 139 se introduce un nou articol, articolul 139^1, cu următorul cuprins:"Art. 139^1. - Cursul de schimb valutar (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprima în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vama. (2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta decât importul de bunuri, se exprima în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Naţionala a României sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauza."106. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului VIII va avea următorul cuprins:"Cotele de taxa"107. Articolul 140 va avea următorul cuprins:"Art. 140. - Cotele (1) Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse. (2) Cota redusă este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m); b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii; c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; d) livrarea de produse ortopedice; e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. (3) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 134^2 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilitatii taxei. (4) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 134^2 alin. (2). (5) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun. (6) Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei."108. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului IX va avea următorul cuprins:"Operaţiuni scutite de taxa"109. Articolul 141 va avea următorul cuprins:"Art. 141. - Scutiri pentru operaţiuni din interiorul tarii (1) Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa: a) spitalizarea, ingrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate sa desfăşoare astfel de activităţi; b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari; c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie; d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens; e) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană; f) activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate; g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate pe lângă instituţiile publice şi entitatile autorizate prevăzute la lit. f), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform lit. f); h) meditatiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar, preuniversitar şi universitar; i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social; j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social; k) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasă, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care aceasta scutire nu provoacă distorsiuni de concurenta; l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educaţia fizica; m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor; n) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri sa nu producă distorsiuni concurentiale; o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de natura comercială; p) serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora; q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale. (2) Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa: a) prestările următoarelor servicii financiare şi bancare:1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditului de către persoana care îl acorda;2. acordarea, negocierea şi preluarea garanţiilor de credit sau a garanţiilor colaterale pentru credite, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acorda creditul;3. orice operaţiune, inclusiv negocierea, legată de depozite financiare şi conturi curente, plati, transferuri, debite, cecuri şi alte efecte de comerţ, cu excepţia recuperării de creanţe şi operaţiunilor de factoring:4. emiterea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni cu moneda naţionala sau valuta ca mijloc de plată, cu excepţia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;5. emisiunea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni, cu excepţia administrării şi depozitarii, cu acţiuni, titluri de participare, titluri de creanţe, obligaţiuni şi alte valori mobiliare, cu excepţia operaţiunilor legate de documentele care atesta titlul de proprietate asupra bunurilor;6. gestionarea fondurilor comune de plasament şi/sau a fondurilor comune de garantare a creanţelor, efectuată de orice entităţi constituite în acest scop; b) operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operaţiuni; c) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfăşoare astfel de activităţi; d) livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare; e) arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepţii:1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;2. închirierea de spaţii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;4. închirierea seifurilor; f) livrarea de către orice persoană a unei construcţii, a unei părţi a acesteia şi a terenului pe care este construită, precum şi a oricărui alt teren. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea unei construcţii noi, a unei părţi a acesteia sau a unui teren construibil, dacă este efectuată de o persoană impozabilă care şi-a exercitat ori ar fi avut dreptul să-şi exercite dreptul de deducere total sau parţial a taxei pentru achiziţia, transformarea sau construirea unui astfel de imobil. În sensul prezentului articol, se definesc următoarele:1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;2. construcţie înseamnă orice structura fixată în sau pe pământ;3. livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupari ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformarii;4. o construcţie noua cuprinde şi orice construcţie transformata astfel încât structura, natura ori destinaţia sa au fost modificate sau, în absenta acestor modificări, dacă costul transformărilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piaţa a construcţiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii; g) livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi scutite, în temeiul prezentului articol, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. a) şi b). (3) Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin norme."110. Articolul 142 va avea următorul cuprins:"Art. 142. - Scutiri pentru importuri de bunuri şi pentru achiziţii intracomunitare (1) Sunt scutite de taxa: a) importul şi achiziţia intracomunitara de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxa în interiorul tarii; b) achiziţia intracomunitara de bunuri al căror import în România este în orice situaţie scutit de taxa, conform prezentului articol; c) achiziţia intracomunitara de bunuri pentru care, în conformitate cu art. 145 alin. (2) lit. b)-d), persoana care cumpara bunurile în orice situaţie ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, dacă respectiva achiziţie nu ar fi scutită; d) importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condiţiile pentru scutire definitivă de taxe vamale, în temeiul Regulamentului 918/83/CEE al Consiliului, din 28 martie 1983, pentru stabilirea unui sistem comunitar privind exceptarile de la taxa vamală, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 105 din 23 aprilie 1983, cu modificările şi completările ulterioare, al Directivei 83/181/CEE a Consiliului, din 28 martie 1983, ce determina domeniul articolului 14 (1) (d) al Directivei 77/388/CEE privind scutirea de plată a taxei pe valoarea adăugată la importul final al anumitor mărfuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 105 din 23 aprilie 1983, cu modificările şi completările ulterioare, al Directivei 69/169/CEE a Consiliului, din 28 mai 1969, privind armonizarea prevederilor stabilite prin legi, regulamente sau acţiuni administrative referitoare la exceptarea de la impozitul pe cifra de afaceri şi accizele la import pentru călătoriile internaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 133 din 4 iunie 1969, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Directivei 78/1035/CEE a Consiliului, din 19 decembrie 1978, privind exceptarea de la taxele de import a micului trafic de bunuri cu caracter necomercial din statele nemembre, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 366 din 28 decembrie 1978, cu modificările şi completările ulterioare; e) importul de bunuri de către misiunile diplomatice şi birourile consulare care beneficiază de scutire de taxe vamale; f) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, precum şi de către membrii acestora, în limitele şi în conformitate cu condiţiile stabilite în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii; g) importul de bunuri de către forţele armate ale statelor străine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte sunt destinate efortului comun de apărare. Acesta include importul realizat de forţele Marii Britanii şi ale Irlandei de Nord stabilite în insula Cipru, conform Tratatului de instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate sau al personalului civil care însoţeşte forţele armate ori pentru aprovizionarea cantinelor lor; h) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afară Comunităţii, în aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului, şi care beneficiază de scutire de taxe vamale; i) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afară Comunităţii, pentru a fi supuse unor reparaţii, transformări, adaptari, asamblari, cu condiţia ca aceasta scutire să fie limitată la valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afară Comunităţii; j) importul în porturi de capturi, neprocesate sau conservate în vederea comercializării înainte de a fi livrate, realizate de persoane care efectuează pescuit maritim; k) importul de gaze naturale prin sistemul de distribuţie a gazelor naturale şi importul de energie electrica; l) importul în România de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terţ, atunci când livrarea acestor bunuri de către importator constituie o livrare scutită, conform art. 143 alin. (2); m) importul de aur efectuat de Banca Naţionala a României. (2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa."111. Articolul 143 va avea următorul cuprins:"Art. 143. - Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar (1) Sunt scutite de taxa: a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afară Comunităţii de către furnizor sau de altă persoană în contul sau; b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afară Comunităţii de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul sau, cu excepţia bunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi care sunt folosite la echiparea sau alimentarea ambarcatiunilor de agrement şi a avioanelor de turism sau a oricărui alt mijloc de transport de uz privat. Este scutită, de asemenea, şi livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al călătorilor care nu sunt stabiliţi în Comunitate; c) prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 144^1, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regim de antrepozit de taxa pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8, sau în unul dintre regimurile vamale suspensive, prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7; d) prestările de servicii de transport, prestările de servicii accesorii transportului şi alte servicii decât cele prevăzute la art. 144^1, direct legate de importul de bunuri, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139; e) prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate, plasate în regimul vamal de perfecţionare activa, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 5, şi transportate în afară Comunităţii de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia; f) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din şi în insulele care formează regiunile autonome Azore şi Madeira, precum şi serviciile accesorii acestuia; g) transportul internaţional de persoane; h) în cazul navelor destinate navigaţiei maritime, utilizate pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de bunuri, pentru pescuit ori alta activitate economică sau pentru salvare ori asistenţa pe mare, următoarele operaţiuni:1. livrarea, modificarea, repararea, întreţinerea, navlosirea, leasingul şi închirierea de nave, precum şi livrarea, leasingul, închirierea, repararea şi întreţinerea de echipamente încorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;2. livrarea de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe nave, cu excepţia navelor folosite pentru pescuitul de coasta, dar inclusiv pentru navele de război care părăsesc ţara şi se îndreaptă spre porturi străine unde vor fi ancorate;3. prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1 sau la art. 144^1, efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi/sau pentru incarcatura acestora; i) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, în principal pentru transportul internaţional de persoane şi/sau de mărfuri, efectuat cu plata, următoarele operaţiuni:1. livrarea, modificarea, repararea, întreţinerea, leasingul şi închirierea aeronavelor, precum şi livrarea, leasingul, închirierea, repararea şi întreţinerea echipamentelor încorporate sau utilizate pe aeronave;2. livrarea de carburanţi şi provizii destinate utilizării pe aeronave;3. prestarea de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1 sau la art. 144^1, efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor şi/sau pentru incarcatura acestora; j) livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, a personalului acestora, precum şi a cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau consular în România ori într-un alt stat membru, în condiţii de reciprocitate; k) livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea reprezentantelor organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România sau într-un alt stat membru, precum şi a membrilor acestora, în limitele şi în conformitate cu condiţiile precizate în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii; l) livrările de bunuri netransportate în afară României şi/sau prestările de servicii efectuate în România, destinate uzului oficial al forţelor armate ale statelor străine membre NATO sau al personalului civil care însoţeşte forţele armate ori aprovizionarii popotelor sau cantinelor, dacă forţele iau parte la efortul de apărare comun; scutirea se acordă prin restituirea taxei, potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice; m) livrările de bunuri transportate sau expediate către alt stat membru NATO, destinate uzului oficial al forţelor armate ale unui stat, altul decât România, sau al personalului civil care însoţeşte forţele armate ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, dacă forţele iau parte la efortul de apărare comun; n) livrările de aur către Banca Naţionala a României; o) livrările de bunuri către organismele recunoscute care transporta sau expediază aceste bunuri în afară Comunităţii, ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea se acordă prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (2) Sunt, de asemenea, scutite de taxa următoarele: a) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru, cu excepţia:1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mica, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi;2. livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor art. 152^2; b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA; c) livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană juridică neimpozabila care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care transportul de bunuri este efectuat conform art. 7 alin. (4) şi (5) sau art. 16 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992, privind regimul general, depozitarea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 76 din 23 martie 1992, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia:1. livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mica;2. livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor art. 152^2; d) livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 128 alin. (10), care ar beneficia de scutirea prevăzută la lit. a) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă, cu excepţia livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, conform prevederilor art. 152^2. (3) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa."112. Articolul 144 va avea următorul cuprins:"Art. 144. - Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri (1) Sunt scutite de taxa următoarele: a) livrarea de bunuri care urmează:1. să fie plasate în regim vamal de admitere temporară, cu exonerare totală de la plata taxelor vamale;2. să fie prezentate autorităţilor vamale în vederea vamuirii şi, după caz, plasate în depozit necesar cu caracter temporar;3. să fie introduse într-o zona libera sau într-un antrepozit liber;4. să fie plasate în regim de antrepozit vamal;5. să fie plasate în regim de perfecţionare activa, cu suspendare de la plata drepturilor de import;6. să fie plasate în regim de tranzit vamal extern;7. să fie admise în apele teritoriale:- pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producţie, în scopul construirii, repararii, întreţinerii, modificării sau reutilarii acestor platforme ori pentru conectarea acestor platforme de forare sau de producţie la ţărm;- pentru alimentarea cu carburanţi şi aprovizionarea platformelor de forare sau de producţie;8. să fie plasate în regim de antrepozit de taxa pe valoarea adăugată, definit după cum urmează:- pentru produse accizabile, orice locatie situata în România, care este definită ca antrepozit fiscal, în sensul art. 4 lit. (b) din Directiva 92/12/CEE , cu modificările şi completările ulterioare;- pentru bunuri, altele decât produsele accizabile, o locatie situata în România şi definită prin norme; b) livrarea de bunuri efectuată în locatiile prevăzute la lit. a), precum şi livrarea de bunuri care se afla în unul dintre regimurile sau situaţiile precizate la lit. a); c) prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. c) şi la art. 144^1, aferente livrărilor prevăzute la lit. a) sau efectuate în locatiile prevăzute la lit. a), pentru bunurile aflate în regimurile sau situaţiile prevăzute la lit. a); d) livrările de bunuri care încă se afla în regim vamal de tranzit intern, precum şi prestările de servicii aferente acestor livrări, altele decât cele prevăzute la art. 144^1. (2) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de taxa."113. După articolul 144 se introduce un nou articol, articolul 144^1, cu următorul cuprins:"Art. 144^1. - Scutiri pentru intermediariSunt scutite de taxa serviciile prestate de intermediarii care acţionează în numele şi în contul altei persoane, în cazul în care aceste servicii sunt prestate în legătură cu operaţiunile scutite prevăzute la art. 143 şi 144, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. f) şi alin. (2)."114. Articolul 145 va avea următorul cuprins:"Art. 145. - Sfera de aplicare a dreptului de deducere (1) Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilitatii taxei. (2) Orice persoană impozabilă are dreptul sa deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni: a) operaţiuni taxabile; b) operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se considera ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România; c) operaţiuni scutite de taxa, conform art. 143, 144 şi 144^1; d) operaţiuni scutite de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 şi lit. b), în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afară Comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directa cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afară Comunităţii, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni; e) operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (7) şi la art. 129 alin. (7), dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv. (3) Dacă nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabilă are dreptul de deducere a taxei şi pentru cazurile prevăzute la art. 128 alin. (8) şi la art. 129 alin. (5). (4) În condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA, conform art. 153. (5) Nu sunt deductibile: a) taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia, precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate conform art. 137 alin. (3) lit. e); b) taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii."115. Articolul 146 va avea următorul cuprins:"Art. 146. - Condiţii de exercitare a dreptului de deducere (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează sa îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează sa îi fie prestate în beneficiul sau, să deţină o factura care să cuprindă informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5); b) pentru taxa aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează sa îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează sa îi fie prestate în beneficiul sau, dar pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-g):1. să deţină o factura care să cuprindă informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (5) sau documentele prevăzute la art. 155^1 alin. (1); şi2. sa înregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea taxei; c) pentru taxa achitată pentru importul de bunuri, altele decât cele prevăzute la lit. d), să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punct de vedere al taxei, precum şi documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană în contul sau; d) pentru taxa datorată pentru importul de bunuri efectuat conform art. 157 alin. (4) şi (5), să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor în scopuri de taxa, precum şi suma taxei datorate. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să înscrie taxa pe valoarea adăugată ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea; e) pentru taxa aferentă unei achiziţii intracomunitare de bunuri:1. să deţină o factura sau documentul prevăzut la art. 155^1 alin. (1); şi2. sa înregistreze taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea; f) pentru taxa aferentă unei operaţiuni asimilate cu o achiziţie intracomunitara de bunuri, prevăzută la art. 130^1 alin. (2) lit. a), să deţină documentul prevăzut la art. 155 alin. (4), emis în statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevăzut la art. 155^1 alin. (1) şi sa înregistreze aceasta taxa ca taxa colectata în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere exigibilitatea taxei. (2) Prin norme se vor preciza cazurile în care documentele sau obligaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se vor prezenta sau îndeplini pentru a justifica dreptul de deducere a taxei."116. Articolul 147 va avea următorul cuprins:"Art. 147. - Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt şi persoana parţial impozabilă (1) Persoana impozabilă care realizează sau urmează sa realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumita în continuare persoana impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 127, cat şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoana impozabilă este denumita persoana parţial impozabilă. (2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziţiilor efectuate de către o persoană impozabilă cu regim mixt se determina conform prezentului articol. Persoana parţial impozabilă nu are drept de deducere pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoana impozabilă. Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoana impozabilă, din care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată persoana impozabilă mixtă pentru respectivele activităţi şi aplica prevederile prezentului articol. În condiţiile stabilite prin norme, persoana parţial impozabilă poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale în situaţia în care nu poate tine evidente separate pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoana impozabilă şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoana impozabilă. (3) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se înscriu într-o coloana distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral. (4) Achiziţiile destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni se înscriu într-o coloana distinctă din jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operaţiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce. (5) Achiziţiile pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se evidenţiază într-o coloana distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata. (6) Pro-rata prevăzută la alin. (5) se determina ca raport între: a) suma totală, fără taxa, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator; şi b) suma totală, fără taxa, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se afla în sfera de aplicare a taxei. (7) Se exclud din calculul pro-rata următoarele: a) valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în activitatea sa economică; b) valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă şi prevăzute la art. 128 alin. (4) şi la art. 129 alin. (4), precum şi a transferului prevăzut la art. 128 alin. (10); c) valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi a operaţiunilor imobiliare, altele decât cele prevăzute la lit. a), în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii principale. (8) Pro-rata definitivă se determina anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile prevăzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se determina procentual şi se rotunjeste până la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxa prevăzut la art. 156^2, în care s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (12), se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro-rata definitivă. (9) Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, prevăzută la alin. (8), determinata pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifica în anul curent faţă de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia. În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul sau decont de taxa, prevăzut la art. 156^2. (10) Taxa de dedus într-un an calendaristic se determina provizoriu prin înmulţirea valorii taxei deductibile prevăzute la alin. (5) pentru fiecare perioada fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), determinata pentru anul respectiv. (11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevăzută la alin. (5), cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), determinata pentru anul respectiv. (12) La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă provizoriu astfel: a) din taxa de dedus determinata definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusă într-un an determinata provizoriu, conform alin. (10); b) rezultatul diferenţei de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxa, prevăzut la art. 156^2, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în decontul de taxa aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anulării înregistrării acesteia. (13) În ceea ce priveşte taxa de dedus aferentă bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaţiunile prevăzute la alin. (5): a) prima deducere se determina în baza pro-rata provizorie prevăzută la alin. (9), pentru anul în care ia naştere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaza, conform alin. (12), în baza pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8). Aceasta prima ajustare se efectuează asupra valorii totale a taxei deduse iniţial; b) ajustarile ulterioare iau în considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douazecime, pentru bunurile imobile, după cum urmează:1. taxa deductibilă iniţială se împarte la 5 sau la 20;2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se înmulţeşte cu pro-rata definitivă prevăzută la alin. (8), aferentă fiecăruia dintre următorii 4 sau 19 ani;3. taxa dedusă iniţial în primul an, conform pro-rata definitivă, se împarte la 5 sau la 20;4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compara, iar diferenţa în plus sau în minus reprezintă ajustarea de efectuat, care se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxa prevăzut la art. 156^2, aferent ultimei perioade fiscale a anului. (14) În situaţii speciale, când pro-rata calculată potrivit prevederilor prezentului articol nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de specialitate, poate, la solicitarea justificată a persoanelor impozabile: a) sa aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul anului, persoanele impozabile au obligaţia sa recalculeze taxa dedusă de la începutul anului pe bază de pro-rata specială aprobată. Persoana impozabilă cu regim mixt poate renunţa la aplicarea pro-rata specială numai la începutul unui an calendaristic şi este obligată sa anunţe organul fiscal competent până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv; b) sa autorizeze persoana impozabilă sa stabilească o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice, cu condiţia ţinerii de evidente contabile distincte pentru fiecare sector. (15) În baza propunerilor făcute de către organul fiscal competent, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia sa de specialitate, poate să impună persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operaţiunile viitoare ale acesteia, respectiv: a) să aplice o pro-rata specială; b) să aplice o pro-rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice; c) să-şi exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, în conformitate cu prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate operaţiunile sau numai pentru o parte din operaţiuni; d) sa ţină evidente distincte pentru fiecare sector al activităţii sale economice. (16) Prevederile alin. (6)-(13) se aplică şi pentru pro-rata specială prevăzută la alin. (14) şi (15). Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata specială se vor lua în considerare: a) operaţiunile specificate în decizia Ministerului Finanţelor Publice, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b); b) operaţiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevăzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b)."117. După articolul 147 se introduc trei noi articole, articolele 147^1-147^3, cu următorul cuprins:"Art. 147^1. - Dreptul de deducere exercitat prin decontul de taxa (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153, are dreptul sa scada din valoarea totală a taxei colectate, pentru o perioadă fiscală, valoarea totală a taxei pentru care, în aceeaşi perioadă, a luat naştere şi poate fi exercitat dreptul de deducere, conform art. 145-147. (2) În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevăzute la art. 146, persoana impozabilă îşi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiţii şi formalităţi sau printr-un decont ulterior, dar nu pentru mai mult de 5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui în care a luat naştere dreptul de deducere. (3) Prin norme se vor preciza condiţiile necesare aplicării prevederilor alin. (2), pentru situaţia în care dreptul de deducere este exercitat după mai mult de 3 ani consecutivi după anul în care acest drept ia naştere. (4) Dreptul de deducere se exercită chiar dacă nu exista o taxa colectata sau taxa de dedus este mai mare decât cea colectata pentru perioada fiscală prevăzută la alin. (1) şi (2).Art. 147^2. - Rambursarea taxei către persoane impozabile neinregistrate în scopuri de TVA în România (1) În condiţiile stabilite prin norme: a) persoana impozabilă neinregistrata şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, stabilită în alt stat membru, poate solicita rambursarea taxei achitate; b) persoana impozabilă neinregistrata şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA şi nu este stabilită în Comunitate poate solicita rambursarea taxei achitate dacă, în conformitate cu legile tarii unde este stabilită, o persoană impozabilă stabilită în România ar avea acelaşi drept de rambursare în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată sau alte impozite/taxe similare aplicate în ţara respectiva; c) persoana neinregistrata şi care nu este obligata să se înregistreze în scopuri de TVA, dar care efectuează în România o livrare intracomunitara scutită de mijloace de transport noi poate solicita rambursarea taxei achitate pentru achiziţia efectuată de aceasta în România a respectivului mijloc de transport nou. Rambursarea nu poate să depăşească taxa care s-ar aplica dacă livrarea de către aceasta persoana a mijloacelor de transport noi respective ar fi livrare taxabila; d) persoana impozabilă stabilită în România, neinregistrata şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA, poate solicita rambursarea taxei achitate aferente operaţiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. d) sau în alte situaţii prevăzute prin norme. (2) În cazul în care se constată că cererile de rambursare prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt frauduloase şi nu se aplică o sancţiune administrativă, organele fiscale competente vor refuza orice rambursare către persoana impozabilă respectiva pe o perioadă de 2 ani de la data depunerii cererii frauduloase. (3) În cazul în care rambursarea prevăzută la alin. (1) lit. a) a fost obţinută fraudulos sau eronat, s-a aplicat o sancţiune administrativă şi s-au stabilit obligaţiile fiscale accesorii, iar sumele nu au fost achitate, organele fiscale competente vor proceda după cum urmează: a) vor suspenda orice alta rambursare către persoana impozabilă respectiva până la plata sumelor datorate; sau b) vor deduce sumele respective din orice rambursare viitoare solicitată de respectiva persoana impozabilă.Art. 147^3. - Rambursarile de taxa către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153 (1) În situaţia în care taxa aferentă achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153, care este deductibilă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa colectata pentru operaţiuni taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare suma negativa a taxei. (2) După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările prevăzute în prezentul articol, prin decontul de taxa prevăzut la art. 156^2. (3) Suma negativa a taxei, cumulată, se determina prin adăugarea la suma negativa a taxei, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat a fi rambursat. (4) Taxa de plată cumulată se determina în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului de taxa prevăzut la art. 156^2, din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare. (5) Prin decontul de taxa prevăzut la art. 156^2, persoanele impozabile trebuie să determine diferenţele dintre sumele prevăzute la alin. (2) şi (3), care reprezintă regularizările de taxa şi stabilirea soldului taxei de plată sau a soldului sumei negative a taxei. Dacă taxa de plată cumulată este mai mare decât suma negativa a taxei cumulată, rezultă un sold de taxa de plată în perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativa a taxei cumulată este mai mare decât taxa de plată cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei în perioada fiscală de raportare. (6) Persoanele impozabile, înregistrate conform art. 153, pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxa din perioada fiscală de raportare, decontul fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. Dacă persoana impozabilă solicita rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare. (7) În cazul persoanelor impozabile care sunt absorbite de altă persoană impozabilă, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat în decontul de taxa al persoanei care a preluat activitatea. (8) În situaţia în care doua sau mai multe persoane impozabile fuzionează, persoana impozabilă care preia activitatea celorlalte preia şi soldul taxei de plată către bugetul de stat, precum şi soldul sumei negative a taxei, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii. (9) Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectuează de organele fiscale, în condiţiile şi potrivit procedurilor stabilite prin normele în vigoare. (10) Pentru operaţiuni scutite de taxa cu drept de deducere, prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. b), j), k), l) şi o), persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 153, pot beneficia de rambursarea taxei, potrivit procedurii prevăzute prin ordin al ministrului finanţelor publice."118. Articolul 148 va avea următorul cuprins:"Art. 148. - Ajustarea taxei deductibile în cazul achiziţiilor de servicii şi bunuri, altele decât bunurile de capitalÎn condiţiile în care regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine nu se aplică, deducerea iniţială se ajusteaza în următoarele cazuri: a) deducerea este mai mare sau mai mica decât cea pe care persoana impozabilă avea dreptul sa o opereze; b) dacă exista modificări ale elementelor luate în considerare pentru determinarea sumei deductibile, intervenite după depunerea decontului de taxa, inclusiv în cazurile prevăzute la art. 138; c) persoana impozabilă îşi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate şi serviciile neutilizate la momentul pierderii dreptului de deducere."119. Articolul 149 va avea următorul cuprins:"Art. 149. - Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital (1) În sensul prezentului articol: a) bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, precum şi operaţiunile de construcţie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe, exclusiv reparaţiile sau lucrările de întreţinere a acestor active, chiar în condiţiile în care astfel de operaţiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziţia unei alte persoane; b) bunurile care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionarii sau oricărei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane sunt considerate bunuri de capital aparţinând persoanei care le închiriază, le da în leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane; c) ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital; d) taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă repararii ori întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor de schimb destinate repararii ori întreţinerii bunurilor de capital. (2) Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajusteaza, în situaţiile prevăzute la alin. (4) lit. a)-d): a) pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele decât cele prevăzute la lit. b); b) pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. (3) Perioada de ajustare începe: a) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate sau fabricate, pentru bunurile de capital menţionate la alin. (2) lit. a), achiziţionate sau fabricate, de la data aderării; b) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite prima data, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt construite, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării, dacă anul primei utilizări este anul aderării sau un alt an ulterior anului aderării; c) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate, pentru bunurile de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), care sunt achiziţionate, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării, dacă formalităţile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător s-au îndeplinit în anul aderării sau într-un an ulterior anului aderării; d) de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite pentru prima data după transformare sau modernizare, pentru transformările sau modernizările bunurilor de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil transformat sau modernizat, şi se efectuează pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizării, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformări sau modernizări, plătită ori datorată înainte de data aderării, dacă anul primei utilizări după transformare sau modernizare este anul aderării sau un an ulterior aderării. (4) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează: a) în situaţia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:1. integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activităţile economice;2. pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;3. pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsura diferita faţă de deducerea iniţială; b) în cazurile în care apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse; c) în situaţia în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parţial limitat face obiectul oricărei operaţiuni pentru care taxa este deductibilă. În cazul unei livrări de bunuri, valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv; d) în situaţia în care bunul de capital îşi încetează existenta, cu excepţia cazurilor în care se dovedeşte ca respectivul bun de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa este deductibilă; e) în cazurile prevăzute la art. 138. (5) Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel: a) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douazecime din taxa dedusă iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de utilizare. Prin excepţie, dacă bunul de capital se utilizează integral în alte scopuri decât activităţile economice sau pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei, ajustarea deducerii se face o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare; b) pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2), pentru o cincime sau, după caz, o douazecime din taxa dedusă iniţial, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse; c) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d), ajustarea se efectuează o singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare obligaţia ajustarii, şi este de până la o cincime sau, după caz, o douazecime pe an, astfel:1. din valoarea taxei nededuse până la momentul ajustarii, pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c);2. din valoarea taxei deduse iniţial, pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. d); d) pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. e), ajustarea se efectuează atunci când apar situaţiile enumerate la art. 138, conform procedurii prevăzute în norme. (6) Persoana impozabilă trebuie să păstreze o situaţie a bunurilor de capital care fac obiectul ajustarii taxei deductibile, care să permită controlul taxei deductibile şi al ajustarilor efectuate. Aceasta situaţie trebuie păstrată pe o perioadă care începe în momentul la care taxa aferentă achiziţiei bunului de capital devine exigibilă şi se încheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente şi jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeaşi perioadă. (7) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul în care suma care ar rezultă ca urmare a ajustarilor este neglijabila, conform prevederilor din norme."120. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului XI va avea următorul cuprins:"Persoanele obligate la plata taxei"121. Articolul 150 va avea următorul cuprins:"Art. 150. - Persoana obligată la plata taxei pentru operaţiunile taxabile din România (1) Următoarele persoane sunt obligate la plata taxei, dacă aceasta este datorată în conformitate cu prevederile prezentului titlu: a) persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile, conform prevederilor prezentului titlu, cu excepţia cazurilor pentru care se aplică prevederile lit. b)-g); b) persoana impozabilă care acţionează ca atare şi care beneficiază de serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. g), dacă aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 alin. (4); c) persoana înregistrată conform art. 153 sau 153^1, care beneficiază de serviciile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 şi lit. i) şi care a comunicat prestatorului codul sau de înregistrare în scopuri de TVA în România, dacă aceste servicii sunt prestate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 alin. (4); d) persoana înregistrată conform art. 153 sau 153^1, căreia i se livreaza gaze naturale sau energie electrica în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) sau f), dacă aceste livrări sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România, conform art. 153 alin. (4); e) persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabila, înregistrată conform art. 153 sau 153^1, care este beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, în următoarele condiţii:1. cumpărătorul revanzator al bunurilor să fie înregistrat în scopuri de TVA în alt stat membru şi sa fi efectuat o achiziţie intracomunitara a acestor bunuri în România, care nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b); şi2. bunurile aferente achiziţiei intracomunitare, prevăzute la pct. 1, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumpărătorul revanzator ori de altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului revanzator dintr-un stat membru, altul decât statul în care cumpărătorul revanzator este stabilit ca persoana impozabilă, direct către beneficiarul livrării; şi3. cumpărătorul revanzator sa îl desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoana obligată la plata taxei pentru livrarea respectiva; f) persoana care încheie regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a) ori persoana din cauza căreia bunurile ies din regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 144 alin. (1) lit. a); g) persoana impozabilă actionand ca atare sau persoana juridică neimpozabila, stabilită în România sau nestabilita în România, dar înregistrată prin reprezentant fiscal, care este beneficiar al unor livrări de bunuri sau prestări de servicii care au loc în România, conform art. 132 sau 133, altele decât cele prevăzute la lit. b)-e), dacă sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România şi care nu este înregistrată în România, conform art. 153. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1): a) atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă stabilită în Comunitate, dar nu în România, respectiva persoana poate, în condiţiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligată la plata taxei; b) atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană impozabilă care nu este stabilită în Comunitate, respectiva persoana este obligată, în condiţiile stabilite prin norme, sa desemneze un reprezentant fiscal ca persoana obligată la plata taxei. (3) Orice persoană care înscrie taxa pe o factura sau în orice alt document care serveşte ca factura este obligată la plata acesteia."122. Articolul 151 va avea următorul cuprins:"Art. 151. - Persoana obligată la plata taxei pentru achiziţii intracomunitarePersoana care efectuează o achiziţie intracomunitara de bunuri care este taxabila, conform prezentului titlu, este obligată la plata taxei."123. După articolul 151 se introduc doua noi articole, articolele 151^1 şi 151^2, cu următorul cuprins:"Art. 151^1. - Persoana obligată la plata taxei pentru importul de bunuriPlata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii, conform prezentului titlu, este obligaţia importatorului.Art. 151^2. - Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei (1) Beneficiarul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este furnizorul sau prestatorul, conform art. 150 alin. (1) lit. a), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5): a) nu este emisă; b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare; c) nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), dacă beneficiarul dovedeşte achitarea taxei către persoana obligată la plata taxei, nu mai este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei. (3) Furnizorul sau prestatorul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (1) lit. b)-e), dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1): a) nu este emisă; b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: numele/denumirea, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare. (4) Furnizorul este ţinut răspunzător individual şi în solidar pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei pentru o achiziţie intracomunitara de bunuri este beneficiarul, conform art. 151, dacă factura prevăzută la art. 155 alin. (5) sau autofactura prevăzută la art. 155^1 alin. (1): a) nu este emisă; b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate, elementele necesare calculării bazei de impozitare. (5) Persoana care îl reprezintă pe importator, persoana care depune declaraţia vamală pentru bunurile importate şi proprietarul bunurilor sunt ţinuţi răspunzători individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu importatorul prevăzut la art. 151^1. (6) Pentru aplicarea regimului de antrepozit de taxa pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8, antrepozitarul şi transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabilă pentru transport sunt ţinuţi răspunzători individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu persoana obligată la plata acesteia, conform art. 150 alin. (1) lit. a), f) şi g) şi art. 151^1. (7) Persoana care desemnează o altă persoană ca reprezentant fiscal, conform art. 150 alin. (2), este ţinuta răspunzătoare individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu reprezentantul sau fiscal."124. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului XII va avea următorul cuprins:"Regimuri speciale"125. Articolul 152 va avea următorul cuprins:"Art. 152. - Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici (1) Persoana impozabilă stabilită în România, a carei cifra de afaceri anuală, declarata sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionala a României la data aderării şi se rotunjeste la următoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b). (2) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţa pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mica întreprindere, efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, incluzând şi operaţiunile scutite cu drept de deducere şi pe cele scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor: a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125 1 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabilă; b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b). (3) Persoana impozabilă care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxa. (4) O persoana impozabilă nou-înfiinţată poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă la momentul începerii activităţii economice declara o cifra de afaceri anuală estimată, conform alin. (2), sub plafonul de scutire şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3). (5) În sensul alin. (4), pentru persoana impozabilă care începe o activitate economică în decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) se determina proporţional cu perioada rămasă de la înfiinţare şi până la sfârşitul anului, fracţiunea de luna considerându-se o luna calendaristică întreaga. (6) Persoana impozabilă care aplica regimul special de scutire şi a carei cifra de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egala cu plafonul de scutire în decursul unui an calendaristic, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153, în termen de 10 zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se considera a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins sau depăşit. Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA, conform art. 153. Dacă persoana impozabilă respectiva nu solicita sau solicita înregistrarea cu întârziere, organele fiscale competente au dreptul sa stabilească obligaţii privind taxa de plată şi accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit să fie înregistrat în scopuri de taxa, conform art. 153. (7) După atingerea sau depăşirea plafonului de scutire sau după exercitarea opţiunii prevăzute la alin. (3), persoana impozabilă nu mai poate aplica din nou regimul special de scutire, chiar dacă ulterior realizează o cifra de afaceri anuală inferioară plafonului de scutire. (8) Persoana impozabilă care aplica regimul special de scutire: a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor, în condiţiile art. 145 şi 146; b) nu are voie sa menţioneze taxa pe factura sau alt document; c) este obligată sa menţioneze pe orice factura o referire la prezentul articol, pe baza căreia se aplică scutirea. (9) Prin norme se stabilesc regulile de înregistrare şi ajustarile de efectuat în cazul modificării regimului de taxa."126. După articolul 152 se introduc patru noi articole, articolele 152^1 - 152^4, cu următorul cuprins:"Art. 152^1. - Regimul special pentru agenţiile de turism (1) În sensul aplicării prezentului articol, prin agenţie de turism se înţelege orice persoană care în nume propriu sau în calitate de agent, intermediaza, oferă informaţii sau se angajează sa furnizeze persoanelor care călătoresc individual sau în grup, servicii de călătorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeti, cămine, locuinţe de vacanta şi alte spaţii folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate şi alte servicii turistice. Agenţiile de turism includ şi touroperatorii. (2) În cazul în care o agenţie de turism acţionează în nume propriu în beneficiul direct al călătorului şi utilizează livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate de alte persoane, toate operaţiunile realizate de agenţia de turism în legătură cu călătoria sunt considerate un serviciu unic prestat de agenţie în beneficiul călătorului. (3) Serviciul unic prevăzut la alin. (2) are locul prestării în România, dacă agenţia de turism este stabilită sau are un sediu fix în România şi serviciul este prestat prin sediul din România. (4) Baza de impozitare a serviciului unic prevăzut la alin. (2) este constituită din marja de profit, exclusiv taxa, care se determina ca diferenţa între suma totală care va fi plătită de călător, fără taxa, şi costurile agenţiei de turism, inclusiv taxa, aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii în beneficiul direct al călătorului, în cazul în care aceste livrări şi prestări sunt realizate de alte persoane impozabile. (5) În cazul în care livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate în afară Comunităţii, serviciul unic al agenţiei de turism este considerat serviciu prestat de un intermediar şi este scutit de taxa. În cazul în care livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate atât în interiorul, cat şi în afară Comunităţii, se considera ca fiind scutită de taxa numai partea serviciului unic prestat de agenţia de turism aferentă operaţiunilor realizate în afară Comunităţii. (6) Fără să contravină prevederilor art. 145 alin. (2), agenţia de turism nu are dreptul la deducerea sau rambursarea taxei facturate de persoanele impozabile pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii în beneficiul direct al călătorului şi utilizate de agenţia de turism pentru furnizarea serviciului unic prevăzut la alin. (2). (7) Agenţia de turism poate opta şi pentru aplicarea regimului normal de taxa pentru operaţiunile prevăzute la alin. (2), cu următoarele excepţii, pentru care este obligatorie taxarea în regim special: a) când călătorul este o persoană fizica; b) în situaţia în care serviciile de călătorie cuprind şi componente pentru care locul operaţiunii se considera ca fiind în afară României. (8) Agenţia de turism trebuie să ţină, în plus faţă de evidentele care trebuie ţinute conform prezentului titlu, orice alte evidente necesare pentru stabilirea taxei datorate conform prezentului articol. (9) Agenţiile de turism nu au dreptul sa înscrie taxa în mod distinct în facturi sau în alte documente legale care se transmit călătorului, pentru serviciile unice cărora li se aplică regimul special, în acest caz înscriindu-se distinct în documente menţiunea «TVA inclusă». (10) Atunci când agenţia de turism efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxare, cat şi operaţiuni supuse regimului special, aceasta trebuie să păstreze evidente contabile separate pentru fiecare tip de operaţiune în parte.Art. 152^2. - Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati (1) În sensul prezentului articol: a) operele de arta reprezintă:1. tablouri, colaje şi plachete decorative similare, picturi şi desene, executate integral de mana, altele decât planurile şi desenele de arhitectura, de inginerie şi alte planuri şi desene industriale, comerciale, topografice sau similare, originale, executate manual, texte manuscrise, reproduceri fotografice pe hârtie sensibilizata şi copii carbon obţinute după planurile, desenele sau textele enumerate mai sus şi articolele industriale decorate manual (NC cod tarifar 9701);2. gravuri, stampe şi litografii, originale vechi sau moderne, care au fost trase direct în alb-negru sau color, ale uneia sau mai multor plăci/planşe executate în întregime manual de către artist, indiferent de proces sau de materialul folosit de acesta, fără a include procese mecanice sau fotomecanice (NC cod tarifar 9702 00 00);3. producţii originale de arta statuara sau de sculptura, în orice material, numai dacă sunt executate în întregime de către artist; copiile executate de către un alt artist decât autorul originalului (NC cod tarifar 9703 00 00);4. tapiserii (NC cod tarifar 5805 00 00) şi carpete de perete (NC cod tarifar 6304 00 00), executate manual după modele originale asigurate de artist, cu condiţia sa existe cel mult 8 copii din fiecare;5. piese individuale de ceramica executate integral de către artist şi semnate de acesta;6. emailuri pe cupru, executate integral manual, în cel mult 8 copii numerotate care poarta semnatura artistului sau denumirea/numele atelierului, cu excepţia bijuteriilor din aur sau argint;7. fotografiile executate de către artist, scoase pe suport hârtie doar de el sau sub supravegherea sa, semnate, numerotate şi limitate la 30 de copii, incluzandu-se toate dimensiunile şi monturile; b) obiectele de colectie reprezintă:1. timbre poştale, timbre fiscale, mărci poştale, plicuri «prima zi», serii poştale complete şi similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs (NC cod tarifar 9704 00 00);2. colecţii şi piese de colectie de zoologie, botanica, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic (NC cod tarifar 9705 00 00); c) antichitatile sunt obiectele, altele decât operele de arta şi obiectele de colectie, cu o vechime mai mare de 100 de ani (NC cod tarifar 9706 00 00); d) bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite în starea în care se afla sau după efectuarea unor reparaţii, altele decât operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele preţioase şi alte bunuri prevăzute în norme; e) persoana impozabilă revanzatoare este persoana impozabilă care, în cursul desfăşurării activităţii economice, achiziţionează sau importa bunuri second-hand şi/sau opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati în scopul revânzării, indiferent dacă respectiva persoana impozabilă acţionează în nume propriu sau în numele altei persoane în cadrul unui contract de comision la cumpărare sau vânzare; f) organizatorul unei vânzări prin licitaţie publică este persoana impozabilă care, în desfăşurarea activităţii sale economice, oferă bunuri spre vânzare prin licitaţie publică, în scopul adjudecării acestora de către ofertantul cu preţul cel mai mare; g) marja profitului este diferenţa dintre preţul de vânzare aplicat de persoana impozabilă revanzatoare şi preţul de cumpărare, în care:1. preţul de vânzare constituie suma obţinută de persoana impozabilă revanzatoare de la cumpărător sau de la un terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de aceasta tranzacţie, impozitele, obligaţiile de plată, taxele şi alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport şi asigurare, percepute de persoana impozabilă revanzatoare cumpărătorului, cu excepţia reducerilor de preţ;2. preţul de cumpărare reprezintă tot ce constituie suma obţinută, conform definitiei preţului de vânzare, de furnizor, de la persoana impozabilă revanzatoare; h) regimul special reprezintă reglementările speciale prevăzute de prezentul articol pentru taxarea livrărilor de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati la cota de marja a profitului. (2) Persoana impozabilă revanzatoare va aplica regimul special pentru livrările de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie şi antichitati, altele decât operele de arta livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exista obligaţia colectării taxei, bunuri pe care le-a achiziţionat din interiorul Comunităţii, de la unul dintre următorii furnizori: a) o persoană neimpozabila; b) o persoană impozabilă, în măsura în care livrarea efectuată de respectiva persoana impozabilă este scutită de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g); c) o întreprindere mica, în măsura în care achiziţia respectiva se referă la bunuri de capital; d) o persoană impozabilă revanzatoare, în măsura în care livrarea de către aceasta a fost supusă taxei în regim special. (3) În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă revanzatoare poate opta pentru aplicarea regimului special pentru livrarea următoarelor bunuri: a) opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati pe care le-a importat; b) opere de arta achiziţionate de persoana impozabilă revanzatoare de la autorii acestora sau de la succesorii în drept ai acestora, pentru care exista obligaţia colectării taxei. (4) În cazul livrărilor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru care se exercită opţiunea prevăzută la alin. (3), baza de impozitare este marja profitului, determinata conform alin. (1) lit. g), exclusiv valoarea taxei aferente. Prin excepţie, pentru livrările de opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati importate direct de persoana impozabilă revanzatoare, conform alin. (3), preţul de cumpărare pentru calculul marjei de profit este constituit din baza de impozitare la import, stabilită conform art. 139, plus taxa datorată sau achitată la import. (5) Orice livrare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati, efectuată în regim special, este scutită de taxa, în condiţiile art. 143 alin. (1) lit. a), b), h)-m) şi o). (6) Persoana impozabilă revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile prevăzute la alin. (2) şi (3), în măsura în care livrarea acestor bunuri se taxeaza în regim special. (7) Persoana impozabilă revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare eligibilă pentru aplicarea regimului special, inclusiv pentru livrările de bunuri pentru care se poate exercita opţiunea de aplicare a regimului special prevăzut la alin. (3). (8) În cazul în care persoana impozabilă revanzatoare aplica regimul normal de taxare pentru bunurile pentru care putea opta să aplice regimul special prevăzut la alin. (3), persoana respectiva va avea dreptul de deducere a taxei datorate sau achitate pentru: a) importul de opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati; b) pentru opere de arta achiziţionate de la autorii acestora sau succesorii în drept ai acestora. (9) Dreptul de deducere prevăzut la alin. (8) ia naştere la data la care este exigibilă taxa colectata aferentă livrării pentru care persoana impozabilă revanzatoare optează pentru regimul normal de taxa. (10) Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunuri care au fost sau urmează să fie achiziţionate de la persoana impozabilă revanzatoare, în măsura în care livrarea acestor bunuri de către persoana impozabilă revanzatoare este supusă regimului special. (11) Regimul special nu se aplică pentru: a) livrările efectuate de o persoană impozabilă revanzatoare pentru bunurile achiziţionate în interiorul Comunităţii de la persoane care au beneficiat de scutire de taxa, conform art. 142 alin. (1) lit. a) şi e)-g) şi art. 143 alin. (1) lit. h)-m), la cumpărare, la achiziţia intracomunitara sau la importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei; b) livrarea intracomunitara de către o persoană impozabilă revanzatoare de mijloace de transport noi scutite de taxa, conform art. 143 alin. (2) lit. b). (12) Persoana impozabilă revanzatoare nu are dreptul sa înscrie taxa aferentă livrărilor de bunuri supuse regimului special, în mod distinct, în facturile emise clienţilor. Menţiunea «TVA inclusă şi nedeductibila» va înlocui suma taxei datorate, pe facturi şi alte documente emise cumpărătorului. (13) În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă revanzatoare care aplica regimul special trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii: a) sa stabilească taxa colectata în cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscală în care trebuie să depună decontul de taxa, conform art. 156^1 şi 156^2; b) sa ţină evidenta operaţiunilor pentru care se aplică regimul special. (14) În condiţiile stabilite prin norme, persoana impozabilă revanzatoare care efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxa, cat şi regimului special, trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii: a) sa ţină evidente separate pentru operaţiunile supuse fiecărui regim; b) sa stabilească taxa colectata în cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscală în care trebuie să depună decontul de taxa, conform art. 156^1 şi 156^2. (15) Dispoziţiile alin. (1)-(14) se aplică şi vânzărilor prin licitaţie publică efectuate de persoanele impozabile revanzatoare care acţionează ca organizatori de vânzări prin licitaţie publică în condiţiile stabilite prin norme.Art. 152^3. - Regimul special pentru aurul de investiţii (1) Aurul de investiţii înseamnă: a) aurul, sub forma de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pieţele de metale preţioase, având puritatea minima de 995 la mie, reprezentate sau nu prin hârtii de valoare, cu excepţia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g; b) monedele de aur care îndeplinesc următoarele condiţii:1. au titlul mai mare sau egal cu 900 la mie;2. sunt reconfectionate după anul 1800;3. sunt sau au constituit moneda legală de schimb în statul de origine; şi4. sunt vândute în mod normal la un preţ care nu depăşeşte valoarea de piaţa libera a aurului conţinut de monede cu mai mult de 80%; (2) Nu intră în sfera prezentului articol monedele vândute în scop numismatic. (3) Următoarele operaţiuni sunt scutite de taxa: a) livrările, achiziţiile intracomunitare şi importul de aur de investiţii, inclusiv investiţiile în hârtii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat în conturi de aur şi cuprinzând mai ales împrumuturile şi schimburile cu aur care conferă un drept de proprietate sau de creanta asupra aurului de investiţii, precum şi operaţiunile referitoare la aurul de investiţii care constau în contracte la termen futures şi forward, care dau naştere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanta asupra aurului de investiţii; b) serviciile de intermediere în livrarea de aur de investiţii, prestate de agenţi care acţionează în numele şi pe seama unui mandant. (4) Persoana impozabilă care produce aurul de investiţii sau transforma orice aur în aur de investiţii poate opta pentru regimul normal de taxa pentru livrările de aur de investiţii către altă persoană impozabilă, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a). (5) Persoana impozabilă care livreaza în mod curent aur în scopuri industriale poate opta pentru regimul normal de taxa, pentru livrările de aur de investiţii prevăzut la alin. (1) lit. a) către altă persoană impozabilă, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a). (6) Intermediarul care prestează servicii de intermediere în livrarea de aur, în numele şi în contul unui mandant, poate opta pentru taxare, dacă mandantul şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (4). (7) Opţiunile prevăzute la alin. (4)-(6) se exercită printr-o notificare transmisă organului fiscal competent. Opţiunea intră în vigoare la data înregistrării notificării la organele fiscale sau la data depunerii acesteia la posta, cu confirmare de primire, după caz, şi se aplică tuturor livrărilor de aur de investiţii efectuate de la data respectiva. În cazul opţiunii exercitate de un intermediar, opţiunea se aplică pentru toate serviciile de intermediere prestate de respectivul intermediar în beneficiul aceluiaşi mandant care şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (5). În cazul exercitării optiunilor prevăzute la alin. (4)-(6), persoanele impozabile nu pot reveni la regimul special. (8) În cazul în care livrarea de aur de investiţii este scutită de taxa, conform prezentului articol, persoana impozabilă are dreptul sa deducă: a) taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile de aur de investiţii efectuate de la o persoană care şi-a exercitat opţiunea de taxare; b) taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile intracomunitare sau importul de aur, care este ulterior transformat în aur de investiţii de persoana impozabilă sau de un terţ în numele persoanei impozabile; c) taxa datorată sau achitată, pentru serviciile prestate în beneficiul sau, constând în schimbarea formei, greutatii sau puritatii aurului, inclusiv aurului de investiţii. (9) Persoana impozabilă care produce aur de investiţii sau transforma aurul în aur de investiţii are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii legate de producţia sau transformarea aurului respectiv. (10) Pentru livrările de aliaje sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, precum şi pentru livrările de aur de investiţii, efectuate de persoane impozabile care şi-au exercitat opţiunea de taxare către cumpărători persoane impozabile, cumpărătorul este persoana obligată la plata taxei, conform normelor. (11) Persoana impozabilă care comercializează aur de investiţii va tine evidenta tuturor tranzacţiilor cu aur de investiţii şi va păstra documentaţia care să permită identificarea clientului în aceste tranzacţii. Aceste evidente se vor păstra minimum 5 ani de la sfârşitul anului în care operaţiunile au fost efectuate.Art. 152^4. - Regimul special pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile (1) În înţelesul prezentului articol: a) persoana impozabilă nestabilita înseamnă persoana impozabilă care nu are un sediu fix şi nici nu este stabilită în Comunitate, căreia nu i se solicita din alte motive să se înregistreze în Comunitate în scopuri de TVA şi care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile stabilite în Comunitate; b) stat membru de înregistrare înseamnă statul membru ales de persoana impozabilă, nestabilita pentru declararea începerii activităţii sale ca persoana impozabilă pe teritoriul comunitar, conform prezentului articol; c) stat membru de consum înseamnă statul membru în care serviciile electronice au locul prestării, în conformitate cu art. 9 alin. (2) lit. f) din Directiva a 6-a, în care beneficiarul, care nu acţionează în calitate de persoana impozabilă în cadrul unei activităţi economice, este stabilit, îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită. (2) Persoana impozabilă nestabilita care prestează servicii electronice, astfel cum sunt definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 26, unor persoane neimpozabile stabilite în Comunitate sau care îşi au domiciliul sau reşedinţa obişnuită într-un stat membru poate utiliza un regim special pen-tru toate serviciile electronice prestate în Comunitate. Regimul special permite, printre altele, înregistrarea unei persoane impozabile nestabilite într-un singur stat membru, conform prezentului articol, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitate către persoane neimpozabile stabilite în Comunitate. (3) În cazul în care o persoană impozabilă nestabilita optează pentru regimul special şi alege România ca stat membru de înregistrare, la data începerii operaţiunilor taxabile, persoana respectiva trebuie să depună în format electronic o declaraţie de începere a activităţii la organul fiscal competent. Declaraţia trebuie să conţină următoarele informaţii: denumirea/numele persoanei impozabile, adresa poştală, adresele electronice, inclusiv pagina de internet proprie, codul naţional de înregistrare fiscală, după caz, precum şi o declaraţie prin care se confirma ca persoana nu este înregistrată în scopuri de TVA în Comunitate. Modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de înregistrare trebuie aduse la cunoştinţa organului fiscal competent, pe cale electronică. (4) La primirea declaraţiei de începere a activităţii organul fiscal competent va inregistra persoana nestabilita cu un cod de înregistrare special în scopuri de TVA şi va comunică acest cod persoanei respective prin mijloace electronice. În scopul înregistrării nu este necesară desemnarea unui reprezentant fiscal. (5) Persoana impozabilă nestabilita trebuie să notifice, prin mijloace electronice, organul fiscal competent, în caz de încetare a activităţii sau în caz de modificări ulterioare, care o exclud de la regimul special. (6) Persoana impozabilă nestabilita va fi scoasa din evidenta de către organul fiscal competent, dacă se îndeplineşte una dintre următoarele condiţii: a) persoana impozabilă informează organul fiscal că nu mai prestează servicii electronice; b) organul fiscal competent constata ca operaţiunile taxabile ale persoanei impozabile s-au încheiat; c) persoana impozabilă nu mai îndeplineşte cerinţele pentru a i se permite utilizarea regimului special; d) persoana impozabilă încalcă în mod repetat regulile regimului special. (7) În termen de 20 de zile de la sfârşitul fiecărui trimestru calendaristic, persoana impozabilă nestabilita trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, un decont special de taxa, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent dacă au fost sau nu furnizate servicii electronice în perioada fiscală de raportare. (8) Decontul special de taxa trebuie să conţină următoarele informaţii: a) codul de înregistrare prevăzut la alin. (4); b) valoarea totală, exclusiv taxa, a prestărilor de servicii electronice, pentru perioada fiscală de raportare, cotele taxei aplicabile şi valoarea corespunzătoare a taxei datorate fiecărui stat membru de consum în care taxa este exigibilă; c) valoarea totală a taxei datorate în Comunitate. (9) Decontul special de taxa de întocmeşte în lei. În cazul în care prestările de servicii s-au efectuat în alte monede se va folosi, la completarea decontului, rata de schimb în vigoare în ultima zi a perioadei fiscale de raportare. Ratele de schimb utilizate sunt cele publicate de Banca Centrala Europeană pentru ziua respectiva sau cele din ziua următoare, dacă nu sunt publicate în acea zi. (10) Persoana impozabilă nestabilita trebuie să achite suma totală a taxei datorate Comunităţii într-un cont special, în lei, deschis la trezorerie, indicat de organul fiscal competent, până la data la care are obligaţia depunerii decontului special. Prin norme se stabileşte procedura de virare a sumelor cuvenite fiecărui stat membru, pentru serviciile electronice desfăşurate pe teritoriul lor, de persoana impozabilă nestabilita, înregistrată în România în scopuri de TVA. (11) Persoana impozabilă nestabilita trebuie să ţină o evidenta suficient de detaliată a serviciilor pentru care se aplică acest regim special, pentru a permite organelor fiscale com-petente din statele membre de consum sa determine dacă decontul prevăzut la alin. (7) este corect. Aceste evidente se pun la dispoziţie electronic, la solicitarea organului fiscal competent, precum şi a statelor membre de consum. Persoana impozabilă nestabilita va păstra aceste evidente pe o perioadă de 10 ani de la încheierea anului în care s-au prestat serviciile. (12) Persoana impozabilă nestabilita care utilizează regimul special nu exercita dreptul de deducere prin decontul special de taxa, conform art. 147^1 , dar va putea exercita acest drept prin rambursarea taxei achitate, în conformitate cu prevederile art. 147^2 alin. (1) lit. b), chiar dacă o persoană impozabilă stabilită în România nu ar avea dreptul la o compensaţie similară în ceea ce priveşte taxa sau un alt impozit similar, în condiţiile prevăzute de legislaţia tarii în care îşi are sediul persoana impozabilă nestabilita."127. La titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată", titlul capitolului XIII va avea următorul cuprins:"Obligaţii"128. Articolul 153 va avea următorul cuprins:"Art. 153. - Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA (1) Persoana impozabilă care este stabilită în România, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b), şi realizează sau intenţionează sa realizeze o activitate economică ce implica operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmează: a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:1. dacă declara ca urmează sa realizeze o cifra de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;2. dacă declara ca urmează sa realizeze o cifra de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxa; b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau depăşit acest plafon; c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxa. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru persoana impozabilă care: a) efectuează operaţiuni în afară României care dau drept de deducere a taxei, conform art. 145 alin. (2) lit. b); b) efectuează operaţiuni scutite de taxa şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 141 alin. (3). (3) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoana impozabilă numai pentru ca efectuează ocazional livrări intracomunitare de mijloace de transport noi. (4) O persoana impozabilă care nu este stabilită, conform art. 125 1 alin. (2) lit. b), şi nici înregistrată în scopuri de TVA în România, care are sau nu un sediu fix în România şi care este obligată la plata taxei pentru o livrare de bunuri sau prestare de servicii, conform art. 150 alin. (1) lit. a), va solicita înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente, înainte de efectuarea respectivei livrări de bunuri sau prestări de servicii. Sunt exceptate persoanele stabilite în afară Comunităţii, care efectuează servicii electronice către persoane neimpozabile din România şi care sunt înregistrate într-un stat membru, conform regimului special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitate. (5) O persoana impozabilă nestabilita în România şi neinregistrata în scopuri de TVA în România, care are sau nu un sediu fix în România, care intenţionează să efectueze o achiziţie intracomunitara de bunuri, pentru care este obligată la plata taxei, conform art. 151, sau o livrare intracomunitara de bunuri scutită de taxa, va solicita înregistrarea în scopuri de TVA, conform acestui articol, înaintea efectuării achiziţiei intracomunitare sau a livrării intracomunitare. (6) Organele fiscale competente vor inregistra în scopuri de TVA, conform prezentului articol, toate persoanele care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate să solicite înregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) sau (5).