ORDIN nr. 321 din 28 aprilie 2006privind aprobarea Normativului pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilena
EMITENT
  • MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 5 iunie 2006



    Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul economiei şi comerţului emite următorul ordin:  +  Articolul 1Se aprobă Normativul pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilena, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin._________ Notă *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.  +  Articolul 2La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului, nr. 536/2004 privind aprobarea Normativului pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor care produc sau utilizează acetilena, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 şi 1.004 bis din 1 noiembrie 2004.  +  Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul economiei şi comerţului,Codruţ Ioan SereşBucureşti, 28 aprilie 2006.Nr. 321.  +  Anexa NORMATIV pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizează acetilena  +  Capitolul 1 DATE ŞI CONSIDERATII GENERALE INTRODUCTIVE1.1. OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE1.1.1. Prezentul Normativ departamental cuprinde condiţiile minime, obligatorii, care trebuie aplicate la exploatarea instalaţiilor tehnologice în care se produce acetilena din carbid, sau se utilizează acetilena, pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor de calitate privind siguranţa în exploatare şi securitatea la incendiu.1.1.2. Normativul se aplică atât la instalaţiile tehnologice noi cat şi la dezvoltări ale instalaţiilor tehnologice existente. De asemenea, se aplică şi pentru depozitele de acetilena şi carbid, precum şi pentru bazinele (batalurile) de namol de carbid din cadrul lucrărilor de organizare de şantier ai agenţilor economici de construcţii montaj.Normativul nu se aplică generatoarelor mobile pentru acetilena din carbid destinate sudurii autogene sau altor scopuri.1.1.3. Proiectantul de specialitate este obligat sa includă în proiectele pe care le elaborează măsurile tehnice, organizatorice şi de echipare şi dotare cu mijloace tehnice pentru exploatare în condiţii de siguranţă şi de securitate la incendiu a instalaţiilor tehnologice respective.1.1.4. Domeniul de presiuni pentru care se aplică normativul este: a) 3,0 bar, presiune maxima absolută, pentru acetilena cu o concentraţie mai mare de 25% (în volume) şi cu condiţia ca proporţia totală de hidrocarburi acetilenice superioare sa nu depăşească 1,2% volume, suma conţinutului de diacetilenă şi vinilacetilena sa nu depăşească 0,5% volume, conţinutul de oxigen să fie sub 1% volume; b) Instalaţiile tehnologice pentru îmbutelierea acetilenei concentrate la presiuni de maxim 25 bar (efectiv) în butelii de oţel cu acetona în masa poroasa, precum şi în bateriile de butelii cu acetilena dizolvată sub presiune.1.1.5. Pentru cazurile care nu se încadrează în domeniul de aplicare al normativului, prevederile din aceasta reglementare pot fi folosite numai cu caracter orientativ.1.1.6. Pentru fiecare instalatie tehnologică, vor trebui întocmite, de proiectant, instrucţiuni (norme) generale de operare. Acestea vor fi detaliate, pe locuri de muncă, de către conducerea agentului economic, care va face instructajul personalului din instalatie, personal care va trebui sa cunoască proprietăţile acetilenei şi pericolele pe care aceasta le prezintă, precum şi măsurile de prevenire a cauzelor care ar putea conduce la incendii şi explozii.1.1.7. În vederea respectării cerinţelor de calitate legale specifice lucrărilor de montaj dotări tehnologice industriale, pentru fazele de proiectare, execuţie şi exploatare este obligatorie:a. elaborarea documentaţiei tehnice privind analiza riscurilor tehnic/tehnologic şi de incendiu; se utilizează procedurile şi metodele recomandate în standardul SR EN 1050-2000 (Securitatea maşinilor. Principii pentru aprecierea riscului);b. verificarea proiectelor pentru lucrările de montaj şi a documentaţiilor tehnice privind analiza riscurilor de către verificatori de proiecte atestaţi de Ministerul Economiei şi Comerţului;c. urmărirea executării lucrărilor de montaj prin responsabili tehnici cu execuţia atestaţi de către Ministerul Economiei şi Comerţului;d. expertizarea instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice specifice producerii sau utilizării acetilenei, după caz, de către experţi tehnici atestaţi de Ministerul Economiei şi Comerţului.1.1.8. Prevederile din prezentul normativ nu se substituie celor din alte reglementări şi acte normative, referitoare la tehnica securităţii, protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor, ci le completează cu măsuri specifice pentru acetilena. Ca urmare, prevederile din aceste acte normative se vor aplica şi ele, în măsura în care sunt aplicabile instalaţiilor tehnologice în cauza, ţinându-se seama de toate substantele care intervin în proces şi de condiţiile de lucru.1.1.9. Pentru asigurarea funcţionarii în condiţii de siguranţă a instalaţiilor care produc sau utilizează acetilena, la punerea în funcţiune şi pe timpul exploatării acestora, deţinătorii şi utilizatorii sunt obligaţi să respecte prevederile prescripţiilor tehnice - Colecţia ISCIR, astfel:a. recipientele sub presiune şi conductele sub presiune aferente instalaţiilor de producere, stocare şi imbuteliere acetilena, în măsura în care din punct de vedere al parametrilor de funcţionare - presiune, volum, diametru se încadrează în prevederile prescripţiilor tehnice PT C4/1 (Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune) respectiv PT C6 (Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea conductelor metalice pentru fluide), vor fi puse în funcţiune numai după autorizarea de către ISCIR INSPECT;b. dispozitivele de siguranţă - supape de siguranţă şi membrane de rupere care echipeaza instalaţiile şi echipamentele supuse prescripţiilor tehnice menţionate în aliniatul precedent, trebuie să îndeplinească şi prevederile prescripţiei tehnice PT C7 (Cerinţe tehnice privind montarea, utilizarea, repararea, verificarea, scoaterea din uz şi casarea dispozitivelor de siguranţă);c. în cazul instalaţiilor şi echipamentelor noi, care produc şi utilizează acetilena, se respecta condiţiile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducerea pe piaţa a echipamentelor sub presiune;d. agenţii economici care deţin şi/sau utilizează instalaţii tehnologice pentru îmbutelierea acetilenei sub presiune în butelii din oţel cu acetona în masa poroasa şi care efectuează activităţi de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz şi casare a acestora trebuie să fie autorizaţi de ISCIR INSPECT conform prevederilor prescripţiei tehnice PT C5 (Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune);e. buteliile şi bateriile de butelii în care se imbuteliaza acetilena trebuie să corespundă prevederilor prescripţiei tehnice PT C5;f. în cazul buteliilor şi bateriilor de butelii noi, în care se imbuteliaza acetilena, se respecta prevederile Hotărârii de Guvern nr. 941/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa şi utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificările şi completările ulterioare.1.2. PROPRIETĂŢILE ACETILENEI1.2.1. Proprietăţile fizice   -  Formula CH - CH                                      -  Greutate moleculara: 26;Stare de agregare: gaz incolor, miros slab eterat când este pura, acetilena tehnica are un miros caracteristic datorat impuritatilor pe care le conţine;Acetilena este solubila în apa, benzina, acetona şi de asemenea în alte lichide folosite ca solventi selectivi (N-metilpirolidona, dimetil formamida, amoniac lichid);În apa solubilitatea acetilenei scade relativ repede o dată cu creşterea temperaturii.Principalele proprietăţi fizice ale acetilenei sunt:
        - greutatea specifică: 1,16 kg/Nmc;
        - căldură specifică la presiune constanta: 1,756 kJ/kg.K;
        - căldură specifică la volum constant: 1,358 kJ/kg.K;
        - temperatura critica: 35,9°C;
        - presiunea critica: 61,6 bar; (abs.);
        - temperatura de autoaprindere: 302°C;
        - temperatura de condensare la 760 mmHg: -83°C;
        - solubilitatea la 15°C şi 760 mmHg:
    În apa 1,15 Ndmc/dmc
    În benzina 5,70 Ndmc/dmc
    În acetona 23,00 Ndmc/dmc
    În apa solubilitatea acetilenei scade, relativ repede, cu creşterea temperaturii, astfel:
    Temperatura Solubilitatea acetilenei
    La 0°C 1,75 Ndmc/dmc
    La 10°C 1,31 Ndmc/dmc
    La 20°C 1,03 Ndmc/dmc
    La 30°C 0,84 Ndmc/dmc
    La 40°C 0,65 Ndmc/dmc
    La 50°C 0,50 Ndmc/dmc
    La 60°C 0,37 Ndmc/dmc
    La 70°C 0,25 Ndmc/dmc
    La 80°C 0,15 Ndmc/dmc
    La 90°C 0,05 Ndmc/dmc
    1.2.2. Proprietăţi importante din punct de vedere al măsurilor de tehnica a securităţii şi protecţie a muncii1.2.2.1. Formarea hidratului explozivÎn contact cu apa şi în anumite condiţii de presiune şi temperatura, acetilena formează un hidrat solid cristalin cu caracter exploziv, dar numai la presiuni mai ridicate şi la temperaturi mai scăzute decât cele indicate în tabelul următor:
    Presiune bar (abs) 5,7 6 8 10 12 15 20 25 30
    Temperatura °C 0 2 4 6 8 10 12 15,5 16
    1.2.2.2. Stabilitatea, explozii-detonatiiAcetilena fiind o hidrocarbura nesaturata, cu tripla legătură, în anumite condiţii se poate descompune în elemente, reactie puternic exoterma şi odată amorsata decurge cu viteza foarte mare (exploziv).   -  HC - CH ---> 2C + H(2) + 54 Kcal (căldură de descompunere calculată la 25°C).     -Căldură degajata are ca efect ridicarea considerabila a temperaturii, mai ales la volum constant (vase închise), caz în care temperatura creşte cu cca. 3000°C, iar presiunea creşte şi ea (de cca. 11 ori presiunea iniţială absolută a acetilenei 100%).În cazurile în care concentraţia acetilenei este mica, temperatura şi presiunea după descompunerea exploziva, vor fi şi ele mai mici, putând fi calculate în funcţie de proporţia componentilor din amestec, de caldurile lor specifice şi de caldurile tuturor reactiilor care au loc.În mod normal, acetilena concentrata se descompune în absenta oxigenului, începând de la temperatura de 500°C, dar în contact cu anumiti oxizi metalici (Fe, Cu, Al) descompunerea poate începe la temperaturi mai joase (240°C).Experimentarile efectuate au arătat ca, la o presiune absolută mai mica de 1,4 bar şi la o temperatura sub 35°C, acetilena concentrata nu se descompune nici sub acţiunea unei scantei electrice.Descompunerea se poate produce totuşi sub acţiunea unor factori mai puternici de amorsare, ca de exemplu: anumite reactii violenţe, ridicari accidentale de temperatura, unde de soc.La presiune absolută de peste 1,4 bar, descompunerea C(2)H(2) se poate amorsa sub acţiunea unei scantei electrostatice, a unei capse detonante.În anumite circumstanţe, acetilena se poate descompune cu detonatie, caz în care viteza de descompunere şi propagare este mult mai mare decât în cazul descompunerii explozive, iar presiunea care se dezvolta atinge valori considerabile, ce nu pot fi calculate exact datorită undei de soc.Descompunerea cu detonatie se poate produce numai în condiţii cu totul deosebite (amorsari foarte puternice, amestecuri cu oxigen concentrat, volume mari de acetilena uscata, presiune iniţială ridicată, conducte cu diametre mari, lungi şi fără opritoare de explozie).1.2.2.3. Amestecuri exploziveAcetilena formează amestecuri explozive cu oxigenul, cu aerul, precum şi cu gaze cu care reactioneaza uşor (clor, vapori de brom).Limitele de explozie sunt mult mai largi decât la oricare alta substanţa.Astfel, în amestec cu aerul, la presiune normală, limita inferioară de explozie este de 1,5%, iar cea superioară de 81% (volum).Presiunile care se dezvolta în caz de explozie a amestecurilor acetilena-aer sunt de peste 12 ori mai mari decât presiunea iniţială absolută. În cazul amestecurilor acetilena-oxigen, explozia se poate transforma în detonatie, cu creşterea considerabila a presiunii.1.2.2.4. Efectul diluantilorExperimental, s-a constatat ca prezenta vaporilor de apa diminuează tendinta de descompunere exploziva a acetilenei. Astfel, un conţinut de 4,5% vol. vapori de apa are ca efect creşterea presiunii limita, sub care acetilena nu se mai poate descompune exploziv, la 2,5 bar (presiune absolută).De asemenea în cazul diluarii acetilenei cu alte gaze cu care nu reactioneaza [azot, CO, CO(2), H(2), CH(4)] posibilitatea descompunerii explozive se reduce pe măsura diluarii, respectiv se măreşte presiunea (iniţială) la care descompunerea exploziva poate avea loc. Când concentraţia acetilenei este mai mica de 25% în volume (restul fiind N(2), H(2), CH(4), şi alte hidrocarburi saturate), la presiuni sub 30 bar şi la temperaturi sub 100°C, descompunerea exploziva a acetilenei nu mai poate fi amorsata nici cu o scanteie puternica.1.2.2.5. Formarea acetilurilor cu unele metaleAcetilena reactioneaza cu sarurile unor metale (cupru, argint) în soluţii apoase formând acetiluri metalice. Acetilurile, care se pot forma şi prin contactul direct al acetilenei umede cu aceste metale, sau cu aliajele lor, sunt substanţe foarte instabile care pot exploda prin simpla lovire, amorsand descompunerea exploziva şi a acetilenei.Ca urmare metalele menţionate nu pot fi utilizate la confecţionarea utilajelor şi conductelor care vin în contact cu acetilena.1.2.2.6. Efectul impuritatilorAcetilena din carbid conţine de regula, în momentul producerii ei impuritati:- hidrogen sulfurat;- hidrogen fosforat;- hidruri de siliciu;în concentratii mici.Aceste impuritati nu au o influenţa sesizabila asupra stabilitatii acetilenei. Spalarea cu apa este în mod normal suficienta, dacă se utilizează carbid care produce acetilena de concentraţie min. 98%.În toate cazurile, impuritatile cele mai temute, atât din punct de vedere al pericolului pe care îl prezintă, cat şi din cauza ca afectează calitatea acetilenei sunt hidrocarburile acetilenice superioare (diacetilenă, vinil şi metilacetilena, etc.) care sunt mult mai instabile decât acetilena. Astfel vinilacetilena se poate descompune exploziv, chiar la presiuni mai mici decât presiunea atmosferica, începând de la 0,4 bar abs., iar diacetilenă, la presiunea de 0,2 bar abs. Acetilenele superioare gazoase se pot descompune exploziv, chiar atunci când concentraţia lor (în amestec cu alte gaze practic inerte) este de numai 15%*1). În stare lichefiata, acetilenele superioare explodeaza la cel mai mic soc formând polimeri solizi care se pot depune în anumite puncte ale instalaţiei, sunt foarte instabili şi explozivi, mai ales în stare uscata.___________*1) În toate cazurile în care nu se specifică altfel, concentratiile gazelor sunt date în procente volumetrice.Ca urmare acetilena, produs finit pentru imbuteliere, consum, trebuie să fie purificata de aceste impuritati. În anumite faze ale procesului tehnologic, respectiv puncte ale instalaţiei, aceste impuritati pot atinge, însă, concentratii periculoase de care trebuie să se ţină seama.
     +  Capitolul 2 TEHNOLOGIE ŞI MONTAJ2.1. CONSIDERATII PRELIMINARE2.1.1. La elaborarea proceselor tehnologice pentru producerea, respectiv utilizarea acetilenei, trebuie, ca în afară scopului principal de producţie, să se urmărească asigurarea funcţionarii în deplina siguranţa a instalaţiei tehnologice respective ţinându-se seama de proprietăţile acetilenei şi de pericolele specifice pe care le prezintă.2.1.2. Principalele probleme de tehnica securităţii şi protecţia muncii care trebuie rezolvate prin procesul tehnologic însuşi constau în primul rând în eliminarea situaţiilor favorabile descompunerii acetilenei şi producerii exploziilor.2.2. INSTALAŢII DE ACETILENA DIN CARBID2.2.1. Prevederile din acest subcapitol se referă exclusiv la instalaţiile tehnologice cu generatoare de acetilena din carbid, de tip umed (carbid în apa), stabile, de presiune joasa (sub 0,2 bar)*), cu funcţionare continua.___________ Notă *) În toate cazurile în care nu se specifică altfel, presiunile indicate sunt efective (suprapresiuni).2.2.2. Alimentarea generatorului se va face numai cu carbid de granulatie prevăzută în proiect şi în cantităţi corespunzătoare capacităţii stabilite în proiect.2.2.3. Pe conducta de ieşire a acetilenei, din fiecare generator, se va prevedea câte un inchizator hidraulic cu un singur sens de curgere pentru ca acetilena sa nu poată circula în sens contrar, din conducta colectoare (comuna pentru mai multe generatoare) înspre generator.Se va prevedea, de asemenea, şi câte un robinet pentru izolarea fiecărui generator, în caz de intervenţii, sau de opriri mai indelungate.Înaintea oricărui organ de închidere, se va monta, în derivatie, o supapa de siguranţă hidraulica, cu garda hidraulica corespunzătoare presiunii maxime admise în generator.Acetilena iesita prin supapa poate să fie evacuata direct în atmosfera, printr-o conducta mai înaltă decât oricare alt punct al instalaţiei tehnologice (inclusiv clădirile), numai atunci când cantităţile evacuate sunt atât de mici, încât sa nu prezinte nici un pericol. În caz contrar, evacuarea se va face la o facla. În orice caz, va trebui să se intervină cat mai urgent pentru a se pune capăt unei astfel de situaţii. În acest scop, se vor prevedea semnalizari şi instrucţiuni corespunzătoare.2.2.4. Evacuarea namolului de carbid se va face fie direct la batalurile de slam, fie într-un bazin intermediar (situat în afară şi în imediata vecinătate a halei generatoarelor) şi din acesta (prin pompare), la batalurile de slam sau în silozuri speciale, de unde slamul este transportat cu autocisternele. În ambele cazuri, până la ieşirea din hala generatoarelor, circulaţia namolului se va face numai prin conducte închise, pentru a se evita degajarea acetilenei şi formarea amestecurilor explozive (cu aerul). În exterior, transportul slamurilor se poate face fie prin conducte închise, fie prin canale bine aerisite (deschise, sau acoperite cu gratare) astfel încât sa nu fie posibila formarea amestecurilor explozive în canale. Evacuarea prin canale deschise este admisă numai dacă acetilena ce se mai poate degaja (din slam) nu afectează siguranţa obiectelor invecinate.2.2.5. Generatoarele de acetilena din carbid, precum şi inchizatoarele şi supapele hidraulice, vor fi amplasate în hale închise, fără etaj şi fără alte funcţiuni. Dacă generatoarele sunt înalte şi au nevoie de acces tehnologic la mai multe nivele, pentru fiecare dintre acestea, se vor construi platforme, care nu se considera etaje, hala fiind libera de la pardoseala până la plafonul acoperişului, fără planşee care să creeze etaje separate.Platformele de acces tehnologic vor trebui să fie uşor accesibile şi uşor de evacuat, iar hala va avea cel puţin o usa cu deschiderea în exterior.2.2.6. Desfacerea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) când capacitatea instalaţiei este mai mare de 50 Nmc^3/h, se va face într-o camera separată de hala generatoarelor. Pentru desfacere, se vor folosi scule antiscantei din materiale care nu sunt interzise la contactul cu acetilena.2.2.7. Secţia de purificare a acetilenei se amplaseaza în încăperi, cu respectarea condiţiilor prevăzute de la capitolul 8. Pentru instalaţiile tehnologice cu capacităţi mari (de peste 100 Nm^3/h) instalaţiile de purificare pot fi montate în aer liber, cu asigurarea condiţiilor de evitare a inghetului.2.2.8. Instalaţiile tehnologice de acetilena din carbid trebuie prevăzute cu un manometru cu sistem de alarma la scăderea presiunii în conducta de alimentare cu apa, care va întrerupe alimentarea cu carbid a generatorului.2.2.9. Pentru fiecare instalatie trebuie analizat procesul tehnologic (şi schema respectiva), din punct de vedere al tehnicii securităţii, protecţiei muncii precum şi prevenirii incendiilor şi exploziilor, urmărindu-se, în special dacă:a. au fost evitate condiţiile favorabile producerii unor explozii, sau altor evenimente negative şi, în caz ca acest lucru nu este pe deplin posibil, dacă au fost prevăzute măsuri speciale satisfăcătoare, pentru eliminarea pericolelor şi pentru limitarea efectelor unor eventuale fenomene nedorite;b. este asigurata menţinerea parametrilor de operare în limite nepericuloase, prin reglaje automate, sisteme de prealarma şi interblocari;2.2.10. Toate instalaţiile tehnologice trebuie să fie racordate la o sursa de azot, necesar pentru purjari, cu debit suficient în raport cu capacitatea instalaţiei.Se prevăd purjari în următoarele cazuri mai importante:a. înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei, în scopul evacuarii aerului (inertizare). Purjarea se face până ce concentraţia oxigenului scade sub 3%;b. după oprirea instalaţiei tehnologice pentru intervenţii, sau pentru perioade mai mari de timp (care se stabilesc de la caz la caz, prin instrucţiuni) purjarea se face până când conţinutul de acetilena în azotul evacuat, scade sub 1%;c. înainte de intrarea personalului în oricare din spaţiile închise ale instalaţiei tehnologice, se va purja şi cu aer, până ce concentraţia oxigenului ajunge la minimum 18%.Punctele de introducere şi de evacuare ale azotului, respectiv a aerului, pentru purjari vor fi stabilite judicios, pentru a se evita formarea unor zone stagnante, în care ar putea rămâne oxigen, respectiv acetilena în concentratii periculoase.2.2.11. Racordurile la sursele de azot (respectiv de aer) pentru purjari vor fi astfel realizate încât să fie exclusa posibilitatea unor impurificari reciproce, chiar dacă robinetele respective nu ar închide perfect. Pentru purjarile cu aer se recomanda racorduri (soluţii) provizorii, adecvate.2.2.12. Toate instalaţiile tehnologice pentru producerea acetilenei vor trebui să aibă un rezervor tampon de acetilena, de capacitate suficienta, pentru compensarea diferenţelor temporare dintre producţia şi consumul de acetilena, pentru a nu fi necesare modificări bruste ale regimului de lucru, sau esapari de acetilena, direct în atmosfera.2.2.13. Rezervorul tampon va consta, obligatoriu, dintr-un gazometru umed (cu bazin de apa) care poate fi legat, la conducta de acetilena, fie în serie, fie în derivatie. Gazometrele se pot amplasa în aer liber sau în încăperi.2.2.14. Pe conductele de legătură, la şi de la gazometru, vor mai trebui prevăzute dispozitive de închidere totală (robinete) care să permită izolarea gazometrului în caz de nevoie. Se exceptează de la aceasta prevedere racordul cu cosul de dispersie pe care în loc de robinet se va prevedea un inchizator hidraulic.În anumite cazuri, când ar fi necesară izolarea prompta a gazometrului, acesta se va echipa şi cu dispozitive de închidere hidraulica rapida prin inundare cu apa. În ambele cazuri, pentru o cat mai mare siguranţa, se recomanda ca inundarea inchizatoarelor hidraulice să se facă cu apa din bazinul gazometrului printr-un ventil cu telecomanda sau cu comanda automată de tipul "normal închis".În toate cazurile se vor prevedea măsuri adecvate pentru ca:a. apa de inundare sa nu depăşească nivelul necesar;b. închiderea hidraulica să se menţină până la intervenţia operatorului anume autorizat;c. nivelul apei în bazinul gazometrului sa nu poată scădea sub nivelul minim admisibil, care va trebui indicat în proiect.2.2.15. Condiţiile tehnice privind gazometrele de acetilena se referă la:a. gazometrele trebuie asigurate prin măsuri adecvate (sisteme de prealarma, interblocari automate, preaplin pentru gaze) contra depăşirii nivelului maxim al clopotului pentru ca acetilena sa nu scape necontrolat în atmosfera, barbotand prin apa din bazin;b. gazometrele trebuie protejate prin sisteme de prealarma şi interblocari adecvate contra depăşirii nivelului minim admisibil, caz în care pericolul este deosebit de mare (turtirea clopotului, explozie).2.2.16. Pentru a se exclude posibilitatea patrunderii aerului şi formarea amestecurilor explozive, în instalaţiile tehnologice de acetilena, nu se admite, în genere, să se opereze la presiuni inferioare presiunii atmosferice (vid parţial) şi pentru ca sa nu se poată produce depresiuni, în mod accidental, se vor prevedea măsuri adecvate de prealarmare şi interblocare automată, la scăderea suprapresiunii sub o anumită valoare (dinainte prescrisă). În punctele în care scăderea accidentala a presiunii ar fi posibila.2.2.17. Utilajele tehnologice, conductele şi armaturile amplasate în aer liber, în care intervine apa şi, deci, sunt expuse inghetului, vor trebui protejate în mod corespunzător, după caz, prin izolatie termica, cofrete incalzite, încălzire cu abur, robinete de golire completa a apei.2.2.18. Pompele pentru diferite lichide vor fi astfel montate, încât sa lucreze inecat, spre a se exclude posibilitatea aspirarii aerului (prin presetupe).2.2.19. Utilajele de ridicare şi transport, montate şi/sau utilizate în încăperile în care sunt posibile scapari de acetilena (macarale, grinzi rulante, electrocare, s.a.) vor trebui să fie executate şi garantate pentru mediul cu pericol de explozie (a se vedea şi cap.).2.2.20. La instalaţiile de capacitate redusă (sub 100 Nmc/h), purjarile pot fi făcute direct în atmosfera, printr-o conducta cat mai înaltă (cos de dispersie), în cazurile în care acetilena purjata este în cantităţi atât de mici încât nu poate constitui un pericol pentru instalaţiile (obiectele) din apropiere.2.2.21. În legătură cu articolul 2.2.10 se face precizarea ca, azotul pentru purjari poate fi luat din butelii de oţel (la presiunea de 150 bari), printr-un reductor corespunzător de presiune.2.2.22. La alimentarea cu carbid care se face intermitent, în timp ce generatorul continua sa debiteze acetilena, va trebui purjata numai camera intermediara, care, în timpul alimentarii se izoleaza de camera de reactie.2.3. INSTALAŢII TEHNOLOGICE PENTRU ÎMBUTELIEREA ACETILENEI SUB PRESIUNE, ÎN BUTELII DE OŢEL CU ACETONA ÎN MASA POROASA2.3.1. Acetilena, produsă din carbid, ce urmează a fi comprimata şi îmbuteliată, trebuie să fie de concentraţie minima de 98% şi un conţinut de oxigen de max 0,2%. După comprimare şi înainte de introducerea în butelii acetilena trebuie uscata până la un conţinut de max. 0,5 0/00 vapori de apa, pentru a nu dilua acetona, scăzând astfel capacitatea de dizolvare.2.3.2. La îmbutelierea acetilenei, se vor respecta următoarele:a. presiunea la imbuteliere nu trebuie să depăşească presiunea admisibilă înscrisă pe ogiva buteliilor;b. temperatura buteliilor, în timpul umplerii, nu trebuie să depăşească 40°C; în caz de tendinta de depasire a acestei valori, se va întrerupe introducerea acetilenei în buteliile respective şi, la nevoie, se va folosi instalatia de stropire cu apa de răcire;c. la sfârşitul operaţiei de imbuteliere, temperatura buteliilor nu trebuie să fie, în nici un caz, mai mica decât valoarea indicată în tabelul 2 (în funcţie de presiunea finala la care s-a făcut îmbutelierea);
    Presiunea (bar) 7 8 9 10,5 12 14 16 18 20 22,5
    Temperatura (°C) -10 -5 0 5 10 15 20 25 30 35
    d. se recomanda ca, după ce presiunea maxima de imbuteliere a fost atinsa, să se intrerupa introducerea acetilenei, timp de câteva ore (buteliile rămânând racordate), pentru a lua temperatura camerei şi pentru a se desavarsi dizolvarea acetilenei (în acetona din masa poroasa), după care, dacă presiunea în butelii a scăzut, se va relua introducerea acetilenei, până se atinge, din nou, presiunea maxima admisă la imbuteliere.2.3.3. Compresorul de acetilena va trebui sa corespundă prevederilor de la cap. 3.2.3.4. Cele doua secţiuni principale ale unei instalaţii pentru îmbutelierea acetilenei (purificarea, dacă este necesară, comprimarea, bateria de uscare precum şi statia de imbuteliere propriu zisa) se vor amplasa în încăperi închise, vecine, despărţite prin pereţi rezistenti la explozie, încorporate într-o clădire separată, distantata de celelalte obiecte sau, după caz, comasate cu alte secţii, cu condiţia realizării de pereţi rezistenti la explozie pe laturile comune. Aceasta măsura este neapărat necesar, atât din motive de siguranţă şi supraveghere, cat şi pentru a se evita lichefierea acetilenei în conducte (în anotimpurile reci). Secţia de purificare a acetilenei din carbid poate fi amplasata şi în aer liber, caz în care vor trebui luate măsuri adecvate pentru evitarea inghetarii apei în conducte şi infundarii acestora.2.3.5. Statia de încărcare va fi organizată pe mai multe linii (conducte) de distribuţie astfel încât în timp ce pe una, sau mai multe linii, se comprima acetilena în butelii, pe alta linie (linii) să se poată decupla buteliile pline, respectiv să se cupleze, în locul lor, alte butelii goale.Numărul liniilor şi al buteliilor de pe o linie se va determina în funcţie de capacitatea şi de regimul de lucru al instalaţiei.Se recomanda cel puţin 3 linii principale, fiecare cu câte 3 linii secundare, cu maximum 60 de butelii.Între linii, se vor asigura spaţiile necesare pentru manipularea buteliilor şi efectuarea tuturor operaţiilor, în condiţii de siguranţă deplina.2.3.6. Condiţiile de baza ce trebuie respectate la îmbutelierea acetilenei sunt:a. numărul buteliilor ce se incarca simultan trebuie să fie corelat cu capacitatea compresoarelor astfel încât sa nu se producă incalziri periculoase, peste maximum 40°C (de regula, sa revină fiecărei butelii, pe o ora, cel mult 1/8 din capacitatea compresoarelor);b. buteliile ce se incarca simultan să aibă, de la începutul operaţiei de imbuteliere, aceeaşi presiune, care va creşte treptat până la presiunea finala de umplere;c. în principiu, se vor imbutelia butelii cu aceeaşi presiune nominală de umplere. Dacă aceasta condiţie nu poate fi îndeplinită, nu se va depăşi presiunea nominală cea mai mica.2.3.7. Racordurile de la liniile de distribuţie la butelii se vor realiza cu conducte flexibile de diametru cat mai mic [D(i) ≤ 4 mm], din oţel, sau cauciuc (care trebuie să corespundă prevederilor de la cap. 4) şi vor fi prevăzute cu robinete de izolare (închidere), câte unul pentru cel mult 3 butelii, precum şi cu un dispozitiv (ventil) de reţinere, care să împiedice circulaţia acetilenei în sens invers, din butelii în conducta de alimentare, în cazul scaderii presiunii în aceasta conducta.2.3.8. Atât conducta principala, de la compresor, cat şi conductele fiecărei linii (principale şi secundare), vor trebui prevăzute cu câte: un robinet de închidere (izolare) şi un robinet pentru degajarea presiunii, printr-o conducta de evacuare.Robinetele de izolare şi de depresurizare (cu actionare manuală) vor fi amplasate astfel încât să poată fi uşor accesibile şi uşor de manevrat.Ventilele de reţinere vor trebui revizuite şi curatate cel puţin o dată pe an.2.3.9. Conducta generală de acetilena comprimata va fi prevăzută cu:a. un opritor de descompunere detonativă a acetilenei;b. o supapa de siguranţă reglata la presiunea maxim admisibilă de lucru, care va trebui să fie revizuită cel puţin o dată pe an;c. un manometru, pe care presiunea maxima admisibilă va fi marcată cu roşu.2.3.10. Evacuarea acetilenei se va face, în toate cazurile, printr-o conducta de dispersie, cu opritoare de flacara şi cu deschiderea astfel situata şi amenajată, încât să se evite orice pericol.În cazul în care cantităţile de acetilena evacuata sunt mari şi, ţinându-se seama şi de obiectele invecinate, ar putea prezenta pericole, evacuarea se va face la o facla.2.3.11. Încăperea pentru încărcarea buteliilor va avea cel puţin două iesiri directe spre exterior şi va fi prevăzută cu o instalatie locală de stropire cu apa, pentru racirea buteliilor, în situaţiile în care datorită caldurii de dizolvare a acetilenei în acetona, temperatura buteliilor ar putea atinge şi depăşi 40°C, precum şi cu o instalatie generală cu pulverizatoare pentru inundarea întregii hale, în caz de avarie sau incendiu.Ambele instalaţii vor trebui să poată fi declansate din afară halei. Debitul de stropire va fi de minimum 0,1 l/s.mp, de suprafaţa ocupată de butelii.Pardoseala camerei va fi amenajată în mod corespunzător, în vederea scurgerii apei de stropire, iar sifoanele de pardoseala vor fi astfel construite şi întreţinute, încât sa nu poată pătrunde, în hala, gazele din canalizarea de ape acetilenice.2.3.12. Înainte de punerea în exploatare, precum şi de repornire după opriri mai indelungate, sau intervenţii, în timpul cărora ar putea pătrunde aer în instalatie, aceasta va trebui să fie inertizata temeinic, prin suflare cu azot, până ce conţinutul de oxigen scade sub 3%.În acest scop, se va avea grija a se amplasa astfel racordul pentru introducerea azotului, precum şi robinetele prin care se face purjarea, încât sa nu rămână spaţii cu gaze stagnante.Robinetul şi racordul pentru azot vor trebui sa îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi cele pentru acetilena (a se vedea şi cap. 4).2.3.13. Pentru a putea fi racordate la linia de umplere, buteliile vor trebui sa îndeplinească următoarele condiţii:a. să se afle în limita de valabilitate a ultimei revizii şi sa nu prezinte nici un defect vizibil, respectiv ventilul sa funcţioneze bine;b. sa conţină cantitatea de acetona, prevăzută pentru butelia respectiva;c. sa nu fi suferit deteriorări, datorită loviturilor, sau supraincalzirilor (de exemplu, în timpul unui incendiu);d. să fie vopsite în culoarea stabilită pentru acetilena, peste care se va scrie, cu litere mari "ACETILENA";e. înainte de prima umplere, buteliile vor trebui inertizate, prin spalare repetată, cu azot cu presiune, luându-se măsurile necesare pentru ca, în timpul acestei operaţii, presiunea, în butelia de acetilena, sa nu depăşească presiunea nominală înscrisă pe ogiva.2.3.14. Îndată după începerea operaţiei de umplere, se va verifica etanseitatea la punctele de racordare şi la presetupele robinetelor, folosindu-se pensula şi un lichid spumant, nepericulos (de exemplu, soluţia de sapun);Eventualele defectiuni vor trebui eliminate imediat, pe baza unor instrucţiuni detaliate.2.3.15. După umplere, se vor controla, la fiecare butelie în parte, următoarele:a. etanseitatea robinetului (nu se admite depozitarea sau livrarea buteliilor cu robinete imperfecte);b. greutatea totală şi, prin diferenţa, cantitatea de acetilena continuta (aceste cifre se vor înscrie într-un registru).Dacă, după ce s-a atins şi s-a stabilizat presiunea de umplere, cantitatea îmbuteliată nu corespunde cu cea indicată pentru butelia respectiva, înseamnă ca aceasta nu este "în ordine" şi va trebui revizuită (pe bază de instrucţiuni detaliate).2.3.16. Unităţile în care se face îmbutelierea acetilenei vor trebui să aibă în componenta lor, pe lângă instalaţiile tehnologice de producţie, câte un atelier (secţie) pentru:- verificarea buteliilor, înainte de imbuteliere;- umplerea (completarea) cu acetona;- după caz, reparaţia buteliilor.Pentru verificarea buteliilor, (înainte de imbuteliere) şi umplerea (completarea) cu acetona, se vor elabora instrucţiuni detaliate şi încăperi separate, sau compartimente special amenajate în hala de imbuteliere.Pentru reparaţia buteliilor, se vor prevedea instrucţiuni detaliate şi o încăpere separată, despartita prin pereţi rezistenti la explozie şi, implicit, cu iesiri directe (separate) în exterior.2.3.17. De regula, compresorul va trebui să fie alimentat, dintr-un gazometru tampon, iar în conducta de aspiratie, înaintea compresorului, se va prevedea un separator de picaturi, cu evacuare (intermitenta) a apei separate.2.3.18. Compresorul va trebui oprit automat, în caz de scădere a nivelului clopotului gazometrului şi/sau a presiunii în conducta de aspiratie, sub limitele de siguranţă prevăzute.2.3.19. Introducerea acetonei în butelii sau, când este cazul, completarea cantităţii se va face numai cu presiune de azot şi pe bază de cantarire. Utilizarea la aceasta operaţie a acetilenei comprimate nu este permisă.2.3.20. Accesoriile pentru reglarea presiunii şi accesoriile de securitate, dacă se monteaza pe instalaţii noi care urmează să fie introduse pe piaţa, trebuie să poarte marcajul de conformitate CE sau CS şi să fie însoţite de "Declaraţii de conformitate" emise de producător.2.4. BATERII DE BUTELII CU ACETILENA DIZOLVATĂ SUB PRESIUNE2.4.1. Prevederile cuprinse în acest subcapitol se referă la instalaţiile de alimentare cu acetilena obţinută din mai multe butelii (grupate în baterie) şi destinată sudurii şi/sau tăierii metalelor sau în alte scopuri.Schema tehnologică a unei baterii trebuie să cuprindă, în toate cazurile:- buteliile de acetilena;- racordurile de la butelii la colectorul de presiune înaltă;- un colector fix de presiune înaltă, din teava de oţel;- un reductor de presiune, de la presiunea din butelii la presiunea medie, sau joasa, de distribuţie a acetilenei;- un opritor de descompunere;- conducta de plecare, de presiune medie, sau joasa.2.4.2. Bateriile de butelii vor trebui prevăzute cu următoarele armături, dispozitive, aparate de măsura:a. Robinete de închidere (izolare), între ventilele buteliilor şi colectorul fix de presiune înaltă.Se exceptează de la aceasta prevedere bateriile cu mai puţin de 6 butelii, care pot fi racordate direct la colectorul de presiune înaltă, fără alta armatura de izolare.Când acetilena urmează a fi preluată, succesiv, din câte o singura butelie, se admite câte un singur robinet de izolare pentru 3 butelii.Când acetilena se preia concomitent de la un grup de mai multe butelii (fascicul), iar bateria este constituită din mai multe astfel de fascicule, se admite câte un singur robinet de izolare pentru fiecare fascicul.b. Un robinet de închidere rapida, pe conducta colectoare de presiune înaltă, înainte de reductorul de presiune.Acest robinet poate fi cu comanda manuală (de exemplu, robinet cu sfera).c. Un dispozitiv de siguranţă, pe conducta de presiune redusă, care să excludă posibilitatea depăşirii presiunii maxime admisibile în aceasta conducta. Acest dispozitiv poate fi (în funcţie de valoarea presiunii reduse):- o supapa de siguranţă;- o supapa hidraulica.d. Un manometru cu scala de la 0 la 40 bar şi diametrul carcasei de cel puţin 65 mm, pentru conducta de presiune înaltă.e. Un manometru cu scala de la 0 până la de 2 ori presiunea prescrisă pe conducta de presiune joasa; de asemenea, cu diametrul de cel puţin 65 mm. Pe cadran, se va marca presiunea maxima admisibilă (cu linie roşie).f. Un robinet de închidere, pe conducta de presiune redusă (numai când consumatorii nu se racordeaza imediat după reductorul principal de presiune).g. Un opritor de descompunere, imediat după redactorul de presiune, contra descompunerii detonative a acetilenei (numai la baterii cu mai mult de 6 butelii).h. Când debitarea acetilenei trebuie să se facă permanent, fără întrerupere, în timp ce se scot buteliile goale şi se introduc altele pline, se vor prevedea, în afară robinetului pentru izolarea grupei respective, câte un robinet de depresurizare, ambele, evident, pe partea de presiune înaltă.2.4.3. În vederea inertizării, instalatia va fi prevăzută cu un racord pentru azot şi va fi astfel concepută încât prin purjare, să poată fi eliminat tot aerul (oxigenul), fără a exista spaţii stagnante.Robinetul pentru azot, racordat la colectorul de acetilena de presiune înaltă, va trebui sa îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi conductele şi armaturile pentru acetilena (a se vedea şi cap. 4).2.4.4. Racordurile de la butelii până la conducta colectoare de înaltă presiune se vor realiza fie cu ţevi de oţel cu diametrul interior de max. 4 mm, fie cu furtun de cauciuc. În ambele cazuri, acestea trebuie să îndeplinească prevederile de la cap. 4.2.4.5. Partea de presiune înaltă, de la butelii, până la reductorul de presiune (inclusiv), se va amplasa într-o încăpere închisă, în care se va asigura o temperatura de minimum 15°C, pentru a se evita condensarea acetilenei.În mod excepţional, se admite montarea (sub sopron) a bateriilor de butelii cu acetilena, în cazul în care acestea funcţionează numai în anotimpurile calde, când temperatura nu scade sub +5°C, cu condiţia ca acoperisul să depăşească perimetrul în care se înscrie instalatia, cu cel puţin 2 m (în proiectie orizontala) şi să se prevadă o zona de protecţie de cel puţin 5 m de jur imprejur. În cuprinsul acestei zone, se va interzice accesul oricărei surse potenţiale de aprindere a acetilenei, cu excepţia mijloacelor de transport în execuţie normală (care deservesc bateria), al căror acces este admis pe bază de instrucţiuni (respectiv măsuri) speciale, pentru evitarea oricărui pericol.2.4.6. La întocmirea planului de montaj, este necesar să se asigure:a. accesul facil la toate elementele instalaţiei la care sunt necesare manevre, sau intervenţii (robinete şi alte armături);b. posibilitatea de montare şi demontare rapida a buteliilor de acetilena;c. urmărirea indicaţiilor aparatelor de măsura şi a bunei funcţionari a dispozitivelor de siguranţă.2.4.7. Încăperea (clădirea) în care este amplasata bateria de butelii cu acetilena trebuie să îndeplinească condiţiile din subcapitolul 8.1. şi totodată:a. să fie situata deasupra solului şi sa nu aibă etaj;b. să fie uşor accesibila pentru oameni şi pentru mijloacele pentru transportul şi manipularea buteliilor goale şi pline;c. să aibă cel puţin o ieşire direct în exterior, usa respectiva deschizandu-se spre exterior;d. să permită manipularea comoda a buteliilor şi evacuarea rapida a personalului, în caz de nevoie;e. în cazul în care clădirea (încăperea) bateriei de butelii cu acetilena face corp comun cu o clădire cu alte funcţiuni, aceasta va trebui să fie separată de restul clădirii printr-un zid rezistent la explozie.2.4.8. Nu se admite, în nici un caz, amplasarea bateriilor de acetilena în încăperi care au şi alte funcţii, ca de exemplu: coridoare, case scări, vestibuluri etc., precum şi în încăperi sub nivelul terenului înconjurător.2.4.9. Se admite depozitarea buteliilor cu acetilena de rezerva în încăperea în care este amplasata bateria aflată în funcţiune, cu recomandarea de a nu se depozita mai multe butelii decât sunt necesare pentru un schimb (o înlocuire de butelii golite). Buteliile goale se vor evacua îndată după decuplarea lor.2.4.10. Terminatiile conductelor de depresurizare şi, în genere, acelea prin care pot avea loc esapari de acetilena în atmosfera, trebuie să fie astfel amplasate, încât acetilena sa nu poată pătrunde în încăperi. În acest scop, se va respecta o distanta de minimum 5 m, lateral şi deasupra oricărei deschideri (uşi, ferestre, guri de ventilaţie) a încăperilor cele mai apropiate. Se va avea, de asemenea, în vedere ca, în apropierea punctelor de esapare, sa nu existe surse de aprindere (flacari, sau obiecte mai calde de 225°C).2.4.11. Înainte de prima punere în funcţiune, se va verifica dacă instalatia a fost corect executată, echipata şi dotată conform prevederilor documentaţiei tehnice din proiect. Tot înainte de prima punere în funcţiune, precum şi după opriri mai indelungate (aprox. o ora), instalatia va trebui spalata cu un gaz inert, pentru eliminarea oxigenului (până la locurile de utilizare). Când nu se poate dispune de gaz inert, spalarea va putea fi facuta cu acetilena, pe baza unor instrucţiuni speciale, detaliate, astfel ca să se evite orice pericol, iar consumul de acetilena (pentru aceasta operaţie) să fie minim.2.4.12. În cadrul unei baterii de butelii cu acetilena, se admite înlocuirea unei butelii, sau a unui grup de butelii (în timp ce bateria continua sa funcţioneze), numai dacă acestea pot fi izolate de restul instalaţiei, prin ventile de închidere.2.4.13. La exploatarea unei baterii de butelii cu acetilena, se vor respecta următoarele: a) manipularea şi transportul buteliilor se fac numai cu mijloace adecvate, astfel ca să fie exclus pericolul de loviri puternice, periculoase. Macaralele cu magneti nu sunt admise; b) în timpul transportului şi a altor manipulari, buteliile trebuie să aibă insurubate capacele pentru protecţia ventilelor proprii; c) intervenţiile (reparaţiile) la buteliile de acetilena pot fi efectuate numai de către personalul calificat al întreprinderii care face îmbutelierea acetilenei, cu excepţia strangerii presetupei ventilelor, care poate fi facuta şi de personalul consumatorului, când constata scapari slabe de acetilena; d) în cazul întreruperii, de mai lungă durata, a funcţionarii bateriei (de exemplu, în schimburile de noapte sau în zilele de sărbătoare), la oprire, se vor închide robinetele de izolare dintre butelii şi colectorul de presiune înaltă; e) în cazul schimbării unei butelii, sau a unui grup de butelii, dacă racordurile respective au rămas deschise mai mult timp (24 ore), favorizand pătrunderea aerului, ţevile (de racord), de la robinetul de izolare până la butelie, vor trebui spalate cu o cantitate mica de acetilena (din conducta colectoare), luându-se măsurile necesare pentru evitarea oricărui pericol.
     +  Capitolul 3 UTILAJE ŞI DISPOZITIVE DE SIGURANTA3.1. PREVEDERI GENERALE3.1.1. Prevederile din acest capitol se aplică tuturor utilajelor în care acetilena poate atinge în mod normal sau intamplator o concentraţie mai mare de 25% (vol.) indiferent din ce instalatie ar face parte sau în ce scop ar fi folosită. Când într-un utilaj tehnologic exista concomitent 2-3 faze, concentraţia indicată mai sus se referă la faza gazoasa, dar prevederile se aplică întregului utilaj.3.1.2. Utilajele tehnologice noi în care acetilena în faza gazoasa atinge concentraţia de 25% vol. se tratează în funcţie de presiunea efectivă de lucru ca orice alte utilaje pentru hidrocarburi.3.1.3. La utilajele tehnologice care au doua sau mai multe compartimente distincte (schimbatoare de căldură, reactoare tubulare) prevederile se aplică numai pentru partea în care are acces acetilena.3.1.4. Nu intră în prevederile din acest capitol următoarele:a. butelii transportabile de acetilena sub presiune;b. generatoarele mobile de acetilena din carbid.3.1.5. Toate utilajele tehnologice vor fi asigurate contra incarcarilor cu electricitate statica printr-o buna legare la pământ.3.1.6. Execuţia utilajelor se va face cu deosebită grija, conform caietului de sarcini respectiv, în special sudurile.3.1.7. Întrucât, în unele cazuri, utilajele tehnologice sunt calculate pentru presiuni diferite de cele ale conductelor cu care se racordeaza, se va urmări ca flansele racordurilor să fie pentru presiunea cea mai mare dintre cele doua.3.1.8. În afară de proba de presiune hidraulica, toate utilajele tehnologice vor fi supuse, înainte de punerea în funcţiune, unei probe de presiune pneumatica în aceleaşi condiţii cu conductele aferente.3.1.9. În toate cazurile, spaţiile cu acetilena vor trebui reduse la minimum necesar evitandu-se formarea unor zone stagnante.3.1.10. Pe toate utilajele tehnologice stabile în care intervine acetilena cu o concentraţie de peste 25% vol. şi care sunt amplasate în afară perimetrului secţiei producătoare sau consumatoare de acetilena se va scrie la loc vizibil cu vopsea neagra pe fond galben "ATENŢIE, ACETILENA, PERICOL DE EXPLOZIE".3.2. UTILAJE SPECIALE3.2.1. Generatoare de acetilena din carbid - conform precizarii de la subcapitolul 2.2.3.2.1.1. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie să fie concepute şi construite astfel încât să se poată asigura:a. alimentarea periodică cu carbid din exterior, în timp ce generatoarele funcţionează continuu debitand acetilena, fără ca aerul să poată pătrunde în camera de reactie şi fără ca acetilena să poată ieşi, în cantităţi periculoase, în încăperea respectiva;b. alimentarea continua şi cat mai uniforma cu carbid (din exterior) în camera de reactie, precum şi reactia completa a carbidului cu apa;c. evacuarea continua a suspensiei (slam) de hidrat de calciu rezultat din reactia carbidului cu apa;d. colectarea şi evacuarea continua a impuritatilor sterile rămase din carbid, sub forma de bulgari sau granule mari ce nu pot fi evacuate împreună cu laptele de var;e. posibilitatea evacuarii complete a aerului prin suflare cu azot sau alt gaz inert, înainte de punerea în funcţiune.3.2.1.2. Generatoarele de acetilena din carbid vor avea în componenta lor:a. o camera de umplere în care se incarca o sarja de carbid dintr-un container mobil, care, în timpul încărcării, se fixează la partea ei superioară; camera de umplere va trebui să fie închisă etans (faţă de camera intermediara următoare) în timpul umplerii cu carbid, interval în care se lasă sa treacă prin ea, un curent slab de azot; după umplere, se etanseaza faţă de exterior, prin dispozitivul cu care este prevăzută în acest scop şi se întrerupe azotul.b. o camera intermediara între camera de umplere şi camera de alimentare, faţă de care să se poată închide etans, ambele dispozitive de închidere fiind manevrate din exterior.NOTĂ: În locul camerelor descrise la punctele a şi b se poate utiliza ca varianta de alimentare un buncar mobil care se fixează la partea superioară a generatorului; buncarul mobil va respecta condiţiile prevăzute la punctele a. şi b.c. o camera de alimentare prevăzută cu dispozitiv de dozare a carbidului (în camera de reactie) dispozitiv corespunzător granulatiei carbidului utilizat şi debitului normal de alimentare.d. o camera de reactie prevăzută cu un amestecator adecvat, astfel încât să se asigure reactia completa a carbidului.e. o camera mica pentru sedimentarea sterilului care va trebui să poată fi izolata de camera de reactie în timp ce se deschide pentru evacuarea sterilului şi să fie protejata contra creşterii presiunii datorate continuării reacţiei între carbid şi apa; la generatoarele cu capacitate de max. 60 Nm3/h aceasta camera nu este obligatorie; sterilul se va acumula la fundul camerei de reactie de unde va fi evacuat periodic, după oprirea, golirea şi inertizarea generatorului de acetilena.f. racorduri corespunzătoare pentru:- ieşirea acetilenei;- introducerea azotului pentru inertizare;- introducerea apei pentru reactie;- evacuarea suspensiei (slam) de hidroxid de calciu.3.2.1.3. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie echipate cu manometru şi indicator de nivel în execuţie corespunzătoare condiţiilor de lucru.3.2.1.4. Fiecare generator trebuie să poarte la loc vizibil o placuta cu următoarele date:- întreprinderea constructoare;- anul de fabricaţie;- capacitatea de producţie, în Nmc/h, acetilena;- modul de alimentare cu carbid (granulatia şi kg/h), presiunea maxima admisibilă.3.2.1.5. Înainte de prima punere în funcţiune precum şi la repunerea în funcţiune după opriri mai indelungate se verifica cu deosebită atenţie:- buna funcţionare a tuturor dispozitivelor şi aparatelor din componenta reactorului;- etanseitatea faţă de exterior şi între compartimente;- inertizarea tuturor spaţiilor în care se produce sau poate fi prezenta acetilena.3.2.2. Gazometre pentru acetilena în încăperi3.2.2.1. Gazometrele se echipeaza cu dispozitive adecvate pentru evitarea inghetarii apei din bazin şi din închiderile hidraulice ale inelelor (în cazul gazometrelor telescopice) prin încălzire pe timp friguros.Pentru încălzire se va folosi abur cu presiunea de max. 4 bar.3.2.2.2. Pentru evitarea supraincalzirii neuniforme în anotimpurile calde, datorită radiatiei solare, dacă este cazul, gazometrele se prevăd cu o instalatie (dispozitive) de stropire cu apa.3.2.2.3. Se va acorda o atenţie deosebită execuţiei corecte a clopotului şi se va verifica dacă funcţionarea (ridicarea sau coborârea) acestuia decurge în mod satisfăcător, fără frecari (intepeniri) în dispozitivele de ghidaj.3.2.2.4. Pentru protecţia împotriva descarcarilor electrice, gazometrele vor fi prevăzute cu paratraznete judicios amplasate, ţinându-se seama şi de cosul de dispersie, când acesta exista.3.2.2.5. Gazometrele vor fi prevăzute cu aparatura pentru indicarea continua a nivelului clopotului, în camerele de comanda ale secţiilor producătoare şi consumatoare de acetilena, racordate la gazometrul respectiv.3.2.2.6. Înainte de introducerea acetilenei se face inertizarea. În acest scop, gazometrele vor fi prevăzute cu racord corespunzător de azot şi cu robinet de proba pentru gazul evacuat, judicios amplasate.3.2.3. Compresoare pentru acetilena cu concentraţie de peste 25% vol.3.2.3.1. Compresoarele de acetilena trebuie să fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de răcire, încât în timpul funcţionarii corespunzătoare sa nu apara temperaturi care să poată conduce la descompunerea acetilenei; furnizorul compresorului va garanta aceasta condiţie. De regula la compresoarele unse cu ulei, temperatura acetilenei după supapele de presiune nu trebuie să depăşească 140°C.3.2.3.2. Compresoarele de acetilena trebuie să fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de răcire, încât temperatura acetilenei la intrarea în conducta de distribuţie sa nu influenteze funcţionarea corespunzătoare a instalaţiilor conectate; aceasta cerinţa este de regula îndeplinită, dacă nu apar temperaturi ale acetilenei care să depăşească 70°C. După comprimare sau între treptele de comprimare, dacă furnizorul compresorului recomanda, se vor prevedea racitoare şi separatoare.3.2.3.3. După fiecare treapta de comprimare se va prevedea o supapa de siguranţă reglata la presiunea maxima admisă pentru treapta respectiva.La compresoarele centrifugale cu mai multe trepte se poate accepta, cu garanţia furnizorului, ca acestea să fie prevăzute cu supapa de siguranţă numai după treapta finala.Evacuarea acetilenei din aceste supape se va face după caz: a) direct în atmosfera printr-o teava (cos de dispersie) în cazul debitelor mici care nu prezintă pericol pentru obiectele invecinate; b) la o facla proprie sau dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, la o facla comuna; c) în conducta de aspiratie, când nu exista nici o contradictie în acest sens (şi numai după ce acetilena a fost racita). Aceasta cale este, în general, preferabila.3.2.3.4. Compresoarele vor trebui să fie bine etansate pentru a se evita scăparea acetilenei în exterior precum şi pătrunderea aerului în fluxul de acetilena. În legătură cu aceasta se atrage atenţia ca la compresoarele cu piston, o presiune de cativa mm col. apa în conducta de aspiratie nu constituie o garanţie ca, la aspiratia în prima treapta nu pot să apară depresiuni momentane.Se va stabili presiunea minima admisibilă în conducta de aspiratie şi se va prevedea echipamentul pentru oprirea automată a compresorului la scăderea presiunii sub aceasta valoare.3.2.3.5. Se va asigura respectarea stricta a instrucţiunilor furnizorului cu privire la montarea, probarea, exploatarea şi întreţinerea compresoarelor livrate.3.3. DISPOZITIVE DE SIGURANTA3.3.1. Opritoare de descompunere (turnuri pentru oprirea exploziilor) cu umplutura din inele de oţel, Raching sau Pall3.3.1.1. Înălţimea stratului de umplutura pentru a se asigura eficacitatea opritorului este în funcţie de:- dimensiunile inelelor de umplutura;- presiunea acetilenei în conducta respectiva;- tipul opritorului (umed sau uscat).Întrucât avantajul opritoarelor de tip umed este relativ mic, constând din reducerea inaltimii stratului de umplutura cu circa 30%, ceea ce nu compensează complicatiile care intervin, se recomanda utilizarea opritoarelor de tip uscat.În tabelul următor se prezintă valorile minimale ale stratului de umplutura.Opritoarele de descompunere de tip uscat pentru debite mici şi implicit diametre mici, pot fi aşezate orizontal.
    Presiunea de lucru (bar) Dimensiunile max. ale inelelor de umplutura, mm D x L Înălţimea minima a stratului de umplutura tip uscat, m Înălţimea minima a stratului de umplutura tip umed, m
    până la 0,2 10 x 10 15 x 15 25 x 25 1,5 2,0 5,0 1,0 1,5 4,0
    0,2-0,4 10 x 10 15 x 15 25 x 25 1,5 2,5 7,0 1,0 2,0 5,0
    0,4-0,7 10 x 10 15 x 15 1,5 3,5 1,0 2,5
    0,7-1,0 10 x 10 15 x 15 2,0 4,5 1,0 3,0
    1,0 1,5 10 x 10 15 x 15 2,5 2,0 5,0
    Pentru presiuni mai mari de 1 bar (suprapresiune) nu se mai admit inele de 15 x 15 mm la opritoarele uscate.3.3.1.2. Diametrul opritorului de descompunere se determina cu condiţia ca viteza gazelor (în secţiunea considerată libera), în condiţiile de lucru sa nu depăşească 1,5 m/ssec, respectiv 0,8 din viteza de inecare în cazul opritoarelor de tip umed la care vor trebui luate măsurile necesare pentru asigurarea debitului de apa în limitele determinate prin metodele obişnuite.3.3.1.3. Spaţiile libere din opritor, înainte şi după stratul de umplutura pot fi umplute cu inele de dimensiuni mai mari, iar dacă presiunea de exploatare este mai mica de 0,2 bar, aceste spaţii pot rămâne neumplute.3.3.1.4. În cazul conductelor cu diametru mai mare de 100 mm şi care lucrează la presiuni mai mari de 0,4 bar, racordarea la opritorul de explozie se va face printr-o ramificatie în "T", iar la capatul liber al conductei se va monta o membrana de siguranţă.Aceasta prevedere este valabilă şi pentru conductele cu diametru mai mic, dacă presiunea parţială absolută a acetilenei depăşeşte 1,4 bar.3.3.1.5. Dimensionarea de rezistenta a opritoarelor de descompunere se va face pe aceleaşi baze ca şi conductele adiacente dar cu condiţia ca P(c) ≥ 25 bar.3.3.1.6. Turnurile pentru oprirea exploziilor amplasate în aer liber vor trebui protejate contra inghetului apei din vaporii cu care este saturata acetilena. Protecţia se realizează prin izolare termica şi printr-o uşoară încălzire (indirecta) la baza turnului cu o serpentina cu abur de joasa presiune (cca. 3 bar).Turnurile vor mai fi prevăzute (la fund) şi cu un robinet pentru scurgerea apei. Acest robinet trebuie să fie din oţel şi perfect etans.Scurgerea apei se va face pe baza unor instrucţiuni detaliate de operare, de către personalul anume instruit.3.3.2. Alte tipuri de opritoare de descompunere3.3.2.1. În cadrul instalaţiilor de imbuteliere a acetilenei precum şi în cadrul bateriilor de butelii cu acetilena dizolvată sub presiune, se pot folosi şi alte tipuri de opritoare de descompunere, cu următoarele condiţii:a. să fie proiectate şi construite de întreprinderi de specialitate care să le garanteze eficienta în ceea ce priveşte oprirea descompunerii acetilenei fie ea exploziva sau detonativă.b. carcasele sa reziste fără a depăşi limita deformatiilor elastice la aceleaşi presiuni care pot să apară, în caz de descompunere detonativă a acetilenei, în conductele în care se monteaza.c. să fie asociate cu un dispozitiv de întrerupere automată a fluxului de acetilena în cazul când a survenit o descompunere a acetilenei.3.3.3. Membrane de siguranţă (de rupere)3.3.3.1. Diametrul membranelor, respectiv suprafaţa lor, se determina astfel încât în caz de explozie să asigure o depresurizare rapida, în lipsa unei metode mai exacte, se recomanda relaţia empirica:  3____  F = 0,03 / V^2 , în care:F = suprafaţa membranei, în mp;V = volumul liber de gaz din recipientul respectiv, în mc.Pentru un volum mai mic de 2 mc, membranele de siguranţă vor avea un diametru de minim 250 mm. Membranele de siguranţă montate pe conducte vor trebui să aibă diametrul cel puţin egal cu al conductei respective.3.3.3.2. Presiunea de rupere trebuie să fie sensibil mai mare decât presiunea absolută de lucru şi anume de 3-10 ori şi cu cel puţin 2 bar peste presiunea de regim, dar nu mai mare de 0,8 din presiunea de proba a utilajului sau a conductei pe care se monteaza.3.3.3.3. În ceea ce priveşte materialele de confectie este interzisă fonta. Aluminiul poate fi utilizat dacă acetilena nu conţine impuritati care i-ar putea afecta proprietăţile sau dacă este izolat de contactul cu acetilena printr-o folie de material plastic insensibila la acetilena şi la temperatura respectiva şi care să nu opună practic rezistenta la ruperea membranei.3.3.3.4. La montarea membranelor de siguranţă se vor respecta următoarele prevederi:a. să fie montate nemijlocit pe utilajele şi/sau conductele ce trebuie protejate şi faţă de care să nu poată fi izolate prin dispozitive de închidere;b. evacuarea gazelor să se facă pe cat posibil direct în aer liber, iar dacă aceasta ar prezenta pericole, conducta de evacuare de după membrana de rupere va trebui să fie cat mai scurta şi de diametru cat mai mare, astfel încât sa nu împiedice depresurizarea rapida în cazul ruperii membranei;c. se vor lua măsuri corespunzătoare pentru ca socul produs la scurgerea rapida a gazelor sa nu afecteze stabilitatea sistemului;d. se va avea grija ca jetul de gaze sau flacara sa nu poată provoca raniri de persoane sau avarii la obiectele invecinate;e. membranele vor fi astfel montate sau protejate încât sa nu se poată aduna pe ele apa, zapada sau praf în cantităţi ce ar putea afecta buna funcţionare.3.3.4. Supape de siguranţă hidraulice3.3.4.1. Astfel de supape sunt recomandate împotriva depăşirii presiunii admisibile, numai la presiuni moderate până la cca. 0,4 bar şi pentru cresteri relativ lente ale presiunii. Presiunea de 0,4 bar nu trebuie considerată ca limita rigida, ci poate fi depăşită în cazuri bine justificate.În toate cazurile supapele de siguranţă hidraulice vor trebui sa corespundă prevederilor de la articolele următoare.3.3.4.2. Ca lichid de închidere se va folosi de regula apa, dar, în anumite cazuri se pot folosi şi alte lichide cu proprietăţi corespunzătoare condiţiilor de lucru (punct de congelare scăzut, volatilitate redusă, inerte faţă de acetilena).În toate cazurile va trebui să se asigure în permanenta nivelul normal al lichidului de închidere prin soluţiile constructive adoptate şi/sau prin instrucţiunile de operare.3.3.4.3. Garda hidraulica (adâncimea de scufundare a tevii de intrare a gazelor) va trebui să fie stabilită în mod judicios, astfel încât, la presiunea normală de lucru (cu o marja de 15-20%, fără a se depăşi însă în nici un caz presiunea maxima admisibilă, în punctul în care este racordata supapa) gazele sa nu treacă prin supapa.3.3.4.4. Diametrul corpului supapei va fi determinat în funcţie de debitul maxim posibil de gaze astfel ca viteza gazelor, în secţiunea libera, sa nu depăşească 1 m/sec.Înălţimea libera deasupra nivelului normal al lichidului, va trebui să fie egala cu de cel puţin 2 ori diametrul corpului.3.3.4.5. Diametrul conductei de intrare, egal cu cel al conductei de ieşire, se va determina în funcţie de debitul maxim posibil, ţinându-se seama şi de prevederile de la art. 4.2.3., astfel încât pierderea totală de presiune la trecerea prin supapa, sa nu conducă la depăşirea presiunii maxime admisibile.3.3.4.6. Pe conducta de evacuare, dacă trebuie să debuseze în aer liber, se recomanda a se prevedea opritor de flacara sau închidere moleculara.3.3.4.7. Când lichidul de închidere este apa, se vor prevedea măsuri corespunzătoare pentru evitarea inghetarii întregului sistem (supapa/conducta de evacuare, opritor de flacari).3.3.4.8. Pentru calculul de rezistenta al corpului supapei, al conductei de evacuare şi al opritorului de flacari se va lua în consideraţie o presiune de proba de 25 bar.3.3.5. Inchizatoare hidraulice3.3.5.1. Inchizatoarele hidraulice se recomanda numai în sistemele de conducte de presiune joasa (până la 0,2 bar), ca mijloc de protecţie împotriva inversarii sensului de curgere al gazelor şi, în anumite cazuri, pentru oprirea propagarii flacarii, sau a descompunerii acetilenei, în sensul invers sensului normal de curgere.3.3.5.2. Ca lichid de închidere se va folosi exclusiv apa, luându-se măsuri corespunzătoare pentru asigurarea permanenta a nivelului normal şi pentru evitarea inghetului.3.3.5.3. Garda hidraulica se va alege între 50 mm (care trebuie considerată ca valoare minima) şi cca. 300 mm, în funcţie de pierderea de presiune admisibilă (în fiecare caz în parte) şi de cerinţa de a asigura oprirea flacarii. În acest scop, se recomanda ca garda hidraulica să se apropie de limita maxima.3.3.5.4. Se recomanda ca viteza gazelor în secţiunea libera a inchizatorului sa nu depăşească 1 m/sec, iar înălţimea corpului cilindric, vertical (deasupra nivelului apei până la conducta de ieşire a gazelor) va trebui să fie de 1-2 ori diametrul.În orice caz, dar mai ales când viteza gazelor se apropie de (sau depăşeşte) viteza recomandată, se vor prevedea măsuri pentru evitarea obturarii conductei de ieşire datorită apei antrenate.3.3.6. Ventile de siguranţă3.3.6.1. Ventilele de siguranţă vor fi folosite ca mijloc de protecţie împotriva creşterii presiunii, numai la conductele şi utilajele în care este posibila o creştere relativ lenta a presiunii, ca de ex.: la compresoarele de acetilena (după fiecare treapta de comprimare), la conducta de după un reductor de presiune, etc. similar.Împotriva creşterii presiunii datorită descompunerii explozive a acetilenei, ventilele de siguranţă sunt ineficace şi nu se admite folosirea lor.În cazurile în care ele sunt necesare, vor trebui sa îndeplinească următoarele condiţii:a. sa deschidă exact la presiunea dinainte prescrisă (P1 din tabelul următor).b. să permită trecerea integrală a debitului de gaze la o creştere cat mai mica a presiunii (P2 din tabelul 4).c. sa inchida etans după ce presiunea a revenit la valoarea normală (valorile uzuale ale presiunilor P1 şi P2, dependente de locurile în care sunt montate ventilele de siguranţă, sunt indicate în tabelul următor).
    Locul de montare P1 P2
    Conducte de presiune medie alimentate dintr-o baterie de butelii (după reductorul principal de presiune) 1,0-1,3 x presiunea maxima admisibilă 1,3-1,6 x presiunea maxima admisibilă
    Compresor de acetilena (după fiecare treapta) 1,0 x presiunea maxima admisibilă 1,1 x presiunea maxima admisibilă
    d. să fie astfel construite şi montate încât sa nu fie posibila închiderea sau izolarea lor (prin robinete de închidere) sau modificarea intamplatoare a reglajului, iar în caz de deschidere (la creşterea presiunii) acetilena să poată fi evacuata fără pericol.e. în cazurile în care se prevede necesitatea reviziei periodice a ventilelor de siguranţă, mentinandu-se în funcţiune instalaţiile respective, se vor monta câte doua ventile jumelate, astfel încât să poată fi izolat numai câte unul dintre ele şi se vor întocmi instrucţiuni amanuntite pentru efectuarea acestei operaţii.f. în ceea ce priveşte dimensionarea, din punct de vedere al rezistentei, ventilele de siguranţă vor trebui sa reziste, fără a se depăşi 0,9 din limita de curgere a materialelor respective de construcţie, la aceeaşi presiune de proba ca şi conducta sau utilajul pe care sunt montate.În cazul în care condiţiile cerute ventilelor de siguranţă nu pot fi îndeplinite, se vor prevedea membrane de siguranţă sau pentru presiuni mai mici supape hidraulice.3.3.7. Reductor de presiune principal (în bateriile de butelii cu acetilena dizolvată sub presiune)3.3.7.1. Carcasa şi capacul arcului reductorului principal de presiune trebuie să reziste fără deformari la presiunea de descompunere detonativă a acetilenei (egala cu de 50 ori presiunea absolută iniţială), când presiunea în amonte este de 25 bar, iar în aval, de 1,4 ori presiunea maxima absolută (după reducere). Aceasta ultima condiţie nu este necesară dacă, imediat după reductorul de presiune, este intercalat un opritor de descompunere, corespunzător descompunerii detonative a acetilenei, când presiunea iniţială a acesteia este de 2,5 bar.
     +  Capitolul 4 CONDUCTE4.1. DOMENIUL DE APLICARE, CLASIFICARE (CATEGORII)4.1.1. Prevederile din acest capitol se referă la conductele pentru acetilena cu o concentraţie de peste 25% vol. din limita (incinta) uzinei în care acetilena se produce sau se utilizează.Pentru conductele de transport la distanţe mai mari, în afară uzinelor respective, aceste prevederi pot fi folosite numai în principiu fără a putea fi considerate complete.În cadrul acestui normativ, în funcţie de utilizări, de presiunile de lucru şi de unele cerinţe speciale, conductele de acetilena se împart în mai multe categorii, prezentate în cele ce urmează.4.1.2. Conducte pentru acetilena destinate sudurii, tăierii metalelor sau altor operaţii asemănătoare.În cadrul acestora, în funcţie de presiunile efective de lucru, se diferentiaza următoarele categorii:a. conducte de presiune joasa, până la 0,2 bar;b. conducte de presiune medie între 0,2 şi 1,5 bar;c. conducte de presiune înaltă între 1,5 şi 25 bar.În aceasta ultima categorie intra conductele pentru încărcarea acetilenei comprimate în butelii, de la compresor până la butelii, precum şi conductele de preluare a acetilenei comprimate, din butelii până la ultimul dispozitiv de reducere a presiunii, la valori de presiune joasa sau medie.Valoarea maxima admisibilă a presiunii de lucru în conductele de presiune înaltă este de 25 bar.Pentru a se exclude, însă, riscul de condensare a acetilenei în conducte, presiunea se limitează, în funcţie de temperatura mediului ambiant, la valorile următoare:- 25 bar la +8°C- 23 bar la +5°C- 20 bar la 0°C- 17 bar la -5°C,sau invers, se vor lua măsuri adecvate pentru ca temperatura conductelor sa nu scada sub valorile indicate (în funcţie de presiunea maxima din conducta respectiva).4.1.3. Conducte flexibile (furtunuri) pentru acetilena destinată suduriiNotaCând nu se specifică altfel, valorile presiunii trebuie înţelese ca presiuni efective (suprapresiuni).4.2. PREVEDERI GENERALE4.2.1. Conductele de acetilena trebuie astfel construite încât sa reziste la toate solicitarile mecanice, termice şi chimice previzibile, ţinându-se seama şi de impuritatile pe care acetilena le poate conţine, precum şi de alte substanţe care pot însoţi acetilena, în mod normal sau intamplator.4.2.2. Conductele trebuie să fie şi sa rămână perfect etanse în condiţii normale de exploatare şi în toate situaţiile şi la solicitarile ce ar putea surveni ocazional.4.2.3. Când nu exista cerinţe sau contraindicatii speciale, se recomanda a se adoptă diametre cat mai mici pentru conducte cu condiţia ca viteza gazelor să se situeze între valorile practice uzuale. Pentru presiuni sub 1,4 bar (abs) aceste valori sunt de maxim 15 m/sec, iar pentru presiunea max. de 25 bar admisă la comprimare, 4 m/sec. Pentru presiuni intermediare viteza max. se va stabili prin interpolare. Valorile de mai sus pot fi majorate până la 20 m/sec, în măsura în care concentraţia acetilenei scade până la 25%.4.3. ECHIPARE4.3.1. După un compresor sau reductor de presiune şi, în general, unde este de asteptat o creştere anormala a presiunii, conductele trebuie echipate cu:a. un manometru pe care să fie marcată presiunea maxima admisibilă;b. un dispozitiv (supapa de siguranţă) care să împiedice depăşirea presiunii maxime admisibile. Se poate excepta de la aceasta prevedere conducta de refulare de la compresor, în cazul în care compresorul însuşi este astfel construit sau echipat, încât depăşirea presiunii admisibile sa nu fie posibila.4.3.2. Conductele cu diametru mai mare de 100 mm în care presiunea de lucru este mai mare de 0,4 bar trebuie prevăzute cu membrane de rupere, la intrarea în, respectiv ieşirea din opritoarele de explozie, montate după cum se indica la acest capitol.4.3.3. La punctele de racord (ramificatie) conductele de acetilena de presiune joasa şi medie vor fi prevăzute cu un dispozitiv de închidere, izolare, care poate fi de regula un robinet în execuţie corespunzătoare presiunii de proba respective.4.3.4. Conductele de presiune joasa şi medie pentru acetilena umeda vor fi prevăzute cu dispozitive pentru separarea şi evacuarea apei rezultate din condensarea vaporilor. Aceste dispozitive vor fi amplasate în punctele cele mai joase şi pe cat posibil în încăperi închise spre a fi ferite de inghet. Pentru evitarea formării "dopurilor" de lichid, conductele vor trebui montate cu panta coboratoare continua, în sensul de curgere a acetilenei. În caz de nevoie, se admite "ruperea de panta" cu porţiuni verticale scurte ale conductei şi cu dispozitiv de evacuare a apei în punctul cel mai de jos.În cazurile în care dispozitivele pentru evacuarea apei sunt amplasate în aer liber, ele vor trebui protejate contra inghetului.4.3.5. Toate capetele de conducta (ramificatii) nefolosite trebuie perfect închise cu flanse oarbe. Robinetele sau alte dispozitive de închidere nu pot fi considerate satisfăcătoare în astfel de cazuri.4.3.6. În componenta conductelor de acetilena se admit numai robinete care inchid etans, fiind totodată bine etansate şi faţă de exterior.Robinetele cu cep pot fi folosite numai dacă cepul este etansat faţă de atmosfera exterioară printr-un dispozitiv special şi sigur de etansare. Robinetele cu etansarea cepului pe locasul conic de metal pot fi folosite, dacă sunt foarte bine executate, numai în conductele de presiune joasa din instalaţiile pentru sudura.4.3.7. Toate conductele de acetilena vor trebui să aibă o buna legătură la pământ, pentru a se evita formarea electricitatii statice.4.3.8. Conductele mai lungi de 25 m, în care presiunea efectivă este mai mare de 1,5 bar, vor fi echipate cu membrane de siguranţă (de rupere) din 25 în 25 de metri.4.3.9. În toate cazurile în care, pe conducte, sunt montate membrane de explozie, se va asigura stabilitatea conductei, ţinându-se seama de forta ce se dezvolta în momentul ruperii membranei, iar membranele de rupere vor trebui să fie astfel montate încât sa nu prezinte pericol pentru personal şi pentru echipamentele invecinate.4.4. AMPLASARE (POZARE)4.4.1. Conductele de acetilena vor fi amplasate de preferinta suprateran şi astfel încât să fie uşor accesibile.4.4.2. Conductele de presiune înaltă trebuie să fie amplasate numai suprateran şi în încăperi închise sau protejate, pentru a se exclude posibilitatea lichefierii acetilenei în conducte.4.4.3. Conductele de presiune joasa şi medie pentru acetilena umeda, al căror traseu trece prin aer liber, vor trebui să fie protejate contra inghetului vaporilor de apa pe portiunile expuse frigului. Protecţia se va asigura prin izolare termica şi însoţire cu o conducta de abur de joasa presiune (max. 150°C), montata astfel încât sa nu vina în contact direct cu conducta de acetilena. Proiectantul va alege diametrul conductei de însoţire între Dn 15 şi Dn 40, în funcţie de diametrul şi de lungimea conductei de acetilena. Conductele scurte, cu debite mari de acetilena din cadrul unei instalaţii tehnologice amplasate în aer liber, nu trebuie însoţite decât dacă exista realmente pericolul de inghet, ceea ce de regula nu este cazul.4.4.4. Toate conductele de acetilena trebuie astfel montate şi protejate, încât sa nu fie expuse la încălzire periculoasa din partea altor elemente ale instalaţiilor, sau datorită radiatiei solare, în cazul conductelor amplasate în aer liber. În acest caz protecţia va fi asigurata prin izolatie termica sau prin parasolare.4.4.5. În cazul montarii conductelor de acetilena (numai de presiune joasa şi medie)2) pe estacade sau alte mijloace de sustinere, comune şi pentru alte conducte, conductele de acetilena vor trebui aşezate la partea superioară, asigurându-se distanţe suficiente pentru ca intervenţiile necesare să se poată face fără pericol. Pe de altă parte, se va asigura o sprijinire judicioasă, pentru a se evita deformari, trepidatii, sau solicitări periculoase, respectiv, se va asigura compensarea dilatarilor. Toate mijloacele de sustinere a conductelor vor trebui confectionate din materiale necombustibile.___________*2) Conductele de presiune înaltă nu se vor aseza, în nici un caz, pe suporti comuni cu ai altor conducte.4.4.6. La pozarea conductelor se va avea o grija deosebită ca acestea sa nu poată veni în contact cu conductori sau cabluri electrice.4.4.7. Nu se admite amplasarea conductelor de acetilena în:a. spaţii greu accesibile sau în locuri cu circulaţie intensa, ca de ex.: canale de aerisire, coridoare de trecere, etc.;b. hale (încăperi, ateliere) în care acetilena nu intervine în procesele respective;c. canale mari, în care se poate circula şi/sau în care se amplaseaza şi alte conducte sau cabluri electrice;d. blocuri de beton, sau zidărie, cu excepţia cazurilor în care trecerea prin astfel de blocuri este o cerinţa tehnica (de ex. la incrucisari de drumuri sau cu cai de rulare ale unor utilaje grele). În astfel de cazuri, conducta de acetilena va fi protejata cu un manson din teava de oţel, inglobat în zidărie, care va trebui să depăşească drumul respectiv cu cel puţin 2 m în fiecare parte.4.4.8. În interiorul clădirilor, conductele de acetilena pot fi amplasate fie suprateran, fie în canale bine aerisite (de ex. prin acoperire cu gratare).În ambele cazuri, ele vor trebui să fie judicios sprijinite, spre a nu se produce deformari periculoase.4.4.9. În cazul amplasarii conductelor în canale, diversele armături la care sunt necesare manevre, sau intervenţii periodice (robinete, prize pentru aparate de măsura, etc.) nu vor fi montate în canale, ci pe portiunile conductei din afară canalelor.4.4.10. În atelierele în care acetilena se foloseşte pentru sudura, se admite montarea conductelor de oxigen şi acetilena pe acelaşi perete, vopsite diferit (albastru pentru oxigen şi galben pentru acetilena), iar conducta de acetilena va fi montata deasupra celei de oxigen şi la distanta de cel puţin 0,5 m.4.4.11. În halele de fabricaţie, în care se vehiculeaza acetilena prin conducte de diametre mari, aceste conducte vor fi amplasate şi sprijinite pe suporti individuali, separati, fixati pe stâlpi, sau chiar pe utilaje, astfel încât să fie uşor accesibile şi sa nu fie afectate în nici un fel de vecinătatea altor conducte (incalziri, loviri, vibratii), asigurându-se o distanta cat mai mare faţă de cablurile electrice (minim 1 m).4.4.12. Conductele supraterane, atât interioare cat şi exterioare, vor fi vopsite (iar cele izolate marcate vizibil) cu vopsea galbena, rezistenta la agenţii din mediul ambiant respectiv.4.4.13. Amplasarea subterana a conductelor de acetilena, în pământ, sau în canale închise, este permisă numai în exteriorul clădirilor, înţelegand aici şi platformele betonate.4.4.14. La amplasarea în canale exterioare, acestea vor trebui:- să fie umplute cu nisip;- sa servească exclusiv pentru conducte de acetilena;- sa nu fie în legătură cu alte canale (pentru alte scopuri);- pe porţiunea din canale a conductelor, acestea sa nu cuprindă armături la care sunt necesare manevre, sau intervenţii periodice (robinete, prize pentru aparate de măsura, etc.);- să fie protejate la subtraversari.4.4.15. Conductele amplasate direct în pământ (sau nisip) vor trebui să fie: bine protejate contra coroziunii (prin bituminizare dubla), sprijinite în mod uniform şi aparate contra unor acţiuni exterioare (ceea ce se asigura prin ingroparea lor la o adancime de minim 0,8 m). La o distanta de cca. 0,3 m deasupra tevilor, se va aseza un strat de "avertizare", de ex. o folie de material plastic, iar în dreptul sudurilor se vor prevedea "rasuflatori", pentru controlul etanseitatii.4.4.16. Pentru conductele subterane (exterioare) de acetilena, se vor respecta următoarele distanţe minime:- 3 m, faţă de clădiri;- 2 m, faţă de platformele betonate;- 3 m, faţă de canale şi cămine pentru alte scopuri;- 2 m, faţă de cable electrice;- 1,5 m, faţă de conductele pentru lichide inflamabile.4.4.17. Conductele exterioare principale (cu debite mai mari de 20 Nmc/h de acetilena) vor trebui sa treacă la o distanta de cel puţin 15 m de depozitele de lichide inflamabile. Aceasta prevedere nu se referă la rezervoarele cu lichide inflamabile din instalaţiile de la care pleacă, respectiv la care vine, conducta de acetilena.4.4.18. Traseele conductelor de acetilena ingropate vor trebui marcate pe teren şi incluse în planurile de conducte, astfel încât să poată fi găsite cu usurinta.4.4.19. Conductele flexibile (furtunuri), ale căror trasee se pot modifica în cursul lucrului, vor trebui să fie totdeauna astfel aşezate şi protejate, încât sa nu fie expuse la nici o vătămare, care ar putea afecta rezistenta şi etanseitatea lor.4.5. PROBE, EXPLOATARE4.5.1. Înainte de vopsire şi de izolare, conductele de acetilena vor trebui supuse unei probe hidraulice de presiune, la valorile indicate la subcap. 4.4., pentru fiecare dintre categorii. Conductele cu presiunea de lucru până la 0,2 bar pot fi exceptate de la proba de presiune hidraulica, cu condiţia ca buna lor execuţie sa fi fost asigurata prin personal anume însărcinat şi calificat.4.5.2. După scurgerea apei şi după uscare (prin suflare cu aer), toate conductele, inclusiv cele cu presiuni mai mici de 0,2 bar, vor fi supuse unei probe de etanseitate (de presiune pneumatica) la o presiune egala cu 1,5 x presiunea maxima de lucru, dar cel puţin 0,5 bar. La această probă, conductele trebuie ţinute sub presiune de aer cca. 24 de ore, după care presiunea trebuie să rămână practic neschimbata. Citirea presiunilor (iniţială şi finala) trebuie să se facă la aceeaşi temperatura, iar în cazul conductelor exterioare, în condiţii practic egale de radiaţie solara. În aceste condiţii o scădere cu mai mult de 5% a presiunii iniţiale (scădere care nu poate fi atribuită impreciziei citirilor şi/sau diferenţelor insesizabile de temperatura) face necesară depistarea neetanseitatilor (de ex. cu apa cu sapun, în special la suduri şi alte imbinari) şi remedierea lor corespunzătoare.4.5.3. Separat de probele de presiune, menţionate la punctele precedente, înainte de darea în exploatare, se va face o revizie minuţioasă, completa a conductelor, pentru a se verifica dacă toate prevederile de la acest capitol au fost îndeplinite, în special cele referitoare la execuţie, dotare, pozare şi altele nesesizabile prin probele de presiune.4.5.4. Înainte de darea în exploatare, precum şi după fiecare oprire de lungă durata, toate conductele vor trebui suflate cu azot, până ce, în cel mai îndepărtat punct de introducere a azotului, concentraţia oxigenului va fi scăzută sub 3%.Se va avea grija sa nu rămână porţiuni de conducta nespalata cu azot (zone stagnante), scop în care se vor prevedea robinetele necesare, judicios amplasate.4.5.5. În conductele de acetilena, nu se admite scăderea presiunii sub o anumită valoare limita, dinainte prescrisă, respectiv, apariţia unor depresiuni şi riscul patrunderii aerului.4.5.6. Conductele de presiune joasa pot fi alimentate de la o sursa de acetilena de presiune mai ridicată (instalatia de acetilena din hidrocarburi sau din carbid, compresor, butelii cu acetilena dizolvată sub presiune), numai dacă sunt pe deplin asigurate contra creşterii presiunii peste valoarea prevăzută.4.5.7. Orice intervenţii la conductele de acetilena, în special cele care pot provoca incalziri periculoase (suduri), sau formarea de amestecuri explozive, trebuie precedate de o îndepărtare completa a acetilenei, prin suflare cu azot sau alt gaz inert. La conductele de diametru mic (sub 25 mm), suflarea se poate face şi cu aer, cu condiţia ca, la punctul de ieşire, sa nu existe vreun pericol de aprindere.  +  Capitolul 5 ECHIPAMENTE DE MĂSURA ŞI AUTOMATIZARE5.1. Instalaţiile de producere şi de utilizare a acetilenei vor fi echipate, în mod judicios, cu aparatele de măsura, alarma şi automatizare necesare pentru asigurarea cerinţelor generale enunţate la cap. 2, art. 2.2.9. alin. a şi b, în măsura în care aceste cerinţe pot fi realizate prin echipamentul de măsura şi automatizare.Se va tine seama şi de prevederile concrete (nelimitative) referitoare la dotarea cu aparatura de măsura şi automatizare, precizate şi în alte articole ale normativului.5.2. Pe lângă dotările care rezultă din prevederile de la art. 5.1. se vor lua măsuri adecvate pentru sesizarea unor fenomene accidentale, ca de ex.: descompunerea acetilenei (în interiorul utilajelor şi/sau al conductelor), ruperea membranelor de siguranţă etc. şi în caz ca acestea ar prezenta pericole imediate, pentru alarmare şi interblocari sau telecomenzi, după caz (a se vedea şi art. 8.3.6.).5.3. Se poate utiliza atât aparatura pneumatica, precum şi cea electronică. Elementele de automatizare din zonele cu pericol de explozie vor trebui să fie de tip antiex, corespunzător clasei de explozie şi grupei de aprindere a acetilenei (şi a celorlalte gaze care intervin în proces).5.4. Aparatele centralizate în camere de comanda, în care, prin măsurile luate, se asigura mediul normal şi se exclude pericolul de explozie, pot fi în execuţie normală.5.5. Elementele de automatizare nu trebuie să aibă în componenta lor piese confectionate din materiale interzise dacă aceste piese vin în contact cu acetilena.5.6. La locurile de priza ale aparatelor de măsura şi automatizare, unde sunt posibile acumulari de substanţe periculoase, se va prevedea spalarea continua cu un curent slab de azot, sau alta substanţa care nu afectează procesul tehnologic.5.7. Atât la alegerea cat şi la montarea aparatelor de măsura şi automatizare, se va urmări realizarea unei fiabilitati şi sigurante maxime în exploatare. În acest sens, se va aprecia dacă şi unde este necesar să se prevadă măsuri, respectiv aparate suplimentare, de siguranţă, pentru eventualitatea ca vreunul din ele nu ar funcţiona corect.  +  Capitolul 6 DEPOZITE6.1. DEPOZITE DE CARBID6.1.1. Prevederile din acest subcapitol se referă la depozitarea carbidului, respectiv la depozitele de carbid cu capacitatea de depozitare de peste 500 kg.- Toate depozitele de carbid se încadrează în categoria A de pericol de incendiu (Risc foarte mare de incendiu).Pentru depozitarea carbidului în containere, se vor respecta instrucţiunile întreprinderii furnizoare.6.1.2. Carbidul (ambalat în butoaie etanse din tabla de oţel) poate fi depozitat numai în încăperi închise, care asigura adapost contra precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).6.1.3. Se poate depozita în soproane sau în aer liber numai carbidul livrat în containere în următoarele condiţii:a. containerele să fie bine etansate şi prevăzute cu dispozitive de siguranţă faţă de suprapresiuni, dispozitive care, în caz şi după o eventuala funcţionare, sa nu permită pătrunderea apei din precipitatii atmosferice în interiorul containerului;b. depozitul să fie dotat cu mijloace mecanice adecvate pentru manipularea şi transportul containerelor până la locul (instalatia) de utilizare a carbidului.6.1.4. Nu se admite depozitarea carbidului în încăperi în care butoaiele ar putea fi lovite, iar acetilena degajata accidental ar constitui un pericol ca de exemplu:a. coridoare sau spaţii de trecere;b. casele scarilor;c. vestibuluri sau alte locuri de acces;d. încăperi din subsoluri;e. încăperi în care stationeaza oameni.6.1.5. Toate încăperile în care se depozitează carbid trebuie să fie permanent bine aerisite prin ventilaţie naturala, organizată, care să asigure minimum 2 schimburi pe ora.6.1.6. Se interzice depozitarea carbidului în încăperi comune cu alte materiale explozive, combustibile sau care pot coroda tabla de oţel a butoaielor.6.1.7. Încăperile în care se depozitează carbidul trebuie să fie uşor accesibile, bine iluminate şi să aibă cel puţin o ieşire directa în exterior, cu deschidere în afară.6.1.8. Pentru deschiderea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) se vor folosi numai scule antiscantei, dar nu din materiale interzise la contactul cu acetilena.6.1.9. Butoaiele cu carbid trebuie manipulate numai la adapost de ploaie; nu trebuie introduse umede în depozit şi mai ales nu trebuie deschise când sunt umede.6.1.10. Depozitarea carbidului în butoaie în cantităţi de peste 5.000 kg se face în clădire independenta, neetajata, de gradul I sau II, rezistenta la foc.Se admite ca magazia de carbid să facă corp comun cu alta clădire cu condiţia de a fi despartita prin zid rezistent la explozie şi de a îndeplini şi celelalte condiţii prevăzute pentru depozitarea carbidului.6.1.11. Pardoseala magaziei va fi executată din material antiscantei şi situate la un nivel superior terenului înconjurător, cu cel puţin 30 cm mai sus (astfel este exclusa posibilitatea inundarilor) şi cu cel puţin 20 cm mai sus decât pardoseala încăperilor vecine.6.1.12. În depozitul de carbid, butoaiele vor fi aşezate orizontal sau vertical pe trei randuri în cazul deservirii mecanizate (cu electrostivuitoare antiex) şi pe doua randuri în cazul deservirii manuale. În ambele cazuri se vor forma stive cu spaţii de manevra între ele de cel puţin 1,5 m latime astfel încât sa nu fie posibila căderea sau rostogolirea butoaielor, iar manipularea să se facă uşor. În cazul în care butoaiele sunt aşezate orizontal, între randuri se vor pune scanduri cu grosimea de 4-5 cm pentru asigurarea stabilitatii stivelor. Cantitatea maxima de carbid admisă într-o stiva va fi de 12.000 kg în cazul deservirii mecanizate şi de 8.000 kg în cazul deservirii manuale.6.1.13. Alături de depozitul de carbid, în aceeaşi clădire se admite şi amplasarea camerei pentru deschiderea (scoaterea) capacelor, camera care poate fi comuna cu camera concasoarelor (când carbidul trebuie concasat). Aceasta încăpere va trebui să aibă ieşire directa spre exterior şi să fie separate de încăperea în care este depozitat carbidul printr-o camera "tampon" prevăzută şi ea cu usa directa spre exterior (pe lângă uşile de comunicaţie cu încăperile unde se depozitează şi se deschid butoaiele de carbid).6.1.14. Se interzice cu desăvârşire trecerea prin depozitul de carbid şi prin încăperile adiacente a conductelor de apa, abur, canalizare pentru a exclude posibilitatea contactului între carbid şi apa.6.1.15. Se interzice amplasarea de hidranti exteriori în vecinătatea depozitului de carbid, iar la intrari se vor afişa cat mai vizibil plancarde cu inscripţia: "Pentru stingerea incendiilor este interzisă utilizarea apei".6.1.16. Pentru stingerea incendiilor în încăperile în care se afla carbid se admit numai mijloace (metode) "uscate" ca de exemplu: stingatoare cu pulberi, nisip, gaze inerte.6.1.17. Cantităţi de carbid până la 5.000 kg pot fi depozitate în magazii metalice independente, precum şi în clădiri comune cu alte magazii, sau cu hala generatoarelor de acetilena cu următoarele condiţii:a. încăperile comune cu alte magazii să fie construite din materiale incombustibile şi separate de restul încăperilor prin pereţi rezistenti la explozie;b. în cazul când depozitul de carbid face corp comun cu hala generatoarelor de acetilena, comunicatia cu aceasta se face printr-o încăpere tampon.6.2. DEPOZITAREA BUTOAIELOR GOLITE DE CARBID6.2.1. Butoaiele trebuie să fie bine golite, pentru ca sa nu rămână resturi de carbid în interiorul lor şi sa nu fie expuse umezelii în timpul manipulării.6.2.2. Depozitarea butoaielor golite se va face sub soproane, prevăzute cu pardoseala antiscantei şi ferita de inundaţii.Se recomanda ca depozitul de butoaie goale să fie separat de celelalte obiecte, la distanţele prevăzute la cap. 7. la nevoie, poate fi însă alipit de depozitul de carbid în butoaie, cu condiţia de a se fi separat de acesta printr-un perete rezistent la explozie.6.2.3. În interiorul depozitului (sub sopron), butoaiele goale vor fi aşezate pe mai multe randuri, cu recomandarea de a fi aşezate cu gura în sus şi de a fi protejate împotriva patrunderii precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).6.3. DEPOZITE DE BUTELII DE ACETILENA6.3.1. În acest subcapitol, se are în vedere numai depozitarea acetilenei comprimata şi dizolvată în butelii (cilindri) de oţel, cu acetona, în masa poroasa, respectiv depozitele de butelii cu acetilena. Gazometrele de acetilena nu sunt considerate depozite, rolul lor fiind de "rezervor tampon".6.3.2. Capacitatea maxima admisă pentru depozitele de acetilena îmbuteliată este de 2.400 butelii pline.6.3.3. Depozitul de butelii pline, (constând dintr-o clădire, de categoria A de pericol de incendiu şi de gradul I sau II, rezistenta la foc, separată, va fi alipita de alte clădiri, cu condiţia ca pereţii despartitori să fie rezistenti la explozie) va fi compartimentat, prin pereţi rezistenti la explozie în compartimente cu capacitatea de maxim 800 butelii, de câte 6 kg acetilena.Buteliile de acetilena depozitate în containere speciale se pot depozita pe platforme, în aer liber. Containerele cu butelii goale vor fi depozitate în zone separate de containerele cu butelii pline, zone care vor fi demarcate şi semnalizate corespunzător.6.3.4. Fiecare compartiment va fi prevăzut cu:a. ieşire directa spre exterior;b. pardoseala din material ce nu produce scantei;c. acces la drumul uzinal, corespunzător mijloacelor prevăzute pentru manipularea buteliilor.6.3.5. Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive) adecvate pentru manipularea, în siguranţa, a buteliilor ţinându-se seama şi de cantităţile ce se manipuleaza.6.3.6. În interiorul depozitului, buteliile vor fi aşezate în poziţie verticala, lasandu-se spaţiile libere necesare pentru manipulare şi pentru acces facil la ambele uşi ale fiecărui compartiment. Dacă este necesară constituirea de grupuri de butelii (pe beneficiari sau pe alte criterii), elementele metalice necesare pentru separarea grupurilor vor trebui să fie galvanizate, pentru a nu se produce scantei, la lovirea lor.6.3.7. Buteliile goale pot fi amplasate, în număr nelimitat, fie sub soproane (din materiale necombustibile şi cu deflectoare în punctele cele mai înalte), fie chiar în aer liber, pe o platforma din materiale ce nu produc scantei (la lovirea cu tuburile de oţel). În cazul amplasarii în aer liber, buteliile returnate de către beneficiari vor fi verificate dacă au fost realmente golite de acetilena.6.3.8. Ca o excepţie de la paragrafele anterioare, un număr de butelii pline echivalent cu producţia medie a instalaţiei pe doua zile, pot fi amplasate la distanta nenormata, cu respectarea prevederilor, de la art. 6.3.4.b, c, 6.3.5., 6.3.6.6.4. DEPOZITE DE ACETONA6.4.1. Depozitul de acetona va fi conceput şi dimensionat în funcţie de capacitatea instalaţiei, de caracterul ei (unitate "independenta" sau "integrată" conform definitiei de la cap. 7) şi de condiţiile de aprovizionare.6.4.2. Se admite un rezervor de zi, cu capacitatea de 2 mc, amplasat lângă atelierul de umplere (completare) butelii cu acetona.6.5. BAZINE (GROPI, BATALURI) PENTRU NAMOL DE CARBID6.5.1. Evacuarea namolului de carbid (suspensie de hidrat de calciu) din generatoare şi transportul lui până la bazine se va face conform prevederilor de la cap. 2 art. 2.2.4.6.5.2. Pompele şi conductele pentru transportul namolului (de la generatoare sau din bazinul intermediar) la bazinele de decantare şi/sau depozitare, silozuri vor trebui să fie uşor demontabile, pentru a putea fi curatate, în cat mai scurt timp, în caz de infundare.6.5.3. Bazinele pentru decantarea şi/sau depozitarea namolului vor trebui să fie amplasate în aer liber şi la o distanta suficienta de orice alte obiecte, pentru ca acetilena ce se mai poate degaja din namol, sa nu afecteze siguranţa acestor obiecte. Pentru distanţe se vor respecta prevederile de la cap. 7.6.5.4. În general, bazinele de namol de carbid vor fi construite din beton (care se considera satisfăcător din punct de vedere al protecţiei panzei de apa freatica) şi vor avea trei compartimente, astfel ca, în timp ce în unul dintre ele se aduce namol proaspăt, diluat, din celelalte să se poată scoate apa limpezita, respectiv namolul concentrat.6.5.5. Apa limpezita, saturata cu hidrant de calciu, dacă nu se recircula la generatoarele de acetilena, poate fi evacuata la canalizarea de ape chimic impure sau chiar convenţional curate, dacă se obţine acceptul organizaţiei (secţiei) care administrează reţeaua de canalizare respectiva, dar numai după ce conţinutul de acetilena a scăzut sub 10 mg/l.6.5.6. Pentru cantităţi mici de namol de carbid (de ex. în cadrul organizării de şantier) se admite ca acesta să fie depozitat în gropi (bataluri) de pământ şi necompartimentate, respectându-se însă, prevederile de la art. 6.5.7. şi 7.3.2., precum şi o distanta de cel puţin 100 m de orice fântâna, apa de baut.6.5.7. În jurul bazinelor de decantare - depozitare a namolului de carbid, se va prevedea o zona de protecţie de cel puţin 5 m, în care se interzice orice sursa de aprindere, precum şi accesul persoanelor neautorizate. Se exceptează de la aceasta prevedere utilajele în execuţie normală, pentru scoaterea şi transportarea namolului concentrat, cu condiţia ca, la compartimentul de care se apropie aceste utilaje, sa nu se degaje acetilena în cantităţi periculoase (ceea ce se va constata cu un explozimetru portabil).6.5.8. Namolul de carbid se poate depozita în silozuri speciale, de unde se va transporta în bataluri cu autocisternele.  +  Capitolul 7 AMPLASAMENT - DISTANŢE MINIME7.1. DEFINIŢII ŞI PRECIZĂRI7.1.1. În cadrul acestui normativ se folosesc notiunile de:a. Unitate independenta de producere a acetilenei, prin care se înţelege acea unitate care livreaza acetilena produsă altor beneficiari, de regula comprimata (şi dizolvată) în butelii de oţel, cu acetona în masa poroasa. Într-o astfel de unitate acetilena este produsă numai din carbid.b. Unitate integrată de producere a acetilenei, prin care se înţelege acea unitate a carei producţie se consuma (pentru sudura sau pentru prelucrari chimice) în cadrul uzinei (combinatului) din care face parte şi instalatia de producere a acetilenei. Într-o astfel de unitate, acetilena poate fi produsă fie din carbid, fie din hidrocarburi.7.1.2. Distanţele între diferitele obiecte ale unităţii de acetilena (între ele, sau faţă de alte obiecte din afară unităţii), distanţe care se indica la subcap. 7.2., se înţeleg de la perimetrul clădirilor sau în cazul instalaţiilor şi utilajelor tehnologice amplasate în aer liber, de la punctul cel mai apropiat al acestora de obiectul faţă de care se prescrie distanta minima.Pentru drumuri şi cai ferate, se considera însă, distanţele până la axele acestora.7.1.3. În cazul comasarii unor obiecte (secţii), pe baza şi în condiţiile prevederilor de la cap. 2 şi 6, distanţele dintre obiectele comasate (menţionate la subcap. 7.2.) se anulează, iar distanţele faţă de celelalte obiecte se înţeleg de la punctul cel mai apropiat al compartimentului în care intervine acetilena.7.2. DISTANŢE MINIME7.2.1. Pentru unităţile independente, precum şi cele integrate de producere a acetilenei (din carbid) cu capacităţi de peste 20 Nmc/h, se prevăd distanţele indicate în următor (distanţele se aplică în cazul când componentele nu sunt alipite).Unităţi independente de acetilena cu capacitate de peste 20 Nmc/hDistanta minima în metri
    *Font 9*
    Denumirea obiectelor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
    1. Instalatia de producere a acetilenei - 10 10 5 5 5 5 5 5 10 10
    2. Instalatia de imbuteliere a acetilenei 10 - 10 5 5 5 5 5 5 10 10
    3. Depozit de recipiente cu acetilena 10 10 - 5 5 5 5 5 5 10*) 10*)
    4. Depozit de carbid 5 5 5 - 5 5 5 5 5 5*) 5
    5. Depozit de butoaie golite de carbid 5 5 5 5 - 5 5 5 5 5*) 5*)
    6. Depozit de acetona 5 5 5 5 5 - 5 5 5 10*) 10
    7. Bazine (gropi), silozuri pentru namolul de carbid 5 5 5 5 5 - 5 5 5 5*) 5
    8. Gazometru de acetilena 5 5 5 5 5 5 5 - 5 5 5
    9. Împrejmuiri**) 10 10 10 5 5 10 5 5 - - -
    10. CF uzinale 10 10 10*) 5*) 5 10*) 5*) 5*) - - -
    11. Drumuri auto uzinale 10 10 10*) 5*) 5 10 5 5 - - -
    Observatie: Notă *) Se exceptează drumul şi CF care deservesc exclusiv depozitul. La acestea, distanţele nu se normeaza, dar pentru accesul vehiculelor respective se vor întocmi instrucţiuni speciale. Notă **) Zonarea mediilor cu pericol de explozie nu trebuie să depăşească imprejmuirile unităţilor independente de acetilena.Distanţele se pot reduce cu 50% în cazul realizării de pereţi etansi, val de pământ, etc. şi se prezintă calculul de dispersie al substanţelor inflamabile şi cu pericol de explozie.7.2.2. Bazinele intermediare pentru pomparea namolului de hidrat de calciu pot fi amplasate în afară halei generatoarelor de carbid, la distanta nenormata, dacă sunt acoperite şi prevăzute cu ventilaţie eficienta (vezi art. 8.3.2.e).7.2.3. Pentru încăperile generatoarelor de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, unele dintre distanţele din tabelul de mai sus, se reduc după cum urmează:- faţă de cai ferate curente, minim 10 m;- faţă de cai ferate uzinale, minim 10 m;- faţă de drumuri uzinale, nu se normeaza.7.2.4. Distanţele dintre unităţile integrate de producere a acetilenei din carbid, cu capacităţi mai mici de 20 Nmc/h, vor fi cele prevăzute în tabelul de mai sus, reduse cu 30%.7.2.5. Generatoarele de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, pot fi instalate în încăperi alipite de atelierele pe care le deservesc, cu condiţia ca peretele despartitor să fie fără goluri şi sa reziste la explozie.7.2.6. Distanţele minime dintre instalaţiile de producere a acetilenei (amplasate în clădiri sau în aer liber) faţă de diverse alte lucrări invecinate, mai importante, sunt indicate în tabelul următor.7.2.7. Între utilajele (şi secţiile) instalaţiilor de acetilena amplasate în aer liber, distanţele nu se normeaza, fiind determinate în funcţie de cerinţele procesului tehnologic, de condiţiile de montaj, intervenţie şi întreţinere.7.2.8. În cazul unităţilor integrate, rezervorul principal de acetona poate fi amplasat într-un depozit de lichide inflamabile comun, cu respectarea prevederilor referitoare la astfel de depozite.7.2.9. Distanta dintre doua sau trei facle vecine nu se normeaza, cu condiţia să fie situate la aceeaşi înălţime (capetele faclelor).
    Distanţele minime între instalaţiile de producere a acetilenei şi obiective invecinate
    Lucrări invecinate Distanta, în m (a) Distanta, în m (b)
    Construcţii şi instalaţii de fabricaţie de categoria A şi B de pericol de incendiu 25 25
    Construcţii şi instalaţii de fabricaţie de categoria C, D şi E de pericol de incendiu 25 25
    Construcţii din centre foarte populate (clădiri publice sau clădiri înalte) 100 100
    Construcţii social-cultural-administrative ale unităţilor industriale vecine 25 25
    Priza de aer a unităţilor de producere a Oxigenului 300*) 300*)
    Cai ferate curente 25**) 25**)
    Drumuri publice - Locale - Judeţene - Naţionale, autostrăzi 15***) 35 50 15***) 35 50
    Observaţii:a. Pentru unităţi integrate cu capacitatea de peste 20 Nmc/h sau independente până la 50 Nmc/h.b. Pentru unităţi independente cu capacitate mai mare de 50 Nmc/h.___________ Notă *) Aceasta distanta poate fi redusă, în cazul fabricilor de oxigen, prevăzute cu instalaţii speciale pentru îndepărtarea acetilenei. Se va tine seama şi de normativul P.D. - 43/1988, pentru oxigen. Notă **) Faţa de instalatia de imbuteliere, depozite de recipiente şi gazometru, distanta minima va fi de 25 m. Notă ***) Distanţele se pot reduce cu 50% în cazul realizării de pereţi etansi, val de pământ, etc. şi se prezintă calculul de dispersie al substanţelor inflamabile şi cu pericol de explozie.Pentru stabilirea distantelor faţă de drumurile publice şi liniile de cale ferată se va solicita şi acordul Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.7.3. ALTE PREVEDERI7.3.1. Se recomanda ca, respectând distanţele minime prevăzute la subcap. 7.2., obiectele unităţii de acetilena să fie grupate cat mai compact posibil, astfel ca traseele conductelor să fie cat mai scurte, iar fluxurile de materiale cat mai rationale (simple). Se va avea în vedere, în special la unităţile integrate, sa nu existe intrepatrunderi între terenul ocupat de unitatea de acetilena şi restul terenului uzinei respective.7.3.2. Faclele, bazinele (gropile) de namol de carbid şi orice alte obiecte (din componenta unităţii de acetilena), care prezintă pericol pentru oameni şi animale, vor trebui îngrădite cu gard de sarma, pe poarta căruia se va fixa o tablita de avertizare, cu inscripţia: "INTRAREA PERSOANELOR NEAUTORIZATE INTERZISĂ".7.3.3. În zonele de siguranţă, care rezultă din condiţiile de distanţe minime prevăzute la subcap. 7.2., se pot cultiva numai plante care, în nici un stadiu al dezvoltării lor, nu prezintă pericol de autoaprindere, sau de propagare a incendiilor.
     +  Capitolul 8 CLĂDIRI ŞI INSTALAŢII UTILITARE (DE UTILITĂŢI)8.1. CLĂDIRI8.1.1. În cele ce urmează, se prezintă cerinţele şi prevederile referitoare la clădirile din componenta unităţilor producătoare sau consumatoare de acetilena.Orice clădire în care pot avea loc degajari sistematice, intamplatoare sau accidentale de acetilena, se încadrează în categoria A de pericol de incendiu şi gradul I sau II, de rezistenta la foc.8.1.2. Acoperisurile acestor clădiri se realizează fără pod şi astfel concepute şi construite, încât sa nu fie posibila acumularea acetilenei în părţile superioare. Dacă acoperisul este cu grinzi, între care se pot forma spaţii stagnante de aer, se va asigura evacuarea permanenta a gazelor acumulate sub tavan, prin dispozitive adecvate (luminatoare, hote de ventilaţie sau deflectoare simple), amplasate în punctele mai înalte, astfel ca acumularea acetilenei sa nu fie posibila.În acelaşi scop, încăperile în care sunt posibile scapari accidentale de acetilena, nu se vor acoperi cu elemente prefabricate (chesoane), care, prin forma lor, constituie casete în care se pot acumula gaze mai uşoare decât aerul.8.1.3. Toate clădirile în care se operează cu acetilena se executa cu un singur nivel. În cazurile în care anumite utilaje, cu anexele lor, au o înălţime mare şi necesita supraveghere şi manevre la mai multe nivele, acestea se vor realiza prin podeţe, prin platforme metalice cu gratare (sau cu goluri foarte mari), astfel încât, încăperea respectiva sa nu aibă etaje separate, iar sistemul de ventilaţie să fie unic, pentru toată înălţimea.Nu se admite amplasarea utilajelor deasupra clădirilor cu pericol de explozie.8.1.4. Pardoselile la astfel de clădiri vor fi realizate din materiale care prin lovire sau frecare nu produc scantei şi sunt antistatice (de ex.: asfalt, mozaic cu piatra calcaroasa, s.a.), iar scarile şi platformele interioare, confectionate din oţel, vor trebui să fie tratate astfel, încât sa nu fie posibila producerea scanteilor, prin lovire, sau prin electricitate statica.8.1.5. Toate piesele metalice mobile (uşi, ferestre, etc.) vor fi astfel executate, încât sa nu poată produce scantei.8.1.6. Toate uşile şi ferestrele trebuie să se deschidă spre exterior; uşile interioare (între doua încăperi vecine) se vor deschide către încăperea cu pericol minim, asigurându-se căile de evacuare, în caz de incendiu.8.1.7. Toate încăperile cu pericol de explozie trebuie să aibă cel puţin o ieşire directa (usa) spre exterior precum şi suprafeţele necesare (golurile) de decomprimare, în caz de explozie, minim 0,05 mp la 1 mc din volumul incaperii respective.8.1.8. În halele dotate cu poduri rulante, monoraiuri, sau macarale, se va avea grija ca aceste utilaje şi căile lor de rulare să fie astfel construite, încât sa nu producă scantei când sunt manevrate; în cazul când sunt acţionate electric, se vor respecta prevederile de la subcap. 8.2.8.1.9. În ceea ce priveşte posibilitatea de comasare a unor obiecte, respectiv obligaţia ca acestea să fie instalate în clădiri închise, separate, sau nu, se vor respecta prevederile de la capitolele 2 şi 6, care conţin şi condiţii impuse de cerinţele proceselor tehnologice respective.8.1.10. La clădirile la care se prevede ventilare naturala, soluţiile constructive se realizează conform normelor specifice.8.2. INSTALAŢII ELECTRICE8.2.1. Toate echipamentele şi instalaţiile electrice trebuie să corespundă mediului de lucru din fiecare secţie (obiect), ţinându-se seama de prezenta acetilenei în conformitate cu grupa de explozie şi clasa de temperatura şi zona de explozie.8.2.2. Camera de distribuţie electrica poate fi echipata cu aparatura pentru mediu normal, cu condiţia de a fi amplasata într-o zona neclasificata.8.2.3. Se prevăd instalaţii de protecţie contra descarcarilor electrice, atmosferice, precum şi de legare la pământ.8.3. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE ŞI VENTILARE8.3.1. Prin instalatie de încălzire şi ventilare, se urmăreşte să se realizeze, în încăperile închise:a. condiţiile impuse de procesul tehnologic;b. condiţiile impuse de tehnica securităţii muncii, respectiv o ventilaţie care să împiedice acumularile de gaze ce ar putea forma amestecuri explozive (acetilena-aer);c. cerinţele de microclimat pentru personalul de deservire, conform Normei generale de protecţia muncii, Ed. 2002.8.3.2. Condiţii de temperatura şi ventilare:a. Pentru încăperile închise:- temperatura: nu este necesară încălzire;- ventilarea: naturala, organizată, nu este necesară ventilare de avarie.b. Camera pentru deschiderea butoaielor cu carbid şi pentru concasarea carbidului (când este cazul):- temperatura: nu este necesară încălzirea;- ventilarea: generală naturala, organizată, plus ventilaţie mecanică locală, la punctele în care se formează praf de carbid.c. Camerele tampon (în cazurile în care sunt prevăzute):- temperatura: nu este necesară încălzire;- ventilare: conform Normativului P-118/1999 privind siguranţa la foc în construcţii.d. Hala generatoarelor de acetilena din carbid:- temperatura: se va asigura o temperatura de garda de +5°C, când generatoarele nu funcţionează;- ventilarea: generală, naturala, organizată, plus ventilaţie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.e. Bazinul intermediar de namol din carbid:- temperatura: nu este necesară încălzire;- ventilarea: se va asigura un debit de aer cel puţin egal cu de 100 ori volumul acetilenei, ce se poate degaja în bazinul intermediar (ventilaţie naturala).f. Hala compresorului de acetilena:- temperatura: minim +15°C;- ventilarea: în funcţie de pierderile indicate de furnizor. Dacă nu se indica pierderi, se va realiza o ventilaţie naturala organizată.g. Hala bateriei de încărcare a acetilenei în butelii sau baterii:- temperatura: minim +15°C;- ventilarea: naturala, organizată, plus ventilaţie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.h. Depozitul de butelii (fiecare compartiment):- temperatura: se admite încălzirea până la +15°C;- ventilarea: naturala, organizată, plus ventilaţie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.i. Atelierul pentru verificare, reparatie, umplere butelii cu acetona (toate compartimentele):- ventilarea: naturala, organizată.j. Camerele de vane ale gazometrelor:- temperatura: minim +5°C;- ventilarea: naturala, organizată, plus ventilaţie de intervenţie, cu 10 schimburi pe ora.k. Hala bateriilor de butelii cu acetilena (utilizare):- temperatura: minim +5°C;- ventilarea: naturala, organizată, plus ventilaţie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.8.3.3. Pentru încălzire poate fi folosit ca agent termic apa sau aburul, cu temperatura până la 150°C, cu excepţia încăperilor în care se manipuleaza carbid, unde nu se admite nici aburul nici apa. În aceste încăperi, încălzirea se va face numai cu aer cald.În încăperile în care se admite aburul sau apa calda, se recomanda folosirea registrelor, amplasate şi protejate astfel încât sa nu fie posibila apropierea şi supraincalzirea buteliilor şi conductelor de acetilena. Corpurile de încălzire cu aripioare nu sunt recomandate. În depozitele cu butelii de acetilena, acestea nu se vor aseza la mai puţin de 1 m de corpurile de încălzire şi vor fi protejate, contra radiatiei, cu paravane de tabla galvanizata.8.3.4. Ventilarea de avarie se realizează, de preferinta, cu ventilatoare axiale, la a căror amplasare se va ţine seama de faptul ca acetilena este mai uşoară decât aerul.La încăperile prevăzute cu instalaţii de evacuare forţată a aerului se compensează aerul evacuat cu aer proaspăt încălzit, în măsura necesară, pentru menţinerea temperaturii prescrise.8.3.5. Valorile (respectiv soluţiile) indicate pentru instalaţiile de ventilare sunt minimale. Ţinându-se seama de degajarile posibile de acetilena şi alte substanţe, care pot forma amestecuri explozive, aceste valori pot fi majorate; în funcţie de intensitatea ventilatiei necesare, proiectantul va alege între ventilatia mecanică şi cea naturala.În cazul instalaţiilor de ventilare mecanică, tubulatura va fi numai de metal şi corect legată la pământ, iar gura de evacuare va trebui să depăşească cu cel puţin 5 m clădirile din jur pe o raza de 20 m. Aceasta ultima prevedere nu se referă la ventilatoarele axiale montate în perete.8.3.6. În toate încăperile în care se lucrează cu acetilena, se va face un control periodic al concentratiei acesteia, cu explozimetru portabil, pentru a se verifica eficacitatea instalaţiei de ventilare şi etanseitatea instalaţiilor.Se recomanda ca în încăperile în care pericolul unor degajari accidentale de acetilena este mai mare şi anume în hala secţiei de imbuteliere a acetilenei, în hala bateriei de butelii cu acetilena, în depozitul de butelii pline cu acetilena, să se prevadă explozimetre automate fixe, cu semnalizare optica şi acustica (înainte de formarea unor concentratii periculoase) şi recomandabil, cu declanşarea automată a instalaţiei de ventilare de avarie.8.4. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APA8.4.1. În încăperile în care exista carbid, este interzisă orice instalatie de apa. Se exceptează de la aceasta prevedere hala generatoarelor de acetilena din carbid, luându-se măsurile necesare pentru ca apa sa nu poată veni în contact cu carbidul decât în interiorul generatoarelor.În încăperile în care acetilena participa la proces, nu se prevăd nici restrictii şi nici cerinţe speciale în ceea ce priveşte instalaţiile de apa, în genere.8.4.2. Hidrantii de incendiu vor fi prevăzuţi numai în încăperile în care nu se manipuleaza sau se depozitează carbid, iar în vecinătatea acestor încăperi nu se vor prevedea nici hidranti interiori.8.5. INSTALAŢII PENTRU CANALIZARE8.5.1. Apele reziduale care conţin acetilena dizolvată, în proporţie mai mare de 10 mg/l, nu vor fi deversate direct în reţelele comune de canalizare (pluviale, convenţional curate, chimic impure, menajere), din cauza pericolului de formare a amestecurilor explozive acetilena-aer, prin desorbtia acetilenei în canale.8.5.2. Când, din procesele de fabricaţie, rezultă totuşi ape cu conţinut de acetilena mai mare de 10 mg/l, care nu pot fi recirculate în instalatie (ceea ce ar constitui soluţia cea mai economică), ci trebuie neapărat să fie evacuate, aceste ape vor trebui supuse unei degazari, prin care conţinutul de acetilena să fie redus sub 10 mg/l.Degazarea poate fi facuta în aer liber, de exemplu printr-un turn de degazare-răcire, numai dacă acetilena, continuta în apa, este în cantităţi atât de mici, încât sa nu prejudicieze buna funcţionare şi siguranţa instalaţiilor invecinate. (Atenţie, îndeosebi, la instalaţiile de separare a oxigenului din aer!). În caz contrar, degazarea va trebui realizată într-un sistem închis şi, evident, cu recuperarea acetilenei.8.5.3. În cazul în care apele din anumite fluxuri ale procesului tehnologic conţin mai mult de 10 mg/l acetilena, vehicularea lor se va face numai prin conducte închise, fără contact cu aerul.8.5.4. În nici un caz, chiar atunci când conţinutul de acetilena este sub 10 mg/l, apele acetilenice nu pot fi deversate într-un sistem de canalizare în care ar putea avea loc reactii periculoase între acetilena şi ceilalţi componenţi din apele respective.8.5.5. În anumite cazuri, se admite deversarea apelor cu conţinut mai ridicat de acetilena, în canale deschise, în următoarele condiţii:- întreaga cantitate de acetilena care se desoarbe în contact cu aerul, să fie atât de mica, încât sa nu prejudicieze buna funcţionare şi siguranţa instalaţiilor invecinate;- să fie luate măsuri adecvate pentru evitarea colmatarii (inclusiv datorită inghetului pe timp de iarna);- traseul canalelor sa ocoleasca obiectele care ar putea suferi în urma unei aprinderi, accidentale, a acetilenei degazate;- podetele peste aceste canale să fie astfel construite, încât acetilena desorbita sa nu se poată acumula formând amestecuri explozive.8.5.6. Când apele deversate (cu conţinut redus de acetilena) conţin şi alte impuritati insolubile, mai grele sau mai uşoare decât apa, se vor lua măsuri pentru a se împiedica infundarea canalelor respective.8.5.7. Când scurgerile de ape acetilenice (cu mai mult de 10 mg/l) sunt inevitabile, aceste ape pot fi deversate într-un sistem de canalizare, dar numai cu îndeplinirea următoarelor condiţii:a. canalele să fie cat mai scurte şi bine executate (spre a nu se produce scurgeri necontrolate) şi complet separate, până în punctul în care, datorită debitelor mai mari din sistemul de canalizare la care acestea se racordeaza, concentraţia acetilenei scade sub 10 mg/l, în condiţiile cele mai defavorabile care ar putea surveni în exploatare;b. dacă apele acetilenice nu conţin şi alte impuritati, canalele cu aceste ape să fie racordate, de preferinta, la canalizarea pentru ape convenţional curate; racordarea la canalizarea pentru ape chimic impure nu se admite decât în cazul în care este necesar ca apele acetilenice să fie epurate şi numai în urma unei analize atente, din care să rezulte că nu sunt posibile reactii periculoase;c. pe portiunile de canal cu ape acetilenice, să se prevadă măsuri pentru reducerea la minimum a riscului de formare a amestecurilor explozive (acetilena-aer), ca de exemplu:- diluarea cu alte ape uzate, convenţional curate;- ventilarea cat mai intensa a canalelor, prin ventilaţie naturala organizată (cu coşuri de tiraj pe capacele căminelor);- prevederea, în orice caz, la căminul de racordare a canalului cu ape acetilenice la o alta reţea de canalizare, a unui cos de ventilaţie.d. coşurile de ventilaţie vor trebui să fie astfel amplasate şi suficient de înalte (minim 3 m) încât, ţinându-se seama de cantitatea de acetilena ce s-ar putea degaja, sa nu existe nici un pericol pentru obiectele invecinate;e. capacele căminelor, pe porţiunea de canal în care este posibila degajarea acetilenei în cantităţi periculoase, să fie astfel confectionate, încât să se excludă producerea scanteilor la ridicarea sau la aşezarea lor;f. accesul şi intervenţiile în canalizarea de ape acetilenice să fie admise numai în lipsa totală a acestor ape, după o aerisire temeinica şi numai pe baza unui instructaj special.  +  Capitolul 9 INSTALAŢII ŞI DOTĂRI PENTRU SEMNALIZAREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR9.1. INSTALAŢII DE SEMNALIZARE9.1.1. În cadrul unităţilor producătoare sau consumatoare de acetilena, se vor prevedea instalaţii pentru semnalizarea incendiilor.9.1.2. În funcţie de locul de amplasare şi de mediul respectiv, aceste instalaţii se realizează în construcţie antiex sau în execuţie normală (conform prevederilor de la cap. 8 art. 8.2.2.).9.1.3. Detectoarele automate se monteaza cat mai aproape de locurile în care se poate aştepta declanşarea unui incendiu. Avertizoarele manuale se vor amplasa în locuri vizibile, accesibile, la înălţimea de 1,3-1,5 m, de la nivelul circulabil.9.1.4. Reţelele instalaţiei de semnalizare se executa exclusiv cu conductori sau cabluri de cupru, bine protejati contra deteriorarilor mecanice. Nu se admite utilizarea conductorilor de tip INTEC sau tuburi de protecţie din PVC.9.1.5. Reţelele interioare ale instalaţiei de semnalizare a incendiilor se executa cu cabluri cu manta exterioară, cu întârziere la propagarea focului (tip F).9.2. SISTEME, INSTALAŢII, UTILAJE ŞI MIJLOACE DE PRIMA INTERVENŢIE9.2.1. Pentru prevenirea exploziilor, fabricile de acetilena se echipeaza cu rezervor de azot sub presiune, pentru inertizarea instalaţiilor.Pentru fabricile cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, prevederea de la acest capitol are caracter de recomandare.Capacitatea rezervorului de azot sub presiune trebuie să fie egala cu de cel puţin două ori volumul utilajelor în care se găseşte acetilena, socotit în Nmc/azot utilizabil. Gazometrul de acetilena nu intră în acest calcul.9.2.2. Fabricile de acetilena şi/sau în care se lucrează cu acetilena se doteaza cu mijloace de prima intervenţie, după cum urmează:a. pentru hala de fabricaţie, se prevăd stingatoare portative cu pulberi uscate (P6), cel puţin un stingator la 50 mp suprafaţa construită;b. pentru instalaţiile în aer liber, se prevăd stingatoare carosabile cu pulberi uscate (P 125), la 50 ml (de perimetru), cel puţin un stingator;c. pentru încăperile cu instalaţii electrice (posturi trafo, staţii de conexiuni, etc.), se prevede câte un stingator portativ cu dioxid de carbon, tip G 5 la 50 mp suprafaţa construită;d. pentru încăperile anexe (grupuri de deservire, ateliere, laboratoare etc.) se prevede, pentru 200 mp, câte un stingator portativ cu spuma chimica (C9) sau cu praf şi CO(2) (P6).9.2.3. Amplasarea mijloacelor de prima intervenţie la instalaţiile tehnologice se va face în locuri uşor accesibile personalului din locurile de muncă, ce va fi instruit pentru intervenţie.  +  Capitolul 10 10.1. MĂSURI ŞI ACŢIUNI PENTRU PREVENIREA EXPLOZIILOR BUTELIILOR DE ACETILENA10.1.1. Cauzele exploziilorExploziile buteliilor de acetilena sunt cauzate de dezintegrarea acetilenei, care se produce la creşterea puternica a temperaturii şi presiunii.Dezintegrarea acetilenei se poate produce prin:a. returul de flacara de la arzator;b. încălzire exterioară (obiecte arzatoare în apropierea buteliei, arzatoare de sudura şi debitare agatate de butelia de acetilena, s.a.);c. arderi de acetilena la supapa buteliei sau a supapei reductorului de presiune.10.1.2. Măsuri preventivea. Supapa reductorului de presiune se conecteaza cu atenţie, astfel încât să fie etansa la gaze;b. Se va lucra numai cu arzatoare perfecte. Un arzator care pocneste în mod repetat poate determina returul flacarii (se va repara arzatorul);c. Arzatorul şi portelectrodul (port - sarma) nu se agata de butelie; încălzirea locală a acetilenei determina dezintegrarea acetilenei;d. Butelia nu se amplaseaza în apropierea surselor de căldură (cuptoare, corpuri de încălzit, foc de forja, etc.).10.1.3. Caracteristicile descompunerii acetileneiDescompunerea acetilenei a început, dacă, după returul flacarii, temperatura din peretele buteliei creşte (începând cu capul buteliei) sau dacă gazul care iese din supapa deschisă a buteliei poarta funingine şi fum, sau dacă prezintă un miros anormal.Pentru butelii, care au fost incalzite din afară prin efectul nemijlocit al focului sau al caldurii radiante, exista, în orice situaţie, pericolul dezintegrarii acetilenei.10.1.4. Comportarea în caz de incendii ale buteliilor sau în cazul retururilor flacarilorSe vor lua imediat următoarele măsuri:10.1.4.1. Se închide supapa buteliei.10.1.4.2. Se desurubeaza armaturile conectate: după aceea supapa se deschide din nou. Dacă nu se produce o noua aprindere, nu iese funingine sau fum din ventil şi nu se constata un miros anormal, se poate lucra în continuare. Pereţii buteliei nu trebuie să se fi încălzit (control prin atingere repetată cu mana). Dacă se produce o noua aprindere sau se constata una din celelalte caracteristici, înseamnă ca se produce o dezintegrare a acetilenei.10.1.4.3. Dacă supapa buteliei nu poate fi închisă, atunci flacara se va stinge, numai dacă aceasta este posibila în cadrul primelor minute de la producerea ei. Pentru stingerea incendiilor de acetilena se vor utiliza numai stingatoare uscate şi uscatoare cu bioxid de carbon cu duza de gaze.10.1.4.4. Buteliile în care a început dezintegrarea acetilenei se vor raci în orice situaţie cu cantităţi mari de apa (furtun de apa) de la distanta mare şi din poziţie acoperită în mod continuu. Dacă mijloacele uzinale nu sunt suficiente în acest scop, se vor înştiinţa de îndată pompierii.10.1.4.5. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de câteva sute de metri.10.1.5. Măsuri suplimentare în încăperi10.1.5.1. Buteliile la care a început dezintegrarea acetilenei se vor evacua în camp liber, dacă incendiul a fost stins şi dacă peretele buteliei poate fi atins pe toate părţile cu mana neprotejata.10.1.5.2. Dacă evacuarea în camp liber nu este posibila şi dacă curge gaz nears în afară, atunci se vor îndepărta sursele de incendiu (lumina deschisă, foc, tutun aprins, etc.) şi se vor deschide uşile şi geamurile (pericolul unei explozii în încăpere).10.1.6. Tratarea buteliilor care au fost incalzite prin influente externeSe vor lua imediat următoarele măsuri:10.1.6.1. Se vor închide supapele de butelii deschise, se vor îndepărta buteliile din zona de influenţa termica. Dacă buteliile s-au încălzit în asemenea măsura prin influente externe, încât nu mai pot fi atinse cu mâini neprotejate, atunci nu vor mai fi transportate. Asemenea butelii se vor raci cu cantităţi mari de apa, din poziţii acoperite, în mod continuu. Dacă mijloacele uzinale nu sunt suficiente în acest scop, se vor înştiinţa deindata pompierii.10.1.6.2. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de câteva sute de metri.10.1.6.3. În mod identic se vor trata buteliile a căror temperatura nu scade, sau creşte după îndepărtarea din zona de radiaţie termica (controlul prin atingerea repetată cu mana).----