LEGE nr. 122 din 4 mai 2006privind azilul în România
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 428 din 18 mai 2006
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1Obiectul de reglementarePrezenta lege stabilește regimul juridic al străinilor care solicită o formă de protecție în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai unei forme de protecție în România, procedura de acordare, încetare și anulare a unei forme de protecție în România, precum și procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil. + Articolul 2Definirea termenilorÎn sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:a) forma de protecție - orice formă de protecție acordată de statul român, și anume: statutul de refugiat, protecția subsidiară, protecția temporară sau protecția umanitara temporară;b) solicitant sau solicitant de azil - cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține o formă de protecție în România, atât timp cat cererea sa nu a fost soluționată printr-o hotărâre irevocabilă;c) străin - cetățeanul străin sau apatridul;d) cerere pentru acordarea unei forme de protecție sau cerere de azil - solicitarea facuta de un cetățean străin sau de un apatrid în scopul obținerii protecției din partea statului român;e) țara de origine - țara al carei cetățean este, în cazul cetățeanului străin, sau, dacă acesta deține mai multe cetățenii, fiecare țara al carei cetățean este, iar în cazul apatrizilor, țara sau țările în care aceștia își au reședința obișnuită;f) procedura de azil - totalitatea actelor și formalităților îndeplinite, precum și a activităților desfășurate de autoritățile competente, în vederea recunoașterii statutului de refugiat sau, după caz, a acordării protecției subsidiare;g) statut de refugiat - forma de protecție recunoscută de statul român cetățeanului străin sau apatridului care îndeplinește condițiile prevăzute în Convenția privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumita în continuare Convenția de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991 pentru aderarea României la Convenția privind statutul refugiatilor, precum și la Protocolul privind statutul refugiatilor;h) protecție subsidiară - forma de protecție acordată de statul român cetățeanului străin sau apatridului pentru alte motive decât cele prevăzute în Convenția de la Geneva;i) protecție temporară - procedura cu caracter excepțional menita să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din tari terțe care nu se pot întoarce în țara de origine, protecție imediata și temporară unor astfel de persoane, în special dacă exista și riscul ca sistemul de azil sa nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcționarea sa eficienta, în interesul persoanelor în cauza și al altor persoane care au nevoie de protecție;j) membri de familie - în măsura în care, la data depunerii cererii de către solicitantul principal, familia exista în țara de origine, următorii membri de familie ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare:(i) soțul sau, după caz, sotia beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare;(îi) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare, aflați în întreținerea acestuia, cu condiția ca aceștia să fie necăsătoriți, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afară acesteia sau adoptati potrivit legislației naționale a tarii de origine;k) minor neînsoțit - minorul, cetățean străin sau apatrid, care a ajuns în România neînsoțit de părinți sau de un reprezentant legal ori care nu se afla în îngrijirea unei alte persoane, potrivit legii, precum și minorul care este lăsat neînsoțit după ce a intrat pe teritoriul României;l) persoane strămutate - cetățeni ai țărilor terțe sau apatrizi care au fost nevoiti să își părăsească țările ori regiunile de origine sau au fost evacuati, în special ca răspuns al apelului organizațiilor internaționale, și care nu se pot întoarce în condiții de siguranță datorită situației care persista în acea țara, care se pot încadra în domeniul de aplicare a art. 1 lit. A din Convenția de la Geneva sau a altor instrumente naționale ori internaționale pe care România este obligată să le respecte, prin care se acordă protecție internationala, în special:(i) persoane care au părăsit zone de conflict armat sau de violenta generalizata;(îi) persoane expuse riscurilor majore sau care au fost victime ale incalcarilor sistematice ori generalizate ale drepturilor lor;m) flux masiv - sosirea în Uniunea Europeană a unui număr mare de persoane strămutate care vin dintr-o țara sau dintr-o zona geografică specifică, indiferent dacă sosirea lor în Uniunea Europeană a fost spontana ori ajutata;n) zona de tranzit - suprafața situata la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată stationarii persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport și a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internaționale, prin zona de tranzit se înțelege suprafața situata între punctul de îmbarcare/ debarcare și locurile destinate efectuării controlului pentru trecerea frontierei;o) centru de cazare - orice spațiu folosit pentru cazarea colectivă a solicitanților de azil. + Articolul 3Oficiul Național pentru Refugiati(1) Autoritatea centrala responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul azilului, precum și de aplicarea dispozițiilor prezentei legi este Oficiul Național pentru Refugiati din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, care:a) are personalitate juridică și sediul în municipiul București;b) beneficiază de alocații bugetare din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, directorul sau având calitatea de ordonator de credite;c) poate utiliza, în condițiile legii, fonduri bănești sau bunuri materiale provenite din donații și sponsorizări ori obținute în baza unor acorduri interne sau internaționale;d) are în componenta structuri centrale și teritoriale;e) poate încheia acorduri cu instituții similare din străinătate, precum și cu organizații internaționale, în condițiile legii.(2) Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei legi se pot înființa, prin ordin al ministrului administrației și internelor, în subordinea Oficiului Național pentru Refugiati, centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil și a celor cărora le-a fost acordată o formă de protecție în România.(3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înființarea, funcționarea și întreținerea centrelor prevăzute la alin. (2) se suporta din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinație de la bugetul de stat.(4) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, este responsabil de contribuția voluntara a României la bugetul Inaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR).(5) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, poate propune preluarea de către România a unor refugiati aflați pe teritoriul altor state, care au fost recunoscuți potrivit Convenției de la Geneva. Numărul și condițiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane vor avea aceleași drepturi și obligații în România ca și refugiatii recunoscuți de statul român. + Capitolul II Principii și garanții procedurale + Articolul 4Accesul la procedura de azilAutoritățile competente asigura accesul la procedura de azil oricărui cetățean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontiera, din momentul manifestării de voința, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte ca acesta solicita protecția statului român, cu excepția situațiilor prevăzute expres de prezenta lege. + Articolul 5NediscriminareaDispozițiile prezentei legi se aplică fără discriminare, indiferent de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV sau apartenența la o categorie defavorizată, de situația materială, de statutul la naștere ori de statutul dobândit sau de orice alta distincție. + Articolul 6Nereturnarea(1) Împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forțată de la frontiera ori de pe teritoriul României, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.(2) Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară este protejata împotriva expulzării, extrădării ori returnarii în țara de origine sau în orice stat în care viața ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.(3) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) și fără a afecta, în mod automat, forma de protecție de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă:a) exista motive temeinice ca persoana în cauza să fie considerată un pericol la adresa securității statului român; saub) persoana în cauza, fiind condamnata pentru o infracțiune grava printr-o hotărâre definitivă, constituie un pericol la adresa ordinii publice din România.(4) În sensul prezentei legi, prin infracțiune grava se înțelege orice infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al carei maxim special este de peste 5 ani. + Articolul 7Unitatea familieiAutoritățile române asigura respectarea principiului unității familiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi. + Articolul 8Interesul superior al copiluluiÎn aplicarea prevederilor prezentei legi, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului superior al copilului. + Articolul 9Perioada acordării unei forme de protecțieStatutul de refugiat și protecția subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată. Protecția umanitara temporară se acordă pe o perioadă determinata, care nu poate depăși 2 ani. + Articolul 10ConfidențialitateaToate datele și informațiile referitoare la cererea de azil sunt confidențiale. Obligația privind respectarea confidențialității revine tuturor autorităților, organizațiilor care desfășoară activități în domeniul azilului sau unor terțe persoane implicate în procedura de azil ori care, accidental, intră în posesia unor astfel de date. + Articolul 11Cauze care inlatura caracterul penal al fapteiAutoritățile române nu vor aplica sancțiuni penale pentru motivul intrării sau șederii lor ilegale solicitanților de azil care intra ori se afla fără autorizație pe teritoriul României. + Articolul 12Rolul activAutoritățile competente cu soluționarea cererilor de azil pot investiga, din oficiu, orice împrejurări de fapt și de drept care ar putea conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menționate în cererea de azil sau în plângere. + Articolul 13Examinarea cererii de azil(1) Hotărârea privind soluționarea cererii de azil este luată după o examinare corespunzătoare a situației solicitantului de către funcționarii anume desemnați, calificați în problematica azilului. Aceasta presupune:a) examinarea individuală a fiecărei cereri de azil și luarea unei hotărâri în mod obiectiv și impartial; șib) consultarea informațiilor din țara de origine, obținute din surse diferite, necesare pentru evaluarea situației personale a solicitantului de azil.(2) Orice cerere de azil este analizata individual și succesiv din perspectiva statutului de refugiat și a protecției subsidiare, în condițiile prevăzute de prezenta lege, cu excepția situației de declansare a procedurii de acordare a protecției umanitare temporare. + Articolul 14Hotărârea luată cu privire la cererile de azil(1) Hotărârea prin care se soluționează cererea de azil se redactează și va cuprinde, în mod obligatoriu, situația în fapt și în drept, precum și informații privind calea de atac de care beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum și organul la care se depune plângerea împotriva unei hotărâri de respingere.(2) În cazul cererilor de azil depuse de un reprezentant legal în numele mai multor persoane și care au la baza aceleași motive invocate pentru acordarea unei forme de protecție, cererile se vor conexă, urmând a se pronunța o singura hotărâre în cauza. + Articolul 15Prezumția de buna-credințaAtunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecție, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă prezumția de buna-credința, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-și susține cererea de azil;b) toate elementele relevante aflate la dispoziția solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil;c) declarațiile solicitantului sunt considerate coerente și plauzibile și nu sunt contrazise de informațiile din țara de origine, relevante pentru cazul acestuia;d) solicitantul a depus cererea de azil cat mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate;e) credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită. + Articolul 16Garanții privind minorii neinsotiti solicitanți de azil(1) Cererea de azil a unui minor neînsoțit se analizează cu prioritate.(2) Oficiul Național pentru Refugiati ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoțit pe parcursul procedurii de azil.(3) Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoțit în situația în care acesta urmează sa implineasca vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.(4) Oficiul Național pentru Refugiati informează reprezentantul legal și solicitantul de azil minor neînsoțit, într-o limbă pe care acesta din urma o cunoaște, cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize medicale pentru determinarea vârstei. Aceasta informare trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecințe ale rezultatului acestei examinari și efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medicale. + Capitolul III Drepturi și obligații + Secţiunea 1 Drepturile și obligațiile solicitanților de azil + Articolul 17Drepturi(1) Pe durata procedurii de azil strainul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele drepturi:a) dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluționării acesteia în procedura accelerata sau în procedura la frontiera, caz în care strainul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează de la data la care a fost comunicată hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil, emisă de Oficiul Național pentru Refugiati;b) dreptul de a fi asistat de un avocat în orice faza a procedurii de azil;c) dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice faza a procedurii de azil;d) dreptul de a contacta și a fi asistat de un funcționar al Inaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) în orice faza a procedurii de azil;e) dreptul de a fi consiliat și asistat de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice faza a procedurii de azil;f) dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaște sau pe care se presupune în mod rezonabil ca o cunoaște, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil;g) dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;h) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Național pentru Refugiati. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menționată identitatea declarata. Un astfel de document nu se va elibera:(i) străinilor care au solicitat azil într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cat nu li s-a acordat accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Național pentru Refugiati;(îi) străinilor aflați în custodie publică pentru motive de securitate naționala și ordine publică, care solicită azil, atât timp cat această măsură este menținută;i) dreptul de a participa la activități de adaptare culturală;j) dreptul de a beneficia, la cerere, de asistența necesară pentru întreținere, în situația în care nu dispune de mijloacele materiale necesare, sumele acordate pentru hrana, cazare și alte cheltuieli fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului și asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor;k) dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare, aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiati, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreținere;l) dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condițiilor de cazare și asistența în centrele de cazare;m) dreptul de a primi gratuit asistența medicală primara și spitaliceasca de urgenta, precum și asistența medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent;n) dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a primi asistența medicală adecvată;o) dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai afla în procedura de determinare a unei forme de protecție;p) dreptul solicitanților de azil minori de a avea acces la învățământul școlar obligatoriu în aceleași condiții ca și minorii cetățeni români.(2) Dacă solicitantul de azil este cazat în centrele de primire și cazare ale Ministerului Administrației și Internelor, suma prevăzută la alin. (1) lit. j) referitoare la cazare nu se acordă.(3) Fondurile bănești necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), f), g), h), i), k), l), m) și n) se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.(4) Minorii neinsotiti beneficiază de aceeași protecție oferită, în condițiile legii, minorilor români aflați în dificultate.(5) Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Național pentru Refugiati îi poate stabili un loc de reședința și îi asigura asistența materială necesară pentru întreținere, pe întreaga durata a procedurii de azil.(6) Pentru motive justificate de interesul public, securitatea naționala, ordinea, sănătatea și morala publică, protecția drepturilor și libertăților altor persoane - chiar dacă strainul are mijloace materiale necesare pentru întreținere - Oficiul Național pentru Refugiati, pe toată durata procedurii de azil, îi poate stabili un loc de reședința și poate dispune transportarea lui cu însoțitor în acel loc, la solicitarea autorităților competente.(7) Procedura de azil prevăzută la alin. (1) se finalizează, cu excepția cererilor soluționate în procedura accelerata sau în procedura la frontiera când procedura de azil se finalizează de îndată, în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data comunicării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati prin care s-a acordat statut de refugiat, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunțării hotărârii instanței de recurs. + Articolul 18Accesul la educație al solicitanților de azil minori(1) În vederea facilitării accesului la sistemul de învățământ românesc, solicitanții de azil minori beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an școlar, de un curs pregatitor în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ.(2) Cursul pregatitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Oficiul Național pentru Refugiati.(3) Solicitantul de azil minor este înscris în cursul pregatitor în termen de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.(4) La finalul cursului de inițiere în limba română, o comisie de evaluare, ale carei componenta și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării, apreciază nivelul de cunoaștere a limbii române și stabilește înscrierea minorilor care au dobândit o formă de protecție în România în anul de studiu corespunzător. + Articolul 19ObligațiiPe durata procedurii de azil strainul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele obligații:a) obligația de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum și de a se supune fotografierii și amprentarii. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;b) obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;c) obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanta cu privire la situația sa personală;d) obligația de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând sa primească documentul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. h);e) obligația de a urmări stadiul procedurii și de a informa autoritățile competente cu privire la orice schimbare de reședința;f) obligația de a răspunde la solicitarile organelor cu atribuții în domeniul azilului;g) obligația de a nu părăsi localitatea de reședința fără autorizarea Oficiului Național pentru Refugiati. Autorizația va fi emisă de Oficiul Național pentru Refugiati în urma unei analize individuale, obiective și impartiale, iar în cazul neautorizarii, aceasta va fi motivată;h) obligația de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite;i) obligația de a respecta legile statului român, precum și măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil;j) obligația de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în care solicitantul nu a obținut forma de protecție solicitată, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondata în urma soluționării acesteia în procedura accelerata, caz în care strainul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. + Secţiunea a 2-a Drepturile și obligațiile beneficiarilor unei forme de protecție + Articolul 20Drepturile beneficiarilor unei forme de protecție(1) Recunoașterea statutului de refugiat sau acordarea protecției subsidiare conferă beneficiarului următoarele drepturi:a) sa rămână pe teritoriul României și să obțină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identității și pentru trecerea frontierei de stat;b) să își aleagă locul de reședința și sa circule liber, în condițiile stabilite de lege pentru străini;c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, sa exercite activități nesalarizate, sa exercite profesiuni libere și să efectueze acte juridice, să efectueze acte și fapte de comerț, inclusiv activități economice în mod independent, în aceleași condiții ca și cetățenii români;d) să își transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte tari, în vederea reinstalarii;e) sa beneficieze de tratamentul cel mai favorabil prevăzut de lege pentru cetățenii străini în ceea ce privește dobândirea proprietăților mobiliare și imobiliare;f) sa beneficieze de protecția proprietății intelectuale, în condițiile stabilite de lege;g) sa beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistența socială și asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;h) să aibă acces la toate formele de învățământ, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;i) sa beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasă a copiilor săi;j) sa beneficieze de dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul sau;k) sa beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce privește asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;l) să aibă acces liber la instanțele de judecată și la asistența administrativă;m) sa primească, la cerere, în limitele disponibilităților financiare ale statului, un ajutor rambursabil, stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe țara, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni;n) sa participe, la cerere, la programele de integrare și să fie cazat în centrele Oficiului Național pentru Refugiati, în condițiile stabilite de lege;o) să își stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor;p) să poată beneficia, la cerere, de asistența în vederea repatrierii voluntare.(2) Minorii neinsotiti beneficiază de aceeași protecție oferită, în condițiile legii, minorilor români aflați în dificultate.(3) Persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecția subsidiară devine beneficiar al formei de protecție de la data emiterii sau, după caz, a pronunțării hotărârii prin care s-a finalizat procedura de azil.(4) Persoana căreia i s-a acordat o formă de protecție va beneficia de drepturile prevăzute la alin. (1) în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati prin care s-a acordat statutul de refugiat, a expirării termenului de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati prin care s-a acordat protecție subsidiară sau, după caz, a pronunțării hotărârii instanței prin care s-a finalizat procedura de azil.(5) Fondurile bănești necesare în vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (1) lit. m) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.(6) Documentele de identitate prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii pentru persoanele cărora li s-a acordat protecție subsidiară. Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii. În cazul beneficiarilor unei forme de protecție cărora li se aplică prevederile art. 6 alin. (3), legitimatia de ședere temporară nu va fi eliberata sau valabilitatea acesteia va inceta ori, după caz, nu va fi prelungită. + Articolul 21Obligațiile beneficiarilor unei forme de protecție(1) Beneficiarul unei forme de protecție are următoarele obligații:a) să respecte Constituția României, legile și celelalte acte normative emise de autoritățile române;b) să aibă o conduita corecta și civilizata, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiati și sa răspundă la solicitarile acestora;c) să respecte regulamentele de ordine interioară din centrele Oficiului Național pentru Refugiati, dacă este cazat într-un asemenea centru;d) sa evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populația ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidența legii penale;e) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.(2) Persoana care a dobândit o formă de protecție are obligația sa ramburseze ajutorul primit potrivit art. 20 alin. (1) lit. m), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreținerea sa și a familiei sale. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat. + Capitolul IV Forme de protecție + Articolul 22Forme de protecțieÎn condițiile prezentei legi, străinilor:a) li se recunoaște statutul de refugiat; saub) li se acordă protecție subsidiară; sauc) li se acordă protecție temporară, respectiv protecție umanitara temporară. + Articolul 23Statutul de refugiat(1) Statutul de refugiat se recunoaște, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasa, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenența la un anumit grup social, se afla în afară tarii de origine și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește protecția acestei tari, precum și persoanei fără cetățenie care, fiind în afară tarii în care își avea reședința obișnuită datorită acelorași motive menționate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reintoarca.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul străinilor care beneficiază de protecție sau de asistența din partea unui organism ori a unei instituții a Națiunilor Unite, alta decât Inaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR). Atunci când aceasta protecție sau asistența a încetat pentru un motiv oarecare, fără ca situația acestor persoane sa fi fost reglementată în mod definitiv, în conformitate cu rezoluțiile relevante adoptate de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, aceste persoane vor beneficia de prevederile prezentei legi. + Articolul 24Recunoașterea statutului de refugiat membrilor de familie(1) Statutul de refugiat se acordă, la cerere, și membrilor de familie prevăzuți la art. 2 lit. j), care se afla pe teritoriul României, cu excepția cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situațiile enumerate la art. 25.(2) În cazul soțului sau, respectiv, al sotiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 23 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.(3) În situația în care membrul de familie nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizata din perspectiva prevederilor art. 23 și 26. + Articolul 25Cauzele de excludere de la recunoașterea statutului de refugiat(1) Statutul de refugiat nu se recunoaște cetățenilor străini și apatrizilor cu privire la care exista motive serioase să se creadă ca:a) au comis o infracțiune contra păcii și omenirii, o crima de război ori o alta infracțiune definită conform tratatelor internaționale relevante la care România este parte sau altui document internațional pe care România este obligată sa îl respecte;b) au comis o infracțiune grava de drept comun în afară României, înainte de a fi admiși pe teritoriul statului român;c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor și principiilor asa cum sunt ele enunțate în preambulul și în art. 1 și 2 din Carta Organizației Națiunilor Unite;d) au instigat sau au fost complici la săvârșirea faptelor prevăzute la lit. a)-c).(2) De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaște cetățenilor străini și apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârșirea de acte de terorism, asa cum sunt acestea definite în instrumentele internaționale la care România este parte. + Articolul 26Protecția subsidiară(1) Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care exista motive temeinice să se creadă ca, în cazul returnarii în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei tari.(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înțelege:1. condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; sau2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau3. o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern ori internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă. + Articolul 27Acordarea protecției subsidiare membrilor de familie(1) Protecția subsidiară se acordă, la cerere, și membrilor de familie prevăzuți la art. 2 lit. j), care se afla pe teritoriul României, cu excepția cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situațiile enumerate la art. 28.(2) În cazul soțului sau, respectiv, al sotiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a acordat protecție subsidiară în temeiul art. 26 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.(3) În situația în care membrul de familie nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizata din perspectiva prevederilor art. 23 și 26. + Articolul 28Cauzele de excludere de la acordarea protecției subsidiare(1) Protecția subsidiară nu se acordă cetățenilor străini și apatrizilor atunci când exista motive serioase să se creadă ca aceștia:a) au comis o infracțiune contra păcii și omenirii, o crima de război ori o alta infracțiune definită conform tratatelor internaționale relevante la care România este parte sau altor documente internaționale pe care România este obligată să le respecte;b) au comis o infracțiune grava de drept comun înainte de intrarea pe teritoriul României;c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor și principiilor asa cum sunt ele enunțate în preambulul și în art. 1 și 2 din Carta Organizației Națiunilor Unite;d) constituie un pericol la adresa ordinii publice și siguranței naționale ale României;e) au instigat sau au fost complici la săvârșirea faptelor prevăzute la lit. a)-d).(2) De asemenea, protecția subsidiară nu se acordă cetățenilor străini și apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârșirea de acte de terorism, asa cum sunt acestea definite în instrumentele internaționale la care România este parte. + Articolul 29Protecția umanitara temporarăÎn perioade de conflicte armate în care România nu este angajata, se poate acorda protecție umanitara temporară persoanelor care provin din zonele de conflict. + Articolul 30Procedura de acordare a protecției umanitare temporare(1) În situațiile prevăzute la art. 29, până la stabilirea măsurilor și perioadei pentru care se acordă protecție, Oficiul Național pentru Refugiati poate decide suspendarea procedurii de azil pentru persoanele care provin din zona de conflict și urmează sa beneficieze de protecție umanitara temporară.(2) Până la stabilirea măsurilor și perioadei pentru care se acordă protecție umanitara temporară, persoana care provine din zona de conflict are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19.(3) Protecția umanitara temporară se acordă prin hotărâre a Guvernului, elaborata de Ministerul Administrației și Internelor, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, în situația în care se constata sau exista informații ca din zona de conflict urmează să fie înregistrat un aflux masiv și spontan de persoane care au nevoie de protecție.(4) Prin persoana care are nevoie de protecție se înțelege orice persoană care face parte din populația civilă și care și-a părăsit țara de origine ca urmare a unui conflict armat și nu se poate întoarce în condiții de siguranță și demnitate în țara de origine.(5) Prin aflux masiv și spontan de persoane care au nevoie de protecție se înțelege deplasarea către teritoriul României a unui număr semnificativ de persoane care depășește capacitatea Oficiului Național pentru Refugiati de soluționare a cererilor individuale, în condițiile și în termenele prevăzute de prezenta lege.(6) Protecția umanitara temporară se acordă pe o perioadă determinata, care nu poate depăși 2 ani.(7) Persoanele care beneficiază de protecție umanitara temporară pot depune, în mod individual, o cerere de azil numai după încetarea acestei forme de protecție. + Articolul 31Drepturile beneficiarilor protecției umanitare temporare(1) Prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 30 alin. (3) se stabilesc măsurile și perioada pentru care se acordă protecția umanitara temporară, precum și sursa de finanțare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecției temporare.(2) Tratamentul acordat, prin hotărâre a Guvernului, persoanelor care se bucura de protecție umanitara temporară nu poate fi mai puțin favorabil decât cel asigurat pentru recunoașterea următoarelor drepturi:a) de a fi informate, într-o limbă pe care se presupune ca o înțeleg, cu privire la drepturile pe care le au pe perioada în care beneficiază de protecție umanitara temporară;b) de a fi angajate de persoane fizice sau juridice, de a exercita activități nesalarizate, profesiuni liberale și de a efectua activități economice în mod independent, în condițiile reglementărilor legale privind regimul juridic al străinilor în România;c) de a avea acces la cazare corespunzătoare sau, dacă este necesar, de a primi mijloace materiale pentru obținerea acesteia;d) dreptul la asistența necesară pentru întreținere, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;e) de a primi gratuit asistența medicală primara și spitaliceasca de urgenta, precum și asistența medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent;f) dreptul persoanelor cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condițiilor de cazare și asistența în spațiile de cazare stabilite prin hotărâre a Guvernului;g) dreptul minorilor care se bucura de protecție temporară de a avea acces la învățământul școlar obligatoriu, în aceleași condiții ca și minorii cetățeni români. + Articolul 32Menținerea unității familiei în cazul beneficiarilor protecției umanitare temporare(1) Protecția umanitara temporară se acordă, la cerere, și membrilor de familie ai beneficiarilor acestei forme de protecție, prevăzuți la art. 2 lit. j), în cazul în care aceștia se afla pe teritoriul României.(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care membrii de familie se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 33. + Articolul 33Cauze de excludere de la acordarea protecției umanitare temporareCetățenii străini și apatrizii care se afla în situațiile prevăzute la art. 28 vor fi excluși de la acordarea protecției umanitare temporare. + Capitolul V Procedura de azil + Secţiunea 1 Procedura ordinară + Articolul 34Declanșarea procedurii de azil(1) O persoana este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voința, exprimată, în scris sau oral, în fața autorităților competente, din care să rezulte ca aceasta solicita protecția statului român.(2) Din momentul manifestării de voința, exprimată în condițiile prevăzute la alin. (1), solicitantul de azil beneficiază de drepturile și are obligațiile prevăzute la art. 17-19. + Articolul 35Competența primirii cererilor de azilAutoritățile competente sa primească o cerere de azil sunt următoarele:a) Oficiul Național pentru Refugiati și formațiunile sale teritoriale;b) structurile Poliției de Frontiera Române;c) structurile Autorității pentru Străini;d) structurile Poliției Române;e) structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției. + Articolul 36Momentul depunerii cererii de azil(1) Cererea de azil se depune de îndată ce:a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;b) solicitantul a intrat pe teritoriul României;c) au survenit evenimente în țara de origine a solicitantului, care îl determina sa ceara protecție pentru strainul cu drept de ședere în România.(2) Cererile de azil depuse în afară teritoriului României nu sunt admise.(3) Autoritățile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv ca a fost depusa tardiv. + Articolul 37Cererea de azil(1) Cererea de azil este individuală și se înaintează personal de către solicitant sau, după caz, de curator ori de reprezentantul legal.(2) Cererea de azil se completează în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o cunoaște.(3) Cererile de azil colective nu sunt acceptate. + Articolul 38Cererea de azil înaintată la structurile teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor(1) În cazul în care cererea de azil este depusa la organele teritoriale ale structurilor Ministerului Administrației și Internelor, prevăzute la art. 35, solicitantul este informat cu privire la faptul ca trebuie să se prezinte la Oficiul Național pentru Refugiati sau, după caz, la o structura teritorială a acestuia.(2) Dacă cererea de azil a fost depusa la un organ teritorial al Poliției de Frontiera Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul care a primit accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Național pentru Refugiati este informat cu privire la faptul ca trebuie să se prezinte la Oficiul Național pentru Refugiati sau, după caz, la o structura teritorială a acestuia.(3) Solicitantul de azil suporta cheltuielile ocazionate de transportul la Oficiul Național pentru Refugiati sau, după caz, la o structura teritorială a acestuia. În măsura în care solicitantul nu dispune de suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor de transport, această sumă va fi suportată de Oficiul Național pentru Refugiati.(4) În situația prevăzută la alin. (1) și (2), pentru motive justificate de interesul public, siguranța naționala, ordinea publică, protecția sănătății și moralității publice, protecția drepturilor și libertăților altor persoane, Oficiul Național pentru Refugiati asigura transportarea solicitantului de azil la una dintre formațiunile sale teritoriale.(5) Cererile de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, la Autoritatea pentru Străini și cele depuse la organele Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției sunt înregistrate în registre speciale. + Articolul 39Înaintarea cererii de azil de către un minor(1) În cazul strainului minor, interesele acestuia sunt aparate de către reprezentantul sau legal.(2) Strainul minor depune cererea de azil prin reprezentantul legal, iar în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, cererea de azil poate fi depusa personal.(3) În cazul strainului minor neînsoțit care și-a manifestat voința de a obține azil, în scris sau oral, în fața autorităților competente, acesta va fi înregistrat ca solicitant de azil, urmând ca cererea de azil să fie depusa la momentul numirii reprezentantului legal.(4) În cazul în care strainul minor neînsoțit și-a manifestat voința de a obține azil, în scris sau oral, în fața autorităților competente, altele decât Oficiul Național pentru Refugiati, organul teritorial al structurii specializate a Ministerului Administrației și Internelor sau Ministerului Justiției, care a fost sesizat, va informa de îndată Oficiul Național pentru Refugiati, care asigura transportul solicitantului la structura competența sa analizeze cererea de azil. + Articolul 40Numirea reprezentantului legal(1) După înregistrarea strainului minor neînsoțit ca solicitant de azil, Oficiul Național pentru Refugiati va sesiza de îndată autoritatea competentă pentru protecția copilului în a carei raza teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusa cererea de azil, în scopul declanșării procedurii de numire a unui reprezentant legal.(2) În cazul solicitantului de azil minor neînsoțit, procedura de azil este suspendată până la numirea unui reprezentant legal. Pe perioada suspendării procedurii de azil minorul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 și 18. + Articolul 41Stabilirea vârstei solicitantului de azil minor(1) În situația în care solicitantul de azil declara ca este minor și nu exista dubii serioase cu privire la minoritatea sa, acesta va fi considerat minor.(2) În situația în care minorul neînsoțit nu poate să își probeze vârsta și exista dubii serioase cu privire la minoritatea sa, Oficiul Național pentru Refugiati solicita efectuarea unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului, cu consimțământul prealabil, în scris, al minorului și al reprezentantului sau legal.(3) În cazul în care solicitantul de azil și/sau reprezentantul legal refuza efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei și nu sunt aduse dovezi concludente cu privire la vârsta sa, acesta va fi considerat major.(4) În situația prevăzută la alin. (3) se va considera ca persoana în cauza a împlinit vârsta de 18 ani la data depunerii cererii de azil.(5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care la baza refuzului efectuării expertizei medico-legale de stabilire a vârstei stau motive întemeiate, constatate în urma evaluării de către un psiholog din cadrul Oficiului Național pentru Refugiati. + Articolul 42Numirea curatorului(1) În situația în care exista dubii serioase cu privire la discernamantul solicitantului de azil major, personalul specializat din cadrul Oficiului Național pentru Refugiati solicita efectuarea unei expertize medico-legale în acest sens.(2) În cazul în care prin expertiza medico-legală se constata lipsa de discernământ a solicitantului de azil, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicita numirea unui curator, în aceleași condiții prevăzute de lege pentru cetățenii români.(3) Procedura de soluționare a cererii de azil este suspendată până la numirea unui curator. Pe perioada suspendării procedurii de acordare a unei forme de protecție, solicitantul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 și 18.(4) Cererea solicitantului de azil lipsit de discernământ este depusa de curator, după numirea acestuia.(5) Atunci când efectuarea interviului pentru determinarea statutului de refugiat este posibila, curatorul îl va informa pe solicitantul de azil cu privire la scopul și posibilele consecințe ale interviului personal și va întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea solicitantului în vederea sustinerii interviului. + Articolul 43ChestionarDupă înregistrarea cererii de azil la Oficiul Național pentru Refugiati sau la formațiunile sale teritoriale, solicitantul va completa un chestionar în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia și ale membrilor săi de familie, a rutei parcurse din țara de origine până în România, a datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terțe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum și a documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa. + Articolul 44Amprentarea solicitanților de azil(1) Odată cu depunerea cererii de azil Oficiul Național pentru Refugiati sau celelalte autorități competente prevăzute la art. 35 vor preleva amprentele tuturor solicitanților de azil care, potrivit declarațiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani, urmând ca aceste date să fie transmise și stocate pe suport hârtie în cartoteca Oficiului Național pentru Refugiati și în format electronic în baza de date naționala AFIS (Sistemul automatizat de comparare a amprentelor).(2) Transmiterea și prelevarea amprentelor solicitanților de azil se fac cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidențialității și protecției datelor cu caracter personal, urmând ca persoana în cauza să fie informată în scris referitor la acest fapt.(3) Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, amprentele prelevate în condițiile prevăzute la alin. (1) sunt transmise și stocate și în baza de date europeană EURODAC (Sistemul european de identificare automată a amprentelor). + Articolul 45Interviul pentru determinarea unei forme de protecție(1) Interviul pentru determinarea unei forme de protecție consta într-o audiere a solicitantului de azil de către un funcționar al Oficiului Național pentru Refugiati, anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2).(2) Intervievarea solicitanților de azil nu este obligatorie în următoarele situații:a) Oficiul Național pentru Refugiati poate lua o hotărâre favorabilă în baza probelor existente la dosar;b) atunci când se constată că solicitantul de azil se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 42. În aceasta situație se vor întreprinde eforturi suplimentare pentru a se obține cat mai multe date necesare soluționării cauzei.(3) Interviul este consemnat în scris și urmează sa clarifice aspectele necesare pentru analizarea cererii de azil, după cum urmează: datele de identificare a solicitantului, numele funcționarului anume desemnat care efectuează interviul, numele interpretului și, după caz, al reprezentantului legal, al curatorului și/sau al avocatului care îl asista pe solicitant, limba în care se desfășoară interviul, motivele de azil, declarația solicitantului din care să reiasă ca toate datele și informațiile prezentate la interviu sunt reale.(4) Acolo unde se presupune în mod rezonabil ca solicitantul de azil cunoaște o alta limba în care este capabil sa comunice, interviul se va putea desfășura în limba respectiva.(5) Solicitantul de azil nu poate refuza efectuarea interviului pentru absenta avocatului. Reprogramarea interviului ca urmare a absentei avocatului este posibila o singură dată și numai dacă exista motive întemeiate care să justifice aceasta absenta.(6) Dacă solicitantul refuza să semneze nota de interviu, motivele refuzului sau vor fi, de asemenea, consemnate.(7) Refuzul solicitantului de a semna nota de interviu nu împiedica Oficiul Național pentru Refugiati sa ia o hotărâre cu privire la cererea de azil.(8) Acolo unde este necesar, funcționarul Oficiului Național pentru Refugiati care se ocupa de caz poate efectua un nou interviu.(9) În cazul în care solicitantul nu se prezintă la data fixată pentru susținerea interviului, fără a prezenta, până la această dată, motive întemeiate pentru absenta sa, funcționarul Oficiului Național pentru Refugiati responsabil de caz întocmește un proces-verbal de constatare.(10) Copia notei de interviu este pusă la dispoziție solicitantului odată cu comunicarea hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati de respingere a cererii de azil. + Articolul 46Intervievarea solicitanților de azil cu nevoi specialeIntervievarea solicitanților de azil cu nevoi speciale se efectuează de funcționarii Oficiului Național pentru Refugiati specializați în acest sens, care vor tine cont de situația specială a acestor persoane. + Articolul 47Intervievarea solicitanților de azil minori(1) Intervievarea solicitanților de azil minori se efectuează în prezenta reprezentanților legali ai acestora.(2) Reprezentantul legal îl informează pe solicitantul de azil minor cu privire la scopul și posibilele consecințe ale interviului personal și întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea minorului în vederea sustinerii interviului.(3) Intervievarea solicitanților de azil minori și a solicitanților de azil minori neinsotiti se efectuează în toate cazurile în care acest lucru este posibil, în funcție de dezvoltarea psihică a acestora.(4) În efectuarea interviului cu solicitantul de azil minor se tine seama de gradul sau de dezvoltare intelectuală și de maturitatea sa. + Articolul 48Competența soluționării cererilor de azil(1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate și decizia asupra cererilor de azil sunt de competența Oficiului Național pentru Refugiati.(2) Aceste activități sunt realizate de funcționarii Oficiului Național pentru Refugiati anume desemnați.(3) Numirea funcționarilor se face prin dispoziție a directorului Oficiului Național pentru Refugiati. + Articolul 49Colectarea informațiilor relevante pentru soluționarea cererii de azil(1) În procesul decizional, funcționarii prevăzuți la art. 48 alin. (2) au dreptul să solicite expertize și sa consulte experți.(2) Oficiul Național pentru Refugiati poate solicita oricăror instituții publice, agenții sau organizații care funcționează pe teritoriul României orice documente necesare pentru analizarea situației solicitantului și soluționarea cererii de azil a acestuia, cu respectarea confidențialității în condițiile stabilite la art. 10. În aceste cazuri nu este necesar acordul solicitantului.(3) Ministerul Afacerilor Externe furnizează periodic materiale de sinteza referitoare la situația din țările de origine ale solicitanților de azil, precum și raspunsuri la solicitarile punctuale ale Oficiului Național pentru Refugiati, necesare în vederea soluționării cererilor de azil.(4) Oficiul Național pentru Refugiati consulta Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii țărilor sigure de origine și țărilor terțe sigure. + Articolul 50Soluționarea cererii de azil(1) Cererea de azil este soluționată pe baza documentelor existente la dosarul solicitantului și a motivelor invocate de solicitant, care sunt analizate în raport cu situația concretă din țara de origine și cu credibilitatea solicitantului.(2) În soluționarea cererilor de azil ale solicitanților de azil minori se tine seama și de gradul lor de dezvoltare intelectuală, precum și de maturitatea acestora.(3) În soluționarea cererilor de azil ale solicitanților de azil majori lipsiți de discernământ, declarațiile acestora sunt apreciate cu luarea în considerare a gradului în care le este afectat discernamantul.(4) În cazurile prevăzute la art. 45 alin. (2) și (9), cererea de azil este soluționată pe baza elementelor existente la dosar. + Articolul 51Renunțarea la cererea de azil în etapa administrativă(1) În situația în care solicitantul de azil renunța în mod expres la cererea sa în etapa administrativă, acesta este informat cu privire la consecințele actului de renunțare.(2) În situația menționată la alin. (1), funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o decizie de închidere a dosarului.(3) Decizia de închidere a dosarului se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati sau prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(4) Decizia de închidere a dosarului prevăzută la alin. (2) nu este supusă căilor de atac.(5) Solicitantul are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19 până la expirarea termenului de 7 zile de la data comunicării deciziei de închidere a dosarului.(6) În cazul în care solicitantul renunța la cererea de azil în etapa administrativă, acesta are obligația de a părăsi teritoriul României la expirarea perioadei de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil.(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul în care solicitantul are un drept de ședere reglementat potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor. + Articolul 52Termenul de soluționare a cererii de azil(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) efectuează interviul, analizează motivele invocate de solicitant și se pronunța asupra cererii de azil a solicitantului în termen de 30 de zile de la preluarea cazului.(2) Dacă soluționarea cererii de azil necesita o documentare suplimentară, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungește cu cel mult 30 de zile.(3) Termenul prevăzut la alin. (1) se suspenda pe perioada procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil sau, după caz, pe perioada procedurii tarii terțe sigure.(4) În cazul solicitanților de azil minori neinsotiti, termenul prevăzut la alin. (1) se suspenda până la numirea reprezentantului legal. + Articolul 53Hotărârea de soluționare a cererii de azil(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o hotărâre prin care:a) recunoaște statutul de refugiat; saub) acorda protecția subsidiară; sauc) respinge cererea de azil.(2) Hotărârea de acordare a protecției subsidiare cuprinde și motivele neacordarii statutului de refugiat.(3) Hotărârea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare forma de protecție prevăzută la art. 23 și 24, art. 26 sau 27, precum și mențiunea cu privire la obligația de a părăsi teritoriul României. Strainul are obligația de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la momentul finalizarii procedurii de azil, cu excepția cazului în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondata în urma soluționării acesteia în cadrul procedurilor accelerate, caz în care strainul este obligat sa părăsească teritoriul statului român de îndată ce s-a finalizat procedura de azil. + Articolul 54Comunicarea hotărârii de soluționare a cererii de azil(1) Admiterea sau respingerea cererii de azil se face prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati sau prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(2) În situația în care solicitantul a fost evacuat dintr-un centru de cazare aflat în subordinea Oficiului Național pentru Refugiati și nu a comunicat noua reședința, hotărârea se considera a fi comunicată de la data la care se constata, printr-un proces-verbal întocmit de funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), ca strainul nu se mai afla la ultima reședința declarata.(3) Motivele de acordare a unei forme de protecție nu se comunică. + Articolul 55Termenul de depunere a plângerii(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. b) și c) se poate face plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai afla la ultima reședința declarata.(2) În cazul în care plângerea a fost depusa în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării plângerii. + Articolul 56Depunerea plângerii(1) Plângerea motivată se depune numai la Oficiul Național pentru Refugiati sau, după caz, la structura teritorială a acestuia care a emis hotărârea de respingere a cererii de azil și va fi însoțită de copia de pe hotărârea de respingere a cererii de azil, motivele plângerii și înscrisurile sau orice alte elemente pe care își sprijină plângerea. Plângerea se înaintează de îndată instanței competente.(2) În cazul minorului, plângerea se depune de către reprezentantul sau legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate depune plângerea în nume propriu.(3) În cazul strainului lipsit de discernământ, plângerea se depune de curator. + Articolul 57Conținutul plângerii(1) Plângerea trebuie să cuprindă:a) numele și reședința petentului, denumirea și sediul structurii competente care a soluționat cererea de azil în procedura administrativă;b) obiectul cererii;c) prezentarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază plângerea;d) indicarea dovezilor pe care se sprijină plângerea;e) semnatura.(2) Când dovada se face prin înscrisuri, se va alătură la plângere o copie pentru pârât și o copie pentru instanța. Copiile vor fi certificate de petent ca sunt conforme cu originalul. + Articolul 58Confidențialitatea în procedura în instanța(1) În etapa judecătorească de soluționare a cererilor de azil, dezbaterile au loc în ședința secreta.(2) În etapa judecătorească, procedura de azil se desfășoară cu respectarea principiului confidențialității. + Articolul 59Exercițiul drepturilor proceduraleExercitarea drepturilor procedurale se face numai personal sau prin asistența unui apărător. + Articolul 60PărțileÎn înțelesul prezentei legi, părțile sunt:a) Oficiul Național pentru Refugiati;b) solicitantul de azil a cărui cerere de azil a fost respinsă total sau în parte. + Articolul 61ÎntâmpinareaÎntâmpinarea va cuprinde:1. excepțiile de procedura pe care intimatul le ridica la plângerea formulată de petent;2. răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale plângerii;3. dovezile cu care se apara împotriva fiecărui capăt al plângerii. Când va cere dovada cu martori, intimatul va arata numele și domiciliul sau, după caz, reședința acestora;4. semnatura. + Articolul 62Înfățișări și dezbateri(1) Cauzele având ca obiect cereri de azil se judeca cu precădere față de celelalte cauze civile, într-un termen de 30 de zile.(2) Instanța va putea acorda un singur termen pentru lipsa de apărare, temeinic motivată. + Articolul 63AudiereaInstanța poate dispune audierea solicitantului de azil atunci când apreciază ca aceasta este utila soluționării cauzei. + Articolul 64Soluționarea plângerii(1) Plângerea se soluționează de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(2) Instanța soluționează plângerea în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.(3) Instanța va motiva hotărârea luată în termen de 5 zile de la pronunțare. + Articolul 65Cheltuielile de judecatăPlângerea, precum și celelalte acte de procedura privind soluționarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru și nu vor putea fi solicitate cheltuieli de judecată. + Articolul 66Termenul de depunere a recursului(1) Împotriva hotărârii instanței contestatarul sau Oficiul Național pentru Refugiati poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.(2) În cazul minorului, recursul se declara de către reprezentantul sau legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate declara recurs în nume propriu.(3) În cazul strainului lipsit de discernământ, recursul se declara de curator.(4) În cazul în care recursul a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării recursului.(5) Termenul de motivare a recursului este de 10 zile de la data comunicării sentinței. + Articolul 67Soluționarea recursuluiRecursul se judeca în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa de către tribunalul - secția de contencios administrativ - în a cărui circumscripție se afla judecătoria a carei hotărâre este atacată. + Articolul 68Renunțarea la judecata(1) Petentul poate să renunțe oricând la judecata fie verbal în ședința, fie prin cerere scrisă.(2) Renunțarea se constata de instanța printr-o hotărâre cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea ei. + Articolul 69Exercitarea căilor de atac în afară termenului legal(1) În cazul depunerii plângerii, respectiv a recursului în afară termenului legal, solicitantul poate cere suspendarea executării dispoziției de parasire a teritoriului României. Cererea de suspendare se soluționează în termen de 7 zile de la înregistrarea acesteia de către instanța de judecată competența, care se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere irevocabilă.(2) Până la momentul soluționării cererii de suspendare a executării dispoziției de parasire a teritoriului României, strainul nu poate fi îndepărtat de pe teritoriul statului român.(3) În cazul în care instanța admite cererea de suspendare a executării dispoziției de parasire a teritoriului României, efectul suspensiv se acordă până în momentul pronunțării asupra cererii de repunere în termen.(4) Strainul va beneficia de toate drepturile prevăzute la art. 17 și 18 din momentul admiterii cererii de repunere în termen. + Articolul 70Dispoziția de parasire a teritoriului României(1) Atunci când în urma finalizarii procedurii de azil strainul nu a obținut o formă de protecție, Autoritatea pentru Străini, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (3), respectiv ale art. 51 alin. (6), emite și pune în aplicare dispoziția de parasire a teritoriului României.(2) În sensul alin. (1), procedura de azil se finalizează în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunțării hotărârii de respingere de către instanța de recurs.(3) În cazul în care, din motive obiective, strainul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la art. 53 alin. (3) sau, după caz, la art. 51 alin. (6), autoritățile competente îi acorda acestuia permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România. + Secţiunea a 2-a Reunificarea familiei + Articolul 71Reunificarea familiei(1) Persoana căreia i s-a recunoscut o formă de protecție în condițiile art. 23 și 26 poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale prevăzuți la art. 2 lit. j), dacă aceștia nu se afla pe teritoriul României.(2) Aceste cereri se depun la Oficiul Național pentru Refugiati sau la structurile teritoriale ale acestuia.(3) În cazul în care funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) apreciază ca a fost facuta dovada legăturii de rudenie de către beneficiarul formei de protecție sau, după caz, a încheierii căsătoriei anterior intrării pe teritoriul României, va solicita Ministerului Afacerilor Externe acordarea vizei și eliberarea titlului de călătorie pentru membrii de familie prevăzuți la alin. (1).(4) După intrarea pe teritoriul României a membrilor de familie, în cazul în care exista acordul acestora cu privire la cererea de azil, soluționarea cererii va fi facuta potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 72Reunificarea familiei în cazul minorilor neinsotiti(1) Reunificarea familială în cazul minorilor neinsotiti care beneficiază de o formă de protecție se face în funcție de interesul superior al copilului.(2) Oficiul Național pentru Refugiati va declansa procedura de reunificare a familiei din oficiu. Atunci când procedura de reunificare a familiei este declansata din oficiu, se cere acordul reprezentantului legal sau, după caz, și al minorului neînsoțit. În toate cazurile se va tine cont de opinia minorului neînsoțit și i se va acorda importanța cuvenită.(3) În cazul în care a fost depistata familia minorului neînsoțit, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) analizează posibilitatea și condițiile de realizare a reunificarii și emite o hotărâre motivată în acest sens.(4) Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă căilor de atac în condițiile art. 58-69. + Articolul 73Depistarea familiei în cazul solicitanților de azil minori neinsotiti(1) Oficiul Național pentru Refugiati ia măsuri cat mai curând posibil pentru depistarea familiei solicitanților de azil minori neinsotiti.(2) Opinia solicitantului de azil minor neînsoțit cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare și i se acordă importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a acestuia. + Articolul 74Reunificarea familiei în cazul beneficiarilor protecției umanitare temporare(1) Persoanele care beneficiază de protecție umanitara temporară pot solicita reunificarea familiei pentru membrii de familie prevăzuți la art. 2 lit. j), dacă aceștia nu se afla pe teritoriul României.(2) Cererea de reunificare familială este soluționată de funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), care emite o hotărâre motivată în acest sens.(3) Hotărârea prevăzută la alin. (2) este supusă căilor de atac în condițiile art. 58-69.(4) Reunificarea familiei în cazul minorilor neinsotiti care beneficiază de protecție umanitara temporară se realizează în condițiile prevăzute la art. 72. + Secţiunea a 3-a Procedura accelerata + Articolul 75Cererile de azil care fac obiectul procedurii accelerate(1) Fac obiectul procedurii accelerate:a) cererile de azil evident nefondate;b) cererile de azil ale persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenența lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranța naționala ori pentru ordinea publică în România;c) cererile de azil ale persoanelor care provin dintr-o țara sigura de origine.(2) Cererile de azil ale minorilor neinsotiti nu pot fi soluționate în procedura accelerata. + Articolul 76Cererile de azil evident nefondate(1) Cererea de azil este considerată evident nefondata dacă se constata:a) lipsa de fundament al invocarii unei temeri de persecutie sau a expunerii la un risc serios în țara de origine, în condițiile art. 23 alin. (1) sau ale art. 26;b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea, în mod abuziv, cu rea-credința, la procedura de azil.(2) Lipsa de fundament al invocarii unei temeri de persecutie sau a expunerii la un risc serios în țara de origine exista în următoarele cazuri:a) solicitantul nu invoca nici o temere de persecutie în sensul art. 23 alin. (1) sau o expunere la un risc serios în sensul art. 26;b) solicitantul nu oferă date sau informații în sensul că ar fi expus unei temeri de persecutie sau unui risc serios ori relatarile sale nu conțin detalii circumstantiale sau personale;c) cererea de azil este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerenta, contradictorie sau flagrant neadevarata față de situația din țara sa de origine;d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută și de Inaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR).(3) Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea abuzivă la procedura de azil exista în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicație plauzibila, se afla în una dintre următoarele situații:a) a depus cererea de azil sub o identitate falsa sau a prezentat documente false ori falsificate, sustinand ca sunt autentice;b) după depunerea cererii de azil, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;c) cu rea-credința a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-și stabili o identitate falsa în scopul solicitării și acordării statutului de refugiat, fie pentru a ingreuna soluționarea cererii sale;d) în mod deliberat a ascuns faptul ca a mai depus anterior o cerere de azil în una sau în mai multe tari, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsa;e) a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat cu scopul evident de a împiedica punerea iminenta în executare a unei măsuri dispuse de autoritățile competente, de scoatere din țara, de extrădare sau de expulzare, deși anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;f) a încălcat în mod flagrant obligațiile prevăzute la art. 19;g) a depus cererea de azil după ce anterior, în urma unei examinari care conține garanțiile procedurale adecvate și în conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva, i s-a respins o astfel de cerere într-o țara terta sigura.(4) Motivele enumerate la alin. (1), precum și cererile de azil prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. b) și c) nu pot sa prevaleze temerii bine întemeiate de persecutie conform art. 23 alin. (1) sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26. + Articolul 77Tari sigure de origine(1) Sunt considerate tari sigure de origine statele membre ale Uniunii Europene, precum și alte state stabilite, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, prin ordin al ministrului administrației și internelor, pe baza următoarelor criterii:a) numărul cererilor de azil formulate de cetățenii tarii respective și coeficienții de acordare a unei forme de protecție;b) situația respectării drepturilor fundamentale ale omului;c) funcționarea principiilor democratice, a pluralismului politic și a alegerilor libere, precum și existenta unor instituții democratice functionale care să asigure garantarea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului;d) existenta unor factori de stabilitate.(2) Pot fi luate în considerare și alte criterii de evaluare decât cele prevăzute la alin. (1).(3) Cererea de azil a strainului care provine dintr-o țara sigura de origine este respinsă ca evident nefondata, cu excepția cazului în care situația de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arata existenta unei temeri bine întemeiate de persecutie în sensul art. 23 alin. (1). În acest caz solicitantul primește accesul la procedura originara. + Articolul 78Momentul declanșării procedurii accelerateProcedura accelerata poate fi declansata în cursul procedurii ordinare la data la care funcționarul anume desemnat constata existenta uneia dintre situațiile prevăzute la art. 75. + Articolul 79Soluționarea cererilor de azil care fac obiectul procedurii accelerateFuncționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate în susținerea cererii de azil, se pronunța în termen de 3 zile de la declanșarea procedurii accelerate. + Articolul 80Cai de atac(1) În cazul în care a fost pronunțată o hotărâre de respingere a cererii de azil ca evident nefondata, termenul de depunere a plângerii este de doua zile de la comunicare. În cazul în care plângerea este depusa în termenul legal, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării plângerii.(2) Plângerea este de competența judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea. + Articolul 81Hotărârea instanței de judecată(1) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 10 zile și pronunța o hotărâre motivată, prin care:a) admite plângerea și retine cauza spre soluționare în procedura ordinară;b) menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati.(2) Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.(3) În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, se aplică dispozițiile art. 70. + Secţiunea a 4-a Procedura la frontiera + Articolul 82Depunerea unei cereri de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de statCererea de azil depusa la organele teritoriale ale Poliției de Frontiera Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Național pentru Refugiati, care o analizează și pronunța o hotărâre în termen de 3 zile de la primire. + Articolul 83Soluționarea cererilor de azil depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea unei forme de protecție, în raport cu datele privind situația din țara de origine, hotărăște:a) acordarea unei forme de protecție și a accesului la teritoriu; saub) acordarea accesului la teritoriu și la procedura ordinară de azil, dacă cererea de azil nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 76 alin. (1); sauc) respingerea cererii de azil ca evident nefondata.(2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b), cererea de azil va fi analizata potrivit dispozițiilor prezentei legi care reglementează procedura ordinară. + Articolul 84Solicitanții de azil minori neinsotiti(1) Cererile de azil depuse de minorii neinsotiti nu fac obiectul procedurii la frontiera.(2) Solicitanții de azil minori neinsotiti primesc accesul la teritoriu și la procedura ordinară. + Articolul 85Cai de atac(1) Împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil strainul poate depune o plângere în termen de doua zile de la comunicare.(2) Plângerea se depune la structura Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea, care o înaintează de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială se afla. + Articolul 86Hotărârea instanței de judecată(1) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunța o hotărâre motivată, prin care:a) admite plângerea, acorda accesul la teritoriu și retine cauza pentru soluționare în procedura ordinară; saub) menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati.(2) Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.(3) În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, Inspectoratul General al Poliției de Frontiera Române va lua măsuri în vederea returnarii strainului. + Articolul 87Cazarea solicitanților de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat(1) Strainul care solicită o formă de protecție în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, după caz, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de respingere a cererii de azil, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.(2) Solicitantul de azil poate fi cazat în centre speciale de primire și cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor și având regimul juridic al zonei de tranzit.(3) Solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute la alin. (2) beneficiază gratuit de masa în natura, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.(4) Persoanelor prevăzute la alin. (3) nu li se aplică dispozițiile art. 17 alin. (1) lit. j) referitoare la sumele cuvenite pentru masa.(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea de azil nu este soluționată printr-o hotărâre irevocabilă, strainului i se permite intrarea în țara.(6) Pe perioada în care se afla în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul de azil are dreptul la asistența juridico-socială și la ajutoare umanitare din partea organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiati, precum și din partea reprezentantei din România a Inaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) și, de asemenea, are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19, cu excepția celor care intră în contradictie cu prevederile acestei proceduri. + Secţiunea a 5-a Procedura de soluționare a cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil + Articolul 88Condițiile de depunere a cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil(1) Cererea de acordare a accesului la o noua procedura de azil poate fi depusa numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:a) să fie depusa personal, persoana să se afle pe teritoriul României; șib) sa fi fost finalizată procedura anterioară de soluționare a cererii de azil sau, după caz, a cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil, fără ca strainul sa fi obținut o formă de protecție, ori sa fi fost finalizată procedura de anulare sau de încetare în urma căreia forma de protecție a fost anulată ori a încetat.Procedura de azil anterioară se finalizează la data comunicării deciziei de închidere a dosarului, la expirarea termenului legal de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati, la expirarea termenului de depunere a recursului sau, după caz, la momentul pronunțării hotărârii de către instanța de recurs.(2) Accesul la o noua procedura de azil se acordă dacă sunt îndeplinite, alternativ, următoarele condiții:a) pe parcursul procedurii de soluționare a cererii anterioare sau după soluționarea cererii anterioare printr-o hotărâre irevocabilă ori, după caz, printr-o decizie de închidere a dosarului, solicitantul invoca elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia, cu condiția ca aceste elemente sa nu fie rezultatul unor acțiuni provocate în scopul obținerii unei forme de protecție din partea statului român. Solicitantul este obligat să facă dovada existenței noilor motive invocate și a imposibilității prezentării lor până la data depunerii cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil;b) de la data finalizarii procedurii de azil anterioare, în sensul alin. (1) lit. b), au survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în țara de origine, de natura a avea consecințe grave pentru solicitant.(3) Depunerea personală a cererii nu va fi obligatorie în cazul străinilor care sunt luati în custodie publică de Autoritatea pentru Străini și de structurile sale teritoriale, se afla în arest preventiv sau în cursul executării unei pedepse privative de libertate.(4) Cererile de acordare a accesului la o noua procedura de azil, aparținând străinilor aflați în situațiile prevăzute la alin. (3), vor fi transmise de îndată Oficiului Național pentru Refugiati de către organele în custodia sau, după caz, în arestul ori în detenția cărora aceștia se afla. + Articolul 89Acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României(1) În cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 88 alin. (1), strainul are permisiunea de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 zile de la data înregistrării cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil.(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică atunci când din documentele de la dosar rezultă ca depunerea cererii este facuta în mod abuziv, pentru a împiedica scoaterea strainului de pe teritoriul României.(3) În cazul prevăzut la alin. (2) se va emite de îndată o hotărâre prin care se justifica neacordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Aceasta hotărâre se comunică direct strainului care a fost informat cu privire la data la care trebuie să se prezinte la sediul Oficiului Național pentru Refugiati. În cazul în care strainul nu se prezintă la data stabilită și nici nu prezintă motive care să justifice absenta sa, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) încheie un proces-verbal de constatare, care face dovada comunicării.(4) Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (3) se poate face plângere în termen de doua zile de la comunicare.(5) Plângerea este de competența judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(6) Hotărârea instanței prevăzute la alin. (5) este irevocabilă. + Articolul 90Analizarea cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azilSoluționarea cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil, depusa în condițiile art. 88, este de competența funcționarului prevăzut la art. 48 alin. (2). + Articolul 91Hotărârea de soluționare a cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil(1) Hotărârea se pronunța în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, în baza cererii motivate, a documentației prezentate de străin și în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia. Hotărârea se comunică în scris, personal sau la adresa indicată în cererea de acordare a accesului la o noua procedura de azil.(2) Funcționarul prevăzut la art. 90 emite o hotărâre prin care:a) acorda accesul la o noua procedura de azil; saub) respinge cererea ca inadmisibila.(3) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 88 alin. (1), Oficiul Național pentru Refugiati va informa strainul, în scris, cu privire la posibilitățile legale pe care le are la dispoziție pentru depunerea cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil. + Articolul 92Efectele hotărârii de acordare a accesului la o noua procedura de azilÎn cazul în care strainul primește accesul la o noua procedura de azil, acesta are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19. + Articolul 93Cai de atac(1) Împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibila cererea de acordare a accesului la o noua procedura de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare.(2) Plângerea este de competența judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(3) Exercitarea caii de atac împotriva hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati nu atrage și acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.(4) În cazul depunerii plângerii, strainul poate cere sa i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluționează în regim de urgenta de către instanța de judecată competența, care se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere irevocabilă.(5) Strainul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la pronunțarea instanței asupra cererii prevăzute la alin. (4).(6) Permisiunea de a rămâne pe teritoriul României se acordă până la momentul pronunțării instanței asupra plângerii. + Articolul 94Soluționarea plângerii(1) Instanța soluționează plângerea, fără audierea strainului, în termen de 30 de zile, și pronunța o hotărâre motivată, prin care:a) respinge plângerea; saub) admite plângerea, acorda accesul la o noua procedura de azil și dispune ca structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea sa analizeze cererea în procedura ordinară.(2) Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) este irevocabilă. + Secţiunea a 6-a Procedura tarii terțe sigure + Articolul 95Declanșarea procedurii(1) În cazul în care strainul a tranzitat anterior o țara terta sigura și i s-a oferit deja protecția în acea țara sau a avut ocazia, la frontiera ori pe teritoriul acesteia, sa contacteze autoritățile pentru a obține protecție, Oficiul Național pentru Refugiati poate decide retrimiterea strainului în țara respectiva, fără analizarea pe fond a cererii sale.(2) Oficiul Național pentru Refugiati poate analiza cererea depusa de străin chiar dacă acesta se afla în situația prevăzută la alin. (1), cu acordul expres al solicitantului.(3) Dacă solicitantul se afla în situația prevăzută la alin. (1) și exista acceptul statului aflat pe lista cuprinzând țările terțe sigure de a-l readmite pe solicitant pe teritoriul sau și de a-i asigura accesul la procedura de azil, Oficiul Național pentru Refugiati respinge accesul la procedura de azil în România prin hotărâre motivată, pe care o comunică solicitantului, și solicita autorităților române competente sa procedeze la retrimiterea solicitantului către țara terta.(4) După comunicarea hotărârii de respingere a accesului la procedura de azil, Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului terț cu privire la faptul ca cererea nu a fost analizata pe fond.(5) Împotriva hotărârii solicitantul poate depune plângere în condițiile prevăzute la art. 58-69.(6) De la data pronunțării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati de respingere a accesului la procedura de azil și a răspunsului statului terț cu privire la admiterea solicitantului pe teritoriul sau, strainul are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19.(7) În cazul în care transferul solicitantului nu s-a putut realiza, nu exista sau nu se poate obține acceptul statului terț de a-l readmite pe solicitant, Oficiul Național pentru Refugiati va acorda accesul la procedura de azil și va analiza cererea de azil în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta lege.(8) Până la preluarea strainului de către autoritățile din țara terta sigura sau, după caz, până la momentul aplicării alin. (6), strainul are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19. + Articolul 96Solicitarile externe de preluare a solicitanților de azil în conformitate cu procedura tarii terțe sigureÎn conformitate cu procedura tarii terțe sigure, Oficiul Național pentru Refugiati poate decide sa reprimeasca pe teritoriul sau străini, în situațiile în care România este declarata de statul solicitant țara terta sigura pentru aceștia. + Articolul 97Tari terțe sigure(1) Sunt considerate tari terțe sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum și alte state stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, cu respectarea următoarelor condiții:a) pe teritoriile lor viața sau libertatea solicitantului nu este și nu va fi amenințată, în sensul art. 33 din Convenția de la Geneva;b) pe teritoriile lor strainul nu risca să fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;c) în țările respective strainului i se asigura protecție efectivă împotriva returnarii în țara de origine, în sensul prevederilor Convenției de la Geneva, precum și în baza informărilor efectuate de Inaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) cu privire la practica aplicării principiului nereturnarii.(2) De la data aderării României la Uniunea Europeană, procedura tarii terțe sigure nu se mai aplica în cazul statelor membre ale Uniunii Europene ori al altor state care au convenit printr-un acord special participarea la mecanismul de determinare a statului responsabil, prevăzut la cap. VIII. + Capitolul VI Procedura încetării sau anulării formei de protecție + Articolul 98Încetarea statutului de refugiat(1) Statutul de refugiat recunoscut în temeiul art. 23 sau 24 încetează atunci când beneficiarul sau:a) s-a repus în mod voluntar sub protecția tarii a carei cetățenie o are; saub) după ce și-a pierdut cetățenia, a redobândit-o în mod voluntar; sauc) a dobândit o noua cetățenie și se bucura de protecția statului a cărui cetățenie a dobândit-o; saud) s-a restabilit în mod voluntar în țara pe care a părăsit-o ori în afară căreia a stat ca urmare a motivelor pentru care i s-a recunoscut statutul de refugiat; saue) nu mai poate continua sa refuze protecția tarii a carei cetățenie o are, datorită faptului ca împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat au încetat sa existe, și nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare;f) fiind o persoană fără cetățenie, este în măsura să se întoarcă în țara în care avea reședința obișnuită, nemaiexistand împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat.(2) Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat și care, din motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare, refuza protecția tarii a carei cetățenie o are.(3) Prevederile alin. (1) lit. f) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat și care, din motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare, refuza să se întoarcă în țara în care în mod obișnuit își avea reședința. + Articolul 99Încetarea protecției subsidiareProtecția subsidiară acordată în temeiul art. 26 sau 27 încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea formei subsidiare de protecție au încetat sa existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsura încât aceasta forma de protecție nu mai este necesară. + Articolul 100Anularea statutului de refugiatStatutul de refugiat se anulează în următoarele situații:a) persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat a dat declarații false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru recunoașterea formei de protecție, și nu exista alte motive care să conducă la menținerea statutului de refugiat;b) după acordarea formei de protecție s-a descoperit ca strainul se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 25. + Articolul 101Anularea protecției subsidiareProtecția subsidiară se anulează în următoarele situații:a) în cazul în care, după acordarea protecției subsidiare, s-a descoperit ca strainul se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 28;b) atunci când persoana căreia i s-a acordat protecție subsidiară a dat declarații false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru acordarea formei de protecție, și nu exista alte motive care să conducă la menținerea protecției subsidiare. + Articolul 102Declanșarea procedurii de încetare sau de anulareProcedura de încetare sau de anulare a formei de protecție acordate se declanseaza de Oficiul Național pentru Refugiati din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale ori al ordinii publice. + Articolul 103Reanalizarea situației persoanelor care au primit o formă de protecție(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicita beneficiarului formei de protecție să se prezinte la sediul Oficiului Național pentru Refugiati sau, după caz, la structurile sale teritoriale, în vederea efectuării interviului pentru clarificarea situației acestuia. Beneficiarul formei de protecție va fi informat și cu privire la inițierea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare, precum și cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are pe durata procedurii.(2) Pe durata procedurii de încetare sau, după caz, de anulare persoana căreia i s-a acordat o formă de protecție are dreptul:a) de a fi asistată de un avocat în orice faza a procedurii;b) de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice faza a procedurii;c) de a contacta și de a fi asistată de un funcționar al Inaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) în orice faza a procedurii;d) de a fi consiliata și asistată de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice faza a procedurii.(3) Efectuarea interviului nu va fi necesară în cazul beneficiarului formei de protecție aflat în situația prevăzută la art. 98 alin. (1) lit. c), dacă a dobândit cetățenia română.(4) În situația în care beneficiarul formei de protecție nu se prezintă la interviu, funcționarul va soluționa cazul pe baza documentelor existente la dosarul personal.(5) Reanalizarea cazului se va realiza în procedura ordinară sau accelerata. Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va decide cu privire la reanalizarea cazului în procedura accelerata, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 75. + Articolul 104Hotărârea de încetare sau de anulare a unei forme de protecție(1) În urma analizarii elementelor existente la dosar și, după caz, a motivelor invocate pe parcursul interviului, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va emite o hotărâre motivată prin care:a) menține forma de protecție acordată; saub) constata încetarea formei de protecție; sauc) dispune anularea formei de protecție.(2) Constatarea încetării sau dispunerea anulării formei de protecție nu produce efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost emisă hotărârea prevăzută la alin. (1).(3) În funcție de motivele care au stat la baza pronunțării hotărârii de încetare sau de anulare a formei de protecție, funcționarul anume desemnat prevăzut la art. 48 alin. (2) poate menționa, după caz, obligația de parasire a teritoriului.(4) Atunci când hotărârea prevăzută la alin. (3) cuprinde mențiunea cu privire la obligația de parasire a teritoriului României, în temeiul acesteia, Autoritatea pentru Străini va emite și va pune în aplicare dispoziția de parasire a teritoriului României. + Articolul 105Cai de atacÎmpotriva hotărârilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) și c) strainul poate face plângere în condițiile prevăzute de prezenta lege. + Articolul 106Statutul persoanei în cazul încetării sau anulării formei de protecție(1) Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României după finalizarea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a formei de protecție, persoana cu privire la care s-a constatat încetarea sau s-a dispus anularea formei de protecție acordate se supune prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.(2) Regimul juridic prevăzut la alin. (1) nu se va aplica persoanelor a căror forma de protecție a încetat ca urmare a dobândirii cetateniei române. + Capitolul VII Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat + Articolul 107Competența aplicării Acordului european asupra transferului responsabilității cu privire la refugiatiMinisterul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, este autoritatea abilitata cu implementarea prevederilor Acordului european asupra transferului responsabilității cu privire la refugiati, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980, denumit în continuare Acordul european, ratificat prin Legea nr. 88/2000 pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilității cu privire la refugiati, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980. + Articolul 108Declanșarea proceduriiProcedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat se inițiază de către Oficiul Național pentru Refugiati în următoarele situații:a) din momentul sesizării sale, printr-o cerere scrisă, de către strainul sau apatridul care se afla pe teritoriul României și al cărui statut de refugiat a fost recunoscut într-un stat semnatar al Acordului european;b) din oficiu, din momentul în care se constata îndeplinirea condițiilor privind preluarea responsabilității statutului de refugiat recunoscut în România de către un stat semnatar al Acordului european;c) din momentul sesizării sale de către un stat semnatar al Acordului european cu privire la preluarea responsabilității statutului de refugiat de către România. + Articolul 109Depunerea cererii de aprobare a transferului de responsabilitate(1) Cererea de aprobare a transferului de responsabilitate prevăzută la art. 108 lit. a) se depune personal la Oficiul Național pentru Refugiati sau la structurile sale teritoriale, prezentându-se în scris motivele pentru aprobarea transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat, precum și dovada faptului ca i-a fost recunoscut statutul de refugiat într-un stat semnatar al Acordului european.(2) Hotărârea definitivă privind acordarea statutului de refugiat, precum și documentul de călătorie eliberat refugiatilor în conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva, emise de autoritățile unui stat semnatar al Acordului european, constituie dovada recunoașterii statutului de refugiat.(3) În situația în care nu pot fi prezentate documentele prevăzute la alin. (2), vor fi efectuate verificări suplimentare. + Articolul 110Hotărârea privind transferul de responsabilitate(1) Funcționarul Oficiului Național pentru Refugiati anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) analizează cererea în conformitate cu prevederile Acordului european și în termen de 30 de zile de la primirea cererii hotărăște:a) admiterea cererii privind transferul responsabilității; saub) respingerea cererii privind transferul responsabilității.(2) Împotriva hotărârii de respingere a cererii privind transferul responsabilității asupra statutului de refugiat strainul poate depune plângere în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.(3) În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilității, Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului semnatar al Acordului european ca transferul de responsabilitate asupra statutului de refugiat a avut loc. + Articolul 111Calea de atac(1) Soluționarea plângerii împotriva hotărârii de respingere a cererii este de competența judecătoriei în a carei raza teritorială se afla sediul Oficiului Național pentru Refugiati sau structura sa teritorială care a emis hotărârea.(2) Instanța prevăzută la alin. (1) analizează plângerea și, în termen de 30 de zile de la înregistrarea cauzei pe rol, pronunța o hotărâre motivată prin care:a) admite plângerea și aproba transferul responsabilității asupra statutului de refugiat; saub) respinge plângerea.(3) Hotărârea instanței de judecată este definitivă și irevocabilă. + Articolul 112Efectele hotărârii privind constatarea transferului responsabilității(1) În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilității, strainul va avea drepturile și obligațiile prevăzute la art. 20 și 21.(2) În cazul respingerii cererii privind transferul responsabilității, strainului i se aplică în continuare dispozițiile legale privind regimul juridic al străinilor în România. + Articolul 113Transferul de responsabilitate în cazul refugiatilor recunoscuți în România(1) În situațiile prevăzute la art. 108 lit. b), funcționarul anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) emite din oficiu o hotărâre prin care se constata îndeplinirea condițiilor privind transferul de responsabilitate prevăzute de Acordul european și încetarea responsabilității statului român asupra statutului de refugiat recunoscut de autoritățile române.(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) va fi emisă în termen de 30 de zile de la data la care se constata îndeplinirea condițiilor privind transferul de responsabilitate către un stat semnatar al Acordului european.(3) În termen de 20 de zile de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (1), Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului semnatar al Acordului european ca responsabilitatea statului român asupra statutului de refugiat a încetat. + Articolul 114Solicitarile de readmisie cu privire la refugiatii recunoscuți în România(1) În vederea determinării responsabilității României de a readmite pe teritoriul sau un refugiat recunoscut, ca urmare a solicitărilor de readmisie adresate statului român în baza prevederilor Acordului european, Oficiul Național pentru Refugiati va putea solicita autorităților statului semnatar al Acordului european care a făcut cererea de readmisie informații suplimentare cu privire la refugiatul pentru care s-a solicitat readmisia.(2) În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat revine statului român conform prevederilor Acordului european, Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului solicitant ca refugiatul va fi readmis pe teritoriul României.(3) În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat nu revine statului român potrivit prevederilor Acordului european, Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului solicitant ca refugiatul nu va fi readmis pe teritoriul României. În acest din urmă caz Oficiul Național pentru Refugiati va emite o hotărâre, în conformitate cu dispozițiile art. 108 lit. b) și ale art. 113 alin. (1). + Capitolul VIII Procedura statului membru responsabil + Secţiunea 1 Dispoziții generale privind statul membru responsabil + Articolul 115Preeminenta actelor direct aplicabile(1) Începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România va aplica prevederile convențiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetățean al unei tari terțe.(2) Începând cu aceeași dată, România va aplica prevederile actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, referitoare la instituirea sistemului EURODAC, pentru compararea amprentelor, în vederea implementarii eficiente a convențiilor sau actelor menționate la alin. (1). Competentele și atribuțiile instituțiilor implicate în implementarea sistemului EURODAC vor fi stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. + Articolul 116Accesul la procedura de azilUnui solicitant de azil i se poate refuza accesul la procedura de azil în România dacă, în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, un alt stat este responsabil pentru examinarea cererii de azil. + Articolul 117Autoritatea de coordonareAutoritatea centrala responsabilă de implementarea prevederilor convențiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetățean al unei tari terțe și de coordonarea activităților celorlalte instituții implicate, la nivel național, este Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati. + Secţiunea a 2-a Dispoziții comune privind statul membru responsabil + Articolul 118Obligația de informareLa data depunerii cererii de azil la Oficiul Național pentru Refugiati sau la formațiunile sale teritoriale, solicitantul va fi informat în scris cu privire la faptul ca informații despre cererea și persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil. + Articolul 119Procedura de determinare a statului responsabil în cazul solicitanților de azil(1) În cazul în care exista dovezi sau argumente circumstantiale care conduc la stabilirea responsabilității altui stat, în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, Oficiul Național pentru Refugiati întreprinde demersurile necesare pentru a verifica situația solicitanților de azil, după depunerea cererii de azil, dar nu mai târziu de luarea unei hotărâri în procedura de azil naționala.(2) Până la soluționarea cererii de azil în vederea stabilirii statului membru responsabil printr-o hotărâre executorie, se aplică procedurile și termenele prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene. + Articolul 120Hotărârea de stabilire a statului responsabil(1) Analiza solicitărilor de stabilire a statului membru responsabil revine funcționarilor anume desemnați prin dispoziție a directorului Oficiului Național pentru Refugiati.(2) În urma analizei dovezilor și a argumentelor circumstantiale aflate la dosar și a răspunsului primit din partea statului solicitant, funcționarii prevăzuți la alin. (1) pot hotărî:a) respingerea accesului la procedura de azil din România și dispunerea transferului strainului în statul responsabil;b) acordarea accesului la procedura de azil din România.(3) Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati va fi motivată, în fapt și în drept, în conformitate cu prevederile convențiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse de un cetățean al unei tari terțe.(4) Hotărârea de respingere conține motivele pentru care este respins accesul la procedura de azil în România și dispoziția de transfer în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.(5) Hotărârea se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati sau prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(6) Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati este executorie. + Articolul 121Calea de atac(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (3) se poate face plângere în termen de doua zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai afla la ultima reședința declarata. Introducerea plângerii în termenul menționat nu suspenda executarea dispoziției de transfer în statul membru responsabil.(2) Plângerea se depune personal la Oficiul Național pentru Refugiati și va fi însoțită de copia de pe hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil în România.(3) Plângerea este înaintată de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(4) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunța o hotărâre motivată prin care:a) respinge plângerea și menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati;b) admite plângerea, anulează dispoziția de transfer în statul responsabil și dispune acordarea accesului la procedura de azil în România.(5) Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.(6) În cazul în care prin hotărârea instanței de judecată se admite plângerea și se dispune acordarea accesului la procedura de azil naționala, iar solicitantul de azil a fost deja transferat în statul membru responsabil, Oficiul Național pentru Refugiati va întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii solicitantului pe teritoriul României. + Articolul 122Procedura de determinare a statului membru responsabil în cazul cetățenilor străini(1) Organele Autorității pentru Străini au obligația de a informa în scris cetățenii străini cu ședere ilegala, care ar fi putut depune o cerere de azil într-un alt stat, cu privire la faptul ca informații referitoare la cererea și persoana acestora, inclusiv amprentele papilare luate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea cererii lor de azil.(2) Pentru a verifica dacă un străin descoperit cu ședere ilegala pe teritoriul României a depus anterior o solicitare de azil pe teritoriul altui stat membru, Autoritatea pentru Străini sau formațiunile sale teritoriale poate sesiza structura specializată din cadrul Oficiului Național pentru Refugiati, în vederea întreprinderii demersurilor necesare.(3) Sesizarea Oficiului Național pentru Refugiati se poate face în cazul în care, în urma verificării amprentelor papilare, cetățeanul străin a fost identificat într-un alt stat membru ori exista dovezi sau argumente circumstantiale care conduc la stabilirea responsabilității altui stat, în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.(4) Condițiile pentru verificarea amprentelor papilare ale unui cetățean străin cu privire la depunerea anterioară a unei solicitări de azil pe teritoriul unui alt stat membru sunt îndeplinite dacă:a) strainul declara ca a depus solicitare de azil fără sa indice statul membru respectiv;b) strainul nu solicita azil, dar se opune returnarii în țara de origine, sustinand ca se afla în pericol; sauc) strainul incearca sa împiedice îndepărtarea sa, refuzând sa coopereze în stabilirea identității sale, în special prezentând documente de identitate false sau neprezentand nici un document.(5) În situația în care este sesizat în conformitate cu prevederile alin. (3), Oficiul Național pentru Refugiati efectuează verificările necesare în statul membru presupus responsabil de a se ocupa de respectivul străin.(6) În urma analizei dovezilor și a argumentelor circumstantiale aflate la dosar și a răspunsului primit din partea statului solicitat, funcționarii anume desemnați pot hotărî transferul în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil, prin hotărâre motivată.(7) Hotărârea se comunică de îndată cetățeanului străin, în scris, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati ori prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(8) Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati este executorie.(9) În situația în care statul membru sesizat nu își recunoaște responsabilitatea ori dovezile sau argumentele circumstantiale nu indica responsabilitatea unui alt stat, Oficiul Național pentru Refugiati informează în scris Autoritatea pentru Străini sau formatiunea sa teritorială, în vederea luării măsurilor legale ce se impun. + Articolul 123Calea de atac(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 122 alin. (6) se poate face plângere în termen de doua zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că strainul nu se mai afla la ultima reședința declarata. Introducerea plângerii în termenul menționat nu suspenda executarea dispoziției de transfer în statul membru responsabil.(2) Plângerea se depune la Oficiul Național pentru Refugiati și va fi însoțită de copia de pe hotărârea privind dispunerea părăsirii teritoriului României în scopul transferului în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.(3) Plângerea este înaintată de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(4) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunța o hotărâre motivată prin care:a) respinge plângerea și menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati;b) admite plângerea și anulează dispoziția de transfer în statul membru responsabil.(5) Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.(6) În cazul în care prin hotărârea instanței de judecată se admite plângerea și se dispune anularea dispoziției de transfer în statul membru responsabil, iar strainul a fost deja transferat în acel stat Oficiul Național pentru Refugiati va întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii strainului pe teritoriul României. + Articolul 124Solicitări adresate României(1) În cazul solicitărilor de preluare sau de reprimire adresate României, funcționarii anume desemnați din cadrul Oficiului Național pentru Refugiati examinează argumentele în fapt și în drept prezentate în solicitare, din perspectiva convențiilor sau a actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene.(2) În vederea determinării responsabilității României de a prelua sau de a reprimi un străin, funcționarii anume desemnați vor avea dreptul sa consulte și sa verifice informațiile primite de la statul membru solicitant în bazele de date ale Ministerului Administrației și Internelor.(3) În cazul în care verificările făcute indica faptul ca România este responsabilă conform cel puțin unuia dintre criteriile prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, funcționarii anume desemnați vor emite o hotărâre prin care România își va accepta responsabilitatea și va include detaliile practice privind transferul ulterior.(4) În cazul în care solicitarea de preluare sau de reprimire nu este susținută suficient cu dovezi și cu argumente circumstantiale care să indice responsabilitatea României, funcționarii anume desemnați vor emite o hotărâre de neacceptare a responsabilității de analizare a cererii de azil.(5) Hotărârea va fi comunicată de îndată statului membru solicitant, în termenele prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene. + Articolul 125Transferuri(1) Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în acest capitol vor fi făcute în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, iar coordonarea la nivel național a implementarii transferurilor revine Ministerului Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati.(2) În temeiul hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a), art. 122 alin. (6) și la art. 124 alin. (3), Oficiul Național pentru Refugiati pune în executare măsura transferului în și din statul membru responsabil.(3) Pentru transferul persoanelor în statul membru responsabil, Oficiul Național pentru Refugiati eliberează laissez-passer, la care fac referire convențiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.(4) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern și internațional al persoanelor transferate, de paza și escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condițiile prevăzute de convențiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, se suporta din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinație de la bugetul de stat. + Articolul 126Mijloace electronice de transmisie - DubliNet(1) Funcționarii anume desemnați cu analiza cazurilor ce fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil vor avea dreptul sa utilizeze mijloacele electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, la care fac referire convențiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.(2) Autoritatea responsabilă cu procesarea datelor primite, transmiterea de date, eliberarea certificatelor de primire pentru fiecare transmitere de date și asigurarea funcționarii neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, este Oficiul Național pentru Refugiati.(3) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, va suporta de la bugetul de stat sumele necesare, în vederea asigurării funcționarii neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, a administrării și întreținerii sistemului DubliNet și reînnoirii certificatelor digitale, pentru utilizarea semnăturii electronice de către funcționarii anume desemnați și administratorul de sistem. + Secţiunea a 3-a Drepturile și obligațiile persoanelor pe parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil + Articolul 127Drepturile și obligațiile solicitanților de azilDrepturile și obligațiile solicitanților de azil care fac obiectul procedurii prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse într-unul dintre statele membre de un cetățean al unei tari terțe, sunt cele prevăzute la art. 17-19. + Articolul 128Drepturile și obligațiile cetățenilor străiniDrepturile și obligațiile cetățenilor străini care fac obiectul procedurii prevăzute de convențiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în legea privind regimul juridic al străinilor pe teritoriul României, pe tot parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil, prevăzută la art. 122 și 123. + Articolul 129Protecția împotriva returnariiÎmpotriva străinilor care fac obiectul procedurii de stabilire a statului membru responsabil nu se pot lua măsuri de expulzare sau de returnare forțată de pe teritoriul României, din momentul sesizării prevăzute la art. 122 alin. (3) și până la comunicarea prevăzută la art. 122 alin. (9). + Capitolul IX Protecția temporară + Articolul 130Durata protecției temporare(1) Fără a se aduce atingere prevederile art. 132, durata protecției temporare este de un an. În cazul în care aceasta nu încetează în sensul art. 132 lit. b), protecția temporară poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.(2) Acolo unde motivele de protecție temporară persista, Guvernul României, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecția temporară până la un an. + Articolul 131Acordarea protecției temporare(1) Existenta unui flux masiv de persoane strămutate este stabilită printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene.(2) România poate propune Consiliului Uniunii Europene emiterea unei decizii prin care să se constate existenta unui flux masiv de persoane strămutate. Propunerea va cuprinde o descriere a grupurilor specifice de persoane cărora li se va aplica protecția temporară, data la care protecția temporară intră în vigoare și o estimare a scalei de miscari ale persoanelor strămutate.(3) Străinii cărora li s-a acordat protecție temporară vor beneficia de aceasta forma de protecție de la data prevăzută în decizia Consiliului Uniunii Europene.(4) În situația în care se acordă protecție temporară prin decizia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, emite o hotărâre în care vor fi prevăzute condițiile concrete de asigurare a protecției temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, precum și sursa de finanțare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecției temporare. + Articolul 132Încetarea protecției temporareProtecția temporară ia sfârșit:a) când se ajunge la limita maxima a duratei; saub) în orice moment, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene, adoptată în acest sens. + Articolul 133Drepturile beneficiarilor protecției temporare(1) Pe toată durata protecției temporare beneficiarii acestei forme de protecție se bucura de următoarele drepturi:a) de a li se elibera un document prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;b) de a fi informati, în scris, într-o limbă pe care se presupune ca o înțeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecția temporară;c) de a fi angajați în munca de persoane fizice sau juridice, de a desfășura activități independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum și activități precum oportunitati educative pentru adulti, pregătire vocationala și experienta practica de lucru, în condițiile legii;d) de a beneficia, la cerere, de asistența necesară pentru întreținere, în situația în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;e) de a primi gratuit asistența medicală primara și spitaliceasca de urgenta, precum și asistența medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viața în pericol iminent;f) dreptul beneficiarilor protecției temporare cu nevoi speciale de a primi o asistența medicală adecvată;g) dreptul de a avea acces la sistemul de învățământ de stat în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, în cazul beneficiarilor protecției temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani.(2) Sumele acordate pentru hrana, cazare, asistența medicală, drepturile prevăzute la alin. (1) lit. f), precum și alte cheltuieli sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va fi emisă în condițiile art. 131 alin. (4), și asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor, și/sau din fondurile Uniunii Europene.(3) Acolo unde este necesar, persoanele care urmează a fi admise pe teritoriul României în scopul protecției temporare vor beneficia de orice facilitate pentru obținerea vizei necesare, inclusiv viza de tranzit. În acest sens Oficiul Național pentru Refugiati va solicita Ministerului Afacerilor Externe eliberarea vizei de intrare în cel mai scurt timp, datorită urgenței situației. Viza trebuie să fie gratuita sau costul ei trebuie redus la minim.(4) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), din motive de politica a pieței de muncă, se poate acordă prioritate cetățenilor Uniunii Europene și cetățenilor statelor obligate prin Acordul privind Spațiul Economic European și, de asemenea, cetățenilor statelor terțe cu ședere legală, care primesc ajutor de șomaj. + Articolul 134ÎnregistrareaOficiul Național pentru Refugiati înregistrează datele personale ale beneficiarilor protecției temporare pe teritoriul României. + Articolul 135Reunificarea familiei(1) În sensul prezentului articol, în cazurile în care familiile erau deja formate în țara de origine și au fost separate datorită circumstanțelor din timpul fluxului masiv, următoarele persoane vor fi considerate membri ai familiei beneficiarului protecției temporare:a) sotia/soțul;b) minorul necasatorit al beneficiarului sau al soțului/sotiei sale, fără a face distincție dacă este născut din căsătorie sau în afară căsătoriei ori adoptat.(2) În cazurile în care membrii familiei separate se bucura de protecție temporară în state membre diferite, membrii familiei vor fi reunificati, cu luarea în considerare a dorintei acestora.(3) Atunci când unul sau unii dintre membrii de familie ai beneficiarului protecției temporare nu sunt încă în România, reunificarea familiei se va realiza dacă se constată că aceștia au nevoie de protecție și nu se afla în unul dintre cazurile prevăzute la art. 141.(4) În vederea stabilirii statului în care va avea loc reunificarea familiei, Oficiul Național pentru Refugiati cooperează cu instituțiile similare din statele membre responsabile.(5) În cazul în care reunificarea familiei se realizează în România, membrilor de familie ai beneficiarului protecției temporare li se eliberează documente prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.(6) În cazul în care reunificarea familiei nu se realizează în România, la data efectuării transferului membrilor familiei pe teritoriul statului membru în scopul reunificarii, sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauza în ceea ce privește protecția temporară.(7) În vederea aplicării prevederilor prezentului articol, Oficiul Național pentru Refugiati poate coopera cu organizațiile internaționale în cauza.(8) Oficiul Național pentru Refugiati, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol. + Articolul 136Minorii neinsotiti, beneficiari ai protecției temporare(1) În cazul minorilor neinsotiti care se bucura de protecție temporară, Oficiul Național pentru Refugiati va solicita autorităților competente numirea unui reprezentant legal în cel mai scurt timp.(2) Pe perioada protecției temporare minorul neînsoțit poate fi cazat:a) cu rude adulte;b) cu o familie gazda;c) în centre de primire cu facilități speciale pentru minori sau în alte forme de cazare potrivite pentru minori;d) cu persoana care a avut grija de copil când a părăsit țara de origine.(3) În vederea aplicării dispozițiilor alin. (2) este necesar acordul persoanei adulte sau al persoanelor în cauza. Opinia minorului este luată în considerare, în funcție de vârsta și de maturitatea acestuia. + Articolul 137Cererea de azil(1) Beneficiarii protecției temporare pot depune o cerere de azil în orice moment.(2) Examinarea oricărei cereri de azil nesolutionate înainte de expirarea duratei protecției temporare va fi terminată la încetarea acelei perioade.(3) Protecția temporară nu se acordă concomitent cu statutul de solicitant de azil în timp ce solicitarile sunt sub examinare.(4) În cazul în care, în urma soluționării cererii de azil, nu se acordă statutul de refugiat și nici protecție subsidiară unei persoane eligibile pentru acordarea protecției temporare, aceasta va beneficia sau, după caz, va continua sa beneficieze de protecția temporară până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată aceasta forma de protecție.(5) Prevederile alin. (4) se aplică fără a se aduce atingere dispozițiilor art. 141. + Articolul 138Repatrierea voluntara(1) Persoanele care beneficiază sau care au beneficiat de protecție temporară și care solicită returnarea sunt sprijinite în acest sens de autoritățile statului român. Returnarea acestor persoane se realizează în condiții care să respecte demnitatea umană. Persoanele care solicită returnarea sunt informate cu privire la consecințele acestei solicitări.(2) Atât timp cat durata protecției temporare nu a expirat și pe baza circumstanțelor care persista în țara de origine, beneficiarii protecției temporare care și-au exercitat dreptul la repatriere voluntara pot solicita reprimirea pe teritoriul României. În cazul în care aceste solicitări sunt admise, persoanele care sunt reprimite în România vor beneficia de protecție temporară până la expirarea perioadei pentru care le-a fost acordată forma de protecție. + Articolul 139Fonduri europeneÎn vederea aplicării măsurilor prevăzute în prezentul capitol, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, Ministerul Administrației și Internelor sesizează Guvernul, în vederea notificării Comisiei Europene pentru atragerea finanțării de la Fondul European pentru Refugiati, în condițiile prevăzute de actele comunitare relevante în acest sens. + Articolul 140Transferul beneficiarilor protecției temporare(1) Pe durata protecției temporare România cooperează în vederea realizării transferului beneficiarilor protecției temporare în România sau în alt stat, potrivit prevederilor prezentei legi. Transferul beneficiarilor protecției temporare se va efectua numai în cazul în care exista consimțământul persoanelor în cauza.(2) România comunică cererile de transfer către alte state membre și notifica Comisia Europeană și Inaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR).(3) În cazul cererilor de transfer adresate României de alte state membre, statul român informează statul membru solicitant despre capacitatea de a primi astfel de transferuri.(4) Oficiul Național pentru Refugiati, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol.(5) La data efectuării transferului unui beneficiar al protecției temporare către un alt stat membru sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauza în ceea ce privește protecția temporară.(6) În cazul în care un beneficiar al protecției temporare este transferat pe teritoriul României în scopul reunificarii familiei, statul român va acorda protecție temporară persoanei în cauza.(7) În vederea efectuării transferului prevăzut la alin. (5), Oficiul Național pentru Refugiati emite beneficiarului protecției temporare un document, în conformitate cu reglementările comunitare. + Articolul 141Cauze de excludere(1) Un străin este exclus de la acordarea protecției temporare dacă:a) exista motive serioase pentru a se considera ca:(i) a comis o infracțiune grava împotriva păcii, o crima de război sau împotriva umanității, asa cum sunt definite în instrumentele internaționale instituite pentru a reglementa astfel de infracțiuni;(îi) a comis o infracțiune grava, alta decât cele prevăzute la pct. (i), în afară României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoana care se bucura de protecție temporară;(iii) este vi novat de acte împotriva scopurilor și principiilor Națiunilor Unite;b) exista motive temeinice pentru considerarea sa ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, strainul reprezintă un pericol pentru ordinea publică din România.(2) Motivele de excludere la care se referă alin. (1) se vor baza numai pe comportamentul individual al persoanei în cauza. Hotărârile de excludere vor fi întemeiate pe principiul proportionalitatii. + Articolul 142Cai de atac(1) Străinii care au fost excluși de la acordarea protecției temporare sau a reunificarii familiei pot face plângere împotriva hotărârii de respingere emise de Oficiul Național pentru Refugiati.(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati sau prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(3) Termenul de depunere a plângerii este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.(4) Plângerea se soluționează de judecătoria în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(5) Instanța de judecată se pronunța printr-o hotărâre motivată în termen de 30 de zile.(6) Hotărârea prevăzută la alin. (5) este irevocabilă.(7) Pe durata soluționării plângerii străinii au permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. + Capitolul X Dispoziții tranzitorii și finale + Articolul 143Eliberarea documentelorEliberarea documentelor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h), art. 20 alin. (1) lit. a) și la art. 125 alin. (4) este de competența Oficiului Național pentru Refugiati. + Articolul 144Principiul statului membru responsabilÎncepând cu data aderării României la Uniunea Europeană, în cazul cererilor de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul va fi informat în scris de către Poliția de Frontiera Română, într-o limbă pe care se presupune în mod rezonabil ca o cunoaște, cu privire la faptul ca informații referitoare la cererea și persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil. + Articolul 145Statutul personal(1) Statutul personal al strainului care a dobândit o formă de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei legi este reglementat de legea tarii de origine.(2) Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de strainul căruia i-a fost acordată o formă de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei legi, sunt recunoscute de statul român, în condițiile legii. + Articolul 146Stabilirea domiciliului în RomâniaMinisterul Administrației și Internelor, prin Autoritatea pentru Străini, poate aproba beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare, în timpul șederii sale pe teritoriul României, în funcție de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în țara, în condițiile reglementărilor legale privind regimul străinilor în România. + Articolul 147Aplicarea legii în timp(1) Cererilor depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi li se aplică în continuare dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, republicată.(2) Străinilor care beneficiază de protecție umanitara temporară la data aderării României la Uniunea Europeană li se aplică în continuare dispozițiile art. 29-33 și ale art. 74. + Articolul 148Înlocuirea unor denumiriDe la intrarea în vigoare a prezentei legi următorii termeni, prevăzuți în legislația cu incidența în domeniul azilului, vor fi înlocuiți după cum urmează:a) cerere de acordare a statutului de refugiat cu cerere de azil;b) solicitant al statutului de refugiat cu solicitant de azil;c) procedura de acordare a statutului de refugiat cu procedura de azil;d) protecție umanitara condiționată cu protecție subsidiară. + Articolul 149Situația juridică a normei de trimitereOri de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, republicată, trimiterea se va socoti facuta la dispozițiile corespunzătoare din prezenta lege. + Articolul 150Elaborarea normelor metodologicePentru aplicarea prezentei legi Ministerul Administrației și Internelor va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 151Prevederi aplicabile de la data aderării României la Uniunea Europeană(1) Prevederile art. 115-129 și ale art. 130-142 vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.(2) Prevederile art. 29-33 și ale art. 74 vor fi abrogate la data aderării României la Uniunea Europeană. + Articolul 152Intrarea în vigoare(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, și Hotărârea Guvernului nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 9 martie 2005, precum și orice alte dispoziții contrare.*Prezenta lege transpune:– Directiva Consiliului 2001/55/CE privind standardele minime de protecție temporară în eventualitatea unui flux masiv de persoane strămutate și măsurile de promovare a balanței de eforturi între statele membre în vederea primirii unor astfel de persoane și suportarea consecințelor;– Directiva Consiliului 2003/9/CE din 27 ianuarie 2003 privind standardele minime pentru primirea solicitanților de azil;– Directiva Consiliului 2003/86/CE din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reunificarea familiei;– Directiva Consiliului 2004/83/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime pentru calificare și statutul cetățenilor țărilor terțe sau apatrizilor ca refugiati sau ca persoane aflate în nevoie de protecție internationala și conținutul protecției acordate.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
BOGDAN OLTEANU
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIUBucurești, 4 mai 2006.Nr. 122._________
| EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Capitolul I Dispoziții generale + Articolul 1Obiectul de reglementarePrezenta lege stabilește regimul juridic al străinilor care solicită o formă de protecție în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai unei forme de protecție în România, procedura de acordare, încetare și anulare a unei forme de protecție în România, precum și procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil. + Articolul 2Definirea termenilorÎn sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:a) forma de protecție - orice formă de protecție acordată de statul român, și anume: statutul de refugiat, protecția subsidiară, protecția temporară sau protecția umanitara temporară;b) solicitant sau solicitant de azil - cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține o formă de protecție în România, atât timp cat cererea sa nu a fost soluționată printr-o hotărâre irevocabilă;c) străin - cetățeanul străin sau apatridul;d) cerere pentru acordarea unei forme de protecție sau cerere de azil - solicitarea facuta de un cetățean străin sau de un apatrid în scopul obținerii protecției din partea statului român;e) țara de origine - țara al carei cetățean este, în cazul cetățeanului străin, sau, dacă acesta deține mai multe cetățenii, fiecare țara al carei cetățean este, iar în cazul apatrizilor, țara sau țările în care aceștia își au reședința obișnuită;f) procedura de azil - totalitatea actelor și formalităților îndeplinite, precum și a activităților desfășurate de autoritățile competente, în vederea recunoașterii statutului de refugiat sau, după caz, a acordării protecției subsidiare;g) statut de refugiat - forma de protecție recunoscută de statul român cetățeanului străin sau apatridului care îndeplinește condițiile prevăzute în Convenția privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumita în continuare Convenția de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991 pentru aderarea României la Convenția privind statutul refugiatilor, precum și la Protocolul privind statutul refugiatilor;h) protecție subsidiară - forma de protecție acordată de statul român cetățeanului străin sau apatridului pentru alte motive decât cele prevăzute în Convenția de la Geneva;i) protecție temporară - procedura cu caracter excepțional menita să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din tari terțe care nu se pot întoarce în țara de origine, protecție imediata și temporară unor astfel de persoane, în special dacă exista și riscul ca sistemul de azil sa nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcționarea sa eficienta, în interesul persoanelor în cauza și al altor persoane care au nevoie de protecție;j) membri de familie - în măsura în care, la data depunerii cererii de către solicitantul principal, familia exista în țara de origine, următorii membri de familie ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare:(i) soțul sau, după caz, sotia beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare;(îi) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare, aflați în întreținerea acestuia, cu condiția ca aceștia să fie necăsătoriți, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afară acesteia sau adoptati potrivit legislației naționale a tarii de origine;k) minor neînsoțit - minorul, cetățean străin sau apatrid, care a ajuns în România neînsoțit de părinți sau de un reprezentant legal ori care nu se afla în îngrijirea unei alte persoane, potrivit legii, precum și minorul care este lăsat neînsoțit după ce a intrat pe teritoriul României;l) persoane strămutate - cetățeni ai țărilor terțe sau apatrizi care au fost nevoiti să își părăsească țările ori regiunile de origine sau au fost evacuati, în special ca răspuns al apelului organizațiilor internaționale, și care nu se pot întoarce în condiții de siguranță datorită situației care persista în acea țara, care se pot încadra în domeniul de aplicare a art. 1 lit. A din Convenția de la Geneva sau a altor instrumente naționale ori internaționale pe care România este obligată să le respecte, prin care se acordă protecție internationala, în special:(i) persoane care au părăsit zone de conflict armat sau de violenta generalizata;(îi) persoane expuse riscurilor majore sau care au fost victime ale incalcarilor sistematice ori generalizate ale drepturilor lor;m) flux masiv - sosirea în Uniunea Europeană a unui număr mare de persoane strămutate care vin dintr-o țara sau dintr-o zona geografică specifică, indiferent dacă sosirea lor în Uniunea Europeană a fost spontana ori ajutata;n) zona de tranzit - suprafața situata la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată stationarii persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport și a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internaționale, prin zona de tranzit se înțelege suprafața situata între punctul de îmbarcare/ debarcare și locurile destinate efectuării controlului pentru trecerea frontierei;o) centru de cazare - orice spațiu folosit pentru cazarea colectivă a solicitanților de azil. + Articolul 3Oficiul Național pentru Refugiati(1) Autoritatea centrala responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul azilului, precum și de aplicarea dispozițiilor prezentei legi este Oficiul Național pentru Refugiati din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, care:a) are personalitate juridică și sediul în municipiul București;b) beneficiază de alocații bugetare din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, directorul sau având calitatea de ordonator de credite;c) poate utiliza, în condițiile legii, fonduri bănești sau bunuri materiale provenite din donații și sponsorizări ori obținute în baza unor acorduri interne sau internaționale;d) are în componenta structuri centrale și teritoriale;e) poate încheia acorduri cu instituții similare din străinătate, precum și cu organizații internaționale, în condițiile legii.(2) Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei legi se pot înființa, prin ordin al ministrului administrației și internelor, în subordinea Oficiului Național pentru Refugiati, centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil și a celor cărora le-a fost acordată o formă de protecție în România.(3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înființarea, funcționarea și întreținerea centrelor prevăzute la alin. (2) se suporta din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinație de la bugetul de stat.(4) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, este responsabil de contribuția voluntara a României la bugetul Inaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR).(5) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, poate propune preluarea de către România a unor refugiati aflați pe teritoriul altor state, care au fost recunoscuți potrivit Convenției de la Geneva. Numărul și condițiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane vor avea aceleași drepturi și obligații în România ca și refugiatii recunoscuți de statul român. + Capitolul II Principii și garanții procedurale + Articolul 4Accesul la procedura de azilAutoritățile competente asigura accesul la procedura de azil oricărui cetățean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontiera, din momentul manifestării de voința, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte ca acesta solicita protecția statului român, cu excepția situațiilor prevăzute expres de prezenta lege. + Articolul 5NediscriminareaDispozițiile prezentei legi se aplică fără discriminare, indiferent de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV sau apartenența la o categorie defavorizată, de situația materială, de statutul la naștere ori de statutul dobândit sau de orice alta distincție. + Articolul 6Nereturnarea(1) Împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forțată de la frontiera ori de pe teritoriul României, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.(2) Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară este protejata împotriva expulzării, extrădării ori returnarii în țara de origine sau în orice stat în care viața ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.(3) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) și fără a afecta, în mod automat, forma de protecție de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă:a) exista motive temeinice ca persoana în cauza să fie considerată un pericol la adresa securității statului român; saub) persoana în cauza, fiind condamnata pentru o infracțiune grava printr-o hotărâre definitivă, constituie un pericol la adresa ordinii publice din România.(4) În sensul prezentei legi, prin infracțiune grava se înțelege orice infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al carei maxim special este de peste 5 ani. + Articolul 7Unitatea familieiAutoritățile române asigura respectarea principiului unității familiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi. + Articolul 8Interesul superior al copiluluiÎn aplicarea prevederilor prezentei legi, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului superior al copilului. + Articolul 9Perioada acordării unei forme de protecțieStatutul de refugiat și protecția subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată. Protecția umanitara temporară se acordă pe o perioadă determinata, care nu poate depăși 2 ani. + Articolul 10ConfidențialitateaToate datele și informațiile referitoare la cererea de azil sunt confidențiale. Obligația privind respectarea confidențialității revine tuturor autorităților, organizațiilor care desfășoară activități în domeniul azilului sau unor terțe persoane implicate în procedura de azil ori care, accidental, intră în posesia unor astfel de date. + Articolul 11Cauze care inlatura caracterul penal al fapteiAutoritățile române nu vor aplica sancțiuni penale pentru motivul intrării sau șederii lor ilegale solicitanților de azil care intra ori se afla fără autorizație pe teritoriul României. + Articolul 12Rolul activAutoritățile competente cu soluționarea cererilor de azil pot investiga, din oficiu, orice împrejurări de fapt și de drept care ar putea conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menționate în cererea de azil sau în plângere. + Articolul 13Examinarea cererii de azil(1) Hotărârea privind soluționarea cererii de azil este luată după o examinare corespunzătoare a situației solicitantului de către funcționarii anume desemnați, calificați în problematica azilului. Aceasta presupune:a) examinarea individuală a fiecărei cereri de azil și luarea unei hotărâri în mod obiectiv și impartial; șib) consultarea informațiilor din țara de origine, obținute din surse diferite, necesare pentru evaluarea situației personale a solicitantului de azil.(2) Orice cerere de azil este analizata individual și succesiv din perspectiva statutului de refugiat și a protecției subsidiare, în condițiile prevăzute de prezenta lege, cu excepția situației de declansare a procedurii de acordare a protecției umanitare temporare. + Articolul 14Hotărârea luată cu privire la cererile de azil(1) Hotărârea prin care se soluționează cererea de azil se redactează și va cuprinde, în mod obligatoriu, situația în fapt și în drept, precum și informații privind calea de atac de care beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum și organul la care se depune plângerea împotriva unei hotărâri de respingere.(2) În cazul cererilor de azil depuse de un reprezentant legal în numele mai multor persoane și care au la baza aceleași motive invocate pentru acordarea unei forme de protecție, cererile se vor conexă, urmând a se pronunța o singura hotărâre în cauza. + Articolul 15Prezumția de buna-credințaAtunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecție, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă prezumția de buna-credința, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-și susține cererea de azil;b) toate elementele relevante aflate la dispoziția solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil;c) declarațiile solicitantului sunt considerate coerente și plauzibile și nu sunt contrazise de informațiile din țara de origine, relevante pentru cazul acestuia;d) solicitantul a depus cererea de azil cat mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate;e) credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită. + Articolul 16Garanții privind minorii neinsotiti solicitanți de azil(1) Cererea de azil a unui minor neînsoțit se analizează cu prioritate.(2) Oficiul Național pentru Refugiati ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoțit pe parcursul procedurii de azil.(3) Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoțit în situația în care acesta urmează sa implineasca vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.(4) Oficiul Național pentru Refugiati informează reprezentantul legal și solicitantul de azil minor neînsoțit, într-o limbă pe care acesta din urma o cunoaște, cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize medicale pentru determinarea vârstei. Aceasta informare trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecințe ale rezultatului acestei examinari și efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medicale. + Capitolul III Drepturi și obligații + Secţiunea 1 Drepturile și obligațiile solicitanților de azil + Articolul 17Drepturi(1) Pe durata procedurii de azil strainul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele drepturi:a) dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluționării acesteia în procedura accelerata sau în procedura la frontiera, caz în care strainul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează de la data la care a fost comunicată hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil, emisă de Oficiul Național pentru Refugiati;b) dreptul de a fi asistat de un avocat în orice faza a procedurii de azil;c) dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice faza a procedurii de azil;d) dreptul de a contacta și a fi asistat de un funcționar al Inaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) în orice faza a procedurii de azil;e) dreptul de a fi consiliat și asistat de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice faza a procedurii de azil;f) dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaște sau pe care se presupune în mod rezonabil ca o cunoaște, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil;g) dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;h) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Național pentru Refugiati. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menționată identitatea declarata. Un astfel de document nu se va elibera:(i) străinilor care au solicitat azil într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cat nu li s-a acordat accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Național pentru Refugiati;(îi) străinilor aflați în custodie publică pentru motive de securitate naționala și ordine publică, care solicită azil, atât timp cat această măsură este menținută;i) dreptul de a participa la activități de adaptare culturală;j) dreptul de a beneficia, la cerere, de asistența necesară pentru întreținere, în situația în care nu dispune de mijloacele materiale necesare, sumele acordate pentru hrana, cazare și alte cheltuieli fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului și asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor;k) dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare, aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiati, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreținere;l) dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condițiilor de cazare și asistența în centrele de cazare;m) dreptul de a primi gratuit asistența medicală primara și spitaliceasca de urgenta, precum și asistența medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent;n) dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a primi asistența medicală adecvată;o) dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai afla în procedura de determinare a unei forme de protecție;p) dreptul solicitanților de azil minori de a avea acces la învățământul școlar obligatoriu în aceleași condiții ca și minorii cetățeni români.(2) Dacă solicitantul de azil este cazat în centrele de primire și cazare ale Ministerului Administrației și Internelor, suma prevăzută la alin. (1) lit. j) referitoare la cazare nu se acordă.(3) Fondurile bănești necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), f), g), h), i), k), l), m) și n) se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.(4) Minorii neinsotiti beneficiază de aceeași protecție oferită, în condițiile legii, minorilor români aflați în dificultate.(5) Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Național pentru Refugiati îi poate stabili un loc de reședința și îi asigura asistența materială necesară pentru întreținere, pe întreaga durata a procedurii de azil.(6) Pentru motive justificate de interesul public, securitatea naționala, ordinea, sănătatea și morala publică, protecția drepturilor și libertăților altor persoane - chiar dacă strainul are mijloace materiale necesare pentru întreținere - Oficiul Național pentru Refugiati, pe toată durata procedurii de azil, îi poate stabili un loc de reședința și poate dispune transportarea lui cu însoțitor în acel loc, la solicitarea autorităților competente.(7) Procedura de azil prevăzută la alin. (1) se finalizează, cu excepția cererilor soluționate în procedura accelerata sau în procedura la frontiera când procedura de azil se finalizează de îndată, în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data comunicării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati prin care s-a acordat statut de refugiat, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunțării hotărârii instanței de recurs. + Articolul 18Accesul la educație al solicitanților de azil minori(1) În vederea facilitării accesului la sistemul de învățământ românesc, solicitanții de azil minori beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an școlar, de un curs pregatitor în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ.(2) Cursul pregatitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Oficiul Național pentru Refugiati.(3) Solicitantul de azil minor este înscris în cursul pregatitor în termen de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.(4) La finalul cursului de inițiere în limba română, o comisie de evaluare, ale carei componenta și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării, apreciază nivelul de cunoaștere a limbii române și stabilește înscrierea minorilor care au dobândit o formă de protecție în România în anul de studiu corespunzător. + Articolul 19ObligațiiPe durata procedurii de azil strainul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele obligații:a) obligația de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum și de a se supune fotografierii și amprentarii. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;b) obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;c) obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanta cu privire la situația sa personală;d) obligația de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând sa primească documentul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. h);e) obligația de a urmări stadiul procedurii și de a informa autoritățile competente cu privire la orice schimbare de reședința;f) obligația de a răspunde la solicitarile organelor cu atribuții în domeniul azilului;g) obligația de a nu părăsi localitatea de reședința fără autorizarea Oficiului Național pentru Refugiati. Autorizația va fi emisă de Oficiul Național pentru Refugiati în urma unei analize individuale, obiective și impartiale, iar în cazul neautorizarii, aceasta va fi motivată;h) obligația de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite;i) obligația de a respecta legile statului român, precum și măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil;j) obligația de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în care solicitantul nu a obținut forma de protecție solicitată, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondata în urma soluționării acesteia în procedura accelerata, caz în care strainul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. + Secţiunea a 2-a Drepturile și obligațiile beneficiarilor unei forme de protecție + Articolul 20Drepturile beneficiarilor unei forme de protecție(1) Recunoașterea statutului de refugiat sau acordarea protecției subsidiare conferă beneficiarului următoarele drepturi:a) sa rămână pe teritoriul României și să obțină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identității și pentru trecerea frontierei de stat;b) să își aleagă locul de reședința și sa circule liber, în condițiile stabilite de lege pentru străini;c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, sa exercite activități nesalarizate, sa exercite profesiuni libere și să efectueze acte juridice, să efectueze acte și fapte de comerț, inclusiv activități economice în mod independent, în aceleași condiții ca și cetățenii români;d) să își transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte tari, în vederea reinstalarii;e) sa beneficieze de tratamentul cel mai favorabil prevăzut de lege pentru cetățenii străini în ceea ce privește dobândirea proprietăților mobiliare și imobiliare;f) sa beneficieze de protecția proprietății intelectuale, în condițiile stabilite de lege;g) sa beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistența socială și asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;h) să aibă acces la toate formele de învățământ, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;i) sa beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasă a copiilor săi;j) sa beneficieze de dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul sau;k) sa beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce privește asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;l) să aibă acces liber la instanțele de judecată și la asistența administrativă;m) sa primească, la cerere, în limitele disponibilităților financiare ale statului, un ajutor rambursabil, stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe țara, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni;n) sa participe, la cerere, la programele de integrare și să fie cazat în centrele Oficiului Național pentru Refugiati, în condițiile stabilite de lege;o) să își stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor;p) să poată beneficia, la cerere, de asistența în vederea repatrierii voluntare.(2) Minorii neinsotiti beneficiază de aceeași protecție oferită, în condițiile legii, minorilor români aflați în dificultate.(3) Persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecția subsidiară devine beneficiar al formei de protecție de la data emiterii sau, după caz, a pronunțării hotărârii prin care s-a finalizat procedura de azil.(4) Persoana căreia i s-a acordat o formă de protecție va beneficia de drepturile prevăzute la alin. (1) în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati prin care s-a acordat statutul de refugiat, a expirării termenului de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati prin care s-a acordat protecție subsidiară sau, după caz, a pronunțării hotărârii instanței prin care s-a finalizat procedura de azil.(5) Fondurile bănești necesare în vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (1) lit. m) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.(6) Documentele de identitate prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii pentru persoanele cărora li s-a acordat protecție subsidiară. Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii. În cazul beneficiarilor unei forme de protecție cărora li se aplică prevederile art. 6 alin. (3), legitimatia de ședere temporară nu va fi eliberata sau valabilitatea acesteia va inceta ori, după caz, nu va fi prelungită. + Articolul 21Obligațiile beneficiarilor unei forme de protecție(1) Beneficiarul unei forme de protecție are următoarele obligații:a) să respecte Constituția României, legile și celelalte acte normative emise de autoritățile române;b) să aibă o conduita corecta și civilizata, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiati și sa răspundă la solicitarile acestora;c) să respecte regulamentele de ordine interioară din centrele Oficiului Național pentru Refugiati, dacă este cazat într-un asemenea centru;d) sa evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populația ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidența legii penale;e) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.(2) Persoana care a dobândit o formă de protecție are obligația sa ramburseze ajutorul primit potrivit art. 20 alin. (1) lit. m), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreținerea sa și a familiei sale. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat. + Capitolul IV Forme de protecție + Articolul 22Forme de protecțieÎn condițiile prezentei legi, străinilor:a) li se recunoaște statutul de refugiat; saub) li se acordă protecție subsidiară; sauc) li se acordă protecție temporară, respectiv protecție umanitara temporară. + Articolul 23Statutul de refugiat(1) Statutul de refugiat se recunoaște, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasa, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenența la un anumit grup social, se afla în afară tarii de origine și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește protecția acestei tari, precum și persoanei fără cetățenie care, fiind în afară tarii în care își avea reședința obișnuită datorită acelorași motive menționate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reintoarca.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul străinilor care beneficiază de protecție sau de asistența din partea unui organism ori a unei instituții a Națiunilor Unite, alta decât Inaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR). Atunci când aceasta protecție sau asistența a încetat pentru un motiv oarecare, fără ca situația acestor persoane sa fi fost reglementată în mod definitiv, în conformitate cu rezoluțiile relevante adoptate de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, aceste persoane vor beneficia de prevederile prezentei legi. + Articolul 24Recunoașterea statutului de refugiat membrilor de familie(1) Statutul de refugiat se acordă, la cerere, și membrilor de familie prevăzuți la art. 2 lit. j), care se afla pe teritoriul României, cu excepția cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situațiile enumerate la art. 25.(2) În cazul soțului sau, respectiv, al sotiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 23 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.(3) În situația în care membrul de familie nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizata din perspectiva prevederilor art. 23 și 26. + Articolul 25Cauzele de excludere de la recunoașterea statutului de refugiat(1) Statutul de refugiat nu se recunoaște cetățenilor străini și apatrizilor cu privire la care exista motive serioase să se creadă ca:a) au comis o infracțiune contra păcii și omenirii, o crima de război ori o alta infracțiune definită conform tratatelor internaționale relevante la care România este parte sau altui document internațional pe care România este obligată sa îl respecte;b) au comis o infracțiune grava de drept comun în afară României, înainte de a fi admiși pe teritoriul statului român;c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor și principiilor asa cum sunt ele enunțate în preambulul și în art. 1 și 2 din Carta Organizației Națiunilor Unite;d) au instigat sau au fost complici la săvârșirea faptelor prevăzute la lit. a)-c).(2) De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaște cetățenilor străini și apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârșirea de acte de terorism, asa cum sunt acestea definite în instrumentele internaționale la care România este parte. + Articolul 26Protecția subsidiară(1) Protecția subsidiară se poate acorda cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care exista motive temeinice să se creadă ca, în cazul returnarii în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), și care nu poate sau, datorită acestui risc, nu dorește protecția acelei tari.(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înțelege:1. condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; sau2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau3. o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern ori internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă. + Articolul 27Acordarea protecției subsidiare membrilor de familie(1) Protecția subsidiară se acordă, la cerere, și membrilor de familie prevăzuți la art. 2 lit. j), care se afla pe teritoriul României, cu excepția cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situațiile enumerate la art. 28.(2) În cazul soțului sau, respectiv, al sotiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a acordat protecție subsidiară în temeiul art. 26 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.(3) În situația în care membrul de familie nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizata din perspectiva prevederilor art. 23 și 26. + Articolul 28Cauzele de excludere de la acordarea protecției subsidiare(1) Protecția subsidiară nu se acordă cetățenilor străini și apatrizilor atunci când exista motive serioase să se creadă ca aceștia:a) au comis o infracțiune contra păcii și omenirii, o crima de război ori o alta infracțiune definită conform tratatelor internaționale relevante la care România este parte sau altor documente internaționale pe care România este obligată să le respecte;b) au comis o infracțiune grava de drept comun înainte de intrarea pe teritoriul României;c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor și principiilor asa cum sunt ele enunțate în preambulul și în art. 1 și 2 din Carta Organizației Națiunilor Unite;d) constituie un pericol la adresa ordinii publice și siguranței naționale ale României;e) au instigat sau au fost complici la săvârșirea faptelor prevăzute la lit. a)-d).(2) De asemenea, protecția subsidiară nu se acordă cetățenilor străini și apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârșirea de acte de terorism, asa cum sunt acestea definite în instrumentele internaționale la care România este parte. + Articolul 29Protecția umanitara temporarăÎn perioade de conflicte armate în care România nu este angajata, se poate acorda protecție umanitara temporară persoanelor care provin din zonele de conflict. + Articolul 30Procedura de acordare a protecției umanitare temporare(1) În situațiile prevăzute la art. 29, până la stabilirea măsurilor și perioadei pentru care se acordă protecție, Oficiul Național pentru Refugiati poate decide suspendarea procedurii de azil pentru persoanele care provin din zona de conflict și urmează sa beneficieze de protecție umanitara temporară.(2) Până la stabilirea măsurilor și perioadei pentru care se acordă protecție umanitara temporară, persoana care provine din zona de conflict are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19.(3) Protecția umanitara temporară se acordă prin hotărâre a Guvernului, elaborata de Ministerul Administrației și Internelor, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, în situația în care se constata sau exista informații ca din zona de conflict urmează să fie înregistrat un aflux masiv și spontan de persoane care au nevoie de protecție.(4) Prin persoana care are nevoie de protecție se înțelege orice persoană care face parte din populația civilă și care și-a părăsit țara de origine ca urmare a unui conflict armat și nu se poate întoarce în condiții de siguranță și demnitate în țara de origine.(5) Prin aflux masiv și spontan de persoane care au nevoie de protecție se înțelege deplasarea către teritoriul României a unui număr semnificativ de persoane care depășește capacitatea Oficiului Național pentru Refugiati de soluționare a cererilor individuale, în condițiile și în termenele prevăzute de prezenta lege.(6) Protecția umanitara temporară se acordă pe o perioadă determinata, care nu poate depăși 2 ani.(7) Persoanele care beneficiază de protecție umanitara temporară pot depune, în mod individual, o cerere de azil numai după încetarea acestei forme de protecție. + Articolul 31Drepturile beneficiarilor protecției umanitare temporare(1) Prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 30 alin. (3) se stabilesc măsurile și perioada pentru care se acordă protecția umanitara temporară, precum și sursa de finanțare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecției temporare.(2) Tratamentul acordat, prin hotărâre a Guvernului, persoanelor care se bucura de protecție umanitara temporară nu poate fi mai puțin favorabil decât cel asigurat pentru recunoașterea următoarelor drepturi:a) de a fi informate, într-o limbă pe care se presupune ca o înțeleg, cu privire la drepturile pe care le au pe perioada în care beneficiază de protecție umanitara temporară;b) de a fi angajate de persoane fizice sau juridice, de a exercita activități nesalarizate, profesiuni liberale și de a efectua activități economice în mod independent, în condițiile reglementărilor legale privind regimul juridic al străinilor în România;c) de a avea acces la cazare corespunzătoare sau, dacă este necesar, de a primi mijloace materiale pentru obținerea acesteia;d) dreptul la asistența necesară pentru întreținere, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;e) de a primi gratuit asistența medicală primara și spitaliceasca de urgenta, precum și asistența medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent;f) dreptul persoanelor cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condițiilor de cazare și asistența în spațiile de cazare stabilite prin hotărâre a Guvernului;g) dreptul minorilor care se bucura de protecție temporară de a avea acces la învățământul școlar obligatoriu, în aceleași condiții ca și minorii cetățeni români. + Articolul 32Menținerea unității familiei în cazul beneficiarilor protecției umanitare temporare(1) Protecția umanitara temporară se acordă, la cerere, și membrilor de familie ai beneficiarilor acestei forme de protecție, prevăzuți la art. 2 lit. j), în cazul în care aceștia se afla pe teritoriul României.(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care membrii de familie se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 33. + Articolul 33Cauze de excludere de la acordarea protecției umanitare temporareCetățenii străini și apatrizii care se afla în situațiile prevăzute la art. 28 vor fi excluși de la acordarea protecției umanitare temporare. + Capitolul V Procedura de azil + Secţiunea 1 Procedura ordinară + Articolul 34Declanșarea procedurii de azil(1) O persoana este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voința, exprimată, în scris sau oral, în fața autorităților competente, din care să rezulte ca aceasta solicita protecția statului român.(2) Din momentul manifestării de voința, exprimată în condițiile prevăzute la alin. (1), solicitantul de azil beneficiază de drepturile și are obligațiile prevăzute la art. 17-19. + Articolul 35Competența primirii cererilor de azilAutoritățile competente sa primească o cerere de azil sunt următoarele:a) Oficiul Național pentru Refugiati și formațiunile sale teritoriale;b) structurile Poliției de Frontiera Române;c) structurile Autorității pentru Străini;d) structurile Poliției Române;e) structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției. + Articolul 36Momentul depunerii cererii de azil(1) Cererea de azil se depune de îndată ce:a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;b) solicitantul a intrat pe teritoriul României;c) au survenit evenimente în țara de origine a solicitantului, care îl determina sa ceara protecție pentru strainul cu drept de ședere în România.(2) Cererile de azil depuse în afară teritoriului României nu sunt admise.(3) Autoritățile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv ca a fost depusa tardiv. + Articolul 37Cererea de azil(1) Cererea de azil este individuală și se înaintează personal de către solicitant sau, după caz, de curator ori de reprezentantul legal.(2) Cererea de azil se completează în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o cunoaște.(3) Cererile de azil colective nu sunt acceptate. + Articolul 38Cererea de azil înaintată la structurile teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor(1) În cazul în care cererea de azil este depusa la organele teritoriale ale structurilor Ministerului Administrației și Internelor, prevăzute la art. 35, solicitantul este informat cu privire la faptul ca trebuie să se prezinte la Oficiul Național pentru Refugiati sau, după caz, la o structura teritorială a acestuia.(2) Dacă cererea de azil a fost depusa la un organ teritorial al Poliției de Frontiera Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul care a primit accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Național pentru Refugiati este informat cu privire la faptul ca trebuie să se prezinte la Oficiul Național pentru Refugiati sau, după caz, la o structura teritorială a acestuia.(3) Solicitantul de azil suporta cheltuielile ocazionate de transportul la Oficiul Național pentru Refugiati sau, după caz, la o structura teritorială a acestuia. În măsura în care solicitantul nu dispune de suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor de transport, această sumă va fi suportată de Oficiul Național pentru Refugiati.(4) În situația prevăzută la alin. (1) și (2), pentru motive justificate de interesul public, siguranța naționala, ordinea publică, protecția sănătății și moralității publice, protecția drepturilor și libertăților altor persoane, Oficiul Național pentru Refugiati asigura transportarea solicitantului de azil la una dintre formațiunile sale teritoriale.(5) Cererile de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, la Autoritatea pentru Străini și cele depuse la organele Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției sunt înregistrate în registre speciale. + Articolul 39Înaintarea cererii de azil de către un minor(1) În cazul strainului minor, interesele acestuia sunt aparate de către reprezentantul sau legal.(2) Strainul minor depune cererea de azil prin reprezentantul legal, iar în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, cererea de azil poate fi depusa personal.(3) În cazul strainului minor neînsoțit care și-a manifestat voința de a obține azil, în scris sau oral, în fața autorităților competente, acesta va fi înregistrat ca solicitant de azil, urmând ca cererea de azil să fie depusa la momentul numirii reprezentantului legal.(4) În cazul în care strainul minor neînsoțit și-a manifestat voința de a obține azil, în scris sau oral, în fața autorităților competente, altele decât Oficiul Național pentru Refugiati, organul teritorial al structurii specializate a Ministerului Administrației și Internelor sau Ministerului Justiției, care a fost sesizat, va informa de îndată Oficiul Național pentru Refugiati, care asigura transportul solicitantului la structura competența sa analizeze cererea de azil. + Articolul 40Numirea reprezentantului legal(1) După înregistrarea strainului minor neînsoțit ca solicitant de azil, Oficiul Național pentru Refugiati va sesiza de îndată autoritatea competentă pentru protecția copilului în a carei raza teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusa cererea de azil, în scopul declanșării procedurii de numire a unui reprezentant legal.(2) În cazul solicitantului de azil minor neînsoțit, procedura de azil este suspendată până la numirea unui reprezentant legal. Pe perioada suspendării procedurii de azil minorul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 și 18. + Articolul 41Stabilirea vârstei solicitantului de azil minor(1) În situația în care solicitantul de azil declara ca este minor și nu exista dubii serioase cu privire la minoritatea sa, acesta va fi considerat minor.(2) În situația în care minorul neînsoțit nu poate să își probeze vârsta și exista dubii serioase cu privire la minoritatea sa, Oficiul Național pentru Refugiati solicita efectuarea unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului, cu consimțământul prealabil, în scris, al minorului și al reprezentantului sau legal.(3) În cazul în care solicitantul de azil și/sau reprezentantul legal refuza efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei și nu sunt aduse dovezi concludente cu privire la vârsta sa, acesta va fi considerat major.(4) În situația prevăzută la alin. (3) se va considera ca persoana în cauza a împlinit vârsta de 18 ani la data depunerii cererii de azil.(5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care la baza refuzului efectuării expertizei medico-legale de stabilire a vârstei stau motive întemeiate, constatate în urma evaluării de către un psiholog din cadrul Oficiului Național pentru Refugiati. + Articolul 42Numirea curatorului(1) În situația în care exista dubii serioase cu privire la discernamantul solicitantului de azil major, personalul specializat din cadrul Oficiului Național pentru Refugiati solicita efectuarea unei expertize medico-legale în acest sens.(2) În cazul în care prin expertiza medico-legală se constata lipsa de discernământ a solicitantului de azil, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicita numirea unui curator, în aceleași condiții prevăzute de lege pentru cetățenii români.(3) Procedura de soluționare a cererii de azil este suspendată până la numirea unui curator. Pe perioada suspendării procedurii de acordare a unei forme de protecție, solicitantul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 și 18.(4) Cererea solicitantului de azil lipsit de discernământ este depusa de curator, după numirea acestuia.(5) Atunci când efectuarea interviului pentru determinarea statutului de refugiat este posibila, curatorul îl va informa pe solicitantul de azil cu privire la scopul și posibilele consecințe ale interviului personal și va întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea solicitantului în vederea sustinerii interviului. + Articolul 43ChestionarDupă înregistrarea cererii de azil la Oficiul Național pentru Refugiati sau la formațiunile sale teritoriale, solicitantul va completa un chestionar în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia și ale membrilor săi de familie, a rutei parcurse din țara de origine până în România, a datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terțe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum și a documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa. + Articolul 44Amprentarea solicitanților de azil(1) Odată cu depunerea cererii de azil Oficiul Național pentru Refugiati sau celelalte autorități competente prevăzute la art. 35 vor preleva amprentele tuturor solicitanților de azil care, potrivit declarațiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani, urmând ca aceste date să fie transmise și stocate pe suport hârtie în cartoteca Oficiului Național pentru Refugiati și în format electronic în baza de date naționala AFIS (Sistemul automatizat de comparare a amprentelor).(2) Transmiterea și prelevarea amprentelor solicitanților de azil se fac cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidențialității și protecției datelor cu caracter personal, urmând ca persoana în cauza să fie informată în scris referitor la acest fapt.(3) Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, amprentele prelevate în condițiile prevăzute la alin. (1) sunt transmise și stocate și în baza de date europeană EURODAC (Sistemul european de identificare automată a amprentelor). + Articolul 45Interviul pentru determinarea unei forme de protecție(1) Interviul pentru determinarea unei forme de protecție consta într-o audiere a solicitantului de azil de către un funcționar al Oficiului Național pentru Refugiati, anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2).(2) Intervievarea solicitanților de azil nu este obligatorie în următoarele situații:a) Oficiul Național pentru Refugiati poate lua o hotărâre favorabilă în baza probelor existente la dosar;b) atunci când se constată că solicitantul de azil se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 42. În aceasta situație se vor întreprinde eforturi suplimentare pentru a se obține cat mai multe date necesare soluționării cauzei.(3) Interviul este consemnat în scris și urmează sa clarifice aspectele necesare pentru analizarea cererii de azil, după cum urmează: datele de identificare a solicitantului, numele funcționarului anume desemnat care efectuează interviul, numele interpretului și, după caz, al reprezentantului legal, al curatorului și/sau al avocatului care îl asista pe solicitant, limba în care se desfășoară interviul, motivele de azil, declarația solicitantului din care să reiasă ca toate datele și informațiile prezentate la interviu sunt reale.(4) Acolo unde se presupune în mod rezonabil ca solicitantul de azil cunoaște o alta limba în care este capabil sa comunice, interviul se va putea desfășura în limba respectiva.(5) Solicitantul de azil nu poate refuza efectuarea interviului pentru absenta avocatului. Reprogramarea interviului ca urmare a absentei avocatului este posibila o singură dată și numai dacă exista motive întemeiate care să justifice aceasta absenta.(6) Dacă solicitantul refuza să semneze nota de interviu, motivele refuzului sau vor fi, de asemenea, consemnate.(7) Refuzul solicitantului de a semna nota de interviu nu împiedica Oficiul Național pentru Refugiati sa ia o hotărâre cu privire la cererea de azil.(8) Acolo unde este necesar, funcționarul Oficiului Național pentru Refugiati care se ocupa de caz poate efectua un nou interviu.(9) În cazul în care solicitantul nu se prezintă la data fixată pentru susținerea interviului, fără a prezenta, până la această dată, motive întemeiate pentru absenta sa, funcționarul Oficiului Național pentru Refugiati responsabil de caz întocmește un proces-verbal de constatare.(10) Copia notei de interviu este pusă la dispoziție solicitantului odată cu comunicarea hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati de respingere a cererii de azil. + Articolul 46Intervievarea solicitanților de azil cu nevoi specialeIntervievarea solicitanților de azil cu nevoi speciale se efectuează de funcționarii Oficiului Național pentru Refugiati specializați în acest sens, care vor tine cont de situația specială a acestor persoane. + Articolul 47Intervievarea solicitanților de azil minori(1) Intervievarea solicitanților de azil minori se efectuează în prezenta reprezentanților legali ai acestora.(2) Reprezentantul legal îl informează pe solicitantul de azil minor cu privire la scopul și posibilele consecințe ale interviului personal și întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea minorului în vederea sustinerii interviului.(3) Intervievarea solicitanților de azil minori și a solicitanților de azil minori neinsotiti se efectuează în toate cazurile în care acest lucru este posibil, în funcție de dezvoltarea psihică a acestora.(4) În efectuarea interviului cu solicitantul de azil minor se tine seama de gradul sau de dezvoltare intelectuală și de maturitatea sa. + Articolul 48Competența soluționării cererilor de azil(1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate și decizia asupra cererilor de azil sunt de competența Oficiului Național pentru Refugiati.(2) Aceste activități sunt realizate de funcționarii Oficiului Național pentru Refugiati anume desemnați.(3) Numirea funcționarilor se face prin dispoziție a directorului Oficiului Național pentru Refugiati. + Articolul 49Colectarea informațiilor relevante pentru soluționarea cererii de azil(1) În procesul decizional, funcționarii prevăzuți la art. 48 alin. (2) au dreptul să solicite expertize și sa consulte experți.(2) Oficiul Național pentru Refugiati poate solicita oricăror instituții publice, agenții sau organizații care funcționează pe teritoriul României orice documente necesare pentru analizarea situației solicitantului și soluționarea cererii de azil a acestuia, cu respectarea confidențialității în condițiile stabilite la art. 10. În aceste cazuri nu este necesar acordul solicitantului.(3) Ministerul Afacerilor Externe furnizează periodic materiale de sinteza referitoare la situația din țările de origine ale solicitanților de azil, precum și raspunsuri la solicitarile punctuale ale Oficiului Național pentru Refugiati, necesare în vederea soluționării cererilor de azil.(4) Oficiul Național pentru Refugiati consulta Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii țărilor sigure de origine și țărilor terțe sigure. + Articolul 50Soluționarea cererii de azil(1) Cererea de azil este soluționată pe baza documentelor existente la dosarul solicitantului și a motivelor invocate de solicitant, care sunt analizate în raport cu situația concretă din țara de origine și cu credibilitatea solicitantului.(2) În soluționarea cererilor de azil ale solicitanților de azil minori se tine seama și de gradul lor de dezvoltare intelectuală, precum și de maturitatea acestora.(3) În soluționarea cererilor de azil ale solicitanților de azil majori lipsiți de discernământ, declarațiile acestora sunt apreciate cu luarea în considerare a gradului în care le este afectat discernamantul.(4) În cazurile prevăzute la art. 45 alin. (2) și (9), cererea de azil este soluționată pe baza elementelor existente la dosar. + Articolul 51Renunțarea la cererea de azil în etapa administrativă(1) În situația în care solicitantul de azil renunța în mod expres la cererea sa în etapa administrativă, acesta este informat cu privire la consecințele actului de renunțare.(2) În situația menționată la alin. (1), funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o decizie de închidere a dosarului.(3) Decizia de închidere a dosarului se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati sau prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(4) Decizia de închidere a dosarului prevăzută la alin. (2) nu este supusă căilor de atac.(5) Solicitantul are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19 până la expirarea termenului de 7 zile de la data comunicării deciziei de închidere a dosarului.(6) În cazul în care solicitantul renunța la cererea de azil în etapa administrativă, acesta are obligația de a părăsi teritoriul României la expirarea perioadei de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil.(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul în care solicitantul are un drept de ședere reglementat potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor. + Articolul 52Termenul de soluționare a cererii de azil(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) efectuează interviul, analizează motivele invocate de solicitant și se pronunța asupra cererii de azil a solicitantului în termen de 30 de zile de la preluarea cazului.(2) Dacă soluționarea cererii de azil necesita o documentare suplimentară, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungește cu cel mult 30 de zile.(3) Termenul prevăzut la alin. (1) se suspenda pe perioada procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil sau, după caz, pe perioada procedurii tarii terțe sigure.(4) În cazul solicitanților de azil minori neinsotiti, termenul prevăzut la alin. (1) se suspenda până la numirea reprezentantului legal. + Articolul 53Hotărârea de soluționare a cererii de azil(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o hotărâre prin care:a) recunoaște statutul de refugiat; saub) acorda protecția subsidiară; sauc) respinge cererea de azil.(2) Hotărârea de acordare a protecției subsidiare cuprinde și motivele neacordarii statutului de refugiat.(3) Hotărârea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare forma de protecție prevăzută la art. 23 și 24, art. 26 sau 27, precum și mențiunea cu privire la obligația de a părăsi teritoriul României. Strainul are obligația de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la momentul finalizarii procedurii de azil, cu excepția cazului în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondata în urma soluționării acesteia în cadrul procedurilor accelerate, caz în care strainul este obligat sa părăsească teritoriul statului român de îndată ce s-a finalizat procedura de azil. + Articolul 54Comunicarea hotărârii de soluționare a cererii de azil(1) Admiterea sau respingerea cererii de azil se face prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati sau prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(2) În situația în care solicitantul a fost evacuat dintr-un centru de cazare aflat în subordinea Oficiului Național pentru Refugiati și nu a comunicat noua reședința, hotărârea se considera a fi comunicată de la data la care se constata, printr-un proces-verbal întocmit de funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), ca strainul nu se mai afla la ultima reședința declarata.(3) Motivele de acordare a unei forme de protecție nu se comunică. + Articolul 55Termenul de depunere a plângerii(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. b) și c) se poate face plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai afla la ultima reședința declarata.(2) În cazul în care plângerea a fost depusa în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării plângerii. + Articolul 56Depunerea plângerii(1) Plângerea motivată se depune numai la Oficiul Național pentru Refugiati sau, după caz, la structura teritorială a acestuia care a emis hotărârea de respingere a cererii de azil și va fi însoțită de copia de pe hotărârea de respingere a cererii de azil, motivele plângerii și înscrisurile sau orice alte elemente pe care își sprijină plângerea. Plângerea se înaintează de îndată instanței competente.(2) În cazul minorului, plângerea se depune de către reprezentantul sau legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate depune plângerea în nume propriu.(3) În cazul strainului lipsit de discernământ, plângerea se depune de curator. + Articolul 57Conținutul plângerii(1) Plângerea trebuie să cuprindă:a) numele și reședința petentului, denumirea și sediul structurii competente care a soluționat cererea de azil în procedura administrativă;b) obiectul cererii;c) prezentarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază plângerea;d) indicarea dovezilor pe care se sprijină plângerea;e) semnatura.(2) Când dovada se face prin înscrisuri, se va alătură la plângere o copie pentru pârât și o copie pentru instanța. Copiile vor fi certificate de petent ca sunt conforme cu originalul. + Articolul 58Confidențialitatea în procedura în instanța(1) În etapa judecătorească de soluționare a cererilor de azil, dezbaterile au loc în ședința secreta.(2) În etapa judecătorească, procedura de azil se desfășoară cu respectarea principiului confidențialității. + Articolul 59Exercițiul drepturilor proceduraleExercitarea drepturilor procedurale se face numai personal sau prin asistența unui apărător. + Articolul 60PărțileÎn înțelesul prezentei legi, părțile sunt:a) Oficiul Național pentru Refugiati;b) solicitantul de azil a cărui cerere de azil a fost respinsă total sau în parte. + Articolul 61ÎntâmpinareaÎntâmpinarea va cuprinde:1. excepțiile de procedura pe care intimatul le ridica la plângerea formulată de petent;2. răspunsul la toate capetele de fapt și de drept ale plângerii;3. dovezile cu care se apara împotriva fiecărui capăt al plângerii. Când va cere dovada cu martori, intimatul va arata numele și domiciliul sau, după caz, reședința acestora;4. semnatura. + Articolul 62Înfățișări și dezbateri(1) Cauzele având ca obiect cereri de azil se judeca cu precădere față de celelalte cauze civile, într-un termen de 30 de zile.(2) Instanța va putea acorda un singur termen pentru lipsa de apărare, temeinic motivată. + Articolul 63AudiereaInstanța poate dispune audierea solicitantului de azil atunci când apreciază ca aceasta este utila soluționării cauzei. + Articolul 64Soluționarea plângerii(1) Plângerea se soluționează de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(2) Instanța soluționează plângerea în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.(3) Instanța va motiva hotărârea luată în termen de 5 zile de la pronunțare. + Articolul 65Cheltuielile de judecatăPlângerea, precum și celelalte acte de procedura privind soluționarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru și nu vor putea fi solicitate cheltuieli de judecată. + Articolul 66Termenul de depunere a recursului(1) Împotriva hotărârii instanței contestatarul sau Oficiul Național pentru Refugiati poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.(2) În cazul minorului, recursul se declara de către reprezentantul sau legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate declara recurs în nume propriu.(3) În cazul strainului lipsit de discernământ, recursul se declara de curator.(4) În cazul în care recursul a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării recursului.(5) Termenul de motivare a recursului este de 10 zile de la data comunicării sentinței. + Articolul 67Soluționarea recursuluiRecursul se judeca în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa de către tribunalul - secția de contencios administrativ - în a cărui circumscripție se afla judecătoria a carei hotărâre este atacată. + Articolul 68Renunțarea la judecata(1) Petentul poate să renunțe oricând la judecata fie verbal în ședința, fie prin cerere scrisă.(2) Renunțarea se constata de instanța printr-o hotărâre cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea ei. + Articolul 69Exercitarea căilor de atac în afară termenului legal(1) În cazul depunerii plângerii, respectiv a recursului în afară termenului legal, solicitantul poate cere suspendarea executării dispoziției de parasire a teritoriului României. Cererea de suspendare se soluționează în termen de 7 zile de la înregistrarea acesteia de către instanța de judecată competența, care se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere irevocabilă.(2) Până la momentul soluționării cererii de suspendare a executării dispoziției de parasire a teritoriului României, strainul nu poate fi îndepărtat de pe teritoriul statului român.(3) În cazul în care instanța admite cererea de suspendare a executării dispoziției de parasire a teritoriului României, efectul suspensiv se acordă până în momentul pronunțării asupra cererii de repunere în termen.(4) Strainul va beneficia de toate drepturile prevăzute la art. 17 și 18 din momentul admiterii cererii de repunere în termen. + Articolul 70Dispoziția de parasire a teritoriului României(1) Atunci când în urma finalizarii procedurii de azil strainul nu a obținut o formă de protecție, Autoritatea pentru Străini, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (3), respectiv ale art. 51 alin. (6), emite și pune în aplicare dispoziția de parasire a teritoriului României.(2) În sensul alin. (1), procedura de azil se finalizează în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunțării hotărârii de respingere de către instanța de recurs.(3) În cazul în care, din motive obiective, strainul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la art. 53 alin. (3) sau, după caz, la art. 51 alin. (6), autoritățile competente îi acorda acestuia permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România. + Secţiunea a 2-a Reunificarea familiei + Articolul 71Reunificarea familiei(1) Persoana căreia i s-a recunoscut o formă de protecție în condițiile art. 23 și 26 poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale prevăzuți la art. 2 lit. j), dacă aceștia nu se afla pe teritoriul României.(2) Aceste cereri se depun la Oficiul Național pentru Refugiati sau la structurile teritoriale ale acestuia.(3) În cazul în care funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) apreciază ca a fost facuta dovada legăturii de rudenie de către beneficiarul formei de protecție sau, după caz, a încheierii căsătoriei anterior intrării pe teritoriul României, va solicita Ministerului Afacerilor Externe acordarea vizei și eliberarea titlului de călătorie pentru membrii de familie prevăzuți la alin. (1).(4) După intrarea pe teritoriul României a membrilor de familie, în cazul în care exista acordul acestora cu privire la cererea de azil, soluționarea cererii va fi facuta potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 72Reunificarea familiei în cazul minorilor neinsotiti(1) Reunificarea familială în cazul minorilor neinsotiti care beneficiază de o formă de protecție se face în funcție de interesul superior al copilului.(2) Oficiul Național pentru Refugiati va declansa procedura de reunificare a familiei din oficiu. Atunci când procedura de reunificare a familiei este declansata din oficiu, se cere acordul reprezentantului legal sau, după caz, și al minorului neînsoțit. În toate cazurile se va tine cont de opinia minorului neînsoțit și i se va acorda importanța cuvenită.(3) În cazul în care a fost depistata familia minorului neînsoțit, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) analizează posibilitatea și condițiile de realizare a reunificarii și emite o hotărâre motivată în acest sens.(4) Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă căilor de atac în condițiile art. 58-69. + Articolul 73Depistarea familiei în cazul solicitanților de azil minori neinsotiti(1) Oficiul Național pentru Refugiati ia măsuri cat mai curând posibil pentru depistarea familiei solicitanților de azil minori neinsotiti.(2) Opinia solicitantului de azil minor neînsoțit cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare și i se acordă importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a acestuia. + Articolul 74Reunificarea familiei în cazul beneficiarilor protecției umanitare temporare(1) Persoanele care beneficiază de protecție umanitara temporară pot solicita reunificarea familiei pentru membrii de familie prevăzuți la art. 2 lit. j), dacă aceștia nu se afla pe teritoriul României.(2) Cererea de reunificare familială este soluționată de funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), care emite o hotărâre motivată în acest sens.(3) Hotărârea prevăzută la alin. (2) este supusă căilor de atac în condițiile art. 58-69.(4) Reunificarea familiei în cazul minorilor neinsotiti care beneficiază de protecție umanitara temporară se realizează în condițiile prevăzute la art. 72. + Secţiunea a 3-a Procedura accelerata + Articolul 75Cererile de azil care fac obiectul procedurii accelerate(1) Fac obiectul procedurii accelerate:a) cererile de azil evident nefondate;b) cererile de azil ale persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenența lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranța naționala ori pentru ordinea publică în România;c) cererile de azil ale persoanelor care provin dintr-o țara sigura de origine.(2) Cererile de azil ale minorilor neinsotiti nu pot fi soluționate în procedura accelerata. + Articolul 76Cererile de azil evident nefondate(1) Cererea de azil este considerată evident nefondata dacă se constata:a) lipsa de fundament al invocarii unei temeri de persecutie sau a expunerii la un risc serios în țara de origine, în condițiile art. 23 alin. (1) sau ale art. 26;b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea, în mod abuziv, cu rea-credința, la procedura de azil.(2) Lipsa de fundament al invocarii unei temeri de persecutie sau a expunerii la un risc serios în țara de origine exista în următoarele cazuri:a) solicitantul nu invoca nici o temere de persecutie în sensul art. 23 alin. (1) sau o expunere la un risc serios în sensul art. 26;b) solicitantul nu oferă date sau informații în sensul că ar fi expus unei temeri de persecutie sau unui risc serios ori relatarile sale nu conțin detalii circumstantiale sau personale;c) cererea de azil este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerenta, contradictorie sau flagrant neadevarata față de situația din țara sa de origine;d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută și de Inaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR).(3) Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea abuzivă la procedura de azil exista în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicație plauzibila, se afla în una dintre următoarele situații:a) a depus cererea de azil sub o identitate falsa sau a prezentat documente false ori falsificate, sustinand ca sunt autentice;b) după depunerea cererii de azil, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;c) cu rea-credința a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-și stabili o identitate falsa în scopul solicitării și acordării statutului de refugiat, fie pentru a ingreuna soluționarea cererii sale;d) în mod deliberat a ascuns faptul ca a mai depus anterior o cerere de azil în una sau în mai multe tari, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsa;e) a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat cu scopul evident de a împiedica punerea iminenta în executare a unei măsuri dispuse de autoritățile competente, de scoatere din țara, de extrădare sau de expulzare, deși anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;f) a încălcat în mod flagrant obligațiile prevăzute la art. 19;g) a depus cererea de azil după ce anterior, în urma unei examinari care conține garanțiile procedurale adecvate și în conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva, i s-a respins o astfel de cerere într-o țara terta sigura.(4) Motivele enumerate la alin. (1), precum și cererile de azil prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. b) și c) nu pot sa prevaleze temerii bine întemeiate de persecutie conform art. 23 alin. (1) sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26. + Articolul 77Tari sigure de origine(1) Sunt considerate tari sigure de origine statele membre ale Uniunii Europene, precum și alte state stabilite, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, prin ordin al ministrului administrației și internelor, pe baza următoarelor criterii:a) numărul cererilor de azil formulate de cetățenii tarii respective și coeficienții de acordare a unei forme de protecție;b) situația respectării drepturilor fundamentale ale omului;c) funcționarea principiilor democratice, a pluralismului politic și a alegerilor libere, precum și existenta unor instituții democratice functionale care să asigure garantarea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului;d) existenta unor factori de stabilitate.(2) Pot fi luate în considerare și alte criterii de evaluare decât cele prevăzute la alin. (1).(3) Cererea de azil a strainului care provine dintr-o țara sigura de origine este respinsă ca evident nefondata, cu excepția cazului în care situația de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arata existenta unei temeri bine întemeiate de persecutie în sensul art. 23 alin. (1). În acest caz solicitantul primește accesul la procedura originara. + Articolul 78Momentul declanșării procedurii accelerateProcedura accelerata poate fi declansata în cursul procedurii ordinare la data la care funcționarul anume desemnat constata existenta uneia dintre situațiile prevăzute la art. 75. + Articolul 79Soluționarea cererilor de azil care fac obiectul procedurii accelerateFuncționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate în susținerea cererii de azil, se pronunța în termen de 3 zile de la declanșarea procedurii accelerate. + Articolul 80Cai de atac(1) În cazul în care a fost pronunțată o hotărâre de respingere a cererii de azil ca evident nefondata, termenul de depunere a plângerii este de doua zile de la comunicare. În cazul în care plângerea este depusa în termenul legal, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării plângerii.(2) Plângerea este de competența judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea. + Articolul 81Hotărârea instanței de judecată(1) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 10 zile și pronunța o hotărâre motivată, prin care:a) admite plângerea și retine cauza spre soluționare în procedura ordinară;b) menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati.(2) Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.(3) În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, se aplică dispozițiile art. 70. + Secţiunea a 4-a Procedura la frontiera + Articolul 82Depunerea unei cereri de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de statCererea de azil depusa la organele teritoriale ale Poliției de Frontiera Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Național pentru Refugiati, care o analizează și pronunța o hotărâre în termen de 3 zile de la primire. + Articolul 83Soluționarea cererilor de azil depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea unei forme de protecție, în raport cu datele privind situația din țara de origine, hotărăște:a) acordarea unei forme de protecție și a accesului la teritoriu; saub) acordarea accesului la teritoriu și la procedura ordinară de azil, dacă cererea de azil nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 76 alin. (1); sauc) respingerea cererii de azil ca evident nefondata.(2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b), cererea de azil va fi analizata potrivit dispozițiilor prezentei legi care reglementează procedura ordinară. + Articolul 84Solicitanții de azil minori neinsotiti(1) Cererile de azil depuse de minorii neinsotiti nu fac obiectul procedurii la frontiera.(2) Solicitanții de azil minori neinsotiti primesc accesul la teritoriu și la procedura ordinară. + Articolul 85Cai de atac(1) Împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil strainul poate depune o plângere în termen de doua zile de la comunicare.(2) Plângerea se depune la structura Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea, care o înaintează de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială se afla. + Articolul 86Hotărârea instanței de judecată(1) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunța o hotărâre motivată, prin care:a) admite plângerea, acorda accesul la teritoriu și retine cauza pentru soluționare în procedura ordinară; saub) menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati.(2) Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.(3) În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, Inspectoratul General al Poliției de Frontiera Române va lua măsuri în vederea returnarii strainului. + Articolul 87Cazarea solicitanților de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat(1) Strainul care solicită o formă de protecție în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, după caz, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de respingere a cererii de azil, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.(2) Solicitantul de azil poate fi cazat în centre speciale de primire și cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor și având regimul juridic al zonei de tranzit.(3) Solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute la alin. (2) beneficiază gratuit de masa în natura, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.(4) Persoanelor prevăzute la alin. (3) nu li se aplică dispozițiile art. 17 alin. (1) lit. j) referitoare la sumele cuvenite pentru masa.(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea de azil nu este soluționată printr-o hotărâre irevocabilă, strainului i se permite intrarea în țara.(6) Pe perioada în care se afla în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul de azil are dreptul la asistența juridico-socială și la ajutoare umanitare din partea organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în materie de refugiati, precum și din partea reprezentantei din România a Inaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) și, de asemenea, are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19, cu excepția celor care intră în contradictie cu prevederile acestei proceduri. + Secţiunea a 5-a Procedura de soluționare a cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil + Articolul 88Condițiile de depunere a cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil(1) Cererea de acordare a accesului la o noua procedura de azil poate fi depusa numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:a) să fie depusa personal, persoana să se afle pe teritoriul României; șib) sa fi fost finalizată procedura anterioară de soluționare a cererii de azil sau, după caz, a cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil, fără ca strainul sa fi obținut o formă de protecție, ori sa fi fost finalizată procedura de anulare sau de încetare în urma căreia forma de protecție a fost anulată ori a încetat.Procedura de azil anterioară se finalizează la data comunicării deciziei de închidere a dosarului, la expirarea termenului legal de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati, la expirarea termenului de depunere a recursului sau, după caz, la momentul pronunțării hotărârii de către instanța de recurs.(2) Accesul la o noua procedura de azil se acordă dacă sunt îndeplinite, alternativ, următoarele condiții:a) pe parcursul procedurii de soluționare a cererii anterioare sau după soluționarea cererii anterioare printr-o hotărâre irevocabilă ori, după caz, printr-o decizie de închidere a dosarului, solicitantul invoca elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia, cu condiția ca aceste elemente sa nu fie rezultatul unor acțiuni provocate în scopul obținerii unei forme de protecție din partea statului român. Solicitantul este obligat să facă dovada existenței noilor motive invocate și a imposibilității prezentării lor până la data depunerii cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil;b) de la data finalizarii procedurii de azil anterioare, în sensul alin. (1) lit. b), au survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în țara de origine, de natura a avea consecințe grave pentru solicitant.(3) Depunerea personală a cererii nu va fi obligatorie în cazul străinilor care sunt luati în custodie publică de Autoritatea pentru Străini și de structurile sale teritoriale, se afla în arest preventiv sau în cursul executării unei pedepse privative de libertate.(4) Cererile de acordare a accesului la o noua procedura de azil, aparținând străinilor aflați în situațiile prevăzute la alin. (3), vor fi transmise de îndată Oficiului Național pentru Refugiati de către organele în custodia sau, după caz, în arestul ori în detenția cărora aceștia se afla. + Articolul 89Acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României(1) În cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 88 alin. (1), strainul are permisiunea de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 zile de la data înregistrării cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil.(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică atunci când din documentele de la dosar rezultă ca depunerea cererii este facuta în mod abuziv, pentru a împiedica scoaterea strainului de pe teritoriul României.(3) În cazul prevăzut la alin. (2) se va emite de îndată o hotărâre prin care se justifica neacordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Aceasta hotărâre se comunică direct strainului care a fost informat cu privire la data la care trebuie să se prezinte la sediul Oficiului Național pentru Refugiati. În cazul în care strainul nu se prezintă la data stabilită și nici nu prezintă motive care să justifice absenta sa, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) încheie un proces-verbal de constatare, care face dovada comunicării.(4) Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (3) se poate face plângere în termen de doua zile de la comunicare.(5) Plângerea este de competența judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(6) Hotărârea instanței prevăzute la alin. (5) este irevocabilă. + Articolul 90Analizarea cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azilSoluționarea cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil, depusa în condițiile art. 88, este de competența funcționarului prevăzut la art. 48 alin. (2). + Articolul 91Hotărârea de soluționare a cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil(1) Hotărârea se pronunța în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, în baza cererii motivate, a documentației prezentate de străin și în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia. Hotărârea se comunică în scris, personal sau la adresa indicată în cererea de acordare a accesului la o noua procedura de azil.(2) Funcționarul prevăzut la art. 90 emite o hotărâre prin care:a) acorda accesul la o noua procedura de azil; saub) respinge cererea ca inadmisibila.(3) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 88 alin. (1), Oficiul Național pentru Refugiati va informa strainul, în scris, cu privire la posibilitățile legale pe care le are la dispoziție pentru depunerea cererii de acordare a accesului la o noua procedura de azil. + Articolul 92Efectele hotărârii de acordare a accesului la o noua procedura de azilÎn cazul în care strainul primește accesul la o noua procedura de azil, acesta are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19. + Articolul 93Cai de atac(1) Împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibila cererea de acordare a accesului la o noua procedura de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare.(2) Plângerea este de competența judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(3) Exercitarea caii de atac împotriva hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati nu atrage și acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.(4) În cazul depunerii plângerii, strainul poate cere sa i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluționează în regim de urgenta de către instanța de judecată competența, care se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere irevocabilă.(5) Strainul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la pronunțarea instanței asupra cererii prevăzute la alin. (4).(6) Permisiunea de a rămâne pe teritoriul României se acordă până la momentul pronunțării instanței asupra plângerii. + Articolul 94Soluționarea plângerii(1) Instanța soluționează plângerea, fără audierea strainului, în termen de 30 de zile, și pronunța o hotărâre motivată, prin care:a) respinge plângerea; saub) admite plângerea, acorda accesul la o noua procedura de azil și dispune ca structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea sa analizeze cererea în procedura ordinară.(2) Hotărârea instanței prevăzută la alin. (1) este irevocabilă. + Secţiunea a 6-a Procedura tarii terțe sigure + Articolul 95Declanșarea procedurii(1) În cazul în care strainul a tranzitat anterior o țara terta sigura și i s-a oferit deja protecția în acea țara sau a avut ocazia, la frontiera ori pe teritoriul acesteia, sa contacteze autoritățile pentru a obține protecție, Oficiul Național pentru Refugiati poate decide retrimiterea strainului în țara respectiva, fără analizarea pe fond a cererii sale.(2) Oficiul Național pentru Refugiati poate analiza cererea depusa de străin chiar dacă acesta se afla în situația prevăzută la alin. (1), cu acordul expres al solicitantului.(3) Dacă solicitantul se afla în situația prevăzută la alin. (1) și exista acceptul statului aflat pe lista cuprinzând țările terțe sigure de a-l readmite pe solicitant pe teritoriul sau și de a-i asigura accesul la procedura de azil, Oficiul Național pentru Refugiati respinge accesul la procedura de azil în România prin hotărâre motivată, pe care o comunică solicitantului, și solicita autorităților române competente sa procedeze la retrimiterea solicitantului către țara terta.(4) După comunicarea hotărârii de respingere a accesului la procedura de azil, Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului terț cu privire la faptul ca cererea nu a fost analizata pe fond.(5) Împotriva hotărârii solicitantul poate depune plângere în condițiile prevăzute la art. 58-69.(6) De la data pronunțării hotărârii Oficiului Național pentru Refugiati de respingere a accesului la procedura de azil și a răspunsului statului terț cu privire la admiterea solicitantului pe teritoriul sau, strainul are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19.(7) În cazul în care transferul solicitantului nu s-a putut realiza, nu exista sau nu se poate obține acceptul statului terț de a-l readmite pe solicitant, Oficiul Național pentru Refugiati va acorda accesul la procedura de azil și va analiza cererea de azil în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta lege.(8) Până la preluarea strainului de către autoritățile din țara terta sigura sau, după caz, până la momentul aplicării alin. (6), strainul are drepturile și obligațiile prevăzute la art. 17-19. + Articolul 96Solicitarile externe de preluare a solicitanților de azil în conformitate cu procedura tarii terțe sigureÎn conformitate cu procedura tarii terțe sigure, Oficiul Național pentru Refugiati poate decide sa reprimeasca pe teritoriul sau străini, în situațiile în care România este declarata de statul solicitant țara terta sigura pentru aceștia. + Articolul 97Tari terțe sigure(1) Sunt considerate tari terțe sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum și alte state stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, cu respectarea următoarelor condiții:a) pe teritoriile lor viața sau libertatea solicitantului nu este și nu va fi amenințată, în sensul art. 33 din Convenția de la Geneva;b) pe teritoriile lor strainul nu risca să fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;c) în țările respective strainului i se asigura protecție efectivă împotriva returnarii în țara de origine, în sensul prevederilor Convenției de la Geneva, precum și în baza informărilor efectuate de Inaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) cu privire la practica aplicării principiului nereturnarii.(2) De la data aderării României la Uniunea Europeană, procedura tarii terțe sigure nu se mai aplica în cazul statelor membre ale Uniunii Europene ori al altor state care au convenit printr-un acord special participarea la mecanismul de determinare a statului responsabil, prevăzut la cap. VIII. + Capitolul VI Procedura încetării sau anulării formei de protecție + Articolul 98Încetarea statutului de refugiat(1) Statutul de refugiat recunoscut în temeiul art. 23 sau 24 încetează atunci când beneficiarul sau:a) s-a repus în mod voluntar sub protecția tarii a carei cetățenie o are; saub) după ce și-a pierdut cetățenia, a redobândit-o în mod voluntar; sauc) a dobândit o noua cetățenie și se bucura de protecția statului a cărui cetățenie a dobândit-o; saud) s-a restabilit în mod voluntar în țara pe care a părăsit-o ori în afară căreia a stat ca urmare a motivelor pentru care i s-a recunoscut statutul de refugiat; saue) nu mai poate continua sa refuze protecția tarii a carei cetățenie o are, datorită faptului ca împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat au încetat sa existe, și nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare;f) fiind o persoană fără cetățenie, este în măsura să se întoarcă în țara în care avea reședința obișnuită, nemaiexistand împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat.(2) Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat și care, din motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare, refuza protecția tarii a carei cetățenie o are.(3) Prevederile alin. (1) lit. f) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat și care, din motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare, refuza să se întoarcă în țara în care în mod obișnuit își avea reședința. + Articolul 99Încetarea protecției subsidiareProtecția subsidiară acordată în temeiul art. 26 sau 27 încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea formei subsidiare de protecție au încetat sa existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsura încât aceasta forma de protecție nu mai este necesară. + Articolul 100Anularea statutului de refugiatStatutul de refugiat se anulează în următoarele situații:a) persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat a dat declarații false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru recunoașterea formei de protecție, și nu exista alte motive care să conducă la menținerea statutului de refugiat;b) după acordarea formei de protecție s-a descoperit ca strainul se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 25. + Articolul 101Anularea protecției subsidiareProtecția subsidiară se anulează în următoarele situații:a) în cazul în care, după acordarea protecției subsidiare, s-a descoperit ca strainul se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 28;b) atunci când persoana căreia i s-a acordat protecție subsidiară a dat declarații false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru acordarea formei de protecție, și nu exista alte motive care să conducă la menținerea protecției subsidiare. + Articolul 102Declanșarea procedurii de încetare sau de anulareProcedura de încetare sau de anulare a formei de protecție acordate se declanseaza de Oficiul Național pentru Refugiati din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale ori al ordinii publice. + Articolul 103Reanalizarea situației persoanelor care au primit o formă de protecție(1) Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicita beneficiarului formei de protecție să se prezinte la sediul Oficiului Național pentru Refugiati sau, după caz, la structurile sale teritoriale, în vederea efectuării interviului pentru clarificarea situației acestuia. Beneficiarul formei de protecție va fi informat și cu privire la inițierea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare, precum și cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are pe durata procedurii.(2) Pe durata procedurii de încetare sau, după caz, de anulare persoana căreia i s-a acordat o formă de protecție are dreptul:a) de a fi asistată de un avocat în orice faza a procedurii;b) de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice faza a procedurii;c) de a contacta și de a fi asistată de un funcționar al Inaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) în orice faza a procedurii;d) de a fi consiliata și asistată de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice faza a procedurii.(3) Efectuarea interviului nu va fi necesară în cazul beneficiarului formei de protecție aflat în situația prevăzută la art. 98 alin. (1) lit. c), dacă a dobândit cetățenia română.(4) În situația în care beneficiarul formei de protecție nu se prezintă la interviu, funcționarul va soluționa cazul pe baza documentelor existente la dosarul personal.(5) Reanalizarea cazului se va realiza în procedura ordinară sau accelerata. Funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va decide cu privire la reanalizarea cazului în procedura accelerata, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 75. + Articolul 104Hotărârea de încetare sau de anulare a unei forme de protecție(1) În urma analizarii elementelor existente la dosar și, după caz, a motivelor invocate pe parcursul interviului, funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va emite o hotărâre motivată prin care:a) menține forma de protecție acordată; saub) constata încetarea formei de protecție; sauc) dispune anularea formei de protecție.(2) Constatarea încetării sau dispunerea anulării formei de protecție nu produce efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost emisă hotărârea prevăzută la alin. (1).(3) În funcție de motivele care au stat la baza pronunțării hotărârii de încetare sau de anulare a formei de protecție, funcționarul anume desemnat prevăzut la art. 48 alin. (2) poate menționa, după caz, obligația de parasire a teritoriului.(4) Atunci când hotărârea prevăzută la alin. (3) cuprinde mențiunea cu privire la obligația de parasire a teritoriului României, în temeiul acesteia, Autoritatea pentru Străini va emite și va pune în aplicare dispoziția de parasire a teritoriului României. + Articolul 105Cai de atacÎmpotriva hotărârilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) și c) strainul poate face plângere în condițiile prevăzute de prezenta lege. + Articolul 106Statutul persoanei în cazul încetării sau anulării formei de protecție(1) Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României după finalizarea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a formei de protecție, persoana cu privire la care s-a constatat încetarea sau s-a dispus anularea formei de protecție acordate se supune prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.(2) Regimul juridic prevăzut la alin. (1) nu se va aplica persoanelor a căror forma de protecție a încetat ca urmare a dobândirii cetateniei române. + Capitolul VII Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat + Articolul 107Competența aplicării Acordului european asupra transferului responsabilității cu privire la refugiatiMinisterul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, este autoritatea abilitata cu implementarea prevederilor Acordului european asupra transferului responsabilității cu privire la refugiati, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980, denumit în continuare Acordul european, ratificat prin Legea nr. 88/2000 pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilității cu privire la refugiati, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980. + Articolul 108Declanșarea proceduriiProcedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat se inițiază de către Oficiul Național pentru Refugiati în următoarele situații:a) din momentul sesizării sale, printr-o cerere scrisă, de către strainul sau apatridul care se afla pe teritoriul României și al cărui statut de refugiat a fost recunoscut într-un stat semnatar al Acordului european;b) din oficiu, din momentul în care se constata îndeplinirea condițiilor privind preluarea responsabilității statutului de refugiat recunoscut în România de către un stat semnatar al Acordului european;c) din momentul sesizării sale de către un stat semnatar al Acordului european cu privire la preluarea responsabilității statutului de refugiat de către România. + Articolul 109Depunerea cererii de aprobare a transferului de responsabilitate(1) Cererea de aprobare a transferului de responsabilitate prevăzută la art. 108 lit. a) se depune personal la Oficiul Național pentru Refugiati sau la structurile sale teritoriale, prezentându-se în scris motivele pentru aprobarea transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat, precum și dovada faptului ca i-a fost recunoscut statutul de refugiat într-un stat semnatar al Acordului european.(2) Hotărârea definitivă privind acordarea statutului de refugiat, precum și documentul de călătorie eliberat refugiatilor în conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva, emise de autoritățile unui stat semnatar al Acordului european, constituie dovada recunoașterii statutului de refugiat.(3) În situația în care nu pot fi prezentate documentele prevăzute la alin. (2), vor fi efectuate verificări suplimentare. + Articolul 110Hotărârea privind transferul de responsabilitate(1) Funcționarul Oficiului Național pentru Refugiati anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) analizează cererea în conformitate cu prevederile Acordului european și în termen de 30 de zile de la primirea cererii hotărăște:a) admiterea cererii privind transferul responsabilității; saub) respingerea cererii privind transferul responsabilității.(2) Împotriva hotărârii de respingere a cererii privind transferul responsabilității asupra statutului de refugiat strainul poate depune plângere în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.(3) În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilității, Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului semnatar al Acordului european ca transferul de responsabilitate asupra statutului de refugiat a avut loc. + Articolul 111Calea de atac(1) Soluționarea plângerii împotriva hotărârii de respingere a cererii este de competența judecătoriei în a carei raza teritorială se afla sediul Oficiului Național pentru Refugiati sau structura sa teritorială care a emis hotărârea.(2) Instanța prevăzută la alin. (1) analizează plângerea și, în termen de 30 de zile de la înregistrarea cauzei pe rol, pronunța o hotărâre motivată prin care:a) admite plângerea și aproba transferul responsabilității asupra statutului de refugiat; saub) respinge plângerea.(3) Hotărârea instanței de judecată este definitivă și irevocabilă. + Articolul 112Efectele hotărârii privind constatarea transferului responsabilității(1) În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilității, strainul va avea drepturile și obligațiile prevăzute la art. 20 și 21.(2) În cazul respingerii cererii privind transferul responsabilității, strainului i se aplică în continuare dispozițiile legale privind regimul juridic al străinilor în România. + Articolul 113Transferul de responsabilitate în cazul refugiatilor recunoscuți în România(1) În situațiile prevăzute la art. 108 lit. b), funcționarul anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) emite din oficiu o hotărâre prin care se constata îndeplinirea condițiilor privind transferul de responsabilitate prevăzute de Acordul european și încetarea responsabilității statului român asupra statutului de refugiat recunoscut de autoritățile române.(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) va fi emisă în termen de 30 de zile de la data la care se constata îndeplinirea condițiilor privind transferul de responsabilitate către un stat semnatar al Acordului european.(3) În termen de 20 de zile de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (1), Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului semnatar al Acordului european ca responsabilitatea statului român asupra statutului de refugiat a încetat. + Articolul 114Solicitarile de readmisie cu privire la refugiatii recunoscuți în România(1) În vederea determinării responsabilității României de a readmite pe teritoriul sau un refugiat recunoscut, ca urmare a solicitărilor de readmisie adresate statului român în baza prevederilor Acordului european, Oficiul Național pentru Refugiati va putea solicita autorităților statului semnatar al Acordului european care a făcut cererea de readmisie informații suplimentare cu privire la refugiatul pentru care s-a solicitat readmisia.(2) În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat revine statului român conform prevederilor Acordului european, Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului solicitant ca refugiatul va fi readmis pe teritoriul României.(3) În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat nu revine statului român potrivit prevederilor Acordului european, Oficiul Național pentru Refugiati va informa autoritățile statului solicitant ca refugiatul nu va fi readmis pe teritoriul României. În acest din urmă caz Oficiul Național pentru Refugiati va emite o hotărâre, în conformitate cu dispozițiile art. 108 lit. b) și ale art. 113 alin. (1). + Capitolul VIII Procedura statului membru responsabil + Secţiunea 1 Dispoziții generale privind statul membru responsabil + Articolul 115Preeminenta actelor direct aplicabile(1) Începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România va aplica prevederile convențiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetățean al unei tari terțe.(2) Începând cu aceeași dată, România va aplica prevederile actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, referitoare la instituirea sistemului EURODAC, pentru compararea amprentelor, în vederea implementarii eficiente a convențiilor sau actelor menționate la alin. (1). Competentele și atribuțiile instituțiilor implicate în implementarea sistemului EURODAC vor fi stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. + Articolul 116Accesul la procedura de azilUnui solicitant de azil i se poate refuza accesul la procedura de azil în România dacă, în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, un alt stat este responsabil pentru examinarea cererii de azil. + Articolul 117Autoritatea de coordonareAutoritatea centrala responsabilă de implementarea prevederilor convențiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetățean al unei tari terțe și de coordonarea activităților celorlalte instituții implicate, la nivel național, este Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati. + Secţiunea a 2-a Dispoziții comune privind statul membru responsabil + Articolul 118Obligația de informareLa data depunerii cererii de azil la Oficiul Național pentru Refugiati sau la formațiunile sale teritoriale, solicitantul va fi informat în scris cu privire la faptul ca informații despre cererea și persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil. + Articolul 119Procedura de determinare a statului responsabil în cazul solicitanților de azil(1) În cazul în care exista dovezi sau argumente circumstantiale care conduc la stabilirea responsabilității altui stat, în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, Oficiul Național pentru Refugiati întreprinde demersurile necesare pentru a verifica situația solicitanților de azil, după depunerea cererii de azil, dar nu mai târziu de luarea unei hotărâri în procedura de azil naționala.(2) Până la soluționarea cererii de azil în vederea stabilirii statului membru responsabil printr-o hotărâre executorie, se aplică procedurile și termenele prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene. + Articolul 120Hotărârea de stabilire a statului responsabil(1) Analiza solicitărilor de stabilire a statului membru responsabil revine funcționarilor anume desemnați prin dispoziție a directorului Oficiului Național pentru Refugiati.(2) În urma analizei dovezilor și a argumentelor circumstantiale aflate la dosar și a răspunsului primit din partea statului solicitant, funcționarii prevăzuți la alin. (1) pot hotărî:a) respingerea accesului la procedura de azil din România și dispunerea transferului strainului în statul responsabil;b) acordarea accesului la procedura de azil din România.(3) Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati va fi motivată, în fapt și în drept, în conformitate cu prevederile convențiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse de un cetățean al unei tari terțe.(4) Hotărârea de respingere conține motivele pentru care este respins accesul la procedura de azil în România și dispoziția de transfer în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.(5) Hotărârea se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati sau prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(6) Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati este executorie. + Articolul 121Calea de atac(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (3) se poate face plângere în termen de doua zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai afla la ultima reședința declarata. Introducerea plângerii în termenul menționat nu suspenda executarea dispoziției de transfer în statul membru responsabil.(2) Plângerea se depune personal la Oficiul Național pentru Refugiati și va fi însoțită de copia de pe hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil în România.(3) Plângerea este înaintată de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(4) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunța o hotărâre motivată prin care:a) respinge plângerea și menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati;b) admite plângerea, anulează dispoziția de transfer în statul responsabil și dispune acordarea accesului la procedura de azil în România.(5) Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.(6) În cazul în care prin hotărârea instanței de judecată se admite plângerea și se dispune acordarea accesului la procedura de azil naționala, iar solicitantul de azil a fost deja transferat în statul membru responsabil, Oficiul Național pentru Refugiati va întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii solicitantului pe teritoriul României. + Articolul 122Procedura de determinare a statului membru responsabil în cazul cetățenilor străini(1) Organele Autorității pentru Străini au obligația de a informa în scris cetățenii străini cu ședere ilegala, care ar fi putut depune o cerere de azil într-un alt stat, cu privire la faptul ca informații referitoare la cererea și persoana acestora, inclusiv amprentele papilare luate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea cererii lor de azil.(2) Pentru a verifica dacă un străin descoperit cu ședere ilegala pe teritoriul României a depus anterior o solicitare de azil pe teritoriul altui stat membru, Autoritatea pentru Străini sau formațiunile sale teritoriale poate sesiza structura specializată din cadrul Oficiului Național pentru Refugiati, în vederea întreprinderii demersurilor necesare.(3) Sesizarea Oficiului Național pentru Refugiati se poate face în cazul în care, în urma verificării amprentelor papilare, cetățeanul străin a fost identificat într-un alt stat membru ori exista dovezi sau argumente circumstantiale care conduc la stabilirea responsabilității altui stat, în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.(4) Condițiile pentru verificarea amprentelor papilare ale unui cetățean străin cu privire la depunerea anterioară a unei solicitări de azil pe teritoriul unui alt stat membru sunt îndeplinite dacă:a) strainul declara ca a depus solicitare de azil fără sa indice statul membru respectiv;b) strainul nu solicita azil, dar se opune returnarii în țara de origine, sustinand ca se afla în pericol; sauc) strainul incearca sa împiedice îndepărtarea sa, refuzând sa coopereze în stabilirea identității sale, în special prezentând documente de identitate false sau neprezentand nici un document.(5) În situația în care este sesizat în conformitate cu prevederile alin. (3), Oficiul Național pentru Refugiati efectuează verificările necesare în statul membru presupus responsabil de a se ocupa de respectivul străin.(6) În urma analizei dovezilor și a argumentelor circumstantiale aflate la dosar și a răspunsului primit din partea statului solicitat, funcționarii anume desemnați pot hotărî transferul în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil, prin hotărâre motivată.(7) Hotărârea se comunică de îndată cetățeanului străin, în scris, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati ori prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(8) Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati este executorie.(9) În situația în care statul membru sesizat nu își recunoaște responsabilitatea ori dovezile sau argumentele circumstantiale nu indica responsabilitatea unui alt stat, Oficiul Național pentru Refugiati informează în scris Autoritatea pentru Străini sau formatiunea sa teritorială, în vederea luării măsurilor legale ce se impun. + Articolul 123Calea de atac(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 122 alin. (6) se poate face plângere în termen de doua zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că strainul nu se mai afla la ultima reședința declarata. Introducerea plângerii în termenul menționat nu suspenda executarea dispoziției de transfer în statul membru responsabil.(2) Plângerea se depune la Oficiul Național pentru Refugiati și va fi însoțită de copia de pe hotărârea privind dispunerea părăsirii teritoriului României în scopul transferului în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.(3) Plângerea este înaintată de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(4) Instanța de judecată soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunța o hotărâre motivată prin care:a) respinge plângerea și menține hotărârea Oficiului Național pentru Refugiati;b) admite plângerea și anulează dispoziția de transfer în statul membru responsabil.(5) Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.(6) În cazul în care prin hotărârea instanței de judecată se admite plângerea și se dispune anularea dispoziției de transfer în statul membru responsabil, iar strainul a fost deja transferat în acel stat Oficiul Național pentru Refugiati va întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii strainului pe teritoriul României. + Articolul 124Solicitări adresate României(1) În cazul solicitărilor de preluare sau de reprimire adresate României, funcționarii anume desemnați din cadrul Oficiului Național pentru Refugiati examinează argumentele în fapt și în drept prezentate în solicitare, din perspectiva convențiilor sau a actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene.(2) În vederea determinării responsabilității României de a prelua sau de a reprimi un străin, funcționarii anume desemnați vor avea dreptul sa consulte și sa verifice informațiile primite de la statul membru solicitant în bazele de date ale Ministerului Administrației și Internelor.(3) În cazul în care verificările făcute indica faptul ca România este responsabilă conform cel puțin unuia dintre criteriile prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, funcționarii anume desemnați vor emite o hotărâre prin care România își va accepta responsabilitatea și va include detaliile practice privind transferul ulterior.(4) În cazul în care solicitarea de preluare sau de reprimire nu este susținută suficient cu dovezi și cu argumente circumstantiale care să indice responsabilitatea României, funcționarii anume desemnați vor emite o hotărâre de neacceptare a responsabilității de analizare a cererii de azil.(5) Hotărârea va fi comunicată de îndată statului membru solicitant, în termenele prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene. + Articolul 125Transferuri(1) Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în acest capitol vor fi făcute în conformitate cu convențiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, iar coordonarea la nivel național a implementarii transferurilor revine Ministerului Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati.(2) În temeiul hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a), art. 122 alin. (6) și la art. 124 alin. (3), Oficiul Național pentru Refugiati pune în executare măsura transferului în și din statul membru responsabil.(3) Pentru transferul persoanelor în statul membru responsabil, Oficiul Național pentru Refugiati eliberează laissez-passer, la care fac referire convențiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.(4) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern și internațional al persoanelor transferate, de paza și escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condițiile prevăzute de convențiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, se suporta din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinație de la bugetul de stat. + Articolul 126Mijloace electronice de transmisie - DubliNet(1) Funcționarii anume desemnați cu analiza cazurilor ce fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil vor avea dreptul sa utilizeze mijloacele electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, la care fac referire convențiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.(2) Autoritatea responsabilă cu procesarea datelor primite, transmiterea de date, eliberarea certificatelor de primire pentru fiecare transmitere de date și asigurarea funcționarii neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, este Oficiul Național pentru Refugiati.(3) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiati, va suporta de la bugetul de stat sumele necesare, în vederea asigurării funcționarii neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, a administrării și întreținerii sistemului DubliNet și reînnoirii certificatelor digitale, pentru utilizarea semnăturii electronice de către funcționarii anume desemnați și administratorul de sistem. + Secţiunea a 3-a Drepturile și obligațiile persoanelor pe parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil + Articolul 127Drepturile și obligațiile solicitanților de azilDrepturile și obligațiile solicitanților de azil care fac obiectul procedurii prevăzute în convențiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile și mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse într-unul dintre statele membre de un cetățean al unei tari terțe, sunt cele prevăzute la art. 17-19. + Articolul 128Drepturile și obligațiile cetățenilor străiniDrepturile și obligațiile cetățenilor străini care fac obiectul procedurii prevăzute de convențiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în legea privind regimul juridic al străinilor pe teritoriul României, pe tot parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil, prevăzută la art. 122 și 123. + Articolul 129Protecția împotriva returnariiÎmpotriva străinilor care fac obiectul procedurii de stabilire a statului membru responsabil nu se pot lua măsuri de expulzare sau de returnare forțată de pe teritoriul României, din momentul sesizării prevăzute la art. 122 alin. (3) și până la comunicarea prevăzută la art. 122 alin. (9). + Capitolul IX Protecția temporară + Articolul 130Durata protecției temporare(1) Fără a se aduce atingere prevederile art. 132, durata protecției temporare este de un an. În cazul în care aceasta nu încetează în sensul art. 132 lit. b), protecția temporară poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.(2) Acolo unde motivele de protecție temporară persista, Guvernul României, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecția temporară până la un an. + Articolul 131Acordarea protecției temporare(1) Existenta unui flux masiv de persoane strămutate este stabilită printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene.(2) România poate propune Consiliului Uniunii Europene emiterea unei decizii prin care să se constate existenta unui flux masiv de persoane strămutate. Propunerea va cuprinde o descriere a grupurilor specifice de persoane cărora li se va aplica protecția temporară, data la care protecția temporară intră în vigoare și o estimare a scalei de miscari ale persoanelor strămutate.(3) Străinii cărora li s-a acordat protecție temporară vor beneficia de aceasta forma de protecție de la data prevăzută în decizia Consiliului Uniunii Europene.(4) În situația în care se acordă protecție temporară prin decizia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, emite o hotărâre în care vor fi prevăzute condițiile concrete de asigurare a protecției temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, precum și sursa de finanțare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecției temporare. + Articolul 132Încetarea protecției temporareProtecția temporară ia sfârșit:a) când se ajunge la limita maxima a duratei; saub) în orice moment, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene, adoptată în acest sens. + Articolul 133Drepturile beneficiarilor protecției temporare(1) Pe toată durata protecției temporare beneficiarii acestei forme de protecție se bucura de următoarele drepturi:a) de a li se elibera un document prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;b) de a fi informati, în scris, într-o limbă pe care se presupune ca o înțeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecția temporară;c) de a fi angajați în munca de persoane fizice sau juridice, de a desfășura activități independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum și activități precum oportunitati educative pentru adulti, pregătire vocationala și experienta practica de lucru, în condițiile legii;d) de a beneficia, la cerere, de asistența necesară pentru întreținere, în situația în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;e) de a primi gratuit asistența medicală primara și spitaliceasca de urgenta, precum și asistența medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viața în pericol iminent;f) dreptul beneficiarilor protecției temporare cu nevoi speciale de a primi o asistența medicală adecvată;g) dreptul de a avea acces la sistemul de învățământ de stat în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, în cazul beneficiarilor protecției temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani.(2) Sumele acordate pentru hrana, cazare, asistența medicală, drepturile prevăzute la alin. (1) lit. f), precum și alte cheltuieli sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va fi emisă în condițiile art. 131 alin. (4), și asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor, și/sau din fondurile Uniunii Europene.(3) Acolo unde este necesar, persoanele care urmează a fi admise pe teritoriul României în scopul protecției temporare vor beneficia de orice facilitate pentru obținerea vizei necesare, inclusiv viza de tranzit. În acest sens Oficiul Național pentru Refugiati va solicita Ministerului Afacerilor Externe eliberarea vizei de intrare în cel mai scurt timp, datorită urgenței situației. Viza trebuie să fie gratuita sau costul ei trebuie redus la minim.(4) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), din motive de politica a pieței de muncă, se poate acordă prioritate cetățenilor Uniunii Europene și cetățenilor statelor obligate prin Acordul privind Spațiul Economic European și, de asemenea, cetățenilor statelor terțe cu ședere legală, care primesc ajutor de șomaj. + Articolul 134ÎnregistrareaOficiul Național pentru Refugiati înregistrează datele personale ale beneficiarilor protecției temporare pe teritoriul României. + Articolul 135Reunificarea familiei(1) În sensul prezentului articol, în cazurile în care familiile erau deja formate în țara de origine și au fost separate datorită circumstanțelor din timpul fluxului masiv, următoarele persoane vor fi considerate membri ai familiei beneficiarului protecției temporare:a) sotia/soțul;b) minorul necasatorit al beneficiarului sau al soțului/sotiei sale, fără a face distincție dacă este născut din căsătorie sau în afară căsătoriei ori adoptat.(2) În cazurile în care membrii familiei separate se bucura de protecție temporară în state membre diferite, membrii familiei vor fi reunificati, cu luarea în considerare a dorintei acestora.(3) Atunci când unul sau unii dintre membrii de familie ai beneficiarului protecției temporare nu sunt încă în România, reunificarea familiei se va realiza dacă se constată că aceștia au nevoie de protecție și nu se afla în unul dintre cazurile prevăzute la art. 141.(4) În vederea stabilirii statului în care va avea loc reunificarea familiei, Oficiul Național pentru Refugiati cooperează cu instituțiile similare din statele membre responsabile.(5) În cazul în care reunificarea familiei se realizează în România, membrilor de familie ai beneficiarului protecției temporare li se eliberează documente prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.(6) În cazul în care reunificarea familiei nu se realizează în România, la data efectuării transferului membrilor familiei pe teritoriul statului membru în scopul reunificarii, sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauza în ceea ce privește protecția temporară.(7) În vederea aplicării prevederilor prezentului articol, Oficiul Național pentru Refugiati poate coopera cu organizațiile internaționale în cauza.(8) Oficiul Național pentru Refugiati, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol. + Articolul 136Minorii neinsotiti, beneficiari ai protecției temporare(1) În cazul minorilor neinsotiti care se bucura de protecție temporară, Oficiul Național pentru Refugiati va solicita autorităților competente numirea unui reprezentant legal în cel mai scurt timp.(2) Pe perioada protecției temporare minorul neînsoțit poate fi cazat:a) cu rude adulte;b) cu o familie gazda;c) în centre de primire cu facilități speciale pentru minori sau în alte forme de cazare potrivite pentru minori;d) cu persoana care a avut grija de copil când a părăsit țara de origine.(3) În vederea aplicării dispozițiilor alin. (2) este necesar acordul persoanei adulte sau al persoanelor în cauza. Opinia minorului este luată în considerare, în funcție de vârsta și de maturitatea acestuia. + Articolul 137Cererea de azil(1) Beneficiarii protecției temporare pot depune o cerere de azil în orice moment.(2) Examinarea oricărei cereri de azil nesolutionate înainte de expirarea duratei protecției temporare va fi terminată la încetarea acelei perioade.(3) Protecția temporară nu se acordă concomitent cu statutul de solicitant de azil în timp ce solicitarile sunt sub examinare.(4) În cazul în care, în urma soluționării cererii de azil, nu se acordă statutul de refugiat și nici protecție subsidiară unei persoane eligibile pentru acordarea protecției temporare, aceasta va beneficia sau, după caz, va continua sa beneficieze de protecția temporară până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată aceasta forma de protecție.(5) Prevederile alin. (4) se aplică fără a se aduce atingere dispozițiilor art. 141. + Articolul 138Repatrierea voluntara(1) Persoanele care beneficiază sau care au beneficiat de protecție temporară și care solicită returnarea sunt sprijinite în acest sens de autoritățile statului român. Returnarea acestor persoane se realizează în condiții care să respecte demnitatea umană. Persoanele care solicită returnarea sunt informate cu privire la consecințele acestei solicitări.(2) Atât timp cat durata protecției temporare nu a expirat și pe baza circumstanțelor care persista în țara de origine, beneficiarii protecției temporare care și-au exercitat dreptul la repatriere voluntara pot solicita reprimirea pe teritoriul României. În cazul în care aceste solicitări sunt admise, persoanele care sunt reprimite în România vor beneficia de protecție temporară până la expirarea perioadei pentru care le-a fost acordată forma de protecție. + Articolul 139Fonduri europeneÎn vederea aplicării măsurilor prevăzute în prezentul capitol, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiati, Ministerul Administrației și Internelor sesizează Guvernul, în vederea notificării Comisiei Europene pentru atragerea finanțării de la Fondul European pentru Refugiati, în condițiile prevăzute de actele comunitare relevante în acest sens. + Articolul 140Transferul beneficiarilor protecției temporare(1) Pe durata protecției temporare România cooperează în vederea realizării transferului beneficiarilor protecției temporare în România sau în alt stat, potrivit prevederilor prezentei legi. Transferul beneficiarilor protecției temporare se va efectua numai în cazul în care exista consimțământul persoanelor în cauza.(2) România comunică cererile de transfer către alte state membre și notifica Comisia Europeană și Inaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR).(3) În cazul cererilor de transfer adresate României de alte state membre, statul român informează statul membru solicitant despre capacitatea de a primi astfel de transferuri.(4) Oficiul Național pentru Refugiati, la cererea instituțiilor similare din alte state membre, furnizează informații referitoare la un beneficiar al protecției temporare, în cazul în care informațiile sunt necesare pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol.(5) La data efectuării transferului unui beneficiar al protecției temporare către un alt stat membru sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) și încetează obligațiile statului român față de persoanele în cauza în ceea ce privește protecția temporară.(6) În cazul în care un beneficiar al protecției temporare este transferat pe teritoriul României în scopul reunificarii familiei, statul român va acorda protecție temporară persoanei în cauza.(7) În vederea efectuării transferului prevăzut la alin. (5), Oficiul Național pentru Refugiati emite beneficiarului protecției temporare un document, în conformitate cu reglementările comunitare. + Articolul 141Cauze de excludere(1) Un străin este exclus de la acordarea protecției temporare dacă:a) exista motive serioase pentru a se considera ca:(i) a comis o infracțiune grava împotriva păcii, o crima de război sau împotriva umanității, asa cum sunt definite în instrumentele internaționale instituite pentru a reglementa astfel de infracțiuni;(îi) a comis o infracțiune grava, alta decât cele prevăzute la pct. (i), în afară României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoana care se bucura de protecție temporară;(iii) este vi novat de acte împotriva scopurilor și principiilor Națiunilor Unite;b) exista motive temeinice pentru considerarea sa ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, strainul reprezintă un pericol pentru ordinea publică din România.(2) Motivele de excludere la care se referă alin. (1) se vor baza numai pe comportamentul individual al persoanei în cauza. Hotărârile de excludere vor fi întemeiate pe principiul proportionalitatii. + Articolul 142Cai de atac(1) Străinii care au fost excluși de la acordarea protecției temporare sau a reunificarii familiei pot face plângere împotriva hotărârii de respingere emise de Oficiul Național pentru Refugiati.(2) Hotărârea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanții Oficiului Național pentru Refugiati sau prin trimitere poștală la ultima reședința declarata a acestuia.(3) Termenul de depunere a plângerii este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.(4) Plângerea se soluționează de judecătoria în a carei raza teritorială se afla structura competența a Oficiului Național pentru Refugiati care a emis hotărârea.(5) Instanța de judecată se pronunța printr-o hotărâre motivată în termen de 30 de zile.(6) Hotărârea prevăzută la alin. (5) este irevocabilă.(7) Pe durata soluționării plângerii străinii au permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. + Capitolul X Dispoziții tranzitorii și finale + Articolul 143Eliberarea documentelorEliberarea documentelor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h), art. 20 alin. (1) lit. a) și la art. 125 alin. (4) este de competența Oficiului Național pentru Refugiati. + Articolul 144Principiul statului membru responsabilÎncepând cu data aderării României la Uniunea Europeană, în cazul cererilor de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul va fi informat în scris de către Poliția de Frontiera Română, într-o limbă pe care se presupune în mod rezonabil ca o cunoaște, cu privire la faptul ca informații referitoare la cererea și persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informații între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil. + Articolul 145Statutul personal(1) Statutul personal al strainului care a dobândit o formă de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei legi este reglementat de legea tarii de origine.(2) Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de strainul căruia i-a fost acordată o formă de protecție în temeiul dispozițiilor prezentei legi, sunt recunoscute de statul român, în condițiile legii. + Articolul 146Stabilirea domiciliului în RomâniaMinisterul Administrației și Internelor, prin Autoritatea pentru Străini, poate aproba beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare, în timpul șederii sale pe teritoriul României, în funcție de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în țara, în condițiile reglementărilor legale privind regimul străinilor în România. + Articolul 147Aplicarea legii în timp(1) Cererilor depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi li se aplică în continuare dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, republicată.(2) Străinilor care beneficiază de protecție umanitara temporară la data aderării României la Uniunea Europeană li se aplică în continuare dispozițiile art. 29-33 și ale art. 74. + Articolul 148Înlocuirea unor denumiriDe la intrarea în vigoare a prezentei legi următorii termeni, prevăzuți în legislația cu incidența în domeniul azilului, vor fi înlocuiți după cum urmează:a) cerere de acordare a statutului de refugiat cu cerere de azil;b) solicitant al statutului de refugiat cu solicitant de azil;c) procedura de acordare a statutului de refugiat cu procedura de azil;d) protecție umanitara condiționată cu protecție subsidiară. + Articolul 149Situația juridică a normei de trimitereOri de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, republicată, trimiterea se va socoti facuta la dispozițiile corespunzătoare din prezenta lege. + Articolul 150Elaborarea normelor metodologicePentru aplicarea prezentei legi Ministerul Administrației și Internelor va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 151Prevederi aplicabile de la data aderării României la Uniunea Europeană(1) Prevederile art. 115-129 și ale art. 130-142 vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.(2) Prevederile art. 29-33 și ale art. 74 vor fi abrogate la data aderării României la Uniunea Europeană. + Articolul 152Intrarea în vigoare(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, și Hotărârea Guvernului nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 9 martie 2005, precum și orice alte dispoziții contrare.*Prezenta lege transpune:– Directiva Consiliului 2001/55/CE privind standardele minime de protecție temporară în eventualitatea unui flux masiv de persoane strămutate și măsurile de promovare a balanței de eforturi între statele membre în vederea primirii unor astfel de persoane și suportarea consecințelor;– Directiva Consiliului 2003/9/CE din 27 ianuarie 2003 privind standardele minime pentru primirea solicitanților de azil;– Directiva Consiliului 2003/86/CE din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reunificarea familiei;– Directiva Consiliului 2004/83/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime pentru calificare și statutul cetățenilor țărilor terțe sau apatrizilor ca refugiati sau ca persoane aflate în nevoie de protecție internationala și conținutul protecției acordate.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
BOGDAN OLTEANU
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIUBucurești, 4 mai 2006.Nr. 122._________
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari