HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 3 mai 2006
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adopta prezenta hotărâre. + Capitolul I Dispoziţii generale + Secţiunea 1 Obiectivul şi domeniul de aplicare + Articolul 1Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor, generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz. + Articolul 2Prevederile prezentei hotărâri se aplică tuturor activităţilor în care lucrătorii sunt sau este posibil să fie expusi, prin natura muncii lor, la riscuri generate de zgomot. + Articolul 3Prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplică în totalitate activităţilor prevăzute la art. 2, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice din prezenta hotărâre. + Articolul 4În sensul prezentei hotărâri, parametrii fizici, utilizaţi ca predictori de risc, semnifica după cum urmează: a) presiunea acustica de vârf [p(vârf)] - valoarea maxima a presiunii acustice instantanee, masurata cu ponderarea în frecventa "C"; b) nivelul de expunere zilnica la zgomot [L(EX, 8h)] [dB(A) re. 20 f2æPa] - media ponderată în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996, pct. 3.6. Aceasta notiune acoperă toate zgomotele prezente la locul de muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls; c) nivelul de expunere saptamanala la zgomot [L(EX, 8h) - media ponderată în timp a nivelurilor de expunere zilnica la zgomot într-o săptămâna nominală de 5 zile de lucru de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996 pct. 3.6 (nota 2). + Secţiunea a 2-a Valori limita de expunere şi valori de expunere la zgomot de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor + Articolul 5Pentru aplicarea prezentei hotărâri, valorile limita de expunere şi valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot şi presiunea acustica de vârf sunt fixate după cum urmează: a) valori limita de expunere: L(EX, 8h) = 87 dB(A) şi, respectiv, p(vârf) = 200 Pa*1);--------*1) 140 dB(C) cu valoarea de referinţa 20 f2æPa. b) valori de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea: L(EX, 8h) = 85 dB(A) şi, respectiv, p(vârf) = 140 Pa*2);--------*2) 137 dB(C) cu valoarea de referinţa 20 f2æPa. c) valori de expunere inferioare de la care se declanseaza acţiunea: L(EX, 8h) = 80 dB(A) şi, respectiv, p(vârf) = 112 Pa*3).----------*3) 135 dB(C) cu valoarea de referinţa 20 f2æPa. + Articolul 6 (1) În cazul valorilor limita de expunere, determinarea expunerii efective a lucrătorului la zgomot trebuie să ţină seama de atenuarea realizată de mijloacele individuale de protecţie auditiva purtate de acesta. (2) Valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor nu trebuie să ia în considerare efectul utilizării mijloacelor de protecţie prevăzute la alin. (1). + Articolul 7În situaţii pe deplin justificate, în cazul activităţilor în care expunerea zilnica la zgomot are variatii semnificative de la o zi de lucru la alta, în scopul aplicării valorilor limita de expunere şi a valorilor de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, trebuie să se folosească nivelul de expunere saptamanala la zgomot în locul nivelului de expunere zilnica la zgomot, pentru evaluarea nivelurilor de zgomot la care sunt expusi lucrătorii, cu condiţia ca: a) nivelul săptămânal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvată sa nu depăşească valoarea limita de expunere de 87 dB(A); şi b) să se ia măsuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor asociate cu aceste activităţi. + Capitolul II Obligaţiile angajatorilor + Secţiunea 1 Determinarea şi evaluarea riscurilor la zgomot + Articolul 8În îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE , angajatorul trebuie să evalueze şi, dacă este necesar, sa masoare nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucrătorii. + Articolul 9Metodele şi aparatura folosite trebuie să fie adaptate la condiţiile existente, luând în considerare, în special, caracteristicile zgomotului care este măsurat, durata expunerii, factorii de mediu şi caracteristicile aparatului de măsura. + Articolul 10Metodele şi aparatura utilizate trebuie să permită determinarea parametrilor definiţi la art. 4 şi să se stabilească dacă, într-o situaţie data, valorile prevăzute la art. 5-7 sunt depăşite. + Articolul 11Metodele folosite pot include esantionarea, care trebuie să fie reprezentativa pentru expunerea personală a lucrătorului. + Articolul 12Evaluarea şi măsurarea prevăzute la art. 8 trebuie să fie planificate şi efectuate de către serviciile de protecţie şi prevenire competente la intervale adecvate, luând în considerare, în special, prevederile din legislaţia naţionala care transpun prevederile din Directiva 89/391/CEE referitoare la aceste servicii. + Articolul 13Datele obţinute din evaluarea şi/sau măsurarea nivelului de expunere la zgomot trebuie să fie păstrate într-o formă care să permită consultarea lor la o dată ulterioară. + Articolul 14Atunci când se efectuează determinarea şi evaluarea riscurilor, la evaluarea rezultatelor măsurătorilor trebuie să se ţină seama de erorile de măsurare determinate în conformitate cu practica metrologica. + Articolul 15În conformitate cu legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE , la evaluarea riscurilor, angajatorul trebuie să acorde atenţie deosebită următoarelor elemente: a) nivelului, tipului şi duratei expunerii, inclusiv expunerii la zgomot cu caracter de impuls; b) valorilor limita de expunere şi valorilor de expunere de la care se declanseaza acţiunea, stabilite la art. 5-7; c) efectelor asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice; d) efectelor asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor rezultate din interactiunile dintre zgomot şi substanţe ototoxice din mediul de muncă, precum şi dintre zgomot şi vibratii, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic; e) efectelor indirecte asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor rezultate din interactiuni dintre zgomot şi semnale de avertizare sau alte sunete care trebuie percepute pentru a reduce riscul de accidentare; f) informaţiilor privind emisia de zgomot, furnizate de producătorii echipamentelor de muncă în conformitate cu prevederile legale; g) existenţei unor echipamente de muncă alternative, proiectate pentru a reduce emisia de zgomot; h) prelungirii expunerii la zgomot peste programul de lucru normal, pe răspunderea angajatorului; i) informaţiilor adecvate obţinute în urma supravegherii sănătăţii, inclusiv informaţiilor publicate, atunci când este posibil; j) punerii la dispoziţie a mijloacelor de protecţie auditiva cu caracteristici de atenuare adecvate. + Articolul 16 (1) Angajatorul trebuie să deţină o evaluare a riscurilor şi trebuie să identifice măsurile care trebuie luate pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, în conformitate cu legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE . (2) Evaluarea riscurilor trebuie să fie înregistrată pe un suport adecvat care să asigure păstrarea datelor. (3) Evaluarea riscurilor trebuie să fie actualizată periodic şi ori de câte ori s-au produs modificări semnificative care pot sa conducă la expunerea lucrătorilor la zgomot sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii fac necesar acest lucru. + Secţiunea a 2-a Evitarea sau reducerea expunerii la zgomot + Articolul 17Riscurile generate de expunerea la zgomot trebuie să fie eliminate la sursa sau trebuie reduse la minimum, ţinând seama de progresul tehnic şi de existenta măsurilor de control al riscului la sursa. + Articolul 18Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie să se bazeze pe principiile generale de prevenire prevăzute de legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE , luând în considerare mai ales următoarele: a) alte metode de lucru care să reducă expunerea la zgomot; b) alegerea unor echipamente de muncă adecvate, care să emita, ţinând seama de natura activităţii desfăşurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziţia lucrătorilor echipamente care respecta cerinţele legale al căror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot; c) proiectarea şi amplasarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru; d) informarea şi formarea adecvată a lucrătorilor privind utilizarea corecta a echipamentelor de muncă, în scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot; e) mijloacele tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane, carcase, captuseli fonoabsorbante, precum şi reducerea zgomotului structural prin amortizarea zgomotului sau prin izolare; f) programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă şi a sistemelor de la locul de muncă; g) organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi intensitatii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru. + Articolul 19Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 8-16, atunci când sunt depăşite valorile de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea, angajatorul trebuie să stabilească şi să aplice un program de măsuri tehnice şi/sau organizatorice pentru reducerea expunerii la zgomot, ţinând seama, în special, de măsurile prevăzute la art. 17 şi 18. + Articolul 20 (1) Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 8-16, locurile de muncă în care lucrătorii pot fi expusi la un zgomot care depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor trebuie să fie semnalizate corespunzător. (2) Dacă este posibil tehnic şi dacă riscul expunerii justifica aceasta, locurile de muncă prevăzute la alin. (1) se delimiteaza şi se limitează accesul la acestea. + Articolul 21În cazul în care, datorită naturii activităţii, lucrătorii dispun de încăperi de odihnă aflate în responsabilitatea angajatorului, zgomotul în aceste încăperi trebuie să fie redus la un nivel compatibil cu scopul amenajării lor şi cu condiţiile de utilizare a acestora. + Articolul 22În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE , angajatorul trebuie să adapteze măsurile prevăzute în prezenta secţiune la nevoile lucrătorilor care aparţin grupurilor sensibile la riscuri specifice. + Secţiunea a 3-a Protecţia individuală împotriva riscurilor generate de expunerea la zgomot + Articolul 23Atunci când riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditiva, adecvate şi corect ajustate, pe care aceştia trebuie să le utilizeze, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/656/CEE şi Directiva 89/391/CEE , în următoarele condiţii: a) atunci când expunerea la zgomot depăşeşte valorile de expunere inferioare de la care se declanseaza acţiunea, angajatorul trebuie să pună la dispoziţia lucrătorilor mijloace individuale de protecţie auditiva; b) atunci când expunerea la zgomot atinge sau depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea, lucrătorii trebuie să utilizeze mijloacele individuale de protecţie auditiva; c) mijloacele individuale de protecţie auditiva trebuie să fie alese astfel încât sa elimine sau sa reducă la minimum riscul pentru auz. + Articolul 24Angajatorul trebuie să ia măsuri pentru a asigura folosirea mijloacelor individuale de protecţie auditiva de către lucrătorii săi. + Articolul 25Angajatorul răspunde de verificarea eficientei măsurilor luate în conformitate cu art. 23 şi 24. + Secţiunea a 4-a Limitarea expunerii la zgomot + Articolul 26Expunerea lucrătorului la zgomot, determinata potrivit art. 6, nu trebuie să depăşească, în nici un caz, valorile limita de expunere. + Articolul 27Dacă se constata expuneri peste valorile limita de expunere, în pofida măsurilor luate pentru aplicarea prezentei hotărâri, angajatorul trebuie: a) sa ia de îndată măsuri de reducere a expunerii sub valorile limita de expunere; b) sa identifice cauzele expunerii excesive; c) sa adapteze măsurile de prevenire şi protecţie pentru a evita orice recurenta. + Secţiunea a 5-a Informarea şi formarea lucrătorilor + Articolul 28Fără a aduce atingere prevederilor din legislaţia naţionala care transpun Directiva 89/391/CEE , angajatorul trebuie să asigure informarea şi formarea lucrătorilor expusi la locul de muncă la un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de expunere inferioare de la care se declanseaza acţiunea şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători, privind riscurile generate de expunerea la zgomot, în special în ceea ce priveşte următoarele: a) natura acestor riscuri; b) măsurile luate, în aplicarea prezentei hotărâri, în vederea eliminării sau a reducerii la minimum a riscurilor generate de zgomot, inclusiv condiţiile în care se aplică aceste măsuri; c) valorile limita de expunere şi valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, prevăzute la art. 5-7; d) rezultatele evaluării şi masurarii zgomotului, efectuate în conformitate cu prevederile art. 8-16, însoţite de o explicaţie a semnificatiei acestora şi a riscurilor potenţiale; e) folosirea corecta a mijloacelor de protecţie auditiva; f) utilitatea şi metoda de depistare şi semnalare a simptomelor deteriorării auzului; g) condiţiile în care lucrătorii au dreptul la supravegherea sănătăţii şi scopul acestei supravegheri, în conformitate cu art. 30-33; h) practicile profesionale sigure, în scopul reducerii la minimum a expunerii la zgomot. + Secţiunea a 6-a Consultarea şi participarea lucrătorilor + Articolul 29Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri trebuie să se desfăşoare în conformitate cu legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE şi trebuie să se refere, în special, la următoarele: a) evaluarea riscurilor şi identificarea măsurilor care trebuie luate, prevăzute la art. 8-16; b) măsurile destinate sa elimine sau sa reducă riscurile generate de expunerea la zgomot, prevăzute la art. 17-22; c) alegerea mijloacelor individuale de protecţie auditiva prevăzute la art. 23 lit. c). + Capitolul III Supravegherea sănătăţii + Articolul 30 (1) Atunci când rezultatele evaluării şi masurarii prevăzute la art. 8 indica un risc pentru sănătatea lucrătorilor, Ministerul Sănătăţii va emite ordine pentru a asigura supravegherea adecvată a sănătăţii acestora, în concordanta cu legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE . (2) Actele normative prevăzute la alin. (1), inclusiv cerinţele specificate pentru fişele medicale şi pentru posibilitatea consultării acestora, vor fi elaborate în conformitate cu legislaţia şi/sau practicile naţionale. + Articolul 31 (1) Lucrătorii a căror expunere la zgomot depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor au dreptul la examenul medical periodic, inclusiv testarea auzului, efectuat de medicul specialist/primar de medicina muncii, în conformitate cu legislaţia naţionala. (2) Dacă evaluarea şi masurarile prevăzute la art. 8 indica un risc pentru sănătatea lucrătorilor a căror expunere la zgomot depăşeşte valorile de expunere inferioare de la care se declanseaza acţiunea, aceştia au dreptul la control audiometric preventiv. (3) Controalele prevăzute la alin. (1) şi (2) au ca obiectiv diagnosticarea precoce a oricărei pierderi auditive datorate zgomotului şi păstrarea funcţiei auditive. + Articolul 32 (1) Pentru fiecare lucrator care face obiectul supravegherii medicale, în conformitate cu prevederile art. 30 şi 31, trebuie completat un dosar medical individual, care trebuie actualizat. (2) Dosarele medicale trebuie să conţină un rezumat al rezultatelor supravegherii sănătăţii. (3) Dosarele medicale trebuie să fie păstrate într-un mod adecvat, astfel încât să poată fi consultate ulterior, cu respectarea secretului medical. (4) La cerere, copii ale dosarelor medicale actualizate trebuie să fie transmise direcţiilor de sănătate publică. (5) Fiecare lucrator trebuie să aibă acces la dosarul medical individual propriu, la cererea sa. + Articolul 33 (1) În cazul în care, în urma supravegherii funcţiei auditive, se constată că un lucrator prezintă o pierdere identificabila a auzului, medicul de medicina muncii va aprecia dacă este probabil ca pierderea de auz să fie rezultatul expunerii la zgomot la locul de muncă. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), medicul de medicina muncii trebuie să informeze lucrătorul cu privire la rezultatul care îl priveşte personal. (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), angajatorul trebuie: a) sa revizuiasca evaluarea riscurilor realizată conform prevederilor art. 8-16; b) sa revizuiasca măsurile prevăzute, conform prevederilor art. 17-25, pentru eliminarea sau reducerea riscurilor; c) sa ţină seama de recomandările medicului de medicina muncii sau ale direcţiilor de sănătate publică privind aplicarea oricărei măsuri necesare pentru a elimina sau reduce riscurile, în conformitate cu prevederile art. 17-25, inclusiv posibilitatea de a transfera lucrătorul într-un alt loc de muncă, unde nu exista risc de expunere; d) sa organizeze supravegherea sistematica a sănătăţii şi să asigure reexaminarea stării de sănătate a celorlalţi lucrători care au suferit o expunere asemănătoare. + Capitolul IV Dispoziţii finale + Articolul 34 (1) În cazul în care, datorită naturii activităţii, este probabil ca utilizarea integrală şi corecta a mijloacelor de protecţie auditiva individuale sa conducă la riscuri mai mari pentru sănătate sau securitate decât neutilizarea lor, se pot acorda derogări de la prevederile art. 23 lit. a) şi b), art. 26 şi 27. (2) Derogarile prevăzute la alin. (1) se acordă în urma consultării Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu Ministerul Sănătăţii şi cu partenerii sociali. (3) Derogarile trebuie să fie însoţite de condiţii care garantează, luându-se în considerare condiţiile speciale, ca riscurile rezultate se reduc la minimum şi ca lucrătorii în cauza fac obiectul unei supravegheri sporite a sănătăţii. (4) Derogarile se revizuiesc la fiecare 4 ani şi se retrag imediat ce încetează situaţiile care le justifica. + Articolul 35 (1) În vederea aplicării prezentei hotărâri în sectorul muzicii şi al divertismentului, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii vor elabora, în consultare cu partenerii sociali şi în conformitate cu legislaţia şi practicile naţionale, un cod de conduita care să prevadă indicaţii practice menite sa ajute lucrătorii şi angajatorii din acest sector să îşi îndeplinească obligaţiile legale prevăzute în prezenta hotărâre. (2) Elaborarea codului de conduita prevăzut la alin. (1) se va face până la data de 15 februarie 2008. (3) Până la data de 15 februarie 2008 trebuie păstrate nivelurile de protecţie deja atinse în ceea ce priveşte lucrătorii din sectorul muzicii şi al divertismentului. + Articolul 36În situaţia în care la locurile de muncă de la bordul navelor maritime se depăşesc valorile limita de expunere, prevederile art. 26 şi 27 se pot pune în aplicare începând cu data de 15 februarie 2011. + Articolul 37Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006.Prezenta hotărâre transpune Directiva 2003/10/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (zgomot), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 42/2003.PRIM-MINISTRUCĂLIN POPESCU-TĂRICEANUContrasemnează:---------------Ministrul muncii,solidarităţii sociale şi familiei,Gheorghe BarbuMinistrul economiei şi comerţului,Codruţ Ioan SereşMinistrul sănătăţii,Gheorghe Eugen NicolaescuMinistrul mediului şi gospodăririi apelor,Sulfina BarbuMinistrul transporturilor,construcţiilor şi turismului,Gheorghe DobreBucureşti, 12 aprilie 2006.Nr. 493.-------
| EMITENT |
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adopta prezenta hotărâre. + Capitolul I Dispoziţii generale + Secţiunea 1 Obiectivul şi domeniul de aplicare + Articolul 1Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor, generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz. + Articolul 2Prevederile prezentei hotărâri se aplică tuturor activităţilor în care lucrătorii sunt sau este posibil să fie expusi, prin natura muncii lor, la riscuri generate de zgomot. + Articolul 3Prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplică în totalitate activităţilor prevăzute la art. 2, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice din prezenta hotărâre. + Articolul 4În sensul prezentei hotărâri, parametrii fizici, utilizaţi ca predictori de risc, semnifica după cum urmează: a) presiunea acustica de vârf [p(vârf)] - valoarea maxima a presiunii acustice instantanee, masurata cu ponderarea în frecventa "C"; b) nivelul de expunere zilnica la zgomot [L(EX, 8h)] [dB(A) re. 20 f2æPa] - media ponderată în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996, pct. 3.6. Aceasta notiune acoperă toate zgomotele prezente la locul de muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls; c) nivelul de expunere saptamanala la zgomot [L(EX, 8h) - media ponderată în timp a nivelurilor de expunere zilnica la zgomot într-o săptămâna nominală de 5 zile de lucru de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996 pct. 3.6 (nota 2). + Secţiunea a 2-a Valori limita de expunere şi valori de expunere la zgomot de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor + Articolul 5Pentru aplicarea prezentei hotărâri, valorile limita de expunere şi valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot şi presiunea acustica de vârf sunt fixate după cum urmează: a) valori limita de expunere: L(EX, 8h) = 87 dB(A) şi, respectiv, p(vârf) = 200 Pa*1);--------*1) 140 dB(C) cu valoarea de referinţa 20 f2æPa. b) valori de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea: L(EX, 8h) = 85 dB(A) şi, respectiv, p(vârf) = 140 Pa*2);--------*2) 137 dB(C) cu valoarea de referinţa 20 f2æPa. c) valori de expunere inferioare de la care se declanseaza acţiunea: L(EX, 8h) = 80 dB(A) şi, respectiv, p(vârf) = 112 Pa*3).----------*3) 135 dB(C) cu valoarea de referinţa 20 f2æPa. + Articolul 6 (1) În cazul valorilor limita de expunere, determinarea expunerii efective a lucrătorului la zgomot trebuie să ţină seama de atenuarea realizată de mijloacele individuale de protecţie auditiva purtate de acesta. (2) Valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor nu trebuie să ia în considerare efectul utilizării mijloacelor de protecţie prevăzute la alin. (1). + Articolul 7În situaţii pe deplin justificate, în cazul activităţilor în care expunerea zilnica la zgomot are variatii semnificative de la o zi de lucru la alta, în scopul aplicării valorilor limita de expunere şi a valorilor de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, trebuie să se folosească nivelul de expunere saptamanala la zgomot în locul nivelului de expunere zilnica la zgomot, pentru evaluarea nivelurilor de zgomot la care sunt expusi lucrătorii, cu condiţia ca: a) nivelul săptămânal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvată sa nu depăşească valoarea limita de expunere de 87 dB(A); şi b) să se ia măsuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor asociate cu aceste activităţi. + Capitolul II Obligaţiile angajatorilor + Secţiunea 1 Determinarea şi evaluarea riscurilor la zgomot + Articolul 8În îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE , angajatorul trebuie să evalueze şi, dacă este necesar, sa masoare nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucrătorii. + Articolul 9Metodele şi aparatura folosite trebuie să fie adaptate la condiţiile existente, luând în considerare, în special, caracteristicile zgomotului care este măsurat, durata expunerii, factorii de mediu şi caracteristicile aparatului de măsura. + Articolul 10Metodele şi aparatura utilizate trebuie să permită determinarea parametrilor definiţi la art. 4 şi să se stabilească dacă, într-o situaţie data, valorile prevăzute la art. 5-7 sunt depăşite. + Articolul 11Metodele folosite pot include esantionarea, care trebuie să fie reprezentativa pentru expunerea personală a lucrătorului. + Articolul 12Evaluarea şi măsurarea prevăzute la art. 8 trebuie să fie planificate şi efectuate de către serviciile de protecţie şi prevenire competente la intervale adecvate, luând în considerare, în special, prevederile din legislaţia naţionala care transpun prevederile din Directiva 89/391/CEE referitoare la aceste servicii. + Articolul 13Datele obţinute din evaluarea şi/sau măsurarea nivelului de expunere la zgomot trebuie să fie păstrate într-o formă care să permită consultarea lor la o dată ulterioară. + Articolul 14Atunci când se efectuează determinarea şi evaluarea riscurilor, la evaluarea rezultatelor măsurătorilor trebuie să se ţină seama de erorile de măsurare determinate în conformitate cu practica metrologica. + Articolul 15În conformitate cu legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE , la evaluarea riscurilor, angajatorul trebuie să acorde atenţie deosebită următoarelor elemente: a) nivelului, tipului şi duratei expunerii, inclusiv expunerii la zgomot cu caracter de impuls; b) valorilor limita de expunere şi valorilor de expunere de la care se declanseaza acţiunea, stabilite la art. 5-7; c) efectelor asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice; d) efectelor asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor rezultate din interactiunile dintre zgomot şi substanţe ototoxice din mediul de muncă, precum şi dintre zgomot şi vibratii, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic; e) efectelor indirecte asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor rezultate din interactiuni dintre zgomot şi semnale de avertizare sau alte sunete care trebuie percepute pentru a reduce riscul de accidentare; f) informaţiilor privind emisia de zgomot, furnizate de producătorii echipamentelor de muncă în conformitate cu prevederile legale; g) existenţei unor echipamente de muncă alternative, proiectate pentru a reduce emisia de zgomot; h) prelungirii expunerii la zgomot peste programul de lucru normal, pe răspunderea angajatorului; i) informaţiilor adecvate obţinute în urma supravegherii sănătăţii, inclusiv informaţiilor publicate, atunci când este posibil; j) punerii la dispoziţie a mijloacelor de protecţie auditiva cu caracteristici de atenuare adecvate. + Articolul 16 (1) Angajatorul trebuie să deţină o evaluare a riscurilor şi trebuie să identifice măsurile care trebuie luate pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, în conformitate cu legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE . (2) Evaluarea riscurilor trebuie să fie înregistrată pe un suport adecvat care să asigure păstrarea datelor. (3) Evaluarea riscurilor trebuie să fie actualizată periodic şi ori de câte ori s-au produs modificări semnificative care pot sa conducă la expunerea lucrătorilor la zgomot sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii fac necesar acest lucru. + Secţiunea a 2-a Evitarea sau reducerea expunerii la zgomot + Articolul 17Riscurile generate de expunerea la zgomot trebuie să fie eliminate la sursa sau trebuie reduse la minimum, ţinând seama de progresul tehnic şi de existenta măsurilor de control al riscului la sursa. + Articolul 18Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie să se bazeze pe principiile generale de prevenire prevăzute de legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE , luând în considerare mai ales următoarele: a) alte metode de lucru care să reducă expunerea la zgomot; b) alegerea unor echipamente de muncă adecvate, care să emita, ţinând seama de natura activităţii desfăşurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziţia lucrătorilor echipamente care respecta cerinţele legale al căror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot; c) proiectarea şi amplasarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru; d) informarea şi formarea adecvată a lucrătorilor privind utilizarea corecta a echipamentelor de muncă, în scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot; e) mijloacele tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane, carcase, captuseli fonoabsorbante, precum şi reducerea zgomotului structural prin amortizarea zgomotului sau prin izolare; f) programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă şi a sistemelor de la locul de muncă; g) organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi intensitatii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru. + Articolul 19Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 8-16, atunci când sunt depăşite valorile de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea, angajatorul trebuie să stabilească şi să aplice un program de măsuri tehnice şi/sau organizatorice pentru reducerea expunerii la zgomot, ţinând seama, în special, de măsurile prevăzute la art. 17 şi 18. + Articolul 20 (1) Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 8-16, locurile de muncă în care lucrătorii pot fi expusi la un zgomot care depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor trebuie să fie semnalizate corespunzător. (2) Dacă este posibil tehnic şi dacă riscul expunerii justifica aceasta, locurile de muncă prevăzute la alin. (1) se delimiteaza şi se limitează accesul la acestea. + Articolul 21În cazul în care, datorită naturii activităţii, lucrătorii dispun de încăperi de odihnă aflate în responsabilitatea angajatorului, zgomotul în aceste încăperi trebuie să fie redus la un nivel compatibil cu scopul amenajării lor şi cu condiţiile de utilizare a acestora. + Articolul 22În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE , angajatorul trebuie să adapteze măsurile prevăzute în prezenta secţiune la nevoile lucrătorilor care aparţin grupurilor sensibile la riscuri specifice. + Secţiunea a 3-a Protecţia individuală împotriva riscurilor generate de expunerea la zgomot + Articolul 23Atunci când riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie mijloace individuale de protecţie auditiva, adecvate şi corect ajustate, pe care aceştia trebuie să le utilizeze, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/656/CEE şi Directiva 89/391/CEE , în următoarele condiţii: a) atunci când expunerea la zgomot depăşeşte valorile de expunere inferioare de la care se declanseaza acţiunea, angajatorul trebuie să pună la dispoziţia lucrătorilor mijloace individuale de protecţie auditiva; b) atunci când expunerea la zgomot atinge sau depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea, lucrătorii trebuie să utilizeze mijloacele individuale de protecţie auditiva; c) mijloacele individuale de protecţie auditiva trebuie să fie alese astfel încât sa elimine sau sa reducă la minimum riscul pentru auz. + Articolul 24Angajatorul trebuie să ia măsuri pentru a asigura folosirea mijloacelor individuale de protecţie auditiva de către lucrătorii săi. + Articolul 25Angajatorul răspunde de verificarea eficientei măsurilor luate în conformitate cu art. 23 şi 24. + Secţiunea a 4-a Limitarea expunerii la zgomot + Articolul 26Expunerea lucrătorului la zgomot, determinata potrivit art. 6, nu trebuie să depăşească, în nici un caz, valorile limita de expunere. + Articolul 27Dacă se constata expuneri peste valorile limita de expunere, în pofida măsurilor luate pentru aplicarea prezentei hotărâri, angajatorul trebuie: a) sa ia de îndată măsuri de reducere a expunerii sub valorile limita de expunere; b) sa identifice cauzele expunerii excesive; c) sa adapteze măsurile de prevenire şi protecţie pentru a evita orice recurenta. + Secţiunea a 5-a Informarea şi formarea lucrătorilor + Articolul 28Fără a aduce atingere prevederilor din legislaţia naţionala care transpun Directiva 89/391/CEE , angajatorul trebuie să asigure informarea şi formarea lucrătorilor expusi la locul de muncă la un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de expunere inferioare de la care se declanseaza acţiunea şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători, privind riscurile generate de expunerea la zgomot, în special în ceea ce priveşte următoarele: a) natura acestor riscuri; b) măsurile luate, în aplicarea prezentei hotărâri, în vederea eliminării sau a reducerii la minimum a riscurilor generate de zgomot, inclusiv condiţiile în care se aplică aceste măsuri; c) valorile limita de expunere şi valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, prevăzute la art. 5-7; d) rezultatele evaluării şi masurarii zgomotului, efectuate în conformitate cu prevederile art. 8-16, însoţite de o explicaţie a semnificatiei acestora şi a riscurilor potenţiale; e) folosirea corecta a mijloacelor de protecţie auditiva; f) utilitatea şi metoda de depistare şi semnalare a simptomelor deteriorării auzului; g) condiţiile în care lucrătorii au dreptul la supravegherea sănătăţii şi scopul acestei supravegheri, în conformitate cu art. 30-33; h) practicile profesionale sigure, în scopul reducerii la minimum a expunerii la zgomot. + Secţiunea a 6-a Consultarea şi participarea lucrătorilor + Articolul 29Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri trebuie să se desfăşoare în conformitate cu legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE şi trebuie să se refere, în special, la următoarele: a) evaluarea riscurilor şi identificarea măsurilor care trebuie luate, prevăzute la art. 8-16; b) măsurile destinate sa elimine sau sa reducă riscurile generate de expunerea la zgomot, prevăzute la art. 17-22; c) alegerea mijloacelor individuale de protecţie auditiva prevăzute la art. 23 lit. c). + Capitolul III Supravegherea sănătăţii + Articolul 30 (1) Atunci când rezultatele evaluării şi masurarii prevăzute la art. 8 indica un risc pentru sănătatea lucrătorilor, Ministerul Sănătăţii va emite ordine pentru a asigura supravegherea adecvată a sănătăţii acestora, în concordanta cu legislaţia naţionala care transpune Directiva 89/391/CEE . (2) Actele normative prevăzute la alin. (1), inclusiv cerinţele specificate pentru fişele medicale şi pentru posibilitatea consultării acestora, vor fi elaborate în conformitate cu legislaţia şi/sau practicile naţionale. + Articolul 31 (1) Lucrătorii a căror expunere la zgomot depăşeşte valorile de expunere superioare de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor au dreptul la examenul medical periodic, inclusiv testarea auzului, efectuat de medicul specialist/primar de medicina muncii, în conformitate cu legislaţia naţionala. (2) Dacă evaluarea şi masurarile prevăzute la art. 8 indica un risc pentru sănătatea lucrătorilor a căror expunere la zgomot depăşeşte valorile de expunere inferioare de la care se declanseaza acţiunea, aceştia au dreptul la control audiometric preventiv. (3) Controalele prevăzute la alin. (1) şi (2) au ca obiectiv diagnosticarea precoce a oricărei pierderi auditive datorate zgomotului şi păstrarea funcţiei auditive. + Articolul 32 (1) Pentru fiecare lucrator care face obiectul supravegherii medicale, în conformitate cu prevederile art. 30 şi 31, trebuie completat un dosar medical individual, care trebuie actualizat. (2) Dosarele medicale trebuie să conţină un rezumat al rezultatelor supravegherii sănătăţii. (3) Dosarele medicale trebuie să fie păstrate într-un mod adecvat, astfel încât să poată fi consultate ulterior, cu respectarea secretului medical. (4) La cerere, copii ale dosarelor medicale actualizate trebuie să fie transmise direcţiilor de sănătate publică. (5) Fiecare lucrator trebuie să aibă acces la dosarul medical individual propriu, la cererea sa. + Articolul 33 (1) În cazul în care, în urma supravegherii funcţiei auditive, se constată că un lucrator prezintă o pierdere identificabila a auzului, medicul de medicina muncii va aprecia dacă este probabil ca pierderea de auz să fie rezultatul expunerii la zgomot la locul de muncă. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), medicul de medicina muncii trebuie să informeze lucrătorul cu privire la rezultatul care îl priveşte personal. (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), angajatorul trebuie: a) sa revizuiasca evaluarea riscurilor realizată conform prevederilor art. 8-16; b) sa revizuiasca măsurile prevăzute, conform prevederilor art. 17-25, pentru eliminarea sau reducerea riscurilor; c) sa ţină seama de recomandările medicului de medicina muncii sau ale direcţiilor de sănătate publică privind aplicarea oricărei măsuri necesare pentru a elimina sau reduce riscurile, în conformitate cu prevederile art. 17-25, inclusiv posibilitatea de a transfera lucrătorul într-un alt loc de muncă, unde nu exista risc de expunere; d) sa organizeze supravegherea sistematica a sănătăţii şi să asigure reexaminarea stării de sănătate a celorlalţi lucrători care au suferit o expunere asemănătoare. + Capitolul IV Dispoziţii finale + Articolul 34 (1) În cazul în care, datorită naturii activităţii, este probabil ca utilizarea integrală şi corecta a mijloacelor de protecţie auditiva individuale sa conducă la riscuri mai mari pentru sănătate sau securitate decât neutilizarea lor, se pot acorda derogări de la prevederile art. 23 lit. a) şi b), art. 26 şi 27. (2) Derogarile prevăzute la alin. (1) se acordă în urma consultării Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu Ministerul Sănătăţii şi cu partenerii sociali. (3) Derogarile trebuie să fie însoţite de condiţii care garantează, luându-se în considerare condiţiile speciale, ca riscurile rezultate se reduc la minimum şi ca lucrătorii în cauza fac obiectul unei supravegheri sporite a sănătăţii. (4) Derogarile se revizuiesc la fiecare 4 ani şi se retrag imediat ce încetează situaţiile care le justifica. + Articolul 35 (1) În vederea aplicării prezentei hotărâri în sectorul muzicii şi al divertismentului, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii vor elabora, în consultare cu partenerii sociali şi în conformitate cu legislaţia şi practicile naţionale, un cod de conduita care să prevadă indicaţii practice menite sa ajute lucrătorii şi angajatorii din acest sector să îşi îndeplinească obligaţiile legale prevăzute în prezenta hotărâre. (2) Elaborarea codului de conduita prevăzut la alin. (1) se va face până la data de 15 februarie 2008. (3) Până la data de 15 februarie 2008 trebuie păstrate nivelurile de protecţie deja atinse în ceea ce priveşte lucrătorii din sectorul muzicii şi al divertismentului. + Articolul 36În situaţia în care la locurile de muncă de la bordul navelor maritime se depăşesc valorile limita de expunere, prevederile art. 26 şi 27 se pot pune în aplicare începând cu data de 15 februarie 2011. + Articolul 37Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006.Prezenta hotărâre transpune Directiva 2003/10/CE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (zgomot), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 42/2003.PRIM-MINISTRUCĂLIN POPESCU-TĂRICEANUContrasemnează:---------------Ministrul muncii,solidarităţii sociale şi familiei,Gheorghe BarbuMinistrul economiei şi comerţului,Codruţ Ioan SereşMinistrul sănătăţii,Gheorghe Eugen NicolaescuMinistrul mediului şi gospodăririi apelor,Sulfina BarbuMinistrul transporturilor,construcţiilor şi turismului,Gheorghe DobreBucureşti, 12 aprilie 2006.Nr. 493.-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari