NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizate*)de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001**) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989(actualizate până la data de 27 octombrie 2005*)
----------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 14 mai 2003. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 27 octombrie 2005, cu modificările aduse de: RECTIFICAREA nr. 498 din 18 aprilie 2003; HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004; HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005***).**) Legea nr. 10/2001 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 4 aprilie 2005 şi ulterior în MONITORUL OFICIAL nr. 798 din 2 septembrie 2005.***) HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005 nu determina modificări exprese asupra Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 498 din 18 aprilie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 14 mai 2003, iar referirile la Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 din cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 1095/2005 sunt evidentiate prin note în cuprinsul acestei forme actualizate. Pentru o analiza completa, a se studia în totalitate HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005.Prezentele norme metodologice vizează aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare lege, şi totodată urgentarea aplicării sale prin clarificarea unor concepte şi situaţii juridice izvorâte în cadrul procedurilor administrative de soluţionare a notificărilor depuse de persoanele îndreptăţite. + Capitolul 1 Principiile de soluţionare a notificărilor1. În procesul de soluţionare a notificărilor depuse de persoanele îndreptăţite instituţiile şi persoanele implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea următoarelor principii şi proceduri necesare aplicării corecte şi unitare a legii: a) prevalenta restituirii în natura în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), ale art. 7 şi ale art. 9 alin. (1) din lege a imobilelor pentru care s-au depus notificări. Numai în cazul în care această măsură nu este posibila sau este expres înlăturată de la aplicare, se va proceda la acordarea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege; b) celeritatea soluţionării notificărilor pentru care, potrivit legii, s-au depus toate actele doveditoare, conform prevederilor art. 22 şi 28 din lege. În cazul în care pentru acelaşi imobil s-au depus doua sau mai multe notificări de către mai multe persoane care se pretind a fi îndreptăţite, dosarele respective se vor conexă, urmând a se soluţiona după ce toţi solicitanţii au depus actele doveditoare sau au comunicat în mod expres că nu mai au alte dovezi de depus. În lipsa acestora dosarul respectiv se va soluţiona numai după expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea actelor doveditoare, respectiv după data de 14 mai 2003; c) asigurarea respectării stabilitatii raporturilor de proprietate prin conservarea şi respectarea drepturilor dobanditorilor de buna-credinţa, potrivit prevederilor art. 18 lit. d) şi implicit potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) şi (4) din lege; d) entitatile obligate la restituire au plenitudine de competenţa în soluţionarea notificărilor care fac obiectul procedurii administrative. Obligaţia de restituire se concretizează fie în decizia/dispoziţia de restituire, fie în oferta pentru acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, fie în decizia/dispoziţia motivată de respingere a cererii; plenitudinea de competenţa rezultă din prevederile art. 23 alin. (1) şi (4) şi ale art. 48 din lege; principiul plenitudinii de competenţa nu este aplicabil în cazul prevăzut de art. 16 din lege; e) sarcina probei proprietăţii şi a deţinerii legale a acesteia la momentul deposedarii abuzive revine persoanei care se pretinde a fi indreptatita, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) şi ale art. 22 din lege. În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluării de către stat (de exemplu: decizia administrativă nu este gasita, iar imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului), soluţionarea notificării se va face în funcţie şi de acest element - faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumţie relativă de preluare abuzivă - deci, fără titlu; f) prevederile legii au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare şi, în măsura în care acestea din urma conţin alte măsuri, prevederile legii se aplică cu prioritate în raport cu respectivele măsuri. De asemenea, măsurile reparatorii prevăzute de lege prevalează asupra altor proceduri care tind sa înlăture de la restituirea în natura bunuri care fac obiectul acesteia (de exemplu: începând cu data intrării în vigoare a legii, imobilele preluate în mod abuziv nu pot intră în averea debitorului în cazul declanşării procedurii falimentului, potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; indisponibilizarile generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise în temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare, se menţin numai în măsura în care acestea fac obiectul procedurii prevăzute de art. 16 din lege).2. Persoanele şi entitatile implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la aceasta convenţie, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.Prezintă relevanta deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigenţelor art. 1 din Primul protocol adiţional la Convenţie, potrivit căruia:"Art. 1. - Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi principiile generale de drept internaţional.Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care îl au statele de a pune în vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţă bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau altor contribuţii ori amenzi." + Capitolul 2 Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din legeÎn înţelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele şi formularile prevăzute de lege au următoarele semnificatii:- unitate deţinătoare este fie entitatea cu personalitate juridică care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primărie, prefectura sau orice alta instituţie publică), fie entitatea cu personalitate juridică care are înregistrat în patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societăţi/companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital de stat, organizaţii cooperatiste);- entitatea investită cu soluţionarea notificării este, după caz, unitatea deţinătoare sau persoana juridică abilitata de lege să soluţioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul sau (Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului, Ministerul Finanţelor Publice, prefecturile, alte autorităţi publice centrale sau locale implicate).1. Art. 1 din lege: (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940*) asupra rechizitiilor şi nerestituite se restituie, de regula în natura, în condiţiile prezentei legi. (2) În cazurile în care restituirea în natura nu este posibila se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite, în acordare de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri băneşti. (3) Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.Norme metodologice:1.1. Domeniul de aplicare prevăzut la art. 1 alin. (1) din lege este stabilit numai la acele preluări abuzive produse în intervalul 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (denumit în continuare perioada de referinţa), singura excepţie expresă admisă de lege fiind rechizitiile efectuate în temeiul Legii nr. 139/1940*).Invocarea oricăror alte temeiuri de preluare abuzivă anterioare sau posterioare acestei perioade de referinţa nu este admisibilă în cadrul procedurii prevăzute de lege.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.1.2. Excepţia prevăzută de lege, respectiv Legea nr. 139/1940*), este de stricta interpretare şi se referă numai la acele bunuri rechiziţionate în temeiul legii respective care se aflau şi se afla situate pe teritoriul actual al României.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.1.3. Aprecierea preluării ca fiind abuzivă se va circumstantia în funcţie de următoarele elemente: a) incidenţa "preluării abuzive" nu este prezumată, ci, în funcţie de fiecare situaţie, entitatea obligată prin lege să soluţioneze notificarea, trebuie să aprecieze situaţia respectiva ca incadrandu-se în prevederile legii - cazurile enunţate la art. 2 alin. (1) din lege. Pentru cazul special prevăzut la art. 11 din lege situaţia respectiva se încadrează atunci când deposedarea s-a făcut prin expropriere, preluarea fiind considerată a fi aprioric abuzivă (lipsa unor despăgubiri echitabile); b) preluarile de imobile pentru datorii, altele decât cele fiscale (impozite neplătite de proprietar din motive independente de voinţa proprietarului), izvorâte din contracte de creditare pentru construirea sau, după caz, pentru achiziţionarea imobilului, ca urmare a neplatii ratelor aferente creditului respectiv de către debitor din vina acestuia, nu se încadrează în categoria preluarilor abuzive; cu toate acestea, în cazul în care imobilul preluat era grevat la data preluării de o ipoteca constituită în favoarea creditorului, iar ulterior aceasta ipoteca a fost radiată, în tot sau în parte, ca urmare a unor acte normative, urmează a se considera ca bunul respectiv a fost preluat abuziv de la proprietar şi ca atare se poate dispune restituirea în natura a imobilului respectiv liber de orice sarcini, potrivit art. 9 alin. (1) din lege (îndeplinirea obligaţiilor izvorâte din contractul de creditare garantat cu o ipoteca nu este imputabilă proprietarului, ci celui care l-a lipsit de vocaţia de a respecta contractul de creditare); c) nu constituie preluare abuzivă şi deci nu fac obiectul legii următoarele categorii de situaţii:(i) confiscarea unor bunuri de către stat ca urmare a aplicării măsurii confiscării dispuse de instanţa judecătorească ca pedeapsa complementara pentru săvârşirea unor infracţiuni economice grave;(îi) confiscarea unor bunuri ca urmare a săvârşirii unor crime contra umanităţii sau crime de război săvârşite în perioada 6 septembrie 1940-9 mai 1945 (cum ar fi: persoanele vinovate de crime de război, gardieni de lagare sau alte persoane care se încadrează în prevederile Legii nr. 312/1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau crime de război, cu completările ulterioare). Deşi Legea nr. 312/1945, cu completările ulterioare, este un act normativ în temeiul căruia s-au confiscat imobile ca pedeapsa penală complimentară, care a fost emis după 6 martie 1945, măsurile sanctionatorii se referă la situaţii anterioare acestei date de referinţa. De aceea, în aceste cazuri nu se pot recunoaşte drepturi reparatorii unor persoane pentru fapte incriminate şi de legislaţia penală în vigoare (ar echivala cu acordarea de măsuri reparatorii pentru pedepse complimentare dispuse cu privire la fapte penale grave comise în perioada dictaturii fasciste/antonesciene/hortyste);(iii) distrugerile de construcţii în timp de război, ca urmare a unor bombardamente, incendii sau altele asemenea; terenurile pe care acestea s-au aflat fac obiectul legii în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (4) din aceasta.1.4. Soluţii privind cazul unor acte normative emise sub imperiul Constituţiei din 1965 sau al anumitor situaţii juridice conexe, prin care s-au preluat imobile:A. Legea nr. 4/1973*) privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, republicată, cu modificările ulterioare - potrivit art. 5 din respectiva lege o persoană nu putea avea în proprietate personală decât o singura casa de locuit, iar dacă dobandea o a doua locuinta (art. 52 alin. 1) impunea ca una dintre ele (la alegerea proprietarului) să fie instrainata în termen de un an de la dobândire; dacă aceasta dispoziţie nu era respectata, una dintre cele doua locuinţe trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.Pentru procedura administrativă de restituire prevăzută de lege urmează a se considera ca, în ipoteza în care persoana care a dobândit o a doua locuinta şi a înstrăinat-o în termenul prevăzut de lege către o altă persoană, proprietarul vânzător a fost indestulat cu preţul primit şi ca atare nu se mai pot pretinde alte măsuri reparatorii. Însă, în cazul în care proprietarul căruia îi revenea obligaţia de înstrăinare nu a dat curs acestei obligaţii şi locuinta respectiva a fost trecută în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri, urmează a se considera ca preluarea a fost abuzivă şi ca atare persoana indreptatita va avea beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de lege, cu următoarele distincţii:- în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de către stat, se poate dispune restituirea în natura cu obligaţia rambursarii de către persoana indreptatita a despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflaţiei (chiriaşii vor avea beneficiul măsurilor proteguitoare prevăzute de lege);- în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal, se vor acorda persoanei îndreptăţite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege pentru diferenţa dintre despăgubirea primită, actualizată cu indicele de inflaţie, şi valoarea reală a locuinţei preluate;- în ipoteza în care decizia statului nu a fost emisă sau nu a fost emisă corect, preluarea fiind fără titlu valabil, se vor acorda persoanei îndreptăţite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.----------------*) Legea nr. 4/1973 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA Nr. 50 din 29 iulie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL NR. 163 din 7 august 1991.B. Decretul nr. 223/1974*) privind reglementarea situaţiei unor bunuri - cu privire la acest act normativ urmează a se face distincţia între:1. cazul trecerii imobilului, fără plata, în proprietatea statului cu titlu de sancţiune pentru cei care au plecat fraudulos din ţara sau care, fiind plecaţi în străinătate, nu s-au înapoiat la expirarea termenului stabilit pentru înapoierea în ţara; şi2. cazul în care persoana a făcut cerere de plecare definitivă din ţara şi a înstrăinat locuinta sa către stat.Pentru primul caz sunt posibile doua situaţii:- în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat către o terta persoana, se va dispune restituirea în natura cu obligaţia respectării drepturilor chiriaşilor prevăzute de lege;- în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal către o terta persoana, se vor acorda persoanei îndreptăţite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.Pentru cel de-al doilea caz stabilirea conduitei persoanei era atributul exclusiv al acesteia, urmând a se considera ca preluarea nu a fost abuzivă, persoana fiind indestulata rezonabil prin preţul primit sau având vocaţia de a fi indestulata rezonabil dacă instraina imobilul respectiv înainte de formalizarea intentiei de a părăsi definitiv ţara. În acest caz soluţionarea administrativă a cererii persoanei care se pretinde indreptatita va fi respingerea motivată a cererii.--------------*) Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989.C. Legea nr. 58/1974***) privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale - prezintă relevanta deosebită prevederile art. 30 şi 31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit ca terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobândite numai prin moştenire legală, iar în caz de înstrăinare a construcţiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.Având în vedere ca legiuitorul de după 1989 a soluţionat aceasta problema în favoarea dobanditorilor construcţiilor, recunoscând acestora dreptul/vocaţia de a obţine titluri de proprietate pentru terenul aferent construcţiei cumpărate, urmează a se considera ca notificarea prin care se invoca faptul ca acest act normativ constituie preluare abuzivă să fie respinsă, cu motivatia ca aceste situaţii nu cad sub incidenţa legii.1.5. În cazul în care unitatea deţinătoare sau entitatea investită cu soluţionarea notificării apreciază, pe baza actelor doveditoare depuse de persoana care se pretinde indreptatita şi pe baza analizei împrejurărilor de fapt şi drept ale situaţiei invocate în notificare, ca: a) preluarea nu a fost abuzivă (de exemplu: s-a primit o plata rezonabila - Decretul nr. 223/1974**); imobilul s-a înstrăinat de către proprietar - Legea nr. 4/1973, republicată*), cu modificările ulterioare, şi altele asemenea); b) dreptul de proprietate şi calitatea de moştenitor nu sunt dovedite; c) proprietarul nu avea vocaţia de a fi persoana indreptatita potrivit legii (de exemplu: este criminal de război, persoana ale carei bunuri au fost confiscate ca pedeapsa complimentară, este renuntator şi altele asemenea), va emite o decizie motivată de respingere a notificării. În cazul în care se apreciază ca notificarea respectiva a constituit un abuz din partea petentului, devin incidente prevederile art. 40^2 şi 40^3 din lege.----------------*) Legea nr. 4/1973 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA Nr. 50 din 29 iulie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL NR. 163 din 7 august 1991.**) Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989.***) Legea nr. 58/1974 a fost abrogată de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989.1.6. Decizia de respingere a notificării, intemeiata pe motivele prevăzute la pct. 1.5, poate fi atacată de persoana care se pretinde indreptatita la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare, prin asimilare cu ipoteza ofertei refuzate prevăzută la art. 24 alin. (7) şi (8) din lege, în termen de 30 de zile de la comunicare.1.7. Măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. (2) din lege, permite unităţii deţinătoare, obligată la restituire, să ofere persoanei îndreptăţite prin compensare în echivalent orice bunuri sau servicii disponibile care sunt acceptate de persoana indreptatita. În acest sens, unitatea deţinătoare poate propune persoanei îndreptăţite, ca măsura reparatorie alternativa, acordarea de bunuri: terenuri, construcţii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile aflate în circuitul civil, care sunt proprietatea acesteia. În cazul instituţiilor publice care au în administrare imobile disponibile, aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, şi se apreciază ca acestea pot face obiectul compensării cu un alt imobil necesar activităţii respectivei instituţii publice, bunurile disponibile cu regim de proprietate publică se pot dezafecta şi trece în proprietatea privată a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare, urmând ca, o dată intrat în circuitul civil, imobilul respectiv să fie atribuit prin compensare ca măsura reparatorie persoanei îndreptăţite la restituire. În aceste cazuri decizia/dispoziţia motivată de restituire prin compensare cu alt imobil în echivalent va urma regimul prevăzut la art. 24 alin. (4) din lege.1.8. Dacă unitatea deţinătoare obligată la restituire este agent economic, aceasta poate acorda în cadrul ofertei de compensare diverse servicii pe care aceasta le prestează în cadrul obiectului sau de activitate (cum ar fi: construirea unei locuinţe, repararea, renovarea sau întreţinerea unei alte construcţii deţinute de solicitant, efectuarea unor lucrări de racordare la utilitatile publice, efectuarea de lucrări de instalaţii, amenajarea unor alte spaţii deţinute de persoana indreptatita ca spaţii de recreere sau producţie ori altele asemenea).1.9. În cazul compensării cu bunuri sau servicii, decizia/dispoziţia de compensare va fi însoţită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări de servicii care urmează regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unităţii obligate la restituire atrage desfiinţarea de drept a deciziei/dispoziţiei de compensare. În aceste cazuri decizia/dispoziţia motivată de restituire prin compensare cu alte bunuri sau servicii în echivalent va urma regimul prevăzut la art. 24 alin. (5) din lege.1.10. Modele orientative ale principalelor decizii/dispoziţii care se emit în aplicarea legii sunt prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3.2. Art. 2 din lege: (1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege: a) imobilele naţionalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, precum şi cele naţionalizate fără titlu valabil; b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru infracţiuni de natura politica, prevăzute de legislaţia penală, săvârşite ca manifestare a opoziţiei faţă de sistemul totalitar comunist; c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi alte imobile donate statului, dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă; d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de voinţa proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotărâri judecătoreşti, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989; e) imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluării, în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial; f) imobilele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940*) asupra rechizitiilor şi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensaţii echitabile; g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; h) orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, precum şi cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat. (2) Persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil îşi păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătoreşti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.Norme metodologie:2.1. Preluarile de imobile efectuate în baza Legii nr. 119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, cu modificările ulterioare, sunt prezumate ca fiind făcute cu titlu valabil.A. Preluarile de imobile în baza celorlalte acte normative de naţionalizare (este cazul Decretului nr. 232/1948*) pentru naţionalizarea unor întreprinderi de cai ferate particulare, Decretului nr. 302/1948 pentru naţionalizarea instituţiilor sanitare particulare, Decretului nr. 303/1948 pentru naţionalizarea industriei cinematografice şi reglementarea comerţului cu produse cinematografice, Decretului nr. 134/1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane din resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico-farmaceutice, drogherii medicinale, depozite de medicamente şi laboratoare de analize medicale, cu completările ulterioare, Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile, cu modificările şi completările ulterioare, Decretului nr. 418/1952 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare) sunt considerate ca fiind preluate "cu titlu", în măsura în care s-au respectat condiţiile stabilite de acestea.-----------Punctul 2.1. lit. A din Normele metodologice a fost rectificat potrivit RECTIFICARII nr. 498 din 18 aprilie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 346 din 21 mai 2003.B. În cazul în care entitatea notificată soluţionează o notificare având ca obiect imobile care au fost preluate prin actele normative enunţate la lit. A, aceasta este în măsura să se pronunţe şi cu privire la calificarea "fără titlu", în cazul în care apreciază ca preluarea respectiva nu s-a încadrat în condiţiile actului de naţionalizare.C. În faza administrativă de soluţionare a notificărilor unitatea deţinătoare nu este ţinuta a respecta eventuale calificări cuprinse în decizii sau hotărâri ale instanţelor judecătoreşti dispuse în alte cauze similare.D. În cazul în care persoana indreptatita, deşi a optat pentru procedura administrativă de restituire prevăzută de lege, invoca şi prezintă o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă care vizează imobilul notificat pentru restituire în natura prin care s-a stabilit, în temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare, ca preluarea s-a făcut "fără titlu" sau "fără titlu valabil", unitatea notificată este obligată să respecte calificarea respectiva sau, după caz, sa pună în executare hotărârea judecătorească imediat.E. În cazul în care, pentru imobilul notificat de către o persoană care se pretinde indreptatita, exista o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care s-a admis acţiunea în revendicare a unei alte persoane, unitatea notificată este obligată sa respingă notificarea respectiva pentru acest motiv şi, după caz, sa pună în executare respectiva hotărâre judecătorească imediat.2.2. La art. 2 alin. (1) lit. b) din lege invocarea existenţei unei "infracţiuni de natura politica" implica depunerea ca act doveditor a hotărârii judecătoreşti de condamnare pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura politica, care a prevăzut ca măsura complimentară confiscarea averii. În aceste cazuri entitatea obligată la restituire va analiza şi va aprecia incidenţa beneficiului legii în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărui caz, prin raportarea infracţiunii invocate în textul hotărârii de condamnare la prevederile constituţionale actuale şi la ordinea juridică actuala. Prezintă forta probanta numai originalul sau copia legalizată a hotărârii judecătoreşti invocate.2.3. La art. 2 alin. (1) lit. c) din lege formularea "imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate" vizează acele donaţii făcute în baza Decretului nr. 410/1949 privind donatiunea unor întreprinderi de arte grafice şi Decretului nr. 478/1954 privitor la donaţiile făcute statului. În cazul donatiilor efectuate pe calea dreptului comun se va acorda beneficiul legii numai dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. În acest caz persoana indreptatita are beneficiul legii dacă depune originalul sau copie legalizată de pe respectiva hotărâre până la data de 14 mai 2003.2.4. La art. 2 alin. (1) lit. d) din lege cele doua ipoteze avute în vedere de legiuitor se referă fie la "neplata impozitelor din motive independente de voinţa proprietarului" - acestea pot fi: arestarea persoanei pentru motive politice, deportarea acesteia pe motive politice, internare forţată în unităţi sanitare, fuga din ţara pentru evitarea unei pedepse ca urmare a opoziţiei faţă de regimul comunist, incidenţa unor alte măsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate -, fie la cazul imobilelor "considerate a fi fost abandonate în perioada de referinţa în baza unor dispoziţii administrative sau a unei hotărâri judecătoreşti"; în acest caz persoana care invoca aceasta situaţie trebuie să depună acte doveditoare din care să rezulte în mod direct sau indirect o legătură de cauzalitate cu abandonul proprietăţii.2.5. La art. 2 alin. (1) lit. e) din lege, în cazul în care printr-un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial s-a stabilit o preluare generica pentru o situaţie determinata iar, ulterior preluării, s-a mai emis un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial, prin care se individualizau bunurile (măsura viza doar consolidarea preluării dispuse anterior) urmează a se considera ca imobilele preluate astfel nu cad sub incidenţa prevederii lit. e). În acest caz preluarea va fi calificată ca fiind "cu titlu".2.6. La art. 2 alin. (1) lit. f) din lege formularea alternativa "şi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensaţii echitabile" are următoarele consecinţe: a) în cazul bunurilor nerestituite este necesar ca persoana ce se pretinde indreptatita să facă dovada proprietăţii asupra imobilului respectiv la data rechiziţionării (actul de proprietate împreună cu bonul sau chitanţa provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940*)); în acest caz se va solicita persoanei îndreptăţite să prezinte o declaraţie autentificată data pe propria răspundere, prin care aceasta declara ca pentru imobilul rechizitionat nu s-au acordat despăgubiri potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 139/1940; b) în ipoteza în care se solicita numai compensaţii echitabile (deci în completare), persoana care se pretinde a fi indreptatita trebuie să prezinte dovada proprietăţii asupra imobilului respectiv la data rechiziţionării (actul de proprietate împreună cu bonul sau chitanţa provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940) şi totodată sa precizeze suma estimată ca fiind diferenţa care în, opinia sa, completează în mod echitabil valoarea imobilului rechizitionat. Pentru rezolvarea unor astfel de cereri entitatea obligată să soluţioneze notificarea va aprecia în funcţie de alt imobil martor dacă suma solicitată în completare este sau nu este echitabila.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.2.7. La art. 2 alin. (1) lit. g) din lege trimiterea la alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare, este de stricta interpretare şi ca atare nu se referă la acele situaţii individuale în care, în temeiul alin. (3) al aceluiaşi articol din legea menţionată, instanţa s-a pronunţat cu privire la valabilitatea titlului (aceste calificări având relevanta numai pentru cauza soluţionată de instanţele judecătoreşti).În cadrul procedurii administrative de rezolvare a notificărilor, entitatea implicata în aplicarea legii are libertatea de a aprecia, în funcţie de circumstanţele fiecărui caz, dacă actul normativ constituie titlu valabil sau titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv.2.8. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege se statuează competenţa entitatii investite cu soluţionarea notificării de a califica, în cadrul procedurii administrative de soluţionare a notificării, împrejurarea ca preluarea s-a făcut fără titlu valabil, fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri care ar implica preexistenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate în temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare.2.9. La art. 2 alin. (2) din lege, când unitatea implicata apreciază, pe baza actelor doveditoare depuse, ca imobilul respectiv se încadrează în categoria imobilelor preluate fără titlu valabil, aceasta va proceda în regim de urgenta la soluţionarea notificării prin emiterea deciziei/dispoziţiei de restituire în natură.3. Art. 3 din lege*):---------------*) Este reprodus textul rezultat în urma modificării şi completării Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002. (1) Sunt îndreptăţite, în înţelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natura sau, după caz, prin echivalent: a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora; b) persoanele fizice, asociaţi ai persoanei juridice care detinea imobilele şi alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv; c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945; indreptatirea la măsurile reparatorii prevăzute de prezentul articol este condiţionată de continuarea activităţii ca persoana juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor sa fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar acestea să-şi fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărâre judecătorească, se constată că sunt aceeaşi persoana juridică cu cea desfiintata sau interzisă, precum şi partidele politice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă şi-au reluat activitatea în condiţiile legii. (2) Ministerele, celelalte instituţii publice ale statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale cu capital de stat, precum şi cele privatizate potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptăţite şi nu fac obiectul prezentei legi.Norme metodologice:3.1. La art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, în cadrul procedurii administrative, sarcina probei deţinerii proprietăţii incumba persoanei care pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probatio). Cu toate acestea, în cazul în care imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului, soluţionarea notificării se va face în funcţie şi de acest element, în cazul în care nu exista acte doveditoare privind preluarea imobilului (faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumţie relativă de preluare abuzivă, deci fără titlu).3.2. La art. 3 alin. (1) lit. b) din lege sintagma asociaţi ai persoanei juridice se va considera ca având semnificatia şi de "acţionari la persoana juridică", deoarece altfel ar insemna o abordare restrictiva care ar viza numai asociaţii din cadrul unei societăţi cu răspundere limitată (regimul unor astfel de societăţi nu era reglementat în perioada vizata - 1948) sau al unei societăţi în participaţiune. Textul se va corobora şi cu prevederea art. 32 alin. (3) şi (4) din lege, care face referire la "acţiuni" (deci nu la "părţi sociale" sau "aporturi").3.3. La art. 3 alin. (2) din lege ministerele sau celelalte instituţii publice ale statului ori ale unităţilor administrativ-teritoriale, organizate ca persoane juridice, nu fac parte din categoria persoanelor juridice îndreptăţite la restituire potrivit procedurii prevăzute de lege. Pentru instituţiile publice care au în administrare bunuri ale statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale reglementarea unor probleme de proprietate sau, după caz, de administrare se face prin acte administrative, fie potrivit Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare, fie potrivit Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. De asemenea, în cazul societăţilor comerciale cu capital de stat sau în cazul celor privatizate nu se poate acorda beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de lege, deoarece, pe de o parte, temeiul dobândirii capitalului de către noii acţionari este contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni şi, pe de altă parte, nu se poate invoca principiul succesivitatii persoanei juridice întrucât ar echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite în raport cu noii acţionari (imbogatire fără just temei). Semnalam ca numai foştii asociaţi sau acţionari de la data preluării abuzive beneficiază de măsuri reparatorii.În cazul în care exista astfel de notificări sau alte cereri prin care se invoca incidenţa legii, acestea se vor respinge ca inadmisibile.4. Art. 4 din lege: (1) În cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite, dreptul de proprietate se constata sau se stabileşte în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun. (2) De prevederile prezentei legi beneficiază şi moştenitorii persoanelor fizice îndreptăţite. (3) Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicita în temeiul prezentei legi.Norme metodologice:4.1. La art. 4 alin. (1) din lege, în cazul în care restituirea aceluiaşi imobil este cerută de mai multe persoane îndreptăţite, care nu sunt rude şi care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la data preluării abuzive, se va emite o decizie de restituire în care se vor consemna cotele ideale prevăzute în titlul de proprietate invocat. În cazul în care numai o parte din foştii proprietari au solicitat restituirea pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot ieşi din indiviziune pe calea dreptului comun.4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul moştenitorilor persoanei îndreptăţite la beneficiul legii implica o analiza calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civilă, certificate de moştenitor, dacă acestea exista, testamente) pentru stabilirea calităţii de moştenitor legal sau testamentar. Având în vedere complexitatea materiei, se recomanda entitatilor investite cu soluţionarea notificărilor sa apeleze fie la serviciile unor notari publici (pe baza unor contracte de colaborare), fie ale juristilor din cadrul entitatii respective. Menţionăm ca legiuitorul a lăsat, într-o primă faza, aceasta analiza şi calificare (a calităţii de moştenitor) la aprecierea unităţii deţinătoare sau a entitatii investite cu soluţionarea notificării. În cazul în care se depune "certificat de calitate" emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investită va soluţiona notificarea şi pe baza acestuia.4.3. În cazul în care restituirea aceluiaşi imobil este cerută de mai multe persoane îndreptăţite, care sunt succesoare ale titularului şi care sunt rude de acelaşi grad (deci care au vocaţie legală sau testamentară, după caz, la moştenire), şi comisia de analiza a notificărilor nu poate stabili cotele cuvenite fiecăruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe numele tuturor, urmând ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora să se facă potrivit dreptului comun intern aplicabil moştenirii (persoanele respective vor face partajarea conventionala sau, în lipsa înţelegerii părţilor, se vor adresa instanţei judecătoreşti pentru stabilirea cotelor şi, eventual, pentru ieşirea din indiviziune).4.4. În toate cazurile stabilirea calităţii de moştenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile române.4.5. În cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide cu termenul pentru depunerea notificării şi este cel rezultat în urma prelungirii termenului iniţial prevăzut de art. 21 alin. (1), respectiv 12 luni de la intrarea în vigoare a respectivei legi (6+3+3 = 12 luni), deci până la 14 februarie 2002.4.6. Prima teza a alin. (3) al art. 4 din lege este de stricta interpretare şi vizează numai ipoteza în care cu privire la imobilul ce face obiectul legii a avut loc o dezbatere succesorală finalizată printr-un certificat de moştenitor care a cuprins fie succesibili neacceptanti, fie succesibili renuntatori. Pentru succesibilii neacceptanti noul termen de acceptare pentru care a operat repunerea de drept este cel rezultat în urma prelungirii termenelor iniţiale, respectiv 12 luni (6,3,3), deci până la 14 februarie 2002. A considera ca în acest caz termenul respectiv ar fi de numai 6 luni (termenul de drept comun) ar crea un regim discriminatoriu între persoane egal îndreptăţite de lege la restituire. Având în vedere ca textul legal face referire numai la succesibilii neacceptanti, per a contrario, rezultă ca succesibilii renuntatori nu beneficiază de prevederile legii (deci se recunoaşte valabilitatea renunţării exprese a unuia sau a unora dintre succesori, urmând ca de cota care a făcut obiectul renunţării exprese sa profite succesibilii acceptanţi împreună cu cei neacceptanti notificatori, care au fost repuşi de drept în termen).5. Art. 5 din lege:Nu sunt îndreptăţite la restituire sau la alte măsuri reparatorii persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.Norme metodologice:5.1. Pentru asigurarea exigenţelor art. 5 din lege nu este necesară lista nominală a persoanelor care au beneficiat de măsuri reparatorii în baza unor tratate internaţionale, deoarece este suficienta existenta acordului internaţional pentru imobilele naţionalizate.Pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, preluate în baza Decretului nr. 223/1974*), este necesar ca în toate cazurile în care notificarea este formulată de persoane, cetăţeni străini sau apatrizi ori de cetăţeni români, pentru realizarea drepturilor unor persoane (proprietari deposedati) care au emigrat în statele prevăzute în anexa la lege să se solicite depunerea unei declaraţii autentificate date pe propria răspundere, prin care notificatorii declara ca ei sau ascendenţii lor, proprietari ai imobilului la data preluării, nu au făcut obiectul acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie şi totodată se obliga la restituirea imobilului sau, după caz, la plata de despăgubiri în cazul constatării ulterioare a incidentei prevederilor art. 5 din lege.--------------*) Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989.5.2. Lipsa acestor declaraţii atrage amânarea soluţionării cererii de restituire până la depunerea acestora, dar nu mai târziu de 14 mai 2003. Măsura este justificată de necesitatea contracararii unei repetari a restituirii din partea statului român.5.3. Se vor admite declaraţii autentificate persoanei care se pretinde indreptatita date la ambasadele, consulatele sau misiunile diplomatice ale României din ţara de reşedinţa sau la autorităţile competente sa autentifice acte din ţara de reşedinţa, cu condiţia ca acestea să fie traduse şi legalizate de un notar public din România.5.4. Entitatea investită cu soluţionarea notificării formulate de cetăţeni străini sau apatrizi va include în decizia/dispoziţia motivată de restituire o prevedere prin care se va menţiona ca măsura dispusă se acordă sub rezerva respectării obligaţiilor asumate de persoana indreptatita în declaraţia autentificată.6. Art. 6 din lege: (1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţelege terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii, inclusiv terenurile fără construcţii afectate de lucrări de investiţii de interes public aprobate, dacă nu a început construcţia acestora. (2) Măsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.Norme metodologice:6.1. Incidenţa legii intervine pentru: a) imobilele cu destinaţia de locuinta; b) imobilele (construcţii sau/şi terenuri) cu destinaţie comercială (imobile cu alta destinaţie decât aceea de locuinta); c) terenurile din intravilan neocupate de construcţii sau care nu au făcut obiectul reconstituirii ori constituirii dreptului de proprietate în baza legilor speciale anterioare (denumite în continuare terenuri disponibile), indiferent de afectatiunea juridică actuala a acestora, fiind fără relevanta juridică calificarile Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare, sau alte acte normative subsidiare acesteia.Întrucât legiuitorul a stabilit ca norme de conexiune directa cu regimul proprietăţii publice prevederile art. 16 din lege, deţinătorul imobilului care, la data soluţionării notificării, este calificat ca fiind bun proprietate publică are competenţa de a dispune fie: a) menţinerea regimului de proprietate publică, caz în care motivarea deciziei/dispoziţiei consta în faptul ca "restituirea în natura nu este posibila datorită necesităţii menţinerii afectatiunii de utilitate publică" şi ca atare va emite o ofertă de restituire în echivalent. În acest caz este necesar ca imobilul respectiv sa fi fost propus pentru a fi înscris în lista aprobată de Guvern potrivit art. 16 alin. (2) din lege; b) restituirea bunului în natura, apreciind ca menţinerea afectatiunii de utilitate publică a imobilului respectiv nu se mai justifica, caz în care în decizia de restituire în natura se va face referire expresă şi justificată cu privire la oportunitatea dezafectarii respectivului imobil.6.2. Norma prevăzută la alin. (2) al art. 6 din lege vizează acordarea de măsuri reparatorii pentru utilajele şi instalaţiile preluate o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse. Consecinţele acestei norme sunt următoarele: a) se referă la acele bunuri care se aflau în imobilul preluat, indiferent de destinaţia acestuia; o dată dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului se prezuma ca instalaţiile şi utilajele au aparţinut aceluiaşi proprietar; b) pentru aceste bunuri se pot acorda nu numai măsurile reparatorii [asa cum sunt definite potrivit art. 1 alin. (2) din lege], ci şi măsura restituirii în natura potrivit calificării de la art. 3 formula introductivă; c) bunurile respective trebuie să fie cele preluate o dată cu imobilul şi sa existe fizic la unitatea notificată (aceasta fiind semnificatia termenilor "înlocuite" sau "distruse") sau sa nu fi fost casate; d) incidenţa beneficiului legii se apreciază în funcţie de data naşterii dreptului la măsuri reparatorii, respectiv data intrării în vigoare a legii (deci este necesar ca bunul respectiv sa existe fizic în patrimoniul unităţii deţinătoare la data intrării în vigoare a legii şi totodată este necesar ca acesta sa nu fi fost casat la aceeaşi dată - nu exista un proces-verbal de constatare a casării încheiat până la data de 14 februarie 2001).7. Art. 7 din lege: (1) De regula, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură. (2) Dacă restituirea în natura este posibila, persoana indreptatita nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevăzute de prezenta lege.Norme metodologice:7.1. Norma prevăzută la alin. (1) al art. 7 din lege consacra principiul restituirii în natura şi numai acolo unde această măsură nu este posibila urmează să se acorde alte măsuri reparatorii prevăzute de lege (semnificatia sintagmei nu este posibila este complexa fie ca restituirea nu este posibila datorită afectatiunii, fie ca bunul nu mai exista, fie ca exista o prevedere expresă care indica o alta măsura reparatorie alternativa).7.2. Prefecturile investite cu soluţionarea notificărilor prin care se solicita despăgubiri băneşti au obligaţia sa verifice dacă varianta solicitată de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situaţiei juridice a imobilului pentru care se cere despăgubire şi a situaţiei unităţii deţinătoare) ca soluţia restituirii în natura era posibila, vor comunică în scris persoanei îndreptăţite noua soluţie şi vor transmite notificarea deţinătorului imobilului posibil de a fi restituit în natură. În acest caz unitatea deţinătoare devine unitatea obligată la restituire, potrivit legii.8. Art. 8 din lege: (1) Nu intra sub incidenţa prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. (2) Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunităţilor minorităţilor naţionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauza sau schimbarea destinaţiei acestora.Norme metodologice:8.1. Restituirea în natura a terenurilor (inclusiv cele arabile) aflate în intravilanul localităţilor intra sub incidenţa procedurilor prevăzute de lege, dacă terenul respectiv este disponibil (deci nu este ocupat de construcţii ale terţilor ori pe terenul respectiv nu au fost puse în posesie în mod legal, până la apariţia legii, persoane cărora li s-a constituit drept de proprietate în temeiul legilor anterioare).Ţinând seama ca legiuitorul a avut în vedere şi acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea şi nerestituite cuprinsă la art. 1 din lege, rezultă ca domeniul de reglementare al legii are şi caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă şi acele terenuri din intravilanul localităţilor care, până la intrarea în vigoare a acesteia, respectiv 14 februarie 2001, nu au fost restituite integral persoanelor îndreptăţite.8.2. În cazul în care s-au depus notificări cu privire la imobilele prevăzute la alin. (2) al art. 8 din lege, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile în cadrul procedurilor prevăzute de lege.9. Art. 9 din lege: (1) Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se afla în prezent, se restituie în natura în starea în care se afla la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini. (2) În cazul imobilelor care aveau numai alta destinaţie decât aceea de locuinta şi care au fost demolate sau a căror restituire în natura, în tot sau în parte, nu este posibila, restituirea prin măsuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite.Norme metodologice:9.1. Sintagma indiferent în posesia cui se afla în prezent are semnificatia, pe de o parte, ca incidenţa legii este stabilită erga omnes, indiferent de calitatea deţinătorului (minister, instituţie publică etc.) şi, pe de altă parte, are semnificatia stabilirii momentului în funcţie de care se face calificarea unităţii deţinătoare, respectiv cel care detinea imobilul respectiv la data intrării în vigoare a legii (prezent se raportează la momentul naşterii juridice a dreptului la restituire). În cazul în care, după data intrării în vigoare a legii, un imobil notificat potrivit legii a fost transferat în administrarea unei alte entităţi, aceasta din urma devine entitate deţinătoare investită cu soluţionarea notificării. Entitatea iniţial notificată are obligaţia de a transmite notificarea şi documentaţia aferentă entitatii deţinătoare şi totodată de a înştiinţa în mod expres persoana indreptatita despre aceasta situaţie.9.2. Sintagma libere de orice sarcini nu are semnificatia exonerarii de răspundere a unităţii deţinătoare în raport cu terţe persoane ca urmare a neexecutării unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul respectiv. În cazul societăţilor comerciale cu capital de stat (majoritar sau minoritar - cazul în care cota deţinută de stat acoperă valoarea imobilului), aceasta sintagma instituie prevalenta restituirii în natura a imobilului către persoana indreptatita, indiferent dacă aceasta s-ar afla în concurs cu alţi creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garanţii privilegiate, inclusiv creditorii unităţii debitoare în cadrul procedurii falimentului). Prevalenta restituirii în natura în raport cu alte proceduri legale este o consecinţa şi a prevederii art. 52 din lege care inlatura de la aplicare orice alte prevederi contrare care tind sa indisponibilizeze bunul de la restituirea în natură.9.3. Norma cuprinsă la alin. (2) al art. 9 din lege se referă, pe de o parte, la posibilitatea restituirii în natura, în tot sau în parte, a unor terenuri pe care s-au aflat construcţii cu destinaţie comercială şi care au fost demolate şi, pe de altă parte, se referă la cazul în care deşi construcţiile mai exista pe terenul respectiv, acestea (imobil - construcţii şi teren) nu pot fi restituite, deoarece se menţine afectatiunea de interes public. Pentru ipoteza a doua se pot atribui, cu acordul persoanei îndreptăţite, numai măsuri reparatorii strict individualizate: a) titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare (emise de Ministerul Finanţelor Publice); b) acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital (de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului fie dintre cele tranzacţionate la bursa, fie pe piaţa secundară autorizata); c) compensarea cu alte bunuri sau servicii în echivalent, situaţie care poate implica şi acordarea unui alt imobil la schimb.10. Art. 10 din lege: (1) În situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi demolate total sau parţial restituirea în natura se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, urmând să se respecte documentaţiile de urbanism legal aprobate, iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent. (2) În cazul în care pe terenurile imobilelor preluate în mod abuziv s-au ridicat construcţii, persoana indreptatita poate obţine restituirea în natura a părţii de teren rămase libera, urmând să se respecte documentaţiile de urbanism legal aprobate. (3) Se restituie în natura terenurile pe care s-au ridicat construcţii neautorizate în condiţiile legii după data de 1 ianuarie 1990, precum şi construcţii uşoare sau demontabile. (4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv şi distruse ca urmare a unor calamitati naturale persoana indreptatita beneficiază de restituirea în natura pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, măsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent. (5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi imobilelor rechiziţionate în baza Legii nr. 139/1940*) şi distruse în timpul războiului, dacă nu au primit despăgubiri. (6) Valoarea corespunzătoare a construcţiilor preluate în mod abuziv şi demolate se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, actualizată cu indicele inflaţiei la data plăţii efective. (7) Valoarea terenurilor, precum şi a construcţiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natura, se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare. (8) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4) măsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevăzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptăţite. (9) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinaţie decât aceea de locuinta măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.Norme metodologice:10.1. Ipoteza restituirii în natura a construcţiilor nedemolate sau demolate parţial şi a terenului liber, cu respectarea documentaţiilor de urbanism legal aprobate, are scopul de a limita restituirea în natura numai la acele suprafeţe de terenuri disponibile, respectiv numai acele terenuri care nu sunt prevăzute în documentaţiile de urbanism legal aprobate ca fiind destinate construirii unor noi obiective de utilitate publică (construirea de locuinţe sociale sau pentru tineri, construirea de spitale sau şcoli ori alte obiective de utilitate publică - parcuri etc.). În cazul în care o parte din terenul iniţial aferent construcţiei are o astfel de afectatiune, restituirea se va limita numai la construcţia existenta şi la terenul disponibil. Pentru partea de construcţie demolata şi pentru terenul nedisponibil restituirea se va converti în măsurile reparatorii în echivalent strict determinate la alin. (8) al art. 10 din lege (titluri de valoare nominală, acţiuni, compensare). Alegerea uneia dintre cele trei variante sau a variantelor combinate, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din lege, se face de către persoana indreptatita.10.2. În ipoteza în care construcţiile au fost demolate integral se va dispune restituirea în natura numai a terenului disponibil, iar pentru construcţiile şi terenul imposibil de restituit în natura urmează a se acordă beneficiul oricarora dintre cele trei măsuri prevăzute la art. 9 alin. (2) din lege.10.3. În toate cazurile entitatea investită cu soluţionarea notificării are obligaţia, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul şi vecinătăţile şi totodată de a verifica destinaţia actuala a terenului solicitat şi a subfetei acestuia, pentru a nu afecta căile de acces (existenta pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcari amenajate etc.), existenta şi utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apa, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adaposturi militare şi altele asemenea). În cazul în care se constata astfel de situaţii, restituirea în natura se va limita numai la acele suprafeţe de teren disponibile sau, după caz, numai la acele suprafeţe de teren care nu afectează accesul şi utilizarea normală a amenajărilor subterane.10.4. Norma cuprinsă la alin. (3) al art. 10 din lege instituie obligativitatea restituirii în natura a terenurilor în ipoteza în care pe acestea se afla edificate ilegal fie construcţii, indiferent de destinaţia acestora, fie construcţii uşoare sau demontabile. În aceste cazuri entitatea investită cu soluţionarea notificării va analiza regimul juridic al construcţiilor deja edificate şi în ipoteza în care va constata ca acestea au fost construite sau, după caz, amplasate fără autorizările legale, va emite decizia de restituire în natura persoanei îndreptăţite potrivit legii. Se vor restitui în natura terenurile pe care au fost amplasate construcţii uşoare sau demontabile (garaje, chioscuri şi altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizata (construcţiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioada determinata - autorizaţia era temporară). În acest ultim caz proprietarul este ţinut a respecta prevederile art. 14 alin. (2) din lege.10.5. În cazul în care pe terenul notificat se afla edificate construcţii care nu mai sunt necesare unităţii deţinătoare, se poate dispune restituirea şi a terenului aferent acestora dacă persoana indreptatita achită unităţii deţinătoare o despăgubire reprezentând valoarea reală actuala a construcţiei respective. Despăgubirea aferentă construcţiei se stabileşte de unitatea deţinătoare pe baza unei expertize extrajudiciare dispuse de aceasta. În toate cazurile aceasta despăgubire nu poate fi mai mica decât valoarea contabila de înregistrare a construcţiei în activul patrimonial al unităţii deţinătoare la momentul emiterii deciziei de restituire. Oportunitatea aplicării acestei măsuri revine exclusiv unităţii deţinătoare.10.6. Prevederea cuprinsă la art. 10 alin. (4) din lege vizează restituirea în natura a terenului pe care a fost amplasata o construcţie distrusa ca urmare a unor calamitati naturale (distrugerea trebuie să fie cauzată de calamitati naturale - ploi, incendii, inundaţii, grindina, cutremure), cu condiţia ca acesta să fie liber (sa nu fie ocupat fizic sau sa nu fie afectat unei utilităţi sociale).10.7. Norma prevăzută la alin. (5) al art. 10 din lege este de stricta interpretare şi vizează numai ipoteza imobilelor rechiziţionate în baza Legii nr. 139/1940*), care au fost distruse în timpul războiului şi pentru care nu s-au primit despăgubiri cu ocazia rechiziţionării. Extensia restituirii în natura prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) al art. 10 din lege vizează numai ipoteza în care terenul respectiv nu este ocupat (deci, pentru construcţiile distruse ca urmare a războiului nu se acordă despăgubiri, deoarece ar insemna acordarea unui regim favorizant pentru astfel de situaţii în raport cu acele construcţii distruse, dar care n-au fost rechiziţionate; distrugerea este determinata de un eveniment neimputabil statului; acestea ar fi pierit indiferent de proprietar; forta majoră este motiv de exonerare şi pentru stat).----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.10.8. Pentru determinarea valorii unor bunuri preluate în mod abuziv entitatea investită cu soluţionarea notificării, prin decizie interna, va constitui o comisie interna de evaluare formată, în măsura posibilităţilor, din specialişti în construcţii, economişti şi jurişti.Comisia interna de evaluare va aplica următoarele proceduri:A. Pentru construcţiile preluate în mod abuziv şi demolate comisia interna de evaluare va avea ca baza de calcul valoarea aferentă construcţiei demolate, care se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, la care se aplică indicele de inflaţie/coeficientul de actualizare aferent perioadei cuprinse între anul preluării şi anul soluţionării notificării.1. În cazul în care persoana indreptatita prezintă un act doveditor care atesta valoarea imobilului la data demolarii sau la o dată apropiată acesteia, se va utiliza respectiva valoare (valoare dovedită) ca element de referinţa pentru aplicarea indicelui de inflaţie/coeficientului de actualizare.2. În cazul în care persoana indreptatita nu prezintă dovezi cu privire la valoarea construcţiei demolate (nu are sau nu le poate procura, dând declaraţie pe propria răspundere că nu are dovezi cu privire la valoarea construcţiei şi ca va returna sumele însuşite necuvenit, în cazul în care se dovedeşte contrariul), se va proceda la identificarea actului normativ incident perioadei demolarii şi, pe baza actelor doveditoare (depuse de persoanele îndreptăţite) care cuprind date ce permit descrierea imobilului (actul de proprietate, certificatul de moştenitor sau orice alt act emis de o autoritate din perioada respectiva), se va stabili valoarea estimată la momentul demolarii a construcţiei respective. În cazul în care construcţia descrisă nu se poate încadra în prevederile actului normativ incident perioadei respective, comisia interna de evaluare va stabili, în mod ad-hoc, o valoare orientativa la momentul demolarii a construcţiei respective (se va estima prin raportare la situaţia unor alte construcţii similare din perioada respectiva). La valoarea estimată astfel calculată se va aplica indicele de inflaţie/coeficientul de actualizare.3. Valoarea estimativă (finala) a construcţiei demolate în perioada de referinţa a legii se va calcula prin raportarea la coeficientul de actualizare stabilit prin art. I al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, astfel: valorile de la momentul demolarii (valoarea dovedită, valoarea estimată sau valoarea orientativa) se vor transforma în dolari S.U.A. (prin raportarea la cursul leu/dolar S.U.A. din anul preluării imobilului), suma astfel rezultată se va inmulti cu cursul mediu leu/dolar din anul emiterii deciziei/dispoziţiei prin care se soluţionează notificarea.4. Cursul leu/dolar aferent anului 2003 se va calcula ca medie a valorii cursului comunicat de Banca Naţionala a României între 7 ianuarie 2003 şi cursul de la data soluţionării notificării.Exemplu: valoarea la momentul demolarii era de 40.000 de lei, cursul leu/dolar S.U.A. de la data preluării era 10 lei/1 dolar S.U.A., rezultând suma de 4.000 dolari S.U.A.; suma respectiva se înmulţeşte cu valoarea medie a cursului leu/dolar din anul 2003 (anul soluţionării notificării), aproximativ 34.000 lei, rezultând suma de 136.000.000 lei, aceasta fiind valoarea estimată în limita căreia se vor acorda măsurile reparatorii în echivalent.B. Pentru terenurile preluate abuziv şi care nu pot fi restituite în natura stabilirea valorii acestora se face potrivit actelor normative în vigoare. Având în vedere ca incidenţa legii se limitează la acele terenuri care se situeaza în intravilanul localităţilor, stabilirea valorii acestora urmează a se face potrivit valorii de piaţa. În acest caz valoarea estimativă se va stabili de către comisia interna de evaluare din cadrul unităţii deţinătoare, care va avea în vedere valoarea de vânzare a unui teren martor din anul soluţionării notificării, prin utilizarea raportului lei/mp. Valoarea astfel rezultată va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita, care poate opune expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala sa. Suma astfel rezultată va fi utilizata pentru acordarea sau stabilirea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.C. În cazul construcţiilor nedemolate şi imposibil de restituit în natura, stabilirea valorii estimative a acestora urmează a se face prin expertiza efectuată de comisia interna de evaluare a unităţii deţinătoare (se va avea în vedere valoarea construcţiei respective, rezultată în urma aplicării actelor normative incidente, sau valoarea de vânzare a unei construcţii similare din aceeaşi zona). Acestei valori estimative persoana indreptatita îi poate opune o expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala acesteia.11. Art. 11 din lege: (1) Imobilele expropriate şi ale căror construcţii nu au fost demolate se pot restitui integral în natura persoanelor îndreptăţite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflaţiei. (2) În cazul în care construcţiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu construcţiile rămase, iar pentru construcţiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea este condiţionată de rambursarea diferenţei dintre valoarea despăgubirii primite şi valoarea construcţiilor demolate, actualizată cu indicele inflaţiei. (3) În cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parţial, persoana indreptatita poate obţine restituirea în natura a părţii de teren rămase libera, pentru cea ocupată de construcţii noi şi pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. (4) În cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa funcţional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil. (5) Valoarea construcţiilor expropriate în vederea demolarii se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data exproprierii şi se actualizează cu indicele inflaţiei la data plăţii efective. (6) Valoarea terenurilor aparţinând imobilelor expropriate în vederea demolarii se stabileşte potrivit actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi. (7) În situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se stabileşte prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcţii, din valoarea corespunzătoare a părţii din imobilul expropriat - teren şi construcţii - care nu se poate restitui în natura, stabilită potrivit alin. (5) şi (6). (8) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) măsurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite. (9) În situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinaţie decât aceea de locuinta măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).Norme metodologice:11.1. Prin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate legiuitorul a avut în vedere includerea sub incidenţa legii a tuturor exproprierilor făcute în perioada de referinţa, indiferent de calificarea titlului în temeiul cărora acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu). Important pentru stabilirea incidentei acestor norme speciale este dovedirea faptului ca preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca atare în baza unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are relevanta asupra incidentei legii faptul ca exproprierea a privit numai construcţiile sau numai terenurile, deoarece aceasta era o formă abuzivă de a restrânge cuantumul despăgubirilor). În aceste cazuri persoana indreptatita este ţinuta a indica sau, după caz, a depune în cadrul notificării sau actelor doveditoare actul normativ ori decizia administrativă în temeiul căreia s-a făcut sau s-a dispus exproprierea.11.2. Imobilele expropriate (construcţii nedemolate şi teren) care sunt libere (deci care nu au primit afectatiunea pentru care s-a dispus exproprierea sau nu au fost înstrăinate legal) se pot restitui integral persoanei îndreptăţite. Entitatea investită cu soluţionarea notificării are plenitudine de competenţa în a aprecia, în funcţie de necesităţile localităţii (realizarea planului de urbanism, realizarea unor investiţii de utilitate publică), dacă dispune restituirea în natura sau acorda beneficiul celorlalte măsuri reparatorii. Soluţia este justificată de necesitatea asigurării dezvoltării localităţilor. Sintagma despăgubiri primite vizează acele despăgubiri calculate şi încasate efectiv de proprietarul imobilului care a fost expropriat. În cazul în care despăgubirile nu au fost încasate şi exista dovezi certe în acest sens, restituirea în natura sau acordarea de alte măsuri reparatorii nu se condiţioneaza de rambursarea despăgubirii.11.3. În cazul în care persoana indreptatita susţine că nu s-au încasat despăgubiri pentru imobilul expropriat şi nici unitatea deţinătoare nu poate dovedi plata acestora, se va solicita persoanei îndreptăţite prezentarea unei declaraţii autentificate prin care aceasta declara pe propria răspundere ca pentru imobilul respectiv nu s-au încasat despăgubiri şi totodată îşi asuma obligaţia rambursarii acestora în cazul în care, ulterior acordării beneficiului legii, se constata şi dovedeşte ca totuşi s-au acordat despăgubiri.11.4. Modul de calcul al despăgubirilor de rambursat se face prin raportare la coeficientul de inflaţie stabilit după modelul prevăzut la articolul precedent.Exemplu: în cazul în care pentru imobilul expropriat s-a primit suma de 40.000 lei, iar cursul oficial de schimb de la data preluării era de 1 dolar S.U.A./10 lei, rezultă suma de 4.000 dolari S.U.A. Suma astfel obţinută se înmulţeşte cu valoarea cursului leu/dolar S.U.A. din anul soluţionării notificării (aprox. 34.000 lei/1 dolar S.U.A. în anul 2003) rezultând: 4.000 x 34.000 = 136.000.000 lei care trebuie restituiti de către persoana indreptatita pentru a se dispune măsura restituirii în natura a imobilului notificat.11.5. Prevederea alin. (3) al art. 11 din lege are în vedere ipoteza în care construcţiile expropriate au fost integral demolate, iar lucrările de execuţie a noilor lucrări pentru care s-a dispus exproprierea ocupa parţial terenul. În acest caz persoana indreptatita poate beneficia de măsura restituirii în natura a terenului liber, iar pentru construcţiile demolate şi terenul ocupat de construcţii noi, precum şi terenul aferent acestora (terenul necesar bunei funcţionari a construcţiilor) se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent. Şi în acest caz aprecierea oportunităţii restituirii în natura aparţine unităţii deţinătoare (consecinţa formulării poate obţine).În cazul în care s-a primit o despăgubire, aceasta se va reactualiza şi se va deduce din valoarea măsurilor reparatorii calculată potrivit prevederilor art. 11 alin. (7) din lege.11.6. Ipoteza de la alin. (4) al art. 11 din lege vizează situaţia în care terenul expropriat este integral ocupat de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, caz în care se vor stabili numai măsuri reparatorii în echivalent pentru întregul imobil.11.7. Prevederile alin. (5) şi (6) ale art. 11 din lege vizează modalitatea de calcul al valorii construcţiilor expropriate şi a terenurilor expropriate. Pentru stabilirea acestora se vor urma aceleaşi proceduri prevăzute pentru aplicarea art. 10 din lege.12. Art. 12 din lege: (1) În situaţia imobilelor preluate cu titlu valabil, deţinute de stat, de o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană juridică, dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflaţiei. (2) Persoana indreptatita poate opta, în situaţiile prevăzute la alin. (1), în cazul în care despăgubirea primită nu a fost corespunzătoare valorii imobilului, pentru completarea în echivalent a despăgubirii de la valoarea actualizată cu indicele inflaţiei a despăgubirii primite până la valoarea corespunzătoare a imobilului. (3) Valoarea corespunzătoare pentru construcţii se stabileşte potrivit prevederilor art. 11 alin. (5), iar cea pentru teren se stabileşte potrivit prevederilor art. 11 alin. (6). (4) Măsurile reparatorii prin echivalent pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite.Norme metodologice:12.1. Prevederile art. 12 din lege au în vedere procedura de urmat pentru situaţia în care s-a apreciat de către unitatea deţinătoare sau de entitatea investită cu soluţionarea notificării ca imobilul respectiv a fost preluat cu titlu valabil. Ca alternativa la restituirea în natura, este posibila opţiunea soluţionării notificării prin completarea despăgubirii primite cu diferenţa dintre despăgubirea primită şi actualizată cu coeficientul de actualizare şi suma aferentă valorii actualizate a imobilului respectiv. Suma astfel rezultată se va acoperi prin acţiuni sau titluri de valoare nominală.Exemple:1. un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil se afla în patrimoniul unei instituţii publice; pentru imobilul respectiv proprietarul deposedat a primit cu titlu de despăgubire suma de 50.000 lei care reprezenta la data plăţii 5.000 de dolari (deci, la un curs de 1 dolar S.U.A./10 lei). Pentru a se dispune restituirea în natura, persoana indreptatita va trebui sa restituie o despăgubire actualizată în suma de 170.000.000 lei (5.000 dolari S.U.A. x 34.000 lei curs leu/dolar S.U.A. în anul 2003);2. pentru un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil, aflat în patrimoniul unei organizaţii cooperatiste, s-a acordat o despăgubire de 80.000 de lei reprezentând 8.000 dolari S.U.A. (curs 1 dolar S.U.A./10 lei la momentul plăţii), iar persoana indreptatita la restituire în natura neavând banii necesari restituirii despăgubirii (272.000.000 lei, adică 8.000 dolari S.U.A. x 34.000 curs leu/dolar S.U.A.) optează pentru completarea despăgubirii primite cu diferenţa de valoare, se va proceda în modul următor: cu privire la imobilul respectiv comisia interna de evaluare va proceda la stabilirea valorii actuale a imobilului rezultând 700.000.000 lei din care va deduce suma de 272.000.000 lei. Diferenţa rezultată, respectiv suma de 428.000.000 lei (700.000.000-272.000.000), va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita. În cazul în care persoana indreptatita nu îşi însuşeşte rezultatul evaluării interne, aceasta poate opune o expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala sa.12.2. Prevederile art. 12 din lege nu vizează imobilele preluate ca urmare a exproprierii, acestea fiind asimilate de lege ca fiind preluate abuziv indiferent de valabilitatea titlului şi, ca atare, situaţia lor juridică este reglementată de art. 11 din lege.13. Art. 13 din lege: (1) În cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. (2) Contractele de închiriere pentru imobilele restituite în natura, ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România şi de personalul străin al acestora, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 5 ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.Norme metodologice:13.1. Prezintă importanţa deosebită corelatia impusa de legiuitor cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001. Prevederile legii cuprinse la art. 13, 14 şi 15, deşi se complinesc cu prevederile ordonanţei de urgenta respective, au aplicaţie proprie în raport cu situaţia imobilelor restituite în natura în baza legii. Având în vedere aceste aspecte, urmează a se considera ca termenul de 5 ani la care face trimitere art. 15 din lege începe să curgă de la data creării noii situaţii juridice a imobilului notificat. Astfel, dacă prin procedura administrativă s-a restituit în natura un imobil afectat de un contract de închiriere, proprietarul fie poate să menţină în vigoare respectivul contract de închiriere (subrogandu-se în drepturile fostului locator), fie poate solicita încheierea unui nou contract de închiriere cu parcurgerea procedurii prevăzute de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, termenul de 5 ani curgand de la data deciziei de restituire în natură.13.2 Entitatile investite cu soluţionarea notificărilor având ca obiect restituirea unor imobile afectate de contracte de închiriere au obligaţia introducerii în dispoziţia/decizia de restituire în natura a condiţiei respectării drepturilor prevăzute de lege în favoarea chiriaşilor. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea disciplinară, civilă sau materială, după caz, în sarcina conducătorului entitatii respective.14. Art. 14 din lege: (1) Dacă imobilul prevăzut la art. 13 alin. (1) face obiectul unui contract de concesiune, locatie de gestiune, asociere în participaţiune sau al unei operaţiuni de leasing, persoana indreptatita poate opta pentru restituirea în natura sau pentru măsuri reparatorii în echivalent. (2) În situaţia opţiunii pentru restituirea în natura persoana indreptatita se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deţinătoare în contractele prevăzute la alin. (1), dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.Norme metodologice:Deşi subrograrea la care face referire alin. (2) al art. 14 din lege intervine de drept, decizia/dispoziţia motivată de restituire în natura trebuie să indice în mod expres contractele civile sau comerciale care afectează imobilul restituit.Nerespectarea acestei cerinţe atrage răspunderea disciplinară, civilă sau materială, după caz, în sarcina conducătorului entitatii respective.15. Art. 15 din lege: (1) Contractele de închiriere prevăzute la art. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se vor încheia pentru o perioadă de 5 ani. În cazul în care chiriaşului i se pune la dispoziţie o alta locuinta corespunzătoare, acesta este obligat sa elibereze de îndată locuinta ocupată. (2) Neincheierea noului contract de închiriere în cazul prevăzut la art. 9 şi 10 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, cauzată de neintelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretenţia acestuia de restrangere a suprafeţei locative pentru persoanele prevăzute la art. 32 alin. (1) din aceeaşi ordonanţa, atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere până la încheierea noului contract. (3) Pentru chiriaşii persoane fizice din imobilele restituite în natura, precum şi pentru cei din locuintele prevăzute la art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie se situeaza între venitul mediu net lunar pe economie şi dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depăşi 25 % din venitul net lunar pe familie. Dispoziţiile art. 31 alin. (2) şi ale art. 33 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se aplică în mod corespunzător. În cazul în care chiria astfel calculată este mai mica decât cea calculată potrivit art. 26-30 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, proprietarul este scutit de impozitul pe teren şi clădire, de impozitul pe chirie*) şi este exonerat de răspundere pentru obligaţiile ce îi revin pe durata contractului de închiriere respectiv.-----------*) Prevederea privind scutirea de impozit pe chirie prevăzută la alin. (3) al art. 15 din Legea nr. 10/2001 a fost abrogată în mod expres prin art. 85 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001. (4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevăzute în Legea nr. 42/1990*) pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, în Legea nr. 44/1994**) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război şi în Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, la efectuarea schimbului obligatoriu prevăzut la cap. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 locuinta oferită trebuie să asigure condiţii de folosinţă similare celor existente în locuinta deţinută. (5) Chiriaşii ale căror contracte de închiriere nu s-au reînnoit pentru motivele prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 au prioritate la acordarea înlesnirilor prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, precum şi a celor prevăzute de Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.-------------*) Legea nr. 42/1990 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 341 din 12 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 20 iulie 2004.**) Legea nr. 44/1994 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 28 octombrie 2002.Norme metodologice:Prin locuinta corespunzătoare se înţelege acea unitate locativă care este situata în aceeaşi localitate cu imobilul restituit sau, cu acordul chiriaşului, în alta localitate şi are cel puţin minimul suprafeţei stabilit de lege pentru fiecare persoana din cadrul familiei chiriaşului, inclusiv pentru persoanele aflate în întreţinerea titularului contractului de închiriere, dacă acestea locuiau în aceeaşi locuinta la data depunerii notificării.16. Art. 16**) din lege:-----------**) Este reprodus textul rezultat în urma modificării şi completării Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002. (1) În situaţia imobilelor ocupate de unităţi bugetare din învăţământ, din sănătate, aşezăminte social-culturale sau de instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuării activităţilor de interes public, social-cultural sau obştesc, foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile prezentei legi. (2) Ministerele de resort, precum şi celelalte instituţii publice interesate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotărâre, imobilele care nu vor fi retrocedate în natura şi pentru care se acordă măsuri reparatorii prin echivalent potrivit alin. (1). (3) În cazul în care imobilul nu mai este necesar potrivit scopului legal stabilit, foştii proprietari care beneficiază de măsuri reparatorii prin echivalent, în cazurile prevăzute la alin. (1), vor fi notificati pentru a opta în viitor pentru restituirea în natură. În aceste cazuri persoanele beneficiare de măsuri reparatorii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilor ori serviciilor, actualizate cu rata inflaţiei. (4) Bunurile stabilite potrivit procedurii prevăzute la alin. (2) sunt, pe durata afectatiunii de interes public, bunuri proprietate publică şi au regimul prevăzut de lege.Norme metodologice:Pentru fundamentarea propunerii de menţinere a afectatiunii speciale prevăzute la art. 16, se vor avea în vedere următoarele aspecte:- imposibilitatea mutării activităţilor respective în alte imobile deţinute legal de respectiva entitate;- situarea imobilului este esenţială pentru buna desfăşurare a activităţilor de utilitate publică sau socială;- prin restituirea în natura s-ar impune disponibilizari semnificative de salariaţi care ar afecta buna desfăşurare a activităţii.17. Art. 17 din lege: (1) Statul, precum şi instituţiile publice, unităţile de învăţământ sau aşezămintele social-culturale, care ocupa imobilul cu contract de închiriere, au drept de preemţiune la cumpărarea acestuia. (2) Acest drept se poate exercita, sub sancţiunea decăderii, în termen de 90 de zile de la data primirii notificării privind intenţia de vânzare. (3) Notificarea se face prin executorul judecătoresc, potrivit legii. (4) Contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea dreptului de preemţiune sunt lovite de nulitate.18. Art. 18 din lege:Măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent şi în următoarele cazuri: a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridică proprietara a imobilelor şi a activelor la data preluării acestora în mod abuziv, cu excepţia cazului în care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele îndreptăţite asociate erau membri ai aceleiaşi familii; b) imobilul nu mai exista la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitati naturale; c) imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, dacă părţile nu au convenit altfel; d) imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaş cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.Norme metodologice:18.1. Ipoteza de la lit. a) a art. 18 din lege vizează interdicţia restituirii în natura a imobilelor pentru cazul deţinătorilor de participatii de capital social la societăţi comerciale naţionalizate (soluţia este justificată deoarece asociaţii sau actionarii nu aveau decât un drept de creanta asupra societăţii şi, ca atare, stabilirea corespondentei cu bunurile acesteia este imposibil de operat).18.2. Textul de la lit. b) a art. 18 din lege vizează numai construcţiile preluate de stat şi care nu mai exista la data intrării în vigoare a prezentei legi (evident, ipoteza nu este valabilă pentru terenuri, deoarece acestea exista). Acele construcţii care au fost distruse de calamitati naturale nu fac obiectul măsurilor reparatorii.18.3. Imobil nou în raport cu cel preluat este considerat acea construcţie care, prin transformările survenite, are următoarele caracteristici:- în raport cu forma iniţială i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din suprafaţa construită iniţial (etajari sau/şi adaugari de corpuri noi pe orizontala);- prin modificările aduse a rezultat o construcţie destinată sa deserveasca o activitate specifică (de exemplu, s-a amenajat ca sediu de banca cu seifuri încorporate; s-a amenajat ca spital sau sanatoriu cu spaţii şi dotări medicale specifice; s-au efectuat lucrări subterane cu destinaţie militară ori pentru siguranţa naţionala şi altele asemenea).18.4. Nu constituie imobil nou în raport cu cel preluat acea construcţie căreia i s-a modificat compartimentarea iniţială - din spaţii de locuit în birouri şi invers -, i s-au adus numai îmbunătăţiri functionale (racordari de gaze, termoficare, consolidări sau alte lucrări de întreţinere curenta, consolidări şi altele asemenea).18.5. Norma cuprinsă la lit. d) a art. 18 din lege vizează conservarea situaţiei juridice a imobilelor (apartamentelor) înstrăinate legal în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, caz în care restituirea în natura nu mai este posibila.19. Art. 19 din lege: (1) Persoanele care au primit despăgubiri în condiţiile Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea în natura, cu obligaţia returnarii sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflaţiei, dacă imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) În cazul în care persoana indreptatita a optat pentru despăgubiri şi imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzătoare a întregului imobil, teren şi construcţii. Dacă persoanele îndreptăţite au primit despăgubiri, ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflaţiei, şi valoarea corespunzătoare a imobilului, care se acoperă prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societăţile comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite. Dacă persoanei îndreptăţite i s-a stabilit despăgubirea potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 şi nu a încasat-o, valoarea astfel stabilită i se va acorda în despăgubiri băneşti, iar diferenţa până la valoarea corespunzătoare a imobilului se va acoperi prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea acesteia. (3) În cazul în care valoarea despăgubirii nu a fost încă stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, calculul şi plata măsurilor reparatorii se vor stabili potrivit alin. (2). (4) Persoanele îndreptăţite care nu au formulat cereri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, precum şi cele ale căror cereri au fost respinse ori nu au fost soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere în condiţiile prezentei legi.Norme metodologice:19.1. Dacă imobilul (apartamentul, unitatea locativă) care face obiectul notificării nu a fost înstrăinat în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, deci este fie liber, fie ocupat de chiriaşi, persoana indreptatita care a primit despăgubiri pentru respectivul imobil potrivit respectivei legi poate opta pentru restituirea în natura a imobilului sau a apartamentelor ori unităţilor locative nevandute, dacă va rambursa despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflaţiei.Calculul actualizării se va face prin aplicarea indicelui de inflaţie comunicat de entitatea naţionala din domeniul statisticii, aferent perioadei respective (se va avea în vedere anul încasării efective a despăgubirii şi anul rambursarii acesteia). Suma rezultată se va vărsa în contul deschis la trezorerie, prin ordin*) al ministrului finanţelor publice, potrivit art. I alin. (3) de la titlul II al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.------------*) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 198/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 122 din 26 februarie 2003.19.2. În cazul în care imobilul notificat (apartament, unitate locativă) a fost înstrăinat legal până la data de 14 februarie 2001, persoana indreptatita are dreptul numai la măsurile reparatorii individualizate de lege pentru teren şi construcţiile nerestituite, cu următoarele distincţii:- dacă persoanele îndreptăţite au încasat despăgubiri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, acestea au dreptul la măsuri reparatorii reprezentând diferenţa dintre valoarea actualizată cu indicele inflaţiei a despăgubirii încasate efectiv şi valoarea corespunzătoare (actuala) a imobilului nerestituit (terenul şi partea de construcţie nerestituita). Măsurile reparatorii pot consta, la alegerea persoanei îndreptăţite, numai în: a) titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare; b) acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital;- dacă persoanei îndreptăţite i s-a stabilit despăgubirea prevăzută de Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, fără ca aceasta sa o încaseze efectiv, valoarea astfel stabilită se va acorda în despăgubiri băneşti, iar diferenţa până la valoarea corespunzătoare (actuala) a imobilului nerestituit (construcţie şi teren) se va acoperi numai prin acordarea de titluri de valoare nominală sau acordarea de acţiuni, la alegerea persoanei îndreptăţite;- în cazul în care valoarea despăgubirii cuvenite potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, nu a fost stabilită până la data depunerii notificării (acesta fiind elementul obiectiv care atesta opţiunea proprietarului de a beneficia de prevederile legii), valoarea acesteia se va stabili prin raportarea la valoarea de piaţa a imobilului de la momentul soluţionării notificării (aceasta fiind semnificatia valorii corespunzătoare).19.3. Prevederea alin. (4) al art. 19 din lege are semnificatia acordării beneficiului noii legi de restituire şi persoanelor care, din diverse motive, nu au formulat cereri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare. Soluţionarea acestor notificări se va face cu respectarea drepturilor chiriaşilor dobanditori de buna-credinţa. În cazul în care persoana indreptatita (care a făcut notificarea) a formulat o acţiune în justiţie pentru anularea sau constatarea nulităţii actelor de înstrăinare şi a înştiinţat despre aceasta conduita unitatea deţinătoare, se va proceda, potrivit art. 47 alin. (2) din lege, la suspendarea procedurii administrative.19.4. Cazuri posibile şi recomandări de soluţionare:În cazul în care imobilul cuprinde mai multe unităţi locative (apartamente) dintre care unul s-a restituit proprietarului potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, iar pentru restul s-au acordat despăgubiri care au fost încasate şi totodată s-a formulat cerere de restituire în natura de către fostul proprietar al unităţilor locative nevandute din acelaşi imobil potrivit Legii, restituirea acestora este condiţionată numai de rambursarea cotei de despăgubire aferentă apartamentelor ce se vor restitui în natură. Exemplu: un imobil cu 6 apartamente de valoare egala dintre care unul a fost restituit proprietarului, doua au fost înstrăinate către chiriaşi, 3 sunt ocupate de chiriaşi (deci sunt restituibile în natura). Pentru cele 5 apartamente fostul proprietar a primit suma de 500.000.000 lei în anul 1996. Proprietarul solicita, în cadrul legii, restituirea în natura a celor 3 apartamente nevandute. Pentru a beneficia de restituirea în natura proprietarul notificator va trebui sa returneze o sumă de bani reprezentând cota aferentă celor 3 apartamente pentru care s-au primit despăgubiri şi care, în temeiul noii legi, sunt restituibile în natura, respectiv suma de 300.000.000 lei, suma care va trebui actualizată cu indicele de inflaţie pentru perioada 1996-2002 (aproximativ 600.000.000 lei).Pentru a face aplicarea tezei a doua de la alin. (2) al art. 19, suma primită cu titlu de despăgubire, rămasă ca urmare a returnarii cotei aferente celor 3 imobile restituite în natura, se va actualiza cu indicele de inflaţie (devenind 400.000.000 lei) şi se va deduce din valoarea actuala corespunzătoare a imobilului (valoarea imobilului este de fapt valoarea reală, de piaţa, a celor două imobile vândute potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi a terenului aferent acestora, aproximativ 1.000.000.000 lei), iar pentru suma astfel rezultată (600.000.000 lei) se vor acorda măsurile reparatorii expres indicate de lege: a) titluri de valoare nominală; sau b) acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, la alegerea persoanei îndreptăţite.19.5. În cazul în care o persoană are, pentru un imobil restituibil în natura (deci, ocupat de chiriaşi), obligaţia de a restitui despăgubirea bănească primită, iar cu privire la alt imobil, are o creanta prin acordarea de despăgubiri băneşti, cele doua obligaţii reciproce de plată se vor compensa până la concurenta celei mai mici dintre ele. În aceste situaţii, potrivit art. III al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, cu modificările ulterioare, se va solicita în prealabil avizul Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001. Persoana indreptatita care se afla într-o astfel de situaţie se va adresa Autorităţii cu o cerere pentru eliberarea avizului, la care va anexa actele doveditoare ale obligaţiilor reciproce. Avizul favorabil emis de Autoritate va atesta valoarea obligaţiei de plată şi debitorul acesteia. Acesta este pe deplin opozabil tuturor entitatilor implicate în aplicarea legii. Noţiunea imobil are în vedere şi unitatea locativă.20. Art. 20 din lege:(I) Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naţionala, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatista sau de orice altă persoană juridică, vor fi restituite persoanei îndreptăţite, în natura, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere ale unităţii deţinătoare. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publică centrala sau locală ori o organizaţie cooperatista este acţionar sau asociat minoritar al unităţii care deţine imobilul, dacă valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natura este cerută. (3) În cazul primăriilor restituirea în natura sau prin echivalent către persoana indreptatita se face prin dispoziţia motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti. (4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1) şi (2), în cazul bunurilor deţinute de o organizaţie cooperatista, persoana indreptatita poate opta şi pentru măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri ori servicii sau despăgubiri băneşti.Norme metodologice:20.1. Prevederea alin. (1) al art. 20 din lege are semnificatii juridice multiple, respectiv:- statuează indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea prevăzută de lege cu privire la orice alte proceduri legale care tind sa înstrăineze imobilul respectiv către alte persoane, altele decât cele îndreptăţite potrivit legii; ca atare, sunt inlaturate de la aplicare cu privire la aceste bunuri prevederile Legii nr. 64/1995 sau ale Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare;- indisponibilizarea respectiva operează începând cu data de 14 februarie 2001 chiar dacă notificarea a fost facuta la o dată ulterioară;- indisponibilizarea acestor bunuri are drept scop primordial îndeplinirea obligaţiei de restituire în natura către adevăratul proprietar;- restituirea în natura este obligatorie în cazul în care unitatea deţinătoare este regie autonomă, societate sau companie naţionala, societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale ori locale este acţionar (S.A.) sau asociat (S.R.L.) majoritar ori de către o organizaţie cooperatista sau de orice altă persoană juridică (orice altă persoană juridică vizează şi acele entităţi de drept public - ministere, prefecturi, Agenţia Domeniilor Statului şi altele asemenea);- societăţile comerciale privatizate integral sau cele constituite din iniţiativa privată, care au dobândit astfel de bunuri după privatizare sau, după caz, după înfiinţarea lor, nu au obligaţia restituirii în natura dacă sunt dobanditori de buna-credinţa.20.2. Restituirea în natura se face în toate cazurile prin decizie/dispoziţie motivată a organelor de conducere a unităţii deţinătoare. Decizia/dispoziţia va cuprinde detaliat motivele care au stat la baza fundamentarii deciziei (inclusiv încadrarea în prevederile art. 2 din lege, calificarea preluării cu titlu sau fără titlu).20.3. Organe de conducere înseamnă: a) pentru regii autonome - consiliul de administraţie sau directorul executiv dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens; b) pentru societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar (S.A.) ori asociat (S.R.L.) majoritar - adunarea generală a acţionarilor, consiliul de administraţie sau administratorul, după caz, dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens; c) pentru organizaţiile cooperatiste - adunarea membrilor sau administratorul dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens; d) pentru instituţii publice - conducătorul ales sau numit al acesteia, care are competenţa de a angaja patrimonial instituţia.20.4. Decizia/dispoziţia motivată dispusă de un organ de conducere ierarhic inferior unui alt organ de conducere din cadrul unităţii deţinătoare poate fi revocată de acesta din urma în virtutea plenitudinii de competenţa specific situaţiei juridice a unităţii deţinătoare (pentru societăţi comerciale - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi statutele aprobate, pentru regii autonome - Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare, şi statutele aprobate etc.).20.5. În cazul în care entitatea obligată la restituire este primăria, organul de conducere abilitat expres de lege este primarul, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti. Având în vedere aceasta precizare expresă a legiuitorului, rezultă că nu este necesară o aprobare prealabilă sau ulterioară a restituirii de către consiliul local (sau, după caz, general), responsabilitatea aplicării legii aparţinând în totalitate primarului. Cu toate acestea, se recomanda ca deciziile de restituire să fie prezentate spre informare consiliului local în vederea asigurării transparenţei actului decizional.20.6. Deciziile/dispoziţiile motivate de restituire emise de către primar pot fi contestate de prefect pe calea contenciosului administrativ numai dacă se constata o încălcare grava a legii (de exemplu, în cazul în care se restituie în natura un imobil pentru care nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate sau a calităţii de moştenitor). Semnalam ca ambele instituţii - primarul şi prefectul - sunt implicate în procesul de restituire şi, ca atare, exercitarea controlului de legalitate din partea prefectului trebuie să vizeze numai acele cazuri în care se apreciază ca restituirea dispusă este ilegala.20.7. Obligaţia de restituire în natura intervine şi în cazul în care cota minoritara de capital deţinută de stat sau de alta instituţie publică acoperă valoarea imobilului notificat. În acest caz elementul de referinţa este valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unităţii deţinătoare de la data intrării în vigoare a legii. Obligaţia legală de restituire în natura prevalează asupra oricărei alte optiuni a entitatii notificate. După emiterea deciziei/dispoziţiei de restituire societatea comercială, prin organele sale de conducere, va constata reducerea capitalului social şi va face aplicarea prevederilor art. 69 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.20.8. La art. 20 alin. (4) din lege se introduce o excepţie de la principiul restituirii în natura, în cazul în care unitate deţinătoare este o organizaţie cooperatista. În acest caz expres determinat de lege, opţiunea aparţine exclusiv persoanei îndreptăţite care poate alege: a) compensarea cu alte bunuri şi servicii; b) acordarea de despăgubiri băneşti.În cazul în care persoana indreptatita optează pentru oricare dintre cele doua alternative, organizaţia cooperatista are obligaţia ca, pe baza evaluării stabilite de comisia interna pentru evaluarea despăgubirii şi, după caz, a expertizei de specialitate depuse de persoana indreptatita, sa negocieze cu aceasta valoarea măsurilor reparatorii, pe care le va suporta din fondurile sale.21. Art. 21 din lege: (1) Persoana indreptatita va notifica în termen de 6*) luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deţinătoare, solicitând restituirea în natura a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.---------*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001. (2) Notificarea va cuprinde denumirea şi adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptăţite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum şi valoarea estimată a acestuia. (3) Notificarea va fi comunicată prin executorul judecătoresc de pe lângă judecătoria în a carei circumscripţie teritorială se afla imobilul solicitat sau în a carei circumscripţie îşi are sediul persoana juridică deţinătoare a imobilului. Executorul judecătoresc va inregistra notificarea şi o va comunică persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrării. (4) Notificarea înregistrată face dovada deplina în faţa oricăror autorităţi, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. (1), chiar dacă a fost adresată altei unităţi decât cea care deţine imobilul. (5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent.Norme metodologice:Având în vedere ca faza depunerii notificărilor s-a consumat, rămân deplin valabile normele de recomandare prevăzute la cap. IV din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 614/2001.În completare se aduc următoarele precizări: a) în cazul în care notificarea s-a făcut prin intermediul unui executor judecătoresc cu încălcarea competentei teritoriale, se va considera ca notificarea s-a făcut totuşi legal (prevalează principiul realizării dreptului în raport de cel al respectării procedurii); b) de asemenea, în cazul în care notificarea s-a făcut în bloc pentru mai multe imobile din aceeaşi localitate, urmează a se considera ca notificarea s-a făcut pentru fiecare imobil, disjungandu-se fiecare caz.22. Art. 22 din lege:Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atesta aceasta calitate vor fi depuse ca anexe la notificare o dată cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni**) de la data intrării în vigoare a prezentei legi.---------**) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001, cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001, cu o luna prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 şi cu încă doua luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 10/2003.Norme metodologice:22.1. Prin acte doveditoare se înţelege: a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta deţinerea proprietăţii de către o persoană fizica sau juridică (act de vânzare-cumpărare, tranzacţie, donaţie, extras carte funciară, act sub semnatura privată şi altele asemenea); b) actele juridice care atesta calitatea de moştenitor (certificat de moştenitor, testament, acte de stare civilă care atesta rudenia sau filiaţia cu titularul iniţial al dreptului de proprietate); c) orice acte juridice sau sustineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă [art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute de art. 11 din lege sunt suficiente indicarea actului de expropriere şi, eventual, prezentarea procesului-verbal încheiat cu aceasta ocazie ori a acordului la expropriere; d) orice acte juridice care atesta deţinerea proprietăţii de către persoana indreptatita sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciară, istoric de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectiva, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv apartinea persoanei respective, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol); e) în cazul în care construcţia a fost demolata, orice act juridic care descrie construcţia demolata; f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana indreptatita înţelege să se prevaleze în susţinerea cererii sale; g) orice alte înscrisuri pe care persoana indreptatita înţelege să le folosească în dovedirea cererii sale; h) declaraţii notariale date de persoana care se pretinde indreptatita, pe propria răspundere, şi care sunt solicitate de unitatea deţinătoare sau de entitatea investită cu soluţionarea notificării în scopul fundamentarii deciziei.22.2. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de moştenitor.22.3. În cazul în care depunerea actelor doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de moştenitor s-a făcut o dată cu notificarea, iar acestea sunt numai fotocopii ale acestora, se va solicita petentilor prezentarea originalelor sau duplicatelor în vederea verificării şi certificării acestora de către salariaţii entitatii investite cu soluţionarea notificării.22.4. În cazuri deosebite, se pot solicita şi declaraţii notariale date de persoane în viaţa care atesta anumite situaţii în legătură cu imobilul notificat şi care pot contribui la fundamentarea deciziei.23. Art. 23 din lege: (1) În termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22 unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură. (2) Persoana indreptatita are dreptul sa susţină în faţa organelor de conducere ale unităţii deţinătoare cererea de restituire în natură. În acest scop ea va fi înaintată în scris, în timp util, sa ia parte la lucrările organului de conducere al unităţii deţinătoare. (3) Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată se comunică persoanei îndreptăţite în termen de cel mult 10 zile de la data adoptării. (4) Decizia sau, după caz, dispoziţia de aprobare a restituirii în natura a imobilului face dovada proprietăţii persoanei îndreptăţite asupra acestuia, are forta probanta a unui înscris autentic şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară. (5) Decizia sau, după caz, dispoziţia prevăzută la alin. (4) trebuie pusă în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de către persoana indreptatita. (6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile şi dispoziţiilor emise de primari potrivit art. 20 alin. (3).Norme metodologice:23.1. Termenul de 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiei unităţii deţinătoare de a se pronunţa asupra cererii de restituire poate avea doua date de referinţa, fie data depunerii notificării, fie data depunerii actelor doveditoare.În cazul în care persoana indreptatita a depus o dată cu notificarea toate actele de care aceasta înţelege să se prevaleze pentru dovedirea cererii de restituire, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii notificării. Însă, în cazul în care o dată cu notificarea nu s-au depus acte doveditoare, termenul respectiv va curge de la data depunerii acestora.În cazul în care persoana indreptatita a depus toate actele doveditoare pe care le poseda şi totodată a făcut precizarea că nu mai deţine alte probe, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe numai pe baza acestora, în termen de 60 de zile.Termenul pentru îndeplinirea obligaţiei respective se poate proroga cu acordul expres sau tacit al persoanei îndreptăţite dacă unitatea deţinătoare, în urma analizei actelor doveditoare deja depuse, comunică celeilalte părţi, în intervalul de 60 de zile, faptul ca documentaţia depusa este insuficienta pentru fundamentarea deciziei de restituire. Pentru a avea beneficiul acestei prorogari este necesar însă ca unitatea deţinătoare sa comunice în scris persoanei îndreptăţite faptul ca fundamentarea şi emiterea deciziei de restituire sunt condiţionate de depunerea probelor solicitate. Depunerea actelor solicitate sau comunicarea faptului ca persoana indreptatita nu poseda actele respective are semnificatia acceptării prorogarii termenului respectiv (în aceasta ipoteza termenul curge de la depunerea actelor solicitate sau, după caz, de la data comunicării răspunsului).23.2. În cazul în care, după comunicarea unităţii deţinătoare, persoana indreptatita este pasiva (deci nu comunică nici un răspuns), pasivitatea acesteia poate fi apreciată ca acceptare tacită.Acceptarea unei prorogari tacite se poate obţine şi cu ocazia îndeplinirii procedurii prevăzute la art. 23 alin. (2) din lege (invitarea persoanei îndreptăţite cu ocazia dezbaterii cererii respective), fiind necesar ca în procesul-verbal întocmit cu acest prilej să se facă menţiune despre necesitatea completării materialului probator (procesul-verbal se va semna şi de persoana invitata). În cazul în care însă persoana indreptatita căreia i s-a solicitat completarea materialului probator comunică în mod expres sau pretinde în cadrul procedurii prevăzute la alin. (2) al art. 23 din lege că nu poseda sau ca îi este imposibil sa procure respectivele acte doveditoare, termenul de 60 de zile curge de la data acestei ultime comunicări sau, după caz, de la data consemnarii situaţiei respective în procesul-verbal. Dacă persoana indreptatita, deşi invitata, nu se prezintă la dezbaterea cererii de restituire, este necesar a se face comunicarea respectiva în scris.23.3. Actele solicitate în mod expres de către entitatile investite cu soluţionarea notificării, care se depun după data de 14 mai 2003, pot fi luate în considerare numai dacă aceasta (entitatea investită) considera ca sunt esenţiale pentru soluţionarea notificării şi numai dacă nu s-a emis deja decizia de soluţionare.23.4. Dispoziţiile alin. (4) şi (5) ale art. 23 din lege consacra regimul complex al dispoziţiei de aprobare a restituirii în natura:- este asimilată înscrisului sub forma autentică;- constituie actul juridic de baza pentru efectuarea formalităţilor de publicitate imobiliară (de aceea este necesar ca dispoziţia/decizia de restituire sa cuprindă datele de identificare a noului proprietar, a imobilului restituit, cu suprafeţele construite, terenul aferent şi vecinătăţile);- constituie titlu executoriu, după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară.23.5. În cazul în care între suprafaţa terenului solicitat şi celui restituit exista diferenţe în minus rezultate din menţinerea în proprietate publică a unor suprafeţe cu afectatiune legală specială (zone de protecţie sau acces pentru linii de înaltă tensiune, conducte magistrale şi altele asemenea), decizia/dispoziţia de restituire va face referire la aceste servituţi legale şi totodată va fi însoţită de o schita a terenului restituit.23.6. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura poate fi şi sub forma compensării cu un alt imobil în echivalent, caz în care decizia/dispoziţia de aprobare a restituirii în natura prin compensare cu un alt imobil are acelaşi regim cu cel prevăzut la alin. (4) şi (5) ale art. 23 din lege.23.7. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura este un act administrativ de putere care atesta restituirea proprietăţii şi care, o dată îndeplinite formalităţile de publicitate imobiliară, se consolideaza ca titlu de proprietate supus regulilor prevăzute de dreptul comun (devine act de proprietate în sensul prevederilor Codului civil).23.8. După efectuarea formalităţilor de publicitate imobiliară de către noul proprietar, dispoziţia de aprobare a restituirii în natura nu mai poate fi revocată de entitatea care a dispus-o.24. Art. 24 din lege: (1) Dacă restituirea în natura nu este aprobată sau nu este posibila, după caz, deţinătorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, în termenul prevăzut la art. 23 alin. (1) să facă persoanei îndreptăţite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului. (2) În cazul imobilelor cu destinaţia de locuinţe, dacă restituirea în natura nu este posibila, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despăgubiri băneşti. Persoana indreptatita poate opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului. (3) În termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana indreptatita este obligată sa răspundă în scris dacă accepta sau refuza oferta. Lipsa răspunsului scris echivaleaza cu neacceptarea ofertei. (4) Dacă oferta acceptată consta în bunuri imobile, sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (4). (5) Dacă oferta acceptată consta în bunuri mobile sau servicii, sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun în materie, după caz. (6) Dacă oferta acceptată consta în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau, după caz, în acţiuni, persoana indreptatita va urma procedura prevăzută la cap. IV. (7) Dacă oferta este refuzată potrivit alin. (3), persoana indreptatita poate ataca în justiţie decizia prevăzută la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. (8) Competenţa de soluţionare revine secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare. Hotărârea tribunalului este supusă căilor legale de atac.Norme metodologice:24.1. În virtutea prevederii art. 24 alin. (1) din lege, unităţii deţinătoare a imobilului imposibil de restituit în natura sau pentru care nu s-a aprobat restituirea în natura, fie datorită imposibilităţii restituirii, fie interdicţiei dispuse de lege [art. 9 alin. (2), art. 10, art. 11 alin. (9), art. 16, 18 şi 27], îi revine obligaţia ca, prin decizie/dispoziţie motivată, să facă persoanei îndreptăţite o ofertă de restituire în echivalent, corespunzătoare valorii imobilului respectiv. Emiterea deciziei/dispoziţiei motivate trebuie facuta în termen de 60 de zile de la data depunerii actelor doveditoare. Pentru soluţionarea corecta a notificării şi aprecierea îndeplinirii obligaţiei legale de a face (de a emite actul respectiv) se vor avea în vedere prevederile pct. 22 din prezentele norme metodologice.24.2. Oferta de restituire prin echivalent se va transmite persoanei îndreptăţite după depunerea actelor doveditoare care permit cuantificarea valorii cuvenite. În cazul în care persoana indreptatita nu prezintă acte doveditoare care să permită evaluarea nici măcar aproximativă a pretenţiilor de restituire prin echivalent, unitatea deţinătoare va emite o ofertă de restituire prin echivalent care va cuprinde o valoare estimată a imobilului (aceasta valoare va fi stabilită ad-hoc de comisia interna). Persoana nemultumita de cuantumul ofertei astfel stabilite poate ataca decizia respectiva potrivit alin. (7) al art. 24 din lege, în termenul prevăzut de lege.24.3. Decizia/dispoziţia emisă în temeiul art. 24 alin. (1) din lege va cuprinde, alături de toate datele de identificare a petentului şi imobilului notificat, motivarea împrejurărilor de fapt şi de drept care au condus la imposibilitatea restituirii în natura şi totodată va cuprinde oferta propusă persoanei îndreptăţite.25. Art. 25 din lege: (1) Dispoziţiile art. 23 sunt aplicabile şi în situaţia în care persoana juridică notificată deţine numai în parte bunurile imobile solicitate. În aceasta situaţie persoana juridică deţinătoare va emite decizia motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deţine. (2) Persoana juridică notificată va comunică persoanei îndreptăţite toate datele privind persoana fizica sau juridică deţinătoare a celeilalte părţi din imobilul solicitat. Totodată va anexa la comunicare şi copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare. În cazul în care nu deţine aceste date persoana juridică notificată va comunică acest fapt persoanei îndreptăţite. (3) Comunicarea prevăzută la alin. (2) şi, după caz, actele anexate vor fi transmise persoanei îndreptăţite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (4) Termenul de 6 luni prevăzut la art. 21 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicării prevăzute la alin. (3). (5) Dispoziţiile alin. (2), (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care unitatea notificată nu deţine nici măcar în parte imobilul solicitat, dar comunică persoanei îndreptăţite datele de identificare a unităţii deţinătoare. (6) Dispoziţiile art. 24 se aplică în mod corespunzător.Norme metodologice:Termenul de 6 luni prevăzut la alin. (4) al art. 25 din lege se va considera a fi de 12 luni (rezultat în urma celor două ordonanţe de urgenţă de prelungire a termenului de depunere a notificărilor). În cazul în care deţinător al celeilalte părţi a imobilului solicitat este o persoană fizica, notificarea la care face trimitere art. 25 alin. (4) din lege se va adresa persoanei juridice care a deţinut imobilul respectiv şi l-a înstrăinat către o persoană fizica.26. Art. 26 din lege: (1) În cazul în care persoana indreptatita nu cunoaşte deţinătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în a carei raza se afla imobilul, respectiv Primăriei Municipiului Bucureşti. Termenul de 6 (12) luni prevăzut la art. 21 alin. (1) curge, după caz, de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de la data primirii comunicării prevăzute la art. 25 alin. (3). (2) În termen de 30 de zile primăria notificată este obligată sa identifice unitatea deţinătoare şi sa comunice persoanei îndreptăţite elementele de identificare a acesteia. (3) În cazul în care unitatea deţinătoare nu a fost identificata, persoana indreptatita poate chema în judecata statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevăzut la alin. (1), dacă nu a primit comunicarea din partea primăriei, sau de la data comunicării, solicitând restituirea în natura sau, după caz, măsuri reparatorii prin echivalent în formele prevăzute de prezenta lege.27. Art. 27 din lege: (1) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate în patrimoniul unei societăţi comerciale privatizate cu respectarea dispoziţiilor legale, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în bunuri ori servicii, acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital sau titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespunzătoare valorii imobilelor solicitate. (2) Notificarea prin care se solicita restituirea potrivit alin. (1) se adresează instituţiei publice implicate care a efectuat privatizarea - Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietăţii de Stat), ministerul de resort, autoritatea administraţiei publice locale - în a carei raza este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia. (3) În situaţia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrăinate sub orice formă din patrimoniul administraţiei publice centrale sau locale, persoana indreptatita va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz măsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevăzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptăţite. (4) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, care au fost deţinute de o organizaţie cooperatista şi au fost înstrăinate de aceasta cu respectarea legii, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent constând în bunuri ori servicii sau despăgubiri băneşti. Notificarea se adresează organizaţiei cooperatiste care a deţinut imobilul, indiferent de valoarea acestuia.Norme metodologice:27.1. Prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 27 din lege vizează stabilirea regimului juridic al reparaţiilor pentru cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, aflate în patrimoniul societăţilor comerciale care: a) sunt privatizate integral sau într-o proporţie care nu permite aplicarea art. 20 din lege (pentru acele societăţi comerciale care mai au cote de capital neprivatizate sunt aplicabile dispoziţiile art. 20 din lege, în măsura în care valoarea imobilului restituibil este mai mica sau egala decât valoarea cotei neprivatizate); b) au făcut obiectul unor proceduri de privatizare îndeplinite cu respectarea legii (Legea privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1998*) privind privatizarea societăţilor comerciale din turism, cu modificările ulterioare, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare).--------------*) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 a fost abrogată de art. 11 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 52 din 29 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 6 aprilie 2001.27.2. Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) ale art. 27 din lege entitatea investită cu soluţionarea notificării (entitatea care a făcut privatizarea) va invita în scris persoana indreptatita sau reprezentantul acesteia la negocierea: a) valorii măsurilor reparatorii; b) modalităţilor de acordare a măsurilor reparatorii prevăzute expres de lege (compensare cu bunuri sau servicii, acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital sau titluri de valoare nominală ori combinarea acestora).27.3. Rezultatele negocierii se vor consemna într-un proces-verbal semnat de participanţi (un exemplar se va preda persoanei îndreptăţite). Dacă persoana astfel invitata nu se prezintă la negociere, unitatea investită cu soluţionarea notificării îi va comunică în scris acesteia stadiul soluţionării notificării (inclusiv faptul ca lipsa opţiunii sau, după caz, lipsa actelor doveditoare impun amânarea emiterii deciziei finale).27.4. În cazul în care, cu ocazia negocierii, se constată că actele doveditoare necesare fundamentarii deciziei sunt insuficiente, se va solicita depunerea acestora (se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal).27.5. În cazul în care cu ocazia negocierii se constata existenta unor divergenţe între părţile implicate cu privire la valorile solicitate şi/sau modalităţile de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta care va urma regimul prevăzut la art. 31 din lege.27.6. Pentru situaţia prevăzută la art. 27 alin. (4) din lege (imobile preluate cu titlu valabil, care au fost deţinute de o organizaţie cooperatista şi au fost înstrăinate de aceasta cu respectarea legii) se va urma procedura prevăzută anterior, cu precizarea ca măsurile reparatorii posibil de acordat se limitează la compensarea cu bunuri sau servicii ori despăgubiri băneşti, la alegerea persoanei îndreptăţite.28. Art. 28 din lege: (1) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptăţite organele de conducere ale instituţiei publice implicate în privatizare, prevăzută la art. 27 alin. (2), respectiv ale organizaţiei cooperatiste prevăzute la art. 27 alin. (4), vor stabili prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată valoarea şi modalitatea măsurilor reparatorii corespunzătoare convenite prin negociere. (2) Termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit numai la cererea persoanei îndreptăţite, în vederea completării dovezilor necesare, sau în caz de imposibilitate a prezentării persoanei îndreptăţite, dovedită cu înscrisuri. Prelungirea termenului în vederea completării dovezilor necesare nu poate depăşi 18 luni de la data înregistrării notificării, sub sancţiunea soluţionării cererii pe baza actelor doveditoare existente la dosar.Norme metodologice:28.1. Obligaţia entitatii investite cu soluţionarea notificării de a emite decizia sau, după caz, dispoziţia motivată, în termenul prevăzut de lege, poate fi prorogata numai dacă se îndeplinesc conduitele impuse de lege [corespondenta scrisă transmisă periodic, prin care se solicita actele doveditoare şi se invita la negocierea prevăzută la alin. (1) al art. 28 din lege, corespondenta scrisă prin care persoana solicitanta cere expres prorogarea termenului pentru procurarea şi depunerea actelor doveditoare]. În cazul în care persoana indreptatita declara în mod expres că nu mai are alte dovezi de prezentat, soluţionarea notificării se va face pe baza actelor existente la dosar la expirarea termenului de 60 de zile de la data acestei ultime comunicări.28.2. Cu ocazia negocierilor părţile pot utiliza evaluări proprii sau expertize extrajudiciare care să susţină cuantumul valorii propuse a fi acoperite prin echivalent.29. Art. 29 din lege:Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată a organului de conducere al instituţiei publice implicate în privatizare, respectiv al organizaţiei cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi se va comunică persoanei îndreptăţite în termen de 15 zile de la data adoptării. Dispoziţiile art. 23 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice vor emite avizul, cu respectarea condiţiilor de fond şi de forma prevăzute de prezenta lege.Norme metodologice:29.1. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, prevăzut de art. 29 din lege, vizează numai regimul măsurilor de restituire avute în vedere de art. 27, 28 şi 33 din lege şi ca atare nu pot fi extinse şi la celelalte situaţii.29.2. Solicitarea şi emiterea avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice sunt obligatorii. O dată cu cererea de avizare se vor transmite: a) fotocopii certificate de entitatea investită cu soluţionarea notificării de pe toate actele depuse de solicitant; b) punctul de vedere preliminar al entitatii investite cu soluţionarea notificării.29.3. Cererea de eliberare a avizului trebuie să cuprindă şi termenul înlăuntrul căruia acesta este oportun a fi emis pentru soluţionarea notificării în termenul legal. Totodată se recomanda înştiinţarea în scris a persoanei solicitante cu privire la această măsură.29.4. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice se va emite în scris şi poate fi: a) favorabil (prin care se confirma rezultatul negocierii sau soluţiile propuse); b) favorabil cu observaţii (se aduc anumite corectii motivate cu privire la cuantumul valoric sau cu privire la modalităţile de acordare a măsurilor reparatorii); c) negativ şi motivat (se apreciază că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de lege).29.5. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice nu este comunicat până la termenul indicat de entitatea investită cu soluţionarea notificării, se va înştiinţa persoana solicitanta despre aceasta. În cazul în care aceasta solicita expres soluţionarea cererii sale fără acest aviz, entitatea notificată va emite decizia/dispoziţia pe baza actelor doveditoare existente la dosar sau, după caz, va încheia proces-verbal de divergenta.29.6. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice cuprinde observaţii neinsusite de entitatea solicitanta sau avizul este negativ, în decizia/dispoziţia finala emisă de entitatea notificată se va face referire la motivele pentru care acestea nu au fost reţinute.30. Art. 30 din lege*): (1) În termen de 6 luni de la primirea deciziei sau, după caz, a dispoziţiei motivate care conferă dreptul de a primi titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare persoana indreptatita este obligată să solicite Ministerului Finanţelor Publice eliberarea acestor titluri, sub sancţiunea diminuării valorii stabilite cu 10% în caz de întârziere. (2) În termen de 3 luni de la primirea cererii persoanei îndreptăţite Ministerul Finanţelor Publice este obligat sa elibereze titlurile de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, garantate de stat, sub sancţiunea plăţii unor penalităţi de 0,1% pe zi din valoarea sumei totale.Norme metodologice:Sintagma garantate de stat are semnificatia garantarii exercitării drepturilor conferite de posesia acestor titluri înlăuntrul termenului legal de valorificare. O dată emise, titlurile de valoare nominală nu pot fi anulate sau diminuate.---------------*) Art. 29 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005 prevede:"ART. 29 (1) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se convertesc şi prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în titlu de despăgubire. (2) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul prezentei legi. (3) În situaţia în care titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au fost valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, decizia Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin care se dispune convertirea acestora în titlu de plată a despăgubirii se va emite numai pentru titlurile de valoare nominală deţinute de solicitant şi nevalorificate. (4) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (3), Comisia Specială pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide după primirea cererilor persoanelor îndreptăţite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate. (5) Cererile prevăzute la alin. (4) se vor depune la Secretariatul Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor, după constituirea acesteia."Normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor art. 29 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005 aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005 prevăd:"Norme metodologice:29.1. Prevederile art. 29 din titlul VII al legii stabilesc procedura convertirii titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice, nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil.29.2. Titlurile de valoare nominală prevăzute la pct. 29.1 se convertesc, prin decizia Comisiei Centrale, în titluri de despăgubire.29.3. Convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se dispune de către Comisia Centrala, după primirea de către Secretariatul Comisiei Centrale a cererilor titularilor titlurilor de valoare nominală sau, după caz, ale cesionarilor acestora, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se va face prin aplicarea indicelui de inflaţie aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul şi sfârşitul lunii anterioare datei emiterii deciziei de către Comisia Centrala. În situaţia în care indicele de inflaţie aferent lunii anterioare datei emiterii deciziei nu este cunoscut, se va lua în calcul ultimul indice de inflaţie cunoscut.29.4. În toate cazurile Comisia Centrala va decide pe baza verificării informaţiilor conţinute în lista titularilor titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei Centrale de către Ministerul Finanţelor Publice potrivit art. 28 din titlul VII al legii, şi după actualizarea deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost emise şi a documentaţiilor care au stat la baza adoptării acestora, în privinta legalităţii respingerii cererii de restituire în natură.29.5. Dacă, pe baza constatărilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta din urma stabileşte ca imobilul pentru care au fost emise titluri de valoare nominală este restituibil în natura, prin decizie motivată, potrivit art. 21 din titlul VII al legii, Comisia Centrala va proceda la restituirea acestuia.29.6. Ipoteza prevăzută la art. 29 alin. (3) din titlul VII al legii vizează situaţia acelor titluri de valoare nominală valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil.29.7. În situaţia prevăzută la pct. 29.6, decizia Comisiei Centrale prin care se dispune convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se va emite numai pentru titlurile de valoare nominală deţinute de solicitant şi nevalorificate, pe baza verificării informaţiilor conţinute în lista titularilor titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei Centrale de către Ministerul Finanţelor Publice potrivit art. 28 din titlul VII al legii.29.8. Dispoziţiile pct. 29.4 nu sunt aplicabile şi în situaţia în care titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice au fost cesionate sau acestea au fost valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil."--------------------31. Art. 31 din lege: (1) Dacă în termenul stabilit la art. 28 alin. (1) nu s-a convenit asupra valorii corespunzătoare şi asupra modalităţilor de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia un proces-verbal de divergenta. (2) În termen de 6 luni de la data procesului-verbal de divergenta persoana indreptatita se poate adresa secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul persoanei juridice cu care este în litigiu, sub sancţiunea pierderii dreptului la măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea se va judeca cu celeritate. La primirea cererii se va fixa un prim termen cu citarea părţilor în camera de consiliu, la care se va dispune efectuarea unei expertize având ca obiect stabilirea valorii corespunzătoare a imobilului în vederea acordării măsurilor reparatorii prin echivalent şi se va desemna un expert tehnic sau contabil, după caz. Valoarea corespunzătoare a imobilului va fi stabilită numai pe bază de expertiza, care va tine seama şi de sarcinile bunului, atât la preluare, cat şi la restituire. (4) Dacă persoana indreptatita optează prin cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi citat în cauza şi Ministerul Finanţelor Publice. (5) Hotărârea tribunalului este supusă căilor legale de atac. (6) În cazul în care persoana indreptatita a optat în cererea adresată justiţiei pentru acţiuni, prin hotărâre judecătorească instanţa va constata valoarea corespunzătoare stabilită prin expertiza şi va obliga instituţia publică implicata în privatizare sa emita o decizie sau, după caz, o dispoziţie motivată în temeiul căreia persoana indreptatita va primi acţiuni. (7) Dacă persoana indreptatita a optat în cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, prin hotărâre judecătorească instanţa va constata valoarea corespunzătoare stabilită prin expertiza şi va obliga Ministerul Finanţelor Publice sa emita titlurile respective.Norme metodologice:31.1. Dacă în termenul de 60 de zile de la data primirii cererii (notificării) sau în termenul rezultat ca urmare a prorogarii voluntare, dar nu mai târziu de termenul de 18 luni prevăzut la art. 28 alin. (2) din lege, nu s-a convenit asupra valorii corespunzătoare şi a modalităţilor de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta.31.2. În cazul în care persoana indreptatita cere expres încheierea acestui act constatator (care îi permite accesul la justiţie), entitatea investită cu soluţionarea notificării nu poate refuza încheierea acestuia. Refuzul expres sau implicit (pasivitatea) entitatii notificate se va inlatura prin comunicarea unui proces-verbal de divergenta întocmit de notificatorul nemulţumit, procedura ce se va efectua prin intermediul executorului judecătoresc. În acest caz termenul de 6 luni la care face trimitere alin. (2) al art. 31 din lege se va calcula de la data comunicării procesului-verbal de divergenta prin executorul judecătoresc.31.3. Prevederea art. 31 alin. (3) teza finala din lege, potrivit căreia "Valoarea corespunzătoare a imobilului va fi stabilită numai pe bază de expertiza, care va tine seama şi de sarcinile bunului, atât la preluare, cat şi la restituire", impune o dubla evaluare a sarcinilor (cele care afectau iniţial bunul şi cele existente la data restituirii). Incidenţa art. 31 din lege se referă numai la cazurile prevăzute strict de art. 27 din lege, iar tratamentul special acordat de legiuitor este justificat de necesitatea respectării dreptului de proprietate dobândit legal după anul 1990 (privatizari legale sau vânzări făcute cu buna-credinţa şi cu respectarea legii).32. Art. 32 din lege: (1) Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naţionalizate prin Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte normative au dreptul la măsuri reparatorii constând în acţiuni acordate cu precădere la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate sau cu prioritate la o alta societate comercială tranzactionata pe piaţa de capital. (2) De prevederile alin. (1) nu beneficiază persoanele fizice sau juridice care au primit despăgubiri până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condiţiile art. 5. (3) Acţiunile se vor acorda, la cererea persoanei îndreptăţite, de către instituţia publică implicata în privatizarea societăţii comerciale menţionate la alin. (1). (4) Recalcularea valorii acţiunilor se face de către instituţia publică implicata în privatizare în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau înregistrat la registrul comerţului înaintea naţionalizarii, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României şi a indicelui inflaţiei stabilit de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice. (5) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Banca Naţionala a României va stabili coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data intrării în vigoare a prezentei legi. (6) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptăţite sau în termenul prelungit conform art. 28 instituţia publică implicata în privatizare va stabili prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată valoarea recalculata a acţiunilor. (7) Dacă persoana indreptatita solicita acţiuni, instituţia publică implicata în privatizare va stabili în urma negocierii, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, societăţile comerciale şi numărul de acţiuni corespunzătoare valorii recalculate. (8) Persoana indreptatita poate negocia cu instituţia publică implicata în privatizare şi alte forme de măsuri reparatorii în echivalent.Norme metodologice:32.1. Întrucât ultimul bilanţ la care face referire alin. (4) al art. 32 din lege este insuficient pentru a stabili vocaţia de persoana indreptatita, este necesară dovedirea şi a calităţii de acţionar sau de asociat la respectivele entităţi juridice, în funcţie de forma juridică a acestora [art. 77 şi următoarele din Codul comercial nemodificat reglementau "societatea în nume colectiv (coprinzator), societatea în comandită simpla, societatea în comandită prin acţiuni şi societatea anonima"] la momentul naţionalizarii [făcându-se aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) din lege].32.2. Pentru dovedirea calităţii de asociat la societăţi în nume colectiv ori în comandită simpla sau pentru dovedirea calităţii de acţionar la societăţi cu acţiuni nominative se va solicita extras de pe registrul prevăzut la art. 142 pct. 1 din Codul comercial nemodificat.32.3. Pentru dovedirea calităţii de acţionar la societăţi comerciale care aveau emise acţiuni la purtător se vor prezenta titlurile originale (dacă mai exista - menţionăm ca în cazul acestui tip de acţiuni transferul dreptului de proprietate se făcea prin simpla tradiţiune).32.4. În cazul în care se depun aceste dovezi pentru asigurarea respectării exigenţelor alin. (2) al art. 32 din lege se vor cere pentru toţi solicitanţii declaraţiile prevăzute la pct. 5 din prezentele norme metodologice.32.5. Pentru cuantificarea valorii acţiunilor deţinute şi dovedite exista doua posibilităţi: a) se va calcula cota procentuală aferentă titlurilor deţinute şi dovedite de solicitant prin stabilirea ponderii numărului acestora la numărul titlurilor corespunzătoare capitalului social al respectivei societăţi comerciale. Cota astfel stabilită se va raporta la valoarea activului net din ultimul bilanţ contabil publicat în Monitorul Oficial al României, iar valoarea astfel rezultată se va actualiza cu coeficientul de actualizare comunicat de Banca Naţionala a României şi a indicelui de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistica (se va avea în vedere Ordinul preşedintelui Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României nr. 3/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001, prin care s-a stabilit coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001, ca fiind 1.303,33).Exemplu: persoana prezintă dovezi care atesta deţinerea a 500 de acţiuni la o societate care avea emise 5.000 de acţiuni. Ponderea participatiei sale este în acest caz de 10%. Activul net din ultimul bilanţ publicat era de 100.000.000 lei în anul 1948. Rezultă ca valoarea aferentă cotei deţinute era de 10.000.000 lei în anul 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultată din calculul indicelui de inflaţie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezintă valoarea care va face obiectul alocării acţiunilor la societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege; b) se va calcula valoarea unei acţiuni emise de respectiva societate comercială prin raportarea numărului de acţiuni emise la valoarea activului net patrimonial din ultimul bilanţ contabil publicat în Monitorul Oficial al României. Valoarea astfel calculată se va inmulti cu numărul de acţiuni deţinute şi dovedite de acţionarul solicitant, iar valoarea astfel rezultată se va actualiza cu coeficientul de actualizare şi cu indicele de inflaţie.Exemplu: valoarea activului net publicată în Monitorul Oficial al României este de 100.000.000 lei aferenţi anului 1948, iar numărul de acţiuni emise este de 5.000. Impartind 100.000.000 lei la 5.000, rezultă 20.000 lei/acţiune. Inmultind numărul acţiunilor solicitantului, respectiv 500, cu valoarea de 20.000 lei/acţiune, rezultă 10.000.000 lei aferenţi anului 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultată din calculul indicelui de inflaţie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezintă valoarea care va face obiectul alocării acţiunilor la societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege.Se recomanda utilizarea metodei prevăzute la lit. b) în cazul în care ponderea acţiunilor deţinute şi dovedite este foarte mica (subunitara, de exemplu 0,123).32.6. Prevederile alin. (8) al art. 32 din lege instituie şi posibilitatea pentru persoana indreptatita de a negocia cu instituţia publică implicata în privatizare alte forme de măsuri reparatorii în echivalent. Semnalam ca prevederea respectiva poate viza: a) măsura compensării cu alte bunuri sau servicii; b) acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare; c) acordarea de despăgubiri băneşti.Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (8) al art. 32 din lege să se facă în completarea măsurii reparatorii prevăzute la alin. (1) al aceluiaşi articol, în sensul acoperirii părţii valorice aferente dreptului cuvenit acţionarului/asociatului care excedeaza capitalului disponibil la societăţile comerciale oferite de instituţia implicata în procesul de privatizare.32.7. Măsuri instituţionale şi procedurile pentru acordarea acţiunilor1. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare, care are obligaţia de a acorda acţiuni persoanelor îndreptăţite la această măsură reparatorie, are obligaţia de a respecta prezenta procedura. Aceasta va organiza un birou sau, după caz, un ghiseu special de atribuire de acţiuni în baza Legii nr. 10/2001, care va fi deservit de personal corespunzător şi ca pregătire profesională (jurişti sau economişti), şi ca număr (în funcţie de numărul cererilor). Salariaţii care desfăşoară aceste activităţi beneficiază de prevederile art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.2. Prezenta procedura este aplicabilă şi în cazul în care ofertantul are şi calitatea de emitent al deciziei/dispoziţiei prin care se acordă acţiuni, dacă până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice nu a operat transferul de acţiuni.3. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare (denumita ofertant), care are obligaţia de a acorda persoanelor îndreptăţite acţiuni ca măsura reparatorie în echivalent din cadrul capitalului social disponibil (procedura care va fi denumita în continuare privatizare prin restituire) va stabili şi va afişa la sediul sau prima oferta de capital disponibil*) destinată acestei măsuri reparatorii, care va cuprinde: a) lista iniţială cu societăţile comerciale aflate în portofoliul lor, la care au cote disponibile de capital pentru privatizare prin restituire, sediul acestora, capitalul social total, cota de capital disponibil (exprimată în procente), obiectul de activitate (pe scurt), codul fiscal, valoarea nominală a unei acţiuni şi, după caz, ultima cotatie a valorii acţiunii societăţii comerciale respective (fie pe RASDAQ, fie la Bursa); şi b) durata ofertei.3^1. a) În cadrul acţiunilor de privatizare prin restituire, acţiunile se vor acorda la preţul minim, care este valoarea nominală a unei acţiuni. În cazul în care valoarea unei acţiuni pe piaţa de capital a societăţii comerciale propuse pentru privatizare prin restituire de acţiuni este mai mare decât valoarea nominală a aceleiaşi acţiuni, restituirea se va face la preţul de la ultima tranzactionare pe piaţa de capital. b) O societate comercială poate fi trecută de cel mult două ori în lista cu societăţile comerciale la care exista cote de capital disponibil pentru privatizare prin restituire în condiţiile de preţ prevăzute la lit. a). c) Instituţiile publice implicate în procesul de privatizare îşi vor elabora propriul regulament de restituire şi atribuire de acţiuni în cadrul metodei de privatizare prin restituire, care se aproba prin ordin al conducătorului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.-----------Subpunctul 3^1 al punctului 32.7. din Normele metodologice a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.*) Art. 26 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005, prevede:"ART. 26 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice oferta de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, se considera închisă. (2) După închiderea ofertei, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1), va proceda la atribuirea/alocarea acţiunilor, după care va elibera titularului deciziei de restituire prin acordarea de acţiuni ori al titlurilor de valoare nominală subscrise, o adeverinta/un certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numărul acţiunilor şi datele de identificare a societăţii comerciale. (3) În termen de 10 zile de la data atribuirii/alocării acţiunilor, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1), va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista beneficiarilor măsurilor prevăzute la alin. (2), a titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost acordate/alocate acţiunile, fiind menţionat distinct şi emitentul acestora. (4) Dispoziţiile prevăzute la alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător pentru orice alta oferta de capital disponibil, închisă înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. În acest caz, termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data intrării în vigoare a prezentei legi."Normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor art. 26 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005, aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005 prevăd:"Norme metodologice:26.1. În înţelesul art. 26 alin. (1) din titlul VII al legii, capitalul disponibil reprezintă acea parte de capital social deţinută de stat sau de alta entitate implicata în procesul de privatizare la o societate comercială neprivatizata, în tot sau în parte, care nu este afectată de alte drepturi izvorand din contractele de privatizare încheiate deja în baza legilor de privatizare.În înţelesul art. 26 alin. (2) din titlul VII al legii, emitenta a ofertei este considerată orice entitate implicata în procedurile de privatizare care a lansat o ofertă de capital disponibil în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi care are obligaţia de a acorda persoanelor îndreptăţite acţiuni din capitalul social disponibil, ca măsura reparatorie prin echivalent.Persoana indreptatita este persoana fizica sau juridică beneficiara a unei decizii/dispoziţii motivate sau ordin, prin care i s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni ori, după caz, deţinătorul unor titluri de valoare nominală.Societate în curs de tranzactionare este acea societate la care a fost aprobată metoda de privatizare prin oferta publică prin ordin/decizie a instituţiei publice implicate în privatizare sau prin act normativ.26.2. Pentru ofertele de privatizare închise odată cu momentul intrării în vigoare a titlului VII al legii, vor fi considerate ca fiind depuse în termen toate cererile deţinătorilor de titluri de valoare nominală sau, după caz, ale titularilor deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni şi care sunt înregistrate la registratura emitentului ofertei de capital sau sunt depuse la oficiul poştal, inclusiv în data de 25 iulie 2005.Oferta de capital disponibil se considera ca se adresează deţinătorilor de titluri de valoare nominală sau de decizii/dispoziţii de restituire prin acordarea de acţiuni, în funcţie de situaţia societăţilor aflate în oferta entitatii implicate în privatizare - tranzacţionate sau netranzactionate pe piaţa de capital - la momentul publicării acestei oferte, respectiv la data publicării listei societăţilor la care s-a rezervat o cota din capitalul social pentru privatizarea prin restituire.Persoanele îndreptăţite (astfel cum au fost definite prin prezentele norme metodologice) au dreptul sa revoce, integral sau parţial, subscrierea realizată în cadrul unei astfel de oferte de capital disponibil. Revocarea subscrierii poate avea loc începând cu data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice şi până la momentul declanşării procedurii de atribuire/alocare de acţiuni. Revocarea subscrierii se va realiza prin transmiterea de către persoana indreptatita către entitatea implicata în privatizare - emitenta a ofertei - a unei cereri de revocare a subscrierii.Persoanele îndreptăţite care au depus cereri la societăţi care, la data apariţiei prezentelor norme metodologice, nu erau tranzacţionate sau în curs de tranzactionare au posibilitatea să îşi schimbe opţiunea în termen de 90 de zile de la data apariţiei prezentelor norme metodologice, pentru una dintre societăţile aflate în oferta şi care sunt tranzacţionate sau urmează să fie tranzacţionate.26.3. În cadrul entitatii emitente a ofertei de privatizare, prin decizie/ordin a/al conducătorului acesteia, se va constitui o comisie de analiza a cererilor depuse de persoanele îndreptăţite şi de negociere în vederea atribuirii/alocării acţiunilor la societăţile care fac parte din oferta, în schimbul titlurilor de valoare nominală subscrise sau al deciziilor/dispoziţiilor de restituire prin acordarea de acţiuni, după caz. Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile Comisiei sunt stabilite prin decizia/ordinul conducătorului entitatii emitente a ofertei de privatizare.26.4. Proceduri pentru atribuirea/alocarea acţiunilor1. Declanşarea procedurii de atribuire de acţiuni pentru societăţile listate sau care urmează să fie listate pe piaţa de capital, în situaţia în care oferta entitatii implicate în privatizare cuprinde astfel de societăţi, va avea loc după finalizarea procedurii de admitere la tranzactionare a acţiunilor fiecărei societăţi de acest fel aflate în oferta.2. În termen de 30 de zile de la admiterea la tranzactionare a acţiunilor societăţii, entitatea implicata în privatizare va notifica subscriitorii cu privire la modul de stabilire a preţului la care urmează să fie atribuite acţiunile în schimbul titlurilor de valoare nominală sau al deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, cu privire la modul de alocare şi la data limita până la care îşi pot revoca subscrierea.3. De asemenea, entitatea emitenta va face public, cu 30 de zile înainte de începerea perioadei de atribuire, un anunţ în care vor fi furnizate informaţii privind condiţiile ofertei, precum şi informaţii cu privire la termenul limita până la care mai pot fi revocate subscrierile, perioada calendaristică în care se va realiza alocarea şi procedura de dobândire a acţiunilor atribuite etc.4. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, capitalul disponibil de la o societate comercială nu este îndestulător, se va proceda la alocarea proporţională, în funcţie de ponderea fiecărei solicitări, luându-se în considerare valoarea înscrisă pe acestea. [Exemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 de acţiuni. Sunt 3 solicitanţi (A, B şi C) care, în baza titlurilor de valoare nominală, la valoarea acestora neactualizata, sau a deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, pe care le deţin, ar avea posibilitatea de a dobândi: A - 10.000 de acţiuni; B - 50.000 de acţiuni; C - 40.000 de acţiuni, rezultând un total de 100.000 acţiuni. Ponderea dreptului fiecărei persoane în acest total este: A = 10%, B = 50%, C = 40%. Pentru stabilirea numărului de acţiuni care se aloca fiecărei persoane, se va aplica procentul astfel obţinut la numărul acţiunilor disponibile, rezultând:A - 10% din 50.000 = 5.000 de acţiuni;B - 50% din 50.000 = 25.000 de acţiuni;C - 40 % din 50.000 = 20.000 de acţiuni.]5. După stabilirea valorii la care se vor atribui acţiunile în schimbul titlurilor de valoare nominală sau al deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, conform pct. 26.5 din prezentele norme metodologice, subscriitorii care nu au comunicat o renunţare la subscriere vor fi înştiinţaţi cu privire la aceasta şi la modul de atribuire.6. Oferta de preţ a entitatii implicate în privatizare este valabilă timp de 30 de zile de la data înştiinţării, care se va face atât personal fiecărui subscriitor, cat şi prin intermediul unui cotidian central de larga răspândire.7. Subscriitorii care accepta în termenul de 30 de zile elementele menţionate la pct. 5 urmează sa transmită acceptul lor în scris, în interiorul termenului menţionat mai sus, accept care va fi înregistrat la registratura generală a entitatii emitente a ofertei sau transmis prin posta, cu confirmare de primire.8. În situaţia în care, în urma înştiinţării, exista subscriitori care nu au acceptat elementele menţionate la pct. 5 şi nu au transmis acceptul lor în scris, cererile acestora nu vor fi luate în considerare la stabilirea procentului de atribuire de acţiuni şi echivaleaza cu neacceptarea ofertei.9. Cererile persoanelor îndreptăţite, care au acceptat oferta conform pct. 7, care nu sunt însoţite de copia legalizată a deciziei/dispoziţiei motivate sau ordinului privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni ori, după caz, de copia legalizată a titlurilor de valoare nominală subscrise în cadrul ofertei de privatizare, vor trebui completate cu aceste înscrisuri înlăuntrul termenului precizat mai sus, sub sancţiunea de a nu fi luate în considerare.10. În vederea valorificării titlurilor de valoare nominală aparţinând categoriilor de subscriitori menţionaţi la pct. 8, aceştia se vor adresa Comisiei Centrale în vederea convertirii acestora în titluri de despăgubire, urmând procedura prevăzută la pct. 29.1-29.8 din prezentele norme metodologice.11. În cazul în care valoarea deciziei/dispoziţiei motivate sau ordinului privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni ori, după caz, a titlurilor de valoare nominală depuse nu acoperă în întregime un număr întreg de acţiuni, persoana indreptatita va primi doar numărul întreg de acţiuni, iar fractiile de acţiuni rezultate ca urmare a procesului de alocare a acţiunilor, insumate ca pachet de acţiuni, rămân în proprietatea entitatii emitente a ofertei.12. În cazul în care prin convertirea deciziei/dispoziţiei motivate sau ordinului privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni ori, după caz, a titlului de valoare nominală în acţiuni rămâne un rest, acesta va fi menţionat atât în procesul-verbal final de negociere, cat şi în lista cu beneficiarii măsurilor dispuse în baza ofertei sale, care va fi transmisă Secretariatului Comisiei Centrale pentru a se proceda la emiterea titlurilor de despăgubire cuvenite pentru diferenţa de suma, până la concurenta sumei disponibile.13. Declanşarea procedurii de atribuire/alocare de acţiuni pentru societăţile nelistate, în situaţia în care oferta entitatii implicate în privatizare cuprinde astfel de societăţi, va avea loc pentru fiecare societate, în termen de 30 de zile de la data constituirii comisiei prevăzute la pct. 26.3 din prezentele norme metodologice.26.5. Valoarea la care urmează să fie atribuite acţiunile se stabileşte astfel: a) la societăţile listate sau aflate în curs de listare pe piaţa de capital, valoarea va fi egala cu valoarea cea mai mare dintre valoarea de piaţa şi valoarea nominală.Valoarea de piaţa pentru o acţiune va fi preţul mediu ponderat de tranzactionare aferent primelor 6 luni de tranzactionare a acţiunilor în cauza, comunicat de operatorul pieţei respective. Atribuirea acţiunilor se va face după scurgerea unui termen de 6 luni de tranzactionare; b) la societăţile aflate în oferta şi nelistate, valoarea va fi egala cu valoarea cea mai mare dintre valoarea nominală şi valoarea pe acţiune, calculată ca raport între activul net contabil la ultimul exerciţiu financiar anual încheiat şi numărul total de acţiuni.Activul net este determinat ca diferenţa între totalul activelor şi datoriile societăţii comerciale.26.6. În termen de 30 de zile calculate cu începere de la expirarea datei limita stabilite pentru acceptarea ofertei, între entitatea emitenta a ofertei de privatizare şi persoana indreptatita se va declansa procesul de negociere care se va finaliza prin încheierea unui proces-verbal în care se vor preciza elementele tranzacţiei (valoarea pe acţiune, numărul de acţiuni alocate, societatea emitenta, valoarea totală a acţiunilor alocate, valoarea actualizată a titlurilor de valoare nominală, în original, primite în plata, seria şi numărul acestora etc.). Modelul procesului-verbal se va aproba prin decizie/ordin al conducătorului fiecărei entităţi emitente a ofertei.26.7. La sfârşitul perioadei de alocare entitatea emitenta a ofertei va elibera fiecărui subscriitor o adeverinta privind calitatea de acţionar (denumita în continuare adeverinta), care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) elementele de identificare a subscriitorului; b) elementele de identificare a societăţii la care au fost dobândite acţiunile; c) numărul de acţiuni dobândite.26.8. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se va face la data utilizării lor de entitatea emitenta a ofertei, prin aplicarea indicelui de inflaţie aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlu şi sfârşitul lunii anterioare datei utilizării lui. În situaţia în care indicele de inflaţie aferent lunii anterioare datei utilizării titlului de valoare nominală nu este cunoscut, se va lua în calcul ultimul indice de inflaţie cunoscut.26.9. Titlurile de valoare nominală subscrise în cadrul unei oferte şi nevalorificate vor fi restituite subscriitorilor, în situaţia în care acestea au fost depuse în original.26.10. Titlurile de valoare nominală subscrise în cadrul unei oferte de privatizare şi valorificate parţial vor fi reţinute de entitatea emitenta a ofertei, care va urma procedura prevăzută la pct. 26.14 şi 26.15.26.11. Entitatea emitenta a ofertei de privatizare prin restituire şi persoana indreptatita la măsuri reparatorii au obligaţia de a se adresa către societate/Registrul independent al acţionarilor, în vederea înscrierii noului acţionar, în termen de 15 zile de la data eliberării adeverintei.26.12. Eliberarea certificatului de acţionar se va face de către societate, în situaţia în care şi-a organizat propriul registru al acţionarilor, sau de către Registrul independent al acţionarilor, în termen de 30 de zile de la data eliberării adeverintei.26.13. Acţiunile atribuite/alocate după urmarea procedurilor prevăzute la pct. 26.4-26.7 nu vor putea fi tranzacţionate la bursa de valori sau pe o alta piaţa reglementată decât după expirarea unui termen de 6 luni, calculat cu începere de la data eliberării adeverintei/certificatului de acţionar.26.14. În cazul în care între suma subscrisă şi suma în cuantumul căreia au fost atribuite/alocate acţiuni în cadrul ofertei de privatizare rămâne o diferenţa în favoarea solicitantului, aceasta va fi menţionată de către entitatea emitenta a ofertei atât în procesul-verbal, cat şi în lista cu beneficiarii măsurilor dispuse în baza ofertei sale, care va fi transmisă Secretariatului Comisiei Centrale pentru a se proceda la emiterea titlurilor de despăgubire cuvenite, după urmarea procedurilor prevăzute la art. 27 alin. (2) sau, după caz, la art. 29 alin. (3)-(5) din titlul VII al legii.26.15. După primirea în plata a titlurilor de valoare nominală, acestea se bareaza cu roşu şi se înscrie de către vânzător menţiunea "DESPĂGUBIT CONFORM PROCESULUI-VERBAL nr. ... din ...". Titlurile de valoare nominală utilizate se reţin de către ofertant şi se înregistrează într-un registru special, deschis şi ţinut de acesta. În termen de 15 zile de la primirea în plata, titlul de valoare nominală utilizat se preda cu semnatura de primire la oricare dintre direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene sau la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Aceasta are obligaţia ca, pe măsura primirii titlurilor de valoare nominală, să le transmită Biroului central pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001, pe bază de borderou.26.16.1. Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.) desfăşoară procesul de atribuire/alocare de acţiuni în schimbul titlurilor de valoare nominală sau al deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, în numele Ministerului Economiei şi Comerţului.26.16.2. O.P.S.P.I. acorda acţiuni în numele statului român, în schimbul titlurilor de valoare nominală sau deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz.26.16.3. Titlurile de valoare nominală sau deciziile/dispoziţiile/ordinele prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, urmează să fie predate la Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitatea sa de acţionar în numele statului la societăţile aflate în oferta, împreună cu doua exemplare ale fiecărui proces-verbal de negociere, urmând ca acesta să le depună la Trezoreria Statului.Predarea se va efectua prin intermediul unui proces-verbal de predare-primire încheiat între cele doua instituţii."--------------------4. Durata primei oferte de privatizare prin restituire va fi de 90 de zile de la data publicării. După 30 de zile de la închiderea primei oferte de privatizare prin restituire instituţia implicata va emite o noua oferta care va cuprinde societăţi comerciale pentru care, în urma acordării de acţiuni în cadrul primei oferte, a rămas capital disponibil.5. Tranzacţionarea acţiunilor societăţilor comerciale care fac obiectul procedurilor de privatizare prin restituire se va suspenda pe durata ofertei de privatizare prin restituire.6. Constituie capital disponibil acea parte de capital social deţinută de stat sau de alta entitate implicata în procesul de privatizare la o societate comercială neprivatizata, în tot sau în parte, care nu este afectată de alte drepturi izvorand din contractele de privatizare încheiate deja în baza legilor de privatizare.7. Oferta de privatizare prin restituire este destinată exclusiv persoanelor îndreptăţite, care au beneficiat de măsura restituirii prin acţiuni, acordată în temeiul legii, precum şi al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000*) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare.--------------*) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.8. Oferta iniţială de privatizare prin restituire şi datele de identificare a ofertantului se vor publică, pe cheltuiala acestuia, în cel puţin un ziar de răspândire naţionala, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.9. După expirarea termenului prevăzut la pct. 8 titularul deciziei/dispoziţiei de restituire prin acordarea de acţiuni sau reprezentantul acestuia desemnat prin procura specială ori, după caz, moştenitorii acestuia, pe baza certificatului de moştenitor, va/vor depune o cerere privind atribuirea de acţiuni la una sau mai multe dintre societăţile comerciale prevăzute pentru oferta iniţială de restituire, la care va anexa în copie legalizată decizia/dispoziţia emisă de entitatea investită cu soluţionarea şi o declaraţie autentică din care să rezulte dacă a mai solicitat sau nu acordarea de acţiuni la o alta instituţie.-----------Subpunctul 9 al punctului 32.7. din Normele metodologice a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.10. În termen de 60 de zile de la primirea cererii şi a copiei legalizate de pe decizie, ofertantul analizează cererea şi invita persoana indreptatita la negocierea atribuirii de acţiuni.11. Atribuirea de acţiuni în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire se face în funcţie de momentul depunerii cererii privind atribuirea de acţiuni, cu excepţia cazului în care, în decizia de soluţionare a notificării emisă chiar de entitatea implicata în privatizare, este individualizata societatea comercială la care urmează sa i se atribuie sau, după caz, sa i se aloce acţiunile. În aceasta situaţie se va proceda la atribuirea directa a acţiunilor până la concurenta acţiunilor disponibile, iar în cazul în care sunt mai mulţi solicitanţi, se va aplica în mod corespunzător procedura prevăzută la pct. 13.12. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate exista capital social disponibil, negocierea şi atribuirea de acţiuni se vor face cu prioritate la aceasta, indiferent de alta opţiune a persoanei; în cazul în care societatea comercială respectiva nu mai are capital disponibil, persoana indreptatita poate opta în cadrul negocierilor pentru oricare dintre societăţile comerciale prevăzute în oferta de restituire.13. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, capitalul social disponibil de la o societate comercială nu este îndestulător pentru persoanele îndreptăţite care beneficiază de prioritatea prevăzută la pct. 11, se va proceda la alocarea proporţională, în funcţie de ponderea fiecărei solicitări negociate.Exemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 acţiuni; sunt 3 solicitanţi prioritari (A, B şi C) cărora, în urma negocierii individuale şi a sumelor de referinţa prevăzute în fiecare decizie, li s-a stabilit posibilitatea de a dobândi: A - 10.000 de acţiuni; B - 50.000 de acţiuni; C - 40.000 de acţiuni, rezultând un total de 100.000 de acţiuni. Ponderea dreptului fiecărei persoane în acest total este: A - 10%; B - 50%; C - 40%. Pentru stabilirea numărului de acţiuni care se aloca fiecărei persoane se va aplica procentul astfel obţinut la numărul acţiunilor disponibile, rezultând:A - 10% din 50.000 = 5.000 de acţiuni; B - 50% din 50.000 = 25.000 de acţiuni; C - 40% din 50.000 = 20.000 de acţiuni.14. După atribuirea sau, după caz, alocarea acţiunilor, ofertantul va elibera persoanei îndreptăţite o adeverinta/un certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numărul acţiunilor şi datele de identificare a societăţii comerciale.-----------Subpunctul 14 al punctului 32.7. din Normele metodologice a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.14^1. a) Adeverinta/certificatul emisă/emis de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va fi eliberata/eliberat petentului în termen de 30 de zile de la momentul încheierii negocierilor conform prevederilor pct. 12 şi va fi comunicată/comunicat oficiului registrului comerţului şi Registrului independent la care societatea comercială care a făcut obiectul atribuirii de acţiuni prin metoda de privatizare prin restituire îşi tine registrul acţionarilor. b) În termen de 30 de zile de la primirea adeverintei/certificatului, petentul are obligaţia să solicite înscrierea sa ca acţionar la oficiul registrului comerţului şi Registrul independent la care societatea comercială care a făcut obiectul atribuirii de acţiuni prin metoda de privatizare prin restituire îşi tine registrul acţionarilor.-----------Subpunctul 14^1 al punctului 32.7. din Normele metodologice a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.15. În cazul societăţilor/companiilor naţionale declanşarea acestei proceduri se va face după aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.Cadrul normativ prevăzut în prezentele norme metodologice poate fi completat de către instituţiile publice implicate în procesul de privatizare cu prevederi specifice ce vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.33. Art. 33 din lege: (1) În situaţia imobilelor pentru care la art. 10 şi 11 a fost stabilită restituirea în echivalent persoana indreptatita adresează notificarea prevăzută la art. 21 alin. (1) primăriei în a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv Primăriei Municipiului Bucureşti. (2) Măsurile reparatorii în echivalent se stabilesc prin dispoziţie motivată a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dat în urma verificării condiţiilor de fond şi de forma prevăzute de prezenta lege. (3) Dispoziţiile art. 21-26 se aplică în mod corespunzător.Norme metodologice:33.1. Potrivit art. 10 şi 11 din lege, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda pentru imobilele cu alta destinaţie decât aceea de locuinta sunt:- atribuirea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare;- atribuirea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital;- compensarea cu alte bunuri şi servicii oferite de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite.33.2. Emiterea deciziei primarului este condiţionată şi în acest caz (ca şi în cazul situaţiilor prevăzute la art. 27 din lege) de existenta avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Cu privire la acest aviz, se va urma procedura stabilită la pct. 29 din prezentele norme metodologice.34. Art. 34*) din lege:-----------*) Este reprodus textul rezultat în urma modificării şi completării Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002. (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice va elabora norme metodologice privind emiterea, înregistrarea şi utilizarea titlurilor de valoare nominală. (2) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice conform art. 30 alin. (2) pot circula pe piaţa şi pot fi folosite exclusiv în procesul de privatizare. (3) Instituţiile publice implicate în privatizare, precum şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietăţii de Stat) sunt obligate sa primească în plata titlurile de valoare nominală prevăzute la alin. (2) pentru cumpărarea de acţiuni şi active ale societăţilor comerciale în curs de privatizare. (4) Termenul de valorificare a titlurilor de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare este de cel mult 7 ani de la data emisiunii titlului, la valoarea actualizată în raport cu indicele inflaţiei. (5) În vederea asigurării surselor pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent sub forma de titluri de valoare nominală şi prin acţiuni, se rezerva o cota de până la 20% din capitalul social de la societăţile sau companiile naţionale rezultate din reorganizarea regiilor autonome. Stabilirea cotelor şi alocarea titlurilor de valoare nominală sau, după caz, a acţiunilor se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.Norme metodologice:34.1. Titlurile de valoare nominală au regim special şi sunt materializate în formulare tipizate cu valori nominale tipărite şi elemente speciale de securizare.34.2. Formularea pot circula pe piaţa are semnificatia posibilităţii înstrăinării respectivelor înscrisuri prin cesiunea acestor titluri, cu condiţia înregistrării acestei operaţiuni la emitent - Ministerul Finanţelor Publice -, prin trezoreria care l-a distribuit. Fiecare titlu de valoare nominală cuprinde rubrica "cesionar" în care se vor înscrie datele de identificare a acestuia şi numărul de înregistrare acordat de emitent. Poate fructifica titlul numai titularul sau, în cazul înstrăinării, ultimul cesionar înscris în respectivul titlu de valoare nominală.În cazul decesului titularului sau ultimului cesionar, titlul de valoare nominală se va fructifica de către moştenitorii legali.34.3. Procedura de emitere, înregistrare şi utilizare a titlurilor de valoare nominală1. În scopul efectuării procedurilor prevăzute de lege pentru acordarea titlurilor de valoare nominală, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice se constituie un birou special - "Biroul pentru restituiri prin titluri de valoare nominală", denumit în continuare Biroul central, format din specialişti ai respectivului minister (de regula, economişti şi jurişti, dar şi alte specialităţi). De asemenea, la nivelul direcţiilor trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene şi trezoreriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, se va înfiinţa câte un "ghiseu pentru restituiri prin titluri de valoare nominală", denumit în continuare ghiseu teritorial, deservit de 1-2 salariaţi din cadrul acesteia.2.1. Titlurile de valoare nominală sunt înscrisuri speciale, cu următoarele valori nominale: a) 500.000 lei, care vor purta seria A; b) 1.000.000 lei, care vor purta seria B; c) 10.000.000 lei, care vor purta seria C; d) 50.000.000 lei, care vor purta seria D; e) 100.000.000 lei, care vor purta seria E; f) 1.000.000.000 lei, care vor purta seria F.Diferentierea tipurilor de titluri de valoare nominală se face prin serie şi nu prin număr, fiecare serie începe de la numărul 1 şi continua conform necesităţilor.2.2. Modelul titlului de valoare nominală este stabilit în anexa nr. 4. Salariatul Biroului central din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va completa pe fiecare înscris datele de identificare a titularului, data emiterii, după care va decupa înscrisul oficial care va fi transmis pentru distribuire persoanelor îndreptăţite. Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice vor conţine elemente de securizare şi vor purta semnatura ministrului. În cazul în care se constata existenta unor neconcordante între decizia/dispoziţia motivată şi datele de identificare completate de salariatul desemnat a îndeplini aceasta procedura în titlul de valoare ca urmare a neatentiei sau omisiunii involuntare, titlul respectiv se va anula prin bararea cu o linie diagonala, sub care se va înscrie cuvântul "ANULAT", şi se va proceda la emiterea unui nou titlu de valoare. Titlurile de valoare nominală anulate se vor inregistra într-o evidenta specială şi se vor arhiva.2.3. Tipărirea titlurilor de valoare nominală se face prin Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A. şi se suporta din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.3. Titularul deciziei/dispoziţiei motivate prin care s-a stabilit ca măsura reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală sau reprezentantul acestuia va depune la Biroul central: a) actul prin care s-a stabilit măsura reparatorie privind acordarea titlurilor de valoare nominală (în original sau în copie legalizată; în cazul în care decizia/dispoziţia conţine şi alte măsuri reparatorii, se va depune copie legalizată de pe aceasta); b) cererea titularului sau reprezentantului acestuia, care va conţine următoarele date:- numele şi prenumele sau, după caz, denumirea persoanei înscrise în decizia administrativă emisă în temeiul legii - actul de identificare (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport, adeverinta de identitate şi, după caz, codul numeric personal; datele de identificare a persoanei juridice, inclusiv codul unic de înregistrare). În cazul în care sunt înscrise mai multe persoane în decizia administrativă, titlul de valoare va cuprinde datele de identificare a reprezentantului acestora desemnat prin act autentic;- emitentul deciziei/dispoziţiei prin care s-a acordat această măsură reparatorie şi valoarea nominală totală a titlului exprimată în lei;- modalitatea de acordare a titlurilor de valoare prin indicarea numărului de titluri de valoare nominală pentru cele 6 categorii de valori până la concurenta sumei stabilite (opţiunea de divizare a valorilor se va face în funcţie de opţiunea titularului privind modalitatea de utilizare a acestora);- adresa poştală la care acesta doreşte sa i se facă comunicările oficiale.Exemplu: valoarea în limita căreia se acordă titluri de valoare nominală este de 3.550.000.000 lei.Titularul poate opta pentru:- 2 titluri de 1.000.000.000 lei, rezultând 2.000.000.000 lei;- 1 titlu a 1.000.000.000 lei, rezultând 1.000.000.000 lei;- 10 titluri a 50.000.000 lei, rezultând 500.000.000 lei;- 5 titluri a 10.000.000 lei, rezultând 50.000.000 lei.Rezultă un număr de 18 titluri cu valoare diferita, pe care titularul dreptului le poate folosi în cadrul tranzacţiilor sale.4. În cazul în care în final rezultă valori reziduale subunitare mai mari sau egale cu jumătate (250.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominală cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea titularilor. În cazul în care în final rezultă valori reziduale subunitare mai mici de jumătate (249.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominală cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea emitentului.5. Actele prevăzute la pct. 3 pot fi depuse şi prin posta cu confirmare de primire. Direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene şi trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti vor fi stabilite în funcţie de adresa poştală comunicată de titular în cererea sa.6. În termen de 30 de zile de la primirea actelor prevăzute la pct. 3, Biroul central va comunică persoanei îndreptăţite trezoreria teritorială competenţa care îi va remite titlurile de valoare nominală, conform opţiunii de divizare făcute de aceasta, şi termenul de la care le poate prelua.7. În scopul înregistrării şi evidenţierii centralizate a titlurilor de valoare nominală emise, Ministerul Finanţelor Publice va înfiinţa un "registru unic de evidenta a titlurilor de valoare nominală emise" care va conţine datele de identificare a titularului, actul prin care s-a stabilit valoarea acestora, seria şi numărul titlurilor de valoare nominale emise, data emiterii, trezoreria teritorială competenţa şi data transmiterii titlurilor către acestea. Datele respective se vor inregistra şi în format electronic.8. După emiterea titlurilor de valoare nominală acordate, Biroul central procedează la transmiterea acestora pe bază de borderou la direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene şi la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.9. La direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene şi la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, se va deschide un "registru judeţean unic pentru evidenta titlurilor de valoare nominală primite de la Biroul central şi predate" care va cuprinde data şi numărul borderoului transmis de Biroul central, datele de identificare a titularului, seria şi numărul titlurilor de valoare nominală emise pentru fiecare titular, data predării către acesta şi semnatura de primire a titularului sau a reprezentantului acestuia.10. Pe măsura primirii actelor prevăzute la pct. 3, Biroul central va transmite trezoreriilor competente borderoul cu evidenta pe titulari a titlurilor de valoare nominală emise şi înscrisurile speciale. Trezoreriile competente, în termen de 5 zile de la primire, vor proceda la afişarea la sediul lor a persoanelor invitate să îşi ridice titlurile de valoare nominală. În cazul în care pentru ridicarea titlurilor de valoare nominală nu se prezintă primul beneficiar, procura specială a reprezentantului acestuia sau copia certificatului de moştenitor prezentată de către persoana indreptatita va fi avizată din punct de vedere al legalităţii de către serviciul/biroul juridic.11. Titlurile de valoare nominală se vor preda numai pe baza actului de identitate (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport - se va retine o fotocopie a acestuia) al titularului, a procurii speciale a reprezentantului acestuia (care se va retine) sau, după caz, a certificatului de moştenitor (în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori, aceştia vor desemna un reprezentant prin procura specială - se va retine o fotocopie a certificatului de moştenitor şi procura specială în original).12. În cazul pierderii sau distrugerii titlurilor de valoare nominală emise şi predate titularilor nu se pot emite duplicate. În acest caz titularul se adresează Biroului central care va hotărî procedura de urmat.13. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare va organiza un birou sau, după caz, un ghiseu special de atribuire acţiuni contra titluri de valoare nominală în baza Legii nr. 10/2001 şi care va fi deservit de personal corespunzător atât ca pregătire profesională (jurişti sau economişti), cat şi ca număr (în funcţie de numărul cererilor). Salariaţii care prestează aceste activităţi beneficiază de prevederile art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.14. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare are obligaţia de a întocmi şi de a afişa la sediul sau lista cu societăţile comerciale care au fie active disponibile, fie capital disponibil pentru schimbul de acţiuni contra titluri de valoare nominală. Acordarea de acţiuni în schimbul titlurilor de valoare nominală se va face potrivit procedurii stabilite pentru privatizarea prin restituire, care se va aplica în mod corespunzător.În cazul societăţilor/companiilor naţionale declanşarea acestei proceduri se va face după aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.15. Titlurile de valoare nominală sunt titluri speciale de plată şi ca atare pot fi utilizate pentru cumpărarea de acţiuni sau active disponibile la societăţi comerciale privatizabile ori la regii autonome. Cumpărarea de acţiuni sau de active disponibile se va face în urma negocierii între deţinătorul titlului de valoare şi instituţia publică implicata în procesul de privatizare. Iniţiativa cumpărării de acţiuni sau de active disponibile aparţine, în principiu, deţinătorului titlului de valoare nominală care va transmite o ofertă de cumpărare instituţiei implicate în procesul de privatizare (entitatea care deţine participaţie privatizabila la o societate comercială, inclusiv companie/societate naţionala organizată sub forma de societate comercială pe acţiuni sau, după caz, ministerului de resort care are în coordonare regia ce deţine active disponibile).15^1. Titlurile de valoare nominală pot fi folosite în procesul de privatizare prin restituire numai la societăţile comerciale aflate în curs de privatizare, conform legislaţiei de privatizare în domeniu, cu excepţia pachetelor de acţiuni pe care instituţia publică implicata le vinde pe piaţa de capital.15^2. În cazul societăţilor comerciale aflate în curs de privatizare, preţul de vânzare al unei acţiuni se va stabili după cum urmează: a) pentru societăţile comerciale la care se accepta la plata titluri de valoare, preţul unei acţiuni ce face obiectul acestor vânzări va fi egal cu valoarea nominală a acesteia; b) pentru societăţile comerciale la care se prezintă mai mulţi ofertanţi care oferă un preţ pe acţiune mai mare decât valoarea nominală a acesteia, instituţia publică implicata va acorda acţiunile la preţul cel mai bun obţinut peste valoarea nominală; c) pentru societăţile comerciale la care preţul pe acţiune se plăteşte prin titluri de valoare, titularul acestora va trebui sa îndeplinească toate celelalte condiţii prevăzute de legislaţia privatizării şi cerute de instituţia publică implicata.--------------Subpunctele 15^1 şi 15^2 ale punctului 34.3. din Normele metodologice au fost introduse de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.16. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile emise se va face la data utilizării lor prin aplicarea indicelui de inflaţie pentru perioada dintre începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul de valoare şi sfârşitul lunii anterioare datei utilizării. Actualizarea se face de către entitatea care primeşte titlul de valoare nominală pentru plata acţiunilor sau, după caz, a activelor astfel înstrăinate. În cazul utilizării titlurilor de valoare nominală ca instrument de plată pentru acţiunile tranzacţionate pe piaţa de capital autorizata, actualizarea titlului de valoare nominală se va face de către funcţionarul care primeşte în plata respectivele titluri. În acest ultim caz comisionul aferent operaţiunii respective va fi suportat de către solicitant.17. După primirea în plata a titlurilor de valoare nominală, acestea se bareaza cu roşu şi se înscrie de către vânzător menţiunea "UTILIZAT CA PLATA ÎN CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE nr. .... din...". Titlurile de valoare nominală utilizate se reţin de către ofertant şi se înregistrează într-un registru special deschis şi ţinut de acesta. În termen de 15 zile de la primirea în plata, titlul de valoare nominală utilizat se preda cu semnatura de primire la oricare dintre direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene sau la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Aceasta are obligaţia ca, pe măsura primirii titlurilor de valoare nominală, să le transmită Biroului central pe bază de borderou.18. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, au depus cereri şi acte doveditoare la Ministerul Finanţelor Publice în vederea emiterii titlurilor de valoare nominală pot completa documentaţia depusa cu opţiunea privind modul de acordare a titlurilor în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. În cazul în care persoana indreptatita nu depune opţiunea respectiva înlăuntrul acestui termen, distribuirea pe categorii de titluri de valoare nominală se va face de către emitent, prin Biroul central.35. Art. 35 din lege: (1) În cazul în care măsurile reparatorii în echivalent se fac prin acţiuni persoana indreptatita se adresează uneia dintre instituţiile publice implicate în privatizare, prevăzute la art. 27 alin. (2), cu o cerere, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei sau, după caz, a dispoziţiei motivate. (2) Instituţia publică implicata în privatizare este obligată ca în termen de 60 de zile de la data primirii cererii sa invite persoana indreptatita pentru a negocia măsurile reparatorii în echivalent.Norme metodologice:35.1. Persoana indreptatita, care este titulara deciziei/dispoziţiei motivate prin care entitatea investită cu soluţionarea notificării a dispus măsura acordării de acţiuni, va depune la instituţia publică implicata în privatizare (care are în portofoliul sau acţiunile societăţii comerciale pentru care optează solicitantul) următoarele acte: a) cererea prin care solicită acţiunile unei sau unor anumite societăţi comerciale privatizabile (care va cuprinde: datele de identificare a titularului deciziei, opţiunile acesteia, datele de identificare a societăţilor comerciale pentru ale căror acţiuni s-a optat, decizia de acordare şi emitentul, semnatura şi data); b) copie legalizată de pe decizia/dispoziţia motivată prin care s-a acordat măsura reparatorie privind atribuirea de acţiuni.35.2. Instituţia publică implicata în privatizare este obligată ca în termenul stabilit de lege sa verifice dacă societăţile comerciale indicate în cerere se afla în portofoliul sau sau dacă mai au capital privatizabil disponibil şi sa invite titularul cererii la negociere.35.3. Negocierea se poate purta şi prin corespondenta sau prin orice alte mijloace electronice admise de lege (fax, telefon, e-mail etc.), dar în toate cazurile rezultatul acesteia se va consemna într-un proces-verbal constatator al finalizarii negocierii, semnat de părţi. Titularul deciziei/dispoziţiei poate da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).35.4. În cazul în care decizia/dispoziţia indica mai multe persoane îndreptăţite, acestea vor mandata fie pe unul sau pe unii dintre aceştia, fie vor da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).35.5. În cazul în care constata ca societăţile indicate în cerere nu se afla în portofoliul sau va înştiinţa de îndată solicitantul despre aceasta în vederea reformularii cererii.36. Art. 36 din lege: (1) Despăgubirile băneşti se acordă conform prevederilor prezentului capitol. (2) Notificările prin care persoana indreptatita solicita acordarea de despăgubiri băneşti sau optează pentru despăgubiri băneşti se adresează prefecturii în a carei raza se afla ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, în termenul şi în condiţiile reglementate de art. 21. (3) În cazul în care persoana indreptatita a solicitat restituirea în natura, dar aceasta nu a fost aprobată sau nu este posibila, potrivit legii, unitatea deţinătoare sau, după caz, primăria va transmite decizia, respectiv dispoziţia privind oferta de acordare a despăgubirilor băneşti, prefecturii în a carei raza acestea îşi au sediul, în termen de 60 de zile de la primirea notificării. Dacă valoarea imobilului s-a stabilit prin expertiza, se va anexa şi o copie de pe expertiza, iar dacă oferta nu a fost acceptată şi persoana indreptatita s-a adresat instanţei, se va face aceasta menţiune. (4) În cazul în care nu s-a efectuat o expertiza pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau, după caz, dispoziţia menţionată la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativă a acestuia.Norme metodologice:36.1. Legea stabileşte doua variante procedurale prin care se poate realiza dreptul la despăgubiri băneşti: a) cazul în care unitatea deţinătoare sau primarul investit iniţial cu soluţionarea notificării constata sau apreciază că nu se poate dispune restituirea în natura şi persoana indreptatita în virtutea dreptului sau de opţiune a ales acordarea de despăgubiri băneşti ca măsura echivalenta alternativa de reparare; b) cazul în care chiar prefectura este ţinuta sa analizeze notificarea privind acordarea de despăgubiri băneşti în ipoteza în care persoana indreptatita a avut libertatea de a opta pentru aceasta cale.Pentru primul caz este evident ca decizia/dispoziţia motivată este data după consumarea procedurii prevăzute la art. 24 din lege şi ca atare prefectura se va limita numai la înregistrarea şi cuantificarea despăgubirilor băneşti până la data intrării în vigoare a legii speciale la care face trimitere art. 40 din lege, însă, pentru cel de-al doilea caz, prefectura devine entitatea investită cu soluţionarea notificării respective.36.2. Prefecturile investite cu soluţionarea notificărilor prin care se solicita despăgubiri băneşti au obligaţia sa verifice faptul ca într-adevăr varianta solicitată de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situaţiei juridice a imobilului pentru care se cere despăgubire şi a situaţiei unităţii deţinătoare) ca soluţia restituirii în natura era totuşi posibila, va comunică în scris persoanei îndreptăţite noua soluţie şi va transmite notificarea deţinătorului imobilului posibil de a fi restituit în natură. În acest caz unitatea deţinătoare devine unitatea obligată la soluţionarea notificării şi, după caz, la restituire, potrivit legii.36.3. În cazul în care notificarea privind acordarea de despăgubiri băneşti nu conţine valoarea estimată aferentă imobilului/imobilelor imposibil de restituit (fie concretizata în rapoarte de expertiza - extrajudiciara sau judiciară - depuse în copii certificate sau legalizate, fie concretizata prin indicarea unei valori estimative), se va solicita petentului completarea notificării în acest sens.36.4. Pentru analizarea valorilor solicitate şi stabilirea despăgubirilor băneşti ce se vor acorda în cadrul fazei administrative, se recomanda constituirea la nivelul fiecărei prefecturi a unei comisii interne de evaluare (formată din 3-5 persoane, de regula din cadrul personalului prefecturii) care va întocmi un raport de evaluare. Comisia interna de evaluare astfel constituită va urma procedura recomandată la pct. 10 din prezentele norme metodologice.Activitatea prefecturii se va finaliza printr-un proces-verbal în care se consemnează sumele stabilite în oferta de despăgubire, după caz, sumele solicitate de persoana indreptatita, precum şi cele rezultate în urma evaluării efectuate de comisia interna.37. Art. 37 din lege:După centralizarea notificărilor şi a ofertelor de acordare a despăgubirilor băneşti prefecturile vor transmite centralizatoarele, împreună cu materialele primite, Ministerului Finanţelor Publice.38. Art. 38 din lege:Pentru evaluarea despăgubirilor băneşti care urmează să fie acordate persoanelor îndreptăţite, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va constitui prin decizie a primului-ministru o comisie interministeriala formată din 2-3 reprezentanţi ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei Publice.39. Art. 39 din lege:Secretariatul comisiei interministeriale se asigura de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.Norme metodologice:Înfiinţarea secretariatului comisiei interministeriale şi regulamentul de funcţionare al acestuia se aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.40. Art. 40 din lege:Pe baza evaluării despăgubirilor băneşti, în termen de un an de la expirarea termenului de 6*) luni prevăzut de lege pentru depunerea notificărilor, prin lege specială se vor reglementa modalităţile, cuantumul şi procedurile de acordare a despăgubirilor băneşti, care pot fi plafonate.---------*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.Art. 40^1*). - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală.--------*) Textul art. 40^1 - 40^5 este reprodus astfel cum a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 175/2001, aprobată şi modificată prin Legea nr. 426/2002.Art. 40^2. - Exercitarea abuzivă a dreptului de a depune notificări în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage răspunderea civilă pentru pagubele pricinuite.Art. 40^3. - Fapta de a notifica persoana juridică deţinătoare a imobilului, ştiind că nu este îndreptăţit potrivit prezentei legi la măsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrăinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacă s-a pricinuit o paguba, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.Art. 40^4. - (1) Emiterea deciziei sau a dispoziţiei de restituire în lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calităţii de moştenitor al fostului proprietar sau, după caz, a calităţii de asociat al persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi emiterea deciziei sau a dispoziţiei de restituire în lipsa dovezilor privind indreptatirea persoanelor juridice prevăzute la art. 3 lit. c) de a obţine măsuri reparatorii.Art. 40^5. - Dacă infracţiunile prevăzute la art. 288-293 din Codul penal sunt săvârşite în cadrul procedurilor de restituire a imobilelor stabilite prin prezenta lege, minimul şi maximul special al pedepsei închisorii se majorează cu 2 ani.Norme metodologice:Instituţiile implicate în aplicarea legii vor comunică cazurile de încălcare a legii Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001. Se recomanda instituţiilor implicate în aplicarea legii o analiza atenta a cazurilor în care punctul de legătură cu beneficiul legii este dat fie de invocarea unor testamente olografe, fie de invocarea unor acte de proprietate susceptibile de a fi fost contrafăcute (ştersături, modificări etc.) sau a unor acte sub semnatura privată.41. Art. 41 a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 175/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2002.42. Art. 42 din lege: (1) Distrugerile şi degradările cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi după intrarea în vigoare a acesteia şi până în momentul predării efective către persoana indreptatita cad în sarcina deţinătorului imobilului. (2) Deţinătorul imobilului, în prezenta persoanei îndreptăţite, va încheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării. (3) În cazul nerespectării de către deţinătorul imobilului a termenului prevăzut la alin. (2), persoana indreptatita se poate adresa executorului judecătoresc, care va întocmi procesulverbal privind situaţia reală a imobilului. (4) În vederea recuperării cheltuielilor suportate de persoana indreptatita pentru întocmirea procesului-verbal privind situaţia de fapt a imobilului prin executorul judecătoresc copia legalizată de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu împotriva deţinătorului imobilului.43. Art. 43 din lege: (1) Imobilele care în urma procedurilor prevăzute la cap. III nu se restituie persoanelor îndreptăţite rămân în administrarea deţinătorilor actuali. (2) Imobilele cu alta destinaţie decât cea de locuinta, prevăzute la alin. (1), se pot instraina potrivit legislaţiei în vigoare. Deţinătorii cu titlu valabil la data intrării în vigoare a prezentei legi au drept de preemţiune. (3) Imobilele cu destinaţia de locuinţe, prevăzute la alin. (1), pot fi înstrăinate potrivit legislaţiei în vigoare, chiriaşii având drept de preemţiune. (4) Sumele încasate ca urmare a vânzării imobilelor prevăzute la alin. (3) vor alimenta fondul prevăzut la art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.Norme metodologice:43.1. Potrivit alin. (1) al art. 43 din lege imobilele care nu au fost restituite în natura (este singura varianta posibila) potrivit legii rămân în administrarea deţinătorilor actuali.Regimul de tratare al acestora este diferit în funcţie de natura imobilului.A. Astfel, pentru imobilele cu alta destinaţie decât aceea de locuinta, care au fost calificate ca fiind preluate cu titlu, dar pentru care s-a decis ca restituirea în natura nu este posibila, se instituie vocaţia deţinătorului actual de a le cumpara. Aceasta vocaţie nu este posibila decât pentru entitatile care au în administrare sau deţin cu chirie astfel de bunuri şi care, în raport de statul proprietar, pot opta pentru cumpărarea lor de la acesta.B. Pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, care nu s-au restituit în natura, deţinătorul actual dobândeşte vocaţia de a le instraina către chiriaşi, însă aceasta înstrăinare se va face potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 10/2001, cu menţiunea ca preţul de vânzare al locuinţelor se va stabili potrivit Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu completările ulterioare (act normativ la care se face trimitere în Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, republicate), care se va indexa la zi cu indicele de inflaţie (soluţia se impune prin similitudine cu modalitatea de despăgubire a proprietarilor în condiţiile legii, aceasta fiind semnificatia sintagmei "legislaţia în vigoare").43.2. Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) ale art. 43 din lege să se facă numai după soluţionarea definitivă a procedurilor administrative şi, după caz, jurisdicţionale generate de aplicarea legii.44. Art. 44 din lege: (1) Chiriaşii cărora, în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1-4 din Legea nr. 112/1995, li s-au vândut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele în care locuiau au dreptul să le înstrăineze sub orice formă înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpărării numai persoanei îndreptăţite, fost proprietar al acelei locuinţe. (2) Preţul vânzării nu poate fi mai mare decât valoarea actualizată a preţului plătit de chiriaş la cumpărarea locuinţei în baza Legii nr. 112/1995, cu excepţia situaţiilor când părţile convin altfel. (3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana indreptatita trebuie să notifice chiriaşului dobanditor intenţia de a cumpara locuinta şi adresa unde poate fi gasita. (4) Persoana indreptatita care a primit despăgubiri băneşti pentru imobil este obligată sa restituie statului, dacă este cazul, diferenţa dintre valoarea despăgubirilor primite şi preţul de cumpărare plătit fostului chiriaş, actualizate.45. Art. 45 din lege: (1) Persoanele cărora li s-a restituit în natura un imobil cu destinaţia de locuinta şi care deţin cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat sunt obligate sa pună la dispoziţie primăriei aceasta locuinta la data mutării efective în imobilul restituit. Locuintele din fondul locativ de stat eliberate se constituie într-un fond locativ special destinat chiriaşilor din imobilele restituite foştilor proprietari. (2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap li se vor asigura locuinţe sociale construite dintr-un fond constituit în cota de 2% din sumele obţinute din privatizare şi care va fi prevăzut anual în legea bugetului de stat.Norme metodologice:45.1. Pentru realizarea exigenţei prevăzute la alin. (1) al art. 45 din lege este necesar să se solicite persoanei îndreptăţite să depună o declaraţie olografă pe propria răspundere, din care să rezulte ca deţine sau nu deţine, cu chirie, o locuinta din fondul locativ de stat în aceeaşi localitate cu imobilul restituit (este vorba numai de cazul construcţiei cu destinaţia de locuinta, nu şi de cazul terenului). În cazul în care persoana indreptatita deţine cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat în aceeaşi localitate cu locuinta restituită, se va depune copie legalizată de pe contractul de închiriere, iar în decizia/dispoziţia motivată de restituire se va stabili data eliberării şi predării spaţiului respectiv către locator. La data stabilită pentru predarea spaţiului respectiv contractul de închiriere încetează.45.2. În cazul în care se solicita restituirea în natura a unui imobil cu destinaţia de locuinta şi această măsură este posibila, se va solicita persoanei solicitante o declaraţie olografă prin care persoana indreptatita declara că nu deţine cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat.45.3. În cazul în care persoana indreptatita deţine cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat, restituirea imobilului solicitat se va face cu condiţia eliberării acesteia într-un termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei/dispoziţiei de restituire în natură.46. Art. 46 din lege: (1) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării. (2) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu buna-credinţa. (3) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absolută, buna-credinţa neputând fi invocată în aceste cazuri. (4) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării. (5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an*) de la data intrării în vigoare a prezentei legi.---------*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.Norme metodologice:46.1. Dispoziţiile alin. (3) al art. 46 din lege au fost declarate ca neconstituţionale potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 98 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.46.2. Termenul prevăzut la alin. (5) al art. 46 din lege este un termen special de prescripţie care inlatura dreptul subiectiv la acţiune pentru anularea sau constatarea nulităţii actelor juridice de înstrăinare, după data de 14 august 2002.46.3. Acele înstrăinări efectuate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi cu deplina respectare a condiţiilor legii până la apariţia Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecţiei Legii nr. 10/2001, cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute şi conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanţele judecătoreşti a "valabilităţii titlului" (art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare), menţinerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiţionată de dovedirea bunei-credinţe a dobânditorului la momentul înstrăinării.47. Art. 47 din lege: (1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecată, persoana indreptatita putând alege calea acestei legi, renunţând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei. (2) În cazul acţiunilor formulate potrivit art. 46 şi 48, procedura de restituire începută în temeiul prezentei legi este suspendată până la soluţionarea acelor acţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Persoana indreptatita va înştiinţa de îndată persoana notificată, potrivit art. 21 alin. (1). (3) În cazul în care persoanei îndreptăţite i s-a respins, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, acţiunea privind restituirea în natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevăzut la art. 21 alin. (1) curge de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.Norme metodologice:47.1. Dacă persoana indreptatita care a introdus o acţiune intemeiata pe prevederile art. 46 din lege nu a procedat la înştiinţarea de îndată, cu privire la aceasta situaţie, a persoanei notificate (unitatea deţinătoare a imobilului sau, după caz, entitatea investită cu soluţionarea notificării), iar aceasta (persoana notificată) ia cunoştinţa pe alte cai de aceasta situaţie, va suspenda soluţionarea cererii persoanei îndreptăţite pentru acest motiv.47.2. Prevederea alin. (3) al art. 47 din lege are caracter special şi vizează cazul în care acţiunea în revendicare privind un imobil care cade sub incidenţa legii a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă (indiferent de instanţa care a pronunţat hotărârea - judecătorie, tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justiţie - ca instanţe de fond, recurs sau apel, recurs în anulare), persoanele îndreptăţite pot solicita restituirea imobilului respectiv pe calea administrativă prevăzută de lege, într-un termen de 12 luni de la data rămânerii definitive şi irevocabile a respectivei hotărâri.De exemplu, în cazul în care Curtea Suprema de Justiţie a admis recursul în anulare introdus de procurorul general şi a casat o hotărâre a unei instanţe inferioare prin care se admitea o acţiune în revendicare, hotărâre pronunţată de Curtea Suprema de Justiţie la data de 30 septembrie 2001, persoana indreptatita potrivit legii mai avea la dispoziţie calea notificării, potrivit procedurii legii, până la data de 30 septembrie 2002.Semnalam ca prevederea alin. (3) al art. 47 din lege se conexeaza direct cu prevederea generica de la art. 48 din lege.48. Art. 48 din lege:Persoanele îndreptăţite, precum şi persoanele vătămate într-un drept al lor, cărora până la data intrării în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, acţiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluţiilor pronunţate, măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent, în condiţiile prezentei legi.49. Art. 49 din lege: (1) Chiriaşii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinta prin îmbunătăţirile necesare şi utile. (2) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligaţia de despăgubire prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptăţite. (3) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fără titlu valabil, obligaţia de despăgubire revine statului sau unităţii deţinătoare. (4) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte pe bază de expertiza. (5) Prin îmbunătăţiri, în sensul prezentei legi, se înţelege cheltuielile necesare şi utile.Cuantumul despăgubirilor se stabileşte la valoarea actualizată a cheltuielilor, scăzându-se gradul de uzura al imbunatatirilor, în raport cu durata de viaţa normală a acestora, care se suporta de chiriaşi.Norme metodologice:49.1. Prin îmbunătăţiri necesare şi utile se înţelege acele dotări încorporate sau aduse unităţii locative ori spaţiilor comune prin care s-a sporit valoarea fondului locativ şi care au fost suportate exclusiv de chiriaş (introducerea sau schimbarea instalaţiei de apa, gaz, canalizare, electricitate, încălzire; lucrări noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, uşi şi altele asemenea). Dovada acestor îmbunătăţiri se face prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 49 din lege. Nu se includ în categoria cheltuielilor necesare şi utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: uşi de mahon, instalaţii sanitare sofisticate, de lux, materiale de construcţii încadrate în categoria celor de lux). În aceste cazuri despăgubirile se vor calcula având în vedere preţurile medii actuale de pe piaţa.49.2. Dacă imobilul respectiv a fost preluat cu titlu, despăgubirile aferente acestor îmbunătăţiri se suporta de persoana indreptatita. În aceste cazuri se recomanda unităţilor deţinătoare ca, în deciziile/dispoziţiile de restituire în natura a unor astfel de imobile sa prevadă generic şi obligaţia de restituire către chiriaş a despăgubirilor cuvenite potrivit legii.49.3. Dacă imobilul respectiv a fost preluat fără titlu valabil, obligaţia de despăgubire către chiriaş revine statului sau unităţii deţinătoare. Opţiunea între cele două categorii alternative de debitori ai obligaţiei de despăgubire aparţine creditorului obligaţiei de despăgubire. Dacă îmbunătăţirile necesare şi utile au fost făcute la cererea expresă sau cu acordul expres al locatorului, debitorul obligaţiei de restituire a despăgubirilor este unitatea deţinătoare.50. Art. 50 din lege:Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale vor lua măsuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a Legii nr. 112/1995, vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar şi vor da relaţiile solicitate de persoanele îndreptăţite.Norme metodologice:Se recomanda secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale opisarea tuturor dosarelor respective pe imobile şi pe persoane beneficiare (în acest sens, se vor deschide registre speciale care vor conţine aceste date).51. Art. 51*) din lege:------------*) Este reprodus textul rezultat în urma modificării şi completării Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002). (1) Cererile sau acţiunile în justiţie, precum şi transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru. (2) Cererile sau acţiunile în justiţie privind restituirea preţului actualizat plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, sunt scutite de taxe de timbru. (3) Plata sumelor prevăzute la alin. (2) se face de către Ministerul Finanţelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.Norme metodologice:51.1. Sintagma taxe de timbru vizează atât taxele judiciare de timbru, cat şi timbrul judiciar aferent tuturor acţiunilor sau cererilor generate de aplicarea legii.51.2. Prevederile alin. (2) al art. 51 din lege sunt aplicabile şi în cazul contractelor de vânzare-cumpărare desfiinţate prin hotărâri definitive pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.51.3. Actualizarea sumelor se va face prin aplicarea indicelui anual de inflaţie din anul plăţii la anul introducerii acţiunii. Pentru sumele plătite în rate actualizarea se va face în funcţie de anul aferent ratelor plătite în acel interval.52. Art. 52 din lege:La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispoziţii contrare.Norme metodologice:Prevederea art. 52 inlatura de la aplicare orice acte normative anterioare contrare legii, care fie indisponibilizeaza astfel de bunuri de la restituire, fie se suprapun cu domeniul de aplicare a acesteia sau procedurile stabilite trebuiau să fie îndeplinite ori consumate până la apariţia noii legi. + Capitolul 3 Măsuri instituţionale1.1. Pentru urgentarea aplicării legii, la nivelul fiecărei entităţi implicate în soluţionarea notificărilor prevăzute de lege, se vor constitui, pe lângă organele de conducere: a) comisia interna pentru analizarea notificărilor, formată, de regula, din 3-5 membri (în măsura posibilităţilor, se vor numi jurişti, economişti) care vor analiza fiecare notificare şi actele doveditoare depuse şi vor întocmi propunerea de soluţionare; b) comisia de evaluare interna, care va stabili valoarea estimativă a imobilelor, a ofertelor aferente notificărilor şi celorlalte pretenţii care vor face obiectul negocierii între părţi. Comisia de evaluare interna va fi formată, de regula, din 3-5 persoane (de preferinta, jurişti sau economişti ori persoane cu pregătire de specialitate în domeniul construcţiilor; în lipsa acestora, în măsura posibilităţilor financiare ale fiecărei entităţi, se pot încheia contracte de colaborare cu persoane fizice sau juridice specializate).1.2. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 se numesc prin ordin sau dispoziţie a conducătorului entitatii respective. Pentru persoanele angajate cu contract de muncă atribuţiile izvorâte din aplicarea legii devin sarcini de serviciu.1.3. Salariaţii instituţiilor, implicaţi în mod direct în aplicarea legii, beneficiază de un spor lunar de dificultate, în condiţiile stabilite prin art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000*) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. Constituie salariaţi implicaţi în mod direct în aplicarea Legii nr. 10/2001:- salariaţii cu contract de muncă pe durata determinata sau nedeterminată, care îşi desfăşoară activitatea în calitate de membru al comisiilor prevăzute la alin. 1 lit. a) şi b);- salariaţii, membri ai comisiilor constituite la nivelul prefecturilor, în temeiul art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 614/2001;- salariaţii, membrii birourilor judeţene şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, constituite în temeiul art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 950/2001 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;- secretarii unităţilor administrativ-teritoriale;- personalul Autorităţii constituite în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 950/2001, cu excepţia demnitarului;- personalul ministerelor şi celorlalte instituţii publice care au ca sarcini de serviciu aplicarea legii, cu excepţia demnitarilor şi a conducătorilor numiţi sau aleşi ai respectivelor instituţii;- salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului central din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, respectiv, ghiseelor teritoriale.Prefectii, subprefectii şi primării nu beneficiază de acest spor.--------------*) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.1.4. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor elabora un regulament propriu de lucru pe care îl vor supune aprobării organului de conducere al unităţii respective.1.5. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor colabora în mod direct şi, după caz, cu: a) comisiile constituite la nivelul prefecturilor în temeiul art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989; b) birourile judeţene şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, constituite în temeiul art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 950/2001; c) secretarii unităţilor administrativ-teritoriale care au obligaţiile prevăzute de lege la art. 50; d) Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului; e) Ministerul Finanţelor Publice; f) celelalte instituţii implicate în aplicarea legii.1.6. În cazul în care se stabilesc, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, măsuri reparatorii combinate în echivalent, care implica măsuri reparatorii de competenţa altor entităţi, unitatea investită cu soluţionarea notificării va informa respectiva entitate şi va colabora cu aceasta pentru definitivarea ofertelor şi soluţionarea notificării.1.7. Comisia interna pentru analiza notificărilor, prevăzută la pct. 1.1 lit. a), întocmeşte pentru fiecare notificare un raport cu propunerile de soluţionare, care va fi semnat de cel puţin 3 membri ai acesteia. Propunerile divergenţe vor fi motivate separat.1.8. Comisia de evaluare interna prevăzută la pct. 1.1 lit. b) întocmeşte raportul intern de evaluare estimativă, la solicitarea comisiei interne pentru analizarea notificărilor. Raportul sau va fi semnat de toţi membrii acesteia.2.1. Problemele complexe sau cele legate de acordarea de măsuri reparatorii combinate pot fi transmise spre analiza şi îndrumare Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001.2.2. Controlul aplicării fazei administrative a legii de către ministere şi celelalte instituţii publice centrale se efectuează de către Autoritatea pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001, iar controlul aplicării fazei administrative cu privire la entitatile implicate în soluţionarea notificărilor situate pe raza teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, se exercită de prefecţi. Controalele se efectuează fie din oficiu, fie pe baza unor sesizări ale persoanelor îndreptăţite. + Capitolul 4 Dispoziţii finaleAnexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. + Anexa 1-------la normele metodologice-----------------------(Model orientativ)ANTET - Denumirea emitentuluiDISPOZIŢIE DE RESTITUIRENr. ........ din ...........Privind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. ..... din ............, prin care dl/dna......................., cetăţean ....................., domiciliat în ........................, prin reprezentant ............................. conform actului autentificat de notar public ................. sub nr. ......... din ..........., solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ................ situat(a) în ..............................,având în vedere notificarea nr. ......................, depusa la Biroul executorului judecătoresc ................................, prin care numitul/numita ........................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie) / părţii din imobil ...................... situat (a) în ...........................,analizând actele depuse la dosarul intern nr. ..........., aferent notificării, prin care se constată că:1. notificatorul are calitatea de persoana indreptatita, conform dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit.... coroborat cu art. 4 alin. ............ din Legea nr. 10/2001, în baza următoarelor acte doveditoare: a) ........................; b) ........................;2. imobilul solicitat la restituirea în natura a fost proprietatea ............ la momentul deposedarii abuzive conform actului de proprietate ......................... şi ..........................;3. imobilul respectiv a trecut cu titlu/fără titlu/fără titlu valabil în proprietatea statului.Actul în temeiul căruia s-a dispus preluarea ......................;4. imobilul face obiectul art. 2 alin. (1) lit. ........ sau art. 11 din Legea nr. 10/2001 ......................;5. imobilul este în patrimoniul... şi se afla în registrul de inventar la data de ..........., la pag. ....., cu număr de inventar ........../se afla în administrarea ...................... (şi nu a fost trecut în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil),având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune această măsură;în conformitate cu dispoziţiile art. 7, art. 9 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001,în temeiul art. 68 alin. (2), al art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi al art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001/Statutul/Actul constitutiv al unităţii deţinătoare,PRIMARUL MUNICIPIULUI ................. / ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢII DEŢINĂTOAREDISPUNE:Art. 1. - Se restituie în natura imobilul (sau, după caz, cota parte), compus din ...(se va descrie imobilul)........................, în suprafaţa de ....(după caz, şi suprafaţa construită)..........., situat în ..............................., cu următoarele vecinătăţi:Nord ..................................;Sud ...................................;Est ....................................;Vest ..................................,d-lui/d-nei ...(după caz, denumirea persoanei juridice)......., domiciliata/cu sediul în ...................................., posesoare a actului de identitate ............. seria ............... nr. ........, emis de ............... la data de ............................, cod numeric personal ....(în cazul persoanelor juridice se vor indica: actul de constituire şi reprezentantul legal al acesteia, precum şi codul unic de înregistrare).................Art. 2. - Imobilul ce se restituie este grevat de următoarele servituţi (dacă este cazul) .......................;Art. 3. - Proprietarul are obligaţia respectării prevederilor art. 13 şi 15 din Legea nr. 10/2001, cu privire la protecţia chiriaşilor (în cazul în care imobilul este ocupat de astfel de persoane).Art. 4. - Prezenta dispoziţie face dovada proprietăţii asupra imobilului şi constituie titlu executoriu după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară.Punerea în posesie se va face după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, prin proces-verbal de punere în posesie.Art. 5. - Prezenta dispoziţie intră în vigoare în termen de 48 de ore de la data prezentării dovezii privind restituirea sumei plătite de stat cu titlu de despăgubire (în cazul în care măsura restituirii este condiţionată de îndeplinirea acestei obligaţii corelative).De asemenea, în cadrul dispoziţiei de restituire se vor indica, după caz, obligaţii corelative ale beneficiarului restituirii (obligaţia de a elibera şi preda locuinta închiriată, inclusiv termenul; asumari de obligaţii unilaterale, cum este cazul declaraţiilor prevăzute la pct. 5 din cap. II din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 şi altele asemenea).Art. 6. - Îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, prevăzute la art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 cad în sarcina beneficiarului restituirii.Art. 7. - Prezenta dispoziţie poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secţia Civilă a Tribunalului .................... (în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare). + Anexa 2-------la normele metodologice-----------------------(Model orientativ)ANTET - Denumirea emitentuluiDECIZIEde respingere a cererii de restituire în natura şi ofertaprivind acordarea altor măsuri reparatorii prin echivalentNr. .......... din .............Privind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. .... din ........, prin care dl/dna ................., cetăţean ............., domiciliat în ............., prin reprezentant ......................, conform actului autentificat de notar public ........................ sub nr. ............. din ................, solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ................, situat(a) în ...................................,având în vedere notificarea nr. .........., depusa la Biroul executorului judecătoresc ......................................, prin care numitul/numita ............................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil .................... situat(a) în ............................,analizând actele depuse la dosarul intern nr..., aferent notificării, prin care se constata unul dintre următoarele motive:1. imobilul - construcţie, a cărui restituire în natura se cere, a fost demolat total;2. pe imobilul - teren, a cărui restituire în natura se solicita, s-au edificat ori amplasat construcţii autorizate sau au destinaţii de utilitate publică (parcuri, străzi, zone de protecţie şi altele asemenea);3. imobilul este ocupat de unităţi bugetare din învăţământ, sănătate, aşezăminte social-culturale, instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, iar imobilul în cauza este necesar în vederea continuării activităţilor de interes public şi acesta a fost inclus pe lista prezentată spre aprobare Guvernului României;4. persoana indreptatita era asociat sau asociat la persoana juridică proprietara a imobilelor şi a activelor la data preluării abuzive a acestora şi nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 16 din lege;5. imobilul a fost transformat astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat;6. imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaş cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995;7. terenul nu este disponibil fiind prevăzut în planurile de urbanism aprobate pentru destinaţia de ................................;8. alte motive prevăzute de lege,având în vedere referatul comisiei interne prin care constata imposibilitatea restituirii în natura şi se propun măsuri reparatorii alternative în echivalent,în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi alin. (3), ale art. 24 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 10/2001,în temeiul art. 68 alin. (2), art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Statutul/Actul constitutiv al unităţii deţinătoare,PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../....................ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢII DEŢINĂTOAREDECIDE:Art. 1. - Respinge cererea de restituire în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil, situat(a) în ....................., formulată de notificatorul ............... prin notificarea nr. ........., pentru următoarele motive: ..................................Art. 2. - Se stabileşte ca valoare echivalenta a imobilului imposibil de restituit şi cuvenită notificatorului, suma de .................. lei, în limita căreia se vor acorda celelalte măsuri reparatorii.Art. 3. - Pentru imobilul notificat şi care nu poate fi restituit în natura, în calitate de persoana indreptatita puteti opta pentru (pentru fiecare caz în parte se vor individualiza alternativele legal posibile):● bunuri ori servicii oferite în echivalent de către deţinător, dacă exista astfel de posibilităţi, cu acordul persoanei îndreptăţite;● acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital;● acordarea de titluri de valoare nominală, folosite exclusiv în procesul de privatizare;● acordarea de despăgubiri băneşti.Art. 4. - În cazul în care, în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, ne comunicaţi în mod expres acceptul dumneavoastră cu privire la una sau mai multe dintre măsurile propuse de noi cu titlu de oferta, prezenta decizie intră în vigoare şi cu privire la măsura/măsurile reparatorii acceptate de dumneavoastră, pe care le puteti fructifica în modurile stabilite de lege. Totodată, va facem cunoscut ca sunteţi invitata la negocieri cu privire la oferta facuta de noi, la sediul din ....................., în următoarele zile ................ .Art. 5. - În cazul în care oferta noastră nu este acceptată în mod expres în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, puteti ataca în justiţie prezenta oferta în termen de 30 de zile de la comunicarea ei, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, la Secţia Civilă a Tribunalului ....................... (în a cărui raza teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare).Notă: Oricare dintre măsurile reparatorii oferite în echivalent de către deţinătorul imobilului notificat pot fi combinate şi fiecare dintre acestea se acordă numai în cazuri expres prevăzute de lege.În cazul compensării cu bunuri sau servicii decizia motivată de compensare va fi însoţită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări servicii care urmează regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unităţii obligate la restituire atrage desfiinţarea de drept a deciziei/dispoziţiei de compensare.Oferta se va comunică persoanei îndreptăţite în condiţiile prevăzute de art. 23 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. + Anexa 3-------la normele metodologice-----------------------(Model orientativ)ANTET - Denumirea emitentuluiDECIZIA DE RESPINGEREA NOTIFICĂRIINr. .......... din ............Privind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. ... din ........, prin care dl/d-na ........, cetăţean ........., domiciliat în .........., prin reprezentant .......... conform actului autentificat de notar public .......... sub nr. ... din ............., solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil/acordarea celorlalte măsuri reparatorii prin echivalent, în situaţia în care restituirea în natura a imobilului/părţii din imobil nu poate opera ........ situat(a) în ...........,având în vedere notificarea nr. ...., depusa la Biroul executorului judecătoresc ........., prin care numitul/numita ............. solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ........... situat(a) în ...,analizând actele depuse la dosarul intern nr. ...., aferent notificării, prin care se constata unul sau mai multe dintre următoarele motive:1. imobilul solicitat nu face obiectul Legii nr. 10/2001;2. notificarea nu a fost depusa în termenul prevăzut la art. 21 din Legea nr. 10/2001, modificat;3. solicitantul(a) nu are calitatea de persoana indreptatita în sensul art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 10/2001;4. preluarea imobilului respectiv nu s-a făcut în mod abuziv;5. nu a fost dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilul solicitat;6. nu a fost dovedită calitatea de moştenitor;7. imobilul (teren şi/sau construcţie)/partea din imobilul a cărui/carei restituire în natura se cere sau pentru care persoana indreptatita, în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001, solicita acordarea celorlalte măsuri reparatorii prin echivalent, întrucât restituirea în natura nu poate opera, a fost distrus ca urmare a unor calamitati naturale;8. alte motive legale,având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune respingerea cererii ce a făcut obiectul notificării,în temeiul art. 68 alin. (2), art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Statutul sau Actul constitutiv al unităţii deţinătoare,PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../.................ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢII DEŢINĂTOAREDECIDE:Art. 1. - Respinge notificarea nr. ......., înregistrată sub nr. ..., de către ........, pentru următorul/următoarele motive: ............Art. 2. - Prezenta decizie poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare la Secţia Civilă a Tribunalului .............. (în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare). + Anexa 4 -------la normele metodologice----------------------- ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ ┌─────┐ │ ┌─────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │STEMA│ │ │STEMA│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────┘ │ └─────┘ │ │ │ │ │ ROMÂNIA │ ROMÂNIA │ │ MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE │ MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ TITLU DE VALOARE NOMINALĂ │ │ │ │ │ │ │ │ TITLU DE VALOARE NOMINALĂ │ │ │ │ (1) │ │ (1) │ Seria...... Număr ............ │ │ Seria...... Număr ............ │ │ │ Data emiterii ................ │ VALOARE NOMINALĂ .............. lei │ │ Valoare nominală ............. lei │ │ │ Termen de valabilitate: 7 ani de la │ în litere ...................... │ │ data emiterii │ ...................... │ │ │Termen de valabilitate: 7 ani de la │ │ (2) │data emiterii │ │ Titular ................... │ │ │ ................... │ (2) │ │ │ Titular ................... │ │ │ ................... │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|│ │ - act de identitate... seria... nr...│- act de identitate... seria... nr...│ │ - domiciliu: Str. ........... nr.... │- domiciliu: Str. ........... nr... │ │ - bloc .... scara .... ap. .... │- bloc .... scara .... ap. .... │ │ - judeţ/sector .................... │- judeţ/sector .................... │ │- oraş/comuna ...................... │- oraş/comuna ...................... │ │ │ │ │ (3) │ │ │ Sediul ......................... │ Sediul ......................... │ │ Codul unic de înregistrare │ Codul unic de înregistrare │ │ ................................ │ ................................ │ │ │ │ │ Numele şi prenumele funcţionarului │ Emis la data de ........... │ │ care completează titlul: .......... │ │ │ │ Numele şi prenumele funcţionarului │ │ │ care completează titlul: .......... │ │ │ │ │ Semnatura autorizata: │ MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE │ │ │ │ │ ......................... │ Mihai Nicolae TANASESCU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘-------------- (1) Se va completa cu seriile şi numerele corespunzătoare valorilor nominale prevăzute la pct. 34.3-2.1 din normele metodologice. (2) Se va completa cu numele şi prenumele/denumirea titularului din decizia/dispoziţia emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 sau, după caz, în decizia de retrocedare emisă în temeiul Legii nr. 501/2002. (3) Se va completa în cazul persoanelor juridice. ┌───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │ ┌─────┐ │ │ │ │ │ │ │STEMA│ │ │ │ │ │ │ └─────┘ │ │ │ │ ROMÂNIA │ │ MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE │ │ │ │ │ │ CESIONAR: │ │ 1. ..................... │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate...... seria ..... nr. ...... │ │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │ │ - bloc ...... scara ..... ap. ....... │ │ - oraş/comuna ....................... │ │ - judeţ/sector ...................... │ │ │ │Sediul ..................................... │ │Cod unic de înregistrare ................... │ │Numărul de înregistrare a cesiunii ......... │ │ │ │ 2. ..................... │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate...... seria ..... nr. ...... │ │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │ │ - bloc ...... scara ..... ap. ....... │ │ - judeţ/sector ...................... │ │ - oraş/comuna ............................... │ │ Sediul ...................................... │ │ Cod unic de înregistrare .................... │ │ Numărul de înregistrare a cesiunii .......... │ │ │ │ │ │ 3. ..................................... │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate ....... seria ...... nr. ...... │ │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │ │ - bloc ...... scara ...... ap. ...... │ │ - judeţ/sector ................ │ │ │ │ - oraş/comuna .................................. │ │ Sediul ......................................... │ │ Cod unic de înregistrare ....................... │ │ Numărul de înregistrare a cesiunii ............. │ │ │ │ 4. ......................... │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate ..... seria ....... nr. ....... │ │ - domiciliu: Str. ....... nr. ..... │ │ - bloc ....... scara ...... ap. ..... │ │ - judeţ/sector ...................... │ │ │ │ - oraş/comuna ............................... │ │ Sediul ..................................... │ │ Cod unic de înregistrare .................... │ │ Numărul de înregistrare a cesiunii .......... │ │ │ │ Utilizat pentru .............. la ............. │ │ Valoarea actualizată la momentul utilizării │ │ │ │ ..................... │ │ │ │ Semnatura persoanei autorizate/sigiliu │ └───────────────────────────────────────────────────────────┘--------------
EMITENT |
----------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 14 mai 2003. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 27 octombrie 2005, cu modificările aduse de: RECTIFICAREA nr. 498 din 18 aprilie 2003; HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004; HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005***).**) Legea nr. 10/2001 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 4 aprilie 2005 şi ulterior în MONITORUL OFICIAL nr. 798 din 2 septembrie 2005.***) HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005 nu determina modificări exprese asupra Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 498 din 18 aprilie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 14 mai 2003, iar referirile la Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 din cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 1095/2005 sunt evidentiate prin note în cuprinsul acestei forme actualizate. Pentru o analiza completa, a se studia în totalitate HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005.Prezentele norme metodologice vizează aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare lege, şi totodată urgentarea aplicării sale prin clarificarea unor concepte şi situaţii juridice izvorâte în cadrul procedurilor administrative de soluţionare a notificărilor depuse de persoanele îndreptăţite. + Capitolul 1 Principiile de soluţionare a notificărilor1. În procesul de soluţionare a notificărilor depuse de persoanele îndreptăţite instituţiile şi persoanele implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea următoarelor principii şi proceduri necesare aplicării corecte şi unitare a legii: a) prevalenta restituirii în natura în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), ale art. 7 şi ale art. 9 alin. (1) din lege a imobilelor pentru care s-au depus notificări. Numai în cazul în care această măsură nu este posibila sau este expres înlăturată de la aplicare, se va proceda la acordarea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege; b) celeritatea soluţionării notificărilor pentru care, potrivit legii, s-au depus toate actele doveditoare, conform prevederilor art. 22 şi 28 din lege. În cazul în care pentru acelaşi imobil s-au depus doua sau mai multe notificări de către mai multe persoane care se pretind a fi îndreptăţite, dosarele respective se vor conexă, urmând a se soluţiona după ce toţi solicitanţii au depus actele doveditoare sau au comunicat în mod expres că nu mai au alte dovezi de depus. În lipsa acestora dosarul respectiv se va soluţiona numai după expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea actelor doveditoare, respectiv după data de 14 mai 2003; c) asigurarea respectării stabilitatii raporturilor de proprietate prin conservarea şi respectarea drepturilor dobanditorilor de buna-credinţa, potrivit prevederilor art. 18 lit. d) şi implicit potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) şi (4) din lege; d) entitatile obligate la restituire au plenitudine de competenţa în soluţionarea notificărilor care fac obiectul procedurii administrative. Obligaţia de restituire se concretizează fie în decizia/dispoziţia de restituire, fie în oferta pentru acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, fie în decizia/dispoziţia motivată de respingere a cererii; plenitudinea de competenţa rezultă din prevederile art. 23 alin. (1) şi (4) şi ale art. 48 din lege; principiul plenitudinii de competenţa nu este aplicabil în cazul prevăzut de art. 16 din lege; e) sarcina probei proprietăţii şi a deţinerii legale a acesteia la momentul deposedarii abuzive revine persoanei care se pretinde a fi indreptatita, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) şi ale art. 22 din lege. În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluării de către stat (de exemplu: decizia administrativă nu este gasita, iar imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului), soluţionarea notificării se va face în funcţie şi de acest element - faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumţie relativă de preluare abuzivă - deci, fără titlu; f) prevederile legii au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare şi, în măsura în care acestea din urma conţin alte măsuri, prevederile legii se aplică cu prioritate în raport cu respectivele măsuri. De asemenea, măsurile reparatorii prevăzute de lege prevalează asupra altor proceduri care tind sa înlăture de la restituirea în natura bunuri care fac obiectul acesteia (de exemplu: începând cu data intrării în vigoare a legii, imobilele preluate în mod abuziv nu pot intră în averea debitorului în cazul declanşării procedurii falimentului, potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; indisponibilizarile generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise în temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare, se menţin numai în măsura în care acestea fac obiectul procedurii prevăzute de art. 16 din lege).2. Persoanele şi entitatile implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la aceasta convenţie, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994.Prezintă relevanta deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigenţelor art. 1 din Primul protocol adiţional la Convenţie, potrivit căruia:"Art. 1. - Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi principiile generale de drept internaţional.Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care îl au statele de a pune în vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţă bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau altor contribuţii ori amenzi." + Capitolul 2 Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din legeÎn înţelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele şi formularile prevăzute de lege au următoarele semnificatii:- unitate deţinătoare este fie entitatea cu personalitate juridică care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primărie, prefectura sau orice alta instituţie publică), fie entitatea cu personalitate juridică care are înregistrat în patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societăţi/companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital de stat, organizaţii cooperatiste);- entitatea investită cu soluţionarea notificării este, după caz, unitatea deţinătoare sau persoana juridică abilitata de lege să soluţioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul sau (Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului, Ministerul Finanţelor Publice, prefecturile, alte autorităţi publice centrale sau locale implicate).1. Art. 1 din lege: (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940*) asupra rechizitiilor şi nerestituite se restituie, de regula în natura, în condiţiile prezentei legi. (2) În cazurile în care restituirea în natura nu este posibila se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite, în acordare de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri băneşti. (3) Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.Norme metodologice:1.1. Domeniul de aplicare prevăzut la art. 1 alin. (1) din lege este stabilit numai la acele preluări abuzive produse în intervalul 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (denumit în continuare perioada de referinţa), singura excepţie expresă admisă de lege fiind rechizitiile efectuate în temeiul Legii nr. 139/1940*).Invocarea oricăror alte temeiuri de preluare abuzivă anterioare sau posterioare acestei perioade de referinţa nu este admisibilă în cadrul procedurii prevăzute de lege.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.1.2. Excepţia prevăzută de lege, respectiv Legea nr. 139/1940*), este de stricta interpretare şi se referă numai la acele bunuri rechiziţionate în temeiul legii respective care se aflau şi se afla situate pe teritoriul actual al României.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.1.3. Aprecierea preluării ca fiind abuzivă se va circumstantia în funcţie de următoarele elemente: a) incidenţa "preluării abuzive" nu este prezumată, ci, în funcţie de fiecare situaţie, entitatea obligată prin lege să soluţioneze notificarea, trebuie să aprecieze situaţia respectiva ca incadrandu-se în prevederile legii - cazurile enunţate la art. 2 alin. (1) din lege. Pentru cazul special prevăzut la art. 11 din lege situaţia respectiva se încadrează atunci când deposedarea s-a făcut prin expropriere, preluarea fiind considerată a fi aprioric abuzivă (lipsa unor despăgubiri echitabile); b) preluarile de imobile pentru datorii, altele decât cele fiscale (impozite neplătite de proprietar din motive independente de voinţa proprietarului), izvorâte din contracte de creditare pentru construirea sau, după caz, pentru achiziţionarea imobilului, ca urmare a neplatii ratelor aferente creditului respectiv de către debitor din vina acestuia, nu se încadrează în categoria preluarilor abuzive; cu toate acestea, în cazul în care imobilul preluat era grevat la data preluării de o ipoteca constituită în favoarea creditorului, iar ulterior aceasta ipoteca a fost radiată, în tot sau în parte, ca urmare a unor acte normative, urmează a se considera ca bunul respectiv a fost preluat abuziv de la proprietar şi ca atare se poate dispune restituirea în natura a imobilului respectiv liber de orice sarcini, potrivit art. 9 alin. (1) din lege (îndeplinirea obligaţiilor izvorâte din contractul de creditare garantat cu o ipoteca nu este imputabilă proprietarului, ci celui care l-a lipsit de vocaţia de a respecta contractul de creditare); c) nu constituie preluare abuzivă şi deci nu fac obiectul legii următoarele categorii de situaţii:(i) confiscarea unor bunuri de către stat ca urmare a aplicării măsurii confiscării dispuse de instanţa judecătorească ca pedeapsa complementara pentru săvârşirea unor infracţiuni economice grave;(îi) confiscarea unor bunuri ca urmare a săvârşirii unor crime contra umanităţii sau crime de război săvârşite în perioada 6 septembrie 1940-9 mai 1945 (cum ar fi: persoanele vinovate de crime de război, gardieni de lagare sau alte persoane care se încadrează în prevederile Legii nr. 312/1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau crime de război, cu completările ulterioare). Deşi Legea nr. 312/1945, cu completările ulterioare, este un act normativ în temeiul căruia s-au confiscat imobile ca pedeapsa penală complimentară, care a fost emis după 6 martie 1945, măsurile sanctionatorii se referă la situaţii anterioare acestei date de referinţa. De aceea, în aceste cazuri nu se pot recunoaşte drepturi reparatorii unor persoane pentru fapte incriminate şi de legislaţia penală în vigoare (ar echivala cu acordarea de măsuri reparatorii pentru pedepse complimentare dispuse cu privire la fapte penale grave comise în perioada dictaturii fasciste/antonesciene/hortyste);(iii) distrugerile de construcţii în timp de război, ca urmare a unor bombardamente, incendii sau altele asemenea; terenurile pe care acestea s-au aflat fac obiectul legii în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (4) din aceasta.1.4. Soluţii privind cazul unor acte normative emise sub imperiul Constituţiei din 1965 sau al anumitor situaţii juridice conexe, prin care s-au preluat imobile:A. Legea nr. 4/1973*) privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, republicată, cu modificările ulterioare - potrivit art. 5 din respectiva lege o persoană nu putea avea în proprietate personală decât o singura casa de locuit, iar dacă dobandea o a doua locuinta (art. 52 alin. 1) impunea ca una dintre ele (la alegerea proprietarului) să fie instrainata în termen de un an de la dobândire; dacă aceasta dispoziţie nu era respectata, una dintre cele doua locuinţe trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.Pentru procedura administrativă de restituire prevăzută de lege urmează a se considera ca, în ipoteza în care persoana care a dobândit o a doua locuinta şi a înstrăinat-o în termenul prevăzut de lege către o altă persoană, proprietarul vânzător a fost indestulat cu preţul primit şi ca atare nu se mai pot pretinde alte măsuri reparatorii. Însă, în cazul în care proprietarul căruia îi revenea obligaţia de înstrăinare nu a dat curs acestei obligaţii şi locuinta respectiva a fost trecută în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri, urmează a se considera ca preluarea a fost abuzivă şi ca atare persoana indreptatita va avea beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de lege, cu următoarele distincţii:- în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de către stat, se poate dispune restituirea în natura cu obligaţia rambursarii de către persoana indreptatita a despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflaţiei (chiriaşii vor avea beneficiul măsurilor proteguitoare prevăzute de lege);- în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal, se vor acorda persoanei îndreptăţite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege pentru diferenţa dintre despăgubirea primită, actualizată cu indicele de inflaţie, şi valoarea reală a locuinţei preluate;- în ipoteza în care decizia statului nu a fost emisă sau nu a fost emisă corect, preluarea fiind fără titlu valabil, se vor acorda persoanei îndreptăţite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.----------------*) Legea nr. 4/1973 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA Nr. 50 din 29 iulie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL NR. 163 din 7 august 1991.B. Decretul nr. 223/1974*) privind reglementarea situaţiei unor bunuri - cu privire la acest act normativ urmează a se face distincţia între:1. cazul trecerii imobilului, fără plata, în proprietatea statului cu titlu de sancţiune pentru cei care au plecat fraudulos din ţara sau care, fiind plecaţi în străinătate, nu s-au înapoiat la expirarea termenului stabilit pentru înapoierea în ţara; şi2. cazul în care persoana a făcut cerere de plecare definitivă din ţara şi a înstrăinat locuinta sa către stat.Pentru primul caz sunt posibile doua situaţii:- în ipoteza în care locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat către o terta persoana, se va dispune restituirea în natura cu obligaţia respectării drepturilor chiriaşilor prevăzute de lege;- în ipoteza în care locuinta respectiva a fost instrainata legal către o terta persoana, se vor acorda persoanei îndreptăţite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.Pentru cel de-al doilea caz stabilirea conduitei persoanei era atributul exclusiv al acesteia, urmând a se considera ca preluarea nu a fost abuzivă, persoana fiind indestulata rezonabil prin preţul primit sau având vocaţia de a fi indestulata rezonabil dacă instraina imobilul respectiv înainte de formalizarea intentiei de a părăsi definitiv ţara. În acest caz soluţionarea administrativă a cererii persoanei care se pretinde indreptatita va fi respingerea motivată a cererii.--------------*) Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989.C. Legea nr. 58/1974***) privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale - prezintă relevanta deosebită prevederile art. 30 şi 31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit ca terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobândite numai prin moştenire legală, iar în caz de înstrăinare a construcţiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.Având în vedere ca legiuitorul de după 1989 a soluţionat aceasta problema în favoarea dobanditorilor construcţiilor, recunoscând acestora dreptul/vocaţia de a obţine titluri de proprietate pentru terenul aferent construcţiei cumpărate, urmează a se considera ca notificarea prin care se invoca faptul ca acest act normativ constituie preluare abuzivă să fie respinsă, cu motivatia ca aceste situaţii nu cad sub incidenţa legii.1.5. În cazul în care unitatea deţinătoare sau entitatea investită cu soluţionarea notificării apreciază, pe baza actelor doveditoare depuse de persoana care se pretinde indreptatita şi pe baza analizei împrejurărilor de fapt şi drept ale situaţiei invocate în notificare, ca: a) preluarea nu a fost abuzivă (de exemplu: s-a primit o plata rezonabila - Decretul nr. 223/1974**); imobilul s-a înstrăinat de către proprietar - Legea nr. 4/1973, republicată*), cu modificările ulterioare, şi altele asemenea); b) dreptul de proprietate şi calitatea de moştenitor nu sunt dovedite; c) proprietarul nu avea vocaţia de a fi persoana indreptatita potrivit legii (de exemplu: este criminal de război, persoana ale carei bunuri au fost confiscate ca pedeapsa complimentară, este renuntator şi altele asemenea), va emite o decizie motivată de respingere a notificării. În cazul în care se apreciază ca notificarea respectiva a constituit un abuz din partea petentului, devin incidente prevederile art. 40^2 şi 40^3 din lege.----------------*) Legea nr. 4/1973 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA Nr. 50 din 29 iulie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL NR. 163 din 7 august 1991.**) Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989.***) Legea nr. 58/1974 a fost abrogată de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989.1.6. Decizia de respingere a notificării, intemeiata pe motivele prevăzute la pct. 1.5, poate fi atacată de persoana care se pretinde indreptatita la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare, prin asimilare cu ipoteza ofertei refuzate prevăzută la art. 24 alin. (7) şi (8) din lege, în termen de 30 de zile de la comunicare.1.7. Măsura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzută la art. 1 alin. (2) din lege, permite unităţii deţinătoare, obligată la restituire, să ofere persoanei îndreptăţite prin compensare în echivalent orice bunuri sau servicii disponibile care sunt acceptate de persoana indreptatita. În acest sens, unitatea deţinătoare poate propune persoanei îndreptăţite, ca măsura reparatorie alternativa, acordarea de bunuri: terenuri, construcţii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile aflate în circuitul civil, care sunt proprietatea acesteia. În cazul instituţiilor publice care au în administrare imobile disponibile, aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, şi se apreciază ca acestea pot face obiectul compensării cu un alt imobil necesar activităţii respectivei instituţii publice, bunurile disponibile cu regim de proprietate publică se pot dezafecta şi trece în proprietatea privată a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare, urmând ca, o dată intrat în circuitul civil, imobilul respectiv să fie atribuit prin compensare ca măsura reparatorie persoanei îndreptăţite la restituire. În aceste cazuri decizia/dispoziţia motivată de restituire prin compensare cu alt imobil în echivalent va urma regimul prevăzut la art. 24 alin. (4) din lege.1.8. Dacă unitatea deţinătoare obligată la restituire este agent economic, aceasta poate acorda în cadrul ofertei de compensare diverse servicii pe care aceasta le prestează în cadrul obiectului sau de activitate (cum ar fi: construirea unei locuinţe, repararea, renovarea sau întreţinerea unei alte construcţii deţinute de solicitant, efectuarea unor lucrări de racordare la utilitatile publice, efectuarea de lucrări de instalaţii, amenajarea unor alte spaţii deţinute de persoana indreptatita ca spaţii de recreere sau producţie ori altele asemenea).1.9. În cazul compensării cu bunuri sau servicii, decizia/dispoziţia de compensare va fi însoţită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări de servicii care urmează regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unităţii obligate la restituire atrage desfiinţarea de drept a deciziei/dispoziţiei de compensare. În aceste cazuri decizia/dispoziţia motivată de restituire prin compensare cu alte bunuri sau servicii în echivalent va urma regimul prevăzut la art. 24 alin. (5) din lege.1.10. Modele orientative ale principalelor decizii/dispoziţii care se emit în aplicarea legii sunt prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3.2. Art. 2 din lege: (1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege: a) imobilele naţionalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, precum şi cele naţionalizate fără titlu valabil; b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru infracţiuni de natura politica, prevăzute de legislaţia penală, săvârşite ca manifestare a opoziţiei faţă de sistemul totalitar comunist; c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi alte imobile donate statului, dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă; d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de voinţa proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotărâri judecătoreşti, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989; e) imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluării, în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial; f) imobilele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940*) asupra rechizitiilor şi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensaţii echitabile; g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; h) orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, precum şi cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat. (2) Persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil îşi păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătoreşti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.Norme metodologie:2.1. Preluarile de imobile efectuate în baza Legii nr. 119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, cu modificările ulterioare, sunt prezumate ca fiind făcute cu titlu valabil.A. Preluarile de imobile în baza celorlalte acte normative de naţionalizare (este cazul Decretului nr. 232/1948*) pentru naţionalizarea unor întreprinderi de cai ferate particulare, Decretului nr. 302/1948 pentru naţionalizarea instituţiilor sanitare particulare, Decretului nr. 303/1948 pentru naţionalizarea industriei cinematografice şi reglementarea comerţului cu produse cinematografice, Decretului nr. 134/1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane din resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico-farmaceutice, drogherii medicinale, depozite de medicamente şi laboratoare de analize medicale, cu completările ulterioare, Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile, cu modificările şi completările ulterioare, Decretului nr. 418/1952 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare) sunt considerate ca fiind preluate "cu titlu", în măsura în care s-au respectat condiţiile stabilite de acestea.-----------Punctul 2.1. lit. A din Normele metodologice a fost rectificat potrivit RECTIFICARII nr. 498 din 18 aprilie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 346 din 21 mai 2003.B. În cazul în care entitatea notificată soluţionează o notificare având ca obiect imobile care au fost preluate prin actele normative enunţate la lit. A, aceasta este în măsura să se pronunţe şi cu privire la calificarea "fără titlu", în cazul în care apreciază ca preluarea respectiva nu s-a încadrat în condiţiile actului de naţionalizare.C. În faza administrativă de soluţionare a notificărilor unitatea deţinătoare nu este ţinuta a respecta eventuale calificări cuprinse în decizii sau hotărâri ale instanţelor judecătoreşti dispuse în alte cauze similare.D. În cazul în care persoana indreptatita, deşi a optat pentru procedura administrativă de restituire prevăzută de lege, invoca şi prezintă o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă care vizează imobilul notificat pentru restituire în natura prin care s-a stabilit, în temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare, ca preluarea s-a făcut "fără titlu" sau "fără titlu valabil", unitatea notificată este obligată să respecte calificarea respectiva sau, după caz, sa pună în executare hotărârea judecătorească imediat.E. În cazul în care, pentru imobilul notificat de către o persoană care se pretinde indreptatita, exista o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care s-a admis acţiunea în revendicare a unei alte persoane, unitatea notificată este obligată sa respingă notificarea respectiva pentru acest motiv şi, după caz, sa pună în executare respectiva hotărâre judecătorească imediat.2.2. La art. 2 alin. (1) lit. b) din lege invocarea existenţei unei "infracţiuni de natura politica" implica depunerea ca act doveditor a hotărârii judecătoreşti de condamnare pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura politica, care a prevăzut ca măsura complimentară confiscarea averii. În aceste cazuri entitatea obligată la restituire va analiza şi va aprecia incidenţa beneficiului legii în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărui caz, prin raportarea infracţiunii invocate în textul hotărârii de condamnare la prevederile constituţionale actuale şi la ordinea juridică actuala. Prezintă forta probanta numai originalul sau copia legalizată a hotărârii judecătoreşti invocate.2.3. La art. 2 alin. (1) lit. c) din lege formularea "imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate" vizează acele donaţii făcute în baza Decretului nr. 410/1949 privind donatiunea unor întreprinderi de arte grafice şi Decretului nr. 478/1954 privitor la donaţiile făcute statului. În cazul donatiilor efectuate pe calea dreptului comun se va acorda beneficiul legii numai dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. În acest caz persoana indreptatita are beneficiul legii dacă depune originalul sau copie legalizată de pe respectiva hotărâre până la data de 14 mai 2003.2.4. La art. 2 alin. (1) lit. d) din lege cele doua ipoteze avute în vedere de legiuitor se referă fie la "neplata impozitelor din motive independente de voinţa proprietarului" - acestea pot fi: arestarea persoanei pentru motive politice, deportarea acesteia pe motive politice, internare forţată în unităţi sanitare, fuga din ţara pentru evitarea unei pedepse ca urmare a opoziţiei faţă de regimul comunist, incidenţa unor alte măsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate -, fie la cazul imobilelor "considerate a fi fost abandonate în perioada de referinţa în baza unor dispoziţii administrative sau a unei hotărâri judecătoreşti"; în acest caz persoana care invoca aceasta situaţie trebuie să depună acte doveditoare din care să rezulte în mod direct sau indirect o legătură de cauzalitate cu abandonul proprietăţii.2.5. La art. 2 alin. (1) lit. e) din lege, în cazul în care printr-un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial s-a stabilit o preluare generica pentru o situaţie determinata iar, ulterior preluării, s-a mai emis un act normativ publicat în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial, prin care se individualizau bunurile (măsura viza doar consolidarea preluării dispuse anterior) urmează a se considera ca imobilele preluate astfel nu cad sub incidenţa prevederii lit. e). În acest caz preluarea va fi calificată ca fiind "cu titlu".2.6. La art. 2 alin. (1) lit. f) din lege formularea alternativa "şi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensaţii echitabile" are următoarele consecinţe: a) în cazul bunurilor nerestituite este necesar ca persoana ce se pretinde indreptatita să facă dovada proprietăţii asupra imobilului respectiv la data rechiziţionării (actul de proprietate împreună cu bonul sau chitanţa provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940*)); în acest caz se va solicita persoanei îndreptăţite să prezinte o declaraţie autentificată data pe propria răspundere, prin care aceasta declara ca pentru imobilul rechizitionat nu s-au acordat despăgubiri potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 139/1940; b) în ipoteza în care se solicita numai compensaţii echitabile (deci în completare), persoana care se pretinde a fi indreptatita trebuie să prezinte dovada proprietăţii asupra imobilului respectiv la data rechiziţionării (actul de proprietate împreună cu bonul sau chitanţa provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940) şi totodată sa precizeze suma estimată ca fiind diferenţa care în, opinia sa, completează în mod echitabil valoarea imobilului rechizitionat. Pentru rezolvarea unor astfel de cereri entitatea obligată să soluţioneze notificarea va aprecia în funcţie de alt imobil martor dacă suma solicitată în completare este sau nu este echitabila.----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.2.7. La art. 2 alin. (1) lit. g) din lege trimiterea la alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare, este de stricta interpretare şi ca atare nu se referă la acele situaţii individuale în care, în temeiul alin. (3) al aceluiaşi articol din legea menţionată, instanţa s-a pronunţat cu privire la valabilitatea titlului (aceste calificări având relevanta numai pentru cauza soluţionată de instanţele judecătoreşti).În cadrul procedurii administrative de rezolvare a notificărilor, entitatea implicata în aplicarea legii are libertatea de a aprecia, în funcţie de circumstanţele fiecărui caz, dacă actul normativ constituie titlu valabil sau titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv.2.8. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege se statuează competenţa entitatii investite cu soluţionarea notificării de a califica, în cadrul procedurii administrative de soluţionare a notificării, împrejurarea ca preluarea s-a făcut fără titlu valabil, fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri care ar implica preexistenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate în temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare.2.9. La art. 2 alin. (2) din lege, când unitatea implicata apreciază, pe baza actelor doveditoare depuse, ca imobilul respectiv se încadrează în categoria imobilelor preluate fără titlu valabil, aceasta va proceda în regim de urgenta la soluţionarea notificării prin emiterea deciziei/dispoziţiei de restituire în natură.3. Art. 3 din lege*):---------------*) Este reprodus textul rezultat în urma modificării şi completării Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002. (1) Sunt îndreptăţite, în înţelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natura sau, după caz, prin echivalent: a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora; b) persoanele fizice, asociaţi ai persoanei juridice care detinea imobilele şi alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv; c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945; indreptatirea la măsurile reparatorii prevăzute de prezentul articol este condiţionată de continuarea activităţii ca persoana juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor sa fi fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar acestea să-şi fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărâre judecătorească, se constată că sunt aceeaşi persoana juridică cu cea desfiintata sau interzisă, precum şi partidele politice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă şi-au reluat activitatea în condiţiile legii. (2) Ministerele, celelalte instituţii publice ale statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale cu capital de stat, precum şi cele privatizate potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptăţite şi nu fac obiectul prezentei legi.Norme metodologice:3.1. La art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, în cadrul procedurii administrative, sarcina probei deţinerii proprietăţii incumba persoanei care pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probatio). Cu toate acestea, în cazul în care imobilul respectiv se regaseste în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului, soluţionarea notificării se va face în funcţie şi de acest element, în cazul în care nu exista acte doveditoare privind preluarea imobilului (faptul ca imobilul se regaseste în patrimoniul statului constituie o prezumţie relativă de preluare abuzivă, deci fără titlu).3.2. La art. 3 alin. (1) lit. b) din lege sintagma asociaţi ai persoanei juridice se va considera ca având semnificatia şi de "acţionari la persoana juridică", deoarece altfel ar insemna o abordare restrictiva care ar viza numai asociaţii din cadrul unei societăţi cu răspundere limitată (regimul unor astfel de societăţi nu era reglementat în perioada vizata - 1948) sau al unei societăţi în participaţiune. Textul se va corobora şi cu prevederea art. 32 alin. (3) şi (4) din lege, care face referire la "acţiuni" (deci nu la "părţi sociale" sau "aporturi").3.3. La art. 3 alin. (2) din lege ministerele sau celelalte instituţii publice ale statului ori ale unităţilor administrativ-teritoriale, organizate ca persoane juridice, nu fac parte din categoria persoanelor juridice îndreptăţite la restituire potrivit procedurii prevăzute de lege. Pentru instituţiile publice care au în administrare bunuri ale statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale reglementarea unor probleme de proprietate sau, după caz, de administrare se face prin acte administrative, fie potrivit Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare, fie potrivit Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. De asemenea, în cazul societăţilor comerciale cu capital de stat sau în cazul celor privatizate nu se poate acorda beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de lege, deoarece, pe de o parte, temeiul dobândirii capitalului de către noii acţionari este contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni şi, pe de altă parte, nu se poate invoca principiul succesivitatii persoanei juridice întrucât ar echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite în raport cu noii acţionari (imbogatire fără just temei). Semnalam ca numai foştii asociaţi sau acţionari de la data preluării abuzive beneficiază de măsuri reparatorii.În cazul în care exista astfel de notificări sau alte cereri prin care se invoca incidenţa legii, acestea se vor respinge ca inadmisibile.4. Art. 4 din lege: (1) În cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite, dreptul de proprietate se constata sau se stabileşte în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun. (2) De prevederile prezentei legi beneficiază şi moştenitorii persoanelor fizice îndreptăţite. (3) Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicita în temeiul prezentei legi.Norme metodologice:4.1. La art. 4 alin. (1) din lege, în cazul în care restituirea aceluiaşi imobil este cerută de mai multe persoane îndreptăţite, care nu sunt rude şi care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la data preluării abuzive, se va emite o decizie de restituire în care se vor consemna cotele ideale prevăzute în titlul de proprietate invocat. În cazul în care numai o parte din foştii proprietari au solicitat restituirea pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot ieşi din indiviziune pe calea dreptului comun.4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul moştenitorilor persoanei îndreptăţite la beneficiul legii implica o analiza calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civilă, certificate de moştenitor, dacă acestea exista, testamente) pentru stabilirea calităţii de moştenitor legal sau testamentar. Având în vedere complexitatea materiei, se recomanda entitatilor investite cu soluţionarea notificărilor sa apeleze fie la serviciile unor notari publici (pe baza unor contracte de colaborare), fie ale juristilor din cadrul entitatii respective. Menţionăm ca legiuitorul a lăsat, într-o primă faza, aceasta analiza şi calificare (a calităţii de moştenitor) la aprecierea unităţii deţinătoare sau a entitatii investite cu soluţionarea notificării. În cazul în care se depune "certificat de calitate" emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investită va soluţiona notificarea şi pe baza acestuia.4.3. În cazul în care restituirea aceluiaşi imobil este cerută de mai multe persoane îndreptăţite, care sunt succesoare ale titularului şi care sunt rude de acelaşi grad (deci care au vocaţie legală sau testamentară, după caz, la moştenire), şi comisia de analiza a notificărilor nu poate stabili cotele cuvenite fiecăruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe numele tuturor, urmând ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora să se facă potrivit dreptului comun intern aplicabil moştenirii (persoanele respective vor face partajarea conventionala sau, în lipsa înţelegerii părţilor, se vor adresa instanţei judecătoreşti pentru stabilirea cotelor şi, eventual, pentru ieşirea din indiviziune).4.4. În toate cazurile stabilirea calităţii de moştenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile române.4.5. În cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide cu termenul pentru depunerea notificării şi este cel rezultat în urma prelungirii termenului iniţial prevăzut de art. 21 alin. (1), respectiv 12 luni de la intrarea în vigoare a respectivei legi (6+3+3 = 12 luni), deci până la 14 februarie 2002.4.6. Prima teza a alin. (3) al art. 4 din lege este de stricta interpretare şi vizează numai ipoteza în care cu privire la imobilul ce face obiectul legii a avut loc o dezbatere succesorală finalizată printr-un certificat de moştenitor care a cuprins fie succesibili neacceptanti, fie succesibili renuntatori. Pentru succesibilii neacceptanti noul termen de acceptare pentru care a operat repunerea de drept este cel rezultat în urma prelungirii termenelor iniţiale, respectiv 12 luni (6,3,3), deci până la 14 februarie 2002. A considera ca în acest caz termenul respectiv ar fi de numai 6 luni (termenul de drept comun) ar crea un regim discriminatoriu între persoane egal îndreptăţite de lege la restituire. Având în vedere ca textul legal face referire numai la succesibilii neacceptanti, per a contrario, rezultă ca succesibilii renuntatori nu beneficiază de prevederile legii (deci se recunoaşte valabilitatea renunţării exprese a unuia sau a unora dintre succesori, urmând ca de cota care a făcut obiectul renunţării exprese sa profite succesibilii acceptanţi împreună cu cei neacceptanti notificatori, care au fost repuşi de drept în termen).5. Art. 5 din lege:Nu sunt îndreptăţite la restituire sau la alte măsuri reparatorii persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.Norme metodologice:5.1. Pentru asigurarea exigenţelor art. 5 din lege nu este necesară lista nominală a persoanelor care au beneficiat de măsuri reparatorii în baza unor tratate internaţionale, deoarece este suficienta existenta acordului internaţional pentru imobilele naţionalizate.Pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, preluate în baza Decretului nr. 223/1974*), este necesar ca în toate cazurile în care notificarea este formulată de persoane, cetăţeni străini sau apatrizi ori de cetăţeni români, pentru realizarea drepturilor unor persoane (proprietari deposedati) care au emigrat în statele prevăzute în anexa la lege să se solicite depunerea unei declaraţii autentificate date pe propria răspundere, prin care notificatorii declara ca ei sau ascendenţii lor, proprietari ai imobilului la data preluării, nu au făcut obiectul acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie şi totodată se obliga la restituirea imobilului sau, după caz, la plata de despăgubiri în cazul constatării ulterioare a incidentei prevederilor art. 5 din lege.--------------*) Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat de DECRETUL-LEGE nr. 9 din 31 decembrie 1989, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 9 din 31 decembrie 1989.5.2. Lipsa acestor declaraţii atrage amânarea soluţionării cererii de restituire până la depunerea acestora, dar nu mai târziu de 14 mai 2003. Măsura este justificată de necesitatea contracararii unei repetari a restituirii din partea statului român.5.3. Se vor admite declaraţii autentificate persoanei care se pretinde indreptatita date la ambasadele, consulatele sau misiunile diplomatice ale României din ţara de reşedinţa sau la autorităţile competente sa autentifice acte din ţara de reşedinţa, cu condiţia ca acestea să fie traduse şi legalizate de un notar public din România.5.4. Entitatea investită cu soluţionarea notificării formulate de cetăţeni străini sau apatrizi va include în decizia/dispoziţia motivată de restituire o prevedere prin care se va menţiona ca măsura dispusă se acordă sub rezerva respectării obligaţiilor asumate de persoana indreptatita în declaraţia autentificată.6. Art. 6 din lege: (1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţelege terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii, inclusiv terenurile fără construcţii afectate de lucrări de investiţii de interes public aprobate, dacă nu a început construcţia acestora. (2) Măsurile reparatorii privesc şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.Norme metodologice:6.1. Incidenţa legii intervine pentru: a) imobilele cu destinaţia de locuinta; b) imobilele (construcţii sau/şi terenuri) cu destinaţie comercială (imobile cu alta destinaţie decât aceea de locuinta); c) terenurile din intravilan neocupate de construcţii sau care nu au făcut obiectul reconstituirii ori constituirii dreptului de proprietate în baza legilor speciale anterioare (denumite în continuare terenuri disponibile), indiferent de afectatiunea juridică actuala a acestora, fiind fără relevanta juridică calificarile Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare, sau alte acte normative subsidiare acesteia.Întrucât legiuitorul a stabilit ca norme de conexiune directa cu regimul proprietăţii publice prevederile art. 16 din lege, deţinătorul imobilului care, la data soluţionării notificării, este calificat ca fiind bun proprietate publică are competenţa de a dispune fie: a) menţinerea regimului de proprietate publică, caz în care motivarea deciziei/dispoziţiei consta în faptul ca "restituirea în natura nu este posibila datorită necesităţii menţinerii afectatiunii de utilitate publică" şi ca atare va emite o ofertă de restituire în echivalent. În acest caz este necesar ca imobilul respectiv sa fi fost propus pentru a fi înscris în lista aprobată de Guvern potrivit art. 16 alin. (2) din lege; b) restituirea bunului în natura, apreciind ca menţinerea afectatiunii de utilitate publică a imobilului respectiv nu se mai justifica, caz în care în decizia de restituire în natura se va face referire expresă şi justificată cu privire la oportunitatea dezafectarii respectivului imobil.6.2. Norma prevăzută la alin. (2) al art. 6 din lege vizează acordarea de măsuri reparatorii pentru utilajele şi instalaţiile preluate o dată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse. Consecinţele acestei norme sunt următoarele: a) se referă la acele bunuri care se aflau în imobilul preluat, indiferent de destinaţia acestuia; o dată dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului se prezuma ca instalaţiile şi utilajele au aparţinut aceluiaşi proprietar; b) pentru aceste bunuri se pot acorda nu numai măsurile reparatorii [asa cum sunt definite potrivit art. 1 alin. (2) din lege], ci şi măsura restituirii în natura potrivit calificării de la art. 3 formula introductivă; c) bunurile respective trebuie să fie cele preluate o dată cu imobilul şi sa existe fizic la unitatea notificată (aceasta fiind semnificatia termenilor "înlocuite" sau "distruse") sau sa nu fi fost casate; d) incidenţa beneficiului legii se apreciază în funcţie de data naşterii dreptului la măsuri reparatorii, respectiv data intrării în vigoare a legii (deci este necesar ca bunul respectiv sa existe fizic în patrimoniul unităţii deţinătoare la data intrării în vigoare a legii şi totodată este necesar ca acesta sa nu fi fost casat la aceeaşi dată - nu exista un proces-verbal de constatare a casării încheiat până la data de 14 februarie 2001).7. Art. 7 din lege: (1) De regula, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură. (2) Dacă restituirea în natura este posibila, persoana indreptatita nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevăzute de prezenta lege.Norme metodologice:7.1. Norma prevăzută la alin. (1) al art. 7 din lege consacra principiul restituirii în natura şi numai acolo unde această măsură nu este posibila urmează să se acorde alte măsuri reparatorii prevăzute de lege (semnificatia sintagmei nu este posibila este complexa fie ca restituirea nu este posibila datorită afectatiunii, fie ca bunul nu mai exista, fie ca exista o prevedere expresă care indica o alta măsura reparatorie alternativa).7.2. Prefecturile investite cu soluţionarea notificărilor prin care se solicita despăgubiri băneşti au obligaţia sa verifice dacă varianta solicitată de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situaţiei juridice a imobilului pentru care se cere despăgubire şi a situaţiei unităţii deţinătoare) ca soluţia restituirii în natura era posibila, vor comunică în scris persoanei îndreptăţite noua soluţie şi vor transmite notificarea deţinătorului imobilului posibil de a fi restituit în natură. În acest caz unitatea deţinătoare devine unitatea obligată la restituire, potrivit legii.8. Art. 8 din lege: (1) Nu intra sub incidenţa prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. (2) Regimul juridic al imobilelor care au aparţinut cultelor religioase sau comunităţilor minorităţilor naţionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Până la adoptarea acestor reglementări este interzisă înstrăinarea imobilelor în cauza sau schimbarea destinaţiei acestora.Norme metodologice:8.1. Restituirea în natura a terenurilor (inclusiv cele arabile) aflate în intravilanul localităţilor intra sub incidenţa procedurilor prevăzute de lege, dacă terenul respectiv este disponibil (deci nu este ocupat de construcţii ale terţilor ori pe terenul respectiv nu au fost puse în posesie în mod legal, până la apariţia legii, persoane cărora li s-a constituit drept de proprietate în temeiul legilor anterioare).Ţinând seama ca legiuitorul a avut în vedere şi acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea şi nerestituite cuprinsă la art. 1 din lege, rezultă ca domeniul de reglementare al legii are şi caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă şi acele terenuri din intravilanul localităţilor care, până la intrarea în vigoare a acesteia, respectiv 14 februarie 2001, nu au fost restituite integral persoanelor îndreptăţite.8.2. În cazul în care s-au depus notificări cu privire la imobilele prevăzute la alin. (2) al art. 8 din lege, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile în cadrul procedurilor prevăzute de lege.9. Art. 9 din lege: (1) Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se afla în prezent, se restituie în natura în starea în care se afla la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini. (2) În cazul imobilelor care aveau numai alta destinaţie decât aceea de locuinta şi care au fost demolate sau a căror restituire în natura, în tot sau în parte, nu este posibila, restituirea prin măsuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite.Norme metodologice:9.1. Sintagma indiferent în posesia cui se afla în prezent are semnificatia, pe de o parte, ca incidenţa legii este stabilită erga omnes, indiferent de calitatea deţinătorului (minister, instituţie publică etc.) şi, pe de altă parte, are semnificatia stabilirii momentului în funcţie de care se face calificarea unităţii deţinătoare, respectiv cel care detinea imobilul respectiv la data intrării în vigoare a legii (prezent se raportează la momentul naşterii juridice a dreptului la restituire). În cazul în care, după data intrării în vigoare a legii, un imobil notificat potrivit legii a fost transferat în administrarea unei alte entităţi, aceasta din urma devine entitate deţinătoare investită cu soluţionarea notificării. Entitatea iniţial notificată are obligaţia de a transmite notificarea şi documentaţia aferentă entitatii deţinătoare şi totodată de a înştiinţa în mod expres persoana indreptatita despre aceasta situaţie.9.2. Sintagma libere de orice sarcini nu are semnificatia exonerarii de răspundere a unităţii deţinătoare în raport cu terţe persoane ca urmare a neexecutării unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul respectiv. În cazul societăţilor comerciale cu capital de stat (majoritar sau minoritar - cazul în care cota deţinută de stat acoperă valoarea imobilului), aceasta sintagma instituie prevalenta restituirii în natura a imobilului către persoana indreptatita, indiferent dacă aceasta s-ar afla în concurs cu alţi creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garanţii privilegiate, inclusiv creditorii unităţii debitoare în cadrul procedurii falimentului). Prevalenta restituirii în natura în raport cu alte proceduri legale este o consecinţa şi a prevederii art. 52 din lege care inlatura de la aplicare orice alte prevederi contrare care tind sa indisponibilizeze bunul de la restituirea în natură.9.3. Norma cuprinsă la alin. (2) al art. 9 din lege se referă, pe de o parte, la posibilitatea restituirii în natura, în tot sau în parte, a unor terenuri pe care s-au aflat construcţii cu destinaţie comercială şi care au fost demolate şi, pe de altă parte, se referă la cazul în care deşi construcţiile mai exista pe terenul respectiv, acestea (imobil - construcţii şi teren) nu pot fi restituite, deoarece se menţine afectatiunea de interes public. Pentru ipoteza a doua se pot atribui, cu acordul persoanei îndreptăţite, numai măsuri reparatorii strict individualizate: a) titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare (emise de Ministerul Finanţelor Publice); b) acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital (de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului fie dintre cele tranzacţionate la bursa, fie pe piaţa secundară autorizata); c) compensarea cu alte bunuri sau servicii în echivalent, situaţie care poate implica şi acordarea unui alt imobil la schimb.10. Art. 10 din lege: (1) În situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi demolate total sau parţial restituirea în natura se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, urmând să se respecte documentaţiile de urbanism legal aprobate, iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent. (2) În cazul în care pe terenurile imobilelor preluate în mod abuziv s-au ridicat construcţii, persoana indreptatita poate obţine restituirea în natura a părţii de teren rămase libera, urmând să se respecte documentaţiile de urbanism legal aprobate. (3) Se restituie în natura terenurile pe care s-au ridicat construcţii neautorizate în condiţiile legii după data de 1 ianuarie 1990, precum şi construcţii uşoare sau demontabile. (4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv şi distruse ca urmare a unor calamitati naturale persoana indreptatita beneficiază de restituirea în natura pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, măsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent. (5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi imobilelor rechiziţionate în baza Legii nr. 139/1940*) şi distruse în timpul războiului, dacă nu au primit despăgubiri. (6) Valoarea corespunzătoare a construcţiilor preluate în mod abuziv şi demolate se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, actualizată cu indicele inflaţiei la data plăţii efective. (7) Valoarea terenurilor, precum şi a construcţiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natura, se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare. (8) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4) măsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevăzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptăţite. (9) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinaţie decât aceea de locuinta măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.Norme metodologice:10.1. Ipoteza restituirii în natura a construcţiilor nedemolate sau demolate parţial şi a terenului liber, cu respectarea documentaţiilor de urbanism legal aprobate, are scopul de a limita restituirea în natura numai la acele suprafeţe de terenuri disponibile, respectiv numai acele terenuri care nu sunt prevăzute în documentaţiile de urbanism legal aprobate ca fiind destinate construirii unor noi obiective de utilitate publică (construirea de locuinţe sociale sau pentru tineri, construirea de spitale sau şcoli ori alte obiective de utilitate publică - parcuri etc.). În cazul în care o parte din terenul iniţial aferent construcţiei are o astfel de afectatiune, restituirea se va limita numai la construcţia existenta şi la terenul disponibil. Pentru partea de construcţie demolata şi pentru terenul nedisponibil restituirea se va converti în măsurile reparatorii în echivalent strict determinate la alin. (8) al art. 10 din lege (titluri de valoare nominală, acţiuni, compensare). Alegerea uneia dintre cele trei variante sau a variantelor combinate, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din lege, se face de către persoana indreptatita.10.2. În ipoteza în care construcţiile au fost demolate integral se va dispune restituirea în natura numai a terenului disponibil, iar pentru construcţiile şi terenul imposibil de restituit în natura urmează a se acordă beneficiul oricarora dintre cele trei măsuri prevăzute la art. 9 alin. (2) din lege.10.3. În toate cazurile entitatea investită cu soluţionarea notificării are obligaţia, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul şi vecinătăţile şi totodată de a verifica destinaţia actuala a terenului solicitat şi a subfetei acestuia, pentru a nu afecta căile de acces (existenta pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcari amenajate etc.), existenta şi utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apa, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adaposturi militare şi altele asemenea). În cazul în care se constata astfel de situaţii, restituirea în natura se va limita numai la acele suprafeţe de teren disponibile sau, după caz, numai la acele suprafeţe de teren care nu afectează accesul şi utilizarea normală a amenajărilor subterane.10.4. Norma cuprinsă la alin. (3) al art. 10 din lege instituie obligativitatea restituirii în natura a terenurilor în ipoteza în care pe acestea se afla edificate ilegal fie construcţii, indiferent de destinaţia acestora, fie construcţii uşoare sau demontabile. În aceste cazuri entitatea investită cu soluţionarea notificării va analiza regimul juridic al construcţiilor deja edificate şi în ipoteza în care va constata ca acestea au fost construite sau, după caz, amplasate fără autorizările legale, va emite decizia de restituire în natura persoanei îndreptăţite potrivit legii. Se vor restitui în natura terenurile pe care au fost amplasate construcţii uşoare sau demontabile (garaje, chioscuri şi altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizata (construcţiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioada determinata - autorizaţia era temporară). În acest ultim caz proprietarul este ţinut a respecta prevederile art. 14 alin. (2) din lege.10.5. În cazul în care pe terenul notificat se afla edificate construcţii care nu mai sunt necesare unităţii deţinătoare, se poate dispune restituirea şi a terenului aferent acestora dacă persoana indreptatita achită unităţii deţinătoare o despăgubire reprezentând valoarea reală actuala a construcţiei respective. Despăgubirea aferentă construcţiei se stabileşte de unitatea deţinătoare pe baza unei expertize extrajudiciare dispuse de aceasta. În toate cazurile aceasta despăgubire nu poate fi mai mica decât valoarea contabila de înregistrare a construcţiei în activul patrimonial al unităţii deţinătoare la momentul emiterii deciziei de restituire. Oportunitatea aplicării acestei măsuri revine exclusiv unităţii deţinătoare.10.6. Prevederea cuprinsă la art. 10 alin. (4) din lege vizează restituirea în natura a terenului pe care a fost amplasata o construcţie distrusa ca urmare a unor calamitati naturale (distrugerea trebuie să fie cauzată de calamitati naturale - ploi, incendii, inundaţii, grindina, cutremure), cu condiţia ca acesta să fie liber (sa nu fie ocupat fizic sau sa nu fie afectat unei utilităţi sociale).10.7. Norma prevăzută la alin. (5) al art. 10 din lege este de stricta interpretare şi vizează numai ipoteza imobilelor rechiziţionate în baza Legii nr. 139/1940*), care au fost distruse în timpul războiului şi pentru care nu s-au primit despăgubiri cu ocazia rechiziţionării. Extensia restituirii în natura prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) al art. 10 din lege vizează numai ipoteza în care terenul respectiv nu este ocupat (deci, pentru construcţiile distruse ca urmare a războiului nu se acordă despăgubiri, deoarece ar insemna acordarea unui regim favorizant pentru astfel de situaţii în raport cu acele construcţii distruse, dar care n-au fost rechiziţionate; distrugerea este determinata de un eveniment neimputabil statului; acestea ar fi pierit indiferent de proprietar; forta majoră este motiv de exonerare şi pentru stat).----------------*) Legea nr. 139/1940 a fost abrogată de art. 40 din LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 54 din 6 aprilie 1974. LEGEA nr. 10 din 29 martie 1974 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 132 din 15 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 18 iulie 1997.10.8. Pentru determinarea valorii unor bunuri preluate în mod abuziv entitatea investită cu soluţionarea notificării, prin decizie interna, va constitui o comisie interna de evaluare formată, în măsura posibilităţilor, din specialişti în construcţii, economişti şi jurişti.Comisia interna de evaluare va aplica următoarele proceduri:A. Pentru construcţiile preluate în mod abuziv şi demolate comisia interna de evaluare va avea ca baza de calcul valoarea aferentă construcţiei demolate, care se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data demolarii, la care se aplică indicele de inflaţie/coeficientul de actualizare aferent perioadei cuprinse între anul preluării şi anul soluţionării notificării.1. În cazul în care persoana indreptatita prezintă un act doveditor care atesta valoarea imobilului la data demolarii sau la o dată apropiată acesteia, se va utiliza respectiva valoare (valoare dovedită) ca element de referinţa pentru aplicarea indicelui de inflaţie/coeficientului de actualizare.2. În cazul în care persoana indreptatita nu prezintă dovezi cu privire la valoarea construcţiei demolate (nu are sau nu le poate procura, dând declaraţie pe propria răspundere că nu are dovezi cu privire la valoarea construcţiei şi ca va returna sumele însuşite necuvenit, în cazul în care se dovedeşte contrariul), se va proceda la identificarea actului normativ incident perioadei demolarii şi, pe baza actelor doveditoare (depuse de persoanele îndreptăţite) care cuprind date ce permit descrierea imobilului (actul de proprietate, certificatul de moştenitor sau orice alt act emis de o autoritate din perioada respectiva), se va stabili valoarea estimată la momentul demolarii a construcţiei respective. În cazul în care construcţia descrisă nu se poate încadra în prevederile actului normativ incident perioadei respective, comisia interna de evaluare va stabili, în mod ad-hoc, o valoare orientativa la momentul demolarii a construcţiei respective (se va estima prin raportare la situaţia unor alte construcţii similare din perioada respectiva). La valoarea estimată astfel calculată se va aplica indicele de inflaţie/coeficientul de actualizare.3. Valoarea estimativă (finala) a construcţiei demolate în perioada de referinţa a legii se va calcula prin raportarea la coeficientul de actualizare stabilit prin art. I al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, astfel: valorile de la momentul demolarii (valoarea dovedită, valoarea estimată sau valoarea orientativa) se vor transforma în dolari S.U.A. (prin raportarea la cursul leu/dolar S.U.A. din anul preluării imobilului), suma astfel rezultată se va inmulti cu cursul mediu leu/dolar din anul emiterii deciziei/dispoziţiei prin care se soluţionează notificarea.4. Cursul leu/dolar aferent anului 2003 se va calcula ca medie a valorii cursului comunicat de Banca Naţionala a României între 7 ianuarie 2003 şi cursul de la data soluţionării notificării.Exemplu: valoarea la momentul demolarii era de 40.000 de lei, cursul leu/dolar S.U.A. de la data preluării era 10 lei/1 dolar S.U.A., rezultând suma de 4.000 dolari S.U.A.; suma respectiva se înmulţeşte cu valoarea medie a cursului leu/dolar din anul 2003 (anul soluţionării notificării), aproximativ 34.000 lei, rezultând suma de 136.000.000 lei, aceasta fiind valoarea estimată în limita căreia se vor acorda măsurile reparatorii în echivalent.B. Pentru terenurile preluate abuziv şi care nu pot fi restituite în natura stabilirea valorii acestora se face potrivit actelor normative în vigoare. Având în vedere ca incidenţa legii se limitează la acele terenuri care se situeaza în intravilanul localităţilor, stabilirea valorii acestora urmează a se face potrivit valorii de piaţa. În acest caz valoarea estimativă se va stabili de către comisia interna de evaluare din cadrul unităţii deţinătoare, care va avea în vedere valoarea de vânzare a unui teren martor din anul soluţionării notificării, prin utilizarea raportului lei/mp. Valoarea astfel rezultată va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita, care poate opune expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala sa. Suma astfel rezultată va fi utilizata pentru acordarea sau stabilirea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege.C. În cazul construcţiilor nedemolate şi imposibil de restituit în natura, stabilirea valorii estimative a acestora urmează a se face prin expertiza efectuată de comisia interna de evaluare a unităţii deţinătoare (se va avea în vedere valoarea construcţiei respective, rezultată în urma aplicării actelor normative incidente, sau valoarea de vânzare a unei construcţii similare din aceeaşi zona). Acestei valori estimative persoana indreptatita îi poate opune o expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala acesteia.11. Art. 11 din lege: (1) Imobilele expropriate şi ale căror construcţii nu au fost demolate se pot restitui integral în natura persoanelor îndreptăţite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflaţiei. (2) În cazul în care construcţiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu construcţiile rămase, iar pentru construcţiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea este condiţionată de rambursarea diferenţei dintre valoarea despăgubirii primite şi valoarea construcţiilor demolate, actualizată cu indicele inflaţiei. (3) În cazul în care construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parţial, persoana indreptatita poate obţine restituirea în natura a părţii de teren rămase libera, pentru cea ocupată de construcţii noi şi pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. (4) În cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa funcţional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil. (5) Valoarea construcţiilor expropriate în vederea demolarii se stabileşte potrivit actelor normative în vigoare la data exproprierii şi se actualizează cu indicele inflaţiei la data plăţii efective. (6) Valoarea terenurilor aparţinând imobilelor expropriate în vederea demolarii se stabileşte potrivit actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei legi. (7) În situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se stabileşte prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcţii, din valoarea corespunzătoare a părţii din imobilul expropriat - teren şi construcţii - care nu se poate restitui în natura, stabilită potrivit alin. (5) şi (6). (8) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) măsurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite. (9) În situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4), pentru imobilele care aveau numai alta destinaţie decât aceea de locuinta măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).Norme metodologice:11.1. Prin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate legiuitorul a avut în vedere includerea sub incidenţa legii a tuturor exproprierilor făcute în perioada de referinţa, indiferent de calificarea titlului în temeiul cărora acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu). Important pentru stabilirea incidentei acestor norme speciale este dovedirea faptului ca preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca atare în baza unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are relevanta asupra incidentei legii faptul ca exproprierea a privit numai construcţiile sau numai terenurile, deoarece aceasta era o formă abuzivă de a restrânge cuantumul despăgubirilor). În aceste cazuri persoana indreptatita este ţinuta a indica sau, după caz, a depune în cadrul notificării sau actelor doveditoare actul normativ ori decizia administrativă în temeiul căreia s-a făcut sau s-a dispus exproprierea.11.2. Imobilele expropriate (construcţii nedemolate şi teren) care sunt libere (deci care nu au primit afectatiunea pentru care s-a dispus exproprierea sau nu au fost înstrăinate legal) se pot restitui integral persoanei îndreptăţite. Entitatea investită cu soluţionarea notificării are plenitudine de competenţa în a aprecia, în funcţie de necesităţile localităţii (realizarea planului de urbanism, realizarea unor investiţii de utilitate publică), dacă dispune restituirea în natura sau acorda beneficiul celorlalte măsuri reparatorii. Soluţia este justificată de necesitatea asigurării dezvoltării localităţilor. Sintagma despăgubiri primite vizează acele despăgubiri calculate şi încasate efectiv de proprietarul imobilului care a fost expropriat. În cazul în care despăgubirile nu au fost încasate şi exista dovezi certe în acest sens, restituirea în natura sau acordarea de alte măsuri reparatorii nu se condiţioneaza de rambursarea despăgubirii.11.3. În cazul în care persoana indreptatita susţine că nu s-au încasat despăgubiri pentru imobilul expropriat şi nici unitatea deţinătoare nu poate dovedi plata acestora, se va solicita persoanei îndreptăţite prezentarea unei declaraţii autentificate prin care aceasta declara pe propria răspundere ca pentru imobilul respectiv nu s-au încasat despăgubiri şi totodată îşi asuma obligaţia rambursarii acestora în cazul în care, ulterior acordării beneficiului legii, se constata şi dovedeşte ca totuşi s-au acordat despăgubiri.11.4. Modul de calcul al despăgubirilor de rambursat se face prin raportare la coeficientul de inflaţie stabilit după modelul prevăzut la articolul precedent.Exemplu: în cazul în care pentru imobilul expropriat s-a primit suma de 40.000 lei, iar cursul oficial de schimb de la data preluării era de 1 dolar S.U.A./10 lei, rezultă suma de 4.000 dolari S.U.A. Suma astfel obţinută se înmulţeşte cu valoarea cursului leu/dolar S.U.A. din anul soluţionării notificării (aprox. 34.000 lei/1 dolar S.U.A. în anul 2003) rezultând: 4.000 x 34.000 = 136.000.000 lei care trebuie restituiti de către persoana indreptatita pentru a se dispune măsura restituirii în natura a imobilului notificat.11.5. Prevederea alin. (3) al art. 11 din lege are în vedere ipoteza în care construcţiile expropriate au fost integral demolate, iar lucrările de execuţie a noilor lucrări pentru care s-a dispus exproprierea ocupa parţial terenul. În acest caz persoana indreptatita poate beneficia de măsura restituirii în natura a terenului liber, iar pentru construcţiile demolate şi terenul ocupat de construcţii noi, precum şi terenul aferent acestora (terenul necesar bunei funcţionari a construcţiilor) se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent. Şi în acest caz aprecierea oportunităţii restituirii în natura aparţine unităţii deţinătoare (consecinţa formulării poate obţine).În cazul în care s-a primit o despăgubire, aceasta se va reactualiza şi se va deduce din valoarea măsurilor reparatorii calculată potrivit prevederilor art. 11 alin. (7) din lege.11.6. Ipoteza de la alin. (4) al art. 11 din lege vizează situaţia în care terenul expropriat este integral ocupat de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, caz în care se vor stabili numai măsuri reparatorii în echivalent pentru întregul imobil.11.7. Prevederile alin. (5) şi (6) ale art. 11 din lege vizează modalitatea de calcul al valorii construcţiilor expropriate şi a terenurilor expropriate. Pentru stabilirea acestora se vor urma aceleaşi proceduri prevăzute pentru aplicarea art. 10 din lege.12. Art. 12 din lege: (1) În situaţia imobilelor preluate cu titlu valabil, deţinute de stat, de o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană juridică, dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflaţiei. (2) Persoana indreptatita poate opta, în situaţiile prevăzute la alin. (1), în cazul în care despăgubirea primită nu a fost corespunzătoare valorii imobilului, pentru completarea în echivalent a despăgubirii de la valoarea actualizată cu indicele inflaţiei a despăgubirii primite până la valoarea corespunzătoare a imobilului. (3) Valoarea corespunzătoare pentru construcţii se stabileşte potrivit prevederilor art. 11 alin. (5), iar cea pentru teren se stabileşte potrivit prevederilor art. 11 alin. (6). (4) Măsurile reparatorii prin echivalent pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite.Norme metodologice:12.1. Prevederile art. 12 din lege au în vedere procedura de urmat pentru situaţia în care s-a apreciat de către unitatea deţinătoare sau de entitatea investită cu soluţionarea notificării ca imobilul respectiv a fost preluat cu titlu valabil. Ca alternativa la restituirea în natura, este posibila opţiunea soluţionării notificării prin completarea despăgubirii primite cu diferenţa dintre despăgubirea primită şi actualizată cu coeficientul de actualizare şi suma aferentă valorii actualizate a imobilului respectiv. Suma astfel rezultată se va acoperi prin acţiuni sau titluri de valoare nominală.Exemple:1. un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil se afla în patrimoniul unei instituţii publice; pentru imobilul respectiv proprietarul deposedat a primit cu titlu de despăgubire suma de 50.000 lei care reprezenta la data plăţii 5.000 de dolari (deci, la un curs de 1 dolar S.U.A./10 lei). Pentru a se dispune restituirea în natura, persoana indreptatita va trebui sa restituie o despăgubire actualizată în suma de 170.000.000 lei (5.000 dolari S.U.A. x 34.000 lei curs leu/dolar S.U.A. în anul 2003);2. pentru un imobil calificat ca fiind preluat cu titlu valabil, aflat în patrimoniul unei organizaţii cooperatiste, s-a acordat o despăgubire de 80.000 de lei reprezentând 8.000 dolari S.U.A. (curs 1 dolar S.U.A./10 lei la momentul plăţii), iar persoana indreptatita la restituire în natura neavând banii necesari restituirii despăgubirii (272.000.000 lei, adică 8.000 dolari S.U.A. x 34.000 curs leu/dolar S.U.A.) optează pentru completarea despăgubirii primite cu diferenţa de valoare, se va proceda în modul următor: cu privire la imobilul respectiv comisia interna de evaluare va proceda la stabilirea valorii actuale a imobilului rezultând 700.000.000 lei din care va deduce suma de 272.000.000 lei. Diferenţa rezultată, respectiv suma de 428.000.000 lei (700.000.000-272.000.000), va face obiectul negocierii cu persoana indreptatita. În cazul în care persoana indreptatita nu îşi însuşeşte rezultatul evaluării interne, aceasta poate opune o expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala sa.12.2. Prevederile art. 12 din lege nu vizează imobilele preluate ca urmare a exproprierii, acestea fiind asimilate de lege ca fiind preluate abuziv indiferent de valabilitatea titlului şi, ca atare, situaţia lor juridică este reglementată de art. 11 din lege.13. Art. 13 din lege: (1) În cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. (2) Contractele de închiriere pentru imobilele restituite în natura, ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România şi de personalul străin al acestora, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 5 ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.Norme metodologice:13.1. Prezintă importanţa deosebită corelatia impusa de legiuitor cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001. Prevederile legii cuprinse la art. 13, 14 şi 15, deşi se complinesc cu prevederile ordonanţei de urgenta respective, au aplicaţie proprie în raport cu situaţia imobilelor restituite în natura în baza legii. Având în vedere aceste aspecte, urmează a se considera ca termenul de 5 ani la care face trimitere art. 15 din lege începe să curgă de la data creării noii situaţii juridice a imobilului notificat. Astfel, dacă prin procedura administrativă s-a restituit în natura un imobil afectat de un contract de închiriere, proprietarul fie poate să menţină în vigoare respectivul contract de închiriere (subrogandu-se în drepturile fostului locator), fie poate solicita încheierea unui nou contract de închiriere cu parcurgerea procedurii prevăzute de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, termenul de 5 ani curgand de la data deciziei de restituire în natură.13.2 Entitatile investite cu soluţionarea notificărilor având ca obiect restituirea unor imobile afectate de contracte de închiriere au obligaţia introducerii în dispoziţia/decizia de restituire în natura a condiţiei respectării drepturilor prevăzute de lege în favoarea chiriaşilor. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea disciplinară, civilă sau materială, după caz, în sarcina conducătorului entitatii respective.14. Art. 14 din lege: (1) Dacă imobilul prevăzut la art. 13 alin. (1) face obiectul unui contract de concesiune, locatie de gestiune, asociere în participaţiune sau al unei operaţiuni de leasing, persoana indreptatita poate opta pentru restituirea în natura sau pentru măsuri reparatorii în echivalent. (2) În situaţia opţiunii pentru restituirea în natura persoana indreptatita se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deţinătoare în contractele prevăzute la alin. (1), dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.Norme metodologice:Deşi subrograrea la care face referire alin. (2) al art. 14 din lege intervine de drept, decizia/dispoziţia motivată de restituire în natura trebuie să indice în mod expres contractele civile sau comerciale care afectează imobilul restituit.Nerespectarea acestei cerinţe atrage răspunderea disciplinară, civilă sau materială, după caz, în sarcina conducătorului entitatii respective.15. Art. 15 din lege: (1) Contractele de închiriere prevăzute la art. 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se vor încheia pentru o perioadă de 5 ani. În cazul în care chiriaşului i se pune la dispoziţie o alta locuinta corespunzătoare, acesta este obligat sa elibereze de îndată locuinta ocupată. (2) Neincheierea noului contract de închiriere în cazul prevăzut la art. 9 şi 10 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, cauzată de neintelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretenţia acestuia de restrangere a suprafeţei locative pentru persoanele prevăzute la art. 32 alin. (1) din aceeaşi ordonanţa, atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere până la încheierea noului contract. (3) Pentru chiriaşii persoane fizice din imobilele restituite în natura, precum şi pentru cei din locuintele prevăzute la art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie se situeaza între venitul mediu net lunar pe economie şi dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depăşi 25 % din venitul net lunar pe familie. Dispoziţiile art. 31 alin. (2) şi ale art. 33 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se aplică în mod corespunzător. În cazul în care chiria astfel calculată este mai mica decât cea calculată potrivit art. 26-30 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, proprietarul este scutit de impozitul pe teren şi clădire, de impozitul pe chirie*) şi este exonerat de răspundere pentru obligaţiile ce îi revin pe durata contractului de închiriere respectiv.-----------*) Prevederea privind scutirea de impozit pe chirie prevăzută la alin. (3) al art. 15 din Legea nr. 10/2001 a fost abrogată în mod expres prin art. 85 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001. (4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevăzute în Legea nr. 42/1990*) pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, în Legea nr. 44/1994**) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război şi în Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, la efectuarea schimbului obligatoriu prevăzut la cap. II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 locuinta oferită trebuie să asigure condiţii de folosinţă similare celor existente în locuinta deţinută. (5) Chiriaşii ale căror contracte de închiriere nu s-au reînnoit pentru motivele prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 au prioritate la acordarea înlesnirilor prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, precum şi a celor prevăzute de Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.-------------*) Legea nr. 42/1990 a fost abrogată de art. 41 din LEGEA nr. 341 din 12 iulie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 20 iulie 2004.**) Legea nr. 44/1994 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 783 din 28 octombrie 2002.Norme metodologice:Prin locuinta corespunzătoare se înţelege acea unitate locativă care este situata în aceeaşi localitate cu imobilul restituit sau, cu acordul chiriaşului, în alta localitate şi are cel puţin minimul suprafeţei stabilit de lege pentru fiecare persoana din cadrul familiei chiriaşului, inclusiv pentru persoanele aflate în întreţinerea titularului contractului de închiriere, dacă acestea locuiau în aceeaşi locuinta la data depunerii notificării.16. Art. 16**) din lege:-----------**) Este reprodus textul rezultat în urma modificării şi completării Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002. (1) În situaţia imobilelor ocupate de unităţi bugetare din învăţământ, din sănătate, aşezăminte social-culturale sau de instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuării activităţilor de interes public, social-cultural sau obştesc, foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile prezentei legi. (2) Ministerele de resort, precum şi celelalte instituţii publice interesate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotărâre, imobilele care nu vor fi retrocedate în natura şi pentru care se acordă măsuri reparatorii prin echivalent potrivit alin. (1). (3) În cazul în care imobilul nu mai este necesar potrivit scopului legal stabilit, foştii proprietari care beneficiază de măsuri reparatorii prin echivalent, în cazurile prevăzute la alin. (1), vor fi notificati pentru a opta în viitor pentru restituirea în natură. În aceste cazuri persoanele beneficiare de măsuri reparatorii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilor ori serviciilor, actualizate cu rata inflaţiei. (4) Bunurile stabilite potrivit procedurii prevăzute la alin. (2) sunt, pe durata afectatiunii de interes public, bunuri proprietate publică şi au regimul prevăzut de lege.Norme metodologice:Pentru fundamentarea propunerii de menţinere a afectatiunii speciale prevăzute la art. 16, se vor avea în vedere următoarele aspecte:- imposibilitatea mutării activităţilor respective în alte imobile deţinute legal de respectiva entitate;- situarea imobilului este esenţială pentru buna desfăşurare a activităţilor de utilitate publică sau socială;- prin restituirea în natura s-ar impune disponibilizari semnificative de salariaţi care ar afecta buna desfăşurare a activităţii.17. Art. 17 din lege: (1) Statul, precum şi instituţiile publice, unităţile de învăţământ sau aşezămintele social-culturale, care ocupa imobilul cu contract de închiriere, au drept de preemţiune la cumpărarea acestuia. (2) Acest drept se poate exercita, sub sancţiunea decăderii, în termen de 90 de zile de la data primirii notificării privind intenţia de vânzare. (3) Notificarea se face prin executorul judecătoresc, potrivit legii. (4) Contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea dreptului de preemţiune sunt lovite de nulitate.18. Art. 18 din lege:Măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent şi în următoarele cazuri: a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridică proprietara a imobilelor şi a activelor la data preluării acestora în mod abuziv, cu excepţia cazului în care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele îndreptăţite asociate erau membri ai aceleiaşi familii; b) imobilul nu mai exista la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitati naturale; c) imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, dacă părţile nu au convenit altfel; d) imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaş cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.Norme metodologice:18.1. Ipoteza de la lit. a) a art. 18 din lege vizează interdicţia restituirii în natura a imobilelor pentru cazul deţinătorilor de participatii de capital social la societăţi comerciale naţionalizate (soluţia este justificată deoarece asociaţii sau actionarii nu aveau decât un drept de creanta asupra societăţii şi, ca atare, stabilirea corespondentei cu bunurile acesteia este imposibil de operat).18.2. Textul de la lit. b) a art. 18 din lege vizează numai construcţiile preluate de stat şi care nu mai exista la data intrării în vigoare a prezentei legi (evident, ipoteza nu este valabilă pentru terenuri, deoarece acestea exista). Acele construcţii care au fost distruse de calamitati naturale nu fac obiectul măsurilor reparatorii.18.3. Imobil nou în raport cu cel preluat este considerat acea construcţie care, prin transformările survenite, are următoarele caracteristici:- în raport cu forma iniţială i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din suprafaţa construită iniţial (etajari sau/şi adaugari de corpuri noi pe orizontala);- prin modificările aduse a rezultat o construcţie destinată sa deserveasca o activitate specifică (de exemplu, s-a amenajat ca sediu de banca cu seifuri încorporate; s-a amenajat ca spital sau sanatoriu cu spaţii şi dotări medicale specifice; s-au efectuat lucrări subterane cu destinaţie militară ori pentru siguranţa naţionala şi altele asemenea).18.4. Nu constituie imobil nou în raport cu cel preluat acea construcţie căreia i s-a modificat compartimentarea iniţială - din spaţii de locuit în birouri şi invers -, i s-au adus numai îmbunătăţiri functionale (racordari de gaze, termoficare, consolidări sau alte lucrări de întreţinere curenta, consolidări şi altele asemenea).18.5. Norma cuprinsă la lit. d) a art. 18 din lege vizează conservarea situaţiei juridice a imobilelor (apartamentelor) înstrăinate legal în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, caz în care restituirea în natura nu mai este posibila.19. Art. 19 din lege: (1) Persoanele care au primit despăgubiri în condiţiile Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea în natura, cu obligaţia returnarii sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflaţiei, dacă imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) În cazul în care persoana indreptatita a optat pentru despăgubiri şi imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzătoare a întregului imobil, teren şi construcţii. Dacă persoanele îndreptăţite au primit despăgubiri, ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflaţiei, şi valoarea corespunzătoare a imobilului, care se acoperă prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societăţile comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite. Dacă persoanei îndreptăţite i s-a stabilit despăgubirea potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 şi nu a încasat-o, valoarea astfel stabilită i se va acorda în despăgubiri băneşti, iar diferenţa până la valoarea corespunzătoare a imobilului se va acoperi prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea acesteia. (3) În cazul în care valoarea despăgubirii nu a fost încă stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, calculul şi plata măsurilor reparatorii se vor stabili potrivit alin. (2). (4) Persoanele îndreptăţite care nu au formulat cereri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, precum şi cele ale căror cereri au fost respinse ori nu au fost soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere în condiţiile prezentei legi.Norme metodologice:19.1. Dacă imobilul (apartamentul, unitatea locativă) care face obiectul notificării nu a fost înstrăinat în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, deci este fie liber, fie ocupat de chiriaşi, persoana indreptatita care a primit despăgubiri pentru respectivul imobil potrivit respectivei legi poate opta pentru restituirea în natura a imobilului sau a apartamentelor ori unităţilor locative nevandute, dacă va rambursa despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflaţiei.Calculul actualizării se va face prin aplicarea indicelui de inflaţie comunicat de entitatea naţionala din domeniul statisticii, aferent perioadei respective (se va avea în vedere anul încasării efective a despăgubirii şi anul rambursarii acesteia). Suma rezultată se va vărsa în contul deschis la trezorerie, prin ordin*) al ministrului finanţelor publice, potrivit art. I alin. (3) de la titlul II al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.------------*) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 198/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 122 din 26 februarie 2003.19.2. În cazul în care imobilul notificat (apartament, unitate locativă) a fost înstrăinat legal până la data de 14 februarie 2001, persoana indreptatita are dreptul numai la măsurile reparatorii individualizate de lege pentru teren şi construcţiile nerestituite, cu următoarele distincţii:- dacă persoanele îndreptăţite au încasat despăgubiri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, acestea au dreptul la măsuri reparatorii reprezentând diferenţa dintre valoarea actualizată cu indicele inflaţiei a despăgubirii încasate efectiv şi valoarea corespunzătoare (actuala) a imobilului nerestituit (terenul şi partea de construcţie nerestituita). Măsurile reparatorii pot consta, la alegerea persoanei îndreptăţite, numai în: a) titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare; b) acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital;- dacă persoanei îndreptăţite i s-a stabilit despăgubirea prevăzută de Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, fără ca aceasta sa o încaseze efectiv, valoarea astfel stabilită se va acorda în despăgubiri băneşti, iar diferenţa până la valoarea corespunzătoare (actuala) a imobilului nerestituit (construcţie şi teren) se va acoperi numai prin acordarea de titluri de valoare nominală sau acordarea de acţiuni, la alegerea persoanei îndreptăţite;- în cazul în care valoarea despăgubirii cuvenite potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, nu a fost stabilită până la data depunerii notificării (acesta fiind elementul obiectiv care atesta opţiunea proprietarului de a beneficia de prevederile legii), valoarea acesteia se va stabili prin raportarea la valoarea de piaţa a imobilului de la momentul soluţionării notificării (aceasta fiind semnificatia valorii corespunzătoare).19.3. Prevederea alin. (4) al art. 19 din lege are semnificatia acordării beneficiului noii legi de restituire şi persoanelor care, din diverse motive, nu au formulat cereri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare. Soluţionarea acestor notificări se va face cu respectarea drepturilor chiriaşilor dobanditori de buna-credinţa. În cazul în care persoana indreptatita (care a făcut notificarea) a formulat o acţiune în justiţie pentru anularea sau constatarea nulităţii actelor de înstrăinare şi a înştiinţat despre aceasta conduita unitatea deţinătoare, se va proceda, potrivit art. 47 alin. (2) din lege, la suspendarea procedurii administrative.19.4. Cazuri posibile şi recomandări de soluţionare:În cazul în care imobilul cuprinde mai multe unităţi locative (apartamente) dintre care unul s-a restituit proprietarului potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, iar pentru restul s-au acordat despăgubiri care au fost încasate şi totodată s-a formulat cerere de restituire în natura de către fostul proprietar al unităţilor locative nevandute din acelaşi imobil potrivit Legii, restituirea acestora este condiţionată numai de rambursarea cotei de despăgubire aferentă apartamentelor ce se vor restitui în natură. Exemplu: un imobil cu 6 apartamente de valoare egala dintre care unul a fost restituit proprietarului, doua au fost înstrăinate către chiriaşi, 3 sunt ocupate de chiriaşi (deci sunt restituibile în natura). Pentru cele 5 apartamente fostul proprietar a primit suma de 500.000.000 lei în anul 1996. Proprietarul solicita, în cadrul legii, restituirea în natura a celor 3 apartamente nevandute. Pentru a beneficia de restituirea în natura proprietarul notificator va trebui sa returneze o sumă de bani reprezentând cota aferentă celor 3 apartamente pentru care s-au primit despăgubiri şi care, în temeiul noii legi, sunt restituibile în natura, respectiv suma de 300.000.000 lei, suma care va trebui actualizată cu indicele de inflaţie pentru perioada 1996-2002 (aproximativ 600.000.000 lei).Pentru a face aplicarea tezei a doua de la alin. (2) al art. 19, suma primită cu titlu de despăgubire, rămasă ca urmare a returnarii cotei aferente celor 3 imobile restituite în natura, se va actualiza cu indicele de inflaţie (devenind 400.000.000 lei) şi se va deduce din valoarea actuala corespunzătoare a imobilului (valoarea imobilului este de fapt valoarea reală, de piaţa, a celor două imobile vândute potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi a terenului aferent acestora, aproximativ 1.000.000.000 lei), iar pentru suma astfel rezultată (600.000.000 lei) se vor acorda măsurile reparatorii expres indicate de lege: a) titluri de valoare nominală; sau b) acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, la alegerea persoanei îndreptăţite.19.5. În cazul în care o persoană are, pentru un imobil restituibil în natura (deci, ocupat de chiriaşi), obligaţia de a restitui despăgubirea bănească primită, iar cu privire la alt imobil, are o creanta prin acordarea de despăgubiri băneşti, cele doua obligaţii reciproce de plată se vor compensa până la concurenta celei mai mici dintre ele. În aceste situaţii, potrivit art. III al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, cu modificările ulterioare, se va solicita în prealabil avizul Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001. Persoana indreptatita care se afla într-o astfel de situaţie se va adresa Autorităţii cu o cerere pentru eliberarea avizului, la care va anexa actele doveditoare ale obligaţiilor reciproce. Avizul favorabil emis de Autoritate va atesta valoarea obligaţiei de plată şi debitorul acesteia. Acesta este pe deplin opozabil tuturor entitatilor implicate în aplicarea legii. Noţiunea imobil are în vedere şi unitatea locativă.20. Art. 20 din lege:(I) Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naţionala, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatista sau de orice altă persoană juridică, vor fi restituite persoanei îndreptăţite, în natura, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere ale unităţii deţinătoare. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publică centrala sau locală ori o organizaţie cooperatista este acţionar sau asociat minoritar al unităţii care deţine imobilul, dacă valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natura este cerută. (3) În cazul primăriilor restituirea în natura sau prin echivalent către persoana indreptatita se face prin dispoziţia motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti. (4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1) şi (2), în cazul bunurilor deţinute de o organizaţie cooperatista, persoana indreptatita poate opta şi pentru măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri ori servicii sau despăgubiri băneşti.Norme metodologice:20.1. Prevederea alin. (1) al art. 20 din lege are semnificatii juridice multiple, respectiv:- statuează indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea prevăzută de lege cu privire la orice alte proceduri legale care tind sa înstrăineze imobilul respectiv către alte persoane, altele decât cele îndreptăţite potrivit legii; ca atare, sunt inlaturate de la aplicare cu privire la aceste bunuri prevederile Legii nr. 64/1995 sau ale Legii nr. 213/1998, cu completările ulterioare;- indisponibilizarea respectiva operează începând cu data de 14 februarie 2001 chiar dacă notificarea a fost facuta la o dată ulterioară;- indisponibilizarea acestor bunuri are drept scop primordial îndeplinirea obligaţiei de restituire în natura către adevăratul proprietar;- restituirea în natura este obligatorie în cazul în care unitatea deţinătoare este regie autonomă, societate sau companie naţionala, societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale ori locale este acţionar (S.A.) sau asociat (S.R.L.) majoritar ori de către o organizaţie cooperatista sau de orice altă persoană juridică (orice altă persoană juridică vizează şi acele entităţi de drept public - ministere, prefecturi, Agenţia Domeniilor Statului şi altele asemenea);- societăţile comerciale privatizate integral sau cele constituite din iniţiativa privată, care au dobândit astfel de bunuri după privatizare sau, după caz, după înfiinţarea lor, nu au obligaţia restituirii în natura dacă sunt dobanditori de buna-credinţa.20.2. Restituirea în natura se face în toate cazurile prin decizie/dispoziţie motivată a organelor de conducere a unităţii deţinătoare. Decizia/dispoziţia va cuprinde detaliat motivele care au stat la baza fundamentarii deciziei (inclusiv încadrarea în prevederile art. 2 din lege, calificarea preluării cu titlu sau fără titlu).20.3. Organe de conducere înseamnă: a) pentru regii autonome - consiliul de administraţie sau directorul executiv dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens; b) pentru societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar (S.A.) ori asociat (S.R.L.) majoritar - adunarea generală a acţionarilor, consiliul de administraţie sau administratorul, după caz, dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens; c) pentru organizaţiile cooperatiste - adunarea membrilor sau administratorul dacă i s-au acordat puteri speciale în acest sens; d) pentru instituţii publice - conducătorul ales sau numit al acesteia, care are competenţa de a angaja patrimonial instituţia.20.4. Decizia/dispoziţia motivată dispusă de un organ de conducere ierarhic inferior unui alt organ de conducere din cadrul unităţii deţinătoare poate fi revocată de acesta din urma în virtutea plenitudinii de competenţa specific situaţiei juridice a unităţii deţinătoare (pentru societăţi comerciale - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi statutele aprobate, pentru regii autonome - Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare, şi statutele aprobate etc.).20.5. În cazul în care entitatea obligată la restituire este primăria, organul de conducere abilitat expres de lege este primarul, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti. Având în vedere aceasta precizare expresă a legiuitorului, rezultă că nu este necesară o aprobare prealabilă sau ulterioară a restituirii de către consiliul local (sau, după caz, general), responsabilitatea aplicării legii aparţinând în totalitate primarului. Cu toate acestea, se recomanda ca deciziile de restituire să fie prezentate spre informare consiliului local în vederea asigurării transparenţei actului decizional.20.6. Deciziile/dispoziţiile motivate de restituire emise de către primar pot fi contestate de prefect pe calea contenciosului administrativ numai dacă se constata o încălcare grava a legii (de exemplu, în cazul în care se restituie în natura un imobil pentru care nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate sau a calităţii de moştenitor). Semnalam ca ambele instituţii - primarul şi prefectul - sunt implicate în procesul de restituire şi, ca atare, exercitarea controlului de legalitate din partea prefectului trebuie să vizeze numai acele cazuri în care se apreciază ca restituirea dispusă este ilegala.20.7. Obligaţia de restituire în natura intervine şi în cazul în care cota minoritara de capital deţinută de stat sau de alta instituţie publică acoperă valoarea imobilului notificat. În acest caz elementul de referinţa este valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unităţii deţinătoare de la data intrării în vigoare a legii. Obligaţia legală de restituire în natura prevalează asupra oricărei alte optiuni a entitatii notificate. După emiterea deciziei/dispoziţiei de restituire societatea comercială, prin organele sale de conducere, va constata reducerea capitalului social şi va face aplicarea prevederilor art. 69 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.20.8. La art. 20 alin. (4) din lege se introduce o excepţie de la principiul restituirii în natura, în cazul în care unitate deţinătoare este o organizaţie cooperatista. În acest caz expres determinat de lege, opţiunea aparţine exclusiv persoanei îndreptăţite care poate alege: a) compensarea cu alte bunuri şi servicii; b) acordarea de despăgubiri băneşti.În cazul în care persoana indreptatita optează pentru oricare dintre cele doua alternative, organizaţia cooperatista are obligaţia ca, pe baza evaluării stabilite de comisia interna pentru evaluarea despăgubirii şi, după caz, a expertizei de specialitate depuse de persoana indreptatita, sa negocieze cu aceasta valoarea măsurilor reparatorii, pe care le va suporta din fondurile sale.21. Art. 21 din lege: (1) Persoana indreptatita va notifica în termen de 6*) luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deţinătoare, solicitând restituirea în natura a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.---------*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001. (2) Notificarea va cuprinde denumirea şi adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptăţite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum şi valoarea estimată a acestuia. (3) Notificarea va fi comunicată prin executorul judecătoresc de pe lângă judecătoria în a carei circumscripţie teritorială se afla imobilul solicitat sau în a carei circumscripţie îşi are sediul persoana juridică deţinătoare a imobilului. Executorul judecătoresc va inregistra notificarea şi o va comunică persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrării. (4) Notificarea înregistrată face dovada deplina în faţa oricăror autorităţi, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. (1), chiar dacă a fost adresată altei unităţi decât cea care deţine imobilul. (5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent.Norme metodologice:Având în vedere ca faza depunerii notificărilor s-a consumat, rămân deplin valabile normele de recomandare prevăzute la cap. IV din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 614/2001.În completare se aduc următoarele precizări: a) în cazul în care notificarea s-a făcut prin intermediul unui executor judecătoresc cu încălcarea competentei teritoriale, se va considera ca notificarea s-a făcut totuşi legal (prevalează principiul realizării dreptului în raport de cel al respectării procedurii); b) de asemenea, în cazul în care notificarea s-a făcut în bloc pentru mai multe imobile din aceeaşi localitate, urmează a se considera ca notificarea s-a făcut pentru fiecare imobil, disjungandu-se fiecare caz.22. Art. 22 din lege:Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atesta aceasta calitate vor fi depuse ca anexe la notificare o dată cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni**) de la data intrării în vigoare a prezentei legi.---------**) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001, cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001, cu o luna prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 şi cu încă doua luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 10/2003.Norme metodologice:22.1. Prin acte doveditoare se înţelege: a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta deţinerea proprietăţii de către o persoană fizica sau juridică (act de vânzare-cumpărare, tranzacţie, donaţie, extras carte funciară, act sub semnatura privată şi altele asemenea); b) actele juridice care atesta calitatea de moştenitor (certificat de moştenitor, testament, acte de stare civilă care atesta rudenia sau filiaţia cu titularul iniţial al dreptului de proprietate); c) orice acte juridice sau sustineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă [art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute de art. 11 din lege sunt suficiente indicarea actului de expropriere şi, eventual, prezentarea procesului-verbal încheiat cu aceasta ocazie ori a acordului la expropriere; d) orice acte juridice care atesta deţinerea proprietăţii de către persoana indreptatita sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciară, istoric de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectiva, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv apartinea persoanei respective, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol); e) în cazul în care construcţia a fost demolata, orice act juridic care descrie construcţia demolata; f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana indreptatita înţelege să se prevaleze în susţinerea cererii sale; g) orice alte înscrisuri pe care persoana indreptatita înţelege să le folosească în dovedirea cererii sale; h) declaraţii notariale date de persoana care se pretinde indreptatita, pe propria răspundere, şi care sunt solicitate de unitatea deţinătoare sau de entitatea investită cu soluţionarea notificării în scopul fundamentarii deciziei.22.2. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de moştenitor.22.3. În cazul în care depunerea actelor doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de moştenitor s-a făcut o dată cu notificarea, iar acestea sunt numai fotocopii ale acestora, se va solicita petentilor prezentarea originalelor sau duplicatelor în vederea verificării şi certificării acestora de către salariaţii entitatii investite cu soluţionarea notificării.22.4. În cazuri deosebite, se pot solicita şi declaraţii notariale date de persoane în viaţa care atesta anumite situaţii în legătură cu imobilul notificat şi care pot contribui la fundamentarea deciziei.23. Art. 23 din lege: (1) În termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22 unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură. (2) Persoana indreptatita are dreptul sa susţină în faţa organelor de conducere ale unităţii deţinătoare cererea de restituire în natură. În acest scop ea va fi înaintată în scris, în timp util, sa ia parte la lucrările organului de conducere al unităţii deţinătoare. (3) Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată se comunică persoanei îndreptăţite în termen de cel mult 10 zile de la data adoptării. (4) Decizia sau, după caz, dispoziţia de aprobare a restituirii în natura a imobilului face dovada proprietăţii persoanei îndreptăţite asupra acestuia, are forta probanta a unui înscris autentic şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară. (5) Decizia sau, după caz, dispoziţia prevăzută la alin. (4) trebuie pusă în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de către persoana indreptatita. (6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile şi dispoziţiilor emise de primari potrivit art. 20 alin. (3).Norme metodologice:23.1. Termenul de 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiei unităţii deţinătoare de a se pronunţa asupra cererii de restituire poate avea doua date de referinţa, fie data depunerii notificării, fie data depunerii actelor doveditoare.În cazul în care persoana indreptatita a depus o dată cu notificarea toate actele de care aceasta înţelege să se prevaleze pentru dovedirea cererii de restituire, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii notificării. Însă, în cazul în care o dată cu notificarea nu s-au depus acte doveditoare, termenul respectiv va curge de la data depunerii acestora.În cazul în care persoana indreptatita a depus toate actele doveditoare pe care le poseda şi totodată a făcut precizarea că nu mai deţine alte probe, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe numai pe baza acestora, în termen de 60 de zile.Termenul pentru îndeplinirea obligaţiei respective se poate proroga cu acordul expres sau tacit al persoanei îndreptăţite dacă unitatea deţinătoare, în urma analizei actelor doveditoare deja depuse, comunică celeilalte părţi, în intervalul de 60 de zile, faptul ca documentaţia depusa este insuficienta pentru fundamentarea deciziei de restituire. Pentru a avea beneficiul acestei prorogari este necesar însă ca unitatea deţinătoare sa comunice în scris persoanei îndreptăţite faptul ca fundamentarea şi emiterea deciziei de restituire sunt condiţionate de depunerea probelor solicitate. Depunerea actelor solicitate sau comunicarea faptului ca persoana indreptatita nu poseda actele respective are semnificatia acceptării prorogarii termenului respectiv (în aceasta ipoteza termenul curge de la depunerea actelor solicitate sau, după caz, de la data comunicării răspunsului).23.2. În cazul în care, după comunicarea unităţii deţinătoare, persoana indreptatita este pasiva (deci nu comunică nici un răspuns), pasivitatea acesteia poate fi apreciată ca acceptare tacită.Acceptarea unei prorogari tacite se poate obţine şi cu ocazia îndeplinirii procedurii prevăzute la art. 23 alin. (2) din lege (invitarea persoanei îndreptăţite cu ocazia dezbaterii cererii respective), fiind necesar ca în procesul-verbal întocmit cu acest prilej să se facă menţiune despre necesitatea completării materialului probator (procesul-verbal se va semna şi de persoana invitata). În cazul în care însă persoana indreptatita căreia i s-a solicitat completarea materialului probator comunică în mod expres sau pretinde în cadrul procedurii prevăzute la alin. (2) al art. 23 din lege că nu poseda sau ca îi este imposibil sa procure respectivele acte doveditoare, termenul de 60 de zile curge de la data acestei ultime comunicări sau, după caz, de la data consemnarii situaţiei respective în procesul-verbal. Dacă persoana indreptatita, deşi invitata, nu se prezintă la dezbaterea cererii de restituire, este necesar a se face comunicarea respectiva în scris.23.3. Actele solicitate în mod expres de către entitatile investite cu soluţionarea notificării, care se depun după data de 14 mai 2003, pot fi luate în considerare numai dacă aceasta (entitatea investită) considera ca sunt esenţiale pentru soluţionarea notificării şi numai dacă nu s-a emis deja decizia de soluţionare.23.4. Dispoziţiile alin. (4) şi (5) ale art. 23 din lege consacra regimul complex al dispoziţiei de aprobare a restituirii în natura:- este asimilată înscrisului sub forma autentică;- constituie actul juridic de baza pentru efectuarea formalităţilor de publicitate imobiliară (de aceea este necesar ca dispoziţia/decizia de restituire sa cuprindă datele de identificare a noului proprietar, a imobilului restituit, cu suprafeţele construite, terenul aferent şi vecinătăţile);- constituie titlu executoriu, după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară.23.5. În cazul în care între suprafaţa terenului solicitat şi celui restituit exista diferenţe în minus rezultate din menţinerea în proprietate publică a unor suprafeţe cu afectatiune legală specială (zone de protecţie sau acces pentru linii de înaltă tensiune, conducte magistrale şi altele asemenea), decizia/dispoziţia de restituire va face referire la aceste servituţi legale şi totodată va fi însoţită de o schita a terenului restituit.23.6. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura poate fi şi sub forma compensării cu un alt imobil în echivalent, caz în care decizia/dispoziţia de aprobare a restituirii în natura prin compensare cu un alt imobil are acelaşi regim cu cel prevăzut la alin. (4) şi (5) ale art. 23 din lege.23.7. Dispoziţia de aprobare a restituirii în natura este un act administrativ de putere care atesta restituirea proprietăţii şi care, o dată îndeplinite formalităţile de publicitate imobiliară, se consolideaza ca titlu de proprietate supus regulilor prevăzute de dreptul comun (devine act de proprietate în sensul prevederilor Codului civil).23.8. După efectuarea formalităţilor de publicitate imobiliară de către noul proprietar, dispoziţia de aprobare a restituirii în natura nu mai poate fi revocată de entitatea care a dispus-o.24. Art. 24 din lege: (1) Dacă restituirea în natura nu este aprobată sau nu este posibila, după caz, deţinătorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, în termenul prevăzut la art. 23 alin. (1) să facă persoanei îndreptăţite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului. (2) În cazul imobilelor cu destinaţia de locuinţe, dacă restituirea în natura nu este posibila, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despăgubiri băneşti. Persoana indreptatita poate opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului. (3) În termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana indreptatita este obligată sa răspundă în scris dacă accepta sau refuza oferta. Lipsa răspunsului scris echivaleaza cu neacceptarea ofertei. (4) Dacă oferta acceptată consta în bunuri imobile, sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (4). (5) Dacă oferta acceptată consta în bunuri mobile sau servicii, sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun în materie, după caz. (6) Dacă oferta acceptată consta în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau, după caz, în acţiuni, persoana indreptatita va urma procedura prevăzută la cap. IV. (7) Dacă oferta este refuzată potrivit alin. (3), persoana indreptatita poate ataca în justiţie decizia prevăzută la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. (8) Competenţa de soluţionare revine secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare. Hotărârea tribunalului este supusă căilor legale de atac.Norme metodologice:24.1. În virtutea prevederii art. 24 alin. (1) din lege, unităţii deţinătoare a imobilului imposibil de restituit în natura sau pentru care nu s-a aprobat restituirea în natura, fie datorită imposibilităţii restituirii, fie interdicţiei dispuse de lege [art. 9 alin. (2), art. 10, art. 11 alin. (9), art. 16, 18 şi 27], îi revine obligaţia ca, prin decizie/dispoziţie motivată, să facă persoanei îndreptăţite o ofertă de restituire în echivalent, corespunzătoare valorii imobilului respectiv. Emiterea deciziei/dispoziţiei motivate trebuie facuta în termen de 60 de zile de la data depunerii actelor doveditoare. Pentru soluţionarea corecta a notificării şi aprecierea îndeplinirii obligaţiei legale de a face (de a emite actul respectiv) se vor avea în vedere prevederile pct. 22 din prezentele norme metodologice.24.2. Oferta de restituire prin echivalent se va transmite persoanei îndreptăţite după depunerea actelor doveditoare care permit cuantificarea valorii cuvenite. În cazul în care persoana indreptatita nu prezintă acte doveditoare care să permită evaluarea nici măcar aproximativă a pretenţiilor de restituire prin echivalent, unitatea deţinătoare va emite o ofertă de restituire prin echivalent care va cuprinde o valoare estimată a imobilului (aceasta valoare va fi stabilită ad-hoc de comisia interna). Persoana nemultumita de cuantumul ofertei astfel stabilite poate ataca decizia respectiva potrivit alin. (7) al art. 24 din lege, în termenul prevăzut de lege.24.3. Decizia/dispoziţia emisă în temeiul art. 24 alin. (1) din lege va cuprinde, alături de toate datele de identificare a petentului şi imobilului notificat, motivarea împrejurărilor de fapt şi de drept care au condus la imposibilitatea restituirii în natura şi totodată va cuprinde oferta propusă persoanei îndreptăţite.25. Art. 25 din lege: (1) Dispoziţiile art. 23 sunt aplicabile şi în situaţia în care persoana juridică notificată deţine numai în parte bunurile imobile solicitate. În aceasta situaţie persoana juridică deţinătoare va emite decizia motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deţine. (2) Persoana juridică notificată va comunică persoanei îndreptăţite toate datele privind persoana fizica sau juridică deţinătoare a celeilalte părţi din imobilul solicitat. Totodată va anexa la comunicare şi copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, după caz, de administrare. În cazul în care nu deţine aceste date persoana juridică notificată va comunică acest fapt persoanei îndreptăţite. (3) Comunicarea prevăzută la alin. (2) şi, după caz, actele anexate vor fi transmise persoanei îndreptăţite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (4) Termenul de 6 luni prevăzut la art. 21 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicării prevăzute la alin. (3). (5) Dispoziţiile alin. (2), (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care unitatea notificată nu deţine nici măcar în parte imobilul solicitat, dar comunică persoanei îndreptăţite datele de identificare a unităţii deţinătoare. (6) Dispoziţiile art. 24 se aplică în mod corespunzător.Norme metodologice:Termenul de 6 luni prevăzut la alin. (4) al art. 25 din lege se va considera a fi de 12 luni (rezultat în urma celor două ordonanţe de urgenţă de prelungire a termenului de depunere a notificărilor). În cazul în care deţinător al celeilalte părţi a imobilului solicitat este o persoană fizica, notificarea la care face trimitere art. 25 alin. (4) din lege se va adresa persoanei juridice care a deţinut imobilul respectiv şi l-a înstrăinat către o persoană fizica.26. Art. 26 din lege: (1) În cazul în care persoana indreptatita nu cunoaşte deţinătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în a carei raza se afla imobilul, respectiv Primăriei Municipiului Bucureşti. Termenul de 6 (12) luni prevăzut la art. 21 alin. (1) curge, după caz, de la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de la data primirii comunicării prevăzute la art. 25 alin. (3). (2) În termen de 30 de zile primăria notificată este obligată sa identifice unitatea deţinătoare şi sa comunice persoanei îndreptăţite elementele de identificare a acesteia. (3) În cazul în care unitatea deţinătoare nu a fost identificata, persoana indreptatita poate chema în judecata statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevăzut la alin. (1), dacă nu a primit comunicarea din partea primăriei, sau de la data comunicării, solicitând restituirea în natura sau, după caz, măsuri reparatorii prin echivalent în formele prevăzute de prezenta lege.27. Art. 27 din lege: (1) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidentiate în patrimoniul unei societăţi comerciale privatizate cu respectarea dispoziţiilor legale, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în bunuri ori servicii, acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital sau titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespunzătoare valorii imobilelor solicitate. (2) Notificarea prin care se solicita restituirea potrivit alin. (1) se adresează instituţiei publice implicate care a efectuat privatizarea - Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietăţii de Stat), ministerul de resort, autoritatea administraţiei publice locale - în a carei raza este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia. (3) În situaţia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrăinate sub orice formă din patrimoniul administraţiei publice centrale sau locale, persoana indreptatita va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz măsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevăzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptăţite. (4) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, care au fost deţinute de o organizaţie cooperatista şi au fost înstrăinate de aceasta cu respectarea legii, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent constând în bunuri ori servicii sau despăgubiri băneşti. Notificarea se adresează organizaţiei cooperatiste care a deţinut imobilul, indiferent de valoarea acestuia.Norme metodologice:27.1. Prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 27 din lege vizează stabilirea regimului juridic al reparaţiilor pentru cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, aflate în patrimoniul societăţilor comerciale care: a) sunt privatizate integral sau într-o proporţie care nu permite aplicarea art. 20 din lege (pentru acele societăţi comerciale care mai au cote de capital neprivatizate sunt aplicabile dispoziţiile art. 20 din lege, în măsura în care valoarea imobilului restituibil este mai mica sau egala decât valoarea cotei neprivatizate); b) au făcut obiectul unor proceduri de privatizare îndeplinite cu respectarea legii (Legea privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1998*) privind privatizarea societăţilor comerciale din turism, cu modificările ulterioare, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare).--------------*) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 a fost abrogată de art. 11 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 52 din 29 martie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 6 aprilie 2001.27.2. Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) ale art. 27 din lege entitatea investită cu soluţionarea notificării (entitatea care a făcut privatizarea) va invita în scris persoana indreptatita sau reprezentantul acesteia la negocierea: a) valorii măsurilor reparatorii; b) modalităţilor de acordare a măsurilor reparatorii prevăzute expres de lege (compensare cu bunuri sau servicii, acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital sau titluri de valoare nominală ori combinarea acestora).27.3. Rezultatele negocierii se vor consemna într-un proces-verbal semnat de participanţi (un exemplar se va preda persoanei îndreptăţite). Dacă persoana astfel invitata nu se prezintă la negociere, unitatea investită cu soluţionarea notificării îi va comunică în scris acesteia stadiul soluţionării notificării (inclusiv faptul ca lipsa opţiunii sau, după caz, lipsa actelor doveditoare impun amânarea emiterii deciziei finale).27.4. În cazul în care, cu ocazia negocierii, se constată că actele doveditoare necesare fundamentarii deciziei sunt insuficiente, se va solicita depunerea acestora (se va face menţiune despre aceasta în procesul-verbal).27.5. În cazul în care cu ocazia negocierii se constata existenta unor divergenţe între părţile implicate cu privire la valorile solicitate şi/sau modalităţile de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta care va urma regimul prevăzut la art. 31 din lege.27.6. Pentru situaţia prevăzută la art. 27 alin. (4) din lege (imobile preluate cu titlu valabil, care au fost deţinute de o organizaţie cooperatista şi au fost înstrăinate de aceasta cu respectarea legii) se va urma procedura prevăzută anterior, cu precizarea ca măsurile reparatorii posibil de acordat se limitează la compensarea cu bunuri sau servicii ori despăgubiri băneşti, la alegerea persoanei îndreptăţite.28. Art. 28 din lege: (1) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptăţite organele de conducere ale instituţiei publice implicate în privatizare, prevăzută la art. 27 alin. (2), respectiv ale organizaţiei cooperatiste prevăzute la art. 27 alin. (4), vor stabili prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată valoarea şi modalitatea măsurilor reparatorii corespunzătoare convenite prin negociere. (2) Termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit numai la cererea persoanei îndreptăţite, în vederea completării dovezilor necesare, sau în caz de imposibilitate a prezentării persoanei îndreptăţite, dovedită cu înscrisuri. Prelungirea termenului în vederea completării dovezilor necesare nu poate depăşi 18 luni de la data înregistrării notificării, sub sancţiunea soluţionării cererii pe baza actelor doveditoare existente la dosar.Norme metodologice:28.1. Obligaţia entitatii investite cu soluţionarea notificării de a emite decizia sau, după caz, dispoziţia motivată, în termenul prevăzut de lege, poate fi prorogata numai dacă se îndeplinesc conduitele impuse de lege [corespondenta scrisă transmisă periodic, prin care se solicita actele doveditoare şi se invita la negocierea prevăzută la alin. (1) al art. 28 din lege, corespondenta scrisă prin care persoana solicitanta cere expres prorogarea termenului pentru procurarea şi depunerea actelor doveditoare]. În cazul în care persoana indreptatita declara în mod expres că nu mai are alte dovezi de prezentat, soluţionarea notificării se va face pe baza actelor existente la dosar la expirarea termenului de 60 de zile de la data acestei ultime comunicări.28.2. Cu ocazia negocierilor părţile pot utiliza evaluări proprii sau expertize extrajudiciare care să susţină cuantumul valorii propuse a fi acoperite prin echivalent.29. Art. 29 din lege:Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată a organului de conducere al instituţiei publice implicate în privatizare, respectiv al organizaţiei cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi se va comunică persoanei îndreptăţite în termen de 15 zile de la data adoptării. Dispoziţiile art. 23 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice vor emite avizul, cu respectarea condiţiilor de fond şi de forma prevăzute de prezenta lege.Norme metodologice:29.1. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, prevăzut de art. 29 din lege, vizează numai regimul măsurilor de restituire avute în vedere de art. 27, 28 şi 33 din lege şi ca atare nu pot fi extinse şi la celelalte situaţii.29.2. Solicitarea şi emiterea avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice sunt obligatorii. O dată cu cererea de avizare se vor transmite: a) fotocopii certificate de entitatea investită cu soluţionarea notificării de pe toate actele depuse de solicitant; b) punctul de vedere preliminar al entitatii investite cu soluţionarea notificării.29.3. Cererea de eliberare a avizului trebuie să cuprindă şi termenul înlăuntrul căruia acesta este oportun a fi emis pentru soluţionarea notificării în termenul legal. Totodată se recomanda înştiinţarea în scris a persoanei solicitante cu privire la această măsură.29.4. Avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice se va emite în scris şi poate fi: a) favorabil (prin care se confirma rezultatul negocierii sau soluţiile propuse); b) favorabil cu observaţii (se aduc anumite corectii motivate cu privire la cuantumul valoric sau cu privire la modalităţile de acordare a măsurilor reparatorii); c) negativ şi motivat (se apreciază că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de lege).29.5. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice nu este comunicat până la termenul indicat de entitatea investită cu soluţionarea notificării, se va înştiinţa persoana solicitanta despre aceasta. În cazul în care aceasta solicita expres soluţionarea cererii sale fără acest aviz, entitatea notificată va emite decizia/dispoziţia pe baza actelor doveditoare existente la dosar sau, după caz, va încheia proces-verbal de divergenta.29.6. În cazul în care avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice cuprinde observaţii neinsusite de entitatea solicitanta sau avizul este negativ, în decizia/dispoziţia finala emisă de entitatea notificată se va face referire la motivele pentru care acestea nu au fost reţinute.30. Art. 30 din lege*): (1) În termen de 6 luni de la primirea deciziei sau, după caz, a dispoziţiei motivate care conferă dreptul de a primi titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare persoana indreptatita este obligată să solicite Ministerului Finanţelor Publice eliberarea acestor titluri, sub sancţiunea diminuării valorii stabilite cu 10% în caz de întârziere. (2) În termen de 3 luni de la primirea cererii persoanei îndreptăţite Ministerul Finanţelor Publice este obligat sa elibereze titlurile de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, garantate de stat, sub sancţiunea plăţii unor penalităţi de 0,1% pe zi din valoarea sumei totale.Norme metodologice:Sintagma garantate de stat are semnificatia garantarii exercitării drepturilor conferite de posesia acestor titluri înlăuntrul termenului legal de valorificare. O dată emise, titlurile de valoare nominală nu pot fi anulate sau diminuate.---------------*) Art. 29 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005 prevede:"ART. 29 (1) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se convertesc şi prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în titlu de despăgubire. (2) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul prezentei legi. (3) În situaţia în care titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au fost valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, decizia Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin care se dispune convertirea acestora în titlu de plată a despăgubirii se va emite numai pentru titlurile de valoare nominală deţinute de solicitant şi nevalorificate. (4) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (3), Comisia Specială pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide după primirea cererilor persoanelor îndreptăţite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate. (5) Cererile prevăzute la alin. (4) se vor depune la Secretariatul Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor, după constituirea acesteia."Normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor art. 29 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005 aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005 prevăd:"Norme metodologice:29.1. Prevederile art. 29 din titlul VII al legii stabilesc procedura convertirii titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice, nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil.29.2. Titlurile de valoare nominală prevăzute la pct. 29.1 se convertesc, prin decizia Comisiei Centrale, în titluri de despăgubire.29.3. Convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se dispune de către Comisia Centrala, după primirea de către Secretariatul Comisiei Centrale a cererilor titularilor titlurilor de valoare nominală sau, după caz, ale cesionarilor acestora, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se va face prin aplicarea indicelui de inflaţie aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul şi sfârşitul lunii anterioare datei emiterii deciziei de către Comisia Centrala. În situaţia în care indicele de inflaţie aferent lunii anterioare datei emiterii deciziei nu este cunoscut, se va lua în calcul ultimul indice de inflaţie cunoscut.29.4. În toate cazurile Comisia Centrala va decide pe baza verificării informaţiilor conţinute în lista titularilor titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei Centrale de către Ministerul Finanţelor Publice potrivit art. 28 din titlul VII al legii, şi după actualizarea deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost emise şi a documentaţiilor care au stat la baza adoptării acestora, în privinta legalităţii respingerii cererii de restituire în natură.29.5. Dacă, pe baza constatărilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta din urma stabileşte ca imobilul pentru care au fost emise titluri de valoare nominală este restituibil în natura, prin decizie motivată, potrivit art. 21 din titlul VII al legii, Comisia Centrala va proceda la restituirea acestuia.29.6. Ipoteza prevăzută la art. 29 alin. (3) din titlul VII al legii vizează situaţia acelor titluri de valoare nominală valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil.29.7. În situaţia prevăzută la pct. 29.6, decizia Comisiei Centrale prin care se dispune convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se va emite numai pentru titlurile de valoare nominală deţinute de solicitant şi nevalorificate, pe baza verificării informaţiilor conţinute în lista titularilor titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei Centrale de către Ministerul Finanţelor Publice potrivit art. 28 din titlul VII al legii.29.8. Dispoziţiile pct. 29.4 nu sunt aplicabile şi în situaţia în care titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice au fost cesionate sau acestea au fost valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil."--------------------31. Art. 31 din lege: (1) Dacă în termenul stabilit la art. 28 alin. (1) nu s-a convenit asupra valorii corespunzătoare şi asupra modalităţilor de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia un proces-verbal de divergenta. (2) În termen de 6 luni de la data procesului-verbal de divergenta persoana indreptatita se poate adresa secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul persoanei juridice cu care este în litigiu, sub sancţiunea pierderii dreptului la măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea se va judeca cu celeritate. La primirea cererii se va fixa un prim termen cu citarea părţilor în camera de consiliu, la care se va dispune efectuarea unei expertize având ca obiect stabilirea valorii corespunzătoare a imobilului în vederea acordării măsurilor reparatorii prin echivalent şi se va desemna un expert tehnic sau contabil, după caz. Valoarea corespunzătoare a imobilului va fi stabilită numai pe bază de expertiza, care va tine seama şi de sarcinile bunului, atât la preluare, cat şi la restituire. (4) Dacă persoana indreptatita optează prin cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi citat în cauza şi Ministerul Finanţelor Publice. (5) Hotărârea tribunalului este supusă căilor legale de atac. (6) În cazul în care persoana indreptatita a optat în cererea adresată justiţiei pentru acţiuni, prin hotărâre judecătorească instanţa va constata valoarea corespunzătoare stabilită prin expertiza şi va obliga instituţia publică implicata în privatizare sa emita o decizie sau, după caz, o dispoziţie motivată în temeiul căreia persoana indreptatita va primi acţiuni. (7) Dacă persoana indreptatita a optat în cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, prin hotărâre judecătorească instanţa va constata valoarea corespunzătoare stabilită prin expertiza şi va obliga Ministerul Finanţelor Publice sa emita titlurile respective.Norme metodologice:31.1. Dacă în termenul de 60 de zile de la data primirii cererii (notificării) sau în termenul rezultat ca urmare a prorogarii voluntare, dar nu mai târziu de termenul de 18 luni prevăzut la art. 28 alin. (2) din lege, nu s-a convenit asupra valorii corespunzătoare şi a modalităţilor de acordare a măsurilor reparatorii, se va încheia proces-verbal de divergenta.31.2. În cazul în care persoana indreptatita cere expres încheierea acestui act constatator (care îi permite accesul la justiţie), entitatea investită cu soluţionarea notificării nu poate refuza încheierea acestuia. Refuzul expres sau implicit (pasivitatea) entitatii notificate se va inlatura prin comunicarea unui proces-verbal de divergenta întocmit de notificatorul nemulţumit, procedura ce se va efectua prin intermediul executorului judecătoresc. În acest caz termenul de 6 luni la care face trimitere alin. (2) al art. 31 din lege se va calcula de la data comunicării procesului-verbal de divergenta prin executorul judecătoresc.31.3. Prevederea art. 31 alin. (3) teza finala din lege, potrivit căreia "Valoarea corespunzătoare a imobilului va fi stabilită numai pe bază de expertiza, care va tine seama şi de sarcinile bunului, atât la preluare, cat şi la restituire", impune o dubla evaluare a sarcinilor (cele care afectau iniţial bunul şi cele existente la data restituirii). Incidenţa art. 31 din lege se referă numai la cazurile prevăzute strict de art. 27 din lege, iar tratamentul special acordat de legiuitor este justificat de necesitatea respectării dreptului de proprietate dobândit legal după anul 1990 (privatizari legale sau vânzări făcute cu buna-credinţa şi cu respectarea legii).32. Art. 32 din lege: (1) Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naţionalizate prin Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte normative au dreptul la măsuri reparatorii constând în acţiuni acordate cu precădere la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate sau cu prioritate la o alta societate comercială tranzactionata pe piaţa de capital. (2) De prevederile alin. (1) nu beneficiază persoanele fizice sau juridice care au primit despăgubiri până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în condiţiile art. 5. (3) Acţiunile se vor acorda, la cererea persoanei îndreptăţite, de către instituţia publică implicata în privatizarea societăţii comerciale menţionate la alin. (1). (4) Recalcularea valorii acţiunilor se face de către instituţia publică implicata în privatizare în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau înregistrat la registrul comerţului înaintea naţionalizarii, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României şi a indicelui inflaţiei stabilit de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice. (5) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Banca Naţionala a României va stabili coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data intrării în vigoare a prezentei legi. (6) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptăţite sau în termenul prelungit conform art. 28 instituţia publică implicata în privatizare va stabili prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată valoarea recalculata a acţiunilor. (7) Dacă persoana indreptatita solicita acţiuni, instituţia publică implicata în privatizare va stabili în urma negocierii, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, societăţile comerciale şi numărul de acţiuni corespunzătoare valorii recalculate. (8) Persoana indreptatita poate negocia cu instituţia publică implicata în privatizare şi alte forme de măsuri reparatorii în echivalent.Norme metodologice:32.1. Întrucât ultimul bilanţ la care face referire alin. (4) al art. 32 din lege este insuficient pentru a stabili vocaţia de persoana indreptatita, este necesară dovedirea şi a calităţii de acţionar sau de asociat la respectivele entităţi juridice, în funcţie de forma juridică a acestora [art. 77 şi următoarele din Codul comercial nemodificat reglementau "societatea în nume colectiv (coprinzator), societatea în comandită simpla, societatea în comandită prin acţiuni şi societatea anonima"] la momentul naţionalizarii [făcându-se aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) din lege].32.2. Pentru dovedirea calităţii de asociat la societăţi în nume colectiv ori în comandită simpla sau pentru dovedirea calităţii de acţionar la societăţi cu acţiuni nominative se va solicita extras de pe registrul prevăzut la art. 142 pct. 1 din Codul comercial nemodificat.32.3. Pentru dovedirea calităţii de acţionar la societăţi comerciale care aveau emise acţiuni la purtător se vor prezenta titlurile originale (dacă mai exista - menţionăm ca în cazul acestui tip de acţiuni transferul dreptului de proprietate se făcea prin simpla tradiţiune).32.4. În cazul în care se depun aceste dovezi pentru asigurarea respectării exigenţelor alin. (2) al art. 32 din lege se vor cere pentru toţi solicitanţii declaraţiile prevăzute la pct. 5 din prezentele norme metodologice.32.5. Pentru cuantificarea valorii acţiunilor deţinute şi dovedite exista doua posibilităţi: a) se va calcula cota procentuală aferentă titlurilor deţinute şi dovedite de solicitant prin stabilirea ponderii numărului acestora la numărul titlurilor corespunzătoare capitalului social al respectivei societăţi comerciale. Cota astfel stabilită se va raporta la valoarea activului net din ultimul bilanţ contabil publicat în Monitorul Oficial al României, iar valoarea astfel rezultată se va actualiza cu coeficientul de actualizare comunicat de Banca Naţionala a României şi a indicelui de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistica (se va avea în vedere Ordinul preşedintelui Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României nr. 3/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001, prin care s-a stabilit coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001, ca fiind 1.303,33).Exemplu: persoana prezintă dovezi care atesta deţinerea a 500 de acţiuni la o societate care avea emise 5.000 de acţiuni. Ponderea participatiei sale este în acest caz de 10%. Activul net din ultimul bilanţ publicat era de 100.000.000 lei în anul 1948. Rezultă ca valoarea aferentă cotei deţinute era de 10.000.000 lei în anul 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultată din calculul indicelui de inflaţie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezintă valoarea care va face obiectul alocării acţiunilor la societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege; b) se va calcula valoarea unei acţiuni emise de respectiva societate comercială prin raportarea numărului de acţiuni emise la valoarea activului net patrimonial din ultimul bilanţ contabil publicat în Monitorul Oficial al României. Valoarea astfel calculată se va inmulti cu numărul de acţiuni deţinute şi dovedite de acţionarul solicitant, iar valoarea astfel rezultată se va actualiza cu coeficientul de actualizare şi cu indicele de inflaţie.Exemplu: valoarea activului net publicată în Monitorul Oficial al României este de 100.000.000 lei aferenţi anului 1948, iar numărul de acţiuni emise este de 5.000. Impartind 100.000.000 lei la 5.000, rezultă 20.000 lei/acţiune. Inmultind numărul acţiunilor solicitantului, respectiv 500, cu valoarea de 20.000 lei/acţiune, rezultă 10.000.000 lei aferenţi anului 1948. Aplicând coeficientul de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României, rezultă 10.000.000 x 1.303 = 13.030.000.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultată din calculul indicelui de inflaţie aferent anilor 2001 şi 2002. Aceasta ultima suma reprezintă valoarea care va face obiectul alocării acţiunilor la societăţile comerciale prevăzute la alin. (1) al art. 32 din lege.Se recomanda utilizarea metodei prevăzute la lit. b) în cazul în care ponderea acţiunilor deţinute şi dovedite este foarte mica (subunitara, de exemplu 0,123).32.6. Prevederile alin. (8) al art. 32 din lege instituie şi posibilitatea pentru persoana indreptatita de a negocia cu instituţia publică implicata în privatizare alte forme de măsuri reparatorii în echivalent. Semnalam ca prevederea respectiva poate viza: a) măsura compensării cu alte bunuri sau servicii; b) acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare; c) acordarea de despăgubiri băneşti.Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (8) al art. 32 din lege să se facă în completarea măsurii reparatorii prevăzute la alin. (1) al aceluiaşi articol, în sensul acoperirii părţii valorice aferente dreptului cuvenit acţionarului/asociatului care excedeaza capitalului disponibil la societăţile comerciale oferite de instituţia implicata în procesul de privatizare.32.7. Măsuri instituţionale şi procedurile pentru acordarea acţiunilor1. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare, care are obligaţia de a acorda acţiuni persoanelor îndreptăţite la această măsură reparatorie, are obligaţia de a respecta prezenta procedura. Aceasta va organiza un birou sau, după caz, un ghiseu special de atribuire de acţiuni în baza Legii nr. 10/2001, care va fi deservit de personal corespunzător şi ca pregătire profesională (jurişti sau economişti), şi ca număr (în funcţie de numărul cererilor). Salariaţii care desfăşoară aceste activităţi beneficiază de prevederile art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.2. Prezenta procedura este aplicabilă şi în cazul în care ofertantul are şi calitatea de emitent al deciziei/dispoziţiei prin care se acordă acţiuni, dacă până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice nu a operat transferul de acţiuni.3. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare (denumita ofertant), care are obligaţia de a acorda persoanelor îndreptăţite acţiuni ca măsura reparatorie în echivalent din cadrul capitalului social disponibil (procedura care va fi denumita în continuare privatizare prin restituire) va stabili şi va afişa la sediul sau prima oferta de capital disponibil*) destinată acestei măsuri reparatorii, care va cuprinde: a) lista iniţială cu societăţile comerciale aflate în portofoliul lor, la care au cote disponibile de capital pentru privatizare prin restituire, sediul acestora, capitalul social total, cota de capital disponibil (exprimată în procente), obiectul de activitate (pe scurt), codul fiscal, valoarea nominală a unei acţiuni şi, după caz, ultima cotatie a valorii acţiunii societăţii comerciale respective (fie pe RASDAQ, fie la Bursa); şi b) durata ofertei.3^1. a) În cadrul acţiunilor de privatizare prin restituire, acţiunile se vor acorda la preţul minim, care este valoarea nominală a unei acţiuni. În cazul în care valoarea unei acţiuni pe piaţa de capital a societăţii comerciale propuse pentru privatizare prin restituire de acţiuni este mai mare decât valoarea nominală a aceleiaşi acţiuni, restituirea se va face la preţul de la ultima tranzactionare pe piaţa de capital. b) O societate comercială poate fi trecută de cel mult două ori în lista cu societăţile comerciale la care exista cote de capital disponibil pentru privatizare prin restituire în condiţiile de preţ prevăzute la lit. a). c) Instituţiile publice implicate în procesul de privatizare îşi vor elabora propriul regulament de restituire şi atribuire de acţiuni în cadrul metodei de privatizare prin restituire, care se aproba prin ordin al conducătorului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.-----------Subpunctul 3^1 al punctului 32.7. din Normele metodologice a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.*) Art. 26 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005, prevede:"ART. 26 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice oferta de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, se considera închisă. (2) După închiderea ofertei, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1), va proceda la atribuirea/alocarea acţiunilor, după care va elibera titularului deciziei de restituire prin acordarea de acţiuni ori al titlurilor de valoare nominală subscrise, o adeverinta/un certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numărul acţiunilor şi datele de identificare a societăţii comerciale. (3) În termen de 10 zile de la data atribuirii/alocării acţiunilor, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1), va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista beneficiarilor măsurilor prevăzute la alin. (2), a titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost acordate/alocate acţiunile, fiind menţionat distinct şi emitentul acestora. (4) Dispoziţiile prevăzute la alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător pentru orice alta oferta de capital disponibil, închisă înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. În acest caz, termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data intrării în vigoare a prezentei legi."Normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor art. 26 din Titlul VII al LEGII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005, aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 1.095 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 27 octombrie 2005 prevăd:"Norme metodologice:26.1. În înţelesul art. 26 alin. (1) din titlul VII al legii, capitalul disponibil reprezintă acea parte de capital social deţinută de stat sau de alta entitate implicata în procesul de privatizare la o societate comercială neprivatizata, în tot sau în parte, care nu este afectată de alte drepturi izvorand din contractele de privatizare încheiate deja în baza legilor de privatizare.În înţelesul art. 26 alin. (2) din titlul VII al legii, emitenta a ofertei este considerată orice entitate implicata în procedurile de privatizare care a lansat o ofertă de capital disponibil în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi care are obligaţia de a acorda persoanelor îndreptăţite acţiuni din capitalul social disponibil, ca măsura reparatorie prin echivalent.Persoana indreptatita este persoana fizica sau juridică beneficiara a unei decizii/dispoziţii motivate sau ordin, prin care i s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni ori, după caz, deţinătorul unor titluri de valoare nominală.Societate în curs de tranzactionare este acea societate la care a fost aprobată metoda de privatizare prin oferta publică prin ordin/decizie a instituţiei publice implicate în privatizare sau prin act normativ.26.2. Pentru ofertele de privatizare închise odată cu momentul intrării în vigoare a titlului VII al legii, vor fi considerate ca fiind depuse în termen toate cererile deţinătorilor de titluri de valoare nominală sau, după caz, ale titularilor deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni şi care sunt înregistrate la registratura emitentului ofertei de capital sau sunt depuse la oficiul poştal, inclusiv în data de 25 iulie 2005.Oferta de capital disponibil se considera ca se adresează deţinătorilor de titluri de valoare nominală sau de decizii/dispoziţii de restituire prin acordarea de acţiuni, în funcţie de situaţia societăţilor aflate în oferta entitatii implicate în privatizare - tranzacţionate sau netranzactionate pe piaţa de capital - la momentul publicării acestei oferte, respectiv la data publicării listei societăţilor la care s-a rezervat o cota din capitalul social pentru privatizarea prin restituire.Persoanele îndreptăţite (astfel cum au fost definite prin prezentele norme metodologice) au dreptul sa revoce, integral sau parţial, subscrierea realizată în cadrul unei astfel de oferte de capital disponibil. Revocarea subscrierii poate avea loc începând cu data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice şi până la momentul declanşării procedurii de atribuire/alocare de acţiuni. Revocarea subscrierii se va realiza prin transmiterea de către persoana indreptatita către entitatea implicata în privatizare - emitenta a ofertei - a unei cereri de revocare a subscrierii.Persoanele îndreptăţite care au depus cereri la societăţi care, la data apariţiei prezentelor norme metodologice, nu erau tranzacţionate sau în curs de tranzactionare au posibilitatea să îşi schimbe opţiunea în termen de 90 de zile de la data apariţiei prezentelor norme metodologice, pentru una dintre societăţile aflate în oferta şi care sunt tranzacţionate sau urmează să fie tranzacţionate.26.3. În cadrul entitatii emitente a ofertei de privatizare, prin decizie/ordin a/al conducătorului acesteia, se va constitui o comisie de analiza a cererilor depuse de persoanele îndreptăţite şi de negociere în vederea atribuirii/alocării acţiunilor la societăţile care fac parte din oferta, în schimbul titlurilor de valoare nominală subscrise sau al deciziilor/dispoziţiilor de restituire prin acordarea de acţiuni, după caz. Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile Comisiei sunt stabilite prin decizia/ordinul conducătorului entitatii emitente a ofertei de privatizare.26.4. Proceduri pentru atribuirea/alocarea acţiunilor1. Declanşarea procedurii de atribuire de acţiuni pentru societăţile listate sau care urmează să fie listate pe piaţa de capital, în situaţia în care oferta entitatii implicate în privatizare cuprinde astfel de societăţi, va avea loc după finalizarea procedurii de admitere la tranzactionare a acţiunilor fiecărei societăţi de acest fel aflate în oferta.2. În termen de 30 de zile de la admiterea la tranzactionare a acţiunilor societăţii, entitatea implicata în privatizare va notifica subscriitorii cu privire la modul de stabilire a preţului la care urmează să fie atribuite acţiunile în schimbul titlurilor de valoare nominală sau al deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, cu privire la modul de alocare şi la data limita până la care îşi pot revoca subscrierea.3. De asemenea, entitatea emitenta va face public, cu 30 de zile înainte de începerea perioadei de atribuire, un anunţ în care vor fi furnizate informaţii privind condiţiile ofertei, precum şi informaţii cu privire la termenul limita până la care mai pot fi revocate subscrierile, perioada calendaristică în care se va realiza alocarea şi procedura de dobândire a acţiunilor atribuite etc.4. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, capitalul disponibil de la o societate comercială nu este îndestulător, se va proceda la alocarea proporţională, în funcţie de ponderea fiecărei solicitări, luându-se în considerare valoarea înscrisă pe acestea. [Exemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 de acţiuni. Sunt 3 solicitanţi (A, B şi C) care, în baza titlurilor de valoare nominală, la valoarea acestora neactualizata, sau a deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, pe care le deţin, ar avea posibilitatea de a dobândi: A - 10.000 de acţiuni; B - 50.000 de acţiuni; C - 40.000 de acţiuni, rezultând un total de 100.000 acţiuni. Ponderea dreptului fiecărei persoane în acest total este: A = 10%, B = 50%, C = 40%. Pentru stabilirea numărului de acţiuni care se aloca fiecărei persoane, se va aplica procentul astfel obţinut la numărul acţiunilor disponibile, rezultând:A - 10% din 50.000 = 5.000 de acţiuni;B - 50% din 50.000 = 25.000 de acţiuni;C - 40 % din 50.000 = 20.000 de acţiuni.]5. După stabilirea valorii la care se vor atribui acţiunile în schimbul titlurilor de valoare nominală sau al deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, conform pct. 26.5 din prezentele norme metodologice, subscriitorii care nu au comunicat o renunţare la subscriere vor fi înştiinţaţi cu privire la aceasta şi la modul de atribuire.6. Oferta de preţ a entitatii implicate în privatizare este valabilă timp de 30 de zile de la data înştiinţării, care se va face atât personal fiecărui subscriitor, cat şi prin intermediul unui cotidian central de larga răspândire.7. Subscriitorii care accepta în termenul de 30 de zile elementele menţionate la pct. 5 urmează sa transmită acceptul lor în scris, în interiorul termenului menţionat mai sus, accept care va fi înregistrat la registratura generală a entitatii emitente a ofertei sau transmis prin posta, cu confirmare de primire.8. În situaţia în care, în urma înştiinţării, exista subscriitori care nu au acceptat elementele menţionate la pct. 5 şi nu au transmis acceptul lor în scris, cererile acestora nu vor fi luate în considerare la stabilirea procentului de atribuire de acţiuni şi echivaleaza cu neacceptarea ofertei.9. Cererile persoanelor îndreptăţite, care au acceptat oferta conform pct. 7, care nu sunt însoţite de copia legalizată a deciziei/dispoziţiei motivate sau ordinului privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni ori, după caz, de copia legalizată a titlurilor de valoare nominală subscrise în cadrul ofertei de privatizare, vor trebui completate cu aceste înscrisuri înlăuntrul termenului precizat mai sus, sub sancţiunea de a nu fi luate în considerare.10. În vederea valorificării titlurilor de valoare nominală aparţinând categoriilor de subscriitori menţionaţi la pct. 8, aceştia se vor adresa Comisiei Centrale în vederea convertirii acestora în titluri de despăgubire, urmând procedura prevăzută la pct. 29.1-29.8 din prezentele norme metodologice.11. În cazul în care valoarea deciziei/dispoziţiei motivate sau ordinului privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni ori, după caz, a titlurilor de valoare nominală depuse nu acoperă în întregime un număr întreg de acţiuni, persoana indreptatita va primi doar numărul întreg de acţiuni, iar fractiile de acţiuni rezultate ca urmare a procesului de alocare a acţiunilor, insumate ca pachet de acţiuni, rămân în proprietatea entitatii emitente a ofertei.12. În cazul în care prin convertirea deciziei/dispoziţiei motivate sau ordinului privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni ori, după caz, a titlului de valoare nominală în acţiuni rămâne un rest, acesta va fi menţionat atât în procesul-verbal final de negociere, cat şi în lista cu beneficiarii măsurilor dispuse în baza ofertei sale, care va fi transmisă Secretariatului Comisiei Centrale pentru a se proceda la emiterea titlurilor de despăgubire cuvenite pentru diferenţa de suma, până la concurenta sumei disponibile.13. Declanşarea procedurii de atribuire/alocare de acţiuni pentru societăţile nelistate, în situaţia în care oferta entitatii implicate în privatizare cuprinde astfel de societăţi, va avea loc pentru fiecare societate, în termen de 30 de zile de la data constituirii comisiei prevăzute la pct. 26.3 din prezentele norme metodologice.26.5. Valoarea la care urmează să fie atribuite acţiunile se stabileşte astfel: a) la societăţile listate sau aflate în curs de listare pe piaţa de capital, valoarea va fi egala cu valoarea cea mai mare dintre valoarea de piaţa şi valoarea nominală.Valoarea de piaţa pentru o acţiune va fi preţul mediu ponderat de tranzactionare aferent primelor 6 luni de tranzactionare a acţiunilor în cauza, comunicat de operatorul pieţei respective. Atribuirea acţiunilor se va face după scurgerea unui termen de 6 luni de tranzactionare; b) la societăţile aflate în oferta şi nelistate, valoarea va fi egala cu valoarea cea mai mare dintre valoarea nominală şi valoarea pe acţiune, calculată ca raport între activul net contabil la ultimul exerciţiu financiar anual încheiat şi numărul total de acţiuni.Activul net este determinat ca diferenţa între totalul activelor şi datoriile societăţii comerciale.26.6. În termen de 30 de zile calculate cu începere de la expirarea datei limita stabilite pentru acceptarea ofertei, între entitatea emitenta a ofertei de privatizare şi persoana indreptatita se va declansa procesul de negociere care se va finaliza prin încheierea unui proces-verbal în care se vor preciza elementele tranzacţiei (valoarea pe acţiune, numărul de acţiuni alocate, societatea emitenta, valoarea totală a acţiunilor alocate, valoarea actualizată a titlurilor de valoare nominală, în original, primite în plata, seria şi numărul acestora etc.). Modelul procesului-verbal se va aproba prin decizie/ordin al conducătorului fiecărei entităţi emitente a ofertei.26.7. La sfârşitul perioadei de alocare entitatea emitenta a ofertei va elibera fiecărui subscriitor o adeverinta privind calitatea de acţionar (denumita în continuare adeverinta), care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) elementele de identificare a subscriitorului; b) elementele de identificare a societăţii la care au fost dobândite acţiunile; c) numărul de acţiuni dobândite.26.8. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se va face la data utilizării lor de entitatea emitenta a ofertei, prin aplicarea indicelui de inflaţie aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlu şi sfârşitul lunii anterioare datei utilizării lui. În situaţia în care indicele de inflaţie aferent lunii anterioare datei utilizării titlului de valoare nominală nu este cunoscut, se va lua în calcul ultimul indice de inflaţie cunoscut.26.9. Titlurile de valoare nominală subscrise în cadrul unei oferte şi nevalorificate vor fi restituite subscriitorilor, în situaţia în care acestea au fost depuse în original.26.10. Titlurile de valoare nominală subscrise în cadrul unei oferte de privatizare şi valorificate parţial vor fi reţinute de entitatea emitenta a ofertei, care va urma procedura prevăzută la pct. 26.14 şi 26.15.26.11. Entitatea emitenta a ofertei de privatizare prin restituire şi persoana indreptatita la măsuri reparatorii au obligaţia de a se adresa către societate/Registrul independent al acţionarilor, în vederea înscrierii noului acţionar, în termen de 15 zile de la data eliberării adeverintei.26.12. Eliberarea certificatului de acţionar se va face de către societate, în situaţia în care şi-a organizat propriul registru al acţionarilor, sau de către Registrul independent al acţionarilor, în termen de 30 de zile de la data eliberării adeverintei.26.13. Acţiunile atribuite/alocate după urmarea procedurilor prevăzute la pct. 26.4-26.7 nu vor putea fi tranzacţionate la bursa de valori sau pe o alta piaţa reglementată decât după expirarea unui termen de 6 luni, calculat cu începere de la data eliberării adeverintei/certificatului de acţionar.26.14. În cazul în care între suma subscrisă şi suma în cuantumul căreia au fost atribuite/alocate acţiuni în cadrul ofertei de privatizare rămâne o diferenţa în favoarea solicitantului, aceasta va fi menţionată de către entitatea emitenta a ofertei atât în procesul-verbal, cat şi în lista cu beneficiarii măsurilor dispuse în baza ofertei sale, care va fi transmisă Secretariatului Comisiei Centrale pentru a se proceda la emiterea titlurilor de despăgubire cuvenite, după urmarea procedurilor prevăzute la art. 27 alin. (2) sau, după caz, la art. 29 alin. (3)-(5) din titlul VII al legii.26.15. După primirea în plata a titlurilor de valoare nominală, acestea se bareaza cu roşu şi se înscrie de către vânzător menţiunea "DESPĂGUBIT CONFORM PROCESULUI-VERBAL nr. ... din ...". Titlurile de valoare nominală utilizate se reţin de către ofertant şi se înregistrează într-un registru special, deschis şi ţinut de acesta. În termen de 15 zile de la primirea în plata, titlul de valoare nominală utilizat se preda cu semnatura de primire la oricare dintre direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene sau la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Aceasta are obligaţia ca, pe măsura primirii titlurilor de valoare nominală, să le transmită Biroului central pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001, pe bază de borderou.26.16.1. Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.) desfăşoară procesul de atribuire/alocare de acţiuni în schimbul titlurilor de valoare nominală sau al deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, în numele Ministerului Economiei şi Comerţului.26.16.2. O.P.S.P.I. acorda acţiuni în numele statului român, în schimbul titlurilor de valoare nominală sau deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz.26.16.3. Titlurile de valoare nominală sau deciziile/dispoziţiile/ordinele prin care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub forma de acţiuni, după caz, urmează să fie predate la Ministerul Economiei şi Comerţului, în calitatea sa de acţionar în numele statului la societăţile aflate în oferta, împreună cu doua exemplare ale fiecărui proces-verbal de negociere, urmând ca acesta să le depună la Trezoreria Statului.Predarea se va efectua prin intermediul unui proces-verbal de predare-primire încheiat între cele doua instituţii."--------------------4. Durata primei oferte de privatizare prin restituire va fi de 90 de zile de la data publicării. După 30 de zile de la închiderea primei oferte de privatizare prin restituire instituţia implicata va emite o noua oferta care va cuprinde societăţi comerciale pentru care, în urma acordării de acţiuni în cadrul primei oferte, a rămas capital disponibil.5. Tranzacţionarea acţiunilor societăţilor comerciale care fac obiectul procedurilor de privatizare prin restituire se va suspenda pe durata ofertei de privatizare prin restituire.6. Constituie capital disponibil acea parte de capital social deţinută de stat sau de alta entitate implicata în procesul de privatizare la o societate comercială neprivatizata, în tot sau în parte, care nu este afectată de alte drepturi izvorand din contractele de privatizare încheiate deja în baza legilor de privatizare.7. Oferta de privatizare prin restituire este destinată exclusiv persoanelor îndreptăţite, care au beneficiat de măsura restituirii prin acţiuni, acordată în temeiul legii, precum şi al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000*) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare.--------------*) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.8. Oferta iniţială de privatizare prin restituire şi datele de identificare a ofertantului se vor publică, pe cheltuiala acestuia, în cel puţin un ziar de răspândire naţionala, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.9. După expirarea termenului prevăzut la pct. 8 titularul deciziei/dispoziţiei de restituire prin acordarea de acţiuni sau reprezentantul acestuia desemnat prin procura specială ori, după caz, moştenitorii acestuia, pe baza certificatului de moştenitor, va/vor depune o cerere privind atribuirea de acţiuni la una sau mai multe dintre societăţile comerciale prevăzute pentru oferta iniţială de restituire, la care va anexa în copie legalizată decizia/dispoziţia emisă de entitatea investită cu soluţionarea şi o declaraţie autentică din care să rezulte dacă a mai solicitat sau nu acordarea de acţiuni la o alta instituţie.-----------Subpunctul 9 al punctului 32.7. din Normele metodologice a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.10. În termen de 60 de zile de la primirea cererii şi a copiei legalizate de pe decizie, ofertantul analizează cererea şi invita persoana indreptatita la negocierea atribuirii de acţiuni.11. Atribuirea de acţiuni în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire se face în funcţie de momentul depunerii cererii privind atribuirea de acţiuni, cu excepţia cazului în care, în decizia de soluţionare a notificării emisă chiar de entitatea implicata în privatizare, este individualizata societatea comercială la care urmează sa i se atribuie sau, după caz, sa i se aloce acţiunile. În aceasta situaţie se va proceda la atribuirea directa a acţiunilor până la concurenta acţiunilor disponibile, iar în cazul în care sunt mai mulţi solicitanţi, se va aplica în mod corespunzător procedura prevăzută la pct. 13.12. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate exista capital social disponibil, negocierea şi atribuirea de acţiuni se vor face cu prioritate la aceasta, indiferent de alta opţiune a persoanei; în cazul în care societatea comercială respectiva nu mai are capital disponibil, persoana indreptatita poate opta în cadrul negocierilor pentru oricare dintre societăţile comerciale prevăzute în oferta de restituire.13. În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, capitalul social disponibil de la o societate comercială nu este îndestulător pentru persoanele îndreptăţite care beneficiază de prioritatea prevăzută la pct. 11, se va proceda la alocarea proporţională, în funcţie de ponderea fiecărei solicitări negociate.Exemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 acţiuni; sunt 3 solicitanţi prioritari (A, B şi C) cărora, în urma negocierii individuale şi a sumelor de referinţa prevăzute în fiecare decizie, li s-a stabilit posibilitatea de a dobândi: A - 10.000 de acţiuni; B - 50.000 de acţiuni; C - 40.000 de acţiuni, rezultând un total de 100.000 de acţiuni. Ponderea dreptului fiecărei persoane în acest total este: A - 10%; B - 50%; C - 40%. Pentru stabilirea numărului de acţiuni care se aloca fiecărei persoane se va aplica procentul astfel obţinut la numărul acţiunilor disponibile, rezultând:A - 10% din 50.000 = 5.000 de acţiuni; B - 50% din 50.000 = 25.000 de acţiuni; C - 40% din 50.000 = 20.000 de acţiuni.14. După atribuirea sau, după caz, alocarea acţiunilor, ofertantul va elibera persoanei îndreptăţite o adeverinta/un certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numărul acţiunilor şi datele de identificare a societăţii comerciale.-----------Subpunctul 14 al punctului 32.7. din Normele metodologice a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.14^1. a) Adeverinta/certificatul emisă/emis de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va fi eliberata/eliberat petentului în termen de 30 de zile de la momentul încheierii negocierilor conform prevederilor pct. 12 şi va fi comunicată/comunicat oficiului registrului comerţului şi Registrului independent la care societatea comercială care a făcut obiectul atribuirii de acţiuni prin metoda de privatizare prin restituire îşi tine registrul acţionarilor. b) În termen de 30 de zile de la primirea adeverintei/certificatului, petentul are obligaţia să solicite înscrierea sa ca acţionar la oficiul registrului comerţului şi Registrul independent la care societatea comercială care a făcut obiectul atribuirii de acţiuni prin metoda de privatizare prin restituire îşi tine registrul acţionarilor.-----------Subpunctul 14^1 al punctului 32.7. din Normele metodologice a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.15. În cazul societăţilor/companiilor naţionale declanşarea acestei proceduri se va face după aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.Cadrul normativ prevăzut în prezentele norme metodologice poate fi completat de către instituţiile publice implicate în procesul de privatizare cu prevederi specifice ce vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.33. Art. 33 din lege: (1) În situaţia imobilelor pentru care la art. 10 şi 11 a fost stabilită restituirea în echivalent persoana indreptatita adresează notificarea prevăzută la art. 21 alin. (1) primăriei în a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv Primăriei Municipiului Bucureşti. (2) Măsurile reparatorii în echivalent se stabilesc prin dispoziţie motivată a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dat în urma verificării condiţiilor de fond şi de forma prevăzute de prezenta lege. (3) Dispoziţiile art. 21-26 se aplică în mod corespunzător.Norme metodologice:33.1. Potrivit art. 10 şi 11 din lege, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda pentru imobilele cu alta destinaţie decât aceea de locuinta sunt:- atribuirea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare;- atribuirea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital;- compensarea cu alte bunuri şi servicii oferite de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite.33.2. Emiterea deciziei primarului este condiţionată şi în acest caz (ca şi în cazul situaţiilor prevăzute la art. 27 din lege) de existenta avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Cu privire la acest aviz, se va urma procedura stabilită la pct. 29 din prezentele norme metodologice.34. Art. 34*) din lege:-----------*) Este reprodus textul rezultat în urma modificării şi completării Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002. (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice va elabora norme metodologice privind emiterea, înregistrarea şi utilizarea titlurilor de valoare nominală. (2) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice conform art. 30 alin. (2) pot circula pe piaţa şi pot fi folosite exclusiv în procesul de privatizare. (3) Instituţiile publice implicate în privatizare, precum şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (fostul Fond al Proprietăţii de Stat) sunt obligate sa primească în plata titlurile de valoare nominală prevăzute la alin. (2) pentru cumpărarea de acţiuni şi active ale societăţilor comerciale în curs de privatizare. (4) Termenul de valorificare a titlurilor de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare este de cel mult 7 ani de la data emisiunii titlului, la valoarea actualizată în raport cu indicele inflaţiei. (5) În vederea asigurării surselor pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent sub forma de titluri de valoare nominală şi prin acţiuni, se rezerva o cota de până la 20% din capitalul social de la societăţile sau companiile naţionale rezultate din reorganizarea regiilor autonome. Stabilirea cotelor şi alocarea titlurilor de valoare nominală sau, după caz, a acţiunilor se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.Norme metodologice:34.1. Titlurile de valoare nominală au regim special şi sunt materializate în formulare tipizate cu valori nominale tipărite şi elemente speciale de securizare.34.2. Formularea pot circula pe piaţa are semnificatia posibilităţii înstrăinării respectivelor înscrisuri prin cesiunea acestor titluri, cu condiţia înregistrării acestei operaţiuni la emitent - Ministerul Finanţelor Publice -, prin trezoreria care l-a distribuit. Fiecare titlu de valoare nominală cuprinde rubrica "cesionar" în care se vor înscrie datele de identificare a acestuia şi numărul de înregistrare acordat de emitent. Poate fructifica titlul numai titularul sau, în cazul înstrăinării, ultimul cesionar înscris în respectivul titlu de valoare nominală.În cazul decesului titularului sau ultimului cesionar, titlul de valoare nominală se va fructifica de către moştenitorii legali.34.3. Procedura de emitere, înregistrare şi utilizare a titlurilor de valoare nominală1. În scopul efectuării procedurilor prevăzute de lege pentru acordarea titlurilor de valoare nominală, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice se constituie un birou special - "Biroul pentru restituiri prin titluri de valoare nominală", denumit în continuare Biroul central, format din specialişti ai respectivului minister (de regula, economişti şi jurişti, dar şi alte specialităţi). De asemenea, la nivelul direcţiilor trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene şi trezoreriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, se va înfiinţa câte un "ghiseu pentru restituiri prin titluri de valoare nominală", denumit în continuare ghiseu teritorial, deservit de 1-2 salariaţi din cadrul acesteia.2.1. Titlurile de valoare nominală sunt înscrisuri speciale, cu următoarele valori nominale: a) 500.000 lei, care vor purta seria A; b) 1.000.000 lei, care vor purta seria B; c) 10.000.000 lei, care vor purta seria C; d) 50.000.000 lei, care vor purta seria D; e) 100.000.000 lei, care vor purta seria E; f) 1.000.000.000 lei, care vor purta seria F.Diferentierea tipurilor de titluri de valoare nominală se face prin serie şi nu prin număr, fiecare serie începe de la numărul 1 şi continua conform necesităţilor.2.2. Modelul titlului de valoare nominală este stabilit în anexa nr. 4. Salariatul Biroului central din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va completa pe fiecare înscris datele de identificare a titularului, data emiterii, după care va decupa înscrisul oficial care va fi transmis pentru distribuire persoanelor îndreptăţite. Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice vor conţine elemente de securizare şi vor purta semnatura ministrului. În cazul în care se constata existenta unor neconcordante între decizia/dispoziţia motivată şi datele de identificare completate de salariatul desemnat a îndeplini aceasta procedura în titlul de valoare ca urmare a neatentiei sau omisiunii involuntare, titlul respectiv se va anula prin bararea cu o linie diagonala, sub care se va înscrie cuvântul "ANULAT", şi se va proceda la emiterea unui nou titlu de valoare. Titlurile de valoare nominală anulate se vor inregistra într-o evidenta specială şi se vor arhiva.2.3. Tipărirea titlurilor de valoare nominală se face prin Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" - S.A. şi se suporta din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.3. Titularul deciziei/dispoziţiei motivate prin care s-a stabilit ca măsura reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală sau reprezentantul acestuia va depune la Biroul central: a) actul prin care s-a stabilit măsura reparatorie privind acordarea titlurilor de valoare nominală (în original sau în copie legalizată; în cazul în care decizia/dispoziţia conţine şi alte măsuri reparatorii, se va depune copie legalizată de pe aceasta); b) cererea titularului sau reprezentantului acestuia, care va conţine următoarele date:- numele şi prenumele sau, după caz, denumirea persoanei înscrise în decizia administrativă emisă în temeiul legii - actul de identificare (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport, adeverinta de identitate şi, după caz, codul numeric personal; datele de identificare a persoanei juridice, inclusiv codul unic de înregistrare). În cazul în care sunt înscrise mai multe persoane în decizia administrativă, titlul de valoare va cuprinde datele de identificare a reprezentantului acestora desemnat prin act autentic;- emitentul deciziei/dispoziţiei prin care s-a acordat această măsură reparatorie şi valoarea nominală totală a titlului exprimată în lei;- modalitatea de acordare a titlurilor de valoare prin indicarea numărului de titluri de valoare nominală pentru cele 6 categorii de valori până la concurenta sumei stabilite (opţiunea de divizare a valorilor se va face în funcţie de opţiunea titularului privind modalitatea de utilizare a acestora);- adresa poştală la care acesta doreşte sa i se facă comunicările oficiale.Exemplu: valoarea în limita căreia se acordă titluri de valoare nominală este de 3.550.000.000 lei.Titularul poate opta pentru:- 2 titluri de 1.000.000.000 lei, rezultând 2.000.000.000 lei;- 1 titlu a 1.000.000.000 lei, rezultând 1.000.000.000 lei;- 10 titluri a 50.000.000 lei, rezultând 500.000.000 lei;- 5 titluri a 10.000.000 lei, rezultând 50.000.000 lei.Rezultă un număr de 18 titluri cu valoare diferita, pe care titularul dreptului le poate folosi în cadrul tranzacţiilor sale.4. În cazul în care în final rezultă valori reziduale subunitare mai mari sau egale cu jumătate (250.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominală cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea titularilor. În cazul în care în final rezultă valori reziduale subunitare mai mici de jumătate (249.000 lei), în raport de titlul cu valoarea nominală cea mai mica (500.000 lei), acestea se vor rotunji în favoarea emitentului.5. Actele prevăzute la pct. 3 pot fi depuse şi prin posta cu confirmare de primire. Direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene şi trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti vor fi stabilite în funcţie de adresa poştală comunicată de titular în cererea sa.6. În termen de 30 de zile de la primirea actelor prevăzute la pct. 3, Biroul central va comunică persoanei îndreptăţite trezoreria teritorială competenţa care îi va remite titlurile de valoare nominală, conform opţiunii de divizare făcute de aceasta, şi termenul de la care le poate prelua.7. În scopul înregistrării şi evidenţierii centralizate a titlurilor de valoare nominală emise, Ministerul Finanţelor Publice va înfiinţa un "registru unic de evidenta a titlurilor de valoare nominală emise" care va conţine datele de identificare a titularului, actul prin care s-a stabilit valoarea acestora, seria şi numărul titlurilor de valoare nominale emise, data emiterii, trezoreria teritorială competenţa şi data transmiterii titlurilor către acestea. Datele respective se vor inregistra şi în format electronic.8. După emiterea titlurilor de valoare nominală acordate, Biroul central procedează la transmiterea acestora pe bază de borderou la direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene şi la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.9. La direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene şi la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, se va deschide un "registru judeţean unic pentru evidenta titlurilor de valoare nominală primite de la Biroul central şi predate" care va cuprinde data şi numărul borderoului transmis de Biroul central, datele de identificare a titularului, seria şi numărul titlurilor de valoare nominală emise pentru fiecare titular, data predării către acesta şi semnatura de primire a titularului sau a reprezentantului acestuia.10. Pe măsura primirii actelor prevăzute la pct. 3, Biroul central va transmite trezoreriilor competente borderoul cu evidenta pe titulari a titlurilor de valoare nominală emise şi înscrisurile speciale. Trezoreriile competente, în termen de 5 zile de la primire, vor proceda la afişarea la sediul lor a persoanelor invitate să îşi ridice titlurile de valoare nominală. În cazul în care pentru ridicarea titlurilor de valoare nominală nu se prezintă primul beneficiar, procura specială a reprezentantului acestuia sau copia certificatului de moştenitor prezentată de către persoana indreptatita va fi avizată din punct de vedere al legalităţii de către serviciul/biroul juridic.11. Titlurile de valoare nominală se vor preda numai pe baza actului de identitate (buletin de identitate, carte de identitate, pasaport - se va retine o fotocopie a acestuia) al titularului, a procurii speciale a reprezentantului acestuia (care se va retine) sau, după caz, a certificatului de moştenitor (în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori, aceştia vor desemna un reprezentant prin procura specială - se va retine o fotocopie a certificatului de moştenitor şi procura specială în original).12. În cazul pierderii sau distrugerii titlurilor de valoare nominală emise şi predate titularilor nu se pot emite duplicate. În acest caz titularul se adresează Biroului central care va hotărî procedura de urmat.13. Fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare va organiza un birou sau, după caz, un ghiseu special de atribuire acţiuni contra titluri de valoare nominală în baza Legii nr. 10/2001 şi care va fi deservit de personal corespunzător atât ca pregătire profesională (jurişti sau economişti), cat şi ca număr (în funcţie de numărul cererilor). Salariaţii care prestează aceste activităţi beneficiază de prevederile art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.14. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, fiecare entitate implicata în procedurile de privatizare are obligaţia de a întocmi şi de a afişa la sediul sau lista cu societăţile comerciale care au fie active disponibile, fie capital disponibil pentru schimbul de acţiuni contra titluri de valoare nominală. Acordarea de acţiuni în schimbul titlurilor de valoare nominală se va face potrivit procedurii stabilite pentru privatizarea prin restituire, care se va aplica în mod corespunzător.În cazul societăţilor/companiilor naţionale declanşarea acestei proceduri se va face după aprobarea deciziei de privatizare, potrivit legii.15. Titlurile de valoare nominală sunt titluri speciale de plată şi ca atare pot fi utilizate pentru cumpărarea de acţiuni sau active disponibile la societăţi comerciale privatizabile ori la regii autonome. Cumpărarea de acţiuni sau de active disponibile se va face în urma negocierii între deţinătorul titlului de valoare şi instituţia publică implicata în procesul de privatizare. Iniţiativa cumpărării de acţiuni sau de active disponibile aparţine, în principiu, deţinătorului titlului de valoare nominală care va transmite o ofertă de cumpărare instituţiei implicate în procesul de privatizare (entitatea care deţine participaţie privatizabila la o societate comercială, inclusiv companie/societate naţionala organizată sub forma de societate comercială pe acţiuni sau, după caz, ministerului de resort care are în coordonare regia ce deţine active disponibile).15^1. Titlurile de valoare nominală pot fi folosite în procesul de privatizare prin restituire numai la societăţile comerciale aflate în curs de privatizare, conform legislaţiei de privatizare în domeniu, cu excepţia pachetelor de acţiuni pe care instituţia publică implicata le vinde pe piaţa de capital.15^2. În cazul societăţilor comerciale aflate în curs de privatizare, preţul de vânzare al unei acţiuni se va stabili după cum urmează: a) pentru societăţile comerciale la care se accepta la plata titluri de valoare, preţul unei acţiuni ce face obiectul acestor vânzări va fi egal cu valoarea nominală a acesteia; b) pentru societăţile comerciale la care se prezintă mai mulţi ofertanţi care oferă un preţ pe acţiune mai mare decât valoarea nominală a acesteia, instituţia publică implicata va acorda acţiunile la preţul cel mai bun obţinut peste valoarea nominală; c) pentru societăţile comerciale la care preţul pe acţiune se plăteşte prin titluri de valoare, titularul acestora va trebui sa îndeplinească toate celelalte condiţii prevăzute de legislaţia privatizării şi cerute de instituţia publică implicata.--------------Subpunctele 15^1 şi 15^2 ale punctului 34.3. din Normele metodologice au fost introduse de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.385 din 2 septembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 9 septembrie 2004.16. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile emise se va face la data utilizării lor prin aplicarea indicelui de inflaţie pentru perioada dintre începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul de valoare şi sfârşitul lunii anterioare datei utilizării. Actualizarea se face de către entitatea care primeşte titlul de valoare nominală pentru plata acţiunilor sau, după caz, a activelor astfel înstrăinate. În cazul utilizării titlurilor de valoare nominală ca instrument de plată pentru acţiunile tranzacţionate pe piaţa de capital autorizata, actualizarea titlului de valoare nominală se va face de către funcţionarul care primeşte în plata respectivele titluri. În acest ultim caz comisionul aferent operaţiunii respective va fi suportat de către solicitant.17. După primirea în plata a titlurilor de valoare nominală, acestea se bareaza cu roşu şi se înscrie de către vânzător menţiunea "UTILIZAT CA PLATA ÎN CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE nr. .... din...". Titlurile de valoare nominală utilizate se reţin de către ofertant şi se înregistrează într-un registru special deschis şi ţinut de acesta. În termen de 15 zile de la primirea în plata, titlul de valoare nominală utilizat se preda cu semnatura de primire la oricare dintre direcţiile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene sau la trezoreriile sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Aceasta are obligaţia ca, pe măsura primirii titlurilor de valoare nominală, să le transmită Biroului central pe bază de borderou.18. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, au depus cereri şi acte doveditoare la Ministerul Finanţelor Publice în vederea emiterii titlurilor de valoare nominală pot completa documentaţia depusa cu opţiunea privind modul de acordare a titlurilor în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice. În cazul în care persoana indreptatita nu depune opţiunea respectiva înlăuntrul acestui termen, distribuirea pe categorii de titluri de valoare nominală se va face de către emitent, prin Biroul central.35. Art. 35 din lege: (1) În cazul în care măsurile reparatorii în echivalent se fac prin acţiuni persoana indreptatita se adresează uneia dintre instituţiile publice implicate în privatizare, prevăzute la art. 27 alin. (2), cu o cerere, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei sau, după caz, a dispoziţiei motivate. (2) Instituţia publică implicata în privatizare este obligată ca în termen de 60 de zile de la data primirii cererii sa invite persoana indreptatita pentru a negocia măsurile reparatorii în echivalent.Norme metodologice:35.1. Persoana indreptatita, care este titulara deciziei/dispoziţiei motivate prin care entitatea investită cu soluţionarea notificării a dispus măsura acordării de acţiuni, va depune la instituţia publică implicata în privatizare (care are în portofoliul sau acţiunile societăţii comerciale pentru care optează solicitantul) următoarele acte: a) cererea prin care solicită acţiunile unei sau unor anumite societăţi comerciale privatizabile (care va cuprinde: datele de identificare a titularului deciziei, opţiunile acesteia, datele de identificare a societăţilor comerciale pentru ale căror acţiuni s-a optat, decizia de acordare şi emitentul, semnatura şi data); b) copie legalizată de pe decizia/dispoziţia motivată prin care s-a acordat măsura reparatorie privind atribuirea de acţiuni.35.2. Instituţia publică implicata în privatizare este obligată ca în termenul stabilit de lege sa verifice dacă societăţile comerciale indicate în cerere se afla în portofoliul sau sau dacă mai au capital privatizabil disponibil şi sa invite titularul cererii la negociere.35.3. Negocierea se poate purta şi prin corespondenta sau prin orice alte mijloace electronice admise de lege (fax, telefon, e-mail etc.), dar în toate cazurile rezultatul acesteia se va consemna într-un proces-verbal constatator al finalizarii negocierii, semnat de părţi. Titularul deciziei/dispoziţiei poate da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).35.4. În cazul în care decizia/dispoziţia indica mai multe persoane îndreptăţite, acestea vor mandata fie pe unul sau pe unii dintre aceştia, fie vor da mandat special de reprezentare unei alte persoane (prin înscris autentificat).35.5. În cazul în care constata ca societăţile indicate în cerere nu se afla în portofoliul sau va înştiinţa de îndată solicitantul despre aceasta în vederea reformularii cererii.36. Art. 36 din lege: (1) Despăgubirile băneşti se acordă conform prevederilor prezentului capitol. (2) Notificările prin care persoana indreptatita solicita acordarea de despăgubiri băneşti sau optează pentru despăgubiri băneşti se adresează prefecturii în a carei raza se afla ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, în termenul şi în condiţiile reglementate de art. 21. (3) În cazul în care persoana indreptatita a solicitat restituirea în natura, dar aceasta nu a fost aprobată sau nu este posibila, potrivit legii, unitatea deţinătoare sau, după caz, primăria va transmite decizia, respectiv dispoziţia privind oferta de acordare a despăgubirilor băneşti, prefecturii în a carei raza acestea îşi au sediul, în termen de 60 de zile de la primirea notificării. Dacă valoarea imobilului s-a stabilit prin expertiza, se va anexa şi o copie de pe expertiza, iar dacă oferta nu a fost acceptată şi persoana indreptatita s-a adresat instanţei, se va face aceasta menţiune. (4) În cazul în care nu s-a efectuat o expertiza pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau, după caz, dispoziţia menţionată la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativă a acestuia.Norme metodologice:36.1. Legea stabileşte doua variante procedurale prin care se poate realiza dreptul la despăgubiri băneşti: a) cazul în care unitatea deţinătoare sau primarul investit iniţial cu soluţionarea notificării constata sau apreciază că nu se poate dispune restituirea în natura şi persoana indreptatita în virtutea dreptului sau de opţiune a ales acordarea de despăgubiri băneşti ca măsura echivalenta alternativa de reparare; b) cazul în care chiar prefectura este ţinuta sa analizeze notificarea privind acordarea de despăgubiri băneşti în ipoteza în care persoana indreptatita a avut libertatea de a opta pentru aceasta cale.Pentru primul caz este evident ca decizia/dispoziţia motivată este data după consumarea procedurii prevăzute la art. 24 din lege şi ca atare prefectura se va limita numai la înregistrarea şi cuantificarea despăgubirilor băneşti până la data intrării în vigoare a legii speciale la care face trimitere art. 40 din lege, însă, pentru cel de-al doilea caz, prefectura devine entitatea investită cu soluţionarea notificării respective.36.2. Prefecturile investite cu soluţionarea notificărilor prin care se solicita despăgubiri băneşti au obligaţia sa verifice faptul ca într-adevăr varianta solicitată de persoana indreptatita este singura posibila. În cazul în care se constata (în urma analizei situaţiei juridice a imobilului pentru care se cere despăgubire şi a situaţiei unităţii deţinătoare) ca soluţia restituirii în natura era totuşi posibila, va comunică în scris persoanei îndreptăţite noua soluţie şi va transmite notificarea deţinătorului imobilului posibil de a fi restituit în natură. În acest caz unitatea deţinătoare devine unitatea obligată la soluţionarea notificării şi, după caz, la restituire, potrivit legii.36.3. În cazul în care notificarea privind acordarea de despăgubiri băneşti nu conţine valoarea estimată aferentă imobilului/imobilelor imposibil de restituit (fie concretizata în rapoarte de expertiza - extrajudiciara sau judiciară - depuse în copii certificate sau legalizate, fie concretizata prin indicarea unei valori estimative), se va solicita petentului completarea notificării în acest sens.36.4. Pentru analizarea valorilor solicitate şi stabilirea despăgubirilor băneşti ce se vor acorda în cadrul fazei administrative, se recomanda constituirea la nivelul fiecărei prefecturi a unei comisii interne de evaluare (formată din 3-5 persoane, de regula din cadrul personalului prefecturii) care va întocmi un raport de evaluare. Comisia interna de evaluare astfel constituită va urma procedura recomandată la pct. 10 din prezentele norme metodologice.Activitatea prefecturii se va finaliza printr-un proces-verbal în care se consemnează sumele stabilite în oferta de despăgubire, după caz, sumele solicitate de persoana indreptatita, precum şi cele rezultate în urma evaluării efectuate de comisia interna.37. Art. 37 din lege:După centralizarea notificărilor şi a ofertelor de acordare a despăgubirilor băneşti prefecturile vor transmite centralizatoarele, împreună cu materialele primite, Ministerului Finanţelor Publice.38. Art. 38 din lege:Pentru evaluarea despăgubirilor băneşti care urmează să fie acordate persoanelor îndreptăţite, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi se va constitui prin decizie a primului-ministru o comisie interministeriala formată din 2-3 reprezentanţi ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Administraţiei Publice.39. Art. 39 din lege:Secretariatul comisiei interministeriale se asigura de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.Norme metodologice:Înfiinţarea secretariatului comisiei interministeriale şi regulamentul de funcţionare al acestuia se aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.40. Art. 40 din lege:Pe baza evaluării despăgubirilor băneşti, în termen de un an de la expirarea termenului de 6*) luni prevăzut de lege pentru depunerea notificărilor, prin lege specială se vor reglementa modalităţile, cuantumul şi procedurile de acordare a despăgubirilor băneşti, care pot fi plafonate.---------*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.Art. 40^1*). - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală.--------*) Textul art. 40^1 - 40^5 este reprodus astfel cum a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 175/2001, aprobată şi modificată prin Legea nr. 426/2002.Art. 40^2. - Exercitarea abuzivă a dreptului de a depune notificări în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage răspunderea civilă pentru pagubele pricinuite.Art. 40^3. - Fapta de a notifica persoana juridică deţinătoare a imobilului, ştiind că nu este îndreptăţit potrivit prezentei legi la măsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrăinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacă s-a pricinuit o paguba, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.Art. 40^4. - (1) Emiterea deciziei sau a dispoziţiei de restituire în lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calităţii de moştenitor al fostului proprietar sau, după caz, a calităţii de asociat al persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi emiterea deciziei sau a dispoziţiei de restituire în lipsa dovezilor privind indreptatirea persoanelor juridice prevăzute la art. 3 lit. c) de a obţine măsuri reparatorii.Art. 40^5. - Dacă infracţiunile prevăzute la art. 288-293 din Codul penal sunt săvârşite în cadrul procedurilor de restituire a imobilelor stabilite prin prezenta lege, minimul şi maximul special al pedepsei închisorii se majorează cu 2 ani.Norme metodologice:Instituţiile implicate în aplicarea legii vor comunică cazurile de încălcare a legii Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001. Se recomanda instituţiilor implicate în aplicarea legii o analiza atenta a cazurilor în care punctul de legătură cu beneficiul legii este dat fie de invocarea unor testamente olografe, fie de invocarea unor acte de proprietate susceptibile de a fi fost contrafăcute (ştersături, modificări etc.) sau a unor acte sub semnatura privată.41. Art. 41 a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 175/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2002.42. Art. 42 din lege: (1) Distrugerile şi degradările cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi după intrarea în vigoare a acesteia şi până în momentul predării efective către persoana indreptatita cad în sarcina deţinătorului imobilului. (2) Deţinătorul imobilului, în prezenta persoanei îndreptăţite, va încheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării. (3) În cazul nerespectării de către deţinătorul imobilului a termenului prevăzut la alin. (2), persoana indreptatita se poate adresa executorului judecătoresc, care va întocmi procesulverbal privind situaţia reală a imobilului. (4) În vederea recuperării cheltuielilor suportate de persoana indreptatita pentru întocmirea procesului-verbal privind situaţia de fapt a imobilului prin executorul judecătoresc copia legalizată de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu împotriva deţinătorului imobilului.43. Art. 43 din lege: (1) Imobilele care în urma procedurilor prevăzute la cap. III nu se restituie persoanelor îndreptăţite rămân în administrarea deţinătorilor actuali. (2) Imobilele cu alta destinaţie decât cea de locuinta, prevăzute la alin. (1), se pot instraina potrivit legislaţiei în vigoare. Deţinătorii cu titlu valabil la data intrării în vigoare a prezentei legi au drept de preemţiune. (3) Imobilele cu destinaţia de locuinţe, prevăzute la alin. (1), pot fi înstrăinate potrivit legislaţiei în vigoare, chiriaşii având drept de preemţiune. (4) Sumele încasate ca urmare a vânzării imobilelor prevăzute la alin. (3) vor alimenta fondul prevăzut la art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.Norme metodologice:43.1. Potrivit alin. (1) al art. 43 din lege imobilele care nu au fost restituite în natura (este singura varianta posibila) potrivit legii rămân în administrarea deţinătorilor actuali.Regimul de tratare al acestora este diferit în funcţie de natura imobilului.A. Astfel, pentru imobilele cu alta destinaţie decât aceea de locuinta, care au fost calificate ca fiind preluate cu titlu, dar pentru care s-a decis ca restituirea în natura nu este posibila, se instituie vocaţia deţinătorului actual de a le cumpara. Aceasta vocaţie nu este posibila decât pentru entitatile care au în administrare sau deţin cu chirie astfel de bunuri şi care, în raport de statul proprietar, pot opta pentru cumpărarea lor de la acesta.B. Pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, care nu s-au restituit în natura, deţinătorul actual dobândeşte vocaţia de a le instraina către chiriaşi, însă aceasta înstrăinare se va face potrivit legislaţiei în vigoare, respectiv potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 10/2001, cu menţiunea ca preţul de vânzare al locuinţelor se va stabili potrivit Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu completările ulterioare (act normativ la care se face trimitere în Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, republicate), care se va indexa la zi cu indicele de inflaţie (soluţia se impune prin similitudine cu modalitatea de despăgubire a proprietarilor în condiţiile legii, aceasta fiind semnificatia sintagmei "legislaţia în vigoare").43.2. Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) ale art. 43 din lege să se facă numai după soluţionarea definitivă a procedurilor administrative şi, după caz, jurisdicţionale generate de aplicarea legii.44. Art. 44 din lege: (1) Chiriaşii cărora, în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1-4 din Legea nr. 112/1995, li s-au vândut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele în care locuiau au dreptul să le înstrăineze sub orice formă înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpărării numai persoanei îndreptăţite, fost proprietar al acelei locuinţe. (2) Preţul vânzării nu poate fi mai mare decât valoarea actualizată a preţului plătit de chiriaş la cumpărarea locuinţei în baza Legii nr. 112/1995, cu excepţia situaţiilor când părţile convin altfel. (3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana indreptatita trebuie să notifice chiriaşului dobanditor intenţia de a cumpara locuinta şi adresa unde poate fi gasita. (4) Persoana indreptatita care a primit despăgubiri băneşti pentru imobil este obligată sa restituie statului, dacă este cazul, diferenţa dintre valoarea despăgubirilor primite şi preţul de cumpărare plătit fostului chiriaş, actualizate.45. Art. 45 din lege: (1) Persoanele cărora li s-a restituit în natura un imobil cu destinaţia de locuinta şi care deţin cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat sunt obligate sa pună la dispoziţie primăriei aceasta locuinta la data mutării efective în imobilul restituit. Locuintele din fondul locativ de stat eliberate se constituie într-un fond locativ special destinat chiriaşilor din imobilele restituite foştilor proprietari. (2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap li se vor asigura locuinţe sociale construite dintr-un fond constituit în cota de 2% din sumele obţinute din privatizare şi care va fi prevăzut anual în legea bugetului de stat.Norme metodologice:45.1. Pentru realizarea exigenţei prevăzute la alin. (1) al art. 45 din lege este necesar să se solicite persoanei îndreptăţite să depună o declaraţie olografă pe propria răspundere, din care să rezulte ca deţine sau nu deţine, cu chirie, o locuinta din fondul locativ de stat în aceeaşi localitate cu imobilul restituit (este vorba numai de cazul construcţiei cu destinaţia de locuinta, nu şi de cazul terenului). În cazul în care persoana indreptatita deţine cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat în aceeaşi localitate cu locuinta restituită, se va depune copie legalizată de pe contractul de închiriere, iar în decizia/dispoziţia motivată de restituire se va stabili data eliberării şi predării spaţiului respectiv către locator. La data stabilită pentru predarea spaţiului respectiv contractul de închiriere încetează.45.2. În cazul în care se solicita restituirea în natura a unui imobil cu destinaţia de locuinta şi această măsură este posibila, se va solicita persoanei solicitante o declaraţie olografă prin care persoana indreptatita declara că nu deţine cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat.45.3. În cazul în care persoana indreptatita deţine cu chirie în aceeaşi localitate o locuinta din fondul locativ de stat, restituirea imobilului solicitat se va face cu condiţia eliberării acesteia într-un termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei/dispoziţiei de restituire în natură.46. Art. 46 din lege: (1) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării. (2) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu buna-credinţa. (3) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absolută, buna-credinţa neputând fi invocată în aceste cazuri. (4) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării. (5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an*) de la data intrării în vigoare a prezentei legi.---------*) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 şi cu 3 luni prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.Norme metodologice:46.1. Dispoziţiile alin. (3) al art. 46 din lege au fost declarate ca neconstituţionale potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 98 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.46.2. Termenul prevăzut la alin. (5) al art. 46 din lege este un termen special de prescripţie care inlatura dreptul subiectiv la acţiune pentru anularea sau constatarea nulităţii actelor juridice de înstrăinare, după data de 14 august 2002.46.3. Acele înstrăinări efectuate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, şi cu deplina respectare a condiţiilor legii până la apariţia Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecţiei Legii nr. 10/2001, cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute şi conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanţele judecătoreşti a "valabilităţii titlului" (art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu completările ulterioare), menţinerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiţionată de dovedirea bunei-credinţe a dobânditorului la momentul înstrăinării.47. Art. 47 din lege: (1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecată, persoana indreptatita putând alege calea acestei legi, renunţând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei. (2) În cazul acţiunilor formulate potrivit art. 46 şi 48, procedura de restituire începută în temeiul prezentei legi este suspendată până la soluţionarea acelor acţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Persoana indreptatita va înştiinţa de îndată persoana notificată, potrivit art. 21 alin. (1). (3) În cazul în care persoanei îndreptăţite i s-a respins, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, acţiunea privind restituirea în natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevăzut la art. 21 alin. (1) curge de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.Norme metodologice:47.1. Dacă persoana indreptatita care a introdus o acţiune intemeiata pe prevederile art. 46 din lege nu a procedat la înştiinţarea de îndată, cu privire la aceasta situaţie, a persoanei notificate (unitatea deţinătoare a imobilului sau, după caz, entitatea investită cu soluţionarea notificării), iar aceasta (persoana notificată) ia cunoştinţa pe alte cai de aceasta situaţie, va suspenda soluţionarea cererii persoanei îndreptăţite pentru acest motiv.47.2. Prevederea alin. (3) al art. 47 din lege are caracter special şi vizează cazul în care acţiunea în revendicare privind un imobil care cade sub incidenţa legii a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă (indiferent de instanţa care a pronunţat hotărârea - judecătorie, tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justiţie - ca instanţe de fond, recurs sau apel, recurs în anulare), persoanele îndreptăţite pot solicita restituirea imobilului respectiv pe calea administrativă prevăzută de lege, într-un termen de 12 luni de la data rămânerii definitive şi irevocabile a respectivei hotărâri.De exemplu, în cazul în care Curtea Suprema de Justiţie a admis recursul în anulare introdus de procurorul general şi a casat o hotărâre a unei instanţe inferioare prin care se admitea o acţiune în revendicare, hotărâre pronunţată de Curtea Suprema de Justiţie la data de 30 septembrie 2001, persoana indreptatita potrivit legii mai avea la dispoziţie calea notificării, potrivit procedurii legii, până la data de 30 septembrie 2002.Semnalam ca prevederea alin. (3) al art. 47 din lege se conexeaza direct cu prevederea generica de la art. 48 din lege.48. Art. 48 din lege:Persoanele îndreptăţite, precum şi persoanele vătămate într-un drept al lor, cărora până la data intrării în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, acţiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluţiilor pronunţate, măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent, în condiţiile prezentei legi.49. Art. 49 din lege: (1) Chiriaşii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinta prin îmbunătăţirile necesare şi utile. (2) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligaţia de despăgubire prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptăţite. (3) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fără titlu valabil, obligaţia de despăgubire revine statului sau unităţii deţinătoare. (4) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte pe bază de expertiza. (5) Prin îmbunătăţiri, în sensul prezentei legi, se înţelege cheltuielile necesare şi utile.Cuantumul despăgubirilor se stabileşte la valoarea actualizată a cheltuielilor, scăzându-se gradul de uzura al imbunatatirilor, în raport cu durata de viaţa normală a acestora, care se suporta de chiriaşi.Norme metodologice:49.1. Prin îmbunătăţiri necesare şi utile se înţelege acele dotări încorporate sau aduse unităţii locative ori spaţiilor comune prin care s-a sporit valoarea fondului locativ şi care au fost suportate exclusiv de chiriaş (introducerea sau schimbarea instalaţiei de apa, gaz, canalizare, electricitate, încălzire; lucrări noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, uşi şi altele asemenea). Dovada acestor îmbunătăţiri se face prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 49 din lege. Nu se includ în categoria cheltuielilor necesare şi utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: uşi de mahon, instalaţii sanitare sofisticate, de lux, materiale de construcţii încadrate în categoria celor de lux). În aceste cazuri despăgubirile se vor calcula având în vedere preţurile medii actuale de pe piaţa.49.2. Dacă imobilul respectiv a fost preluat cu titlu, despăgubirile aferente acestor îmbunătăţiri se suporta de persoana indreptatita. În aceste cazuri se recomanda unităţilor deţinătoare ca, în deciziile/dispoziţiile de restituire în natura a unor astfel de imobile sa prevadă generic şi obligaţia de restituire către chiriaş a despăgubirilor cuvenite potrivit legii.49.3. Dacă imobilul respectiv a fost preluat fără titlu valabil, obligaţia de despăgubire către chiriaş revine statului sau unităţii deţinătoare. Opţiunea între cele două categorii alternative de debitori ai obligaţiei de despăgubire aparţine creditorului obligaţiei de despăgubire. Dacă îmbunătăţirile necesare şi utile au fost făcute la cererea expresă sau cu acordul expres al locatorului, debitorul obligaţiei de restituire a despăgubirilor este unitatea deţinătoare.50. Art. 50 din lege:Secretarii unităţilor administrativ-teritoriale vor lua măsuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a Legii nr. 112/1995, vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar şi vor da relaţiile solicitate de persoanele îndreptăţite.Norme metodologice:Se recomanda secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale opisarea tuturor dosarelor respective pe imobile şi pe persoane beneficiare (în acest sens, se vor deschide registre speciale care vor conţine aceste date).51. Art. 51*) din lege:------------*) Este reprodus textul rezultat în urma modificării şi completării Legii nr. 10/2001 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002). (1) Cererile sau acţiunile în justiţie, precum şi transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru. (2) Cererile sau acţiunile în justiţie privind restituirea preţului actualizat plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, sunt scutite de taxe de timbru. (3) Plata sumelor prevăzute la alin. (2) se face de către Ministerul Finanţelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.Norme metodologice:51.1. Sintagma taxe de timbru vizează atât taxele judiciare de timbru, cat şi timbrul judiciar aferent tuturor acţiunilor sau cererilor generate de aplicarea legii.51.2. Prevederile alin. (2) al art. 51 din lege sunt aplicabile şi în cazul contractelor de vânzare-cumpărare desfiinţate prin hotărâri definitive pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.51.3. Actualizarea sumelor se va face prin aplicarea indicelui anual de inflaţie din anul plăţii la anul introducerii acţiunii. Pentru sumele plătite în rate actualizarea se va face în funcţie de anul aferent ratelor plătite în acel interval.52. Art. 52 din lege:La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispoziţii contrare.Norme metodologice:Prevederea art. 52 inlatura de la aplicare orice acte normative anterioare contrare legii, care fie indisponibilizeaza astfel de bunuri de la restituire, fie se suprapun cu domeniul de aplicare a acesteia sau procedurile stabilite trebuiau să fie îndeplinite ori consumate până la apariţia noii legi. + Capitolul 3 Măsuri instituţionale1.1. Pentru urgentarea aplicării legii, la nivelul fiecărei entităţi implicate în soluţionarea notificărilor prevăzute de lege, se vor constitui, pe lângă organele de conducere: a) comisia interna pentru analizarea notificărilor, formată, de regula, din 3-5 membri (în măsura posibilităţilor, se vor numi jurişti, economişti) care vor analiza fiecare notificare şi actele doveditoare depuse şi vor întocmi propunerea de soluţionare; b) comisia de evaluare interna, care va stabili valoarea estimativă a imobilelor, a ofertelor aferente notificărilor şi celorlalte pretenţii care vor face obiectul negocierii între părţi. Comisia de evaluare interna va fi formată, de regula, din 3-5 persoane (de preferinta, jurişti sau economişti ori persoane cu pregătire de specialitate în domeniul construcţiilor; în lipsa acestora, în măsura posibilităţilor financiare ale fiecărei entităţi, se pot încheia contracte de colaborare cu persoane fizice sau juridice specializate).1.2. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 se numesc prin ordin sau dispoziţie a conducătorului entitatii respective. Pentru persoanele angajate cu contract de muncă atribuţiile izvorâte din aplicarea legii devin sarcini de serviciu.1.3. Salariaţii instituţiilor, implicaţi în mod direct în aplicarea legii, beneficiază de un spor lunar de dificultate, în condiţiile stabilite prin art. V alin. (2) al titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000*) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. Constituie salariaţi implicaţi în mod direct în aplicarea Legii nr. 10/2001:- salariaţii cu contract de muncă pe durata determinata sau nedeterminată, care îşi desfăşoară activitatea în calitate de membru al comisiilor prevăzute la alin. 1 lit. a) şi b);- salariaţii, membri ai comisiilor constituite la nivelul prefecturilor, în temeiul art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 614/2001;- salariaţii, membrii birourilor judeţene şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, constituite în temeiul art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 950/2001 cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989;- secretarii unităţilor administrativ-teritoriale;- personalul Autorităţii constituite în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 950/2001, cu excepţia demnitarului;- personalul ministerelor şi celorlalte instituţii publice care au ca sarcini de serviciu aplicarea legii, cu excepţia demnitarilor şi a conducătorilor numiţi sau aleşi ai respectivelor instituţii;- salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului central din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, respectiv, ghiseelor teritoriale.Prefectii, subprefectii şi primării nu beneficiază de acest spor.--------------*) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 a fost republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.1.4. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor elabora un regulament propriu de lucru pe care îl vor supune aprobării organului de conducere al unităţii respective.1.5. Comisiile prevăzute la pct. 1.1 vor colabora în mod direct şi, după caz, cu: a) comisiile constituite la nivelul prefecturilor în temeiul art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989; b) birourile judeţene şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, constituite în temeiul art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 950/2001; c) secretarii unităţilor administrativ-teritoriale care au obligaţiile prevăzute de lege la art. 50; d) Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului; e) Ministerul Finanţelor Publice; f) celelalte instituţii implicate în aplicarea legii.1.6. În cazul în care se stabilesc, potrivit art. 1 alin. (3) din lege, măsuri reparatorii combinate în echivalent, care implica măsuri reparatorii de competenţa altor entităţi, unitatea investită cu soluţionarea notificării va informa respectiva entitate şi va colabora cu aceasta pentru definitivarea ofertelor şi soluţionarea notificării.1.7. Comisia interna pentru analiza notificărilor, prevăzută la pct. 1.1 lit. a), întocmeşte pentru fiecare notificare un raport cu propunerile de soluţionare, care va fi semnat de cel puţin 3 membri ai acesteia. Propunerile divergenţe vor fi motivate separat.1.8. Comisia de evaluare interna prevăzută la pct. 1.1 lit. b) întocmeşte raportul intern de evaluare estimativă, la solicitarea comisiei interne pentru analizarea notificărilor. Raportul sau va fi semnat de toţi membrii acesteia.2.1. Problemele complexe sau cele legate de acordarea de măsuri reparatorii combinate pot fi transmise spre analiza şi îndrumare Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001.2.2. Controlul aplicării fazei administrative a legii de către ministere şi celelalte instituţii publice centrale se efectuează de către Autoritatea pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001, iar controlul aplicării fazei administrative cu privire la entitatile implicate în soluţionarea notificărilor situate pe raza teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, se exercită de prefecţi. Controalele se efectuează fie din oficiu, fie pe baza unor sesizări ale persoanelor îndreptăţite. + Capitolul 4 Dispoziţii finaleAnexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. + Anexa 1-------la normele metodologice-----------------------(Model orientativ)ANTET - Denumirea emitentuluiDISPOZIŢIE DE RESTITUIRENr. ........ din ...........Privind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. ..... din ............, prin care dl/dna......................., cetăţean ....................., domiciliat în ........................, prin reprezentant ............................. conform actului autentificat de notar public ................. sub nr. ......... din ..........., solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ................ situat(a) în ..............................,având în vedere notificarea nr. ......................, depusa la Biroul executorului judecătoresc ................................, prin care numitul/numita ........................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie) / părţii din imobil ...................... situat (a) în ...........................,analizând actele depuse la dosarul intern nr. ..........., aferent notificării, prin care se constată că:1. notificatorul are calitatea de persoana indreptatita, conform dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit.... coroborat cu art. 4 alin. ............ din Legea nr. 10/2001, în baza următoarelor acte doveditoare: a) ........................; b) ........................;2. imobilul solicitat la restituirea în natura a fost proprietatea ............ la momentul deposedarii abuzive conform actului de proprietate ......................... şi ..........................;3. imobilul respectiv a trecut cu titlu/fără titlu/fără titlu valabil în proprietatea statului.Actul în temeiul căruia s-a dispus preluarea ......................;4. imobilul face obiectul art. 2 alin. (1) lit. ........ sau art. 11 din Legea nr. 10/2001 ......................;5. imobilul este în patrimoniul... şi se afla în registrul de inventar la data de ..........., la pag. ....., cu număr de inventar ........../se afla în administrarea ...................... (şi nu a fost trecut în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil),având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune această măsură;în conformitate cu dispoziţiile art. 7, art. 9 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001,în temeiul art. 68 alin. (2), al art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi al art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001/Statutul/Actul constitutiv al unităţii deţinătoare,PRIMARUL MUNICIPIULUI ................. / ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢII DEŢINĂTOAREDISPUNE:Art. 1. - Se restituie în natura imobilul (sau, după caz, cota parte), compus din ...(se va descrie imobilul)........................, în suprafaţa de ....(după caz, şi suprafaţa construită)..........., situat în ..............................., cu următoarele vecinătăţi:Nord ..................................;Sud ...................................;Est ....................................;Vest ..................................,d-lui/d-nei ...(după caz, denumirea persoanei juridice)......., domiciliata/cu sediul în ...................................., posesoare a actului de identitate ............. seria ............... nr. ........, emis de ............... la data de ............................, cod numeric personal ....(în cazul persoanelor juridice se vor indica: actul de constituire şi reprezentantul legal al acesteia, precum şi codul unic de înregistrare).................Art. 2. - Imobilul ce se restituie este grevat de următoarele servituţi (dacă este cazul) .......................;Art. 3. - Proprietarul are obligaţia respectării prevederilor art. 13 şi 15 din Legea nr. 10/2001, cu privire la protecţia chiriaşilor (în cazul în care imobilul este ocupat de astfel de persoane).Art. 4. - Prezenta dispoziţie face dovada proprietăţii asupra imobilului şi constituie titlu executoriu după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară.Punerea în posesie se va face după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, prin proces-verbal de punere în posesie.Art. 5. - Prezenta dispoziţie intră în vigoare în termen de 48 de ore de la data prezentării dovezii privind restituirea sumei plătite de stat cu titlu de despăgubire (în cazul în care măsura restituirii este condiţionată de îndeplinirea acestei obligaţii corelative).De asemenea, în cadrul dispoziţiei de restituire se vor indica, după caz, obligaţii corelative ale beneficiarului restituirii (obligaţia de a elibera şi preda locuinta închiriată, inclusiv termenul; asumari de obligaţii unilaterale, cum este cazul declaraţiilor prevăzute la pct. 5 din cap. II din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 şi altele asemenea).Art. 6. - Îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, prevăzute la art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 cad în sarcina beneficiarului restituirii.Art. 7. - Prezenta dispoziţie poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secţia Civilă a Tribunalului .................... (în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare). + Anexa 2-------la normele metodologice-----------------------(Model orientativ)ANTET - Denumirea emitentuluiDECIZIEde respingere a cererii de restituire în natura şi ofertaprivind acordarea altor măsuri reparatorii prin echivalentNr. .......... din .............Privind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. .... din ........, prin care dl/dna ................., cetăţean ............., domiciliat în ............., prin reprezentant ......................, conform actului autentificat de notar public ........................ sub nr. ............. din ................, solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ................, situat(a) în ...................................,având în vedere notificarea nr. .........., depusa la Biroul executorului judecătoresc ......................................, prin care numitul/numita ............................................ solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil .................... situat(a) în ............................,analizând actele depuse la dosarul intern nr..., aferent notificării, prin care se constata unul dintre următoarele motive:1. imobilul - construcţie, a cărui restituire în natura se cere, a fost demolat total;2. pe imobilul - teren, a cărui restituire în natura se solicita, s-au edificat ori amplasat construcţii autorizate sau au destinaţii de utilitate publică (parcuri, străzi, zone de protecţie şi altele asemenea);3. imobilul este ocupat de unităţi bugetare din învăţământ, sănătate, aşezăminte social-culturale, instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, iar imobilul în cauza este necesar în vederea continuării activităţilor de interes public şi acesta a fost inclus pe lista prezentată spre aprobare Guvernului României;4. persoana indreptatita era asociat sau asociat la persoana juridică proprietara a imobilelor şi a activelor la data preluării abuzive a acestora şi nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 16 din lege;5. imobilul a fost transformat astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat;6. imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaş cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995;7. terenul nu este disponibil fiind prevăzut în planurile de urbanism aprobate pentru destinaţia de ................................;8. alte motive prevăzute de lege,având în vedere referatul comisiei interne prin care constata imposibilitatea restituirii în natura şi se propun măsuri reparatorii alternative în echivalent,în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi alin. (3), ale art. 24 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 10/2001,în temeiul art. 68 alin. (2), art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Statutul/Actul constitutiv al unităţii deţinătoare,PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../....................ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢII DEŢINĂTOAREDECIDE:Art. 1. - Respinge cererea de restituire în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil, situat(a) în ....................., formulată de notificatorul ............... prin notificarea nr. ........., pentru următoarele motive: ..................................Art. 2. - Se stabileşte ca valoare echivalenta a imobilului imposibil de restituit şi cuvenită notificatorului, suma de .................. lei, în limita căreia se vor acorda celelalte măsuri reparatorii.Art. 3. - Pentru imobilul notificat şi care nu poate fi restituit în natura, în calitate de persoana indreptatita puteti opta pentru (pentru fiecare caz în parte se vor individualiza alternativele legal posibile):● bunuri ori servicii oferite în echivalent de către deţinător, dacă exista astfel de posibilităţi, cu acordul persoanei îndreptăţite;● acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital;● acordarea de titluri de valoare nominală, folosite exclusiv în procesul de privatizare;● acordarea de despăgubiri băneşti.Art. 4. - În cazul în care, în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, ne comunicaţi în mod expres acceptul dumneavoastră cu privire la una sau mai multe dintre măsurile propuse de noi cu titlu de oferta, prezenta decizie intră în vigoare şi cu privire la măsura/măsurile reparatorii acceptate de dumneavoastră, pe care le puteti fructifica în modurile stabilite de lege. Totodată, va facem cunoscut ca sunteţi invitata la negocieri cu privire la oferta facuta de noi, la sediul din ....................., în următoarele zile ................ .Art. 5. - În cazul în care oferta noastră nu este acceptată în mod expres în termen de 60 de zile de la comunicarea prezentei decizii, puteti ataca în justiţie prezenta oferta în termen de 30 de zile de la comunicarea ei, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, la Secţia Civilă a Tribunalului ....................... (în a cărui raza teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare).Notă: Oricare dintre măsurile reparatorii oferite în echivalent de către deţinătorul imobilului notificat pot fi combinate şi fiecare dintre acestea se acordă numai în cazuri expres prevăzute de lege.În cazul compensării cu bunuri sau servicii decizia motivată de compensare va fi însoţită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări servicii care urmează regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unităţii obligate la restituire atrage desfiinţarea de drept a deciziei/dispoziţiei de compensare.Oferta se va comunică persoanei îndreptăţite în condiţiile prevăzute de art. 23 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. + Anexa 3-------la normele metodologice-----------------------(Model orientativ)ANTET - Denumirea emitentuluiDECIZIA DE RESPINGEREA NOTIFICĂRIINr. .......... din ............Privind: soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificării nr. ... din ........, prin care dl/d-na ........, cetăţean ........., domiciliat în .........., prin reprezentant .......... conform actului autentificat de notar public .......... sub nr. ... din ............., solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil/acordarea celorlalte măsuri reparatorii prin echivalent, în situaţia în care restituirea în natura a imobilului/părţii din imobil nu poate opera ........ situat(a) în ...........,având în vedere notificarea nr. ...., depusa la Biroul executorului judecătoresc ........., prin care numitul/numita ............. solicita restituirea în natura a imobilului (teren şi/sau construcţie)/părţii din imobil ........... situat(a) în ...,analizând actele depuse la dosarul intern nr. ...., aferent notificării, prin care se constata unul sau mai multe dintre următoarele motive:1. imobilul solicitat nu face obiectul Legii nr. 10/2001;2. notificarea nu a fost depusa în termenul prevăzut la art. 21 din Legea nr. 10/2001, modificat;3. solicitantul(a) nu are calitatea de persoana indreptatita în sensul art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 10/2001;4. preluarea imobilului respectiv nu s-a făcut în mod abuziv;5. nu a fost dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilul solicitat;6. nu a fost dovedită calitatea de moştenitor;7. imobilul (teren şi/sau construcţie)/partea din imobilul a cărui/carei restituire în natura se cere sau pentru care persoana indreptatita, în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001, solicita acordarea celorlalte măsuri reparatorii prin echivalent, întrucât restituirea în natura nu poate opera, a fost distrus ca urmare a unor calamitati naturale;8. alte motive legale,având în vedere referatul comisiei interne prin care se propune respingerea cererii ce a făcut obiectul notificării,în temeiul art. 68 alin. (2), art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Statutul sau Actul constitutiv al unităţii deţinătoare,PRIMARUL MUNICIPIULUI ....../.................ORGANUL DE CONDUCERE AL UNITĂŢII DEŢINĂTOAREDECIDE:Art. 1. - Respinge notificarea nr. ......., înregistrată sub nr. ..., de către ........, pentru următorul/următoarele motive: ............Art. 2. - Prezenta decizie poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare la Secţia Civilă a Tribunalului .............. (în a cărui circumscripţie teritorială se afla sediul unităţii deţinătoare). + Anexa 4 -------la normele metodologice----------------------- ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ ┌─────┐ │ ┌─────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │STEMA│ │ │STEMA│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────┘ │ └─────┘ │ │ │ │ │ ROMÂNIA │ ROMÂNIA │ │ MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE │ MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE │ │ │ │ │ │ │ │ │ TITLU DE VALOARE NOMINALĂ │ │ │ │ │ │ │ │ TITLU DE VALOARE NOMINALĂ │ │ │ │ (1) │ │ (1) │ Seria...... Număr ............ │ │ Seria...... Număr ............ │ │ │ Data emiterii ................ │ VALOARE NOMINALĂ .............. lei │ │ Valoare nominală ............. lei │ │ │ Termen de valabilitate: 7 ani de la │ în litere ...................... │ │ data emiterii │ ...................... │ │ │Termen de valabilitate: 7 ani de la │ │ (2) │data emiterii │ │ Titular ................... │ │ │ ................... │ (2) │ │ │ Titular ................... │ │ │ ................... │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|│ │ - act de identitate... seria... nr...│- act de identitate... seria... nr...│ │ - domiciliu: Str. ........... nr.... │- domiciliu: Str. ........... nr... │ │ - bloc .... scara .... ap. .... │- bloc .... scara .... ap. .... │ │ - judeţ/sector .................... │- judeţ/sector .................... │ │- oraş/comuna ...................... │- oraş/comuna ...................... │ │ │ │ │ (3) │ │ │ Sediul ......................... │ Sediul ......................... │ │ Codul unic de înregistrare │ Codul unic de înregistrare │ │ ................................ │ ................................ │ │ │ │ │ Numele şi prenumele funcţionarului │ Emis la data de ........... │ │ care completează titlul: .......... │ │ │ │ Numele şi prenumele funcţionarului │ │ │ care completează titlul: .......... │ │ │ │ │ Semnatura autorizata: │ MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE │ │ │ │ │ ......................... │ Mihai Nicolae TANASESCU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘-------------- (1) Se va completa cu seriile şi numerele corespunzătoare valorilor nominale prevăzute la pct. 34.3-2.1 din normele metodologice. (2) Se va completa cu numele şi prenumele/denumirea titularului din decizia/dispoziţia emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 sau, după caz, în decizia de retrocedare emisă în temeiul Legii nr. 501/2002. (3) Se va completa în cazul persoanelor juridice. ┌───────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │ ┌─────┐ │ │ │ │ │ │ │STEMA│ │ │ │ │ │ │ └─────┘ │ │ │ │ ROMÂNIA │ │ MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE │ │ │ │ │ │ CESIONAR: │ │ 1. ..................... │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate...... seria ..... nr. ...... │ │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │ │ - bloc ...... scara ..... ap. ....... │ │ - oraş/comuna ....................... │ │ - judeţ/sector ...................... │ │ │ │Sediul ..................................... │ │Cod unic de înregistrare ................... │ │Numărul de înregistrare a cesiunii ......... │ │ │ │ 2. ..................... │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate...... seria ..... nr. ...... │ │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │ │ - bloc ...... scara ..... ap. ....... │ │ - judeţ/sector ...................... │ │ - oraş/comuna ............................... │ │ Sediul ...................................... │ │ Cod unic de înregistrare .................... │ │ Numărul de înregistrare a cesiunii .......... │ │ │ │ │ │ 3. ..................................... │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate ....... seria ...... nr. ...... │ │ - domiciliu: Str. ......... nr. ..... │ │ - bloc ...... scara ...... ap. ...... │ │ - judeţ/sector ................ │ │ │ │ - oraş/comuna .................................. │ │ Sediul ......................................... │ │ Cod unic de înregistrare ....................... │ │ Numărul de înregistrare a cesiunii ............. │ │ │ │ 4. ......................... │ │ │ │ - C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| │ │ │ │ - act de identitate ..... seria ....... nr. ....... │ │ - domiciliu: Str. ....... nr. ..... │ │ - bloc ....... scara ...... ap. ..... │ │ - judeţ/sector ...................... │ │ │ │ - oraş/comuna ............................... │ │ Sediul ..................................... │ │ Cod unic de înregistrare .................... │ │ Numărul de înregistrare a cesiunii .......... │ │ │ │ Utilizat pentru .............. la ............. │ │ Valoarea actualizată la momentul utilizării │ │ │ │ ..................... │ │ │ │ Semnatura persoanei autorizate/sigiliu │ └───────────────────────────────────────────────────────────┘--------------