DECIZIE nr. 694 din 20 decembrie 2005referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 26 alin. (1) lit. a) şi art. 28 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 102 din 2 februarie 2006



    Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorConstantin Doldur - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorIon Tiucă - procurorCristina Cătălina Turcu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 26 alin. (1) lit. a) şi art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Club Cafe Galla" - S.R.L. Bucureşti în Dosarul nr. 7.886/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 august 2005, pronunţată în Dosarul nr. 7.886/2005, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 26 alin. (1) lit. a) şi art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Club Cafe Galla" - S.R.L. Bucureşti într-un litigiu având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de autorul excepţiei împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991.În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), art. 45 şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a).Autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile art. 3 şi art. 26 alin. (1) lit. a) din lege încalcă prevederile constituţionale ale art. 45, întrucât aprobarea desfăşurării activităţilor economice de către agenţii economici este lăsată la latitudinea organelor administraţiei publice locale. Totodată, se consideră că prevederile art. 28 alin. (2) din lege încalcă textul art. 16 alin. (1) şi (2), precum şi al art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) din Constituţie, întrucât dau posibilitatea autorităţilor publice să sancţioneze selectiv agenţii economici, ceea ce creează situaţii evidente de concurenţă neloială.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii se apreciază că dispoziţiile constituţionale invocate nu dau dreptul agenţilor economici, persoane fizice sau juridice, de a edifica sau desfiinţa construcţii în mod neorganizat şi cu nerespectarea normelor privind amenajarea teritoriului, securitatea şi siguranţa în construcţii, prevăzute prin Legea nr. 50/1991. Totodată, instanţa de judecată apreciază că dispoziţiile legale criticate nu încalcă nici art. 16 alin. (1) şi (2) şi nici art. 45 din Constituţie, iar art. 28 alin. (2) din lege nu contravine textului constituţional al art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a).Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3, art. 26 alin. (1) lit. a) şi art. 28 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei invocă neconstituţionalitatea întregului alineat (2) al art. 28 din Legea nr. 50/1991, în realitate, astfel cum rezultă din motivarea formulată, aceasta priveşte doar prima teză a art. 28 alin. (2) din lege.Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:- Art. 3: "Autorizaţia de construire se eliberează pentru: a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11; b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, stabilite potrivit legii; c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căi de comunicaţie, inclusiv lucrări de artă, reţele şi dotări tehnico-edilitare, lucrări hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de îmbunătăţiri funciare, lucrări de instalaţii de infrastructură, noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente; d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi alte lucrări de amenajare a spaţiilor publice; e) lucrări de foraje şi excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, prospecţiunilor geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatări de suprafaţă sau subterane; f) lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării execuţiei lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea; g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote; h) lucrări de construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe căile şi spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, precum şi anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan; i) cimitire - noi şi extinderi.";- Art. 26 alin. (1) lit. a): "(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni: a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi executant.";- Art. 28 alin. (2) teza întâi: "(2) Decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau, după caz, de instanţă."Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) şi (2), privind egalitatea în drepturi, ale art. 45, privind libertatea economică, şi ale art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), privind economia.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:În esenţă, autorul excepţiei consideră că dispoziţiile art. 3 şi art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, care prevăd obligaţia obţinerii unor autorizaţii pentru executarea construcţiilor, încalcă prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi libertatea economică. Totodată, se apreciază că prevederile art. 28 alin. (2) teza întâi din lege, lăsând la latitudinea organelor administraţiei publice competente decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor, încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţie.În ceea ce priveşte încălcarea prin dispoziţiile art. 3 şi art. 26 alin. (1) lit. a) din lege a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea reţine că persoanele care intenţionează să edifice sau, dimpotrivă, să desfiinţeze o construcţie, în sensul legii, au o obligaţie unică şi egală, aceea de a obţine autorizaţia conform Legii nr. 50/1991, iar în cazul încălcării acestei obligaţii, vor suporta sancţiunile legale, inclusiv măsura desfiinţării construcţiilor ridicate în lipsa unei asemenea autorizaţii, fără nici o discriminare. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate se aplică în mod nediscriminatoriu, fără excepţii sau privilegii. Eventuala neaplicare de către autorităţile administrative a măsurilor prevăzute de lege la toate cazurile care intră sub incidenţa acestora nu este de natură să afecteze constituţionalitatea dispoziţiilor legale respective.Curtea reţine că dispoziţiile art. 3 şi art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 nu încalcă textul art. 45 din Constituţie, întrucât acesta garantează exercitarea accesului liber la o activitate economică şi libera iniţiativă "în condiţiile legii". De altfel, autorul excepţiei, fiind o societate comercială, desfăşoară, în mod evident, activităţi economice.Totodată, Curtea constată că art. 28 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 50/1991 nu încalcă dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, întrucât impunerea unei reglementări unitare în ceea ce priveşte autorizarea executării lucrărilor de construcţii este tocmai o concretizare, la nivelul legii, a îndeplinirii obligaţiei ce revine statului în baza art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 26 alin. (1) lit. a) şi art. 28 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Club Cafe Galla" - S.R.L. Bucureşti în Dosarul nr. 7.886/2005 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 decembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu-------------